VOL 2 - Apele Romane
VOL 2 - Apele Romane VOL 2 - Apele Romane
STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD Presiuni asupra starii de calitate a solurilor Soluri afectate de reziduuri zootehnice Judetul Dolj In afara unor suprafete foarte mici, nesemnificative din imprejurimile intravilanelor, la nivelul judetului Dolj nu se constata prezenta terenurilor cu soluri afectate de reziduuri zootehnice (putinele cantitati de ingrasaminte organice rezultate din sectoarele zootehnice si gospodariile private sunt utilizate ca fertilizanti organici). Judetul Gorj In judetul Gorj mai functioneaza 2 complexe zootehnice, SC SUINPROD S.A care este profilat pe cresterea porcinelor si SC AVIINSTANT – cresterea pasarilor. Pot fi intalnite si alte surse de poluare cu reziduuri zootehnice cu totul accidentale in gospodariile populatiei, pe zone restranse, fara a constitui un grad de pericol ridicat. Judetul Mehedinti In cursul anului 2005 in judetul Mehedinti au fost afectate cu reziduuri zootehnice urmatoarele suprafete: Pristol – 35 ha, Gruia – 42 ha, Cazanesti – 18 ha. Judetul Olt Comparativ cu inceputul anilor 1990 septelul s-a redus considerabil in unitatile economice de profil, ceea ce a condus la scaderea cantitatile de dejectii animale. S-a redus concentratia dejectiilor in depozite mari ca urmare a desfiintarii tuturor complexelor pentru cresterea animalelor (porci, vaci), in schimbul dispersarii in mai multe depozite cu incarcare mai redusa si cu suprafete mai mici situate fie in gospodariile individuale, fie in administrarea consiliilor comunale. La nivelul judetului exista numai un numar de trei complexe pentru cresterea pasarilor. In anul in curs pe raza judetului Olt nu au fost identificate suprafete afectate de reziduurile zootehnice. Judetul Valcea In general, namolurile rezultate din statiile de epurare orasenesti sunt depozitate pe paturi de uscare dupa care sunt evacuate la depozitul de deseuri zonal. Cea mai mare problema pentru utilizarea namolurilor in agricultura este transportul al carui cost ridicat, impiedica apelarea la acest mijloc de utilizare a ingrasamantului natural. INHGA – DGA 111
STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD Lipsa unei monitorizari adecvate a depozitarii in paturile de uscare si de control al fermentarii, impiedica luarea unor decizii corecte in privinta valorificarii lui eficiente. In concluzie, se poate afirma ca in judetul Valcea nu sunt soluri afectate de reziduuri zootehnice. Poluarea solurilor in urma activitatilor din sectorul industrial (minier, siderurgic) Judetul Mehedinti Poluarea solului din sectorul minier: comuna Floresti – Mina Zegujani – 12 ha; comuna Simian – EM Valea Copcii – 240 ha. Judetul Gorj Impactul peisagistic creat de exploatarile miniere si haldele de steril este semnificativ. Efectul principal pe care il au exploatarile miniere il constituie scoaterea din circuitul economic a unor mari suprafete de teren si reducerea capacitatii de productie a unor terenuri limitrofe, prin schimbarea regimului hidrologic. Haldele de steril sunt supuse unor intense procese de modelare, siroirile, ravenarile si alunecarile de teren fiind fenomene frecvente ce afecteaza taluzurile. Mari cantitati de material din halda sunt antrenate de precipitatii ducand uneori la colmatarea albiilor raurilor afectand viata acvatica. Judetul Olt Desi judetul Olt nu dispune de industrie miniera sau siderurgica, totusi o suprafata de 17,4 ha este destinata depozitelor industriale (halde) de pe langa societatile SC SMR SA Bals, SC ALRO SA Slatina, SC ALPROM SA Slatina si SC ELECTROCARBON SA Slatina. Judetul Valcea Societatile de pe raza judetului Valcea care contribuie la poluarea solurilor in urma activitatilor desfasurate sunt: SC Oltchim SA - care detine un batal pentru depozitarea reziduurilor organice; SC Uzinele Sodice Govora SA - detine un batal compus din 8 compartimente pentru depozitarea suspensiilor rezultate din procesele tehnologice; SC CET Govora SA – dispune de un depozit de zgura si cenusa; Sucursala Exploatarea Miniera Rm. Valcea – cu halde de steril la Pietreni si Cataracte; Exploatarea Miniera Berbesti – cu haldele de steril de la Oltet - Alunu si Berbesti. Exploatarea Miniera Berbesti este in proprietatea Companiei Nationale a Lignitului Oltenia cu sediul in Targu Jiu, judetul Gorj. In judetul Valcea, EM Berbesti desfasoara o activitate de extractie a carbunelui inferior (lignit) din carierele de suprafata Berbesti si Oltet. In procesul de extractie a carbunelui se decoperteaza sterilul de la suprafata pana se ajunge la stratul de carbune. INHGA – DGA 112
- Page 65 and 66: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 67 and 68: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 69 and 70: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 71 and 72: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 73 and 74: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 75 and 76: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 77 and 78: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 79 and 80: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 81 and 82: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 83 and 84: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 85 and 86: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 87 and 88: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 89 and 90: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 91 and 92: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 93 and 94: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 95 and 96: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 97 and 98: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 99 and 100: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 101 and 102: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 103 and 104: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 105 and 106: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 107 and 108: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 109 and 110: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 111 and 112: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 113 and 114: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 115: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 119 and 120: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 121 and 122: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 123 and 124: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 125 and 126: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 127 and 128: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 129 and 130: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 131 and 132: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 133 and 134: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 135 and 136: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 137 and 138: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 139 and 140: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 141 and 142: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 143 and 144: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 145 and 146: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 147 and 148: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 149 and 150: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 151 and 152: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 153 and 154: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 155 and 156: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 157 and 158: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 159 and 160: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 161 and 162: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 163 and 164: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 165 and 166: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Presiuni asupra starii de calitate a solurilor<br />
Soluri afectate de reziduuri zootehnice<br />
Judetul Dolj<br />
In afara unor suprafete foarte mici, nesemnificative din imprejurimile<br />
intravilanelor, la nivelul judetului Dolj nu se constata prezenta terenurilor cu<br />
soluri afectate de reziduuri zootehnice (putinele cantitati de ingrasaminte<br />
organice rezultate din sectoarele zootehnice si gospodariile private sunt utilizate<br />
ca fertilizanti organici).<br />
Judetul Gorj<br />
In judetul Gorj mai functioneaza 2 complexe zootehnice, SC SUINPROD S.A<br />
care este profilat pe cresterea porcinelor si SC AVIINSTANT – cresterea<br />
pasarilor.<br />
Pot fi intalnite si alte surse de poluare cu reziduuri zootehnice cu totul<br />
accidentale in gospodariile populatiei, pe zone restranse, fara a constitui un<br />
grad de pericol ridicat.<br />
Judetul Mehedinti<br />
In cursul anului 2005 in judetul Mehedinti au fost afectate cu reziduuri<br />
zootehnice urmatoarele suprafete: Pristol – 35 ha, Gruia – 42 ha, Cazanesti –<br />
18 ha.<br />
Judetul Olt<br />
Comparativ cu inceputul anilor 1990 septelul s-a redus considerabil in unitatile<br />
economice de profil, ceea ce a condus la scaderea cantitatile de dejectii<br />
animale.<br />
S-a redus concentratia dejectiilor in depozite mari ca urmare a desfiintarii<br />
tuturor complexelor pentru cresterea animalelor (porci, vaci), in schimbul<br />
dispersarii in mai multe depozite cu incarcare mai redusa si cu suprafete mai<br />
mici situate fie in gospodariile individuale, fie in administrarea consiliilor<br />
comunale.<br />
La nivelul judetului exista numai un numar de trei complexe pentru cresterea<br />
pasarilor.<br />
In anul in curs pe raza judetului Olt nu au fost identificate suprafete afectate de<br />
reziduurile zootehnice.<br />
Judetul Valcea<br />
In general, namolurile rezultate din statiile de epurare orasenesti sunt<br />
depozitate pe paturi de uscare dupa care sunt evacuate la depozitul de deseuri<br />
zonal. Cea mai mare problema pentru utilizarea namolurilor in agricultura este<br />
transportul al carui cost ridicat, impiedica apelarea la acest mijloc de utilizare a<br />
ingrasamantului natural.<br />
INHGA – DGA 111