VOL 2 - Apele Romane
VOL 2 - Apele Romane VOL 2 - Apele Romane
STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD doar daca au loc dezastre ecologice, care trebuiesc luate in considerare pe termen scurt din cauza ca mediul inconjurator are abilitatea de a se reface dupa incetarea cauzelor. Solul Solul reprezinta o resursa importanta in Romania. Solurile deteriorate de poluare reprezinta o problema critica. Masuratorile efectuate in Baia Mare au scos la iveala diminuarea concentratiilor de metale grele din sol. Poluarea chimica a solului afecteaza circa 0,9 milioane ha, din care poluarea excesiva circa 0,2 milioane ha. Efectele agresive deosebit de puternice asupra solului produc poluarea cu metale grele (mai ales Cu, Pb, Zn, Cd) si dioxid de sulf, identificata in special in zonele Baia Mare, Zlatna, Copsa Mica. Profilurile socio – economice ale regiunilor si disparitati intaregionale O particularitate a dezvoltarii regionale in Romania este structura mozaicala a dezvoltarii la nivel sub-regional. Practic, in toate regiunile coexista zone relativ dezvoltate cu zone slab sau chiar subdezvoltate. De aceea o analiza la nivel subregional este absolut necesara pentru a putea evidentia disparitatile intraregionale, respectiv la nivel de judete si a putea argumenta nu numai prin marimea PIB pe locuitor necesitatea de a sprijini toate regiunile tarii, inclusiv pe cele considerate, potrivit marimii PIB, mai prospere. INHGA – DGA 95
STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALA A REGIUNII SUD - VEST OLTENIA 2007-2013 Descriere introductiva a regiunii Est - Vest). Raul Jiu traverseaza regiunea de la Nord la Sud. Regiunea Sud – Vest Oltenia este situata in partea de sud-vest a Romaniei si cuprinde cinci judete: Dolj, Olt, Valcea, Mehedinti si Gorj. In mare coincide cu vechea regiune istorica Oltenia, in limitele sale naturale: fluviul Dunarea la Sud, raul Olt (al treilea ca marime din Romania) la Est, Muntii Carpati (Alpii Transilvaniei) la Nord si Vest. Cu o suprafata de 29.212 kmp (locul 7 intre regiunile Romaniei, 12,25% din suprafata totala a tarii) Oltenia formeaza un cadrilater aproximativ simetric, pe axele Nord – Sud si Oltenia de astazi se invecineaza la Sud cu Bulgaria, la Est cu regiunea istorica Muntenia (azi Regiunea Sud - Muntenia), la Nord cu Transilvania (Regiunea Centru), iar la vest cu Banatul (Regiunea Vest) si cu Serbia. Dunarea o regiune transfrontaliera. Dunarea (care intra in Romania in amonte de Portile de Fier) a reprezentat de-a lungul timpului o importanta cale naturala de transport. Importanta strategica a Dunarii ca un coridor paneuropean pentru tranzitul de marfuri dintre Europa Centrala, Europa de Vest, Marea Neagra, regiunea Caucaziana, Asia Centrala si Orientul Mijlociu si Orientul Indepartat, a fost reconfirmata de catre Comisia Dunarii prin infiintarea Coridorului VII si de catre Guvernul Romaniei ce considera ca dezvoltarea coridorului este de o importanta strategica, avand in plan modernizarea sistemului de semnalizare si a masurilor hidro-tehnice, asigurarea adancimii minime de navigatie in punctele critice pe toata perioada anului, modernizarea si intretinerea infrastructurii portuare (baraje, pilone, bazine si zone portuare). Inexistenta unui pod peste Dunare in sudul regiunii ingreuneaza traficul de frontiera, prin cele doua puncte vamale cu Bulgaria (Calafat – Vidin si Bechet – Oreahovo), tranzitul facandu-se exclusiv cu bacul (in medie, tranzitul fluvial dureaza 2-3 ore), ceea ce creeaza mari intarzieri si dificultati operatorilor de transport de marfuri si turistilor. INHGA – DGA 96
- Page 49 and 50: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 51 and 52: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 53 and 54: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 55 and 56: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 57 and 58: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 59 and 60: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 61 and 62: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 63 and 64: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 65 and 66: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 67 and 68: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 69 and 70: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 71 and 72: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 73 and 74: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 75 and 76: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 77 and 78: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 79 and 80: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 81 and 82: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 83 and 84: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 85 and 86: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 87 and 88: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 89 and 90: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 91 and 92: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 93 and 94: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 95 and 96: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 97 and 98: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 99: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 103 and 104: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 105 and 106: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 107 and 108: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 109 and 110: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 111 and 112: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 113 and 114: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 115 and 116: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 117 and 118: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 119 and 120: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 121 and 122: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 123 and 124: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 125 and 126: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 127 and 128: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 129 and 130: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 131 and 132: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 133 and 134: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 135 and 136: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 137 and 138: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 139 and 140: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 141 and 142: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 143 and 144: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 145 and 146: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 147 and 148: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 149 and 150: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
doar daca au loc dezastre ecologice, care trebuiesc luate in considerare pe<br />
termen scurt din cauza ca mediul inconjurator are abilitatea de a se reface dupa<br />
incetarea cauzelor.<br />
Solul<br />
Solul reprezinta o resursa importanta in Romania. Solurile deteriorate de<br />
poluare reprezinta o problema critica. Masuratorile efectuate in Baia Mare au<br />
scos la iveala diminuarea concentratiilor de metale grele din sol.<br />
Poluarea chimica a solului afecteaza circa 0,9 milioane ha, din care poluarea<br />
excesiva circa 0,2 milioane ha. Efectele agresive deosebit de puternice asupra<br />
solului produc poluarea cu metale grele (mai ales Cu, Pb, Zn, Cd) si dioxid de<br />
sulf, identificata in special in zonele Baia Mare, Zlatna, Copsa Mica.<br />
Profilurile socio – economice ale regiunilor si disparitati intaregionale<br />
O particularitate a dezvoltarii regionale in Romania este structura mozaicala a<br />
dezvoltarii la nivel sub-regional. Practic, in toate regiunile coexista zone relativ<br />
dezvoltate cu zone slab sau chiar subdezvoltate. De aceea o analiza la nivel<br />
subregional este absolut necesara pentru a putea evidentia disparitatile<br />
intraregionale, respectiv la nivel de judete si a putea argumenta nu numai prin<br />
marimea PIB pe locuitor necesitatea de a sprijini toate regiunile tarii, inclusiv pe<br />
cele considerate, potrivit marimii PIB, mai prospere.<br />
INHGA – DGA 95