VOL 2 - Apele Romane
VOL 2 - Apele Romane VOL 2 - Apele Romane
STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD infrastructurii portuare si in special a cheurilor. Ca parte a retelei de transport trans-europene, Dunarea are potential pentru dezvoltarea turismului in zonele adiacente raului si in Delta si pentru imbunatatirea activitatilor din porturile fluviale, fiind parte din dezvoltarea transportului combinat. Pana in prezent nu s- au desfasurat lucrari de reabilitare a porturilor din regiunea SV Oltenia; POR 2007 - 2013 va finanta proiecte de reabilitare si modernizarea porturilor de interes regional/local. Strazile orasenesti Oltenia are o retea de 2539 km de astfel de strazi (10,15% din totalul retelei nationale), din care 1555 km sunt modernizati (10,61% din totalul de km la nivel national modernizati). Reteaua de distributie a apei potabile Lungimea retelei de alimentare cu apa a regiunii Oltenia este de 3969 km (penultimul loc intre regiuni), 8,8 % din totalul national de 44987 km. Reteaua de distributie a apei potabile la sfarsitul anului 2004 Localitati cu sisteme centralizate Lungimea totala simpla a retelei Unitatea de alimentare cu apa (numar) de distributie a apei potabile teritoriala Din care municipii si Total (km) orase Mehedinti 41 5 651 Valcea 35 11 787 Gorj 39 9 922 Olt 47 8 805 Dolj 12 7 804 Regiunea Sud 174 40 3969 - Oltenia Romania 1860 309 44987 Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, INS, 2005 Judetul Dolj are cel mai mic numar de localitati din tara cu sisteme centralizate de alimentare cu apa, 12 din 479 (comparativ cu judetele Arges si Cluj, care au 73, respectiv 72 localitati care dispun de astfel de instalatii). Regiunea Oltenia are in total cel mai mic numar de localitati alimentate cu apa din Romania. Evolutia cantitatii de apa potabila distribuite populatiei reliefeaza o descrestere de-a lungul ultimilor 10 ani in Oltenia, atat la nivel regional, cat si la nivel national. Proportia apei de uz casnic din totalul apei distribuite a inregistrat usoare modificari de-a lungul ultimei decade. Dupa anul 1990, apa a inceput sa fie distribuita utilizandu-se apometre. Aceasta masura a contribuit la o mai buna distributie a apei, reducand atat pierderile cat si costurile si imbunatatind monitorizarea consumului de apa. Regiunea Oltenia se plaseaza pe ultimul loc in Romania in ceea ce priveste procentul de apa INHGA – DGA 103
STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD furnizata prin utilizarea de apometre: 61,5%, comparativ cu 75,3% la nivel national si 81,1% si 86,1% pentru regiunile Vest, respectiv, Bucuresti - Ilfov. Din punctul de vedere al ponderii cantitatii repartizate prin apometre fata de totalul cantitatii de apa potabila distribuite catre consumatori, judetul Gorj este situat pe penultimul loc in Romania (39,2%), pe ultimul loc aflandu-se judetul Teleorman (36,3%). Numai judetul Valcea se plaseaza cosiderabil peste media nationala – 91,7% (date 2004). Reteaua publica de canalizare Lungimea retelei publice de canalizare la nivel regional este de 1466 km. Aceasta reprezinta doar 8,37% din lungimea retelei de canalizare la nivel national (17514 km). Din acest punct de vedere regiunea Oltenia se afla pe ultimul loc, asa cum se observa si din tabelul urmator. Localitati cu sisteme publice de canalizare la 31.12.2004 Localitati cu sisteme publice Lungimea totala simpla a Unitatea de canalizare (numar) conductelor de canalizare publica teritoriala Din care municipii si Total [km] orase Mehedinti 12 5 181 Valcea 15 11 308 Gorj 13 9 191 Olt 10 8 247 Dolj 8 6 539 Regiunea Sud - 58 39 1466 Oltenia Romania 675 302 17514 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2005, INS,2006 In Romania, judetul Dolj se numara printre judetele cu cel mai mic numar de localitati cu retea publica de canalizare din tara (8 localitati comparativ cu judetul Bacau, care are 49 de localitati conectate la retea). In special, in Craiova, statia de epurare a apei inca nu functioneaza, apele reziduale provenind de la populatie si de la unitatile industriale fiind deversate intr-un canal colector care este partial acoperit si care traverseaza orasul, deversandu-se apoi in raul Jiu, care se varsa la randul sau in Dunare. In celelalte orase ale regiunii nu exista statii de epurare a apei, apele reziduale deversandu-se direct in raurile Olt, Jiu sau in Dunare. Regia de canalizare beneficiaza de un proiect in cadrul programului ISPA, prin care se urmareste construirea si darea in functiune a unei noi statii de epurare a apei si a unui nou canal colector in Craiova. La Calafat, lucrarile de constructie la statia de epurare a apei (Programul Phare 2001) sunt aproape de finalizare. In celelalte orase ale regiunii nu exista statii INHGA – DGA 104
- Page 57 and 58: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 59 and 60: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 61 and 62: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 63 and 64: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 65 and 66: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 67 and 68: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 69 and 70: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 71 and 72: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 73 and 74: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 75 and 76: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 77 and 78: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 79 and 80: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 81 and 82: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 83 and 84: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 85 and 86: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 87 and 88: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 89 and 90: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 91 and 92: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 93 and 94: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 95 and 96: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 97 and 98: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 99 and 100: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 101 and 102: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 103 and 104: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 105 and 106: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 107: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 111 and 112: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 113 and 114: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 115 and 116: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 117 and 118: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 119 and 120: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 121 and 122: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 123 and 124: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 125 and 126: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 127 and 128: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 129 and 130: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 131 and 132: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 133 and 134: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 135 and 136: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 137 and 138: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 139 and 140: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 141 and 142: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 143 and 144: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 145 and 146: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 147 and 148: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 149 and 150: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 151 and 152: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 153 and 154: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 155 and 156: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 157 and 158: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
infrastructurii portuare si in special a cheurilor. Ca parte a retelei de transport<br />
trans-europene, Dunarea are potential pentru dezvoltarea turismului in zonele<br />
adiacente raului si in Delta si pentru imbunatatirea activitatilor din porturile<br />
fluviale, fiind parte din dezvoltarea transportului combinat. Pana in prezent nu s-<br />
au desfasurat lucrari de reabilitare a porturilor din regiunea SV Oltenia; POR<br />
2007 - 2013 va finanta proiecte de reabilitare si modernizarea porturilor de<br />
interes regional/local.<br />
Strazile orasenesti<br />
Oltenia are o retea de 2539 km de astfel de strazi (10,15% din totalul retelei<br />
nationale), din care 1555 km sunt modernizati (10,61% din totalul de km la nivel<br />
national modernizati).<br />
Reteaua de distributie a apei potabile<br />
Lungimea retelei de alimentare cu apa a regiunii Oltenia este de 3969 km<br />
(penultimul loc intre regiuni), 8,8 % din totalul national de 44987 km.<br />
Reteaua de distributie a apei potabile la sfarsitul anului 2004<br />
Localitati cu sisteme centralizate<br />
Lungimea totala simpla a retelei<br />
Unitatea de alimentare cu apa (numar)<br />
de distributie a apei potabile<br />
teritoriala<br />
Din care municipii si<br />
Total<br />
(km)<br />
orase<br />
Mehedinti 41 5 651<br />
Valcea 35 11 787<br />
Gorj 39 9 922<br />
Olt 47 8 805<br />
Dolj 12 7 804<br />
Regiunea Sud 174 40 3969<br />
- Oltenia<br />
Romania 1860 309 44987<br />
Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, INS, 2005<br />
Judetul Dolj are cel mai mic numar de localitati din tara cu sisteme centralizate<br />
de alimentare cu apa, 12 din 479 (comparativ cu judetele Arges si Cluj, care au<br />
73, respectiv 72 localitati care dispun de astfel de instalatii). Regiunea Oltenia<br />
are in total cel mai mic numar de localitati alimentate cu apa din Romania.<br />
Evolutia cantitatii de apa potabila distribuite populatiei reliefeaza o descrestere<br />
de-a lungul ultimilor 10 ani in Oltenia, atat la nivel regional, cat si la nivel<br />
national. Proportia apei de uz casnic din totalul apei distribuite a inregistrat<br />
usoare modificari de-a lungul ultimei decade.<br />
Dupa anul 1990, apa a inceput sa fie distribuita utilizandu-se apometre. Aceasta<br />
masura a contribuit la o mai buna distributie a apei, reducand atat pierderile cat<br />
si costurile si imbunatatind monitorizarea consumului de apa. Regiunea Oltenia<br />
se plaseaza pe ultimul loc in Romania in ceea ce priveste procentul de apa<br />
INHGA – DGA 103