VOL 2 - Apele Romane
VOL 2 - Apele Romane VOL 2 - Apele Romane
STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD termale din Oltenia, 2 necesita investitii atat in infrastructura de baza cat si in capacitatea de cazare (Bala si Sacelu), celelalte 4 necesitand investitii in capacitatea de cazare. In paralel cu dezvoltarea si modernizarea tuturor statiunilor balneo-climaterice existente, infiintarea unora noi este obligatorie pentru a exploata potentialul existent (exemplu, Ionele, Desa, Gighera, Urzicuta si Ghercesti din Dolj). Izvoarele minerale din sudul comunei Gighera, judetul Dolj, poseda un insemnat potential curativ atestat prin studii hidrogeologice complexe. Pentru a fi exploatate, sunt necesare investitii in infrastructura pentru revitalizarea acestei statiuni balneoclimaterice care a functionat cu succes inainte de cel de-al doilea razboi mondial. De asemenea trebuie incurajata dezvoltarea turismului montan prin modernizarea statiunilor Voineasa, Vidra si Ranca. Dunarea si Lunca Dunarii. Dunarea reprezinta frontiera naturala a regiunii cu Serbia si Bulgaria, pe o lungime de peste 600 km. Pentru toate cele trei judete de la Dunare, Olt, Dolj si Mehedinti, vecinatatea acestui fluviu poate constitui un potential turistic, prea putin exploatat in prezent. Fluviul Dunarea si raul Olt reprezinta o sursa importanta de pescuit, iar intreaga regiune este considerata un adevarat paradis pentru vanatoare. In judetul Dolj se gaseste cel de al doilea mare lac natural din Romania, lacul Bistret, cu o suprafata de 1867 hectare. Pescuitul se poate practica in perioadele reglementate prin lege, atat pe raurile regiunii, cat si in lacurile naturale (Bistret, Zaton) si in cele artificiale, situate pe cursurile Dunarii, Oltului, Lotrului. Parcuri naturale. Oltenia cuprinde peste 201000 hectare de zone protejate. Cele mai importante parcuri nationale sunt Domogled – Valea Cernei (60000 hectare in judetele Mehedinti si Gorj), parcul natural Cozia, cu o suprafata de 17000 hectare si parcul national Bulia-Vanturarita, insumand o suprafata de 4168 ha. situate in judetul Valcea, si parcul natural Portile de Fier in judetul Mehedinti (115000 hectare). In regiune se gasesc paduri de salcam la Vinju Mare, paduri de tei la Biltoanele si Strehaia; lacurile temporare Zatonul Mare si Zatonul Mic, padurile de liliac de la Ponoare, un spectacol impresionant de flori, pe o suprafata de peste 20 hectare. Un monument natural unic in Europa este Podul lui Dumnezeu de la Ponoare, regiune carstica aflata la sud de Baia de Arama (judetul Mehedinti), pod natural format deasupra unei imense grote, Podul masoara 61 metri lungime si 13 metri inaltime. Zona Padurii Zaval, situata pe o suprafata de 370 ha in sudul judetului Dolj, in imediata apropiere a Dunarii, beneficiaza de un fond forestier natural exceptional, specific sleaului de lunca, de exemplu stejarul pedunculat, sau specii de frasin cu varste de pana la 200 de ani. Toate aceste zone prezinta o certa atractie turistica, dar serviciile de protectie a mediului sunt slab dezvoltate. INHGA – DGA 123
STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD Marele avantaj al Olteniei pentru dezvoltatarea turismului este oferit de prezenta resurselor naturale si culturale de o mare diversitate si armonios repartizate in teritoriu care dau posibilitatea practicarii intregii game de forme de turism. Probleme Cheie de Mediu Un numar de zone critice au fost identificate in Oltenia ca zone de risc din punct de vedere al mediului: uzine pentru producerea energiei electrice si termice (Dolj, Gorj, Mehedinti); mine inca in folosinta (Gorj, Mehedinti); uzine chimice, de ciment si anumite industrii usoare (Dolj, Gorj, Valcea); fabrici de aluminiu (Olt). Suplimentar: conducte pentru transportul petrolului, gazului, combustibilului etc. care sunt subiect al spargerilor accidentale; mina de sare de la Ocnele Mare (judetul Valcea) care nu mai este in folosinta dar ameninta raul Olt (deci si fluviul Dunarea) prin alunecarile de teren care ar putea afecta apa raurilor. In judetul Dolj se inregistreaza un proces ingrijorator de desertificare, 65% din fondul arboricol fiind afectat, cel mai ridicat grad de afectare din Romania. In cadrul regiunii, rezervatiile naturale si zonele cu monumente naturale totalizeaza o suprafata de aproape 8500 ha. Din cele 24 lacuri antropice majore din Romania, 9 sunt localizate in Oltenia, insumand o zona totala de peste 58,000 hectare si un procent de 80% din suprafata totala a lacurilor antropice din tara. La acestea ar trebui adaugat un rau natural –lunca cu o suprafata de 1867 ha, peste 35% din suprafata totala a acestora in Romania. Poluarea acestor lacuri reprezinta motiv major de ingrijorare. Planificarea si Reabilitarea Teritoriala Regiunea detine 2369 ha de zone verzi in municipii si orase din care 1300 ha in judetul Dolj, judetul cu cea mai mare suprafata de zone verzi localizate in zonele urbane. Trebuie mentionat ca unele din zonele verzi gazduiesc cladiri si alte elemente apartinand mostenirii culturale nationale – de exemplu Parcul Romanescu in Craiova, al treilea parc natural intravilan din Europa, Parcul Brancusi in Targu Jiu unde sunt expuse in aer liber sculpturi bine-cunoscute in intreaga lume). Nivelul de poluare al acestor zone reprezinta un domeniu de preocupare majora inclusiv pentru sanatatea populatiei, intrucat aceste zone sunt localizate in cadrul asezarilor urbane. In cadrul regiunii, rezervatiile naturale si monumentele naturii sunt in numar de 121. Datorita investitiilor reduse din ultimele decenii, o mare parte a patrimoniului mostenirii culturale este puternic degradata. INHGA – DGA 124
- Page 77 and 78: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 79 and 80: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 81 and 82: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 83 and 84: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 85 and 86: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 87 and 88: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 89 and 90: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 91 and 92: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 93 and 94: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 95 and 96: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 97 and 98: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 99 and 100: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 101 and 102: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 103 and 104: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 105 and 106: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 107 and 108: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 109 and 110: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 111 and 112: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 113 and 114: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 115 and 116: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 117 and 118: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 119 and 120: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 121 and 122: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 123 and 124: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 125 and 126: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 127: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 131 and 132: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 133 and 134: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 135 and 136: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 137 and 138: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 139 and 140: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 141 and 142: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 143 and 144: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 145 and 146: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 147 and 148: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 149 and 150: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 151 and 152: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 153 and 154: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 155 and 156: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 157 and 158: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 159 and 160: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 161 and 162: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 163 and 164: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 165 and 166: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 167 and 168: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 169 and 170: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 171 and 172: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 173 and 174: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 175 and 176: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 177 and 178: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
termale din Oltenia, 2 necesita investitii atat in infrastructura de baza cat si in<br />
capacitatea de cazare (Bala si Sacelu), celelalte 4 necesitand investitii in<br />
capacitatea de cazare.<br />
In paralel cu dezvoltarea si modernizarea tuturor statiunilor balneo-climaterice<br />
existente, infiintarea unora noi este obligatorie pentru a exploata potentialul<br />
existent (exemplu, Ionele, Desa, Gighera, Urzicuta si Ghercesti din Dolj).<br />
Izvoarele minerale din sudul comunei Gighera, judetul Dolj, poseda un insemnat<br />
potential curativ atestat prin studii hidrogeologice complexe.<br />
Pentru a fi exploatate, sunt necesare investitii in infrastructura pentru<br />
revitalizarea acestei statiuni balneoclimaterice care a functionat cu succes<br />
inainte de cel de-al doilea razboi mondial. De asemenea trebuie incurajata<br />
dezvoltarea turismului montan prin modernizarea statiunilor Voineasa, Vidra si<br />
Ranca.<br />
Dunarea si Lunca Dunarii. Dunarea reprezinta frontiera naturala a regiunii cu<br />
Serbia si Bulgaria, pe o lungime de peste 600 km. Pentru toate cele trei judete<br />
de la Dunare, Olt, Dolj si Mehedinti, vecinatatea acestui fluviu poate constitui un<br />
potential turistic, prea putin exploatat in prezent. Fluviul Dunarea si raul Olt<br />
reprezinta o sursa importanta de pescuit, iar intreaga regiune este considerata<br />
un adevarat paradis pentru vanatoare. In judetul Dolj se gaseste cel de al doilea<br />
mare lac natural din Romania, lacul Bistret, cu o suprafata de 1867 hectare.<br />
Pescuitul se poate practica in perioadele reglementate prin lege, atat pe raurile<br />
regiunii, cat si in lacurile naturale (Bistret, Zaton) si in cele artificiale, situate pe<br />
cursurile Dunarii, Oltului, Lotrului.<br />
Parcuri naturale. Oltenia cuprinde peste 201000 hectare de zone protejate.<br />
Cele mai importante parcuri nationale sunt Domogled – Valea Cernei (60000<br />
hectare in judetele Mehedinti si Gorj), parcul natural Cozia, cu o suprafata de<br />
17000 hectare si parcul national Bulia-Vanturarita, insumand o suprafata de<br />
4168 ha. situate in judetul Valcea, si parcul natural Portile de Fier in judetul<br />
Mehedinti (115000 hectare). In regiune se gasesc paduri de salcam la Vinju<br />
Mare, paduri de tei la Biltoanele si Strehaia; lacurile temporare Zatonul Mare si<br />
Zatonul Mic, padurile de liliac de la Ponoare, un spectacol impresionant de flori,<br />
pe o suprafata de peste 20 hectare. Un monument natural unic in Europa este<br />
Podul lui Dumnezeu de la Ponoare, regiune carstica aflata la sud de Baia de<br />
Arama (judetul Mehedinti), pod natural format deasupra unei imense grote,<br />
Podul masoara 61 metri lungime si 13 metri inaltime. Zona Padurii Zaval,<br />
situata pe o suprafata de 370 ha in sudul judetului Dolj, in imediata apropiere a<br />
Dunarii, beneficiaza de un fond forestier natural exceptional, specific sleaului de<br />
lunca, de exemplu stejarul pedunculat, sau specii de frasin cu varste de pana la<br />
200 de ani. Toate aceste zone prezinta o certa atractie turistica, dar serviciile de<br />
protectie a mediului sunt slab dezvoltate.<br />
INHGA – DGA 123