VOL 2 - Apele Romane

11.11.2014 Views
STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD ‣ Intarirea conexiunilor/relatiilor economice intre regiunile invecinate pentru a sustine impreuna dezvoltarea economica durabila a zonei (dezvoltarea cooperarii in domeniile IMM, turism si comertul de granita, promovarea integrarii pietelor locale ale fortei de munca). ‣ Realizarea coeziunii sociale si culturale intre comunitatile si cetatenii de pe ambele parti ale granitei (dezvoltarea utilizarii in comun a infrastructurii din domeniile sanatate, cultura si educatie). ‣ Solutionarea in comun a unor amenintari similare si simultane din partea factorilor de mediu (prevenirea inundatiilor, alunecarilor de teren, eroziunii solului, realizarea unor sisteme de avertizare si control a riscurilor naturale si tehnologice). Granita Romania - Bulgaria a devenit granita interna a UE, odata cu aderarea celor doua state, in 2007. La nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, in cadrul acestei componente vor fi eligibile judetele Dolj, Mehedinti si Olt. Cooperare transnationala In urma divizarii recente a spatiului CADSES, intregul teritoriu al Romaniei va face parte din spatiul Dunare Balcani (CADSES sud), alaturi de state precum Austria, Ungaria, Bulgaria, Slovenia, Grecia si unele regiuni din Italia si Slovacia. Temele majore in jurul carora se vor dezvolta proiecte in aceasta zona sunt: managementul apei (in special fluviul Dunarea), siguranta maritima (Marea Neagra), prevenirea inundatiilor, cercetare-dezvoltare, inovare si retele IMM. Cooperarea interregionala vizeaza programe si proiecte cu orice regiuni din Uniunea Europeana, cu conditia ca beneficiarii sa fie din trei regiuni localizate in trei state membre sau din trei tari, din care cel putin doua sunt state membre. Actiunile eligibile in cadrul acestei componente se refera la: incurajarea schimbului de experienta si de bune practici referitor la dezvoltarea urbana, modernizarea serviciilor publice, incluziune sociala, antreprenoriat; • efectuarea de studii si colectarea de date in domenii de interes comun. Contextul economic al Regiunii Sud – Vest Oltenia Structura economica a regiunii Structura economica a regiunii Sud - Vest Oltenia este consecinta atat a potentialului economic natural, cat si a traditiei economice existente in regiune. Potentialul economic natural este dat de bogatele resurse agricole (dimensiunea terenului agricol, precum si calitatea acestuia, considerat a fi pe unul din locurile fruntase intre terenurile arabile ale Romaniei), hidroenergetice (rolul energetic principal in Romania - in 2001, 71,57% din totalul productiei INHGA – DGA 99

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD hidroelectrice nationale era produs aici), si termoenergetice (27% din totalul productiei termoelectrice nationale, in 2001). Aceste resurse sunt distribuite diferit in interiorul regiunii: judetele din sud (Dolj si Olt in special, Mehedinti) sunt preponderent agricole, Mehedinti si Valcea se remarca prin resursele hidroenergetice de la Portile de Fier si Lotru-Olt, iar Gorj prin resursele termoenergetice din zona Motru-Rovinari si Turceni. La nivel national interregional, un potential agricol similar este prezent in regiunile Nord-Est si Sud Muntenia, in timp ce resurse hidroenergetice sunt prezente in regiunea Nord- Est. La nivel european, potential agricol asemanator este prezent in regiunile Frantei si hidroenergetic in regiunile Suediei. Muntii, acoperiti de paduri si pasuni alpine, constituie un important potential turistic si hidroenergetic, inca insuficient folosit. Subsolul regiunii este bogat in carbune, minerale metalice si nemetalice, sare, petrol, gaze naturale, ape minerale etc. Vegetatia forestiera ce acopera teritoriul regiunii este formata din foioase (stejar, fag, ulm, carpen, frasin, paltin, tei s.a.), pana la 1000 - 1400 m si conifere (brad, molid, pin, zada s.a.), pana la 1800 m, si adaposteste o fauna bogata si variata, interesanta din punct de vedere cinegetic. Structura Produsului Intern Brut pe categorii de resurse (VAB) La nivelul anului 2003 cea mai mare contributie la formarea valorii adaugate brute (VAB) a avut-o sectorul industrial (inclusiv energie electrica si termica, gaze si apa) de 50929,7 mld. lei, reprezentand 31,83% din VAB regionala, urmata de sectorul agricol cu 25779,00 mld. Lei reprezentand 16.11%, sectorul tranzactiilor imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate intreprinderilor 16379,80 mld. lei, (10,24%), transport, depozitare si comunicatii 15423,7 mld. lei,(9,64%), administratie publica si aparare 13019,10 (8,14%), comert 12141,10 mld. lei, (7,59%) si constructii 11084,40 mld. lei, (6,93%). Dinamica VAB regionala in perioada 2000-2003, evidentiaza o crestere cu 700% in domeniul pescuitului si pisciculturii, urmata de sectorul administratiei publice si apararii (279,06%), sanatate si asistenta sociala (174,86%), constructii (168,35%), transport, depozitare si comunicatii (156,79%) si intermedieri financiare (153,79%). Structura economica sectoriala a Regiunii de Dezvoltare SV Oltenia reflecta o dezvoltare inferioara in comparatie cu media nationala (tab. de mai jos), chiar daca ponderile sectoarelor industrial si cel al constructiilor este cu 3,62% si respectiv 0,38% mai mare decat media nationala. Atat la nivel national, cat si la nivel nivel regional, ponderea agriculturii la formarea PIB s-a diminuat fata de anii precedenti, totusi la nivelul anului 2003, ponderea regionala este superioara celei nationale cu 3 puncte procentuale. Ponderea sectoarelor din sfera comertului si serviciilor se situeaza semnificativ sub media nationala, aspect ce reflecta o structura economica inferioara celei nationale si europene. INHGA – DGA 100

Page 1 and 2: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE

Page 3 and 4: ELABORATORI Elaborarea ştiinţific

Page 5 and 6: Romania (2001-2010.................

















































Page 103: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE






















































































privind

canalizare

resurselor

vederea

necesare

hidrografice

durabile

obiectivelor

studii

gestionarii

apele

romane

rowater.ro

VOL 2 - Apele Romane

VOL 2 - Apele Romane ... View more VOL 2 - Apele Romane

Delete template?

Save as template ?

VOL 2 - Apele Romane VOL 2 - Apele Romane