VOL 2 - Apele Romane

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
energetice. Avand in vedere rolul capital detinut de regiunea Sud-Vest Olenia in
acest sector, cresterea competitivitatii sectorului energetic trebuie sa reprezinte
un obiectiv esential al economiei regionale.
Zonele defavorizate
In conformitate cu legea in vigoare, SV Oltenia are trei zone defavorizate, zone
ce au fost in mod special afectate de restructurarea industriala si in particular de
crizele din sectorul minier. Aceste zone sunt Albeni, Schela si Motru, toate
localizate in judetul Gorj, cu o suprafata totala de 1282 km 2 .
Albeni are o suprafata de 239 km 2 cuprinzand ca localitati mai importante: Tg.
Carbunesti, Albeni, Bustuchin si Rosia de Amaradia. Este o zona deluroasa cu
un total de 18000 locuitori si o rata a somajului de 70% din totalul populatiei, la
sfarsitul anului 2000. Zona depinde in special de industria grea: miniera,
extractie de gaz si petrol, constructii materiale si lemn. Schela este o zona cu o
suprafata de aprox. 384,6 km 2 si cuprinde ca localitati mai importante Bumbesti-
Jiu si Schela, cu un total de 14000 locuitori si o foarte scazuta densitate a
populatiei. Ultima zona, Motru-Rovinari are o suprafata de aprox. 430,84 km 2 si
cuprinde doua localitati: Motru si Rovinari cu un total de 66000 locuitori.
Infrastructura
Infrastructura de transport
Regiunea SV Oltenia este traversata de 3 Axe prioritare ale retelei europene de
transport (TEN-T): axa prioritara 7 (rutiera) – fostul Coridor Pan-european IV;
axa prioritara 18 (fluviul Dunarea) – fostul Coridor Pan-european VII; axa
prioritara 22 (feroviara)
Dunarea reprezinta o cale de transport pe apa internationala care se intinde de
la Marea Neagra la Sulina in Romania, via Belgrad in Serbia, Croatia,
Budapesta in Ungaria, Bratislava in Slovacia si Viena in Austria, pana la izvorul
sau in Muntii Padurea Neagra in Germania. Lungimea sa totala este de 2845
km. Este navigabila pana la km 2411, la Bamberg de unde se conecteaza la
Rin via canalul Bamberg/Kelheim de 171 km in lungime. Dunarea face parte din
axa prioritara TEN-T-18: axa de transport fluvial Rin/Meusia-Main-Dunare, si
furnizeaza Romaniei si altor tari prin care trece noi oportunitati majore pentru
dezvoltarea transportului pe apa. In Romania traficul pe cai navigabile este
aproape in exclusivitate realizat pe Dunare, navigabila din Bazias (la intrarea in
Romania) pana la Braila pentru nave cu pescaj de 2 m, iar pe Dunarea
maritima, intre Braila si Sulina, pentru nave cu pescaj de pana la 7 m. De-a
lungul celor 1075 km ai Dunarii din Romania, cele 19 orase localizate pe malul
romanesc sunt de asemenea porturi fluviale din care 5 apartin regiunii Oltenia:
Orsova, Drobeta Turnu - Severin, Calafat, Bechet si Corabia. Dunarea
functioneaza in prezent ca bariera naturala pentru transportul rutier /feroviar. In
aceasta regiune exista trei poduri in sectiunea romaneasca si doua baraje la
Portile de Fier I si II. Administratiile porturilor sunt responsabile cu intretinerea
INHGA – DGA 102