VOL 2 - Apele Romane

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE
APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII
ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII
OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE
APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
VOLUMUL 2
PREVEDERI ALE PLANURILOR DE DEZVOLTARE SECTORIALE
2008
PT-08-QMS/A

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE
APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII
ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII
OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE
APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
VOLUMUL 2
PREVEDERI ALE PLANURILOR DE DEZVOLTARE
SECTORIALE
DIRECTOR
DIRECTOR ŞTIINŢIFIC
DIRECTOR TEHNIC DGA
SEF SECTIE SD TBO
SEF SECTIE SD MDM
RESPONSABIL TEMA
Dr. Petre STANCIU
Dr. Marinela SIMOTA
Dr. ing. Daniela RADULESCU
Dr. ing. Elisabeta OPRIŞAN
Dr. ing. Ion TECUCI
Dr. ing. Elisabeta OPRIŞAN
Form cod PO-11-QMS/B-a

ELABORATORI
Elaborarea ştiinţifică
Dr. ing. Elisabeta OPRISAN
Dr. ing. Ion TECUCI
Colectivul de lucru
Dr. ing. Elisabeta OPRISAN
Dr. ing. Ion TECUCI
Ing. Elisabeta CSERWID
Ing. Florin Ion CONSTANTIN
Mst. ing. Ramona DUMITRACHE
Mstd. ing. Florin Claudiu FLORESCU
Ing. Bogdan Mirel ION
Mst. ing. Alina Tereza LAZARINE
Drd.ing. Alexandru MOLDOVEANU
Drd. biol. Marinela MOLDOVEANU
Ing. Irina ROMAN
Ing. Constantin Aurelian SOTIRIU
Mstd.chim. Ileana TANASE
Tehn. Anca REVENCO
Tehn. Ionela SAVU
Form cod PO-11-QMS/B-b

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE
APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII
ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII
OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE
APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
PREVEDERI ALE PLANURILOR DE DEZVOLTARE SECTORIALE
CUPRINS
I. PREVEDERI PRIVIND DEZVOLTAREA FOLOSINTELOR SI A
CERINTELOR DE APA CUPRINSE IN PLANURILE NATIONALE
DE DEZVOLTARE A ROMANIEI, CADRUL STRATEGIC
NATIONAL DE REFERINTA SI ALTE STRATEGII, PROGRAME SI
PLANURI.................................................................................... 1
1. Introducere.............................................................................. 1
2. Politica Uniunii Europene in domeniul apei............................ 3
3. Politica Uniunii Europene pentru rezolvarea problemei
deficitului de apa si a secetei ................................................... 3
4. Raport asupra obiectivelor de dezvoltare ale
mileniului................................................................................ 11
5. Planul National de Dezvoltare a Romaniei 2007-2013 13
6. Planul National Strategic pentru Dezvoltare Rurala 2007-2013.. 16
7. Strategia Nationala Generala pentru Dezvoltare Rurala............. 21
8. Programul National de Dezvoltare Rurala.................................... 27
9. Propuneri privind definirea Strategiei privind Amenajarile de
Imbunatatiri Funciare – irigatii, desecari, combaterea eroziunii
solului si aparare impotriva inundatiilor.................................. 41
10. Strategia Energetica a Romaniei in perioada 2007-2020........... 49
11. Planul National Strategic pentru Pescuit 2007 – 2013.............. 54
II. IDENTIFICAREA POLITICILOR IN DOMENIUL APEI CUPRINSE IN
STRATEGIA DE DEZVOLTARE REGIONALA A ROMANIEI,
STRATEGIILE SECTORIALE SI IN STRATEGIA DE DEZVOLTARE
A ORASELOR MICI SI MIJLOCII.................................................. 56
1. Politica si Strategia de Dezvoltare a Sectorului Forestier din

Romania (2001-2010................................................................. 56
2. Programul Forestier National 2001 – 2010.................................. 62
3. Strategia pentru Dezvoltarea Oraselor Mici si Mijlocii 2005-
2015........................................................................................ 78
III. PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL AL ROMANIEI 2007-
2013........................................................................................... 81
Planul de Dezvoltare Regionala a Regiunii sud – vest oltenia
(2007 – 2013)............................................................... 96
Strategia de dezvoltare regionala sud – vest oltenia .................... 131
Planul de Dezvoltare Regionala a Regiunii centru 2007-2013....... 146
Strategia regionala a Regiunii de Dezvoltare centru........................ 163
IV. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR DE GESTIONARE A APELOR
SAU IN LEGATURA CU APELE DIN PLANURILE LOCALE DE
ACTIUNI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI LA NIVEL DE JUDETE. 169

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
I. PREVEDERI PRIVIND DEZVOLTAREA FOLOSINTELOR SI A
CERINTELOR DE APA CUPRINSE IN PLANURILE NATIONALE
DE DEZVOLTARE A ROMANIEI, CADRUL STRATEGIC
NATIONAL DE REFERINTA SI ALTE STRATEGII, PROGRAME SI
PLANURI
1. INTRODUCERE
Dat fiind faptul ca unul din factorii importanti care influenteaza cerintele de apa
ale folosintelor il constituie obiectivele planificarii in domeniul apei, un pas
important in realizarea prezentului studiu l-a constituit identificarea Planurilor
Nationale de Dezvoltare a Romaniei, a Cadrului Strategic National de referinta,
alte Programe Nationale, strategii, programe si planuri sectoriale, planuri de
dezvoltare regionala si judetene si extragerea din acestea a prevederilor ce
privesc dezvoltarea folosintelor si a cerintelor de apa (acolo unde acestea sunt
cuantificate).
In ceea ce priveste folosintele de apa s-au avut in vedere alimentarile cu apa
potabila si industriala, irigatiile, piscicultura si acvacultura, navigatia fluviala,
producerea de energiei hidroelectrice, turismul, etc.
In acelasi timp, desi nu sunt considerate ca folosinte de apa, au fost luate in
considerare si urmatoarele cerinte asupra resurselor de apa care privesc:
‣ ecosistemele acvatice;
‣ zonele umede.
Pentru aceste laturi ale gospodaririi apelor nu pot exista strategii. Aceasta lipsa
nu elimina insa luarea in consideratie a unor cerinte de apa care sa contribuie la
conservarea ecosistemelor acvatice si a zonelor umede.
Un alt aspect care trebuie luat in consideratie si cu care se confrunta si se va
confrunta in continuare o mare parte a locuitorilor Planetei este aceea a
schimbarilor climatice. Aceasta se traduce prin determinarea influentei
schimbarilor climatice asupra cerintelor de apa ale folosintelor mai ales ca
aceste schimbari influenteaza deja ciclul hidrologic planetar, influenta
manifestata prin reducerea resurselor de apa in anumite zone ale Terrei.
Ca strategii de dezvoltare, s-au identificat:
‣ Planul National de Dezvoltare 2007 – 2013 elaborat de Guvernul
Romaniei in decembrie 2005;
INHGA – DGA 1

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
‣ Cadrul Strategic National de Referinta 2007 – 2013 elaborat de
Guvernul Romaniei in aprilie 2006;
‣ Programul National de Dezvoltare Rurala 2007 – 2013 elaborat de
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale in anul 2007 (versiunea
consolidata);
‣ Propunere pentru definirea strategiei privind amenajarile de
imbunatatiri funciare – irigatii, desecari, combaterea eroziunii
solului si aparare impotriva inundatiilor elaborata de Ministerul
Agriculturii si Dezvoltarii Rurale in anul 2006;
‣ Strategia Energetica a Romaniei in perioada 2007 – 2020
elaborata de Ministerul Economiei si Finantelor – varianta 16 mai
2007;
‣ Strategia de Dezvoltare privind Industria Miniera elaborata de
Ministerul Economiei si Finantelor
‣ Strategia privind Turismul elaborata de Ministerul Dezvoltarii,
Lucrarilor publice si Locuintei
‣ Planurile de Amenajare Teritoriale Judetene;
‣ Situatia privind dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apa in
sistem centralizat si a retelelor publice de canalizare in judete,
transmise de Consiliile Judetene;
‣ Strategia Nationala a Romaniei privind schimbarile climatice
2005 – 2007 elaborata de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile;
‣ Strategia Nationala de Conservare a Biodiversitatii – 2000
elaborata de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile;
‣ Planul National Strategic pentru Pescuit 2007 – 2013 elaborat de
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
Principalele prevederi ce vizeaza domeniul gestionarii resurselor de apa sau
legate de acestea sunt prezentate succint in cele ce urmeaza.
Inainte de prezentarea prevederilor susmentionate s-a considerat necesar sa se
prezinte unele aspecte privind politica Uniunii Europene in domeniul apei si in
special poilitica acesteia in rezolvarea problemei deficitului de apa si a secetei
in Uniune.
INHGA – DGA 2

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
2. POLITICA UNIUNII EUROPENE IN DOMENIUL APEI
Directiva - Cadru privind Apa 2000/60/EC stabileste un cadru legal pentru a
garanta cantitati suficiente de apa de buna calitate in Europa. Obiectivele sale
cheie sunt:
‣ sa extinda protectia apei pentru toate apele: apele de suprafata si
subterane interioare si litorale;
‣ sa atinga o “stare buna” pentru toate apele pana in 2015;
‣ sa puna bazele gestionarii apelor pe bazine hidrografice;
‣ sa combine valorile limita ale emisiilor cu standardele de calitate a
mediului;
‣ sa asigure ca pretul apei ofera stimulente adecvate consumatorilor
de apa pentru ca acestia sa foloseasca eficient resursele de apa;
‣ sa implice mai strans cetatenii;
‣ sa alinieze legislatia tarilor membre.
Directiva a identificat si doua domenii in care este necesara o legislatie mai
eficienta: apele subterane (articolul 17) si substantele prioritare (articolul 16).
Noua directiva privind apele subterane a fost adoptata recent de catre
Parlamentul European si Consiliu, in timp ce propunerea de directiva privind
substantele prioritare este inca in curs de negociere.
Alte doua propuneri legislative recente vor extinde domeniul de aplicare al
politicii UE in domeniul apei si vor completa cadrul cuprinzator al gestionarii si
protectiei apelor: propunerea de directive privind evaluarea si managementul
riscului la inundatii – deja adoptata - si propunerea de directiva privind strategia
maritima.
3. POLITICA UNIUNII EUROPENE PENTRU REZOLVAREA PROBLEMEI
DEFICITULUI DE APA SI A SECETEI
Aceasta politica este prezentata intr-un document aprobat in anul 2007
{COM(2007) 414 final}. Acest document este realizat pe baza unui studiu de
impact.
Probleme abordate
‣ Pana in prezent au fost identificate 33 de bazine hidrografice
afectate de deficitul de apa. Acestea reprezinta o suprafata totala
de 460 000 km² (aproximativ 10% din suprafata totala a UE) si
sunt populate in total de 82 de milioane de locuitori (aproximativ
16,5% din populatia UE).
INHGA – DGA 3

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
‣ Majoritatea statelor membre au raportat cazuri de seceta care s-
au produs din anul 1976 pana in prezent. Intre 2000 si 2006, in
medie seceta a afectat 15% din suprafata totala a UE si 17% din
totalul populatiei UE.
‣ Repartitia spatiala si temporala a resurselor hidrologice pe
teritoriul Europei se numara printre principalii factori ai deficitului
de apa si ai secetei.
‣ De asemenea, in general, politicile de tarifare a apei nu reflecta
nivelul precar al resurselor de apa la nivel local. Principiul
„utilizatorul plateste” este rareori pus in aplicare. Aceste lacune au
ca rezultat proasta gestionare a resurselor de apa, desi Directiva-
Cadru privind Apa (DCA) defineste principiile care permit
dezvoltarea unor instrumente economice eficiente.
‣ Planificarea teritoriala neadecvata si alocarea necorespunzatoare
a apei intre sectoarele economice conduc la o serie de
dezechilibre intre cerintele de apa si resursele de apa existente.
‣ Principalul utilizator este agricultura (care detine o pondere de
64%), urmata de energie (20%), aprovizionarea cu apa a
populatiei (12%) si industrie (4%). Turismul poate exercita o
presiune considerabila asupra captarii apei, in special in sudul
Europei si in zonele de coasta in care resursele de apa dulce sunt
limitate.
‣ In Europa, potentialul de economisire a apei este enorm. Europa
continua sa risipeasca cel putin 20% din apa din cauza
ineficientei.
‣ In general, in politicile sectoriale privind apa, din cauza integrarii
insuficiente a problemelor legate de apa, se observa o lipsa de
coerenta si uneori chiar existenta unor efecte contraproductive
asupra protectiei resurselor de apa.
‣ In ceea ce priveste cazurile de seceta, acestea au fost deseori
solutionate printr-o abordare bazata pe gestionarea crizei, dictata
de lipsa pregatirii din timp in eventualitatea producerii unor astfel
de fenomene extreme.
‣ Cazurile de deficit de apa intalnite la nivelul bazinelor hidrografice
au avut deja repercusiuni perceptibile asupra economiei, a
societatii si a mediului si, in consecinta, asupra costurilor.
‣ Secetele au consecinte economice, sociale si ecologice imediate
si semnificative, care pot continua si dupa sfarsitul secetei.
‣ Impactul economic direct al cazurilor de seceta in ultimii treizeci
de ani este estimat la cel putin 100 de miliarde de euro.
INHGA – DGA 4

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Perspectivele in cazul in care politicile raman neschimbate
Obiective
‣ In total, pana in anii 2070 procentul suprafetei bazinelor
hidrografice europene care se confrunta cu probleme grave legate
de insuficienta apei vor creste, dupa toate probabilitatile, de la
19%, cat reprezinta la ora actuala, la 34-36%.
‣ Efectele dezvoltarii economice si sociale asupra resurselor de apa
ar putea avea aceeasi magnitudine ca cele ale schimbarilor
climatice asupra disponibilitatii apei.
‣ In urmatoarele decenii, tarile din sud-est ar putea constitui zona cu
cea mai mare crestere a problemelor legate de resursele de apa.
‣ DCA furnizeaza toate instrumentele necesare pentru o gestionare
a apei cu adevarat durabila. Cu toate acestea, punerea in aplicare
a acestor instrumente (in special tarifarea apei si recuperarea
costurilor) in cele mai eficiente moduri ramane o provocare.
‣ In cazul in care situatia ramane neschimbata, problema risca sa
evolueze dupa cum urmeaza:
Obiective strategice generale:
se va mentine o planificare teritoriala necorespunzatoare
in unele din bazinele hidrografice cele mai afectate de
lipsa de apa;
se va continua risipa si utilizarea ineficienta a apei in
gospodarii si in multe din sectoarele economice.
‣ abordarea impactului din ce in ce mai puternic al deficitului de apa
si al secetei in Uniunea Europeana;
‣ asigurarea protectiei pe termen lung a resurselor de apa
disponibile;
‣ asigurarea disponibilitatii durabile a apei pe intreg teritoriul
Europei si promovarea modalitatilor durabile de utilizare a apei.
Obiective specifice:
‣ imbunatatirea masurilor pregatitoare in eventualitatea cresterii
frecventei secetelor;
‣ atenuarea tuturor efectelor deficitului de apa si ale secetei asupra
mediului, economiei si societatii;
‣ crearea de conditii pentru o dezvoltare economica si sociala
durabila pe teritoriul Europei in contextul schimbarilor climatice si
al cresterii frecventei cazurilor de deficit de apa si seceta.
INHGA – DGA 5

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiective operationale
‣ identificarea celor mai adecvate si rentabile masuri pentru a
aborda in mod eficient aspectele legate de deficitul de apa si
seceta;
‣ stabilirea eventualelor prioritati sau a unei ierarhii care sa
serveasca drept orientari in procesul de adoptare a politicilor in
lumina disponibilitatii la nivel de bazin hidrografic.
Principalele optiuni strategice disponibile pentru realizarea obiectivelor
In afara scenariului in care politicile ar ramane neschimbate, au fost
identificate trei optiuni.
‣ Optiunea A: „Numai aprovizionarea cu apa”
Masurile luate in considerare in cadrul acestei optiuni constau in:
promovarea crearii de noi infrastructuri de aprovizionare cu apa pe
baza legislatiei UE in vigoare;
sustinerea crearii la scara larga de noi infrastructuri de
aprovizionare cu apa, acordandu-se prioritate alocarii de fonduri
UE si nationale.
‣ Optiunea B: „Numai politicile de tarifare a apei”
Masurile luate in considerare in cadrul acestei optiuni includ:
tarifarea eficienta a apei;
recuperarea costurilor.
‣ Optiunea C: Abordare integrata
Masurile luate in considerare includ masuri care au ca obiectiv:
diminuarea efectelor secetelor;
sprijinirea alocarii eficiente a apei si a exploatarii durabile a
solurilor;
incurajarea utilizarii tehnologiilor si practicilor care favorizeaza
utilizarea eficienta a apei;
incurajarea formarii in Europa a unei culturi a economisirii apei;
crearea de noi infrastructuri de aprovizionare cu apa.
Analiza impactului optiunilor
Optiunea A: Numai aprovizionarea cu apa
Impactul asupra mediului
INHGA – DGA 6

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
‣ Lacurile de acumulare joaca un rol important in aprovizionarea cu
apa a populatiei, in irigatii si in utilizarile industriale. Cu toate
acestea, construirea de baraje si transferurile de apa pot avea
implicatii serioase pentru functionarea ecosistemelor de apa dulce
intr-un bazin hidrografic si un impact negativ asupra statutului
ecologic al maselor de apa.
‣ Data fiind nesiguranta actuala in ceea ce priveste impactul
ecologic al tuturor solutiilor alternative, cum ar fi desalinizarea -
inclusiv cantitatea de energie utilizata - si, prin extensie,
compatibilitatea acesteia cu Politica Energetica pentru Europa,
este necesara elaborarea unor evaluari suplimentare de risc
inainte de adoptarea unei pozitii definitive de catre Comisie.
Impactul economic
Impactul social
‣ La prima vedere, conform asteptarilor, impactul pe termen scurt
asupra economiei ar trebui sa fie unul pozitiv. Orice infrastructura
noua de aprovizionare cu apa poate sprijini dezvoltarea
activitatilor in zonele adiacente noii infrastructuri.
‣ Cu toate acestea, barajele si transferurile de apa prezinta o serie
de deficiente, scoase in evidenta de Comisia Mondiala a
Barajelor. O serie de proiecte existente indica alte deficiente in
ceea ce priveste solutiile alternative.
‣ In Europa, se pot preconiza putine posibilitati de creare de
infrastructuri de aprovizionare cu apa care sa nu constea in
cresterea presiunii asupra resurselor de apa, deja sensibile, si
consumarea resurselor existente pana la epuizarea completa a
acestora. Va trebui sa se identifice noi oportunitati dincolo de
granitele Europei, in tarile invecinate care vor dispune inca de
suficienta apa, cum ar fi Rusia.
‣ Unul din rezultatele preconizate este acela ca sectoarele
economice ar putea decide, in lumina profiturilor reduse generate
de activitatea pe care o desfasoara, sa-si delocalizeze activitatea
partial sau integral in afara Europei, pentru a gasi apa mai ieftina.
‣ Impactul pe termen scurt asupra societatii ar trebui sa fie pozitiv
daca unul din obiectivele noii infrastructuri consta in
aprovizionarea cu apa a populatiei. Se pot dezvolta noi activitati
economice care sa favorizeze crearea de noi locuri de munca.
Cu toate acestea, avantajele ar putea fi limitate daca dezvoltarea de noi
infrastructuri de aprovizionare cu apa a populatiei presupune transferuri de
costuri de la unele sectoare economice la gospodarii sau in cazul
INHGA – DGA 7

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
transferurilor de apa, daca acestea conduc la aparitia unor conflicte politice
intre bazinele donatoare si cele receptoare.
Optiunea B: Numai politicile de tarifare a apei
‣ Impactul politicilor de tarifare a apei difera in functie de contextul
socio-economic si de conditiile naturale.
‣ In general, politicile de tarifare a apei nu sunt suficiente in sine
pentru a da un raspuns la problema deficitului de apa si a secetei,
insa se pot dovedi eficiente daca sunt completate cu alte masuri.
Impactul asupra mediului
‣ In ceea ce priveste agricultura, punerea in aplicare a politicii de
tarifare a apei conduce la modificari in ceea ce priveste
exploatarea solurilor, acordandu-se prioritate masurilor celor mai
rentabile. Totusi, preturile actuale sunt deseori cu mult sub nivelul
la care ar trebui sa fie pentru ca agricultorii sa gaseasca un interes
financiar semnificativ pentru economisirea apei.
‣ De asemenea, datele disponibile arata ca in situatiile in care se
introduce un sistem de contorizare a apei, consumul de apa in
gospodarii scade. Totusi, se poate stabili un anumit prag sub care
majorarea preturilor nu afecteaza nivelul consumului.
‣ In ceea ce priveste cererea de apa in scopul utilizarii in industrie,
aceasta se caracterizeaza, potrivit datelor disponibile, printr-o
anumita elasticitate. Un rol important il detine varietatea posibilelor
alternative.
Impactul economic
Impactul social
‣ Punerea in aplicare a unei politici de tarifare a apei care sa ia in
considerare atat costurile legate de mediu cat si pe cele legate de
lipsa apei poate determina o alocare eficienta a resurselor,
conducand la o crestere a bunastarii sociale. Conform studiilor de
caz cu privire la impactul macroeconomic al agriculturii durabile
realizate in mai multe state membre, conversia la scara larga a
terenurilor arabile in agricultura durabila prin internalizarea
politicilor aduce avantaje economice.
‣ Articolul 9 din DCA stabileste conditiile pentru recuperarea
costurilor pentru serviciile legate de apa. Printre altele, acest
articol prevede ca statele membre trebuie sa ia in considerare
efectele sociale, ecologice si economice ale recuperarii. Prin
urmare, statele membre sunt autorizate sa isi ajusteze politicile de
tarifare a apei in functie de anumite considerente sociale.
INHGA – DGA 8

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Optiunea C: Abordare integrata
Potentialul de economisire si de utilizare eficienta a apei
‣ Evaluarea potentialului de economisire a apei in Europa in urma
punerii in aplicare a masurilor corespunzatoare arata ca se poate
economisi cel putin 20% din apa.
‣ Reducerea cererii de apa este posibila fara ca activitatile
economice sa fie afectate si poate aduce avantaje economice,
sociale si ecologice.
‣ Risipa de apa poate fi considerata o cheltuiala suplimentara (pe
langa exploatare, furnizare si prelucrare), iar economiile financiare
realizabile sunt enorme.
‣ Deseori, gestionarea cererii de apa pare sa fie mult mai
avantajoasa din punct de vedere economic decat cresterea
disponibilului de apa. Putinele studii disponibile in care se
regaseste acest tip de comparatie arata un raport de 1:3 sau chiar
1:10 intre costul pe metru cub „economisit” si „furnizat”.
Impactul economic
Este esential sa se mentioneze ca punerea in aplicare a unor masuri
specifice va necesita definirea de masuri de insotire corespunzatoare care sa
ia in considerare factori regionali, sectoriali si sociali specifici. Aceste masuri
vor necesita o analiza suplimentara.
‣ Politicile sectoriale ofera posibilitati de abordare a problemei
deficitului de apa si a secetei. Totusi, eficienta acestor politici ar
putea fi imbunatatita prin ajustarea lor in asa fel incat sa ia in
considerare aspecte cantitative legate de apa.
‣ Reformele succesive ale Politicii Agricole Comune (PAC) si, in
special, sprijinul pentru dezvoltarea rurala au contribuit la
imbunatatirea situatiei. Cu toate acestea, captarea excesiva
ramane o problema cauzata de punerea incompleta in aplicare a
decuplarii de anumite state membre. Adaptarile viitoare ale PAC si
verificarea eficientei acesteia din 2008 ar putea oferi ocazia de a
analiza modalitatile optime de integrare in instrumentele PAC a
aspectelor cantitative legate de apa. In acest context, ar trebui, de
exemplu, sa se analizeze in ce masura ar putea PAC si verificarea
eficientei acesteia din 2008 sa promoveze o utilizare mai completa
a decuplarii integrale si o intensificare a sprijinului pentru
gestionarea apei in cadrul programelor de dezvoltare rurala.
‣ De asemenea, este important sa se garanteze ca viitoarele
revizuiri ale fondurilor structurale vor conduce la o mai buna
acoperire a zonelor vizate de aspectele disponibilitatea apei.
INHGA – DGA 9

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Impactul social
Extinderea acestor bugete si identificarea posibilelor sinergii dintre
politici nu ar avea consecinte bugetare asupra altor politici de
mediu europene.
‣ In ceea ce priveste impactul stimulentelor la nivel national,
evaluarea instrumentelor utilizate pentru sectorul energetic ofera
informatii interesante cu privire la eficacitatea probabila a punerii
in aplicare a acestora in sectorul apei.
‣ Este evident ca elaborarea de tehnologii si produse care permit o
utilizare eficienta a apei stimuleaza piata si conduce la cresterea
competitivitatii industriei europene, cum s-a intamplat deja in
sectorul energetic.
‣ Politicile de economisire a apei au un impact social pozitiv, in
special asupra crearii durabile de locuri de munca in sfera publica.
Impactul asupra mediului
‣ Apa economisita nu va fi risipita si nu va contribui la emisii directe
in masele de apa. Mai general, reducerea captarii din mediul
natural va conduce la imbunatatirea situatiei maselor de apa si la
conservarea ecosistemelor.
Este necesar sa se puna accentul pe optiunile care contribuie in mod
semnificativ la imbunatatirea tuturor practicilor de gestionare a cererii de apa.
Avand in vedere potentialul de economisire si de utilizare eficienta a apei in
Europa in ansamblul sau, aceasta tema se reduce la necesitatea de a se
introduce o ierarhizare clara a apei care sa serveasca drept punct de
orientare in procesul de adoptare a politicilor. Ar trebui luata in considerare
posibilitatea crearii de noi infrastructuri de aprovizionare cu apa, in situatia in
care sunt epuizate celelalte optiuni pentru gestionarea cererii de apa, inclusiv
alternativa politicii de tarifare eficienta a apei si cea a rentabilitatii.
Compararea optiunilor
‣ Optiunea A poate aduce avantaje interesante pentru economie si
societate pe termen scurt, in timp ce impactul asupra mediului ar
fi, probabil, unul negativ. Din evaluarea impactului pe termen lung
reiese un raport cost – eficienta negativ pentru economie,
societate si mediu.
‣ Optiunea B ar avea, probabil, un impact pozitiv asupra economiei
si a mediului in situatiile in care se introduc politici de tarifare
eficienta a apei si recuperarea costurilor pentru serviciile legate de
apa. Impactul social poate depinde de nivelul de tarifare a apei
luat in considerare si ar putea sa se dovedeasca a fi unul negativ
INHGA – DGA 10

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
pentru o parte din sectoarele economice sau pentru unele clase
sociale ale populatiei.
‣ Optiunea C va da rezultate treptat. Impactul asupra economiei ar
fi, probabil, pozitiv de la inceput si se va imbunatati progresiv pe
termen lung. Si impactul social va fi pozitiv cu timpul. Conform
previziunilor, aceasta optiune ar avea asupra mediului un impact
pozitiv semnificativ, in continua imbunatatire. In comparatie cu
celelalte optiuni, aceasta ar avea cele mai insemnate avantaje
ecologice.
Pe baza acestei evaluari, se pare ca cea mai promitatoare dintre cele trei
este optiunea C. Aceasta asigura cel mai bun raport cost - eficienta pe
termen lung.
Elaborarea altor politici si masuri care sa abordeze aspecte legate de
deficitul de apa si de seceta va necesita, in orice caz, o serie suplimentara
de studii de impact detaliate. Pasii urmatori vor consta in analizarea mai
aprofundata a datelor disponibile si in evaluarea cantitativa a masurilor
selectate, extrase din gama larga de optiuni propuse in comunicare.
De asemenea, este evident ca punerea in aplicare a unor masuri specifice va
necesita definirea de masuri de insotire corespunzatoare adaptate la factorii
regionali, sectoriali si sociali specifici. Aceste masuri vor necesita la randul
lor o analiza suplimentara.
Monitorizare si evaluare
Problema pe care o reprezinta deficitul de apa si seceta va trebui abordata
atat ca o provocare ecologica esentiala cat si ca o conditie preliminara pentru
cresterea economica durabila in Europa.
Comisia va analiza progresele inregistrate catre orientarile stabilite si va
transmite rapoarte cu privire la acestea Consiliului si Parlamentului
European. Raportul va fi prezentat in cadrul unui forum al partilor interesate,
care va fi organizat in 2008.
4. RAPORT ASUPRA OBIECTIVELOR DE DEZVOLTARE ALE
MILENIULUI
Declaratia Mileniului a fost adoptata in cadrul Summit-ului Mileniului “Rolul
Organizatiei Natiunilor Unite in Secolul XXI” de catre 191 de tari, printre care si
Romania (septembrie 2000). Ca urmare, Guvernul Romaniei cu sprijinul
sistemului ONU in Romania, a elaborat Raportul privind Obiectivele de
Dezvoltare ale Mileniului. Acesta fixeaza o serie de tinte precise pentru orizontul
de timp 2009 - 2015, in domenii critice ale dezvoltarii. Printre obiectivele fixate,
in numar de opt, se evidentiaza si obiectivul cu numarul 7 care se refera la
“Asigurarea Durabilitatii Mediului”.
INHGA – DGA 11

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Tintele stabilite in cadrul acestui obiectiv sunt:
‣ cresterea gradului de impadurire, de la 27% la 35% din suprafata
tarii, pana in anul 2040;
‣ cresterea proportiei ariilor protejate, de la 2,56% din suprafata tarii in
anul 1990, la 10% in anul 2015;
‣ reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera;
‣ cresterea, pana in anul 2015, a procentului persoanelor care au
acces la apa potabila.
Pentru a intelege amploarea acestei ultime tinte trebuie precizat ca in prezent
situatia privind alimentarea cu apa potabila in sistem centralizat a localitatilor
urbane si rurale se prezenta astfel:
‣ 315 orase au sisteme centralizate de alimentare cu apa;
‣ 1620 de comune au de asemenea sisteme centralizate de apa
potabila;
‣ lungimea simpla a retelelor de distributie a apei este de 47779,9 km
din care 25171,2 km in mediul urban si 22606,7 km in mediul rural.
De aprovizionarea cu apa in sistem centralizat beneficiaza un numar de 14,7
mil. locuitori ceea ce reprezinta circa 68 % din populatia Romaniei, din care
11,3 mil. locuitori (98%) in mediul urban si 3,4 mil. locuitori (33 %) in mediul
rural.
La nivelul Romaniei, populatia care beneficiaza de servicii de canalizare publica
se cifreaza la 11,5 mil. locuitori din care 10,35 mil. locuitori in mediul urban si
1,15 mil. locuitori in mediul rural, populatia care beneficiaza de ambele servicii
(apa si canalizare) reprezentand 52 % din populatia tarii.
In privinta localitatilor cu sisteme publice de canalizare, numarul acestora este
de 306 localitati urbane si 387 localitati rurale.
Lungimea totala simpla a retelei publice de canalizare este de 18380,9 km.
In ceea ce priveste debitele instalate si volumele captate pentru alimentarea cu
apa potabila a populatiei situatia se prezinta astfel:
INHGA – DGA 12

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Alimentari cu apa pentru populatie disponibile la surse si prelevari
Numar total
captari
Debite
instalate
(m 3 /s)
Debite captate
(m 3 /s)
Volume
captate
(mil.m 3 )
TOTAL 4263 139,92 41,96 1210,0
din care:
-rauri interioare 63,13 21,42 644,85
-fluviul Dunarea 15,48 3,49 93,38
-surse subterane 61,32 17,05 471,77
5. PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A ROMANIEI 2007-2013
Ca urmare a negocierilor pentru Capitolul 22 – Mediu, Romania a obtinut
anumite perioade de tranzitie in vederea conformarii cu directivele relevante din
sectorul de apa. Astfel, pentru Directiva privind epurarea apelor uzate urbane,
Romania trebuie sa se conformeze pana in 2015 in ceea ce priveste construirea
sistemelor de canalizare si a statiilor de epurare a apelor uzate in aglomerarile
urbane cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenti (l.e.), iar pana in 2018 in
aglomerarile cu o populatie echivalenta cuprinsa intre 2.000 si 10.000 l.e.
Costurile necesare pentru conformarea cu Directivele Europene din sectorul de
apa au fost evaluate la aproximativ 12 miliarde euro (potrivit evaluarii realizate
in cadrul proiectului PHARE “Asistenta tehnica pentru evaluarea costurilor de
mediu si elaborarea planurilor de investitii in Romania”).
Obiective generale
Obiectivul principal al acestei prioritati nationale din PND il constituie protejarea
si imbunatatirea calitatii mediului, in conformitate cu nevoile economice si
sociale ale Romaniei, conducand astfel la imbunatatirea semnificativa a calitatii
vietii prin incurajarea dezvoltarii durabile.
Obiective specifice
‣ Imbunatatirea standardelor de viata prin asigurarea serviciilor de utilitati
publice in sectoarele apa si deseuri, la calitatea si in cantitatea necesara:
dezvoltarea sistemelor integrate in infrastructura de apa si apa uzata
in 40 regiuni/judete pana in 2015;
construirea sistemelor integrate de gestionare a deseurilor in
minimum 20 regiuni/judete si extinderea infrastructurii municipale de
deseuri in alte 20 regiuni/judete pana in 2015.
‣ Imbunatatirea calitatii mediului vizand, in special, conformarea cu Directivele
relevante ale Uniunii Europene.
INHGA – DGA 13

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Imbunatatirea calitatii apei prin:
epurarea corespunzatoare a apelor uzate pentru minimum 250
aglomerari cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenti,
repezentand aprox. 62% din incarcarea biodegradabila, pana in
2015;
asigurarea calitatii apei potabile, conform standardelor
europene, in toate aglomerarile urbane, precum si in localitatile
rurale de peste 10.000 locuitori echivalenti pana in 2015.
In cadrul Prioritatii 3 a PND, sunt avute in vedere urmatoarele sub-prioritati:
‣ imbunatatirea standardelor de viata prin asigurarea serviciilor de
utilitati publice la standardele de calitate si cantitate cerute, in
sectoarele de apa si deseuri;
‣ imbunatatirea sistemelor sectoriale de management de mediu.
Imbunatatirea standardelor de viata prin asigurarea serviciilor de utilitati
publice la standardele de calitate si cantitate cerute, in sectoarele de apa
si deseuri
Dezvoltarea sistemelor de infrastructuri de apa si apa uzata in regiunile mai
putin dezvoltate si reducerea diferentelor dintre regiuni.
Ca urmare a negocierilor pentru Capitolul 22 “Mediu”, au rezultat pentru
Romania o serie de angajamente ce implica investitii considerabile in sectorul
de apa si apa uzata, in toate aglomerarile urbane/rurale mai mari de 2.000 l.e.,
in decursul unor perioade de tranzitie relativ scurte, dupa cum urmeaza:
‣ 2015 – conformarea pentru sistemele de canalizare si statiile de
epurare a apelor uzate in aglomerarile mai mari de 10.000 l.e.
‣ 2018 – conformarea pentru sistemele de canalizare si statiile de
epurare a apelor uzate in aglomerarile cu o populatie echivalenta
intre 2.000 si 10.000 l.e.
De asemenea, un alt obiectiv il constituie accesul populatiei la servicii de utilitati
publice de apa si apa uzata, la standardele de calitate cerute si la un tarif
acceptabil (mai mic de 4% din venitul pe gospodarie).
Imbunatatirea sistemelor sectoriale de management de mediu
Dezvoltarea sistemelor de management al apelor
Principalele obiective ale acestei componenete stategice sunt:
‣ reducerea poluarii cursurilor de apa, in special prin implementarea
Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane si prin
asigurarea unui management corespunzator al namolului provenit de
la statiile de epurare a apelor uzate;
INHGA – DGA 14

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
‣ accesul populatiei din regiuni specifice la sistemele publice de
alimentare cu apa si canalizare.
Primul obiectiv va fi atins prin derularea de actiuni ce vizeaza
construirea/reabilitarea statiilor de epurare a apleor uzate, care vor asigura
epurarea la un nivel avansat, in vederea conformarii cu cerintele stabilite pentru
zonele sensibile (eliminarea nutrientilor) si pentru tratarea si eliminarea
corespunzatoare a namolurilor. Principalii benficiari vizati sunt municipalitatile
cu o populatie mai mare de 10000 l.e. De aemenea, localitatie cu o populatie
echivalenta intre 2000 si 10000 vor fi eligibili in cazuri speciale bine definite.
Cel de-al doilea obiectiv are in vedere asigurarea sprijinului pentru
construirea/reabilitarea/modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata pentru
zone specifice care nu pot fi incluse in proiecte regionale majore (sub-prioritatea
3.3.1.). In acest caz, o atentie deosebita va fi acordata cerintelor Directivei
98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman. Beneficiarii tinta
sunt asociatiile de autoritati locale din zonele specifice.
Actiunile care trebuie realizate prin acest element strategic sunt urmatoarele:
‣ construirea/extinderea statiilor de epurare a apelor uzate in vederea
atingerii nivelului corespunzator de epurare, in scopul imbunatatirii
calitatii cursurilor de apa;
‣ construirea/modernizarea facilitatilor de apa si apa uzata in zone
specifice.
Infrastructura rurala, in special drumurile rurale si sistemul de aprovizionare
cu apa, a avut si are un impact semnificativ asupra dezvoltarii rurale in general,
dar si asupra incurajarii investitiilor non-agricole, in special. Lipsa sistemelor de
alimentare cu apa si a celor de canalizare afecteaza sanatatea familiilor in
comunitatile rurale. In Romania, doar jumatate din comune sunt conectate la
sistemele de alimentare cu apa, ceea ce inseamna ca doar ¼ din populatia
rurala are acces la aceste facilitati (conform datelor din Analiza Spatiului Rural
Romanesc din anul 2000).
In ceea ce priveste infrastructura tehnico-edilitara – atat in cazul retelelor de
distributie a apei, cat si in cazul conductelor de distributie a gazelor – au fost
inregistrate unele progrese, procentul acestor retele in zona rurala ajungand la
un nivel acceptabil (aproximativ 40% din totalul national). Asa cum rezulta si din
analiza insa, sunt necesare eforturi suplimentare pentru dezvoltarea in
continuare a acestor retele.
In acelasi context, se inregistreaza un decalaj foarte mare intre mediul urban si
rural in ceea ce priveste canalizarea, lungimea conductelor de canalizare la
sate fiind in anul 2003 de doar 6% din totalul pe tara.
INHGA – DGA 15

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
6. PLANUL NATIONAL STRATEGIC PENTRU DEZVOLTARE RURALA
2007-2013
PNSDR a avut la baza Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1698/2005, din 20
septembrie 2005, privind sprijinul pentru dezvoltarea rurala prin Fondul
European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR).
Masurile Planului National Strategic iau in considerare Liniile Strategice
Comunitare ce fac referire la mediul rural.
Planul National Strategic acopera perioada de programare 2007-2013. In
functie de analiza situatiei socio-economice si de mediu, obtinuta pe baza
datelor statistice disponibile, se precizeaza prioritatile si directiile dezvoltarii
rurale, In stransa legatura cu prioritatile comunitare. Planul National Strategic
reprezinta baza pentru implementarea Programului National de Dezvoltare
Rurala pentru perioada 2007-2013.
In anul 2005, Romania a avut o suprafata de 2,8 milioane ha amenajata cu
sisteme de irigatii, din care 1,5 milioane ha cu infrastructura de irigatii recent
reabilitata. Aceasta infrastructura de irigatii nu a fost suficient utilizata in ultimul
deceniu Comparatia intre suprafata amenajata cu infrastructura de irigatii si
utilizarea sistemelor de irigatii, scoate in evidenta faptul ca, intre anii 1998 –
2003, suprafata irigata (cel putin o udare) a variat intre 15,6 - 37,9 % din totalul
suprafetei amenajata cu o infrastructura de irigatii recent reabilitata.
Suprafata amenajata pentru irigat si gradul de utilizare a sistemelor de
irigatii
Anul
Suprafata
amenajata
pentru
irigat
[mii ha]
Din
care:
arabil
[mii
ha]
Suprafata
irigabila
(reamenajata)
(mii ha)
Suprafata
irigata
efectiv
(mii ha)
Ponderea suprafetei
irigate efectiv
%
Din
suprafata
reabilitata
total
Din
suprafata
efectiv
irigata
1998 3006 2921 700 234 7.6 33.4
1999 3084 2910 700 85 2.8 12.1
2000 3082 2905 850 216 7.0 25.4
2001 3081 2905 900 328 10.6 36.4
2002 3006 2858 1311 488 16.2 37.2
2003 3043 2871 1500 547 17.9 36.5
Sursa: MADR (pentru coloanele 2-3 Anuarul Statistic si Anuarul FAO pentru anii 1998-2001;
SNIF, departamentul statistic pentru anii 2002-2003 pentru coloanele 4-5)
INHGA – DGA 16

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Sursa: MADR
Situatia instalatiilor de irigat
Anii Numarul de instalatii de irigatii folosit %
1998 11700 100
1999 4250 36.3
2000 10800 92.3
2001 16400 140.2
2002 24400 208.5
2003 27350 233.8
Zonele defavorizate (ZD) pentru activitatile agricole
Suprafete largi ale spatiului rural romanesc sunt considerate zone defavorizate
(ZD), datorita caracteristicilor nefavorabile de mediu care limiteaza considerabil
conditiile de utilizare a terenurilor agricole (se pot cultiva doar un numar limitat
de plante datorita sezonului scurt de vegetatie, temperaturi mai scazute etc.), si
a faptului ca apar costuri suplimentare, ca urmare a acestor conditii specifice de
mediu. O parte importanta a zonelor defavorizate este localizata in Muntii
Carpati, deoarece altitudinea si panta constituie adevarate obstacole in
practicarea activitatilor agricole, care pot fi realizate doar cu cheltuieli
suplimentare. In afara de zona defavorizata montana exista si alte zone,
semnificativ defavorizate sau defavorizate de conditii naturale specifice,
caracterizate prin limitarea posibilitatilor de utilizare a acestor terenuri si de
productivitatea scazuta, datorita actiunii factorilor naturali restrictivi (potentialul
productiv datorat conditiilor naturale este reflectat In nota de bonitare a
terenurilor agricole. In aceasta ultima categorie sunt incluse:
‣ zonele afectate de eroziune prin apa – ogase, ravene, torenti,
‣ zonele cu un nivel foarte scazut de humus,
‣ zonele cu ariditate extrema,
‣ zonele cu exces de umiditate si cele expuse inundatiilor,
‣ zonele cu soluri saraturate sau acide,
‣ zonele nisipoase si cele predispuse la desertificare;
‣ zonele cu conditii extreme de textura a solului (extrem de argiloase
sau de nisipoase).
Managementul resurselor naturale in agricultura si silvicultura
Solul
In general, Romania este recunoscuta ca fiind o tara cu soluri de buna calitate,
o mare parte a solurilor incadrandu-se in categoriile superioare de fertilitate.
INHGA – DGA 17

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Totusi, o importana parte a solurilor este afectata sau este expusa la risc inalt
de degradare din cauza eroziunii, acidifierii, alcalinizarii, umiditatii sau secetei
excesive, salinizarii si compactarii. Eroziunea solului este un fenomen larg
raspandit.
Principalul proces de degradare a solului, prin extensie si impact socioeconomic,
il reprezinta eroziunea prin apa, care impreuna cu alunecarile de
teren afecteaza peste 7 milioane ha teren agricol. Regiunile cu cea mai mare
intensitate a eroziunii solului sunt: Podisul Moldovei, dealurile subcarpatice
dintre Trotus si Olt, Podisul Getic si Depresiunea Colinara a Transilvaniei.
Cantitatea de sol pierduta prin eroziune anual, la nivelul intregii tari, este de 126
milioane tone.
Un rol activ in aparitia si evolutia proceselor si formelor de eroziune accentuata
il au viiturile si scurgerile superficiale de pe versanti. Aceste fenomene sunt
datorate averselor cu caracter torential, specifice climatului continental, avand o
frecventa ridicata in perioada mai – august.
Al doilea factor ca importanta in degradarea solului este excesul de umiditate
care afecteaza 3,8 milioane ha teren agricol si 0,6 milioane terenuri forestiere,
iar seceta frecventa se manifesta pe aproximativ 7,1 milioane ha de teren
agricol si 0,2 milioane ha teren silvic.
Un proces natural primar care afecteaza calitatea solului este saraturarea. In
mare masura, acesta este intensificat de unele tehnici ameliorative impropriu
aplicate, cum sunt indiguirea, desecarea si irigatia. Procesele de salinizare
afecteaza in prezent cca. 614 mii ha, fiind cu deosebire raspandite in estul
Campiei Romane si in Campia de Vest.
Apa
In Romania sunt intalnite toate tipurile de resurse de apa dulce (rauri, lacuri
naturale si artificiale, fluviul Dunarea precum si apele subterane). Principala
sursa de apa provine din Dunare si din celelalte rauri mari. Precipitatiile nu au o
repartitie uniforma in spatiu si timp, ceea ce determina mari fluctuatii ale
recoltelor. Exceptand Dunarea, Romania are o medie de circa 2000 m 3
apa/locuitor/an.
Deficitul de apa se manifesta in Podisul Dobrogei, pe grindurile Deltei Dunarii,
in partea estica a Podisului Moldovei si a Podisului Barlad, in partea de sud a
Campiei Romane si in partea de vest a Campiei de Vest, in aceste zone
existand si o regularizare insuficienta a raurilor. O zona speciala unde este
prezent deficitul de apa este Delta Dunarii unde, desi uscatul reprezinta numai
13% din suprafata totala (restul suprafetei fiind acoperita de brate, canale,
lacuri, balti etc.), pe majoritatea acestor terenuri se intalnesc soluri ce se afla
dincolo de zona inundabila, caracterizate de un drenaj rapid si de un proces
intens de evapotranspiratie, specific solurilor nisipoase si cu un climat in care se
INHGA – DGA 18

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
inregistreaza cele mai mari temperaturi medii anuale ridicate, precum si cele
mai scazute valori ale precipitatiilor din tara.
De-a lungul timpului s-au produs modificari cantitative si calitative ale regimului
natural al apei in anumite regiuni ale tarii, datorita lucrarilor hidrotehnice,
captarilor de apa si poluarii. Dinamica fertilizarii la nivel national nu determina o
presiune reala asupra calitatii apei. Aceasta situatie este consecinta capacitatii
reduse a fermierilor de a achizitiona produse chimice utilizate In agricultura.
Statisticile recente arata o tendinta crescatoare in ceea ce priveste utilizarea
ingrasamintelor chimice si organice si a pesticidelor.
La sfarsitul anului 2004 s-a realizat o inventariere la nivel de unitate
administrativ-teritoriala NUTS 5 (comuna) pentru a se identifica zonele
vulnerabile la nitrati. Pe baza acestei inventarieri, au fost identificate 251
comune ce detin 1138114 ha teren agricol (din care 809326 ha teren arabil) si
care sunt vulnerabile la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole (166
surse actuale si 34 surse istorice).
Eutrofizarea care s-a produs dupa anul 1990 a fost o consecinta a utilizarii
intensive a produselor chimice (pe baza de azot, fosfor si potasiu) sau datorita
unei gospodariri inadecvate a apelor reziduale din fermele zootehnice mari,
precum si datorita lipsei epurarii apelor uzate. Apele subterane din zona rurala
sunt calitate slaba, mai ales acolo unde nu exista canalizare si deseurile ajung
direct in apele subterane (prin latrinele permeabile si prin santurile de scurgere)
sau indirect (prin depozitele de gunoi de grajd sau prin depozitele de gunoi
menajer). In unele zone, apele subterane sunt poluate si nu sunt in conformitate
cu standardele de calitate. Prezenta concetratiilor ridicate de nitrati din apele
subterane afecteaza, in unele zone ale tarii, sanatatea umana.
Sistemul centralizat de alimentare cu apa si canalizare este deficient la nivel
national. Analiza statistica a principalelor surse de ape reziduale in 2005 a
aratat ca, din volumul total deversat de peste 4034 milioane m 3 /an, aproximativ
2626 milioane m 3 /an, reprezentand 65 %, sunt ape reziduale care necesita
tratare. Din volumul total al apelor reziduale care necesita tratare, aproximativ
21 % au fost suficient tratate, alte 45 % reprezinta ape reziduale netratate, iar
aproximativ 34 % din apele reziduale au fost insuficient tratate. De aceea, in
anul 2005, cca. 79 % din apele reziduale, provenite din principalele surse de
poluare, au fost deversate fara sa fie tratate sau insuficient tratate in receptorii
naturali (in special in rauri).
In spatiul rural aproximativ 67 % din populatie nu are acces la apa in sistem
centralizat de alimentare si aproximativ 90 % nu are acces la canalizare. Aceste
aspecte afecteaza calitatea apelor, atat a celor de suprafata cat si a celor
subterane, intrucat apa reziduala ajunge direct (prin latrinele permeabile si prin
santurile de scurgere) sau indirect (prin depozitele de gunoi de grajd sau prin
depozitele de gunoi menajer) la acestea. In anumite zone, apa de suprafata
poate fi poluata si nu sunt indeplinite standardele de calitate. O importanta
INHGA – DGA 19

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
imbunatatire a acestei situatii a fost facuta prin programul SAPARD. Prin cele
234 proiecte finantate, sistemul centralizat de alimentare cu apa a fost extins cu
4202 km, oferind servicii pentru 850000 locuitori, iar prin cele 77 proiecte pentru
canalizare din spatiul rural, 781 km au fost adaugati retelei existente, oferind
servicii pentru alti 310000 locuitori.
In unele regiuni ale tarii exista zone cu exces de umiditate si expuse la
inundatii.
Aceste zone sunt importante pentru managementul conservarii biodiversitatii si
sunt prezente in numeroase regiuni ale tarii: Campia de Vest, Lunca Dunarii,
Podisul Somesan, Depresiunea Brasov si Lunca Siretului.
Romania are o frecventa ridicata de aparitie a inundatiilor, in special primavara
la topirea zapezii si vara din cauza ploilor torentiale, cand debitele raurilor cresc
peste cota normala. In ultimii 16 ani, frecventa de producere a inundatiilor a
crescut, ca o consecinta a schimbarilor climatice, a defrisarilor ilegale dar si din
cauza lipsei mentinerii infrastructurii de prevenire a inundatiilor. Cele mai
vulnerabile zone la inundatii sunt bazinele raurilor mari: Crisuri, Somes, Mures,
Tarnave, Timis, Olt, Arges precum si lunca Dunarii. Au existat inundatii
catastrofale in ultimii ani (2005 si 2006) care au condus la pierderea de vieti
omenesti, pierderea de animale precum si la degradari serioase ale peisajului.
Frecventa si intensitatea acestora pare sa fie in crestere.
Calitatea vietii in zonele rurale
Asigurarea unei retele de apa potabila curenta reprezinta o alta problema
majora ce conditioneaza calitatea vietii si dezvoltarea activitatilor economice
in mediul rural, iar aceste concluzii se bazeaza, pe o estimare cantitativa, fara a
lua In considerare standardele de calitate a apei, obligatorii in acelasi timp.
Doar 33% dintre locuitorii mediului rural au acces la reteaua publica de apa, iar
in ceea ce priveste reteaua de apa calda situatia este mult mai critica. Dat fiind
acest lucru, majoritatea gospodariilor (70%), folosesc fantanile pentru consumul
de apa.
In ciuda faptului ca prin implementarea Programului SAPARD, reteaua de apa
acopera 4341 km si deserveste mai mult de 875486 de locuitori, aceasta
ramane inca deficitara.
Reteaua publica de canalizare este inca intr-o faza incipienta in mediul rural;
la sfarsitul anului 2004, 373 de comune (10% din totalul populatiei rurale)
beneficiaza de o retea de canalizare. (INS Anuarul Statistic al Romaniei 2006)
Sistemul de protectie a mediului inconjurator este deficitar in mediul rural,
existand un risc major de poluare a apei si de deteriorare a mediului .
Riscul este si mai ridicat in localitatile rurale unde reteaua de canalizare nu este
dezvoltata, in paralel cu retelele de distribuire a apei. Prin Programul SAPARD,
s-au construit 856960 de km de conducte, care alimenteaza 335005 de
locuitori.
INHGA – DGA 20

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
In concluzie, situatia actuala a drumurilor, reteaua de apa curenta si
reteaua de canalizare, afecteaza puternic calitatea vietii populatiei din
mediul rural si constituie o piedica pentru dezvoltarea activitatilor
economice in zonele rurale.
7. STRATEGIA NATIONALA GENERALA PENTRU DEZVOLTARE RURALA
Strategia nationala generala pentru dezvoltare rurala, este elaborata pe
baza analizei situatiei actuale din zonele rurale din Romania.
Obiectivele strategiei si conformitatea cu alte politici nationale, precum si cu
prioritatile UE (Lisabona si Goteburg) pe de o parte si cu Liniile Directoare
Strategice Comune, pe de alta parte, sunt prezentate mai jos.
Obiectivele strategiei
Politica de dezvoltare rurala a Romaniei sprijinita prin Fondul European Agricol
pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), reprezentand al doilea Pilon al Politicii
Agricole Comune (PAC) este menita sa insoteasca politica de sprijin a Pilonului
1, care asigura un venit de baza pentru agricultori. Al doilea Pilon sprijina
dezvoltarea sectoarelor agricol si forestier, conservarea si protectia terenurilor,
a naturii si mediului si imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale. Sprijinul
acordat prin FEADR reprezinta implementarea politicilor de baza ale UE,
inclusiv a Strategiei de la Lisabona si a Declaratiei de la Goteburg privind
dezvoltarea durabila.
Din anul 2007, Romania este membru al Uniunii Europene si a facut primii pasi
pe piata UE. Restructurarea, modernizarea si dezvoltarea sectorului agricol si
alimentar, precum si a sectorului silvic si de procesare a lemnului presupun o
mare provocare in vederea cresterii competitivitatii acestora. Astfel, trebuie
facute eforturi in vederea integrarii instrumentelor PAC ale UE cu politicile
nationale si cu alte fonduri structurale pentru a putea utiliza toate resursele
disponibile si a coordona aceste instrumente in beneficiul dezvoltarii rurale din
Romania.
Obiectivele generale ale strategiei nationale de dezvoltare rurala sunt:
‣ cresterea dinamismului economic al zonelor rurale din Romania,
inclusiv dezvoltarea durabila a sectorului agricol si forestier;
‣ conservarea si imbunatatirea mediului natural;
‣ cresterea dinamismului social si a calitatii vietii in zonele rurale.
Obiectivele strategiei sunt In concordanta cu Regulamentul CE nr. 1698/2005,
precum si cu Liniile Directoare strategice ale Comunitatii.
Obiectivele generale sunt impartite in obiective strategice, care reflecta, atat
situatia economica locala si regionala a zonelor rurale, cat si viitoarele
provocari.
INHGA – DGA 21

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Alocarile financiare aferente obiectivelor strategice sunt distribuite dupa cum
urmeaza:
Pana la 45% din sprijinul financiar al FEADR va fi distribuit pentru dezvoltarea
competitivitatii sectoarelor agricol si forestier (Axa 1). Obiectivele sunt:
‣ imbunatatirea competentelor agricultorilor si a persoanelor care isi
desfasoara activitatea in sectorul agroalimentar si forestier, ceea ce
va permite un management mai eficient al exploatatiilor agricole si
forestiere;
‣ imbunatatirea competitivitatii exploatatiilor comerciale si de
semisubzistenta;
‣ restructurarea si modernizarea sectoarelor de procesare si
comercializare pentru produsele agricole si forestiere.
Pana la 25% din mijloacele financiare ale FEADR vor fi alocate pentru
imbunatatirea mediului in zonelor rurale, prin utilizarea durabila a terenului
agricol si forestier (Axa 2). Obiectivele sunt:
‣ asigurarea unei utilizari continue a terenului agricol;
‣ conservarea si imbunatatirea starii resurselor naturale si a
habitatelor;
‣ promovarea unui management durabil al terenului forestier.
Realizarea acestor obiective strategice va asigura o durabilitate intre activitatea
economica si sociala in zonele rurale si conditiile de mediu si a habitatelor prin
remunerarea serviciilor de mediu furnizate de agricultura si prin compensarea
pierderilor de venit din activitatea agricola cauzate de conditiile de productie
nefavorabile.
Prin Axa 2, se urmareste ca procesul accelerat de modernizare a agriculturii
(specific perioadei de post-aderare) sa nu fie realizat in detrimentul conservarii
mediului.
Accentul se va pune pe zonele defavorizate, care vor beneficia de compensatii
financiare, pentru mentinerea utilizarii continue a terenurilor agricole, ca un
factor de conservare a peisajului si mediului. De asemenea, foarte important
este si sprijinul acordat pentru utilizarea practicilor agricole care promoveaza
biodiversitatea, protectia apei, solului si aerului. In cadrul aceleiasi axe, vor fi
incurajate masuri care au scopul de a creste valoarea de mediu a terenurilor
agricole, prin impaduriri care vizeaza sustinerea luptei impotriva schimbarilor
climatice si prevenirea dezastrelor la nivel national, (inundatii, seceta) si
imbunatatirea conditiilor de mediu, precum si plati Natura 2000
Pana la 30% din mijloacele financiare ale FEADR vor fi alocate pentru
dezvoltarea calitatii vietii in mediul rural si diversificarea economiei rurale (Axa
3). Obiectivele sunt:
INHGA – DGA 22

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
‣ mentinerea si dezvoltarea activitatilor economice care au ca obiectiv
cresterea gradului de ocupare;
‣ cresterea atractivitatii zonelor rurale;
‣ dezvoltarea abilitatilor si stimularea constientizarii actorilor locali cu
privire la importanta guvernarii locale.
Masurile finantate prin Axa 3 vor oferi conditiile corespunzatoare pentru
revitalizarea mediului de afaceri non-agricol, dezvoltarea infrastructurii rurale si
a oportunitatilor de pregatire.
Cresterea valorii sociale si turistice a zonei rurale va fi asigurata prin
valorificarea traditiilor materiale si spirituale in aceste zone.
Pana la 2,5% din mijloacele financiare ale FEADR vor fi alocate pentru
demararea si functionarea initiativelor locale prin LEADER (Axa 4). Obiectivele
sunt:
‣ promovarea potentialului endogen al teritoriilor;
‣ imbunatatirea guvernarii locale.
Strategia Nationala de Dezvoltare Rurala este implementata prin
Programul National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR), fiind sprijinita prin
FEADR si printr-o serie de programe nationale complementare, care au ca
obiectiv dezvoltarea rurala. Aceste programe vor completa PNDR in
conformitate cu articolul 88 al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005.
Strategia pe axe, obiectivele cuantificabile, indicatorii strategici
Axa 1: Imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier
OS 1: Imbunatatirea competentelor fermierilor si persoanelor care isi
desfasoara activitatea in sectoarele agroalimentar si silvicultura, care
sa permita un management mai bun al exploatatiilor agricole si silvice.
OS 2: Imbunatatirea competitivitatii fermelor comerciale si de semisubzistenta.
OS 3: Restructurarea si modernizarea sectoarelor de procesare si
comercializare a produselor agricole si silvice.
Axa 2: Imbunatatirea mediului si a spatiului rural
Masurile din cadrul Axei 2 sunt orientate spre mentinerea si imbunatatirea starii
mediului din spatiul rural romanesc, prin promovarea unui management durabil
al terenurilor agricole si forestiere. Aceste actiuni constituie o necesitate si au
scopul de a:
‣ incuraja un echilibru intre dezvoltarea economica a zonelor rurale si
utilizarea durabila a resurselor naturale care stau la baza mentinerii
si cresterii economice prezente si viitoare;
INHGA – DGA 23

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
‣ sprijini financiar fermierii si detinatorii de paduri pentru serviciile
ecologice prestate;
‣ sprijini conservarea florei si faunei salbatice, a solului si a apei, in
concordanta cu obiectivele comunitare de mediu cu privire la
agricultura si silvicultura, inclusiv prin mentinerea sistemelor agricole
cu valoare naturala inalta, prin managementul siturilor Natura 2000,
si indeplinirea obligatiilor aferente directivelor referitoare la apa si
nitrati si pentru a combate schimbarile climatice;
‣ mentine si creste atractivitatea spatiului rural, ca baza pentru
diversificarea activitatilor la nivel de ferma si a altor activitati
economice.
Masurile din Axa 2 vor fi implementate in jurul a trei obiective strategice. Fiecare
dintre aceste obiective vor fi divizate in obiective specifice, pe baza uneia sau
mai multor masuri permise de Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.
Prioritatea este de a se mentine mediul natural intr-o stare buna pe intreg
teritoriul Romaniei.
OS 4: Asigurarea utilizarii continue a terenurilor agricole
OS 5: Conservarea si imbunatatirea resurselor naturale si a habitatelor
Conservarea si imbunatatirea starii resurselor naturale si a habitatelor
reprezinta o prioritate pentru Romania, avand in vedere cerintele de mediu din
spatiul rural, precum si obligatiile internationale si liniile strategice stabilite la
nivel comunitar. Astfel, fermierii dar si alti administratori de terenuri agricole vor
fi incurajati sa introduca sau sa continue utilizarea unor metode de productie
agricola care sunt compatibile cu protectia si imbunatatirea mediului, dar care in
acelasi timp se situeaza peste standardele de baza relevante. Principalele
aspecte de mediu, care vor fi urmarite de catre acest obiectiv strategic sunt:
‣ conservarea zonelor agricole cu valoare naturala inalta, care se afla
in pericol datorita schimbarii modului de folosinta a terenurilor,
practicarii unei agriculturi intensive sau fenomenului de abandon al
activitatilor agricole. Cu toate ca termenul de teren agricol cu valoare
naturala inalta nu este dezvoltat pe scara larga si aplicat In Romania,
el are o relevanta deosebita. Sistemele agricole traditionale si
terenurile agricole administrate extensiv care intretin conditii propice
pentru o diversitate mare de specii salbatice si habitate si/sau specii
salbatice amenintate, de importanta europeana/globala au si in
prezent o raspandire la scara larga in tara noastra. Sunt incluse aici
siturile Natura 2000, precum si alte zone protejate la nivel national
care au o importanta majora pentru protectia naturii;
INHGA – DGA 24

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
‣ imbunatatirea managementului solului si apei, inclusiv in zonele
afectate de fenomene severe de eroziune a solului si de pericolul de
pierdere a nutrientilor;
‣ dezvoltarea agriculturii ecologice ca o metoda profitabila de productie
agricola ce protejeaza mediul.
OS 6: Promovarea managementului durabil al terenurilor forestiere
Pe langa capacitatea productiva si valoarea economica, padurile au o functie
foarte importanta pentru conservarea biodiversitatii si pentru protejarea
resurselor naturale – inclusiv, pentru atingerea prioritatilor cheie pentru
Romania in ceea ce priveste prevenirea eroziunii solului, reducerea riscului de
inundatii, a emisiilor de gaze cu efect de sera si implicit a schimbarilor climatice.
Axa 3: Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale
Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale vor
fi implementate prin trei obiective strategice. Fiecare dintre aceste obiective va
fi divizat in obiective specifice pe baza uneia sau a mai multor masuri propuse
de Regulamentul CE/1698/2005.
Analiza situatiei arata ca modernizarea si competitivitatea sectorului agricol vor
avea consecinte asupra dinamicilor sociale din mediul rural, intrucat cresterea
productivitatii si competitivitatii agricole presupun un transfer substantial de forta
de munca din activitatea agricola catre cea non-agricola. Din acest motiv,
mobilizarea FEADR in cadrul axei 3 va fi orientata cu precadere spre
dezvoltarea atractivitatii economice in vederea stabilizarii locurilor de munca
existente si crearea unora noi, precum si spre imbunatatirea standardelor de
viata in zona rurala.
Constructia si modernizarea unei infrastructuri adecvate sunt esentiale, atat
pentru dezvoltarea economica si sociala a zonelor rurale, cat si pentru o
dezvoltare regionala echilibrata.
Existenta unei infrastructuri moderne este deosebit de importanta pentru ca
zonele rurale sa poata intra in competitie directa cu mediul urban pentru
atragerea si mentinerea de investitii. De asemenea, o infrastructura moderna
poate contribui la transformarea zonelor rurale in zone atractive pentru locuit si
desfasurarea de activitati lucrative.
Pentru realizarea acestor obiective, axa 3 va contribui la satisfacerea acestor
nevoi de dezvoltare rurala extinsa, dupa cum urmeaza:
OS 7: Mentinerea si dezvoltarea activitatilor economice care vizeaza cresterea
numarului de locuri de munca.
OS 8: Cresterea atractivitatii zonelor rurale
INHGA – DGA 25

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Acest obiectiv urmareste imbunatatirea conditiilor de viata ale zonelor rurale din
Romania in vederea mentinerii si imbunatatirii standardelor sociale si
economice, si prevenirii depopularii zonelor rurale.
OS 9: Dezvoltarea abilitatilor si stimularea constientizarii actorilor locali cu
privire la importanta guvernarii locale
Axa 4: Implementarea abordarii LEADER
OS 10: Promovarea potentialului endogen al teritoriilor
OS 11: Imbunatatirea guvernarii locale
Concordanta cu alte strategii si prioritati UE
Politica de mediu
Activitatile prioritare propuse de Axa 2, sunt In concordanta cu prioritatile
stabilite In al 6-lea Program de Actiune pentru Mediu, in special acele prioritati
cu urmatoarele strategii tematice:
a) Strategii privind Biodiversitatea (Reteaua Natura 2000) – al 6-lea
Program de Actiune pentru Mediu urmareste “infiintarea retelei
Natura 2000” si “promovarea integrarii biodiversitatii in politicile
agricole si incurajarea unei dezvoltarii rurale durabile, a unei
agriculturi multifunctionale si durabile”.
b) Directiva Cadru Apa – obiectivul global al acestei directive este
stabilirea unui cadru de referinta pentru realizarea “unui statut chimic
si ecologic bun ” in domeniul apelor. Deoarece managementul
terenului agricol are impact asupra calitatii apelor din mai multe
puncte de vedere, masurile de agro-mediu propuse in cadrul Axei 2
vor fi un instrument util pentru a sprijini implementarea Directivei Apa
– in principal, a acelor masuri care au ca obiectiv reducerea
pierderilor de substante nutritive, protectia solurilor Impotriva eroziunii
si promovarea agriculturii ecologice.
c) Strategia Tematica privind Protectia Solului – al 6-lea Program de
Actiune pentru Mediu urmareste utilizarea durabila a solurilor,
acordand o atentie speciala feneomemnului de eroziune al acestuia.
d) Programul European de Schimbari Climatice – scopul Programului
este de a indeplini obiectivele stabilite in cadrul Protocolului de la
Kyoto pentru reducerea efectului de sera generat de emisiile de gaze.
Deoarece agricultura intensiva este o sursa importanta de generare
atat a metanului, cat si a amoniacului, incurajarea unor metode de
productie agricola cu impact redus asupra poluarii in cadrul Axei 2
(inclusiv agricultura ecologica si pasunatul traditional), va contribui la
implementarea acestui Program in Romania. Sprijinul pentru
impaduriri si impadurirea de noi suprafete va fi, de asemenea,
INHGA – DGA 26

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
important pentru absorbtia si retinerea gazelor ce produc efectul de
sera, in special datorita faptului ca arborii tineri cresc mai repede si
absorb mai mult CO2 decat padurile mature.
e) Strategia Tematica privind Utilizarea Durabila a Pesticidelor - al 6-lea
Program de Actiune pentru Mediu urmareste sa reduca efectele
nocive ale poluarii asupra sanatatii omului si a mediului, inclusiv
datorita pesticidelor. Strategia urmareste in special incurajarea
“utilizarii pesticidelor cu impact redus sau practicarea unei agriculturi
fara pesticide” , care este, de asemenea, promovata prin masura de
agro-mediu din cadrul Axei 2 – in special acele sub-masuri ce sprijina
managementul pasunatului extensiv si a agricultura ecologica.
8. PROGRAMUL NATIONAL DE DEZVOLTARE RURALA
Romania, prin Programul National de Dezvoltare Rurala, vizeaza o serie de
obiective care sprijina cresterea competitivitatii sectoarelor agro-alimentar si
forestier, imbunatatirea mediului si a spatiului rural, imbunatatirea calitatii vietii
in zonele rurale, diversificarea economiei rurale, demararea si functionarea
initiativelor de dezvoltare locala. Realizarea obiectivelor celor trei axe ale
programului se face prin implementarea masurilor prevazute pentru fiecare axa
PNDR pune accent pe aspecte precum competitivitatea, mediul, calitatea vietii,
avand ca obiective generale:
‣ cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier; (AXA 1)
‣ imbunatatirea mediului rural; (AXA 2)
‣ imbunatatirea calitatii vietii si diversificarea economiei rurale;(AXA 3)
‣ demararea si functionarea initiativelor locale (AXA 4).
Obiectivele generale sunt impartite intr-un numar de obiective strategice ce tin
cont de situatia economica locala si regionala din mediul rural si provocarile ce
vor urma.
Zonele rurale dispun de un potential de crestere substantial si au un rol
social vital. Conform definitiei din legislatia nationala, zonele rurale din
Romania acopera 87,1% din teritoriul tarii, cuprinzand 45,1% din populatie (la 1
iulie 2005, conform indicatorilor Institutului National de Statistica), si anume, 9,7
milioane de locuitori. Densitatea medie a populatiei din zonele rurale a ramas
relativ constanta de-a lungul anilor (la circa 45,1 locuitori/km2).
Populatia rurala nu este distribuita uniform. Exista diferente semnificative
din punctul de vedereal densitatii populatiei, pe tot teritoriul Romaniei.
Majoritatea comunelor cu mai putin de 50 locuitori/km 2 sunt grupate in partea
de vest a tarii, comparativ cu zonele din est si din sud, unde predomina
comunele, cu densitati ale populatiei de 50 - 100 locuitori/km 2 . Cele mai
populate zone rurale sunt cele din nord-estul tarii, unde rata natalitatii este
INHGA – DGA 27

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
ridicata, si in regiunile din sud, puternic industrializate in perioada comunista.
Exista mari disparitati, determinate in special de influenta reliefului la nivel
regional si judetean. In acest context, se remarca cele 24 de comune si orase
care se suprapun in totalitate sau partial cu Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
unde densitatea medie a populatiei este de 28,7 locuitori/km 2 .
Suprafete mari ale fondului funciar romanesc pot fi utilizate pentru
practicarea agriculturii
Avand o suprafata agricola de 14741,2 mii ha (sau 61,8% din suprafata totala a
tarii) in anul 2005, Romania dispune de resurse agricole importante in Europa
Centrala si de Est. Desi zone semnificative din suprafata agricola utilizata sunt
clasificate ca fiind zone defavorizate, conditiile pedologice sunt deosebit de
favorabile activitatilor agricole de productie in regiunile de sud si de vest ale
tarii. Cea mai mare parte a suprafetei agricole este arabila (63,9%) iar pasunile
si fanetele detin de asemenea ponderi importante (22,8% si respectiv 10,2%).
Podgoriile si livezile, inclusiv pepinierele, reprezinta restul de 1,5% si respectiv,
1,4% din suprafata arabila a tarii (INS – Anuarul Statistic al Romaniei, 2006).
Suprafata agricola a Romaniei a scazut usor de la un an la altul. Transferul
suprafetelor de teren catre sectorul forestier si al constructiilor a constituit cauza
principala a reducerii suprafatei agricole In ultimii douazeci de ani. Reducerea
suprafetelor de teren, prin includerea acestora in zona urbana, reprezinta un
fenomen intalnit in zonele cu productivitate mai mare, in timp ce schimbarea
categoriei de folosinta a terenului agricol in cel forestier apare, in special, in
zonele defavorizate.
Padurile acopera o suprafata importanta, insa se situeaza inca sub
potential. Padurile si alte terenuri cu vegetatie forestiera (6742,8 mii ha)
reprezinta 28,28% din fondul funciar al Romaniei. Acesta este compus din
paduri (6233 mii ha), reprezentand 92,4% si alte terenuri acoprite cu vegetatie
forestiera. (INS – Anuarul Statistic al Romaniei, 2006).
Ponderea suprafetelor impadurite in totalul suprafetei Romaniei se situeaza sub
media europeana si cu mult sub nivelul pe care cercetatorii il considera ca fiind
un prag minim posibil, avand in vedere conditiile naturale ale tarii (32-35%).
Descrierea si analiza disparitatilor cu privire la furnizarea serviciilor In
spatiul rural
Zonele rurale din Romania sunt afectate de lipsa semnificativa a infrastructurii si
a deficientelor acesteia care afecteaza atat dezvoltarea economica, cat si
calitatea vietii.
Alimentarea cu apa potabila
Asigurarea unei retele de apa potabila curenta reprezinta o alta problema
majora ce conditioneaza calitatea vietii si dezvoltarea activitatilor economice
in spatiul rural. Doar 33% dintre locuitorii mediului rural (3,4 milioane de
INHGA – DGA 28

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
locuitori) au acces la reteaua publica de apa, iar in ceea ce priveste reteaua de
apa calda situatia este mult mai critica. Dat fiind acest lucru, majoritatea
gospodariilor (70%), folosesc fantanile pentru consumul de apa.
In 2003, 43,6% din lungimea totala a retelelor de alimentare cu apa potabila se
afla in zonele rurale, iar 56,4% in zonele urbane.
Reteaua publica de canalizare
Reteaua publica de canalizare este inca intr-o faza incipienta In mediul rural,
la sfarsitul anului 2004, 373 de comune (10% din totalul populatiei rurale)
beneficiau de o retea de canalizare. (INS Anuarul Statistic al Romaniei, 2006).
Diferentele dintre zonele urbane si cele rurale sunt foarte mari in ceea ce
priveste infrastructura de canalizare. In 2003, 93,2% din lungimea conductelor
traversa orasele si doar 6,8% satele.
Oportunitati
‣ Potential de a imbunatati calitatea apei prin investitii in infrastructura
de apa din localitatile rurale.
‣ Potential de a se imbunatati managementul apei si solului prin
sustinerea practicilor agricole care protejeaza mediul.
‣ Potential de a se imbunatati managementul resurselor naturale prin
instruire si consiliere, focusate pe protectia mediului, inclusiv pe
ecoconditionalitate.
‣ Potential crescut de utilizare a resurselor forestiere in vederea
conservarii solului si prevenirii inundatiilor prin impadurirea terenurilor
agricole si non-agricole.
‣ Potential de stimulare a comunitatilor locale, in vederea cresterii
gradului de constientizare asupra nevoilor de conservare a resurselor
de apa si sol.
Axa 1 cuprinde trei prioritati strategice: resurse umane; competitivitatea
exploatatiilor; modernizarea sectoarelor de procesare si comercializare a
produselor agroalimentare si forestiere. Aceste prioritati strategice sunt
abordate sub forma unor obiective strategice care corespund celor precizate in
PNS.
Axa 2 din PNS prezinta trei prioritati strategice: (a) evitarea abandonului
activitatilor agricole in zonele defavorizate; (b) conservarea si imbunatatirea
resurselor naturale si a biodiversitatii; (c) atenuarea efectelor schimbarilor
climatice. Aceste prioritati au fost articulate sub forma unor obiective strategice,
care corespund obiectivelor strategice din PNS.
PNS subliniaza o serie de aspecte referitoare la zonele rurale (Axa 3) cum
ar fi: dependenta economica de agricultura, cresterea somajului avand drept
cauza problemele structurale/tendintele de crestere a competitivitatii
INHGA – DGA 29

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
exploatatiilor, lipsa diversificarii activitatilor in intreprinderi, orientarea catre
sectorul primar, lipsa valorii adaugate, nivelul redus al veniturilor, nivelul scazut
al gradului de ocupare a fortei de munca in randul femeilor, instabilitatea sociala
determinata de migratie, potentialul neexploatat al turismului rural, infrastructura
deficitara la toate nivelurile mediului rural, patrimoniul rural neprotejat,
neglijarea mostenirii culturale si, in general, nivelul scazut al calitatii vietii.
Masura „Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza
pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii
rurale” vizeaza aspectele din PNS, propunand o abordare integrata a acestora,
care sa vina in intampinarea problemelor diverse care afecteaza calitatea vietii
rurale. Activitatile detaliate in cadrul masurii vizeaza o gama larga de aspecte,
al caror scop principal este de a se reusi o imbunatatire reala a conditiilor de trai
ale populatiei rurale.
Avand in vedere tipul de abordare necesar dezvoltarii rurale din Romania, bazat
pe un program special, procesul de renovare si dezvoltare a satelor cuprinde
trei sub-masuri: dezvoltarea infrastructurii de baza, imbunatatirea calitatii
mediului social, economic si natural din zonele rurale si conservarea
patrimoniului natural, cultural si arhitectural. Avand in vedere ca aceste
sub-masuri sunt identificate si aplicate integrat sunt asteptate efecte de sinergie
semnificative.
Pentru atingerea obiectivului de imbunatatire a calitatii vietii in zonele rurale
aferent Axei 3 s-a propus o abordare integrata care combina trei masuri:
„Servicii de baza pentru economia si populatia rurala”, „Renovarea si
dezvoltarea satelor” si „Conservarea si punerea in valoare a mostenirii rurale”
intr-o singura masura – oferind astfel posibilitatea de a combina o serie de
actiuni pentru a progresa in rezolvarea problemelor si a deficientelor
existente in spatiul rural, tinand cont de nevoile si potentialul local.
Procesul de dezvoltare rurala din Romania va fi sprijinit, dupa cum s-a aratat in
Planul National Strategic, si prin imbunatatirea guvernantei locale si
promovarea potentialului endogen al spatiului rural, obiective strategice ale
Axei 4.
Prioritizarea obiectivelor si masurilor aferentei Axei 2
Masurile din cadrul Axei iI vizeaza mentinerea si imbunatatirea calitatii mediului
rural din spatiul rural prin promovarea unui management durabil atat al
suprafetelor agricole cat si al celor forestiere.
Aceasta interventie se realizeaza cu scopul de a:
‣ imbunatatii echilibrul dintre nevoia de dezvoltare economica a
zonelor rurale si utilizarea durabila a resurselor naturale, care vor
constitui baza cresterii economice;
INHGA – DGA 30

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
‣ aborda problema abandonului activitatilor agricole din zonele
defavorizate agricol intr-o maniera care sa atenueze riscul de
abandon al acestora;
‣ acorda sprijin financiar agricultorilor si proprietarilor de padure pentru
prestarea de servicii de protectie a mediului pentru conservarea si
protejarea florei si faunei salbatice, apei si solului - conform
prioritatilor de mediu ale UE referitoare la agricultura si silvicultura –
si de a mentine sistemele agricole de tip HNV (high natural value- cu
valoare naturala inalta), sustine Natura 2000, indeplini obligatiile
prevazute de Directiva Cadru Apa si Directiva Nitrati si de a atenua
efectele schimbarilor climatice;
‣ mentine si creste atractivitatea zonelor rurale, ca baza de
diversificare a functiilor fermelor si de generare a activitatilor
economice alternative;
‣ aborda problema nivelului scazut de informare a agricultorilor in
privinta practicilor de gospodarire extensiva a terenurilor agricole.
Cea de-a doua prioritate a Romaniei, in cadrul Axei 2, este protejarea si
gospodarirea durabila a resurselor naturale, in special a apei si a solului.
Desi in prezent resursele de apa se gasesc, in general, in stare buna, tendinta
tot mai mare de utilizare a substantelor chimice in agricultura prezinta un risc
real. Ca urmare, in Axa 2 sunt incluse o serie de masuri care pot contribui la
reducerea acestui risc (de ex. cerintele de agro-mediu referitoare la eliminarea
completa a utilizarii ingrasamintelor chimice, aplicarea practicilor de agricultura
ecologica precum si a practicilor de prevenire a infiltrarii nitratilor in sol prin
promovarea culturilor verzi) si la atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apa. Pe
langa aceste actiuni din Axa 2 mai exista si alte interventii, sprijinite atat prin
Axa 1, cat si prin Axa 3, care vor aduce un aport important protectiei resurselor
apelor (de ex. sprijinul acordat prin Axa 1 pentru respectarea normelor
Directivei Nitrati si sprijinul din Axa 3, privind sistemele de canalizare).
Imbunatatirea mediului si a spatiului rural
Orientarile strategice comunitare
LDSC 2 – Biodiversitatea, Conservarea si Dezvoltarea sistemelor din
agricultura si silvicultura cu valoare naturala inalta precum si a peisajelor
agricole traditionale, Apa, Schimbarile climatice. Conform LDSC nr. 2, resursele
prevazute prin Axa 2 trebuie sa contribuie la atingerea celor trei obiective
prioritare de interes comunitar, si anume: biodiversitatea si conservarea
sistemelor agricole si forestiere de tip HNV, apa si schimbarile climatice. La
atingerea acestor obiective participa mai multe masuri din PNDR.
Aceste masuri sunt complementare, in sensul ca sprijinul acordat pentru
infiintarea culturilor verzi va fi accesibil fermierilor care detin terenuri arabile si
INHGA – DGA 31

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
va contribui pe scara larga la reducerea pierderilor de nutrienti si a eroziunii
solului, iar impadurirea are capacitatea de a rezolva probleme severe de
eroziune a solului, inclusiv pe suprafete puternic degradate. Masura de
agromediu contribuie (prin cerintele sale) si la reducerea consumului de
ingrasaminte din agricultura, participand si in acest fel la protectia resurselor de
apa.
Un sprijin suplimentar pentru conservarea resurselor de apa si sol va fi furnizat
prin Axa 1 (formare profesionala, servicii de consultanta, modernizarea
exploatatiilor si cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere) si
prin Axa 3 (investitii in infrastructura rurala, de exemplu: sisteme de alimentare
cu apa si canalizare).
Masura: Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea
si adaptarea agriculturii si silviculturii
Imbunatatirile funciare au reprezentat pentru agricultura Romaniei un adevarat
scut protector, avand in vedere ca din cele 14,8 milioane ha teren agricol, 9,3
milioane ha sunt teren arabil.
Astfel, secetele de lunga durata au impus amenajarea unor suprafete de cca. 3
milioane ha la irigatii. Amenajarile au fost realizate in cea mai mare parte in
perioada 1970-1989. Unele amenajari au cuprins si terenuri situate la inaltimi
mari fata de sursa de apa (250 - 300 m), fiind astfel mari consumatoare de
energie la pomparea apei si deci neeficiente din punct de vedere economic.
Zonele cele mai secetoase sunt situate in Campia Romana, Dobrogea, Podisul
Moldovei. Totodata, inundatiile si excesul de umiditate al zonelor joase au
impus indiguiri si desecari pe suprafete ce depasesc 3,1 milioane ha din cele 4
milioane ha necesare. Pe cca. 215 mii ha reteaua de canale de desecare a fost
completata si cu o retea de drenaj inchis.
Irigatia reprezinta un input pentru productia agricola iar prin practicarea irigatiei,
producatorul agricol isi imbunatateste competitivitatea si are siguranta unei
productii ridicate si relativ stabila de la an la an. Investitiile in infrastructura de
irigatie, pe langa impactul favorabil asupra mediului (reducerea riscului la
seceta, combaterea aridizarii, reducerea pierderilor de apa prin infiltratii - cu
consecinte negative asupra apei freatice si solului) conduc la reducerea
consumului de resurse energetice si de apa.
Procesul de reforma a sectorului agricol si forestier a inclus si masuri de
restructurare a modului de administrare si utilizare a infrastruturii existente
astfel: infrastructura nationala de irigatii si imbunatiri funciare a fost pastrata in
propriatatea si administrarea statului pana la un anumit nivel, iar infrastructura
intermediara si finala a fost transferata in proprietatea si administrarea
utilizatorilor finali (fermierilor) organizati in structuri asociative denumite
Organizatii de Utilizatori de Apa pentru Irigatii – OUAI si Federatii de Organizatii
de Utilizatori de Apa pentru Irigatii (FOUAI). Infrastructura mare (acumularile de
INHGA – DGA 32

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
apa, canalele magistrale, statiile de pompare, etc) au ramas in proprietatea
statului, fiind administrate de catre Administratia Nationala de Imbunatatiri
Funciare-ANIF. Operatiunile si activitatile finatate prin aceasta masura vor
sprijini infrastructura care face obiectul proiectelor de reabilitare si care este in
proprietatea si administrarea OUAI si/sau FOUAI, compusa din: prize de apa,
statii de pompare (inclusiv reteaua electrica de alimentare a acestora cu
energie), canale de transport si de distributie a apei, reteaua de conducte
subterane, etc., precum si infrastructura de desecare si drenaj, combaterea
eroziunii solului si aparare impotriva inundatiilor.
Aceste organizatii si federatii (OUAI) sunt persoane juridice de utilitate publica,
fara scop patrimonial, ce se constituie si functioneaza in conformitate cu Legea
nr.138/2004 a imbunatatirilor funciare si care administreaza infrastructura de
imbunatatiri funciare in interesul utilizatorilor de teren.
In acest scop s-au constituit pana in prezent 315 Organizatii de imbunatatiri
funciare (OIF), din care: 309 de Organizatii ale Utilizatorilor de Apa pentru
Irigatii (OUAI), 4 organizatii de desecare - drenaj si 3 organizatii cu activitate de
irigatii si de desecare. Suprafata totala utilizata de aceste organizatii este de
775000 hectare, defalcata astfel:
Tipul de infrastructura
Suprafata pe tipul de amenajare
[ha]
Irigatii 745430
Desecari 29075
Irigatii si desecari
7047 (irigatii)
5355 (desecari)
In afara de aceasta problema a adaptarii infrastructurii existente la noile
structuri agricole si forestiere, competitivitatea sectorului agricol si forestier este
in mare masura afectata de subdezvoltarea infrastruturii astfel ca sectoarele
raman vulnerabile conditiilor climatice (alternarea situatiilor de seceta cu
inundatiile frecvente) cu efecte economice insemnate asupra viabilitatii
economice a fermelor. In contextul incalzirii globale aceasta problema devine
mult mai acuta. Analizand situatia suprafetelor amenajate pentru irigatii si
gradul de folosire a irigatiilor se constata o medie anuala de 424 mii hectare
utilizate pentru irigatii. Gradul anual de utilizare a celor 867 mii hectare pregatite
sa functioneze a variat anual Intre 10 si 67% din acesta suprafata in perioada
1990-2007.
In ultimii ani nu s-au efectuat investitii in reabilitarea/modernizarea sistemelor
de irigatii predate utilizatorilor finali ci numai cheltuieli (minime si de cele mai
multe ori insuficiente) pentru intretinerea si reparatia anuala a unor sisteme si
anume acelea in care s-au Inregistrat cereri de apa din partea fermierilor.
INHGA – DGA 33

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
In prezent se deruleaza un proiect pilot privind reabilitarea si reforma sectorului
de irigatii, finantat dintr-un imprumut de la Banca Internationala pentru
Reconstructie si Dezvoltare, prin care se realizeaza reabilitarea pentru irigatii a
50000 ha In amenajarile Sadova - Corabia si Nicoresti – Tecuci si 100000 ha in
amenajarile Terasa Viziru, Terasa Brailei, Terasa Covurlui, Fantanele Sag si
Semlac Pereg. Aceasta suprafata reprezinta cca. 20 % din suprafata care se
afla in administrarea organizatiilor utilizatorilor de apa pentru irigatii.
Strategia de modernizarea si reabilitarea infrastructurii de imbunatatiri funciare
vizeaza in primul rand reabilitarea infrastructurii existente, economisirea
resurselor de apa si eficientizarea sitemului de irigatii. In acest scop prioritate se
va acorda rebilitarii si modernizarii sistemelor existente.
Varietatea mare de relief, corelata cu substratul litologic specific spatiului rural
romanesc induce un grad mare de torentialitate in cuprinsul bazinelor
hidrografice. La aceasta data in paduri sunt in functiune 2370 km de albie
corectata. Conform studiilor intocmite, lungimea retelei hidrografice torentiale se
ridica la 29000 km, din care 2372,42 km a fost amenajata pana in 2006, alti
1.630 km de albii necesitand lucrari complexe de corectarea torentilor pana in
2020. Lucrarile de amenajare a bazinelor hidrografice, cum sunt barajele,
digurile si canalele, propuse pentru sprijin prin aceasta masura, pot, cu conditia
sa fie completate de masuri de gospodarire durabila a padurilor in zona
montana, sa reduca semnificativ nivelul pagubelor cauzate de cursurile de apa
torentiale asupra sectorului forestier si a altor activitat din zonele rurale.
Obiectivele masurii
Obiective generale
Adaptarea infrastructurii agricole si forestiere la noile structuri de proprietate
aparute ca urmare a procesului de restituire a proprietatilor in vederea cresterii
competitivitatii sectorului agricol si forestier.
Masura va cuprinde doua submasuri pentru care se detaliaza elementele
specifice mai jos dupa cum urmeaza:
Submasura 125: Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de
dezvoltarea si adaptarea agriculturii
Obiective specifice
‣ Cresterea eficientei activitatii agricole prin imbunatatirea
aprovizionarii cu input-uri si o mai buna valorificare a produselor
rezultate;
‣ Diminuarea riscului si incertitudinii in agricultura prin reducerea
incidentei fenomenelor naturale (seceta, inundatii, eroziunea solului,
etc.);
‣ Ameliorarea calitatii mediului si diminuarea surselor de poluare.
INHGA – DGA 34

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiective operationale
‣ Construirea si/sau modernizarea infrastructurii agricole: drumurile de
acces si drumurile agricole de exploatatie, lucrarile de corectare a
torentilor, situate in fondul funciar agricol;
‣ Modernizarea si/sau retehnologizarea sistemelor de irigatii si a altor
lucrari de imbunatatiri funciare (drenaje, lucrari de aparare Impotriva
inundatiilor, etc.).
Domeniul de actiune
Actiunile sprijinite in cadrul acestei sub-masuri sunt:
‣ imbunatatirea accesului la exploatatiile agricole;
‣ construirea si modernizarea drumurilor de exploatatie care sa
asigure accesul public la exploatatiile agricole;
‣ modernizarea si/sau retehnologizarea sistemelor de irigatii;
‣ modernizarea si/sau retehnologizarea sistemelor de desecare si
drenaj;
‣ lucrari de corectare a torentilor situati In fondul agricol.
Descrierea tipului de operatiuni
Sprijinul prevazut In cadrul acestei sub- masuri va fi acordat pentru:
a. construirea, extinderea si modernizarea infrastructurii de exploatare
si de acces a exploatatiilor agricole;
b. modernizarea si/sau retehnologizarea sistemelor existente de irigatii
aflate in proprietatea si/sau administrarea OUAI/FOUAI si a altor
lucrari de imbunatatiri funciare;
c. lucrari de corectarea torentilor situate in fondul funciar agricol.
Tipuri de investitii si cheltuieli eligibile
(i) Infrastructura rutiera agricola - construirea si/sau modernizarea
drumurilor de acces, poduri si podete, drumurilor agricole de
exploatatie.
(ii) Sisteme de irigatii - modernizare si/sau retehnologizare inclusiv
lucrari pentru statiile de pompare, de contorizare.
(iii) Sisteme desecare si drenaj si alte lucrari de imbunatatiri funciare –
modernizare si/sau retehnologizare.
(iv) Lucrari de corectare a torentilor, situate in fond funciar agricol -
constand in construirea si/sau modernizarea barajelor, digurilor,
canalelor sau alte asemenea lucrari.
INHGA – DGA 35

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Proiectele de irigatii trebuie sa demonstreze reducerea pierderilor de apa cu
minim 10% si scaderea costului apei cu minim 10%. Proiectele de desecare –
drenaj trebuie sa demonstreze reducerea costului energiei electrice cu minim
5% la volumul de apa evacuat.
Criterii de selectie
Criteriile de selectie a proiectelor pentru irigatii si alte lucrari de imbunatatiri
funciare sunt urmatoarele:
‣ proiectele de irigatii la care infrastructura primara de irigatii a fost
deja modernizata sau are un proiect de modernizare, precum si
proiectele de irigatii la care sistemul de irigatii din aval a fost
modernizat sau are un proiect de modernizare;
‣ proiecte de irigatii in zonele cu incidenta crescuta a secetei;
‣ proiecte cu grad de utilizare a suprafetei de udare cat mai ridicat.
Submasura 125 b "Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de
dezvoltarea si adaptarea silviculturii”
Obiective specifice
‣ Dezvoltarea infrastructurii padurii in vederea asigurarii competitivitatii
sectorului forestier.
‣ Diminuarea riscului incidentei fenomenelor naturale periculoase
asupra padurii.
Obiective operationale
‣ Construirea si/sau modernizarea infrastructurii forestiere (drumuri
forestiere, cai ferate forestiere si funiculare).
‣ Lucrari de corectarea torentilor in paduri.
Domeniul de actiune
Actiunile sprijinite in cadrul acestei sub-masuri sunt:
‣ crearea accesului la padurile din zone cu accesibilitate redusa ;
‣ modernizarea drumurilor forestiere si a cailor ferate forestiere;
‣ lucrarile de corectarea torentilor din bazinele hidrografice torentiale
situate in padure.
Descrierea tipului de operatiuni
Sprijinul prevazut in cadrul acestei masuri va fi acordat pentru:
a. construirea, extinderea si modernizarea drumurilor forestiere;
b. lucrari de corectarea torentilor situate In padure.
INHGA – DGA 36

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Tipuri de investitii eligibile
a. Infrastructura rutiera forestiera - construirea si/sau modernizarea
drumurilor de acces, poduri si podete, lucrari de aparare -
consolidare, lucrari de siguranta circulatiei (parapeti), semnalizare si
avertizare.
b. Infrastructura feroviara forestiera – construirea si modernizarea
modernizarea terasamentelor si calea de rulare, poduri si podete,
lucrari de aparare – consolidare, tunele, lucrari de semnalizare si
avertizare.
c. Instalatii de transport pe cablu (funiculare).
d. Lucrari de corectare a torentilor, situate in padure - constand in
construirea barajelor, digurilor, canalelor sau alte asemenea lucrari.
Criterii de selectie
Criteriile de selectie a proiectelor sunt urmatoarele:
‣ tipuri de lucrari: prioritate vor avea drumurile forestiere, apoi
funicularele, apoi lucrarile de corectarea torentilor, apoi caile ferate
forestiere.
‣ zona geografica (altitudinea): prioritate vor avea proiectele referitoare
la zonele montane, apoi cele din zonele de deal, si apoi cele din
zonele de campie;
‣ proprietatea majoritara a terenurilor forestiere servite de
infrastructura: prioritate vor avea proprietarii privati si asociatiile
acestora, apoi consiliile locale, si in final Regia Nationala a Padurilor.
‣ in cazul drumurilor forestiere: prioritate vor avea drumurile care
deservesc suprafata de padure cea mai mare;
‣ in cazul lucrarilor de corectarea torentilor: prioritate vor avea bazinele
torentiale cu debitul cel mai mare.
Tipul de indicator
Realizare
Indicatori aditionali
Indicator
Tinta
2007 - 2013
Suprafata modernizata si reabilitata
Irigatii (ha) 375000
Drenaje (ha) 120000
Combaterea eroziunii solului 60000
(ha) Protectie impotriva inundatiilor 4000
Lungimea (ha) drumurilor construite
Agricole (km) 740
Forestiere (km) 2010
INHGA – DGA 37

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Masura: Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza
pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a
mostenirii rurale
Zonele rurale din Romania prezinta o deosebita importanta din punct de vedere
economic, social si din punct de vedere al dimensiunii lor, diversitatii, resurselor
naturale si umane pe care le detin.
Dezvoltarea economica si sociala durabila a spatiului rural este indispensabil
legata de imbunatatirea infrastructurii rurale existente si a serviciilor de baza.
Pe viitor zonele rurale trebuie sa poata concura efectiv in atragerea de investitii,
asigurand totodata si furnizarea unor conditii de viata adecvate si servicii
sociale necesare comunitatii.
(i) Infrastructura fizica de baza
Renovarea si dezvoltarea satelor reprezinta o cerinta esentiala pentru
imbunatatirea calitatii vietii, cresterii atractivitatii si interesului pentru zonele
rurale. Pentru imbunatatirea calitatii vietii, un factor determinant il constituie
modernizarea si extinderea infrastructurii fizice rurale de baza care
influenteaza in mod direct dezvoltarea activitatilor sociale, culturale si
economice si implicit, crearea de oportunitati ocupationale.
Alimentarea cu apa si tratarea apelor uzate
Accesul la reteaua publica de alimentare cu apa a populatiei rurale este
redus (1/3 din populatia rurala are acces la acest sistem), iar in ceea ce
priveste accesul la sistemul de canalizare situatia este si mai critica, doar 10%
din numarul de locuitori beneficiaza de reteaua publica de canalizare. In mod
evident, aceste aspecte afecteaza sanatatea si bunastarea familiilor din
comunitatile rurale.
(ii) Abordarea integrata
Complexitatea nevoilor de renovare, dezvoltare si modernizare a localitatilor
rurale reclama necesitatea unei abordari integrate care presupune
combinarea activitatilor si operatiunilor a trei masuri oferite de cadrul legal de
dezvoltare rurala si anume: 321 - „Servicii de baza pentru economia si populatia
rurala”, 322 - „Renovarea si dezvoltarea satelor” si 323 - „Conservarea si
punerea in valoare a mostenirii rurale” in una singura. Aceasta va permite
comunitatilor locale sa rezolve intr-un cadru integrat problemele si nevoile
locale.
O astfel de abordare are la baza doua motive importante, respectiv, gradul
inalt de interdependenta a actiunilor, reprezentand necesitati stringente
comune si necesitatea modernizarii, renovarii si revitalizarii satelor,
coreland interventiile astfel incat sa fie eficiente si in armonie cu peisajul.
Toate acestea sunt nevoi ce presupun urgente pentru toate cele trei categorii
de activitati specifice celor trei masuri: imbunatatirea si crearea infrastructurii
INHGA – DGA 38

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
fizice de baza (cu precadere infrastructura de drumuri si infrastructura de
apa/apa uzata), a serviciilor publice de baza si punerea In valoare a
mostenirii rurale.
In plus, din punct de vedere economic, aceasta ofera avantajul economiei de
scara a operatiunilor executate integrat, dar si reducerea cheltuielilor
administrative si simplificarea procedurilor, in timp ce tratarea lor individuala ar
induce intarzieri in implementare.
Obiectivele masurii
Obiectivul general al masurii vizeaza imbunatatirea conditiilor de viata pentru
populatie, asigurarea accesului la serviciile de baza si protejarea mostenirii
culturale si naturale din spatiul rural in vederea realizarii unei dezvoltari
durabile.
Obiectivul specific vizeaza cresterea numarului de locuitori din zonele rurale
care beneficiaza de servicii imbunatatite.
Obiectivele operationale ale acestei masuri vizeaza:
‣ imbunatatirea infrastructurii fizice de baza in spatiul rural;
‣ imbunatatirea accesului la serviciile publice de baza pentru populatia
rurala;
‣ cresterea numarului de sate renovate;
‣ cresterea numarului de obiective de patrimoniu din spatiul rural
sprijinite.
Domeniul de aplicabilitate si actiuni prevazute
Sprijinul pentru aceasta masura vizeaza investitii in spatiul rural pentru:
a. crearea si modernizarea infrastructurii fizice de baza;
b. crearea si dezvoltarea serviciilor publice de baza pentru populatia
rurala;
c. protejarea patrimoniului cultural de interes local si natural din spatiul
rural.
Tipul de servicii/actiuni sprijinite
‣ Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa
(captare, statii de tratare, alimentare) pentru localitatile rurale avand
sub 10.000 populatie echivalenta (p.e).
‣ Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa
uzata (canalizare, statii de epurare) pentru localitatile rurale avand
sub 10.000 populatie echivalenta (p.e).
INHGA – DGA 39

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Criterii de selectie
A. Localitatile rurale care nu au mai primit anterior sprijin comunitar
pentru o investitie similara.
B. Localitati rurale din regiunile cu grad de saracie ridicat.
C. Proiectele care se incadreaza intr-o strategie de dezvoltare locala
sau judeteana.
D. Proiectele de investitii in infrastructura de apa/apa uzata in localitatile
rurale Intre 2.000-10.000 de p.e. identificate prin Master Planurile
Regionale, dar care nu sunt finantate din POS Mediu si care au
termene intermediare pentru indeplinirea angajamentelor de mediu
inclusive localitatile rurale care au beneficiat de finantare pentru
proiectele de infrastructura de apa/apa uzata prin Programul
SAPARD sau alte programe cu finantare nationala sau europeana
care dovedesc utilitatea si functionalitatea acestor investitii.
E. Proiecte de investitii in infrastructura de alimentare cu apa in zonele
in care apa este insuficienta sau in zonele care prezinta incidenta
ridicata a perioadelor de seceta.
F. Proiectele de investitii in infrastructura de apa/apa uzata pentru
zonele in care apa prezinta un grad ridicat de poluare sau zonele in
care apa freatica prezinta o concentratie ridicata de nitrati ce
afecteaza sanatatea populatiei.
Criteriile si liniile de demarcare cu alte instrumente financiare ale UE, cu
alte masuri PNDR si programe nationale
Demarcarea sprijinului FEADR, FEDR si FC pentru infrastructura de
apa/apa uzata are la baza Master Plan-uri Regionale, elaborate de catre
MMDD. Prin PNDR (FEADR) se vor finanta acele proiecte de infrastructura de
apa/apa uzata din localitatile rurale avand sub 10000 populatie echivalenta
(p.e.) cu exceptia acelor localitati rurale care sunt cuprinse in Proiectele
Regionale care vor fi finantate prin POS Mediu (FEDR, FC) si cu exceptia
proiectelor de infrastructura apa/apa uzata din statiunile balneare si
balneoclimaterice din spatiul rural care vor fi sprijinite prin POR (FEDR).
Demarcarea cu alte masuri PNDR
Infrastructura de apa/apa uzata
Prin Masura 125 (PNDR – Axa 1) sunt sustinute doar investitiile de racordare a
fermelor situate in extravilan, la retelele publice de alimentare cu apa si
canalizare, in scopul dezvoltarii si adaptarii agriculturii iar in privinta silviculturii
investitiile constau in corectarea torentilor in bazinele hidrografice, in timp ce
prin Masura 322 sunt sustinute investitiile in infrastructura publica de apa/apa
uzata realizate la nivel de comuna.
INHGA – DGA 40

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
9. PROPUNERI PRIVIND DEFINIREA STRATEGIEI PRIVIND AMENAJARILE
DE IMBUNATATIRI FUNCIARE – IRIGATII, DESECARI, COMBATEREA
EROZIUNII SOLULUI SI APARARE IMPOTRIVA INUNDATIILOR
Aceasta strategie a fost elaborata de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
Diagnoza starii actuale a sectorului
Puncte tari comune pentru toate activitatile de imbunatatiri funciare:
‣ imbunatatirea microclimatului necesar dezvoltarii vegetatiei si
reducerea deflatiei pe terenuri nisipoase;
‣ existenta infrastructurii pentru mari teritorii dezvoltata in toate
judetele tarii;
‣ experienta in proiectarea executia si exploatarea amenajarilor de
imbunatatiri funciare;
‣ existenta invatamantului mediu si superior de specialitate;
‣ existenta unei baze de date provenite din activitatea de cercetare si
proiectare de specialitate;
‣ factor semnificativ in dezvoltarea durabila a zonei rurale;
‣ cadru legal satisfacator care stimuleaza implicarea comunitatilor
locale si a sectotului privat si crearea de locuri de munca in zona
rurala;
‣ procesul de restructurare a sectorului de imbunatatiri funciare pe
baza principiilor economiei de piata este in derulare;
‣ existenta firmelor private autohtone specializate si dotate pentru
executarea componentelor de infrastructura, precum si pentru
producerea de echipamente si utilaje specifice.
Puncte tari specifice fiecarei activitati de imbunatatiri funciare
Irigatii
‣ Factor principal in obtinerea de productii ridicate si relativ stabile de
la an la an cu implicatii favorabile in asigurareea securitatii
alimentare a populatiei si crearii de disponibilitati la export de
produse agricole.
‣ Cadru legal care stimuleaza concentrarea irigatiei in zonele eficiente
din punct de vedere al costurilor.
‣ Potential ridicat in dezvoltarea agriculturii ecologice la culturile mari
consumatoare de apa (legume, fructe etc.).
‣ Procesul de implicare a comunitatilor locale in administrarea
infrastructurii de irigatii in interesul beneficiarilor este in derulare.
INHGA – DGA 41

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Desecari/CES/Aparare impotriva inundatiilor
Puncte slabe
‣ Activitati de interes public avand ca scop protectia culturilor agricole
precum si a obiectivelor socio-economice si a mediului inconjurator.
‣ Costurile investitionale si cele anuale pentru exploatarea sunt mici
raportate la impactul pozitiv asupra ecosistemelor.
A. Puncte slabe comune pentru toate activitatile de imbunatatiri funciare:
‣ mentalitate invechita a beneficiarilor care considera ca statul este
singurul factor responsabil cu administrarea amenajarilor si cu
asigurarea fondurilor necesare su cu preluarea tuturor riscurilor
generate de exploatarea amenajarilor de imbunatatiri funciare;
‣ faramitarea si marimea redusa a parcelelor cu folosinta agricola si
amplasarea necorespunzatoare a culturilor care favorizeaza
practicarea unei agriculturi de subzistenta si cu implicatii negative,
din punct de vedere tehnic si financiar, in exploatarea, intretinerea si
repararea infrastructurii;
‣ slaba participare a cercetarii la rezolvarea unor aspecte de ordin
tehnic, institutional si economic;
‣ lipsa stimulentelor de atragere a personalului calificat, de
specialitate;
‣ piata agricola neconsolidata care nu stimuleaza practicarea unei
agriculturi comerciale;
‣ interes redus in punerea in aplicare a conceptului ca orice amenajare
de imbunatatiri funciare sa fie insotita de amenajari silvice;
‣ lipsa inginerilor de specialitate, cu experienta in administrarea
amenajarilor si lucrarilor de imbunatatiri funciare.
B. Puncte slabe specifice activitatii de irigatii
‣ amenajari de irigatii amplasate in zone care necesita cheltuieli mari
de exploatare si care conduc la obtinerea unor productii agricole
nerentabile;
‣ utilizarea neeconomica a resurselor financiare bugetare datorita
subventionarii exploatarii si livrarii apei in amenajarile de irigatii
neviabile;
‣ reticiente din partea agricultorilor in orientarea planului de cultura
catre plante valoroase, care raspund bine la irigatii si care au
desfacere imediata pe piata interna si externa;
INHGA – DGA 42

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Oportunitati
‣ insuficienta echipamentelor de udare si distributia neuniforma a
acestora in teritoriu.
Puncte comune pentru toate activitatile de imbunatatiri funciare
‣ moment prielnic de schimbare a mentalitatii, implicarea beneficiarilor,
sectorului privat si crearea parteneriatelor public-privat pentru
administrarea amenajarilor;
‣ finantari externe (UE, Banca Mondiala etc.) pentru dezvoltarea zonei
rurale si pentru protectia mediului;
‣ degrevarea statului de unele cheltuieli pentru administrarea
infrastructurii de imbunatatiri funciare;
‣ atentia deosebita care se acorda protectiei mediului, combaterii
secetei, aridizarii, desertificarii, conservarii zonelor umede si
amenajarii – ameliorarii terenurilor degradate pentru implementarea
Programului national de actiune privind schimbarile climatice;
‣ posibile subventii UE si de la alte institutii financiare; noul mecanism
de subventionare va delimita si selecta zonele viabile de cele
neviabile;
‣ retragerea din exploatare a amenajarilor (sau a partilor de
amenajare) neviabile economic si valorificarea acestora prin vanzare,
concesionare sau dezmembrare si valorificare pe componenete;
‣ posibilitati de alocare a unor fonduri externe (UE) pentru reabilitarea
lucrarilor existente;
‣ din cauza cresterii preturilor energetice la nivel mondial, realizarea
unor sporuri de productie agricola ca efect al lucrarilor de desecari /
CES / apararea impotriva inundatiilor ar putea deveni mult mai
atractiva decat obtinerea unor sporuri de productie prin irigarea unor
zone care presupun pomparea apei cu costuri energetice mari;
‣ declansarea unui program investitional in zonele in care se pot
realiza amenajari noi, alimentate gravitational (ex. Siret - Baragan)
sau racordarea unor parti din amenajarile existente la noi surse de
apa din care alimentarea se realizeaza gravitational (raul Olt);
‣ impadurirea terenurilor degradate si infiintarea perdelelor forestiere
de protectie atat in amenajarile de imbunatatiri funciare cat si in afara
acestora;
‣ punerea in valoare a amenajarilor abandonate prin protectie de
schimbare a destinatiei acestora pentru folosinta piscicola, alimentari
cu apa, silvicultura, turism rural etc.
INHGA – DGA 43

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Constrangeri / pericole / riscuri
Irigatii
Desecari / CES/ Aparare
Mentalitati si aranjamente institutionale invechite
- dupa 15 ani de interes redus, orice -- dupa 15 ani de interes redus, orice
intarziere in alocarea unor fonduri intarziere in alocarea unor fonduri
suplimentare pentru lucrari de reabilitare
si/sau reparatii necesare poate conduce
la degradari majore a caror rezolvare ar
putea deveni deosebit de costisitoare
suplimentare pentru lucrari de reabilitarea
si/sau reparatii necesare poate conduce la
degradari majore a caror rezolvare ar putea
devenii deosebit de costisitoare (rupere de
diguri, alunecari de teren etc.) sau chiar la
- cresterea in continuare a preturilor
energetice ar putea periclita viabilitatea
economica a unor zone situate sub 70 m
desupra nivelului sursei de apa si care in
prezent sunt considerate viabile.
Tinte strategice
pierderea unor vietii omenesti
- distrugerea habitatelor naturale si a
peisajului prin degradarea solurilor,
inundatiilor, alunecarii de teren etc.
Importul de produse agricole traditionale
Degradarea spatiului rural, depopulare, migratie etc.
‣ Refacerea potentialului biologic, conservarea si protejarea resurselor
de sol si apa intr-un concept unitar de exploatare durabila si in
conditiile asigurarii securitatii alimentare a populatiei.
‣ Alocarea pe principii de eficienta a fondurilor pentru reabilitari sau
investitii in noi amenajari de irigatii, combaterea eroziunii solului,
desecari si aparare impotriva inundatiilor, acolo unde se asigura
protectia mediului, dezvoltarea spatiului rural si recuperarea
investitiilor pe seama cresterii productiilor, a randamentelor de
exploatare si a pagubelor evitate.
‣ Explorarea tehnologiilor pentru reducerea consumului de energie
pentru irigatii.
‣ Realizarea unei economii de piata functionale si stabila in spatiul
rural.
‣ Consolidarea proprietatii.
‣ Dezvoltarea durabila a spatiului rural.
Plan de actiune
‣ Restructurarea fundamentala a institutiilor implicate in sectorul de
imbunatatiri funciare pentru a le transforma in institutii similare celor
existente in Uniunea Europeana.
‣ Reforma legislativa si institutionala cuprinzatoare a sectorului de
imbunatatiri funciare.
INHGA – DGA 44

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
‣ Privatizarea si consolidarea sectorului privat in domeniul irigatiilor.
‣ Dezvoltarea comunitatilor locale si descentralizarea democratica a
structurilor existente pentru managementul imbunatatirilor funciare.
‣ Promovarea sistemelor de stabilire a pretului si de subventionare
pentru toate lucrarile de imbunatatiri funciare.
‣ Maximizarea suprafetei irigate efficient.
‣ Delimitarea infrastructurilor de domeniul public de cea de domeniul
privat si de transferul responsabilitatilor catre cele doua sectoare.
‣ Delimitarea zonelor viabile si / sau potential viabile (in special cu
referire la activitatea de irigatii) din totalul suprafetelor amenajate cu
lucrari de imbunatatiri funciare.
‣ Determinarea costurilor totale si a celor specifice (unitare) de
exploatare, intretinere si reparatii in functie de conditiile reale.
‣ Determinarea beneficiilor agricole reale si potentiale ca rezultat al
sporurilor de productie ori al evitarii unor pagube sau calamitati.
‣ Determinarea necesarului investitional pentru reabilitarea zonelor
considerate viabile si identificarea constrangerilor de ordin
institutional, managerial ori investitional prin inlaturarea carora se pot
obtine efecte favorabile, imediate si majore comparativ cu efortul
financiar necesar.
‣ Retragerea din exploatare si intretinere a amenajarilor care nu
indeplinesc conditiile de functionare si a celor din zonele ne-viabile
cu prioritate a celor unde ne-viabilitatea este evidenta si valorificarea
rapida a infrastructurii prin:
cedarea acesteia catre OIF-uri sau Federatii de OIF-uri;
vanzarea catre investiroti private;
concesionarea sau inchirierea infrastructurii;
in lipsa interesului pentru una din modalitatile anterioare, se va
trece la dezafectarea si valorificarea pe componente.
‣ Trecerea in conservare a amenajarilor si infrastructurii din zonele
care nu indeplinesc conditiile minime de functionare si care nu au
putut fi valorificate printr-una dintre primele trei modalitati, dar
reprezinta din punct de vedere tehnico-economic zone potential
viabile sau zone ce ar putea fi racordate in viitor la o alimentare
gravitationala (sau cu pompare redusa) din alte surse de apa.
‣ Dezvoltarea unei strategii sectoriale cu obiective pe termen scurt,
mediu si lung care sa permita dezvoltarea unei agriculturi sustenabile
prin efectul lucrarilor de imbunatatiri funciare ce pot fi realizate
INHGA – DGA 45

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
(reabilitate) exploatate si intretinute in conditii de eficienta
economica.
‣ Finantarea unui studiu multidisciplinar – gospodarirea apelor,
energie, transporturi si irigatii care sa identifice solutii pe termen lung
pentru optimizarea consumului de energie necesar alimentarii cu apa
a sistemelor de irigatii.
‣ Finantarea unui studiu pentru identificarea terenurilor din amenajarile
de imbunatatiri funciare care au folosinte agricole cu viabilitate
redusa sau neviabila si propuneri pentru folosirea durabila a acestor
terenuri.
‣ Imbunatatirea standardelor si normativelor tehnice de proiectare,
executie si exploatare pentru a corespunde reglementarilor UE.
‣ Contorizarea distributiei apei si monitorizarea performantelor tehnice,
economice si de mediu.
‣ Imbunatatirea sistemelor de colectare a tarifelor de la utilizatori.
‣ Consolidarea comunitatilor locale care participa la managementul
amenajarilor de imbunatatiri funciare.
‣ Reciclarea apelor pentru reutilizarea acestora sau folosirea unor
surse de apa neconventionale.
‣ Colaborare si cooperare interna si internationala in domeniul stiintific,
tehnic si economic, cu institutii, organizatii si firme pentru
consolidarea activitatii de imbunatatiri funciare.
Obiective strategice
Obiective pe termen mediu – 1 ianuarie 2009
I) Analiza economica, sociala si de mediu a sectorului de imbunatatiri funciare
pentru alocarea resurselor pe criterii clare de eficienta economica si/sau pe
considerente legate de asigurarea securitatii alimentare si mentinerea
echilibrului ecologic, prin:
a) elaborarea analizei economice privind viabilitatea sectorului de
irigatii;
b) identificarea constrangerilor de ordin legislativ institutional si
investitional si rezolvarea rapida a acelora care nu presupun un efort
financiar major sau elaborarea unor studii si analize complexe sau de
lunga durata (ex. subventionarea partiala a pretului unor echipamente
de udare „‟conventionale‟‟ si/sau a unor agregate de pompare,
fabricate in tara, acolo unde lipsa acestora reprezinta o
constrangere);
INHGA – DGA 46

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
c) repunerea in functiune a partilor din amenajarile de imbunatatiri
funciare ce urmeaza a fi transferate in proprietatea OIF prin alocarea
unor fonduri bugetare in zone a caror viabilitate economica a fost
demonstrata si numai pe baza unor criterii de prioritate care sa
favorizeze zonele in care costurile de pompare si costurile specifice
de „‟reabilitare‟‟ sunt reduse, iar interesul beneficiarilor fata de
aplicarea irigatiei (masurat prin volumele de apa utilizate) este mare;
d) inceperea valorificarii (in conditiile prevazute de lege) infrastructurii
de imbunatatiri funciare din amenajarile carora li s-a retras
recunoasterea de utilitate publica;
e) trecerea in conservare a amenajarilor de imbunatatiri funciare (in
special a celor de irigatii) considerate viabile sau potential viabile din
punct de vedere tehnico-economic, dar a caror mentinere in functiune
nu se justifica economic in prezent din cauza interesului scazut al
benficiarilor ori cauzat de o stare grava de deteriorare sau distrugere
a infrastructurii, ce nu poate fi solutionata cu usurinta;
f) evaluarea rezultatelor si a stadiului implementarii Proiectului de
reabilitare si reforma sectorului de irigatii (PRRSI);
g) inceperea executiei lucrarilor de reabilitare a sistemelor din etapa I a
PRRSI;
h) realizarea unor studii multidisciplinare – gospodarirea apelor, energie,
transporturi si irigatii care sa identifice solutii pe termne lung pentru
optimizarea consumului de energie necesar alimentarii cu apa a
sistemelor de irigatii;
i) realizarea unor studii pentru identificarea terenurilor din amenajarile
de imbunatatiri funciare care au folosinte agricole cu viabilitate
redusa sau neviabila si propuneri pentru folosirea durabila a acestor
terenuri.
II) Amenajarea si ameliorarea terenurilor degradate in suprafata de 50 mii
hectare anual.
Obiective pe termen lung – 2013
A. Faza I – 31 dec. 2009
I) Realizarea inventarierii complete a terenurilor agricole degradate.
II) Elaborarea Programului National de ameliorare si amenjare a
terenurilor agricole degradate si de amenajare a bazinelor
hidrografice torentiale.
III) Ajustarea Programului de imbunatatiri funciare si elaborarea
formelor de sprijin pentru perioada postaderare prin:
INHGA – DGA 47

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
a) elaborarea unei strategii a sectorului de imbunatatiri funciare pe
termen lung care sa aiba in vedere eliminarea acordarii de
subventii pentru aceste activitati;
b) elaborarea unui studiu global de analiza a impactului eliminarii
in totalitate (gradual sau nu) a subventionarii activitatilor de
imbunatatiri funciare si identificarea zonelor viabile in care
interesul sporit al beneficiarilor fata de activitatile de imbunatairi
funciare justifica alocarea unor fonduri publice pentru
reabilitarea unor lucrari de infrastructura;
c) elaborarea unui studiu economic privind fezabilitatea unor
investitii de reabilitare in cadrul unor amenajari existente si
identificarea unor perimetre si areale noi care prezinta conditii
favorabile (costuri anuale mici si investitii specifice reduse)
pentru noi investitii;
d) valorificarea completa a infrastructurii din amenajarile (sau
partile de amenajare) care s-au dovedit neviabile si/ori s–au
aflat in conservare pentru o perioada de trei ani, perioada in
care n-au fost declarate de utilitate publica;
e) finalizarea executiei pentru sistemul de irigatii Terasa Nicoresti –
Tecuci si a statiilor de pompare principale din sistemul Sadova-
Corabia si inceperea executiei lucrarilor de reabilitare la
amenajarile de irigatii selectate pentru etapa II.
B. Faza II – 31 decembrie 2013
IV) Realizarea anuala a lucrarilor de hidroamelioratii, indiguiri si combatere a
eroziunii solului pe 10 mii hectare anual:
a. analizarea executiei lucrarilor de reabilitare la sistemul Sadova-
Corabia si a amenajarilor de irigatii selectate pentru etapa II a
Proiectului;
b. inceperea implementarii programului de investitii privind reabilitarea
unor amenajari existente de imbunatatiri funciare, altele cele decat
selectate in cadrul etapelor I si II ale Proiectului privind “Reabilitarea
si reforma sectorului de irigatii”;
c. elaborarea unor studii de fezabilitate privind realizarea si executarea
unor noi amenajari de imbunatatiri funciare.
INHGA – DGA 48

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
10. STRATEGIA ENERGETICA A ROMANIEI IN PERIOADA 2007-2020
Obiective strategice
Obiectivul general al strategiei
Obiectivul general al dezvoltarii sectorului energetic il constituie acoperirea
integrala a consumului intern de energie electrica si termica in conditii de
crestere a securitatii energetice a tarii, de dezvoltare durabila si cu asigurarea
unui nivel corespunzator de competitivitate.
Politica energetica a Uniunii Europene
In conformitate cu Noua Politica Energetica a Uniuni Europene elaborata in anul
2007, energia este un element esential al dezvoltarii la nivelul uniunii. Dar, in
aceeasi masura este o provocare in fata tarilor UE in ceea ce priveste impactul
sectorului energetic asupra schimbarilor climatice, a cresterii dependentei de
importul de resurse energetice precum si a cresterii pretului energiei. Pentru
depasirea acestor provocari, Comisia Europeana (CE) considera absolut
necesar ca UE sa promoveze o politica energetica comuna, bazata pe
securitatea energetica, dezvoltare durabila si competitivitate
In ceea ce priveste securitatea alimentarii cu resurse energetice, UE se
asteapta ca dependenta de importul de gaze naturale sa creasca de la 57% in
prezent, la 84% in anul 2030 iar la petrol de la 82% la 93% pentru aceeasi
perioada.
In ceea ce priveste dezvoltarea durabila, trebuie remarcat faptul ca, in anul
2007, sectorul energetic este, la nivelul UE, unul din principalii producatori de
gaze cu efect de sera. In cazul neluarii unor masuri drastice la nivelul UE, in
ritmul actual si la tehnologiile existente in anul 2007, emisiile de gaze cu efect
de sera vor creste la nivelul UE cu circa 5% si la nivel global cu circa 55% pana
in anul 2030. Energia nucleara reprezinta in acest moment in Europa una dintre
cele mai mari resurse de energie fara emisii de CO 2 . Centralele nucleare
asigurau in anul 2007 o treime din prductia de electricitate din Uniunea
Europeana, avand astazi o contributie reala la dezvoltarea durabila.
In ceea ce priveste competitivitatea, piata interna de energie asigura stabilirea
unor preturi corecte si competitive la energie, stimuleaza economisirea de
energie si atrage investitii in sector.
UE este tot mai expusa la instabilitatea si cresterea preturilor de pe pietele
internationale de energie, precum si la consecintele faptului ca rezervele de
hidrocarburi ajung treptat sa fie monopolizate de un numar restrans de
detinatori. Efectele posibile sunt semnificative: de exemplu, in cazul in care
pretul petrolului ar creste pana la 100 USD/baril in 2030, importul de energie in
UE-27 ar costa circa 170 de mld. EUR, ceea ce inseamna o valoare de 350
EUR pentru fiecare cetatean UE.
INHGA – DGA 49

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Comisia Europeana propune in setul de documente care reprezinta Noua
Politica Energetica a UE urmatoarele obiective:
‣ reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 30% pana in anul
2020, in comparatie cu 1990;
‣ cresterea ponderii energiei regenerabile de la mai putin de 7% in
anul 2006, la 29% din totalul surselor sale de energie pana in anul
2020;
‣ cresterea ponderii si biocombustibililor la cel putin 10% din totalul
combustibililor utilizati in anul 2020;
‣ reducerea consumului global de energie primara cu 20% pana in
anul 2020.
Obiectivele dezvoltarii sectorului energetic al Romaniei si masurile
preconizate pentru atingerea acestora
Obiectivele prioritare ale dezvoltarii sectorului energetic romanesc
Sectorul energetic trebuie sa fie un sector dinamic, care sa sustina activ
dezvoltarea economica a tarii, si reducerea decalajelor fata de Uniunea
Europeana.
In acest sens, obiectivul general al dezvoltarii sectorului energetic il constituie
acoperirea integrala a consumului intern de energie in conditii de crestere a
securitatii energetice a tarii, de dezvoltare durabila si cu asigurarea unui nivel
corespunzator de competitivitate.
Alegerea unui mix de energie echilibrat, cu accent pe utilizarea carbunelui,
energiei nucleare si resurselor energetice regenerabile, inclusiv prin utilizarea
potentialului hidro neexploatat, care sa confere sectorului energetic
competitivitate si securitate in aprovizionare.
Durabilitate
‣ Promovarea producerii energiei pe baza de resurse regenerabile,
astfel incat consumul de energie electrica realizat din resurse
regenerabile de energie electrica sa reprezinte 33% din consumul
intern brut de energie electrica al anului 2010, 35% in anul 2015 si
38% in anul 2020. Din consumul intern brut de energie 11% va fi
asigurat din surse regenerabile in anul 2010.
‣ Stimularea investitiilor in imbunatatirea eficientei energetice pe
intregul lant: resurse-productie-transport-distributie-consum.
‣ Promovarea utilizarii biocombustibililor lichizi, biogazului si a energiei
geotermale.
‣ Sustinerea activitatilor de cercetare-dezvoltare si diseminare a
rezultatelor cercetarilor aplicabile.
INHGA – DGA 50

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
‣ Reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului
inconjurator prin utilizarea tehnologiilor curate.
‣ Consumul national de energie va creste relativ constant cu circa 3%
pe an in toata perioada analizata.
‣ Exportul de energie electrica va creste substantial dupa anul 2015
prin intrarea in functiune a unitatilor nucleare nr.3 si nr. 4 de la CNE
Cernavoda si retehnologizarea unor unitati termo.
‣ Se va incuraja utilizarea surselor regenerabile, cu atingerea tintei de
33% din consumul intern brut de energie al anului 2010 realizat din
aceste surse.
In anul 2010 se va indeplini tinta nationala stabilita privind utilizarea surselor
regenerabile de energie in productia de energie electrica. Ritmul de utilizare a
surselor regenerabile va continua sa creasca si dupa anul 2010, astfel incat
productia de energie electrica din aceste surse in anul 2015 sa reprezinte 35%
din consumul brut de energie, iar in anul 2020 sa reprezinte 38%.
Evaluarea cererii de energie termica este corelata cu estimarile privind
restructurarea economiei, ridicarea nivelului de trai, cu ritmuri anuale de
crestere cu circa 1% mai reduse decat ale evolutiei cererii de energie electrica.
Totalul cererii de energie termica in sistemul centralizat de distributie a caldurii
se estimeaza pentru anul 2010 la circa 3 mil. tep (tone echivalent petrol).
In conformitate cu Studiul privind restructurarea sistemului de producere a
energiei electrice din Romania – Etapa II –Dezvoltarea sistemului
electroenergetic, elaborat de catre PB POWER Marea Britanie si ISPE, este
necesar sa fie retehnologizate in perioada 2008 – 2010 centrale hidro cu o
putere instalata de aprox. 1135 MW , sunt posibil de retehnologizat, in perioada
2010 – 2020, centrale hidro cu o putere instalata de aprox. 2417 MW, la care se
adauga proiecte noi in centrale hidro stabilite pentru perioada 2008 - 2020, cu o
putere instalata de 759 MW, si proiecte posibil de realizat in aceeasi perioada,
cu o putere instalata de 895 MW. La aceste proiecte hidro se adauga inca doua
proiecte, care vor fi realizate in aceasta perioada, si anume CHEAP Tarnita, cu
putere instalata de 1000 MW si AHE pe Tisa, de 30 MW.
In ceea ce priveste grupurile termoelectrice, sunt prognozate a se realiza in
perioada 2008 – 2020 grupuri cu o putere instalata de circa 3000 MW si vor fi
casate, in aceeasi perioada grupuri cu o putere instalata de circa 2900 MW.
In domeniul nuclear, urmeaza a se realiza inca doua unitati nucleare, Unitatile 3
si 4 Cernavoda, cu o putere instalata de 706 MW fiecare.
Masuri specifice domeniului
‣ Incadrarea centralelor termoenergetice in conditiile impuse de
Directiva 2001/80/EC cu privire la limitarea emisiilor in aer ale
anumitor poluanti (SO 2 , NO 2 si pulberi) proveniti din instalatiile mari
INHGA – DGA 51

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
de ardere, de Directiva 96/61/EC pentru prevenirea si controlul
integrat al poluarii si de Directiva 99/31/EC privind depozitarea
deseurilor industriale.
‣ Incadrarea centralelor termoelectrice in ceea ce priveste emisia
gazelor cu efect de sera, in cotele prevazute in Planul National de
Alocare (PNA) a certificatelor de emisii a gazelor cu efect de sera
pentru perioadele 2007 si 2008 – 2012, depasirea cotelor putand fi
realizata doar cu achizitie de certificate si cresterea corespunzatoare
a pretului energiei electrice livrate.
‣ Intensificarea utilizarii mecanismelor flexibile prevazute in Protocolul
de la Kyoto si de Directiva 2003/87/CE privind comercializarea
permiselor de emisii de CO 2 .
‣ Promovarea tehnologiilor curate: capturarea si depozitarea CO 2 din
gazele de ardere a carbunelui, pilele de combustie si utilizarea
hidrogenului ca vector energetic.
‣ Preluarea de catre Statul Roman a tuturor distrugerilor de mediu
produse de catre sectorul carbonifer pana la data acordarii licentei de
concesiune.
Pentru sustinerea producerii energiei electrice din resurse energetice
regenerabile a fost stabilit un mecanism de promovare bazat pe certificate verzi,
prin care furnizorii achizitioneaza certificate in cote obligatorii, proportional cu
volumul de energie electrica vanduta consumatorilor. Au fost stabilite
urmatoarele cote obligatorii, ca valori procentuale anuale din consumul brut de
energie electrica: pentru anul 2006 -2,2%, pentru anul 2007 - 3,74%, pentru
anul 2008-5,26%, pentru anul 2009 - 6,78% si incepand cu anul 2010 - 8,4%.
Masurile care se au in vedere pentru promovarea surselor regenerabile de
energie
Cresterea gradului de valorificare, in conditii de eficienta economica, a
resurselor energetice regenerabile pentru productia de energie electrica si
termica prin facilitati in etapa investitionala, inclusiv facilitarea accesului la
reteua electrica.
Pentru Romania, cele mai convenabile resurse regenerabile (in functie de
costurile de utilizare si volumul de resurse) sunt: microhidrocentralele,
centralele eoliene si biomasa.
O posibila repartitie pe tehnologii, care impreuna cu instalatiile hidroenergetice
mari asigura indeplinirea tintelor stabilite pentru anii 2010, 2015 si 2020 ar fi:
‣ instalatiile hidro de mica putere cu 1,5...1,7 TWh (cca 600 MW
instalati);
‣ aplicatiile eoliene cu 1,3...1,6 TWh (cca 600...700 MW);
INHGA – DGA 52

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
‣ grupuri de cogenerare ce utilizeaza biomasa, cu 0,5...1,0 TWh
(cca150...300 MW).
In conformitate cu prevederile Strategiei de valorificare a surselor regenerabile
de energie, necesarul de investitii in perioada 2006-2015, este estimat la 1800
mil. Euro.
Pentru asigurarea sigurantei in functionare a Sistemului Electroenergetic
National, este necesara mentinerea sub controlul statului a unei puteri instalate
in unitati de producere a energiei electrice strategice care sa cuprinda
Cernavoda U1 si U2, Portile de Fier 1 si 2, Oltul Inferior inclusiv Lotru.
Masurile care vor fi luate in domeniul productiei, transportului si distributiei de
energie electrica si termica
Noi investitii
‣ Realizarea de societati mixte pentru construirea de noi capacitati in
cadrul termocentralelor SC ELCEN SA si SC Termoelectrica SA.
‣ Continuarea programului de privatizare a microhidrocentralelor si
privatizarea unor unitati hidro de putere medie.
‣ Continuarea programului de retehnologizare a grupurilor
hidroenergetice, program ce cuprinde pana la nivelul anului 2010,
reabilitarea unor capacitati de productie cu o putere totala de 611,36
MW.
‣ Valorificarea eficienta a potentialului hidroenergetic, prin realizarea
de noi capacitati de productie, inclusiv prin atragerea de capital
privat.
‣ Realizarea centralei hidroenergetice de acumulare prin pompaj
Tarnita-Lapustesti, pentru satisfacerea cererii de servicii de sistem
pe piata de energie interna si regionala si optimizarea regimurilor de
functionare ale Sistemului Energetic National. Finantarea se va
asigura si prin aport de capital privat.
‣ Finalizarea urgenta de catre Ministerul Transporturilor a proiectelor
de amenajare a Dunarii in vederea asigurarii apei de racire la CNE
Cernavoda (pragul Bala sau CHE Macin) si inceperea executiei
lucrarilor.
‣ Continuarea programului de energetica nucleara prin finalizarea
pana in anul 2015 (inceperea exploatarii comercilae) a Unitatilor 3 si
4 Cernavoda, prin tragerea de capital privat.
‣ Continuarea productiei de apa grea la ROMAG Drobeta Turnu
Severin, la preturi de cost competitive, pentru acoperirea necesarului
Unitatilor 3 si 4 Cernavoda.
INHGA – DGA 53

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Centrala cu acumulare popare Tarnita - Lapustesti
Companie de proiect, cu participarea SC Hidroelectrica SA (in curs de decizie).
Centrala se justifica prin realizarea de servicii de sistem la nivel regional.
Amenajarea in continuare a Dunarii pe sectorul “Portile de Fier II - Braila”
Se are in vedere relansarea proiectului AHE Turnu Magurele – Nicopole in
parteneriat cu Bulgaria, reanalizarea oportunitatii amenjararii Calarasi - Silistra
si realizarea CHE Macin.
Centrala hidroelectrica de pe Tisa
Acest obiectiv de investitii urmeaza a se realiza in parteneriat cu Ucraina.
Centrale ce utilizeaza surse regenerabile
Clarificarea rapida a politicii privind cele 22 de centrale hidroelectrice
neterminate (studiu in curs). Posibilitati:
‣ terminarea investitiilor de catre SC Hidroelectrica SA prin fonduri
proprii si imprumuturi;
‣ realizarea de societati mixte SC Hidrolectrica SA – investitor privat;
‣ privatizare in stadiu existent (cu obligarea cumparatorului sa
finalizeze investitia).
11. PLANUL NATIONAL STRATEGIC PENTRU PESCUIT 2007 – 2013
Prioritati cheie ale PNS 2007-2013
Infiintarea de unitati de acvacultura intensiva si super intensiva in scopul
cresterii productivitatii muncii si valorificarii superioare a suprafetelor, avandu-se
in vedere reducerea impactului negativ asupra mediului.
Protectia mediului se va realiza in special prin axa 3(protectia florei si faunei,
reabilitarea apelor interioare si implementarea retelei NATURA 2000) de catre
axa 2 (prin imbunatatirea facilitatilor din acvacultura compatibile cu
reglementarile NATURA 2000 si axa 4 (pentru sustinerea dezvoltarii durabile a
zonelor pescaresti).
Dezvoltarea potentialului productiv
In prezent, in Romania se folosesc peste 70.000 ha bazine amenajate pentru
acvacultura semiintensiva.
Aceste capacitati de productie reprezinta un mare avantaj in vederea dezvoltarii
acvaculturii din romania, dar ele trebuie reprofilate si modernizate in scopul
cresterii productivitatii pe unitatea de suprafata.
O atentie deosebita va fi indreptata catre cultura de pastrav din zonele montane
in scopul cresterii veniturilor populatiei locale.
INHGA – DGA 54

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
In scopul atingerii potentialului real al acestui sector in Romania, Agentia
Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, impreuna cu alte servicii publice si
administrative competente, va examina toate aspectele propuse pentru
acvacultura (teren si apa) si va decide asupra tipului de acvacultura si a
sistemului de crestere care trebuie promovat. Se va elabora un master plan
elocvent pentru dezvoltarea durabila in urmatorii 20 de ani.
Pentru dezvoltarea pescuitului in apele interioare trebuie asigurata o exploatare
durabila a resurselor, pastrarea liniilor genetice salbatice existente in
ecosistemele naturale, dar si refacerea stocurilor prin actiuni de repopulare, mai
ales pentru speciile cu mare valoare economica si care sunt obiectul exploatarii
intense prin pescuit.
CONCLUZII
In vederea fundamentarii politicilor si strategiilor nationale in domeniul
gestionarii integrate a resurselor de apa, in prezentul volum s-au trecut in
revista: politica Uniunii Europene in domeniul apei, politica Uniunii Europene
pentru rezolvarea problemei deficitului de apa si a secetei, Planul National de
Dezvoltare a Romaniei precum si unele strategii sectoriale (energie, dezvoltare
rurala, imbunatatirile funciare, pescuit etc.) atat sub aspectul cerintelor de apa
ale obiectivelor prevazute, cat si sub cel al altor cerinte ale acestor strategii
asupra domeniului apei si mai ales asupra gestionarii acestora.
INHGA – DGA 55

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
II. IDENTIFICAREA POLITICILOR IN DOMENIUL APEI
CUPRINSE IN STRATEGIA DE DEZVOLTARE REGIONALA A
ROMANIEI, STRATEGIILE SECTORIALE SI IN STRATEGIA DE
DEZVOLTARE A ORASELOR MICI SI MIJLOCII
Pe linia determinarii influentei obiectivelor de planificare in domeniul apei
asupra cerintelor de apa, s-a urmarit identificarea prevederilor cuprinse in
politicile si strategiile sectoriale, a strategiei de dezvoltare a oraselor mici si
mijlocii, a programului operational regional de dezvoltare, a strategiei de
dezvoltare regionala a Romaniei, a planurilor si programelor aferente acestor
strategii si extragerii din acestea a prevederilor privind dezvoltarea folosintelor
si cerintelor de apa ale acestora, a cerintelor de mediu asupra resurselor de
apa, a situatiei infrastructurilor de apa si canalizare, a poluarii apelor, a
dezvoltarilor, reabilitarilor si modernizarii infrastructurilor si a serviciilor de apa,
a navigatiei etc.
Ca strategii de dezvoltare s-au identificat si analizat:
‣ Politica si Strategia de Dezvoltare a Sectorului Forestier din
Romania (2001 – 2010);
‣ Strategia pentru dezvoltarea oraselor mici si mijlocii 2005 –
2015;
‣ Programul Operational Regional al Romaniei 2007 – 2013
‣ Strategia de dezvoltare regionala a Romaniei 2007 – 2013;
‣ Strategia privind reabilitarea si modernizarea infrastructurii de
transport naval in perioada 2005 – 2020.
Principalele prevederi ale acestor strategii, planuri si programe cu referire la
gestionarea resurselor de apa, la dezvoltarea sectoarelor si activitatilor legate
de apa sunt prezentate in cele ce urmeaza.
1. POLITICA SI STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SECTORULUI
FORESTIER DIN ROMANIA (2001-2010)
Dezvoltarea in cadrul acestei tematici a problemei padurii este explicabila data
fiind importanta pe care aceasta o are in formarea scurgerii, in protectia apei si
a solului. In consecinta in cele ce urmeaza sunt prezentate o serie de aspecte
care aparent au o legatura mai mica cu gestionarea resurselor de apa dar care
in fapt pot influenta alegerea actiunilor, masurilor, si solutiilor de gestionare a
resurselor de apa, de protectie impotriva inundatiilor si de protectia mediului. Pe
INHGA – DGA 56

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
de alta parte, necesitatea corelarii intre politica din domeniul forestier si cea de
amenjare a bazinelor hidrografice justifica abordarea pe larg a acestei strategii.
Obiectivul fundamental al politicii si strategiei in acest domeniu consta in
dezvoltarea secorului forestier in scopul cresterii contributiei acestuia la
ridicarea nivelului calitatii vietii, pe baza gestionarii durabile a padurilor.
Obiective strategice privind ansamblul sectorului forestier
‣ Actualizarea cadrului institutional pentru a realiza implementarea in
mod unitar si sustinut a strategiei de dezvoltare a sectorului forestier.
‣ Dezvoltarea cadrului de reglementare a sectorului forestier.
In plan sectorial, Strategia de dezvoltare a sectorului forestier pentru perioada
2001-2010 are printre obiective armonizarea legislatiei nationale cu legislatia
specifica a UE, conventiile si acordurile internationale la care Romania este
parte semnatara (ENA FLEG, FLEGT si MCPFE), precum si adaptarea cadrului
normativ specific activitatilor de exploatare si prelucrare a lemnului la cerintele
si conditiile de protectie si conservare a mediului. Programul forestier national
arata ca se impun atat masuri ferme de stavilire a taierilor ilegale (punct 3.4) cat
si o coordonare unitara a politicilor si strategiilor din sectorul forestier la toate
nivelurile de activitate (punct 2.9). Combaterea taierilor ilegale este parte
integranta a procesului de implementare a strategiei forestiere nationale si a
programului forestier national, prin faptul ca se asigura astfel o conditie de baza
a gestionarii durabile a padurilor.
In cadrul intalnirii ministeriale de la Sankt Petersburg din 28 octombrie 2005 a
ENA FLEG (Intarirea legislatiei si guvernantei in domeniul forestier pentru
Europa si Asia de Nord), Romania a semnat un acord prin care statele
participante se obliga in plan politic la intocmirea unor planuri de actiune care
sa vizeze combaterea activitatilor ilegale in domeniul forestier, intr-o maniera
transparenta si structurata. Acest acord a mai stabilit pentru factorii de decizie,
dezvoltarea comuna a conceptelor, definitiilor si termenilor utilizati de
administratiile silvice, cerinte clare si obligatii pentru detinatorii si utilizatorii de
teren forestier, construirea si intarirea unor capacitati si mecanisme
institutionale menite sa combata eficient comertul ilicit cu produse lemnoase si
sa implementeze instrumente anticoruptie si de management durabil al
padurilor.
Elemente de caracterizare a padurilor din Romania
Suprafata padurii: 6,38 mil. ha din care proprietate de stat 4,2 mil. ha,
reprezentand 26,7% din suprafata tarii, fata de 29,3% media europeana.
Volum lemn pe picior:
1.341 mil. mc
‣ Rasinoase 39%
‣ Fag 37%
INHGA – DGA 57

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Compozitie
‣ Stejar 13%
‣ DT + DM 11%
‣ Rasinoase 30%
‣ Fag 32%
‣ Stejar 18%
‣ DT 16%
‣ DM 5%
Volum mediu la hectar: 218 mc/ha
Repartitia fondului forestier pe forme de relief:
‣ Munte 51,9%
‣ Deal 37,2%
‣ Campie 10,9%
Suprafata de padure/locuitor: 0,33 ha/locuitor.
Cresterea medie anuala: 3,6 mc/ha
Posibilitate anuala:
20,0 mil. mc
Structura padurilor pe clase de varsta:
‣ 0 – 20 23%
‣ 21 – 40 19%
‣ 41 – 60 18%
‣ 61 – 80 15%
‣ 81 – 100 10%
‣ > 100 15%
Functii speciale de protectie (53% din suprafata)
‣ Terenuri si soluri 43%
‣ Ape 31%
‣ Recreere 11%
‣ Interes stiintific 10%
‣ Factori climatici 5%
Suprafata padurilor bracuite (rarite) prin taieri ilegale este estimata la
95.077 ha.
INHGA – DGA 58

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Suprafata de padure taiata ras prin taieri ilegale este evaluata la 32.524 ha.
Silvicultura
Politica: managementul resurselor forestiere in conformitate cu conceptul
gestionarii durabile a capitalului natural.
Obiective si actiuni strategice
1. Adaptarea structurilor de administratie silvica si de control al
respectarii regimului silvic, la conditiile diversificarii formelor de
proprietate asupra terenurilor forestiere.
2. Institutionalizarea conceptului de gestionare durabila a padurilor si
asigurarea prin amenajament a cadrului necesar acesteia
Actiuni strategice
‣ Elaborarea Programului National Forestier (PNF) pentru gestionarea
durabila a padurilor si oficializarea acestuia.
‣ Modernizarea si adaptarea sistemului informational si folosirea ca
subsistem a Sistemului Informatic Geografic (GIS) pentru
gestionarea padurilor in Romania.
‣ Realizarea inventarului forestier national.
‣ Perfectionarea sistemului de cadastru forestier in concordanta cu
cerintele cadastrului general.
‣ Modernizarea sistemului de amenajare a padurilor.
3. Asigurarea integritatii si dezvoltarea fondului forestier, precum si
extinderea suprafetei terenurilor cu vegetatie forestiera
Actiuni strategice
‣ Monitorizarea integritatii fondului forestier la nivel national.
‣ Sprijinirea sub raport tehnic si cu material de impadurire a actiunii de
creare de paduri in zonele deficitare in vegetatie forestiera.
‣ Extinderea suprafetei padurilor si altor categorii de vegetatie
forestiera, inclusiv pe terenurile degradate, in afara fondului forestier.
‣ Sprijinirea realizarii de plantatii forestiere pe terenuri scoase din
circuitul agricol, in concordanta cu cerintele agriculturii durabile.
‣ Sprijinirea actiunilor de realizare a perdelelor forestiere de protectie,
a aliniamentelor si a altor categorii de plantatii forestiere, in afara
fondului forestier.
4. Asigurarea stabilitatii si cresterea eficacitatii functionale a
ecosistemelor forestiere
INHGA – DGA 59

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Actiuni strategice
‣ Protejarea padurilor cu structuri naturale si cvasinaturale.
‣ Cresterea ponderii regenerarii naturale prin aplicarea tratamentelor
intensive adecvate.
‣ Promovarea silviculturii pe criterii regionale.
‣ Identificarea padurilor care nu sunt corespunzatoare in raport cu
potentialul natural al statiunilor forestiere pe care se afla, a cauzelor
ce au condus la starea actuala a acestora si elaborarea si aplicarea
programelor de refacere specifice a acestor paduri.
‣ Perfectionarea si dezvoltarea sistemului de monitorizare permanenta
a starii padurilor.
‣ Extinderea combaterii biologice a daunatorilor padurii.
‣ Optimizarea compozitiilor de impadurire in raport cu politica de
promovare a speciilor si cu modificarile stationale.
‣ Utilizarea biotehnologiilor de producere a puietilor pentru speciile
valoroase ecologic si economic care nu pot fi inmultite pe cale
generativa.
‣ Selectarea si promovarea de biotipuri de arbori rezistenti la
adversitati si extinderea utilizarii acestora in lucrarile de regenerare a
padurilor.
‣ Protectia calitatii solurilor forestiere.
‣ Elaborarea normelor tehnice pentru determinarea valorii economice
totale a padurilor si a vegetatiei forestiere in raport cu functiile
atribuite.
‣ Implementarea sistemului de evaluare economica totala a padurilor
si a terenurilor cu vegetatie forestiera , la nivel zonal si national.
5. Reconstructia padurilor necorespunzatoare ecologic si economic
Actiuni strategice
‣ Reconstructia ecologica a padurilor afectate de factori dereglatori
sau necorespunzatoare structural
‣ Extinderea lucrarilor de amenajare complexa a bazinelor hidrografice
torentiale
6 Sprijinirea detinatorilor de terenuri forestiere in vederea gestionarii
durabile a acestora
7. Conservarea biodiversitatii ecosistemelor forestiere si adaptarea
cadrului institutional in mod corespunzator
INHGA – DGA 60

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Actiuni strategice
‣ Dezvoltarea structurii de gestionare a ariilor protejate din fondul
forestier, elaborarea planurilor de management ale ariilor protejate si
aplicarea acestora, includerea in amenajamentele silvice a
aspectelor legate de conservarea biodiversitatii si a prevederilor din
planurile de management ale ariilor protejate.
‣ Inventarierea si protejarea speciilor rare, endemice si periclitate din
fondul forestier.
‣ Conservarea padurilor virgine si cvasivirgine.
‣ Atragerea de fonduri pentru proiecte de conservare a biodiversitatii in
ecosistemele forestiere si pentru managementul ariilor protejate din
fondul forestier
‣ Repopularea ecosistemelor forestiere cu speciile disparute din
arealul natural.
‣ Refacerea habitatelor forestiere deteriorate.
‣ Refacerea jnepenisurilor si includerea terenurilor cu jnepenisuri in
fondul forestier, in vederea unei administrari corespunzatoare.
‣ Integrarea in sistemul informational si de monitoring forestier a
aspectelor legate de biodiversitate si de management al ariilor
protejate si corelarea acestuia cu sistemul national informational si
de monitoring al biodiversitatii.
8. Integrarea ecosistemelor forestiere reprezentative in reteaua nationala a
ariilor protejate
Actiuni strategice
‣ Identificarea tipurilor de ecosisteme si habitate forestiere valoroase
din punct de vedere al biodiversitatii.
‣ Includerea tuturor tipurilor de ecosisteme forestiere reprezentative in
sistemul national de arii protejate.
‣ Identificarea si delimitarea coridoarelor de legatura pentru prevenirea
fragmentarii habitatelor, cu evidentierea lor in amenajamentele
silvice.
9. Dezvoltarea ofertei de servicii si produse ale padurii, altele decat lemnul
10. Constientizarea publicului, detinatorilor de terenuri forestiere si a
mediului politic si decizional privind rolul si importanta patrimoniului
forestier national
Exploatarea, transportul si prelucrarea lemnului
INHGA – DGA 61

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Politica: Integrarea activitatilor de exploatare si prelucrare a lemnului in
conceptul gestionarii durebile a capitalului natural, in scopul valorificarii
superioare a resursei lemnoase
Obiective si actiuni strategice:
1. Cresterea nivelului general de eficienta a activitatilor de exploatare,
transport si prelucrare a lemnului
2. Ecologizarea activitatilor de exploatare si prelucrare a lemnului
Actiuni strategice
‣ Promovarea unor metode si tehnologii de exploatare a lemnului cat
mai putin agresive pentru componentele ecosistemului forestier.
‣ Promovarea unor tehnologii de prelucrare a lemnului cu impact redus
asupra mediului.
3 Imbunatatirea accesibilitatii fondului forestier, in corelatie cu metodele
si tehnologiile moderne de exploatare a lemnului, respectand cerintele de
protectie a mediului
Actiuni strategice
‣ Extinderea retelei de drumuri forestiere.
‣ Modernizarea si consolidarea drumurilor forestiere existente.
2. PROGRAMUL FORESTIER NATIONAL 2001 - 2010
Dupa Conferinta Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare de la Rio de
Janeiro (1992), la nivel international s-a acordat o atentie deosebita
programelor forestiere nationale (PFN), considerate un instrument eficient
pentru rezolvarea problemelor forestiere importante atat din tarile in curs de
dezvoltare, cat si din tarile dezvoltate din intreaga lume. Multe dintre
documentele ulterioare ale Comisiei Interguvernamentale pentru Paduri (IPF) si
ale Forumului Interguvernamental pentru Paduri (IFF) se refera la elaborarea si
implementarea programelor forestiere nationale.
Pe plan european, s-a recunoscut ca PFN poate contribui la rezolvarea unor
probleme forestiere dificile si la armonizarea unor interese divergente din
domeniul forestier, in spiritul conceptului de gestionare durabila a padurilor.
Problema elaborarii programelor forestiere a fost abordata la Conferintele
Ministeriale pentru Protectia Padurilor in Europa de la Helsinki (1993), Lisabona
(1998) si Viena (2003), subliniindu-se, in special la aceasta din urma, rolul si
importanta lor in intarirea sinergiilor pentru gestionarea durabila a padurilor.
INHGA – DGA 62

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Romania, ca tara semnatara a documentelor respective, a initiat inca din 1994,
inclusiv cu sprijin din partea Organizatiei Natiunilor Unite pentru Alimentatie si
Agricultura (FAO), adaptarea politicilor si strategiilor sale forestiere la exigentele
unei asemenea gestionari, precum si la conditiile social – economice create
dupa anul 1990. Pe aceasta linie, un obiectiv de baza il constituie armonizarea
cerintelor de ordin economic cu imperativele privind sporirea continua a rolului
padurilor in ameliorarea conditiilor de mediu si de viata.
Acest obiectiv, precum si obiectivele strategice incluse in ultima versiune, din
2005, a Strategiei Dezvoltarii Sectorului Forestier (SDSF), au stat la baza
elaborarii Programului Forestier National (PFN). Vizand asigurarea gestionarii
durabile a padurilor tarii. Programul cuprinde prevederi referitoare la: politici,
institutii si instrumente necesare; conservarea si dezvoltarea resurselor
forestiere; polifunctionalitatea ecosistemelor forestiere, stabilitatea si starea de
sanatate a acestora; conservarea si ameliorarea diversitatii biologice;
mentinerea si intensificarea functiilor de productie, de protectie si sociale ale
ecosistemelor forestiere; aportul cercetarii stiintifice si invatamantului de profil la
dezvoltarea si implementarea conceptului de gestionare durabila a padurilor.
La structurarea PFN s-a avut in vedere ca urmarirea modului in care se
realizeza prevederile lui sa se poata face in raport cu sistemul pan–european
de criterii si indicatori de gestionare durabila a padurilor, sistem care a fost
adaptat corespunzator la conditiile Romaniei, potrivit recomandarilor Conferintei
Ministeriale pentru Protejarea Padurilor in Europa de la Viena.
Programul s-a realizat cu participarea larga a reprezentantilor unui mare numar
de institutii, asociatii patronale si profesionale, organizatii non-guvernamentale
etc. implicate sau interesate, direct sau indirect, in problema gestionarii durabile
a padurilor din tara noastra.
Situatia actuala a padurilor si a organizarii sectorului forestier
Fondul/patrimoniul forestier al Romaniei are o suprafata de 6382 mii hectare,
din care 6223 mii ha acoperite cu paduri propriu-zise, iar restul de 159 mii ha
reprezinta terenuri destinate culturii, productiei si gestionarii silvice. Padurile
ocupa 26,7% din teritoriul tarii, cu o distributie foarte neuniforma in cuprinsul
acestuia. Aproximativ 53% din paduri sunt localizate in regiunea arcului
carpatic, 27 % in dealurile precarpatice si 10% la campie.
In afara padurilor cuprinse in fondul forestier, exista o suprafata de circa 350 mii
ha de alte terenuri cu vegetatie forestiera. Acestea, indeplinind un rol protector
remarcabil, nu sunt totusi considerate paduri. Ele apartin diverselor comune,
asociatii si proprietarilor particulari si sunt supuse unor reglementari silvice
sumare.
In raport cu functiile ecologice, sociale si economice pe care trebuie sa le
indeplineasca, padurile tarii sunt impartite in doua grupe functionale: grupa I –
paduri cu functii speciale de protectie (3339 mii hectare, respectiv 53% din total)
INHGA – DGA 63

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
si grupa a II-a – paduri cu functii de productie si de protectie (3028 mii hectare,
respectiv 47% din total).
Cu toate ca padurile indeplinesc functii multiple, indiferent de grupa functionala
din care fac parte, padurile din grupa I sunt divizate in cinci subgrupe in raport
cu functia lor prioritara: protectia solului; protectia apelor; protectia impotriva
factorilor climatici si industriali daunatori; recreere; interes stiintific si ocrotirea
genofondului si ecofondului forestier.
Grupa a II-a functionala cuprinde doua subgrupe: paduri destinate prioritar
pentru productia de lemn si paduri destinate prioritar pentru productia
cinegetica. In cadrul fiecarei subgrupe se disting diverse categorii functionale (in
numar de peste 55) care sunt luate in considerare la diferentierea modului de
gospodarire a padurilor.
Principalele formatii forestiere sunt: molidisurile, bradetele, amestecurile de fag
cu rasinoase, fagetele, goruneto-fagete si sleauri de deal cu gorun; gorunete si
stejarete (inclusive de stejar brumariu si stejar pufos), sleauri cu stejar (de
lunca, de campie si de deal ), cerete, garnitete si amestecuri de cer si garnita;
salcamete, aninisuri, zavoaie de salcie si de plopi indigeni s.a. Sub raportul
proportiei speciilor, foioasele ocupa 69% (fag 31%, stejari 18%, alte foioase tari
15%, foioase moi 5%) iar rasinoasele 31% (molid 23%, brad 5%, larice, pin s.a.
3%).
Politici, institutii si instrumente pentru imbunatatirea conditiilor de
gestionare durabila a padurilor
Conturarea obiectivelor unei politicii forestiere specifice perioadei de tranzitie
spre economia de piata si intocmirea unei note de orientare strategica pentru
perioada respectiva s-au realizat prin doua lucrari elaborate cu sprijinul
Organizatiei Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura – FAO, in anul
1994 si, respectiv, in 1998. Editii succesive ale strategiei dezvoltarii silviculturii
s-au realizat in anii 1995, 1996, 1999 si 2001. O noua versiune a celei din urma,
intitulata ”Politica si strategia de dezvoltare a sectorului forestier din Romania
(2001-2010) “ a fost elaborata in anul 2005, cu participarea unor specialisti ai
Bancii Mondiale.
Obiectivul major al politicii forestiere este gestionarea durabila a padurilor si
intensificarea rolului acestora in viata social-economica a tarii. Alte obiective
importante, specifice actualei perioade de tranzitie, le constituie accelerarea
procesului de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor
forestiere si crearea conditiilor specifice economiei de piata in sectorul forestier.
Ca obiective pe domenii de activitate se mentioneaza:
‣ apararea patrimoniului forestier national si cresterea suprafetei
ocupate de vegetatie forestiera, in scopul restabilirii echilibrului
ecologic si al satisfacerii necesitatilor de dezvoltare zonala/rurala;
INHGA – DGA 64

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
‣ conservarea si ameliorarea biodiversitatii ecosistemelor forestiere;
‣ accentuarea si diversificarea functiilor socio-economice ale
ecosistemelor forestiere in raport cu cresterea cerintelor societatii
fata de padure;
‣ in domeniile exploatarii si prelucrarii lemnului se urmareste
adaptarea capacitatilor de productie la resursele de lemn disponibile
si cresterea eficacitatii prin modernizarea si dotarea adecvata a
unitatilor de profil.
‣ valorificarea superioara a lemnului si a altor produse ale padurii, in
concordanta cu principiile si exigentele dezvoltarii durabile.
O trasatura esentiala a politicii forestiere este aceea ca fondul forestier este
considerat bun de interes national, indiferent de natura proprietatii asupra
padurilor si asupra terenurilor afectate gestionarii lor.
Pentru atingerea obiectivelor mentionate mai sus, gospodarirea
fondului/patrimoniului forestier trebuie sa se faca in spiritul principiilor gestionarii
durabile adoptate la Conferinta de la Helsinki pentru protejarea padurilor in
Europa din 1993, iar modul de realizare a acestui deziderat trebuie sa fie
urmarit prin sistemul pan-european de criterii si indicatori de gestionare durabila
a padurilor. Acest sistem de criterii si indicatori a fost adaptat la specificul
padurilor si silviculturii romanesti, potrivit recomandarilor Conferintelor pentru
protejarea padurilor din Europa de la Lisabona (1998) si Viena (2003).
Strategia de dezvoltare a sectorului forestier in perioada 2001-2010 vizeaza
transpunerea in practica a obiectivelor de baza ale politicii forestiere.
Ea este structurata pe unele obiective strategice generale la nivelul intregului
sector forestier, cu dezvoltari adecvate pe patru componente distincte: i)
silvicultura; ii) exploatarea, transportul si prelucrarea lemnului; iii) marketing; iiii)
cercetare, invatamant si formarea profesionala continua.
Obiectivele de baza si principalele caracteristici ale politici forestiere si ale
strategiei de dezvoltare a sectorului forestier sunt reflectate in Codul silvic din
anul 1996 si in alte acte normative emise de forul legislativ, de guvern, de
autoritatile publice centrale care raspund de agricultura, silvicultura si mediu.
Conservarea si dezvoltarea resurselor forestiere in vederea ameliorarii
conditiilor de mediu si viata
Romania este o tara relativ saraca in paduri, comparativ cu alte tari europene
cu conditii climatice si de relief similare. Padurile si celelalte terenuri cu
vegetatie forestiera semnificativa ocupa doar 26,7% din teritoriul tarii. Sub acest
raport, Romania ocupa locul 13 in Europa, situandu-se sub media europeana
(32,8%) si cu mult sub procentul de impadurire din tari ca Austria, Cehia etc.
Raspandirea padurilor in teritoriul tarii este neuniforma. Din repartitia padurilor
pe mari zone geomorfologice, rezulta ca procentul cel mai mic, de doar 10%, se
INHGA – DGA 65

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
inregistreaza in zonele de campie, cele mai despadurite fiind Campia de Vest
(3,2%), Campia Baraganului (3,5%), Campia Moldovei (4,1%), Campia Olteniei
(5,3%) etc.
Procentele reduse de impadurire din zonele de campie se coreleaza cu secete
frecvente si prelungite, asa cum despaduririle din zona de deal si de coline,
precum si taierile masive din unele paduri de munte se coreleaza cu fenomene
de torentialitate si de degradare a terenurilor.
Pentru oprirea sau diminuarea fenomenelor negative mentionate, se impun
masuri ferme de stavilire a defrisarilor de orice fel si de crestere a suprafetei
acoperite cu vegetatie forestiera. Aceasta crestere poate fi realizata, in
principal, prin impadurirea unor terenuri degradate si a unor terenuri marginale,
inapte pentru o agricultura eficienta, precum si prin crearea de perdele
forestiere de protectie a campurilor agricole, a cursurilor de apa si a cailor de
comunicatie, pentru protectia antierozionala a terenurilor in panta etc.
Potrivit unor studii aprofundate referitoare la fondul funciar, in Romania exista
suprafete intinse cu terenuri degradate, cele mai multe fiind situate in zonele de
deal si de munte. Asa cum rezulta din ,,Strategia nationala si programul de
actiune privind combaterea desertificarii, degradarii terenurilor si secetei” -
2002, suprafata totala a terenurilor degradate este de circa 7 mil. ha. Eroziunea
excesiva, asociata cu ravenari si alunecari de teren, se inregistreaza pe o
suprafata de peste 2 mil. ha, iar eroziunea moderat - puternica pe aproape 5
mil. ha. Suprafete mari de terenuri degradate se gasesc in Podisul Getic,
Subcarpatii Munteniei, Podisul Somesan, Podisul Transilvaniei, Subcarpatii
Moldovei, Campia si Podisul Moldovei si Dobrogea. In perspectiva, pe masura
intensivizarii utilizarii terenurilor agricole, peste 2 mil. ha de terenuri degradate
vor trebui reabilitate prin impadurire.
Din lucrarea mentionata anterior, rezulta ca practic intreaga suprafata agricola a
tarii este situata in zone afectate de seceta. Daca in zone cu indici de ariditate
Palfay 2-4 (din Moldova de nord si din partea centrala a Transilvaniei)
sensibilitatea la seceta este slaba, frecventa anilor secetosi fiind 6-11%, in zone
cu indici de ariditate Plafay 6-8 sensibilitatea la seceta este puternica, iar
frecventa anilor secetosi se situeaza intre 40-63%. In aceasta ultima categorie
intra majoritatea terenurilor arabile din sudul si estul tarii, unde aproape trei
milioane hectare de terenuri agricole, in special din Dobrogea, estul Munteniei
si sudul Moldovei sunt potential afectate de desertificare. Studiile elaborate,
referitoare la combaterea secetelor si a efectelor acestora, au evidentiat
necesitatea infiintarii unui sistem national de perdele forestiere de protectie, a
carui realizare este prevazuta prin Legea nr. 289/2003. Din studiile respective
rezulta ca pentru realizarea acestui sistem va fi necesara impadurirea a circa
300 mii de hectare.
Cresterea suprafetei padurilor si a celorlalte terenuri acoperite cu vegetatie
forestiera, pe langa stavilirea torentialitatii, ameliorarea terenurilor degradate,
INHGA – DGA 66

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
imbunatatirea conditiilor de clima cu efecte favorabile asupra recoltelor agricole
etc., vor contribui si la mentinerea echilibrului CO 2 din atmosfera, prin sporirea
considerabila a carbonului stocat in arbori si in solurile forestiere, de la cca.
1225 milioane tone, in prezent, la circa 1600 milioane tone in viitor, cand s-ar
realiza o structura adecvata a ecosistemelor forestiere nou create.
Dintre principalele actiuni ce trebuie intreprinse pentru conservarea si
dezvoltarea resurselor forestiere, in vederea ameliorarii conditiilor de mediu si
de viata se mentioneaza:
‣ apararea integritatii fondului forestier; interzicerea schimbarii
folosintei terenurilor acoperite cu paduri si cu alte forme de vegetatie
forestiera, daca aceastea sunt importante pentru asigurarea
conditiilor de mediu si de viata;
‣ alinierea adecvata a notiunii de padure la continutul atribuit acesteia
in cadrul Uniunii Europene si includerea in randul padurilor, cu
respectarea dreptului de proprietate, a asa-ziselor pasuni impadurite
care nu au fost inca supuse defrisarii sau degradarii;
‣ extinderea suprafetei padurilor si a altor categorii de vegetatie
forestiera, in special pe terenuri degradate improprii pentru culturile
agricole rentabile (circa 2220 mii hectare pana in anul 2020).
‣ initierea, in cadrul unui program special, a actiunilor de realizare a
Sistemului national de perdele forestiere de protectie, vizand
protejarea campurilor agricole si combaterea secetei, protectia
antierozionala, protectia cailor de comunicatii, a cursurilor de apa etc.
(circa 300 mii hectare - pana in anul 2020).
‣ realizarea, cu acordul proprietarilor de terenuri, a unor culturi
forestiere intensive pentru scopuri energetice, precum si a unor
culturi agro-silvice, in raport cu cerintele dezvoltarii rurale;
‣ sprijinirea actiunilor de crestere a suprafetei acoperite cu vegetatie
forestiera, inclusiv prin finantari externe – fonduri SAPARD, fonduri
sau subventii pentru stocarea carbonului etc.
Polifunctionalitatea ecosistemelor forestiere, mentinerea si ameliorarea
starii de sanatate si a stabilitatii acestora
Introdus in practica gospodaririi padurilor in anul 1954, sistemul de zonare
functionala romanesc a marcat trecerea la o gestionare pe criterii functionale a
padurilor tarii. Prin gruparea celor peste 55 de categorii functionale in raport cu
importanta si intensitatea functiilor prioritare atribuite arboretelor, a fost posibila
o diferentiere a modului de gospodarire pe urmatoarele grupari: paduri cu functii
speciale de protectie supuse regimului de ocrotire (tip functional I) in care nu se
fac nici un fel de interventii gospodaresti; paduri cu functii speciale de protectie
supuse regimului de conservare speciala (tip functional II) in care nu se fac
taieri de produse principale, interventiile silviculturale avand un pronuntat
caracter conservativ; alte paduri din grupa I functionala, in care recoltarea de
INHGA – DGA 67

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
produse principale este admisa numai cu restrictii speciale privind modalitatea
de interventie (tipurile functionale III si IV); paduri din grupa a II-a functionala, in
care recoltarile de lemn si interventiile silviculturale se pot face in mod curent,
cu respectarea imperativelor privind gestionarea durabila a padurilor (tipurile
functionale V si VI).
Starea de sanatate a ecosistemelor forestiere este de importanta majora in
indeplinirea de catre acestea a functiilor ecologice, sociale si economice ce le
sunt atribuite. In general, se poate afirma ca padurile Romaniei au o stare de
sanatate corespunzatoare. In raport cu proportia arboretelor cu defoliere
semnificativa, pe ansamblul speciilor forestiere rezultatele monitoringului
national situeaza padurile tarii in categoria celor cu vatamare moderata. La nivel
national, evolutia starii de sanatate a padurilor pentru toate speciile a fost, in linii
mari, regresiva intre anii 1990 si 1994 si in ameliorare relativa dupa 1995.
In ultimii 20 de ani, atacuri semnificative de insecte daunatoare s-au inregistrat
in 1998 (pe circa 1315 mii de hectare).
Dintre factorii abiotici, vantul cauzeaza vatamari semnificative. Doboraturile
produse de vant au afectat in medie pe an circa 200 mii hectare de paduri,
majoritatea calamitatilor inregistrandu-se in zona rasinoaselor (in special la
molid) cele mai afectate fiind padurile din nordul Carpatilor Orientali.
Pagubele produse de incendiile de paduri sunt in general putin semnificative, in
principal datorita compozitiei preponderent pe baza de foioase a padurilor. In
medie, se produc anual 88 de incendii, iar suprafata de padure afectata este de
276 hectare. Raportata la suprafata fondului forestier al tarii, suprafata totala
incendiata anual reprezinta 0,15%. Majoritatea incendiilor din paduri sunt de
litiera, iar incendii mai frecvente se inregistreaza in anii secetosi.
Pasunatul in paduri, desi este restrictionat si chiar interzis prin lege, constituie
un factor destabilizator important, contribuind la deteriorarea conditiilor de
mediu si la perturbarea echilibrului specific ecosistemelor forestiere. In plus, in
cazul padurilor in curs de regenerare, el aduce grave prejudicii semintisului si
are efecte negative de lunga durata asupra calitatii viitoarelor arborete.
Supravegherea continua a efectelor poluarii aerului asupra padurilor si asupra
acidificarii solurilor sunt urmarite in cadrul monitoringului forestier.
Codul silvic prevede ca anual sa se intocmeasca statistica si prognoza
daunatorilor vegetatiei forestiere pentru intreg fondul forestier. Pe baza
prognozei intocmite se stabilesc masurile pentru prevenirea si combaterea
acestora. In scopul protectiei faunei si florei, se aplica metode biologice si
integrate de combatere a bolilor si daunatorilor acestora, metode prin care se
urmareste sa nu se aduca prejudicii echilibrului ecologic.
Legea protectiei mediului stabileste obligatiile pe care le au detinatorii, cu orice
titlu, de paduri, inclusiv aceea de a sesiza autoritatile pentru protectia mediului
despre accidente sau activitati care afecteaza ecosistemele forestiere.
INHGA – DGA 68

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Printre actiunile ce se impun in scopul ameliorarii starii de sanatate si de
stabilitate a ecosistemelor forestiere si al sporirii eficacitatii functionale ale
acestora se numara:
‣ practicarea unei silviculturi apropiate de natura, vizand: protejarea
padurilor naturale si cvasinaturale; masuri de regenerare adecvata a
arboretelor (promovarea regenerarii naturale, alegerea corecta a
tratamentelor, utilizarea de biotehnologii de producere a puietilor
pentru speciile valoroase care nu pot fi regenerate natural etc.);
‣ executarea lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor conform
prevederilor amenajamentelor silvice si cu necesitatile de dezvoltare
ale ecosistemelor forestiere;
‣ optimizarea compozitiei si a celorlalti parametri de structura ai
padurilor in raport cu functiile lor ecologice, economice si sociale;
promovarea speciilor autohtone stabile si valoroase;
‣ promovarea unei selectii eficiente in lucrarile de regenerare si de
ingrijire a arboretelor, bazata pe criterii de silvicultura zonala;
‣ reconstructia ecologica a padurilor afectate de factori dereglatori sau
necorespunzatoare sub raport structural-functional (afectate prin
doboraturi si rupturi produse de vant si zapada, atacuri de insecte,
etc.);
‣ selectarea si promovarea de biotipuri de arbori rezistenti la
adversitati si extinderea utilizarii acestora in lucrarile de regenerare a
padurilor;
‣ perfectionarea sistemului de monitorizare a starii de sanatate a
padurilor, in corelare cu aspectele privind calitatea solurilor
forestiere;
‣ protectia calitatii solurilor forestiere; evitarea dezgolirii acestora prin
defrisari sau prin tehnologii silvice inadecvate (taieri rase etc.);
‣ implementarea sistemului de evaluare economica a padurilor si a
terenurilor cu vegetatie forestiera, la nivel zonal si national, inclusiv in
raport cu functiile lor ecologice, economice si sociale.
Conservarea si ameliorarea diversitatii biologice a ecosistemelor
forestiere
Teritoriul Romaniei reprezinta un punct de intersectare intre diferite regiuni
biogeografice: arctica, alpina, vestica si central europeana, panonica, pontica,
balcanica, submediteraniana si chiar colchica si turanic-iraniana. Acest nivel
ridicat al diversitatii conditiilor/sistemelor ecologice determina si o mare
diversitatea floristica si faunistica, estimata la 3700 de specii de plante si la
peste 33000 specii de animale. Un mare numar dintre aceste specii (peste 220
de plante si peste 1000 de animale) sunt specii endemice, adaptate la conditiile
locale si se intalnesc numai in Romania.
INHGA – DGA 69

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Asa se explica faptul ca si diversitatea biologica a padurilor este foarte bogata
si bine reprezentata atat la nivel de ecosisteme si de specii, cat si la nivel
genetic. De asemenea, este de mentionat procentul ridicat de ecosisteme
forestiere naturale. Datorita faptului ca exploatarile forestiere semnificative au
inceput relativ tarziu (catre mijlocul secolului al XIX-lea), arboretele de tip
natural fundamental ocupa peste 2/3 din suprafata padurilor tarii. Pe de alta
parte, si unele arborete derivate, uneori chiar artificiale, sunt formate in masura
apreciabila din specii corespunzatoare tipului natural de padure.
Conditii naturale si imprejurari social-economice deosebite au facut ca in
Romania sa se mai pastreze importante suprafete de paduri naturale, virgine si
cvasivirgine. Din pacate, aceste suprafete se restrang cu rapiditate, ele
ocupand in prezent doar circa 280 mii hectare, adica mai putin de jumatate din
suprafata existenta acum 20-25 de ani. Aceste paduri sunt localizate in
proportie de 99% in regiuni montane (in zone carstice, in bazine greu
accesibile, pe versanti abrupti si grohotisuri) si doar in proportie de 1% in
regiunile de deal si campie (zone greu accesibile din Delta Dunarii sau masive
forestiere compacte situate la mare departare de localitati). Cele mai multe
dintre ele sunt situate in zona fagetelor, molidisurilor si a amestecurilor de
molid, brad si fag. In prezent, parte din padurile virgine si cvasivirgine de
valoare unica, inclusiv pentru studiul biodiversitatii ecosistemelor naturale, sunt
incluse in arii protejate oficial constituite.
Caracterul natural al ecosistemelor forestiere din Romania este demonstrat si
de prezenta unei game largi din fauna europeana de padure. Cu referire la
unele specii rare sau pe cale de disparitie, este de mentionat ca Romania
detine circa 60% si, respectiv, 40% din populatiile europene de ursi si lupi. Este
remarcabila, de asemenea, diversitatea biologica specifica ecosistemelor
forestiere din Delta Dunarii, entitate de mare importanta pentru migratia si
dispersia speciilor, in special a pasarilor.
Diversitatea biologica a padurilor incluse in grupa I functionala este asigurata
prin constituirea de arii naturale protejate (regim de ocrotire), prin interzicerea
taierilor de produse principale(regim de conservare speciala) si prin alte masuri
de gestionare specifice padurilor din acesta grupa. Pentru padurile din grupa a–
II-a functionala, conservarea biodiversitatii se realizeaza in special pe calea
regenerarii naturale si a selectiei in cadrul sistemului de ingrijire si de conducere
a arboretelor.
In categoria rezervatiilor forestiere strict protejate( supuse regimului de ocrotire
integrala), conform sistemului romanesc de zonare functionala a padurilor, sunt
incluse arboretele care indeplinesc functii speciale pentru ocrotirea naturii, in
care sunt interzise prin lege orice fel de recoltari de lemn sau alte produse.
Aceste paduri sunt de interes stiintific si de aparare si conservare a
genofondului si ecofondului forestier, fiind incluse in urmatoarele categorii:
rezervatii strict protejate situate in parcuri nationale; rezervatii naturale;
INHGA – DGA 70

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
rezervatii stiintifice; rezervatii peisagistice; monumente ale naturii. In Romania
exista cca. 150 de rezervatii forestiere strict protejate, a caror suprafata
insumeaza circa 128 mii hectare. Suprafata acestora variaza de la 0,5 ha, in
cazul unor monumente ale naturii, la cca. 5000 ha, in cazul unor rezervatii strict
protejate situate in cuprinsul unor parcuri nationale sau naturale.
Pentru celelalte paduri din grupa I functionala se aplica un regim special de
gospodarire, diferentiat in raport cu intensitatea functiilor de protectie pe care le
indeplinesc: pentru circa 1253 mii ha, recoltarea de lemn prin taieri obisnuite de
regenerare este interzisa, fiind admise doar unele lucrari cu caracter
conservativ (regim special de conservare); in celelalte paduri cu functii prioritare
de protectie sunt admise taieri de regenerare, dar cu restrictii speciale stabilite
prin planurile de amenajament.
In padurile din grupa a-II-a functionala se admite aplicarea unei game largi de
tratamente silviculturale, urmarindu-se pe cat posibil realizarea regenerarii pe
cale naturala. Pentru conservarea solurilor forestiere, se are in vedere evitarea
taierilor rase, iar acolo unde acestea se impun, ele nu pot fi mai mari de trei
hectare.
Pentru ecosistemele forestiere, Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice a
elaborat in anul 1995, pentru prima data in tara noastra, o “Lista rosie” a
speciilor de plante si animale rare, vulnerabile si periclitate, lista care nu a fost
insa oficializata pana in prezent. A fost stabilita situatia numerica a acestor
specii, cu referire speciala asupra speciilor periclitate.
Romania a semnat si ratificat conventiile internationale care contin o serie de
prevederi privind conservarea diversitatii biologice, inclusiv in ecosistemele
forestiere: Conventia privind diversitatea biologica - Rio de Janeiro; Conventia
privind protectia patrimoniului cultural si natural mondial – Paris; Conventia
asupra zonelor umede – Ramsar; Conventia privind protectia habitatelor
naturale si a vietii salbatice in Europa – Berna; Conventia privind comertul
international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie-
Washington; Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale
salbatice-Bonn; Conventia-cadru pentru combaterea desertificarii in tarile grav
afectate de seceta si/sau desertificare – Paris; Conventia cadru asupra
schimbarilor climatice – Rio de Janeiro etc.
Cadrul legislativ pentru asigurarea diversitatii biologice, inclusiv in ecosistemele
forestiere, este asigurat de Legea privind protectia mediului, sectiunea 4 -
regimul ariilor protejate si a monumentelor naturii, de Legea ariilor protejate, de
Codul silvic si de reglementarile specifice regimului silvic, cu aplicabilitate
pentru toate padurile tarii.
Desi bogate in resurse biologice diversificate, padurile din Romania au
inregistrat, ca urmare a unor activitati umane, insemnate consecinte
nefavorabile in ceea ce priveste diversitatea biologica. Este vorba de efectele
INHGA – DGA 71

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
poluarii, ale indiguirii unor rauri si ale altor lucrari hidrotehnice, ale supraexploatarii
unor paduri usor accesibile etc. Presiunile asupra resurselor
forestiere sunt si in prezent foarte puternice si se accentueaza, in special ca
urmare a actiunii de reconstituire, fara o pregatire adecvata, a drepturilor de
proprietate asupra unor intinse suprafete de padure, inclusiv din arii protejate.
Pentru a diminua presiunile asupra ecosistemelor forestiere si a pune stavila
actiunilor care pot afecta negativ diversitatea lor biologica, se impune
intreprinderea unor actiuni dintre care se mentioneaza:
‣ constituirea de noi arii protejate vizand conservarea biodiversitatii
forestiere si gestionarea lor pe baza unor planuri speciale de
management;
‣ conservarea padurilor virgine si cvasivirgine, inclusiv prin incadrarea
lor in sistemul de arii naturale protejate;
‣ identificarea tipurilor de ecosisteme si habitate forestiere valoroase
din punct de vedere al biodiversitatii, in vederea supunerii lor unui
regim adecvat de conservare;
‣ refacerea habitatelor forestiere deteriorate;
‣ identificarea si oficializarea coridoarelor de legatura pentru
prevenirea fragmentarii habitatelor;
‣ includerea in sistemul ariilor protejate a tuturor tipurilor de
ecosisteme forestiere reprezentative;
‣ inventarierea si protejarea speciilor rare, endemice, periclitate sau pe
cale de disparitie;
‣ repopularea ecosistemelor forestiere cu speciile disparute sau pe
cale de disparitie din arealul natural si refacerea habitatelor forestiere
deteriorate;
‣ protejarea faunei salbatice – inclusiv a celei de interes cinegetic;
‣ acordarea unei atentii speciale Deltei Dunarii – entitate naturala
privilegiata, cu asociatii, comunitati de viata si elemente
biogeografice unice – prin instituirea unui regim sever de paza,
conservare si monitorizare a padurilor din zona;
‣ refacerea jnepenisurilor si includerea terenurilor cu jnepenisuri in
fondul forestier national, in vederea conservarii lor;
‣ abordarea ecosistemica in managementul tuturor tipurilor de paduri
si aplicarea programului de lucru extins privind diversitatea biologica
a padurilor, adoptat de Conventia privind Diversitatea Biologica
(CBD) prin Decizia VI/22 a Conferintei Partilor .
INHGA – DGA 72

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Intensificarea functiei de productie a padurilor
In perioada 1950-1990, desi toate padurile tarii erau amenajate, volumul
exploatarilor de lemn, impus prin planuri cincinale, a depasit cu mult
posibilitatea stabilita prin amenajamentele silvice.
Dupa anul 1990, volumul exploatarilor s-a inscris sub nivelul posibilitatii
padurilor. Pe langa preocuparile pentru redresarea fondului de productie, la
aceasta restrangere a taierilor a contribuit accesibilitatea redusa a padurilor
exploatabile si restrangerea capacitatatii de lucru a unitatilor de exploatare si
prelucrare a lemnului. In ultima vreme, activitatea de exploatare s-a revigorat in
mod simtitor si in multe regiuni ale tarii au aparut din nou presiuni importante
asupra padurilor.
In prezent, gestionarea padurilor proprietate publica de stat, a padurilor
proprietate publica a unitatilor teritorial administrative, precum si a celor
proprietate privata apartinand persoanelor juridice se face pe baza planurilor din
amenajamentele silvice, elaborate din 10 in 10 ani, potrivit normelor tehnice
impuse de Codul silvic.
In ceea ce priveste infrastructura necesara pentru valorificarea produselor
forestiere, este de mentionat ca densitatea drumurilor din cuprinsul padurilor
este de 6,4 m/ha, cu mult sub minimul necesar, estimat la 12 m/ha.
In etapa actuala, dezvoltarea sectorului forestier, privita sub raportul investitiilor
necesare si al celor realizate, se gaseste intr-un mare impas. Din cauza
dificultatilor economice din perioada de tranzitie spre economia de piata, in
ultimii ani nivelul investitiilor in domeniul forestier a fost foarte scazut. O
redresare in domeniul investitiilor este de asteptat ca urmare a liberalizarii
pretului lemnului pe picior si a eliminarii unor bariere privind exportul produselor
din lemn.
Printre produsele nelemnoase ale padurii, cele mai importante sunt produsele
vanatoresti si piscicole (salmonicole), fructele de padure si ciupercile
comestibile, produsele din rachita, semintele si puietii forestieri, plantele
medicinale si aromatice, rasina, miere etc. In cazul padurilor proprietate publica
a statului, valoarea acestor produse reprezinta circa 10% din valoarea
productiei totale. Productia realizata din produse nelemnoase in padurile
proprietate privata este deocamdata nesemnificativa si nu exista o evidenta
clara a acesteia.
Fondul cinegetic, considerat resursa naturala de interes national si international,
este administrat si gestionat in scopul conservarii biodiversitatii faunei salbatice,
mentinerii echilibrului ecologic, executarii vanatorii si satisfacerii altor cerinte
social-economice. Potrivit Codului silvic, administrarea, ocrotirea, gospodarirea
unitara si rationala a fondului cinegetic si a fondului piscicol din apele de munte
se asigura de catre autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura.
INHGA – DGA 73

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Mentinerea si ameliorarea functiilor de protectie a padurilor
Asa cum rezulta din prezentarea sistemului romanesc de zonare functionala a
vegetatiei forestiere, padurile tarii sunt impartite in doua mari grupe functionale:
grupa I – paduri cu functii speciale de protectie si grupa a-II-a – paduri cu functii
de productie si protectie.
Pentru o aliniere adecvata la felul in care este tratata aceasta problema la nivel
european, se considera ca paduri cu functii speciale de protectie doar cele care
indeplinesc in mod prioritar functii de protectie a solului, functii de protectie a
apelor si functii de protectie impotriva factorilor climatici si industriali daunatori.
Subgrupa functionala a padurilor de protectie a solului include o suprafata de
1433 mii hectare, respectiv 22,6% din suprafata totala a padurilor. Principalele
categorii functionale ale acestei subgrupe cuprind: paduri situate pe stancarii,
grohotisuri, pe terenuri cu pante mari, puternic erodate sau alunecatoare, pe
terenuri cu inmlastinare permanenta; paduri aflate in zonele de formare a
avalanselor si pe culoarele acestora; paduri din jurul golurilor alpine, al
constructiilor industriale si al minelor de suprafata si carierelor din zone cu teren
accidentat si cu pericol de eroziune; plantatiile forestiere infiintate pe terenuri
degradate etc. In asemenea situatii, dat fiind importanta deosebita a rolului
protector pe care il indeplinesc, padurile respective sunt incluse in timpul
functional II si supuse unui regimului special de conservare, in cadrul lor fiind
interzisa planificarea prin amenajament a taierilor de produse principale.
In situatiile in care intensitatea functiilor de protectie ale padurilor este mai
redusa, (cazul padurilor situate pe nisipuri mobile, in zone de carst sau pe
terenuri cu substraturi litologice vulnerabile la eroziuni, dar cu pante relativ
reduse) acestea sunt incadrate in tipurile functionale III sau IV, in care sunt
admise recoltari de produse principale, dar numai prin tratamente intensive, prin
care sa se evite dezgolirea solului.
Subgrupa functionala a padurilor de protectie a apelor cuprinde o suprafata de
1052 mii hectare, respectiv 16.6% din suprafata totala a padurilor. Dintre
acestea sunt supuse regimului special de conservare padurile situate in
perimetrul de protectie a izvoarelor, zacamintelor si surselor de apa minerala,
potabila sau industriala, precum si padurile destinate protectiei pastravariilor. In
aceste paduri taierile de produse principale sunt interzise. Paduri de protectie a
apelor sunt considerate si padurile de pe versantii directi ai lacurilor de
acumulare si cele de pe versantii raurilor si paraielor din zona montana si
colinara care alimenteaza asemenea lacuri; padurile situate in albia majora a
raurilor si cele din bazinele hidrografice torentiale sau cu transport excesiv de
aluviuni; padurile din Lunca si Delta Dunarii precum si cele situate de-a lungul
raurilor interioare. Acestea sunt incadrate in tipurile functionale III si IV si sunt
supuse unor restrictii speciale privind alegerea si aplicarea tratamentelor.
INHGA – DGA 74

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Subgrupa padurilor cu functii de protectie contra factorilor climatici si industriali
daunatori include o suprafata de 176 mii hectare, respectiv 2,8% din suprafata
totala a padurilor. O parte insemnata din aceste paduri sunt excluse de la taieri
de produse principale si sunt supuse regimului special de conservare. Dintre
acestea sunt de mentionat: padurile din stepa si silvostepa externa si cele
situate in vecinatatea Marii Negre si a lacurilor litorale; perdelele de protectie a
campurilor agricole si caile de comunicatie; padurile situate la mare altitudine in
conditii foarte grele de regenerare; padurile din subalpin si presubalpin, precum
si cele din zona montana limitrofe golurilor de munte; jnepenisuri si raristile
naturale din subalpin; padurile situate in zone cu atmosfera puternic poluata.
Cea mai mare parte a padurilor tarii este situata in zone cu relief muntos si
deluros, cu pante mari, cu substrat litologic predominant de natura sedimentara,
fapt care sporeste vulnerabilitatea terenurilor la eroziune, la alunecari, colmatari
etc. Se apreciaza ca este 75- 80% din suprafata fondului forestier este supusa
diverselor forme de degradare, mai mult sau mai putin accentuata. Prin insasi
prezenta sa, padurea reduce considerabil scurgerea apei pe versanti,
micsoreaza viteza acesteia, impiedicand sau diminuand eroziunea solului si
transportul de aluviuni. De asemenea, padurea constituie o bariera importanta
impotriva puhoaielor si a inundatiilor. In zonele de campie, prezenta vegetatiei
forestiere asigura atenuarea vitezei vantului, reducerea extremelor termice din
aer si sol, favorizeaza condensarea vaporilor de apa din atmosfera, ameliorarea
regimului apei din sol si al apei freatice si contribuie in acest fel la ameliorarea
conditiilor climatice, la diminuarea secetelor, avand o influenta favorabila
importanta asupra recoltelor agricole.
Este cunoscut faptul ca Romania se confrunta in ultimele decenii cu fenomene
catastrofale si calamitati deosebite.
Inundatiile din ce in ce mai frecvente incepand cu anul 1970, produc pagube
importante, inclusiv pierderea de vieti omenesti. Ele sunt insotite evident de
fenomene de torentialitate a cursurilor de apa, de eroziuni si alunecari de
terenuri, cu efecte distrugatoare asupra localitatilor, cailor de transport,
terenurilor si recoltelor agricole.
De asemenea, la intervale scurte de timp, in zonele de campie se inregistreaza
ani secetosi si excesiv de secetosi, in care recoltele agricole reprezinta doar 10-
30% din cea corespunzatoare anilor normali.
Aceste situatii se inregistreaza si ca urmare a faptului ca ponderea padurilor in
suprafata tarii (26,7%) este scazuta, ca distributia lor teritoriala este neuniforma
si necorespunzatoare, ca defrisarile din trecut, practicate in scopul cresterii
suprafetei agricole, s-au facut de multe ori fara a se tine seama de conditiile de
relief, de caracteristicile retelei hidrografice, de particularitatile climatice zonale
etc. La acestea s-au adaugat si exploatarile excesive din unele zone, precum si
aplicarea unor tratamente silviculturale inadecvate.
INHGA – DGA 75

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Este evident faptul ca pentru redresarea acestei situatii prezentate, pe langa
unele masuri privind buna gospodarire a fondului forestier, se impun si actiuni
ample, intersectoriale, vizand amenajari teritoriale complexe pe spatii ample,
care sa ia in considerare inclusiv anumite modificari privind folosinta terenurilor
in raport cu necesitatile unei dezvoltari durabile a zonelor rurale ale tarii. Fara
asemenea actiuni, nu este posibila amenajarea complexa a unor bazine
hidrografice torentiale, nu pot fi ameliorate prin impadurire milioane de hectare
de terenuri degradate care si-au pierdut total sau in mare parte capacitatea de
productie, nu poate fi realizat corespunzator sistemul national de perdele
forestiere de protectie a campului si nu pot fi stavilite secetele frecvente si
dezastroase.
Dintre actiunile ce trebuie intreprinse in scopul ameliorarii rolului padurii in
protectia solului, in protectia apelor si in protectia impotriva factorilor climatici si
industriali daunatori se mentioneaza:
‣ imbunatatirea continua a criteriilor de zonare functionala a padurilor
si cresterea, in raport cu necesitatile, a suprafetei arboretelor cu
functii speciale de protectie;
‣ optimizarea, structurii padurilor cu functii speciale de protectie, in
special in ceea ce priveste compozitia, distributia pe varste si
densitatea arboretelor;
‣ intensificarea actiunilor de corectare a torentilor si de ameliorare prin
impadurire a terenurilor degradate preluate in fondul forestier;
‣ continuarea actiunilor de infiintare a perdelelor forestiere de protectie
in zonele frecvent si puternic afectate de seceta si vant si realizarea,
pe etape, a sistemului national de perdele forestiere de protectie;
‣ initierea unor actiuni intersectoriale de amenajare complexa, pe
bazine hidrografice, a teritoriului in zonele de munte si de dealuri si
pe unitati teritorial-administrative in zona de campie, in vederea
realizarii unei eficiente sporite in lupta impotriva inundatiilor, a
torentializarii cursurilor de apa, a degradarii terenurilor si a secetelor
excesive;
‣ se va urmari ca schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor,
impusa de amenajarea complexa prevazute la punctul precedent, sa
se faca in conditiile legii si cu respectarea drepturilor de proprietate
asupra terenurilor in cauza. Prin studiile de fundamentare referitoare
la schimbarea categoriilor de folosinta se vor face estimari privind
stocarea de carbon posibil a fi realizata prin impadurirea de noi
terenuri, precum si contributiile aduse pe aceasta cale la
evitarea/diminuarea efectului de sera, la sporirea surselor
regenerabile de energie din zonele respective etc., in vederea
INHGA – DGA 76

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
antrenarii de finantari speciale, inclusiv pentru incurajarea/stimularea
proprietarilor terenurilor respective.
Functiile sociale ale ecosistemelor forestiere
Suprafata padurilor cu functii sociale, in special de recreere, este de circa 369
mii hectare, reprezentand 5,8% din suprafata totala a padurilor. Dintre acestea
sunt supuse regimului special de conservare (tip functional II), fiind excluse de
la taierile de produse principale, padurile special amenajate in scop recreativ
(paduri parc), padurile situate in jurul monumentelor de cultura (manastiri,
monumente arhiologice, istorice etc.), precum si cele situate de-a lungul cailor
de comunicatii de interes turistic sau cele care protejeaza obiective de interes
special. In celelalte paduri de recreere, cum ar fi cele constituite ca zone verzi in
jurul localitatilor, al statiunilor balneoclimaterice, sanatoriilor (incadrate in tipul
functional III) sunt admise recoltari de produse principale, dar numai cu restrictii
specifice padurilor din grupa I functionala.
Urmarirea aplicarii Programului Forestier National
Urmarirea aplicarii Programului Forestier National se va face pe baza sistemului
pan-european de criterii si indicatori de gestionare durabila a padurilor, adaptati
la conditiile specifice padurilor si silviculturii romanesti, potrivit rezolutiei
Conferintei Ministeriale pentru Protectia Padurilor in Europa de la Viena (2003).
Reconstructie ecologica
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale este coordonatorul tehnic
al actiunilor de ameliorare a terenurilor degradate prin impadurire.
Reconstructia ecologica forestiera, prin impadurirea terenurilor degradate,
inapte pentru folosinte agricole, precum si a terenurilor neproductive, indiferent
de forma de proprietate, are ca scop principal protejarea solului, refacerea
echilibrului hidrologic si imbunatatirea conditiilor de mediu.
Terenurile care prin eroziune, poluare sau actiunea distructiva a unor factori
antropici si-au pierdut definitiv capacitatea de productie agricola, dar pot fi
ameliorate prin impadurire sunt considerate terenuri degradate. Sunt
considerate terenuri degradate urmatoarele categorii de terenuri:
‣ terenurile cu eroziune de suprafata foarte puternica si excesiva;
‣ terenurile cu eroziune de adancime – ogase, ravene, torenti;
‣ terenurile afectate de alunecari active, prabusiri, surpari si scurgeri
noroioase;
‣ terenurile nisipoase expuse erodarii de catre vant sau apa;
‣ terenurile cu aglomerari de pietris, bolovanis, grohotis, stancarii si
depozite de aluviuni torentiale;
‣ terenurile cu exces permanent de umiditate;
INHGA – DGA 77

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
‣ terenurile saraturate sau puternic acide;
‣ terenurile poluate cu substante chimice, petroliere sau noxe;
‣ terenurile ocupate cu halde miniere, deseuri industriale sau
menajere, gropi de imprumut;
‣ terenuri cu biocenoze afectate sau distruse;
‣ terenuri neproductive.
Terenurile degradate care pot fi ameliorate prin impadurire, se constituie in
perimetre de ameliorare.
Inventarierea terenurilor degradate este o obligatie permanenta, care nu se va
incheia decat dupa finanlizarea actiunilor de ameliorare a acestora.
Executarea lucrarilor de ameliorare a terenurilor degradate prin impadurire este
obligatorie atat pentru persoanele fizice, cat si pentru cele juridice.
3. STRATEGIA PENTRU DEZVOLTAREA ORASELOR MICI SI MIJLOCII
2005-2015
Orasele au devenit elemente esentiale ale procesului de dezvoltare economicosociala,
iar ariile lor de influenta constituie repere in ansamblul dezvoltarii la
nivel national. Acest proces trebuie sa raspunda necesitatilor specifice ale
cetatenilor care trebuie sa aiba garantia progresului si a prosperitatii, pe care o
ofera doar participarea la elaborarea proiectelor care ii privesc.
Domenii cheie si obiective strategice
O lunga lista de probleme la nivelul comunitatilor mici si mijlocii trebuiesc
rezolvate. Nu toate nevoile pot fi satisfacute. Atat resursele disponibile in
prezent cat si cele viitoare sunt limitate si trebuiesc utilizate in modul cel mai
eficient si eficace. Acesta este motivul pentru care este necesar sa se
stabileasca scopuri si obiective.
Cinci domenii sunt considerate majore pentru dezvoltarea oraselor mici si
mijlocii. Aceasta nu inseamna ca alte probleme importante trebuiesc neglijate.
Din contra, serviciile existente solicitate de catre cetateni trebuie prestate la un
standard inalt si profesionist. Aceste scopuri si obiective sunt destinate pentru a
fi utilizate in vederea unei mai bune planificari si prestari a tuturor serviciilor, mai
ales a celor scoase in evidenta ca fiind prioritare.
Domeniul cheie 1 – Infrastructura si mediul
Obiectivul prioritatii: Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii fizice si
sociale prezervand in acelasi timp conditiile de mediu
Masura 1. - Modernizarea infrastructurii locale si regionale de transport rutier
INHGA – DGA 78

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectivul masurii: Reabilitarea si modernizarea infrastructurii rutiere in
vederea asigurarii unui acces mai rapid catre zonele urbane, turistice, de
afaceri si puncte de frontiera ale comunitatilor.
Masura 2. - Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de mediu
Obiectivul masurii: Imbunatatirea standardului de viata a locuitorilor si
cresterea atractivitatii de investire in orasele mici si
mijlocii prin crearea, extinderea si modernizarea
infrastructurii de mediu.
Actiuni
‣ Managementul integrat al deseurilor menajere, managementul
deseurilor industriale, managementul deseurilor periculoase.
‣ Construirea si/sau extinderea, retehnologizarea, reabilitarea si
modernizarea instalatiilor de epurare / preepurare a apelor uzate
menajere si / sau industriale implementarea de sisteme de
monitorizare a calitatii factorilor de mediu (aer, apa, sol).
‣ Reconstructia ecologica a zonelor degradate si protejarea
patrimoniului natural.
‣ Stoparea poluarii si depoluarea lacurilor si raurilor, inclusiv
repopularea acestora.
‣ Reabilitarea, modernizarea si extinderea infrastructurii de utilitati
(alimentare cu apa, retele de canalizare).
‣ Realizarea de investitii guvernamentale, posibilitati de finantare
externa, in vederea realizarii la nivelul tuturor oraselor, a sistemului
de canalizare, reabilitarea statiilor de epurare, problema cu care se
confrunta majoritatea oraselor mici si mijlocii, care mostenesc un
sistem de canalizare depasit.
‣ Finantarea la nivel national a constructiei de gropi ecologice, acestea
reprezentand o necesitate pentru orasele mici, care functioneaza cu
gropi de gunoi improvizate, de multe ori amenajate pe langa cursul
raurilor, provocand astfel, poluarea raurilor din apropierea acestora.
‣ Amenajarea cursurilor de apa si realizarea unor sisteme de
avertizare-alarmare sonora a populatiei si a obiectivelor din zonele
potential afectate.
‣ Implementarea de programe de reducere a emisiilor atmosferice.
‣ Realizarea de retele de monitorizare a poluarii fonice in zonele
urbane.
‣ Stabilizarea versantilor din apropierea cailor de acces – drumuri
judetene afectate de alunecari de teren.
INHGA – DGA 79

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Masura 3. - Dezvoltarea infrastructurii energetice
Obiectivul masurii: Imbunatatirea standardului de viata a locuitorilor si
cresterea atractivitatii de investire in orasele mici si
mijlocii prin crearea, extinderea si modernizarea
infrastructurii energetice.
Actiuni
‣ Construirea, modernizarea si extinderea surselor de energie
regenerabile (biomasa, energie solara, eoliana, etc.).
Masura 5. - Reabilitare urbana
Obiectivul masurii : Atragerea investitorilor si turistilor straini cat si cresterea
standardelor de viata a locuitorilor prin imbunatatirea
imaginii mediului urban.
Actiuni
‣ Refacerea si/sau dezvoltarea infrastructurii publice urbane si de
utilitati.
‣ Reabilitarea lacurilor din apropierea mediului urban si crearea de
locuri de agrement.
‣ Dezvoltarea zonelor de recreere, inclusiv a facilitatilor sportive.
Domeniul cheie 2 – Dezvoltarea agriculturii
Obiectivul prioritatii: Redresarea treptata a agriculturii si asigurarea
conditiilor pentru relansare,in concordanta cu
potentialul natural, economic si uman de care
dispune fiecare oras in parte
Masura 1 – Modernizarea structurilor agrare prin crearea si dezvoltarea
exploatatiilor agricole performante.
Actiuni
‣ Dezvoltarea sistemului de irigatii in Romania.
Domeniul cheie 4 – Turism
Obiectivul prioritatii: Realizarea de investitii si dezvoltarea de noi servicii
turistice in vederea valorificarii potentialui turistic al
oraselor
Masura 2. - Promovarea potentialului turistic
Obiectivul masurii: Valorificarea potentialului turistic prin dezvoltarea de noi
servicii turistice si de actiuni specifice
Actiuni:
Valorificarea turismului ecologic.
INHGA – DGA 80

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
III. PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL AL ROMANIEI
2007- 2013
Programul Operational Regional 2007 – 2013 (POR) include toate cele 8
Regiuni de Dezvoltare ale Romaniei, stabilite prin Legea nr. 151/1998 a
dezvoltarii regionale, modificata prin Legea nr. 315/2004, cu respectarea
Regulamentului CE Nr. 1059/2003, referitor la stabilirea unui sistem comun de
clasificare statistica a unitatilor teritoriale. Cele 8 Regiuni de Dezvoltare sunt:
‣ Regiunea 1: Nord-Est include 6 judete: Bacau, Botosani, Iasi, Neamt,
Suceava, Vaslui;
‣ Regiunea 2: Sud-Est include 6 judete: Braila, Buzau, Constanta,
Galati, Tulcea, Vrancea;
‣ Regiunea 3: Sud include 7 judete: Arges, Calarasi, Dambovita,
Giurgiu, Ialomita, Prahova, Teleorman;
‣ Regiunea 4: Sud-Vest include 5 judete: Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt,
Valcea;
‣ Regiunea 5: Vest include 6 judete: Arad, Caras Severin, Hunedoara,
Timis;
‣ Regiunea 6: Nord-Vest include 6 judete; Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj,
Maramures, Satu Mare, Salaj;
‣ Regiunea 7: Centru include 6 judete: Alba, Brasov, Covasna,
Harghita, Mures, Sibiu;
‣ Regiunea 8: Bucuresti – Ilfov include capitala tarii Bucuresti si
Judetul Ilfov.
Regiunile de Dezvoltare ale Romaniei
Regiunile de Dezvoltare sunt unitati teritorial - statistice, alcatuite din 4-7 judete
(cu exceptia Regiunii Bucuresti-Ilfov), prin asocierea libera a Consiliilor
INHGA – DGA 81

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Judetene. Ele corespund nivelului NUTS II potrivit clasificarii EUROSTAT, si
reprezinta cadrul de colectare a datelor statistice specifice la nivel teritorial
NUTS II.
Clasificarea NUTS a Romaniei, pe cele trei niveluri teritoriale recomandate de
EUROSTAT sunt:
Nivel corespunzator
NUTS
Unitate
Nr. de unitati
(iunie 2004)
I Romania 1
II Regiuni 8
III Judete si Municipalitatea Bucuresti 42
Regiunile de Dezvoltare reprezinta cadrul pentru elaborarea, implementarea,
monitorizarea si evaluarea strategiilor de dezvoltare regionala si a programelor
de coeziune economica si sociala prin care acestea se implementeaza.
Cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala (ADR-uri) au fost stabilite in 1998 prin
Legea nr. 151/1998, modificata prin Legea nr. 315/2004, ele fiind organisme
executive ale Consiliului de Dezvoltare Regionala, care grupeaza reprezentati
ai autoritatilor judetene si locale. ADR-urile au fost desemnate organisme
intermediare pentru implementarea POR, conform angajamentelor asumate in
Capitolul 21 – Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale.
Programul Operational Regional va fi finantat in perioada 2007- 2013 din
bugetul de stat si bugetele locale, cat si din surse private, fiind cofinantat din
Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) - unul din Fondurile
Structurale ale Uniunii Europene. Contributia financiara a UE poate ajunge
pana la 85% din totalul cheltuielilor nationale (publice si private).
POR implementeaza elemente importante ale Strategiei Nationale de
Dezvoltare Regionala a Planului National de Dezvoltare (PND), contribuind,
impreuna cu celelalte Programe Operationale Sectoriale (PO), la realizarea
obiectivului Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala a PND si al Cadrului
National Strategic de Referinta, si anume diminuarea disparitatilor de dezvoltare
economica si sociala dintre Romania si statele membre ale UE.
Disparitatile teritoriale, in ceea ce priveste dezvoltarea economica si sociala,
sunt intr-un proces de crestere la nivelul intregii tari, desi in cateva cazuri ritmul
schimbarii a fost atat de rapid incat este dificil de identificat modele structurale.
Evident este insa faptul ca Bucuresti – Ilfov este cea mai dezvoltata regiune a
tarii si prezinta semne de congestionare. In acelasi timp, se observa o usoara
tendinta de crestere care se concentreaza in regiunile vestice (Nord-Vest,
Centru si Vest) si mai putin in regiunile estice (Nord-Est, Sud-Est, Sud si Sud-
Vest), desi dinamica reala poate fi mai bine evaluata la nivel subregional, unde
sunt foarte evidente semnele de decuplare economica a arealelor marginale
INHGA – DGA 82

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
situate de-a lungul granitelor inclusiv de-a lungul Dunarii, intarindu-se tendintele
istorice vechi, iar alti factori locali pot fi mai bine evaluati.
De aceea, scopul POR este sa sprijine, pe cat posibil, o crestere echilibrata a
tuturor zonelor tarii, nu atat prin redistribuirea resurselor publice, cat mai ales
prin asigurarea, ca toate zonele sa aiba un nivel minim de infrastructura de
afaceri, sociala si capital uman, care sa permita cresterea economica. In acest
sens, trebuie sa se asigure ca exista preconditii adecvate si ca nu s-au creat
prin anumite mecanisme care se intareasc unele pe altele (politica fiscala si
piata muncii) pericole de subdezvoltare. Este evident ca POR nu poate singur
sa impulsioneze dezvoltarea regionala, nici sa joace rol de echilibrare daca
actioneaza izolat de interventiile structurale in domeniul transportului,
competitivitatii economice, mediului, dezvoltarii rurale si a resurselor umane,
care sunt incluse in alte programe operationale si care constituie intr-un fel
preconditii pentru succesul Programului Operational Regional. POR isi propune
sa sprijine acest proces de crestere distribuita geografic, dandu-i o dimensiune
locala mai pregnanta, si permitand diferitelor zone ale tarii sa-si valorifice
resursele specifice pe baza nevoilor locale si a potentialului local, iar
diversitatea cailor de dezvoltare a diferitelor zone ale tarii poate avea loc pe
baza propriei lor istorii a resurselor si a punctelor lor forte. Cu alte cuvinte, POR
va sprijini dezvoltarea locala pe o abordare de jos in sus complementara cu
abordarea dezvoltarii structurale national sectoriale de sus in jos prevazuta in
majoritatea Programelor Operationale. POR va sprijini, de asemenea,
interventiile locale in zonele cu un nivel ridicat de crestere, pentru a face fata
problemelor generate de crestere cum ar fi congestionarea, pentru a evita
anumite situatii de decuplare de la dezvoltarea economica la scara mica si de a
asigura durabilitatea cresterii, prin sprijinirea interventiilor strategice pe termen
lung.
Principalele caracteristici ale POR, care il individualizeaza de celelalte
Programe Operationale, sunt:
‣ are o dimensiune locala evidenta, in abordarea problemelor socioeconomice
din punct de vedere local si valorificarea resurselor si
oportunitatilor locale;
‣ da prioritate regiunilor relativ ramase in urma si mai putin dezvoltate,
pentru a le asigura un set minim de preconditii de crestere, neavand,
in sine, un scop redistributiv;
‣ domeniile de interventie ale POR sunt complementare domeniilor de
interventie ale celorlalte Programe Operationale, si se asteapta sa
opereze in sinergie cu acestea;
‣ promoveaza o abordare de jos in sus a dezvoltarii economice;
INHGA – DGA 83

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
‣ ia in considerare gradul scazut al capacitatii de planificare si
programare din tara si prevede, in linii mari, axe prioritare tematice la
nivel national, si anume:
Axa 1 – Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – potentiali
poli de crestere;
Axa 2 - Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de
transport;
Axa 3 – Imbunatatirea infrastructurii sociale;
Axa 4 - Consolidarea mediului de afaceri regional si local;
Axa 5 - Dezvoltarea durabila si promovarea turismului;
Axa 6 - Asistenta tehnica.
Aceste axe prioritare sunt in concordanta cu politicile comunitare asupra
coeziunii economice si sociale promovate de Uniunea Europeana asa cum sunt
evidentiate in Capitolul 3.4 al acestui document.
Prin implementarea acestor axe prioritare, POR contribuie nu numai la
atingerea obiectivului global al Stategiei Nationale de Dezvoltare Regionala, dar
si la realizarea obiectivului global al Planului National de Dezvoltare si al
Cadrului National Strategic de Referinta si anume, diminuarea disparitatilor de
dezvoltare dintre Romania si Statele Membre ale UE, prin complementaritatea
pe care o asigura Programelor Sectoriale:
‣ Cresterea Competitivitatii Economice
‣ Infrastructura de Transport
‣ Infrastructura de Mediu
‣ Dezvoltarea Resurselor Umane
‣ Cresterea Capacitatii Administrative
‣ Asistenta Tehnica
Programul Operational Regional este structurat pe 5 axe prioritare si
doisprezece domenii de interventie, precum si o axa prioritara de asistenta
tehnica prin intermediul careia sa se asigure implementarea in bune conditii a
Programului.
Axele prioritare propuse si domeniile de interventie incluse in POR sunt in
concordanta cu obiectivele Strategiei Lisabona (ce ia in considerare Strategia
Gothenburg 2001), ale Politicii de Coeziune a Uniunii Europene si cu Orientarile
Strategice Comunitare. Totodata, Programul este in concordanta cu principiile
obiectivului Convergentei al Fondurilor Structurale.
INHGA – DGA 84

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Analiza situatiei economice si sociale a regiunilor
Asemeni celorlalte state est-europene, Romania a intrat in procesul de tranzitie
avand un nivel relativ scazut al disparitatilor regionale, comparativ cu statele cu
traditie in economia de piata. Aceste disparitati au crescut insa rapid si in mod
deosebit intre Regiunea Bucuresti–Ilfov (care include capitala tarii) si celelalte
regiuni. Disparitatile inter-regionale in termeni absoluti sunt relativ mici
comparativ cu Uniunea Europeana. In termeni relativi insa, acestea au atins
nivele comparabile cu cele din Republica Ceha, Ungaria si Germania.
Performantele economice si potentialul de crestere ale regiunilor
Dimensiunea regionala, NUTS II, permite doar o intelegere limitata a tendintelor
de dezvoltare de-a lungul tarii, acestea fiind influentate in principal de 1)
dimensiunea urbana, unde cresterea se concentreaza indeosebi in orasele
mari, Bucuresti reprezentand cel mai vizibil exemplu al acestui fenomen; 2)
accesul la piata (in special cea vestica) – atragerea ISD si cresterea economica
fiind influentate favorabil de existenta porturilor internationale (Constanta) sau
accesul facil la pietele vestice. Din contra, proximitatea barierelor naturale
pentru comert (fluviul Dunarea) sau a pietelor subdezvoltate din est (Ucraina si
Republica Moldova), de regula au impiedicat dezvoltarea. Conform hartii de mai
jos, daca folosim Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor pentru analiza, zonele
tarii cu cele mai ridicate valori ale venitului pe cap de locuitor sunt judetele care
au orase mari, aeroporturi internationale sau sunt localizate in apropierea sau
pe axele de transport catre granita vestica. Din contra, unele dintre judetele
care inregistreaza cele mai severe probleme de subdezvoltare, fie sunt riverane
Dunarii fie sunt localizate in apropierea granitei cu Ucraina sau Republica
Moldova. De asemenea, merita mentionat ca veniturile se concentreaza in jurul
catorva orase, de regula mari. In 2004, doar 12 judete au inregistrat un PIB pe
locuitor mai mare decat media nationala iar majoritatea aveau centre urbane
mari. Alte 10 judete au inregistrat valori de sub 75% din media nationala, intre
acestea aflandu-se judete localizate in apropierea Dunarii, Ucrainei sau
Republicii Moldova. In orice caz, nici un judet nu a inregistrat valori de sub 50%
din media nationala a PIB pe locuitor, in timp ce Municipiul Bucuresti a atins o
valoare dubla fata de media nationala.
Situatia inregistrata in perioada 1998-2003 poate fi rezumata astfel:
‣ apropierea de pietele vestice a parut a fi un factor capabil, singur, sa
induca treptat dezvoltare in ariile invecinate (Caras Severin, Salaj);
‣ zonele miniere par a-si fi revenit din criza si, mai mult, par sa fi
beneficiat de procesul de restructurare (Gorj, Hunedoara si Alba),
desi acest lucru nu s-a reflectat intotdeauna in gradul de ocupare a
populatiei (cu mai putin succes in Mures);
‣ decuplarea de la cresterea economica a afectat tot mai mult zonele
de granita situate in lungul Dunarii, Ucrainei si Republicii Moldova,
INHGA – DGA 85

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
fiind totusi oarecum limitata in nord de aparitia unui pol turistic –
Suceava (manastirile din nordul Moldovei) si de cresterea Iasului;
‣ aparitia unui grup de judete localizate in partea estica a tarii, toate
inregistrand o severa recesiune (Galati, Vrancea, Bacau, Buzau,
Braila), cauzata pe de-o parte de subdezvoltarea istorica avand la
baza agricultura, iar pe de alta parte de puternica criza industriala
care a afectat zona, la care s-a adaugat reorientarea fluxurilor
comerciale pe directia est-vest, in perioada de tranzitie care a urmat
caderii blocului socialist;
‣ aparitia treptata a unui important pol industrial, determinata de
investitiile straine directe, in Pitesti (judetul Arges);
‣ zonele montane carpatice (Harghita, Covasna, Neamt, Valcea) sunt
afectate tot mai mult de stagnare sau recesiune;
‣ dezvoltarea rapida a unui pol turistic in Tulcea (Delta Dunarii), in
vecinatatea judetului Constanta – cu un turism litoral tot mai putin
atractiv.
In acest moment, este dificila crearea unei imagini clare asupra tendintelor
curente, intrucat datele statistice oficiale sunt disponibile doar pana la nivelul
anului 2003, neluand astfel in considerare consecintele fluxurilor masive de ISD
de dupa aceasta data si nici a privatizarilor care au fost amanate pana dupa
2003. De aceea o previziune dinamica trebuie luata in calcul.
Insuficienta datelor statistice disponibile la acest moment, inclusiv a celor
referitoare la recentele fluxuri masive de ISD si a prezentei in tara a tot mai
multor investitori non-europeni, fac dificila schitarea unei imagini clare a
tendintelor recente de dezvoltare. Un posibil indicator anticipativ poate fi obtinut
pe baza datelor privind contributia fiscala a judetelor care – desi este usor
distorsionat de definitia diferita a veniturilor folosita in scopuri fiscale fata de cea
folosita pentru calcularea statistica a PIB, precum si de problemele induse de
distributia geografica a veniturilor – poate fi totusi considerat un indicator
rezonabil pentru anticiparea datelor statistice viitoare. Astfel, daca se folosesc
datele disponibile pentru primele zece lunii ale anului 2006, pot fi sesizate
cateva aspecte care schimba substantial unele dintre constatarile anterioare
sau sugereaza reducerea temporara a importantei anumitor factori. Din analiza
datelor disponibile au rezultat urmatoarele:
‣ cresterea exploziva a Bucurestiului pare sa se extinda si in ariile
inconjuratoare, cuprinzand aici nu numai judetul Ilfov, ci si judetele
Prahova si Giurgiu. Se poate astfel estima formarea unei conurbatii
complexe in jurul capitalei cu importante fluxuri de deplasarii zilnice
si efecte de difuzie geografica;
‣ atat Constanta cat si Galati dau semne de revenire din criza care le-a
afectat anterior, profitand in acelasi timp de cresterea importantei
INHGA – DGA 86

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
porturilor si a santierelor navale in economia globalizata de astazi.
Ramane insa de vazut masura in care aceasta situatie se va reflecta
in cresterea oportunitatilor de consum ale populatiei si in atingerea
unei piete critice in sectoarele serviciilor si comertului;
‣ importanta relativa a apropierii de pietele vestice pare sa se reduca.
Un numar de judete vestice nu pot tine pasul cu noile rate de
crestere impuse de ISD, pierzand teren comparativ cu celelalte
judete. Aceasta situatie se intalneste nu numai in cazul judetului Cluj
ci si a judetului Timis; de asemenea, a determinat aparitia crizei in
Caras-Severin reducand si efectele unor privatizari. Partea de la
granita de nord-vest pare sa fie mai putin afectata: judetele Bihor si
Arad isi pastreaza pozitiile in timp ce pentru judetul Satu Mare se
contureaza ca o zona de crestere ridicata.
‣ evolutia aparent pozitiva a unor zone miniere nu pare a fi durabila,
judetele Hunedoara, Alba si Gorj pierzand pozitii;
‣ turismul legat de Delta Dunarii, pare a stimula in continuare cresterea
economica in judetul Tulcea. Dimpotriva, turismul cultural si religios
din judetul Suceava nu pare a avea acelasi efect;
‣ cu exceptia judetului Giurgiu, decuplarea de la cresterea economica
caracterizeaza in continuare judetele situate de-a lungul Dunarii si a
granitelor cu Ucraina si Republica Moldova. De asemenea, cresterea
relativ rapida a Iasului pare a fi de scurta durata;
‣ stagnarea pare sa fie caracteristica generala in aria Carpatilor, iar
Brasov continua sa scada in importanta intre orasele Romaniei;
‣ exista un grup compact de vechi orase industriale situate in estul
Bucurestiului pana in sudul Moldovei: Buzau, Braila, Focsani, Bacau,
care nu dau prea multe semne de revenire din criza, facand parte
dintr-o veche centura industriala ce pare a fi inlocuita treptat de catre
o noua centura a industriei prelucratoare avand la baza axa
Bucuresti-Ploiesti, cu extindere in judetele Prahova si Giurgiu.
Dezvoltarea la nivelul Regional NUTS II
Analiza realizata mai sus, demonstreaza faptul ca tendintele de dezvoltare la
nivel regional (NUTS II) sunt mai curand rezultatul combinarii unor modele de
dezvoltare locala cu influentele complexe a diferitor factori, decat adevarate
tendinte regionale.
Simplificand lucrurile se poate spune ca Regiunea Nord-Est (cu judetele Iasi si
Suceava fiind intr-o anumita masura cazuri specifice) este puternic influentata
de dependenta sa fata de agricultura si este afectata de localizarea in
apropierea granitelor cu Ucraina si Republica Moldova, precum si de caracterul
montan a unei parti din teritoriului sau. De asemenea, si in Regiunile Sud si
INHGA – DGA 87

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Sud-Vest, agricultura este activitatea economica dominanta, iar Dunarea
impiedica dezvoltarea, comportandu-se ca o bariera pentru schimburile
economice trans-frontaliere. Profitand de apropierea fata de pietele vesteuropene
si de dependenta traditional scazuta fata de sectorul economic
primar, Regiunile Vest, Nord-Vest si Centru au reusit sa atraga un numar ridicat
de investitori straini, care au contribuit semnificativ la dezvoltarea lor. Regiunea
Sud-Est este un caz special, combinand judete mai putin dezvoltate cu
particularitatile judetelor Constanta, Galati si Tulcea. In timp, disparitatile intre
regiuni au crescut, devenind o caracteristica a economiei Romaniei, cu
concentrarea cresterii economice in jurul Bucurestiului, in timp ce unele zone
ale tarii inregistreaza o clara decuplare de la cresterea economica.
Principalele cauze ale acestei situatii, sunt:
‣ dependenta ridicata a cresterii economice fata de volumul ISD si
concentrarea de pana acum a investitiilor straine in zona capitalei –
in afara Regiunii Bucuresti-Ilfov, investitiile straine in celelalte sapte
regiuni de dezvoltare, in 2005, reprezentau numai 39,4 % din totalul
investitiilor straine directe;
‣ lichidarea majoritatii vechilor intreprinderilor necompetitive din
sectorul industriei grele, care nu au fost intotdeauna inlocuite (in
special in anumite zone din estul tarii) cu IMM-uri orientate catre
cerintele pietei;
‣ migrarea masiva a fortei de munca, in special din zonele predominat
agricole ale tarii, dar si ca urmare a restructurarii industriale si a
esecului inlocuirii locurilor de munca pierdute in industrie cu altele in
celelalte sectoare economice, determinand o importanta perturbare a
structurii economice a oraselor si judetelor afectate.
Infrastructura de transport
Romania, prin asezarea sa geografica, reprezinta o zona de intersectie a
magistralelor internationale de transport, care leaga atat nordul si sudul
Europei, cat si vestul si estul acesteia. Reteaua de transport asigura legatura cu
toate retelele de transport ale tarilor vecine dar si cu cele din tarile Europei si
Asiei.
Comparativ cu Statele Membre ale UE si cu unele tari est-europene, sistemul
de transport romanesc este insuficient dezvoltat si de slaba calitate, consecinta
a investitiilor reduse in infrastructura de transport realizate in perioada de
tranzitie.
Astfel, dezvoltarea infrastructurii de transport este deosebit de importanta
pentru Romania, intrucat poate sprijini cresterea cererii de servicii de transport
si poate accelera progresul economic al tarii.
INHGA – DGA 88

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
La nivel intra-regional, reteaua de transport inadecvata impiedica dezvoltarea
oraselor mici si mijlocii a comunelor si a satelor. Multe zone dispun de retele
rutiere de transport intre localitati foarte slab dezvoltate (de exemplu, satele din
Delta Dunarii, zona subcarpatica, podisul Mehedinti, Muntii Apuseni),
determinand chiar izolarea unor localitati.
Transportul rutier pe drumuri judetene
Lungimea totala a retelei de drumuri in Romania, la finele anului 2005, era de
79904 km, din care 36009 km sunt drumuri judetene. Ponderea drumurilor
judetene in total drumuri publice este de 45%, cu valori mai ridicate in
Bucuresti-Ilfov (51,4%), Sud (47,8%) si Centru (47,4%).
Desi in perioada 1995-2005, reteaua drumurilor publice modernizate s-a extins,
densitatea drumurilor publice (33,5 km/100 km 2 ) continua sa fie foarte scazuta,
comparativ cu media UE 25 (110,1 km/ km 2 ). Densitatea drumurilor judetene
este de 15,1 km/100 km 2 , valori mai ridicate fiind inregistrate in Bucuresti-Ilfov
(24,6 km/100 km 2 ), Sud (16,6 km/100 km 2 ), Sud-Vest (16,1 km/100 km 2 ) si
Nord-Vest (15,1 km/100 km 2 ).
Ponderea drumurilor modernizate in regiuni este scazuta, cu urmari negative in
atragerea unor largi teritorii in activitati economice productive, limitand atat
desfacerea produselor agricole in centrele urbane, cat si posibilitatea ca zonele
cu potential agroturistic sa fie atrase in circuitul economic national. (ex. zona
subcarpatica a Munteniei si Olteniei, podisul Mehedinti, Muntii Apuseni). Cu
exceptia regiunii Bucuresti Ilfov, unde densitatea drumurilor publice este mare
(47,9/100 km 2 ), datorita prezentei Capitalei, reteaua de drumuri publice este
distribuita intr-un mod echilibrat in celelalte Regiuni.
Transportul pe apa
Fluviul Dunarea, care strabate teritoriul Romaniei pe o distanta de 1075 km, si
deschiderea la Marea Neagra, cu 244 km litoral, ofera Romaniei un potential
important pentru a-si dezvolta sectorul de transport pe apa.
Sectorul romanesc al Dunarii include Dunarea-Maritima si Fluviul Dunarea cu
29 de porturi, dintre care 4 sunt porturi fluvial-maritime si 25 sunt porturi fluviale.
Romania are 3 porturi maritime: Constanta, Mangalia si Midia. Din numarul total
de porturi, 19 porturi sunt situate in afara retelei TEN-T: Mangalia, Midia, Chilia
Veche, Mahmudia, Isaccea, Macin, Smardan, Harsova, Turnu Magurele,
Zimnicea, Corabia, Bechet, Cetate, Gruia, Orsova, Drencova, Basarabi, Ovidiu,
Luminita.
Porturile romanesti totalizeaza 40000 m de chei, dintre care 18,1% au fost
construite cu 60 de ani in urma si necesita lucrari urgente de reabilitare. In
aceste porturi se desfasoara o activitate redusa, comparativ cu activitatea
desfasurata in porturile din tarile membre UE. Principalele activitati sunt
reprezentate de activitati de operare a navelor (incarcare-descarcare,
depozitare etc), precum si de operatiuni auxiliare activitatii de transport
INHGA – DGA 89

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
(activitatile privind intretinerea infrastructurii de transport naval, reparatii,
aprovizionare nave etc).
Conform datelor furnizate de catre Compania Nationala Administratia Porturilor
Dunarii Fuviale Giurgiu, in anul 2005 au fost operate pe Dunarea fluviala un
numar de 2230 nave, din care 1926 nave romanesti si 304 nave straine. Traficul
de marfuri inregistrat in 2005 a fost de 2187,1 mii tone.
Din reteaua de cai navigabile din Romania face parte si o retea locala de cai
navigabile interioare pe care se desfasoara, in principal, navigatia de agrement
sau navigatia de mic trafic local, retea care cuprinde lacurile naturale (Snagov,
lacurile din sistemul Bucuresti, lacurile litoralului romanesc), lacurile de
acumulare (Bicaz, Vidraru, Fantanele, Tarnita, Marisel etc), precum si unele
rauri interioare (Prut, Bega).
Investitiile in reabilitarea infrastructurii portuare sunt necesare, in vederea
valorificarii potentialului lor de dezvoltare, contribuind la dezvoltarea economica
a arealelor sarace, in care sunt localizate aceste porturi (Dunarea inferioara,
Dobrogea etc).
Turism
Romania a reprezentat inainte de 1990 o destinatie turistica importanta pentru
piata est-europeana, promovand, cu precadere, produsele turistice de litoral,
statiunile balneare, programele culturale si manastirile din nordul Moldovei si
Bucovina. Desi toate cele opt Regiuni ale tarii, indeosebi cele ramase in urma
ca nivel de dezvoltare, dispun de un valoros potential pentru dezvoltarea
turismului, in prezent (2003), contributia turismului la cresterea economiei
nationale este, inca, redusa (2,13% din PIB in 2003).
Motoarele industriei turistice romanesti sunt, in fapt, cateva segmente care
functioneaza bine: agroturismul, turismul balnear si montan, turismul de circuit
si de eveniment.
Regiunile detin un potential turistic insemnat din punct de vedere al cadrului
natural, cultural si istoric. Diferentele de la o regiune la alta in ce priveste
valorificarea potentialului lor turistic sunt determinate atat de conditiile istorice
de dezvoltare a acestora, cat si de infrastructura generala a tarii, fapt care a
impiedicat, deseori, dezvoltarea unor zone de mare atractivitate, dar cu grad
scazut de accesibilitate si a facilitat dezvoltarea altora. Un exemplu in aceasta
directie il constituie evolutia Vaii Prahovei, in comparatie cu culoarul Rucar-
Bran, cat si cu Valea superioara a Buzaului.
Romania dispune de un potential turistic diversificat si echilibrat distribuit,
concentrat in special in zona Muntilor Carpati (incluzand statiunile montane,
balneare si balneo-climaterice), Marea Neagra precum si zone cu traditii
culturale vechi (Bucovina, Moldova, Transilvania, Banat, Dobrogea). O
caracteristica importanta este data de faptul ca zonele nedezvoltate
INHGA – DGA 90

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
concentreaza cele mai importante obiective si atractii turistice. Aceste areale
pot fi revitalizate prin valorificarea potentialului lor turistic, natural si cultural.
Au fost identificate doua categorii de potential turistic: zone cu potential
turistic complex si de mare valoare (24% din suprafata tarii), care includ
Parcurile Nationale si Rezervatiile Biosferei, monumente naturale, arii naturale
protejate, valori de patrimoniu cultural de interes national, resurse balneare,
muzee si case memoriale si zone cu potential turistic ridicat (34% din
suprafata tarii), care includ cel putin una din urmatoarele categorii: rezervatii si
monumente ale naturii de interes national, valori de patrimoniu cultural de
interes national, resurse balneare, muzee si case memoriale. (Sursa: document
in lucru - Planul de Amenajare a Teritoriului National, sectiunea VI - Turism,
anexa 3).
In afara acestor areale, exista o serie de atractii turistice, naturale si antropice,
care ofera oportunitati pentru dezvoltarea turismului, chiar daca au o densitate
mai redusa (Sursa: document in lucru - Planul de Amenajare a Teritoriului
National, sectiunea VI-Turism, anexele 5 si 6).
Peste o treime din apele minerale ale Europei sunt localizate in Romania. De
altfel, prin statiunea Baile Herculane, atestata documentar inca de pe vremea
romanilor (secolul 2 e.n.) Romania poate fi considerata, pe buna dreptate, una
din tarile fondatoare ale turismului balnear. Circa 160 de statiuni balneare -
unele de talie europeana, altele de interes local - reprezinta tot atatea posibilitati
de a trata o serie de afectiuni (reumatismale, nervoase, etc.).
Dezvoltare urbana
In anul 2005 populatia urbana a Romaniei reprezenta 54,9% din populatia tarii,
ceea ce plaseaza Romania in randul tarilor cele mai slab urbanizate din Europa.
La nivel regional gradul de urbanizare este corelat cu nivelul general de
dezvoltare. Regiunile Nord-Est, Sud si Sud-Vest inregistreaza ponderi ale
populatiei urbane sub 50% (cea mai mica fiind in Sud - 41,7% si Nord-Est -
43,4%). Cel mai ridicat procent al populatiei urbane se inregistreaza in
Regiunile Bucuresti-Ilfov – 90,5% si Vest – 63,6%.
In anul 2005, reteaua urbana a Romaniei cuprindea, 314 orase cu o populatie
de 11879897 locuitori, doar 46 de orase avand mai mult de 50000 de locuitori.
Din numarul total al oraselor, numai 25 de orase inregistrau o populatie de
peste 100000 de locuitori ingloband aprox. 55 % din populatia urbana a
Romaniei, ceea ce inseamna o medie de aproximativ 3 orase mari pe regiune.
Municipiul Bucuresti concentreaza singur 16,2% din populatia urbana a tarii.
Restul retelei urbane din Romania este compusa din orase mici si mijlocii
(aprox. 90% din total orase) cu functii urbane insuficient conturate si
infrastructura deficitara. De fapt un numar de 209 orase mici (sub 20000 de
locuitori) concentreaza doar 17,1 % din totalul populatiei urbane din cauza
faptului ca majoritatea au mai putin de 10000 de locuitori, obtinand statutul
INHGA – DGA 91

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
urban in ultimele decenii, multe avand infrastructura si dotari edilitare insuficient
dezvoltate sau inexistente. Mai mult, restructurarea industriala din anii „90 a
afectat in special aceste centre urbane monoindustriale, contribuind si mai mult
la diminuarea functiilor lor urbane.
Distributia oraselor pe categorii de marime (in functie de numarul de
locuitori) si pe Regiuni de Dezvoltare in anul 2005
Numar locuitori
< 20000 20000-99999 > 100000 TOTAL
Romania 207 82 25 314
Nord-Est 26 14 5 45
Sud-Est 24 6 5 35
Sud 32 14 2 48
Sud-Vest 29 8 3 40
Vest 30 10 2 42
Nord-Vest 29 9 4 42
Centru 37 17 3 57
Bucuresti-Ilfov 2 2 1 5
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, 2006
Distributia oraselor pe regiuni de dezvoltare indica o concentrare mai
numeroasa a acestora in regiunile Centru (57 orase), regiune care inglobeaza o
mare parte a provinciei istorice Transilvania, provincie cu o retea urbana veche
si bine structurata si Sud (49 orase), dar pentru ca este regiunea cu cel mai
mare numar de judete (7). Exista o distributie teritoriala relativ echilibrata a
oraselor mari in cadrul tarii. Cele mai importante centre urbane regionale, sub
aspectul marimii demografice, sunt: Iasi – 307377 (Nord-Est), Constanta –
306332 locuitori, Galati – 298366 locuitori, Braila – 218744 locuitori (Sud-Est),
Ploiesti – 233699 locuitori (Sud), Craiova – 300182 locuitori (Sud-Vest),
Timisoara – 303640 locuitori (Vest), Cluj-Napoca 310194 locuitori, Oradea –
206223 locuitori (Nord-Vest), Brasov – 282517 locuitori (Centru) si Bucuresti –
1924959 locuitori (Bucuresti-Ilfov).
Nivelul dotarilor infrastructurale si al serviciilor urbane influenteaza
calitatea vietii in mediul urban. Din totalul celor 314 orase cat inregistra reteaua
urbana a Romaniei in anul 2005, doar 217 localitati urbane (69%) aveau
sisteme de distributie a gazelor naturale si numai 129 de orase (41%)
beneficiau de energie termica. Aceste probleme sunt intalnite la toate
categoriile de orase devenind mai putin prezente in cazul oraselor cu peste
100.000 de locuitori.
INHGA – DGA 92

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
La nivelul anului 2002 in orasele cu o populatie mai mica de 30000 de locuitori,
31% din totalul locuintelor nu aveau acces la apa in locuinta, 33% nu erau
conectate la sistemul de canalizare, 82% nu aveau termoficare, iar 44% nu erau
racordate la reteaua de gaze naturale. In orasele cu populatie intre 30.000 si
100.000 locuitori, 22% din locuinte nu au acces la apa in locuinta, 13% nu sunt
conectate la sistemul de canalizare, 47% la cel de termoficare, iar 29% nu sunt
racordate la reteaua de gaze naturale. Ceva mai bine stau orasele cu peste
100000 locuitori, dar si in cazul acestora, nu toate locuintele dispun de toate
dotarile urbane de baza: circa 5% din locuinte nu au acces la apa in locuinta,
8% nu sunt conectate la reteaua de canalizare, 30% la cea de termoficare si
aproape 15% la cea de gaze naturale.
Este de mentionat ca si diferitele tipuri de dotari infrastructurale existente sunt
nefunctionale si sunt afectate de reducerea drastica a investitiilor publice
realizate de catre autoritatile locale pentru intretinerea si modernizarea
acestora. Un numar ridicat de orase mici si mijlocii din Romania intampina
dificultati in asigurarea serviciilor publice urbane de utilitati, lipsa acestora
constituind un impediment in elaborarea unor strategii pentru atragerea
investitiilor si stimularea micilor intreprinzatori.
Mediu
Introducerea unei prioritati orizontale privind protectia mediului in cadrul
Programului Operational Regional este extrem de importanta, chiar daca
obiectivul politicii de coeziune pentru perioada de programare 2007-2013
consta in promovarea cresterii economice si a locurilor de munca, conform
prevederilor strategiei Lisabona si a Orientarile Strategice Comunitare 2007-
2013. Abordarea problematicii mediului este necesara atat pentru a beneficia
avantajele pe care cresterea bazata pe protectia mediului le poate aduce unei
societati, cat si pentru a stimula promovarea dezvoltarii durabile in cadrul UE.
In acest context, problematica mediului este deosebit de importanta pentru
Programul Operational Regional, scopul urmarit fiind acela de a reduce si
minimiza efectele negative, precum si de a optimiza efectele pozitive asupra
mediului prin implementarea proiectelor care vor fi finantate prin axele prioritare.
Cele mai relevante caracteristici ale principalelor componente de mediu din
Romania sunt:
Apa
Poluarea apei reprezinta o problema fundamentala in Romania. Nu numai ca
existe zone critice sub aspectul poluarii apelor, dar Romania a inregistrat cele
mai mari deversari de deseuri in rauri. Cel mai mare nivel de poluare a surselor
de apa este atribuit operatorilor de apa din orase si serviciilor comunale de
canalizare, industriei chimice, metalurgiei, activitatilor de minerit si sectorului
zootehnic. Cantitatea totala a apelor uzate rezultata din statiile de tratare este
estimata la 171086 t/an. De obicei slamul este depozitat pe terenuri si constituie
INHGA – DGA 93

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
un pericol pentru contaminarea apelor subterane. Cele mai contaminate zone
ale apelor subterane au fost inregistrate in bazinele: Prut (17,1%), Somes (14,9)
and Vedea (13,4%).
Calitatea precara a apei este provocata in special de actiunea umana si de
poluarea difuza a surselor. Cel mai mare nivel de poluare a surselor de apa
este atribuit operatorilor de apa din orase si serviciilor comunale de canalizare,
industriei chimice, metalurgiei, activitatilor de minerit si sectorului zootehnic.
Sursele difuze de poluare sunt reprezentate de activitatile agricole (nitrati si
sedimente solide acumulate in ultimii 20 de ani ai agriculturii intensive din
vremea comunismului), consumul de materii prime in industrie si deseurile.
In prezent exista 1310 de statii de tratare a apelor uzate urbane si industriale si
numai 37,6% dintre acestea functioneaza in mod corespunzator. Apele
deversate sunt tratate insuficient si contin in principal substante organice, solide
in suspensie, saruri minerale si amoniu. Contaminarea apelor subterane
depinde de contaminarea apelor de suprafata si de calitatea solului. Cele mai
mari poluari subterane istorice se pot gasi in zonele industrializate cum ar fi
rafinariile din valea Prahovei, industria otelului si a metalurilor grele din partea
de nord-vest a tarii, industria miniera si extractiva si fabricilor de produse
chimice din toate regiunile.
In ultimii ani s-a observat o imbunatatire a calitatii apei in diferite bazine din
cauza reducerii fermelor si inchiderii unor industrii poluante.
Biodiversitate
Romania are inca cele mai mari suprafete de teren nefragmentate din Europa.
Totusi, fragmentarea habitatului a fost accelerata de viteza dezvoltarii
infrastructurii de transport si extinderea urbana din ultimul deceniu, in special in
zone brownfield. Exista nevoia de a promova utilizarea siturilor de tip
brownfield, mai mult decat a celor de tip Greenfield.
Spatiul bio-geografic al Romaniei este impartit in mod egal de trei unitati
geografice – campii, dealuri si munti fiind caracterizat de o diversitate larga si
conditii hidrologice, avand un numar de 52 de eco-regiuni cu o varietate larga
de ecosisteme terestre, acvatice specifice tarmurilor Marii Negre, zonei de
stepa, dealurilor, muntilor, lacurilor, luncilor de rau si ariilor mlastinoase,
incluzand si pe cele specifice Deltei Dunarii. Datorita pozitiei geografice,
Romania are o diversitate biologica ridicata, reflectata la nivelul ecosistemelor si
speciilor. Cu exceptia zonelor mari agricole si a catorva ecosisteme terestre si
acvatice care sunt afectate de sursele de poluare, si care au cauzat schimbari
in structura si dinamica biodiversitatii, mediul inconjurator este in conformitate
cu parametrii de calitate, asigurand conditiile necesare pentru conservarea
biodiversitatii specifice.
Deoarece sistemele ecologice sunt sisteme operationale, avand in general o
organizare complexa, schimbarile structurale nu pot fi observate in fiecare an
INHGA – DGA 94

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
doar daca au loc dezastre ecologice, care trebuiesc luate in considerare pe
termen scurt din cauza ca mediul inconjurator are abilitatea de a se reface dupa
incetarea cauzelor.
Solul
Solul reprezinta o resursa importanta in Romania. Solurile deteriorate de
poluare reprezinta o problema critica. Masuratorile efectuate in Baia Mare au
scos la iveala diminuarea concentratiilor de metale grele din sol.
Poluarea chimica a solului afecteaza circa 0,9 milioane ha, din care poluarea
excesiva circa 0,2 milioane ha. Efectele agresive deosebit de puternice asupra
solului produc poluarea cu metale grele (mai ales Cu, Pb, Zn, Cd) si dioxid de
sulf, identificata in special in zonele Baia Mare, Zlatna, Copsa Mica.
Profilurile socio – economice ale regiunilor si disparitati intaregionale
O particularitate a dezvoltarii regionale in Romania este structura mozaicala a
dezvoltarii la nivel sub-regional. Practic, in toate regiunile coexista zone relativ
dezvoltate cu zone slab sau chiar subdezvoltate. De aceea o analiza la nivel
subregional este absolut necesara pentru a putea evidentia disparitatile
intraregionale, respectiv la nivel de judete si a putea argumenta nu numai prin
marimea PIB pe locuitor necesitatea de a sprijini toate regiunile tarii, inclusiv pe
cele considerate, potrivit marimii PIB, mai prospere.
INHGA – DGA 95

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALA A REGIUNII SUD - VEST OLTENIA
2007-2013
Descriere introductiva a regiunii
Est - Vest). Raul Jiu traverseaza regiunea de la Nord la Sud.
Regiunea Sud – Vest Oltenia este
situata in partea de sud-vest a
Romaniei si cuprinde cinci judete: Dolj,
Olt, Valcea, Mehedinti si Gorj. In mare
coincide cu vechea regiune istorica
Oltenia, in limitele sale naturale: fluviul
Dunarea la Sud, raul Olt (al treilea ca
marime din Romania) la Est, Muntii
Carpati (Alpii Transilvaniei) la Nord si
Vest. Cu o suprafata de 29.212 kmp
(locul 7 intre regiunile Romaniei,
12,25% din suprafata totala a tarii)
Oltenia formeaza un cadrilater
aproximativ simetric, pe axele Nord –
Sud si
Oltenia de astazi se invecineaza la Sud cu Bulgaria, la Est cu regiunea istorica
Muntenia (azi Regiunea Sud - Muntenia), la Nord cu Transilvania (Regiunea
Centru), iar la vest cu Banatul (Regiunea Vest) si cu Serbia.
Dunarea o regiune transfrontaliera. Dunarea (care intra in Romania in
amonte de Portile de Fier) a reprezentat de-a lungul timpului o importanta cale
naturala de transport. Importanta strategica a Dunarii ca un coridor paneuropean
pentru tranzitul de marfuri dintre Europa Centrala, Europa de Vest,
Marea Neagra, regiunea Caucaziana, Asia Centrala si Orientul Mijlociu si
Orientul Indepartat, a fost reconfirmata de catre Comisia Dunarii prin infiintarea
Coridorului VII si de catre Guvernul Romaniei ce considera ca dezvoltarea
coridorului este de o importanta strategica, avand in plan modernizarea
sistemului de semnalizare si a masurilor hidro-tehnice, asigurarea adancimii
minime de navigatie in punctele critice pe toata perioada anului, modernizarea
si intretinerea infrastructurii portuare (baraje, pilone, bazine si zone portuare).
Inexistenta unui pod peste Dunare in sudul regiunii ingreuneaza traficul de
frontiera, prin cele doua puncte vamale cu Bulgaria (Calafat – Vidin si Bechet –
Oreahovo), tranzitul facandu-se exclusiv cu bacul (in medie, tranzitul fluvial
dureaza 2-3 ore), ceea ce creeaza mari intarzieri si dificultati operatorilor de
transport de marfuri si turistilor.
INHGA – DGA 96

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Muntii Carpati si impactul asupra reliefului. Ca si Dunarea, Muntii Carpati
(incadrand regiunea la Nord si Vest) reprezinta o bariera naturala intre Oltenia
si celelalte doua regiuni (Centru si Vest). Tranzitul spre Transilvania (regiunea
Centru) se desfasoara prin trecatoarea Turnu Rosu – Valea Oltului catre judetul
Sibiu.
Tranzitul spre Regiunea Vest (Banat) se face prin trecatoarea Lainici din Valea
Jiului catre judetul Hunedoara si prin defileul Dunarii (Portile de Fier). Tranzitul
rutier este relativ dificil pe axele N-S si V-E.
Relieful regiunii ofera un profil diversificat in ceea ce priveste altitudinea: la Sud
Campia Dunarii – altitudine 50 m, la Nord si la Vest Muntii Carpati – altitudine
maxima pe teritoriul regiunii aproximativ 2400 m, pe o distanta de circa 200 km
diferenta de nivel fiind semnificativa.
Repartitia teritoriala dupa formele de relief ofera o imagine relativ echilibrata
cuprinzand munti, campii, dealuri si podisuri. Muntii, bogati in resurse (dintre
care carbunele si lemnul in special) au favorizat dezvoltarea mineritului si
exploatarile silvice. Industria miniera a cauzat probleme majore de mediu, si
restructurarea sa recenta a dus la tensiuni sociale severe - zonele miniere au
reprezentat din 1989 principalele surse de tulburari sociale grave in Romania –
si la somaj.
Relieful din partea de sud a regiunii favorizeaza agricultura, Oltenia fiind una din
regiunile agricole traditionale din Romania. Reteaua hidrologica, alaturi de
configuratia reliefului, confera regiunii rolul energetic principal in Romania, prin
exploatarea potentialului apelor curgatoare care traverseaza regiunea : fluviul
Dunarea, raurile Jiu si Olt. Pe teritoriul Olteniei se afla complexele
hidroenergetice Portile de Fier (printre cele mai mari din Europa) – judetul
Mehedinti si Lotru-Olt – in judetul Valcea (printre cele mai mari din Romania).
Mai mult, aproape de zonele miniere Motru – Valea Jiului, functioneaza doua
din cele mai mari centrale termoelectrice din Romania: Rovinari si Turceni.
Productia de energie termoelectrica impreuna cu activitatile miniere, creeaza
probleme substantiale asupra mediului, probleme ce au un impact mare asupra
standardului de viata al locuitorilor din regiune. De exemplu, calitatea apei
potabile este afectata de poluarea Raului Jiu.
Populatia regiunii
Regiunea Sud Vest Oltenia avea, in 2004, o populatie de 2317636 locuitori
(10,7% din populatia totala a tarii), densitatea acesteia fiind sub media nationala
(79,7 locuitori/km2 fata de 91,2 locuitori/km2).
Ponderea populatiei pe medii este de 47,2% in mediul urban fata de 52,8% in
mediul rural. (Romania – 54,9 % in mediul urban fata de 45,1% in mediul rural),
judetele cu cel mai mare numar de locuitori in mediul rural fiind Olt (59,6%),
Gorj (53%) si Valcea (55%). Dintre orasele mici (sub 20000 locuitori), multe nu
INHGA – DGA 97

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
au o structura si dezvoltare corespunzatoare: Vanju Mare, Dabuleni, Scornicesti
etc.
Populatia urbana este concentrata in special in cele cinci resedinte de judet
care totalizeaza impreuna 63% din populatia urbana a regiunii (tab. 1.1). Alte
centre importante sunt municipiul Caracal – ex-resedinta a fostului judet
Romanati si un numar de orase cu structura de mono-industrie incluzand
municipiul Motru (industria miniera) si orasul Rovinari (energie termica).
In regiunea Oltenia, judetele Mehedinti, Gorj si Valcea sunt mai slab populate,
avand o medie mult sub cea nationala, pe cand Doljul si Oltul depasesc,
respectiv se apropie de aceasta valoare. Exista 3 mari zone izolate in regiune
unde satele se gasesc la peste 30 km de primul oras. Acest lucru influenteaza
intr-o masura negative infrastructura, atat cea de transporturi si utilitati, cat si
cea manageriala.
Distributia populatiei ocupate pe sectoare de activitate evidentiaza implicarea
acesteia in activitati agricole intr-o proportie semnificativa (47,7%). Fata de
inceputul intervalului analizat se constata, totusi, diminuarea greutatii specifice
a agriculturii, industriei si constructiilor, in detrimentul serviciilor (de la 24,2% in
anul 1996, la 27,8% in anul 2004).
Dezvoltarea regiunii si eligibilitatea pentru politica de coeziune 2007-2013
In prima perioada de programare 2007 - 2013, potrivit regulilor politicii de
coeziune, regiunea Sud-Vest Oltenia va beneficia de politica de coeziune sub
doua obiective:
Convergenta si Cooperare Teritoriala Europeana.
Exista doua tipuri de eligibilitate a regiunii S-V Oltenia sub obiectivul
Convergenta:
‣ o eligibilitate regionala (intrucat PIBul regional per capita (in PPC), la
nivel NUTS II, disponibil pe perioada 2000-2001-2002 se situeaza
sub 75% din media UE 25: 23,6% din media UE 25);
‣ o eligibilitate nationala, sub Fondul de Coeziune (intrucat PNB per
capita al Romaniei (in PPC), pe perioada 2002 – 2003 - 2004 se
situeaza sub 90 % din media comunitara).
Obiectivul cooperare teritoriala europeana vizeaza trei componente:
Cooperare transfrontaliera
‣ Dezvoltarea sistemelor de infrastructura fizica (imbunatatirea
infrastructurii de transport, a retelelor si serviciilor de informare si
comunicare, realizarea interconexiunii sistemelor energetice, de apa
si reciclarea deseurilor).
INHGA – DGA 98

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
‣ Intarirea conexiunilor/relatiilor economice intre regiunile invecinate
pentru a sustine impreuna dezvoltarea economica durabila a zonei
(dezvoltarea cooperarii in domeniile IMM, turism si comertul de
granita, promovarea integrarii pietelor locale ale fortei de munca).
‣ Realizarea coeziunii sociale si culturale intre comunitatile si cetatenii
de pe ambele parti ale granitei (dezvoltarea utilizarii in comun a
infrastructurii din domeniile sanatate, cultura si educatie).
‣ Solutionarea in comun a unor amenintari similare si simultane din
partea factorilor de mediu (prevenirea inundatiilor, alunecarilor de
teren, eroziunii solului, realizarea unor sisteme de avertizare si
control a riscurilor naturale si tehnologice).
Granita Romania - Bulgaria a devenit granita interna a UE, odata cu aderarea
celor doua state, in 2007.
La nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, in cadrul acestei componente vor fi eligibile
judetele Dolj, Mehedinti si Olt.
Cooperare transnationala
In urma divizarii recente a spatiului CADSES, intregul teritoriu al Romaniei va
face parte din spatiul Dunare Balcani (CADSES sud), alaturi de state precum
Austria, Ungaria, Bulgaria, Slovenia, Grecia si unele regiuni din Italia si
Slovacia.
Temele majore in jurul carora se vor dezvolta proiecte in aceasta zona sunt:
managementul apei (in special fluviul Dunarea), siguranta maritima (Marea
Neagra), prevenirea inundatiilor, cercetare-dezvoltare, inovare si retele IMM.
Cooperarea interregionala vizeaza programe si proiecte cu orice regiuni din
Uniunea Europeana, cu conditia ca beneficiarii sa fie din trei regiuni localizate in
trei state membre sau din trei tari, din care cel putin doua sunt state membre.
Actiunile eligibile in cadrul acestei componente se refera la: incurajarea
schimbului de experienta si de bune practici referitor la dezvoltarea urbana,
modernizarea serviciilor publice, incluziune sociala, antreprenoriat; • efectuarea
de studii si colectarea de date in domenii de interes comun.
Contextul economic al Regiunii Sud – Vest Oltenia
Structura economica a regiunii
Structura economica a regiunii Sud - Vest Oltenia este consecinta atat a
potentialului economic natural, cat si a traditiei economice existente in regiune.
Potentialul economic natural este dat de bogatele resurse agricole
(dimensiunea terenului agricol, precum si calitatea acestuia, considerat a fi pe
unul din locurile fruntase intre terenurile arabile ale Romaniei), hidroenergetice
(rolul energetic principal in Romania - in 2001, 71,57% din totalul productiei
INHGA – DGA 99

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
hidroelectrice nationale era produs aici), si termoenergetice (27% din totalul
productiei termoelectrice nationale, in 2001). Aceste resurse sunt distribuite
diferit in interiorul regiunii: judetele din sud (Dolj si Olt in special, Mehedinti) sunt
preponderent agricole, Mehedinti si Valcea se remarca prin resursele
hidroenergetice de la Portile de Fier si Lotru-Olt, iar Gorj prin resursele
termoenergetice din zona Motru-Rovinari si Turceni. La nivel national interregional,
un potential agricol similar este prezent in regiunile Nord-Est si Sud
Muntenia, in timp ce resurse hidroenergetice sunt prezente in regiunea Nord-
Est. La nivel european, potential agricol asemanator este prezent in regiunile
Frantei si hidroenergetic in regiunile Suediei.
Muntii, acoperiti de paduri si pasuni alpine, constituie un important potential
turistic si hidroenergetic, inca insuficient folosit. Subsolul regiunii este bogat in
carbune, minerale metalice si nemetalice, sare, petrol, gaze naturale, ape
minerale etc. Vegetatia forestiera ce acopera teritoriul regiunii este formata din
foioase (stejar, fag, ulm, carpen, frasin, paltin, tei s.a.), pana la 1000 - 1400 m si
conifere (brad, molid, pin, zada s.a.), pana la 1800 m, si adaposteste o fauna
bogata si variata, interesanta din punct de vedere cinegetic.
Structura Produsului Intern Brut pe categorii de resurse (VAB)
La nivelul anului 2003 cea mai mare contributie la formarea valorii adaugate
brute (VAB) a avut-o sectorul industrial (inclusiv energie electrica si termica,
gaze si apa) de 50929,7 mld. lei, reprezentand 31,83% din VAB regionala,
urmata de sectorul agricol cu 25779,00 mld. Lei reprezentand 16.11%, sectorul
tranzactiilor imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate intreprinderilor
16379,80 mld. lei, (10,24%), transport, depozitare si comunicatii 15423,7 mld.
lei,(9,64%), administratie publica si aparare 13019,10 (8,14%), comert
12141,10 mld. lei, (7,59%) si constructii 11084,40 mld. lei, (6,93%).
Dinamica VAB regionala in perioada 2000-2003, evidentiaza o crestere cu
700% in domeniul pescuitului si pisciculturii, urmata de sectorul administratiei
publice si apararii (279,06%), sanatate si asistenta sociala (174,86%),
constructii (168,35%), transport, depozitare si comunicatii (156,79%) si
intermedieri financiare (153,79%).
Structura economica sectoriala a Regiunii de Dezvoltare SV Oltenia reflecta o
dezvoltare inferioara in comparatie cu media nationala (tab. de mai jos), chiar
daca ponderile sectoarelor industrial si cel al constructiilor este cu 3,62% si
respectiv 0,38% mai mare decat media nationala. Atat la nivel national, cat si la
nivel nivel regional, ponderea agriculturii la formarea PIB s-a diminuat fata de
anii precedenti, totusi la nivelul anului 2003, ponderea regionala este superioara
celei nationale cu 3 puncte procentuale. Ponderea sectoarelor din sfera
comertului si serviciilor se situeaza semnificativ sub media nationala, aspect ce
reflecta o structura economica inferioara celei nationale si europene.
INHGA – DGA 100

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Analiza in dinamica a structurii economiei regionale evidentiaza o schimbare in
conformitate cu tendintele nationale, insa pastreaza decalajele relativ constante
in raport cu aceasta. Aceasta transformare in structura activitatilor economice
reflecta in general tendintele nationale globale. Se poate chiar concluziona ca,
luata ca un intreg, economia Olteniei s-a schimbat putin mai lent si mai putin
intensiv in comparatie cu cea a Romaniei. Structura economico-sociala
regionala, ce a rezultat in urma procesului de restructurare economica, este in
continuare serios dezechilibrata.
Sectorul energetic din regiunea Sud - Vest Oltenia reprezinta o infrastructura
strategica de baza a economiei regionale si nationale. Reteaua hidrologica,
alaturi de configuratia reliefului, confera regiunii rolul energetic principal in
Romania (71,57% din totalul productie hidroelectrice, cu un total de 10363,39
GWh in 2001), prin exploatarea potentialului apelor curgatoare care traverseaza
regiunea : fluviul Dunarea, raurile Jiu si Olt. Pe teritoriul Olteniei se afla
complexele hidroenergetice Portile de Fier (printre cele mai mari din Europa) –
judetul Mehedinti si Lotru-Olt –in judetul Valcea (printre cele mai mari din
Romania). Mai mult, aproape de zonele miniere Motru –Valea Jiului,
functioneaza doua din cele mai mari centrale termoelectrice din Romania:
Rovinari si Turceni. Importanta Olteniei in productia nationala de energie este
ilustrata in tabelul de mai jos. Asa cum se poate vedea, regiunea detine 27%
din totalul productiei termoelectrice si 71,5% din totalul productiei de energie
hidroelectrica a Romaniei.
Productia de energie hidroelectrica a Regiunii Sud - Oltenia
Unitatea teritoriala
Energie hidroelectrica (GWh/an)
Mehedinti 7357,544
Valcea 2767,459
Gorj 238,184
Olt -
Dolj -
Regiunea Sud - Oltenia 10363,39
Sursa: Hidroelectrica SA
Romania 14478,22
% din total 71,57
Productia de energie termoelectrica impreuna cu activitatile miniere, creeaza
probleme substantiale asupra mediului, probleme ce au un impact mare asupra
standardului de viata al locuitorilor din regiune. De exemplu, calitatea apei
potabile este afectata de poluarea Raului Jiu. Dezvoltarea si modernizarea
sectorului energetic reprezinta baza dezvoltarii si modernizarii industriei si in
principal a industriei prelucratoare, care la randul ei este principalul producator
de piese de schimb si componente pentru buna functionare a instalatiilor
INHGA – DGA 101

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
energetice. Avand in vedere rolul capital detinut de regiunea Sud-Vest Olenia in
acest sector, cresterea competitivitatii sectorului energetic trebuie sa reprezinte
un obiectiv esential al economiei regionale.
Zonele defavorizate
In conformitate cu legea in vigoare, SV Oltenia are trei zone defavorizate, zone
ce au fost in mod special afectate de restructurarea industriala si in particular de
crizele din sectorul minier. Aceste zone sunt Albeni, Schela si Motru, toate
localizate in judetul Gorj, cu o suprafata totala de 1282 km 2 .
Albeni are o suprafata de 239 km 2 cuprinzand ca localitati mai importante: Tg.
Carbunesti, Albeni, Bustuchin si Rosia de Amaradia. Este o zona deluroasa cu
un total de 18000 locuitori si o rata a somajului de 70% din totalul populatiei, la
sfarsitul anului 2000. Zona depinde in special de industria grea: miniera,
extractie de gaz si petrol, constructii materiale si lemn. Schela este o zona cu o
suprafata de aprox. 384,6 km 2 si cuprinde ca localitati mai importante Bumbesti-
Jiu si Schela, cu un total de 14000 locuitori si o foarte scazuta densitate a
populatiei. Ultima zona, Motru-Rovinari are o suprafata de aprox. 430,84 km 2 si
cuprinde doua localitati: Motru si Rovinari cu un total de 66000 locuitori.
Infrastructura
Infrastructura de transport
Regiunea SV Oltenia este traversata de 3 Axe prioritare ale retelei europene de
transport (TEN-T): axa prioritara 7 (rutiera) – fostul Coridor Pan-european IV;
axa prioritara 18 (fluviul Dunarea) – fostul Coridor Pan-european VII; axa
prioritara 22 (feroviara)
Dunarea reprezinta o cale de transport pe apa internationala care se intinde de
la Marea Neagra la Sulina in Romania, via Belgrad in Serbia, Croatia,
Budapesta in Ungaria, Bratislava in Slovacia si Viena in Austria, pana la izvorul
sau in Muntii Padurea Neagra in Germania. Lungimea sa totala este de 2845
km. Este navigabila pana la km 2411, la Bamberg de unde se conecteaza la
Rin via canalul Bamberg/Kelheim de 171 km in lungime. Dunarea face parte din
axa prioritara TEN-T-18: axa de transport fluvial Rin/Meusia-Main-Dunare, si
furnizeaza Romaniei si altor tari prin care trece noi oportunitati majore pentru
dezvoltarea transportului pe apa. In Romania traficul pe cai navigabile este
aproape in exclusivitate realizat pe Dunare, navigabila din Bazias (la intrarea in
Romania) pana la Braila pentru nave cu pescaj de 2 m, iar pe Dunarea
maritima, intre Braila si Sulina, pentru nave cu pescaj de pana la 7 m. De-a
lungul celor 1075 km ai Dunarii din Romania, cele 19 orase localizate pe malul
romanesc sunt de asemenea porturi fluviale din care 5 apartin regiunii Oltenia:
Orsova, Drobeta Turnu - Severin, Calafat, Bechet si Corabia. Dunarea
functioneaza in prezent ca bariera naturala pentru transportul rutier /feroviar. In
aceasta regiune exista trei poduri in sectiunea romaneasca si doua baraje la
Portile de Fier I si II. Administratiile porturilor sunt responsabile cu intretinerea
INHGA – DGA 102

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
infrastructurii portuare si in special a cheurilor. Ca parte a retelei de transport
trans-europene, Dunarea are potential pentru dezvoltarea turismului in zonele
adiacente raului si in Delta si pentru imbunatatirea activitatilor din porturile
fluviale, fiind parte din dezvoltarea transportului combinat. Pana in prezent nu s-
au desfasurat lucrari de reabilitare a porturilor din regiunea SV Oltenia; POR
2007 - 2013 va finanta proiecte de reabilitare si modernizarea porturilor de
interes regional/local.
Strazile orasenesti
Oltenia are o retea de 2539 km de astfel de strazi (10,15% din totalul retelei
nationale), din care 1555 km sunt modernizati (10,61% din totalul de km la nivel
national modernizati).
Reteaua de distributie a apei potabile
Lungimea retelei de alimentare cu apa a regiunii Oltenia este de 3969 km
(penultimul loc intre regiuni), 8,8 % din totalul national de 44987 km.
Reteaua de distributie a apei potabile la sfarsitul anului 2004
Localitati cu sisteme centralizate
Lungimea totala simpla a retelei
Unitatea de alimentare cu apa (numar)
de distributie a apei potabile
teritoriala
Din care municipii si
Total
(km)
orase
Mehedinti 41 5 651
Valcea 35 11 787
Gorj 39 9 922
Olt 47 8 805
Dolj 12 7 804
Regiunea Sud 174 40 3969
- Oltenia
Romania 1860 309 44987
Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, INS, 2005
Judetul Dolj are cel mai mic numar de localitati din tara cu sisteme centralizate
de alimentare cu apa, 12 din 479 (comparativ cu judetele Arges si Cluj, care au
73, respectiv 72 localitati care dispun de astfel de instalatii). Regiunea Oltenia
are in total cel mai mic numar de localitati alimentate cu apa din Romania.
Evolutia cantitatii de apa potabila distribuite populatiei reliefeaza o descrestere
de-a lungul ultimilor 10 ani in Oltenia, atat la nivel regional, cat si la nivel
national. Proportia apei de uz casnic din totalul apei distribuite a inregistrat
usoare modificari de-a lungul ultimei decade.
Dupa anul 1990, apa a inceput sa fie distribuita utilizandu-se apometre. Aceasta
masura a contribuit la o mai buna distributie a apei, reducand atat pierderile cat
si costurile si imbunatatind monitorizarea consumului de apa. Regiunea Oltenia
se plaseaza pe ultimul loc in Romania in ceea ce priveste procentul de apa
INHGA – DGA 103

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
furnizata prin utilizarea de apometre: 61,5%, comparativ cu 75,3% la nivel
national si 81,1% si 86,1% pentru regiunile Vest, respectiv, Bucuresti - Ilfov.
Din punctul de vedere al ponderii cantitatii repartizate prin apometre fata de
totalul cantitatii de apa potabila distribuite catre consumatori, judetul Gorj este
situat pe penultimul loc in Romania (39,2%), pe ultimul loc aflandu-se judetul
Teleorman (36,3%). Numai judetul Valcea se plaseaza cosiderabil peste media
nationala – 91,7% (date 2004).
Reteaua publica de canalizare
Lungimea retelei publice de canalizare la nivel regional este de 1466 km.
Aceasta reprezinta doar 8,37% din lungimea retelei de canalizare la nivel
national (17514 km). Din acest punct de vedere regiunea Oltenia se afla pe
ultimul loc, asa cum se observa si din tabelul urmator.
Localitati cu sisteme publice de canalizare la 31.12.2004
Localitati cu sisteme publice
Lungimea totala simpla a
Unitatea de canalizare (numar)
conductelor de canalizare publica
teritoriala
Din care municipii si
Total
[km]
orase
Mehedinti 12 5 181
Valcea 15 11 308
Gorj 13 9 191
Olt 10 8 247
Dolj 8 6 539
Regiunea Sud - 58 39 1466
Oltenia
Romania 675 302 17514
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2005, INS,2006
In Romania, judetul Dolj se numara printre judetele cu cel mai mic numar de
localitati cu retea publica de canalizare din tara (8 localitati comparativ cu
judetul Bacau, care are 49 de localitati conectate la retea).
In special, in Craiova, statia de epurare a apei inca nu functioneaza, apele
reziduale provenind de la populatie si de la unitatile industriale fiind deversate
intr-un canal colector care este partial acoperit si care traverseaza orasul,
deversandu-se apoi in raul Jiu, care se varsa la randul sau in Dunare. In
celelalte orase ale regiunii nu exista statii de epurare a apei, apele reziduale
deversandu-se direct in raurile Olt, Jiu sau in Dunare. Regia de canalizare
beneficiaza de un proiect in cadrul programului ISPA, prin care se urmareste
construirea si darea in functiune a unei noi statii de epurare a apei si a unui nou
canal colector in Craiova.
La Calafat, lucrarile de constructie la statia de epurare a apei (Programul Phare
2001) sunt aproape de finalizare. In celelalte orase ale regiunii nu exista statii
INHGA – DGA 104

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
de epurare a apei, apele reziduale deversandu-se direct in raurile Olt, Jiu sau in
Dunare.
Municipiile Ramnicu Valcea si Drobeta Turnu-Severin vor beneficia de lucrari de
reabilitare a sistemului de alimentare cu apa, a sistemului de canalizare si a
statiei de tratare a apelor reziduale in valoare de 29000000,00 Euro, respectiv
41600000,00 Euro finantate din programul ISPA, memorandumul de finantare
pentru aceste proiecte fiind semnate la 6 decembrie 2004.
Conditiile de mediu
Consideratii generale
Intensitatea activitatilor economice a condus la poluarea continua a apei,
aerului, solului si subsolului regiunii SV Oltenia.
Masuratorile sistematice ale calitatii aerului din jud. Dolj au evidentiat, in zonele
de N-V ale acestuia, la Isalnita, Podari si Calafat, concentratii medii anuale, de
regula la limita maxima admisibila, la amoniac, dioxid de azot si pulberi.
Reducerea activitatii industriale a contribuit la diminuarea cantitatii de noxe
degajate in mediu.
In jud. Gorj, o suprafata considerabila de teren este afectata de existenta
exploatarilor miniere, activitate ce genereaza pulberi sedimentabile si scoate din
circuitul agricol suprafete importante prin depozitele de steril.
In jud. Olt, exploatarile de petrol afecteaza, in principal, solul.
In jud. Valcea, solul este afectat de eroziune, in adancime (487ha.) si la
suprafata (2184 ha.), alunecari de teren (892 ha.) si eroziuni de mal (694 ha.),
ca si de exploatari de steril (1145, 3 ha.).
Solul regiunii este degradat de continutul redus si foarte redus de fosfor si azot,
de aciditatea puternica si moderata, de compactarea solului, poluare cu petrol si
pesticide, etc.
In ceea ce priveste apele freatice, in unele zone din mediu rural persista
concentratii relativ ridicate de amoniu, nitrati si nitriti, influentand negativ
calitatea apei potabile si contribuind la afectarea sanatatii populatiei la nivelul
zonelor afectate.
Calitatea apei
Bazinul hidrografic Jiu
O mare pondere in poluarea apelor raului Jiu o au exploatarile miniere, si
reparatia de carbune Coroesti.
Termocentralele Paroseni, Rovinari, Turceni, datorita volumului mare de apa
vehiculat de sistemele de racire contribuie la cresterea temperaturii apei cu
peste 10 grade Celsius peste temperatura normala. Aceasta situatie creeaza
probleme alimentarii cu apa potabila a municipiului Craiova, alimentarii cu apa
INHGA – DGA 105

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
de racire a termocentralei Isalnita precum si a SNP Petrom, suc. DOLJCHIM
Craiova.
Preparatiile de carbune, exploatarile miniere si termocentralele in anul 2005, in
mare masura, au contribuit la inrautatirea calitatii apei raului Jiu, situatie ce se
resimte in amonte de priza de captare apa Isalnita, unde concentratia in
suspensii in aceasta sectiune ingreuneaza procesul de autoepurare a apelor,
contribuie la schimbarea proprietatilor fizice ale apei, la distrugerea florei si
faunei raului Jiu.
In bazinul superior o contributie insemnata o are RAAVJ Petrosani prin apele
evacuate de statia de epurare Denutoni, a carei treapta mecanica a fost pusa in
functiune in anul 2003, respectand in acest fel conditiile impuse de Uniunea
Europeana.
In zona Tg. Jiu sunt descarcate apele provenite de la AQUATERM Tg. Jiu a
carei statie de epurare nu este terminata, neavand capacitatea necesara si fiind
exploatata si intretinuta necorespunzator.
In zona Podari-Malu Mare sunt deversate apele provenite de la Termocentrala
Isalnita, DOLJCHIM Craiova, municipiul Craiova, precum si apele uzate de pe
platforma Podari.
Termocentrala Isalnita in anul 2005 a evacuat in raul Jiu urmatoarele cantitati
de substante poluante: - 47 t/an suspensii; - 322 t/an reziduu fix; - 24 t/an
cloruri; - 0,220 t/an amoniu.
SNP PETROM - Sucursala DOLJCHIM Craiova a evacuat in anul 2005 prin
deversarea de ape uzate urmatoarele cantitati de poluanti in raul Jiu: 76 t/an
CBO5; 134 t/an suspensii; 248 t/an reziduu fix; 18 t/an amoniu; 683 t/an azotati.
R.A. Apa Craiova, fara statie de epurare, a evacuat in anul 2005 odata cu apele
uzate neepurate urmatoarele cantitati de substante poluante: 975 t/an CBO5;
7350 t/an suspensii; 25645 t/an reziduu fix; 4175 t/an cloruri; 620 t/an amoniu;
1510 t/an azotati.
DOLJCHIM Craiova si RA Apa Craiova sunt unitati cu pondere insemnata in
poluarea raului Jiu, ceea ce face ca apa raului Jiu aval de deversarea celor
doua mari unitati sa fie de categoria a II-a de calitate.
Bazinul hidrografic Dunarea
In urma controalelor efectuate la folosintele de apa aferente bazimului
hidrografic Dunarea, conform programelor aprobate s-a constatat la majoritatea
agentilor economici din judetul Dolj o diminuare a debitelor evacuate fata de
debitele autorizate, ca urmare a reducerii sau restrangerii activitatilor
economice. Datorita acestui aspect principalii agenti economici nu au avut
permanent depasiri semnificative la indicatorii de calitate fata de limitele admise
din actele de reglementare de gospodarire a apelor.
INHGA – DGA 106

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Situatii deosebite cu depasiri semnificative la unii indicatori de calitate fata de
limitele admise au fost: S.C.G.C.L. Calafat, si Servicii Publice Bailesti.
SCGCL Calafat - Unitatea are ca profil de activitate prestari servicii apa-canal
pentru populatie si industrie din Calafat.
Alimentarea cu apa se realizeaza din sursa de suprafata fluviul Dunarea, prin
intermediul a 3 criburi din beton si statia de pompare echipata cu 2
electropompe 14 NDS, Q = 1080 mc/h si 2 electropompe 18 NDS, Q = 2150
mc/h (nu functioneaza in prezent) pentru industrie.
De la captare apa este transportata printr-o conducta cu diametru de 1000 mm,
pana la decantor cu o capacitate de 3700 mc. Dupa tratare cu sulfat de
aluminiu si decantare apa merge la cele 6 filtre rapide, se clorineaza intr-un
bazin, de unde este refulata in rezervorul de inmagazinare de 5000 mc si 2
rezervoare de 2000 mc., apoi apa este transportata si distribuita catre oras prin
intermediul a 2 pompe TERMA 200 cu un debit de Q = 350 mc/h pentru
populatie si prin intermediul a 2 electropompe CERNA cu Q = 375 mc/h pentru
industrie.
Timpul de functionare este de 365 zile/an cu 24 ore/zi.
Calitatea apei pe baza datelor existente la sectiunile de supraveghere este de
categoria I de calitate.
Modul de functionare a statiei de tratare este corespunzator.
Evacuarea apelor uzate se face astfel: apele uzate menajere orasenesti sunt
evacuate in canalizarea orasului, care deverseaza direct in fluviul Dunarea prin
2 guri de evacuare deoarece statia de epurare a municipiului este in
constructie.
Primaria Calafat a obtinut includerea municipiului Calafat in programul de
finantare externa pentru realizarea statiei de epurare.
Sector Servicii Publice Bailesti Apele industriale si menajere urbane din
municipiul Bailesti se evacueaza neepurate in paraul Balasan, ceea ce face ca
paraul Balasan sa se incadreze in categoria a Iia de calitate.
Sector Servicii Publice Bailesti a obtinut avizul nr.11/06.05.1996 privind
investitia: Statie de epurare si extindere a retelei de canalizare oras Bailesti.
Documentatia prevede extinderea retelei orasenesti de canalizare pe 19.9 km si
realizare statie de epurare, cu un debit de 200 l/s, care urmeaza a fi evacuat in
paraul Balasan. Apele pluviale se evacueaza separat prin retele stradale tot in
paraul Balasan in mai multe puncte.
Lucrarile de investitii privind statiile de preepurare ale unitatilor se vor realiza in
functie de fondurile alocate.
Consideratii privind impactul apelor uzate asupra resurselor de apa
INHGA – DGA 107

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
In judetul Dolj, s-a constatat ca la majoritatea agentilor economici, s-au diminuta
debitele de apa evacuate, fata de debitele autorizate, ca urmare reducerii sau
restrangerii activitatilor economice. Datorita acestui aspect, principalii agenti
economici nu au avut depasiri semnificative la indicatorii de calitate, fata de
limitele admise prin actele de reglementare de gospodarire a apelor.
Statiile de epurare se afla intr-un grad avansat de uzura fizica si morala, avand
capacitatea de epurare insuficienta, pentru debitele de apa uzata. Cele mai
multe statii de epurare nu realizeaza parametrii calitativi reglementati,
deversand in cursurile de apa receptoare debite de ape insuficient epurate. O
problema majora o constituie evacuarile directe de ape neepurate datorita
lipsei statiilor de epurare.
Cauzele functionarii necorespunzatoare ale instalatiilor de epurare constau in
subdimensionarea acestora, uzura fizica a instalatiilor si a exploatarii
necorespunzatoare.
Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata si a celor subterane
Cea mai cunoscuta zona critica din punct de vedere al calitatii apelor este zona
Breasta-Craiova, in care apele freatice din Lunca Jiului erau captate prin 5
fronturi de captare si trimise in statia de deferizare Breasta, dupa care se
foloseau in alimentarea cu apa a municipiului Craiova.
Prezenta fierului bivalent in apele freatice este in situ astfel incat eliminarea
acestuia este realizata in statia de deferizare.
Analizand datele din buletinele de analiza fizico-chimice efectuate la probele de
apa prelevate din apele de suprafata, din apele raului Jiu (baraj Isalnita) si din
forajele Statiei hidrogeologice pentru urmarirea poluarii Isalnita, constatam ca
apele uzate evacuate de DOLJCHIM Craiova prin evacuarile canal meteoric,
Sybetra si Kellog in raul Jiu si paraul Amaradia nu mai au incarcarile mari din
anii anteriori. In schimb, apele din precipitatiile care cad pe suprafata batalului
de ape fosfo - amoniacale se infiltreaza prin fundul batalului in apele freatice,
antrenand mari cantitati de amoniu, azotati, fosfati etc., care se regasesc in
forajele hidrogeologice pentru urmarirea poluarii.
Aceste considerente ne determina sa apreciem zona Isalnita-Breasta ca o zona
critica din punct de vedere al calitatii apelor freatice din bazinul hidrografic Jiu.
Conform analizelor fizico-chimice efectuate la forajele pentru urmarirea poluarii
apelor freatice din zona haldelor de cenusa ale CET II Craiova, zona invecinata
acestora are apele freatice poluate cu sulfati si fier, cu valori mari si pentru
reziduu fix si pH.
Concluzii
In vederea protectiei calitatii apelor de suprafata si subterane din bazinul
hidrografic Jiu si imbunatatirea calitatii acestora se impun cunoasterea si
evidenta exploatarilor din subteran caracterizate printr-o serie de actiuni, care
INHGA – DGA 108

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
concura la gospodarirea judicioasa a resurselor de apa subterane si masuri
care sa asigure conservarea si protectia resurselor de apa.
Pentru o gospodarire rationala a surselor de apa subterana sunt necesare
actiuni pentru: stabilirea tuturor surselor de apa subterana in functiune in anul
2005 si sursele scoase din functiune; exploatarea rationala a forajelor
hidrogeologice prin dotarea cu apometre la fiecare foraj si montarea pompelor
adecvate la adancimile stabilite, precum si verificarea debitelor de exploatare
pentru fiecare foraj in parte; folosirea apelor subterane in exclusivitate pentru
alimentari cu apa potabila; folosirea apelor subterane cu calitati inferioare in
industrie si alte folosinte; stabilirea zonelor de protectie hidrogeologica pentru
fiecare sursa de ape subterane din zona de competenta a Directiei Apelor Jiu;
in apropierea surselor potentiale de poluare se impune organizarea unui sistem
de supraveghere a calitatii apelor subterane prin executarea unor foraje
hidrogeologice de control, instituirea unui program de monitorizare a
chimismului apelor subterane de adancime, prin efectuarea de analize fizicochimice
la forajele hidrogeologice de adancime existente.
In vederea imbunatatirii calitatii apelor de suprafata din bazinul hidrografic Jiu
se impune ca toate lucrarile la statiile si instalatiile de epurare sa fie finalizate si
sa functioneze la capacitate cu realizarea eficientei maxime de epurare a apelor
uzate pentru respectarea prevederilor reglementarilor comunitare (Directiva
cadru privind apa si cele 7 directive - fiice) precum si standardele si normativele
romanesti in vigoare.
Propuneri si masuri pentru protectia calitatii apelor
Datorita reducerii productiei, in unele zone calitatea resurselor de apa a
inregistrat pentru anul 2005 o imbunatatire.
Analiza comparativa a dinamicii apelor subterane reliefeaza o accentuare in
ultimii ani a aprecierii acestor resurse atat sub aspectul extinderii spatiale a
zonelor afectate, cat si a intensitatii de manifestare a principalelor caracteristici
si zone de poluare.
Pentru diminuarea acestor fenomene au fost intreprinse urmatoarele masuri:
imbunatatirea Sistemului national de supraveghere a calitatii apelor, a dotarii
Directiei Apelor Jiu; desfasurarea de activitati de control al agentilor economici
utilizatori de apa si potential poluatori ai apelor de suprafata sau subteran si de
indrumare in scopul prevenirii si combaterii poluarii apelor; realizarea de
instructaje periodice cu gospodarii de apa abilitati pentru control in domeniul
apelor, pentru pregatirea continua si specializare pe plan legislativ; instituirea
unui regim de supraveghere speciala a activitatii de epurare a apelor uzate
desfasurata de agentii economici ce reprezinta mari surse de poluare a apelor
din bazinul hidrografic Jiu.
Pentru protectia resurselor de apa se interzice evacuarea in receptorii naturali a
apelor uzate, a substantelor poluante ce depasesc concentratiile stabilite in
INHGA – DGA 109

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
normativ, a apelor uzate care provoaca depuneri de materii si suspensii
sedimentabile, a cresterii turbiditatii, schimbarea culorii, gustului si mirosului
apei receptorului fata de starea naturala.
Se interzice evacuarea in receptorii naturali a apelor uzate care contin
pesticide, a apelor uzate continand patogeni sau virusi, provenind de la spitale,
unitati zootehnice, abatoare si a afluentilor statiilor de epurare orasenesti.
Statiile de evacuare a apelor uzate in receptorii naturali, trebuie prevazute cu
mijloace de masurare a debitelor si volumelor de ape uzate evacuate si
amenajate pentru prelevarea de probe de apa pentru analiza, sau sa fie dotate
cu sisteme automate de determinare a calitatii apelor uzate evacuate.
Calitatea solului
Calitatea solului rezulta din interactiunile complexe intre elementele
componente ale acestuia si poate fi legata de interventiile defavorabile si
practicile agricole adaptate la conditiile de mediu, introducerea in sol de
compusi mai mult sau mai putin toxici, acumularea de produse toxice provenind
din activitati.
Principala masura este conservarea si protejarea fondului forestier si a celui
funciar existent, prevenirea, stoparea sau reducerea tuturor factorilor care
influenteaza negativ buna gestionare si exploatare a fondului existent. Avand in
vedere ca mai exista litigii privind proprietatea asupra terenurilor, fondul funciar
privat are tendinte de dezvoltare in urmatorii ani, cu specificatia ca se vor
modifica si categoriile de folosinta.
Odata cu diminuarea calitatii solului cresc riscurile de compromitere a recoltelor
si de erodare semnificativa a acesteia. Astfel solul ajunge sa fie utilizat ca
pasune.
Calitatea pamantului propice pentru agricultura depinde de administrarea
acestuia.
Solurile au nevoie de sute de ani pentru a se reface, dar pot fi distruse in
cativa ani printr-o administrare incorecta.
Pentru mentinerea sau imbunatatirea calitatii solului existent s-au avut in vedere
urmatoarele masuri: mentinerea sau reducerea lucrarilor mecanice executate
pe aceeasi suprafata; corectarea reactiei acide a solurilor in vederea
imbunatatirii proprietatilor fizice, chimice si biologice ale acestora; extinderea
suprafetelor cu deseuri organice; efectuarea de controale fitosanitare pentru
depistarea bolilor si daunatorilor de carantina in scopul eliberarii buletinelor de
avertizare.
Pe viitor, avand in vedere politica de conservare a solurilor, de protejare a lor
atat din punct de vedere fizic, chimic, biologic cat si tehnic se vor infiinta la
nivelul fiecarei zone agricole comisii care sa gestioneze profesionist solurile.
INHGA – DGA 110

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Presiuni asupra starii de calitate a solurilor
Soluri afectate de reziduuri zootehnice
Judetul Dolj
In afara unor suprafete foarte mici, nesemnificative din imprejurimile
intravilanelor, la nivelul judetului Dolj nu se constata prezenta terenurilor cu
soluri afectate de reziduuri zootehnice (putinele cantitati de ingrasaminte
organice rezultate din sectoarele zootehnice si gospodariile private sunt utilizate
ca fertilizanti organici).
Judetul Gorj
In judetul Gorj mai functioneaza 2 complexe zootehnice, SC SUINPROD S.A
care este profilat pe cresterea porcinelor si SC AVIINSTANT – cresterea
pasarilor.
Pot fi intalnite si alte surse de poluare cu reziduuri zootehnice cu totul
accidentale in gospodariile populatiei, pe zone restranse, fara a constitui un
grad de pericol ridicat.
Judetul Mehedinti
In cursul anului 2005 in judetul Mehedinti au fost afectate cu reziduuri
zootehnice urmatoarele suprafete: Pristol – 35 ha, Gruia – 42 ha, Cazanesti –
18 ha.
Judetul Olt
Comparativ cu inceputul anilor 1990 septelul s-a redus considerabil in unitatile
economice de profil, ceea ce a condus la scaderea cantitatile de dejectii
animale.
S-a redus concentratia dejectiilor in depozite mari ca urmare a desfiintarii
tuturor complexelor pentru cresterea animalelor (porci, vaci), in schimbul
dispersarii in mai multe depozite cu incarcare mai redusa si cu suprafete mai
mici situate fie in gospodariile individuale, fie in administrarea consiliilor
comunale.
La nivelul judetului exista numai un numar de trei complexe pentru cresterea
pasarilor.
In anul in curs pe raza judetului Olt nu au fost identificate suprafete afectate de
reziduurile zootehnice.
Judetul Valcea
In general, namolurile rezultate din statiile de epurare orasenesti sunt
depozitate pe paturi de uscare dupa care sunt evacuate la depozitul de deseuri
zonal. Cea mai mare problema pentru utilizarea namolurilor in agricultura este
transportul al carui cost ridicat, impiedica apelarea la acest mijloc de utilizare a
ingrasamantului natural.
INHGA – DGA 111

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Lipsa unei monitorizari adecvate a depozitarii in paturile de uscare si de control
al fermentarii, impiedica luarea unor decizii corecte in privinta valorificarii lui
eficiente.
In concluzie, se poate afirma ca in judetul Valcea nu sunt soluri afectate de
reziduuri zootehnice.
Poluarea solurilor in urma activitatilor din sectorul industrial (minier,
siderurgic)
Judetul Mehedinti
Poluarea solului din sectorul minier: comuna Floresti – Mina Zegujani – 12 ha;
comuna Simian – EM Valea Copcii – 240 ha.
Judetul Gorj
Impactul peisagistic creat de exploatarile miniere si haldele de steril este
semnificativ. Efectul principal pe care il au exploatarile miniere il constituie
scoaterea din circuitul economic a unor mari suprafete de teren si reducerea
capacitatii de productie a unor terenuri limitrofe, prin schimbarea regimului
hidrologic.
Haldele de steril sunt supuse unor intense procese de modelare, siroirile,
ravenarile si alunecarile de teren fiind fenomene frecvente ce afecteaza
taluzurile. Mari cantitati de material din halda sunt antrenate de precipitatii
ducand uneori la colmatarea albiilor raurilor afectand viata acvatica.
Judetul Olt
Desi judetul Olt nu dispune de industrie miniera sau siderurgica, totusi o
suprafata de 17,4 ha este destinata depozitelor industriale (halde) de pe langa
societatile SC SMR SA Bals, SC ALRO SA Slatina, SC ALPROM SA Slatina si
SC ELECTROCARBON SA Slatina.
Judetul Valcea
Societatile de pe raza judetului Valcea care contribuie la poluarea solurilor in
urma activitatilor desfasurate sunt: SC Oltchim SA - care detine un batal pentru
depozitarea reziduurilor organice; SC Uzinele Sodice Govora SA - detine un
batal compus din 8 compartimente pentru depozitarea suspensiilor rezultate din
procesele tehnologice; SC CET Govora SA – dispune de un depozit de zgura si
cenusa; Sucursala Exploatarea Miniera Rm. Valcea – cu halde de steril la
Pietreni si Cataracte; Exploatarea Miniera Berbesti – cu haldele de steril de la
Oltet - Alunu si Berbesti.
Exploatarea Miniera Berbesti este in proprietatea Companiei Nationale a
Lignitului Oltenia cu sediul in Targu Jiu, judetul Gorj. In judetul Valcea, EM
Berbesti desfasoara o activitate de extractie a carbunelui inferior (lignit) din
carierele de suprafata Berbesti si Oltet. In procesul de extractie a carbunelui se
decoperteaza sterilul de la suprafata pana se ajunge la stratul de carbune.
INHGA – DGA 112

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Sterilul decopertat este transportat cu ajutorul benzilor transportoare si
depozitat in halde special amenajate, care pot fi atat halde interioare cat si
exterioare. Carierele Berbesti si Oltet sunt deservite de halde active, haldarea
facandu-se in trepte cu inaltimea maxima de 10m. Starea actuala a depozitelor
este stabila neinregistrandu-se evenimente deosebite pe parcursul exploatarii.
In cadrul Sucursalei EM Rm. Valcea isi desfasoara activitatea doua sectoare:
Sector extractie si preparare Bistrita; Sector Brezoi – Cataracte.
Sectorul extractie si preparare Bistrita are ca obiect de activitate exploatarea
calcarului din zona Arnota – Bistrita, avand in exploatare o halda de steril.
Datorita prezentei in solul suprafetei pe care este amplasata halda, a unui strat
de marna argiloasa, argile precum si a miscarii dezordonate a apelor meteorice
prin masa de steril depusa, s-a creat o suprafata de alunecare ce a condus la
reducerea latimii fasiei de garda dintre partea inferioara a haldei si paraul
Costesti, in partea S-E a haldei.
Alunecarile de steril si a terenului din fata haldei se produc in special primavara
sau dupa perioade secetoase, cu timpul putand duce la obturarea paraului
Costesti in punctul Scoala Pietreni. Eroziunile de mal au condus la modificari
frecvente ale cursului albiei paraului Costesti. Societatea efectueaza semestrial
masuratori topografice in zona, iar nivelarea suprafetei haldei se face periodic
pentru a preveni baltirea apei din precipitatii.
Sectorul minier Brezoi – Cataracte are ca obiect de activitate exploatarea
pegmatitelor cu feldspat sodic din zacamantul Vasilatu precum si pegmatitelor
cu feldspat si mica de la Cataracte – Voineasa. Procesul de exploatare din
subteran a fost oprit in anul 1994, cheltuielile de extractie fiind mari, mina
trecand in conservare. Datorita apelor pluviale provenite de pe versantul drept
si a vailor de torent ale acestui versant, materialul din halda este antrenat spre
albia paraului Lotru, care il tranziteaza spre aval, cu consecinte negative asupra
lacurilor de acumulare Malaia si Bradisor. De asemenea, debitele medii ale
paraului Lotru pot actiona direct asupra taluzului haldei prin eroziune,
provocand surpari ce conduc la instabilitatea haldei. Societatile monitorizeaza in
permanenta atat capacitatea de depozitare, modul de functionare al drenurilor,
precum si gradul de rezistenta a digurilor de suprainaltare.
Zone critice sub aspectul degradarii solurilor
Judetul Dolj
Sub acest aspect se poate include ca zona critica ce necesita reconstructia
ecologica Zona nisipurilor din stanga Jiului recunoscuta in triunghiul Sadova –
Bechet - Corabia unde datorita taierilor nerationale a perdelelor de protectie s-a
intensificat fenomenul de desertificare si extindere a zonei de aridizare (seceta
frecventa).
Judetul Mehedinti
INHGA – DGA 113

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
In anul 2005 la nivelul judetului Mehedinti s-au inregistrat ca zone critice sub
aspectul degradarii solurilor urmatoarele: alunecari active – Orsova, Dubova,
Svinita, Eselnita, Malovat, Comanesti, Tamna.
Judetul Gorj
Zonele critice sub acest aspect se gasesc in mare parte in perimetrele
exploatarilor miniere si a haldelor de steril.
Principalele zone care necesita reconstructie ecologica in judetul Gorj sunt
reprezentate prin terenurile miniere eliberate de sarcini tehnologice, haldele de
steril pe care nu se mai depune material si terenurile afectate de alunecari, in
special cele cu alunecari active.
Conform datelor primite de la Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice pe
teritoriul judetului Gorj 106579 ha de teren sunt afectate de alunecari, din care
7509 ha, alunecari active.
Judetul Valcea
In anul 2005, procesul de degradare a solurilor a continuat prin: reactivarea
unor zone cu potential de alunecare in conditiile unui an caracterizat din punct
de vedere climatic la parametrii maximali, ca de exemplu in comunele
Francesti, Tomsani, Vaideeni, Cernisoara, Berbesti, Gradistea, Scundu,
Berislavesti, Caineni, Daesti, Racovita, Costesti, Perisani, Malaia, Voineasa,
Madulari, Mihaesti, Popesti, Scundu, Stroesti, Tomsani, Vladesti, Zatreni,
Stoilesti; eroziuni produse de apele de suprafata.
Amploarea si frecventa acestor fenomene s-au manifestat cu precadere in
prima parte a anului, in localitatile Rm. Valcea, Berbesti - Dealul Alunis, Baile
Govora, Calimanesti, Horezu, Alunu - catun Ciobani, Barbatesti, Boisoara,
Bujoreni, Cernisoara - sat Madulari, Ladesti – sat Maldaresti, Roesti, Rosiile -
sate Plesesti si Pasarei, Runcu, Salatrucel - sat Patesti si Serbanesti, Slatioara,
Sinesti, Titesti, Sirineasa, Ionesti, Stoenesti - sat Zmeurat.
De remarcat, ca reactivarea alunecarilor s-a produs in unele zone, care au fost
instituite ca arii construibile, fara a indeplini conditiile impuse de protectia
mediului si ca in majoritatea comunelor, zonele de risc natural la alunecari nu
sunt inscrise in planurile urbanistice generale.
In afara factorilor naturali, o contributie deloc de neglijat in degradarea solurilor,
o au agentii economici care isi desfasoara activitatea cu preponderenta in
partea de sud, respectiv SC OLTCHIM SA, U.S.G., CET GOVORA, deseurile
rezultate constituindu- se in: batalele de slam ale US Govora; batalul de rezidii
organice a Oltchim S.A.; batalul de cenusa si zgura al CET Govora.
La degradarea solurilor participa in egala masura societatile cu activitati de
exploatare a resurselor naturale subterane (carbune, titei, sare) in: perimetrele
de extractie a carbunelui si haldele de steril de la Berbesti - Alunu; perimetrele
INHGA – DGA 114

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
de extractie a titeiului de la schelele petroliere Bãbeni, Drãgãsani; terenurile din
perimetrul campului de sonde de extractie a saramurii de la Teica-Ocnita.
Zone critice care necesita reconstructie ecologica
Judetul Mehedinti
In anul 2005 la nivelul judetului Mehedinti s-au inregistrat urmatoarele zone
critice care necesita masuri de reconstructie ecologica: Baia de Arama – EM
Marasesti; Clisura Dunarii – cuveta Lacului de acumulare; comuna Halanga –
Termo Drobeta; comuna Simian – EM Valea Copcii; comuna Floresti – EM
Zegujani.
Judetul Valcea
Judetul Olt
‣ Perimetrul manastirii Arnota din zona exploatarii carierei de calcar de
la Costesti – Bistrita.
‣ Albia raului Lotru in zona Cataracte si perimetrul invecinat haldei de
terasit rezultat de la exploatarea zacamantului de mica.
‣ Zonele cu eroziuni de teren stabilizate, a caror cauza se datoreaza
defrisarilor.
‣ Zonele montane unde s-au executat "taieri la ras" trebuie impadurite.
Sub aspectul desertificarii zona din sud vestul judetului Olt, respectiv zona
comunelor Ianca – Potelu – Stefan cel Mare, poate fi considerata zona critica
sub aspectul deteriorarii solului.
Incepand cu anul 2002 s-a constituit perimetrul de reconstructie ecologica in
Lunca Dunarii in suprafata de 1048 ha, din care pe localitati: Orlea – 258 ha,
Ianca – 621 ha, Grojdibodu – 169 ha, proiect continuat si in anul 2006.
Actiuni intreprinse pentru reconstructia ecologica a terenurilor degradate
si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor
In anul 2005 la nivelul regiunii SV Oltenia pentru reconstructia ecologica a
terenurilor degradate si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor s-au
intreprins urmatoarele actiuni:
Judetul Dolj
‣ Programul reconstructiei ecologice forestiere pe terenurile degradate
pe o suprafata de 8164 ha care se vor desfasura pe teritoriile
administrative Bailesti, Calafat, Calarasi, Afumati, Bechet, Bistret,
Cetate, Cioroiasi, Dabuleni, Galicea-Mare, Gighera, Giubega,
Gangiova, Macesu de Jos, Macesu de Sus, Maglavit, Motatei, Negoi,
Piscu Vechi, Poiana Mare, Rast, Seaca de Camp, Sadova, Unirea,
Urzicuta, Valea Stanciului.
INHGA – DGA 115

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
‣ Programul de amendare cu calcar a terenurilor acide (pentru anul
2006 –10000 ha).
‣ Programe de ameliorare a terenurilor degradate in urma activitatilor
socioeconomice; (redari in circuitul agricol a terenurilor scoase
temporar din circuitul agricol ca urmare a lucrarilor de foraj – extractie
petrol si gaze).
‣ Programe de ameliorare a terenurilor cu soluri afectate de diversi
factori limitativi ai productiei agricole (compactare, formarea de cruste
la suprafata solului, exces frecvent de apa in sol sau la suprafata,
eroziune puternicexcesiva la suprafata, alunecari de teren, rezerva
mica si foarte mica de humus in sol, aciditate sau alcalinitate ridicata,
carenta de microelemente, poluare de diverse tipuri, etc.).
Judetul Mehedinti
Judetul Gorj
‣ Studii pedologice si agrochimice pentru ameliorarea starii de calitate
a solurilor: Corcova, Brosteni, Strehaia, Cazanesti, Balta Verde,
Tamna, Prunisor, Garla Mare, Pristol, Gruia. In anul 2005 au fost
executate studii pedologice pentru ameliorarea calitatii solurilor la
teritoriile Pristol si Gruia.
In judetul Gorj zonele cele mai afectate se datoreaza exploatarilor miniere,
extractiei petrolului, termocentralelor, depozitarii de deseuri, eroziunii, aciditatii,
alunecarilor de teren, etc.
Pentru reconstructia ecologica a terenurilor degradate de activitatile miniere s-
au intreprins actiuni de recuperare a solului fertil inaintea excavatiilor si
conservarea lui corespunzatoare, urmand ca acesta sa fie folosit la redarea in
circuitul economic a suprafetelor eliberate de sarcini tehnologice.
Prin programele de conformare s-a impus unitatilor miniere redarea in circuitul
productiv a unor suprafete echivalente cu cele ocupate prin extinderea
carierelor.
Judetul Valcea
La nivelul anului 2005, in judetul Valcea s-au executat lucrari pentru
combaterea eroziunii solului. Pentru identificarea solurilor cu reactie acida in
vederea administrarii de amendamente calcice, s-au efectuat studii
agrochimice, pe baza carora s-au aplicat aceste amendamente pe mai mult de
3000 ha. Pe baza studiilor pedologice, pentru ameliorarea terenurilor degradate
din perimetrele Ocnele Mari si Lapusata s-au efectuat lucrari si s-au initiat
actiuni de consolidare a terenurilor pe suprafete de cca. 1000 ha.
Costurile pentru reconstructia ecologica a terenurilor sunt mari si de aceea
actiunile pentru contracararea efectelor negative induse de fenomenele de
INHGA – DGA 116

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
degradare la nivelul tuturor ecosistemelor din judetul Valcea sunt limitate.
Corectiile de torenti, impaduririle si regularizarile unor paraie sunt alte actiuni ce
trebuiesc efectuate in mod curent.
Judetul Olt
Incepand cu anul 2002 s-a constituit perimetrul de reconstructie ecologica in
Lunca Dunarii in suprafata de 1048 ha, din care pe localitati: Orlea - 258 ha;
Ianca - 721 ha; Grojdibodu - 169 ha.
In anul 2005 s-au continuat lucrarile de reconstructie ecologica pe suprafata de
312 ha in perimetrele: Mamura Strejesti, Schitu Colibasi si Drumul Casei, lucrari
ce au fost demarate in anul 2003.
In privinta combaterii aciditatii solurilor in judetul Olt in anul 2005 s-au
administrat amendamente calcaroase pe o suprafata de 6949 ha in cantitate de
32,5 tone ceea ce a reprezentat 8% din suprafata arabila.
In judetul Olt prin SNIF SA Sucursala Olt, exista in administrare suprafata de
75296 ha amenajata cu lucrari de desecare din care pe suprafata de 14445 ha
eliminarea excesului de umiditate se asigura prin pompare. Aceasta suprafata
se afla in incinta indiguita Dabuleni-Potelu-Corabia. In aceasta zona
functionarea statiilor de pompare si intretinerea canalelor principale colectoare
sunt asigurate in mod continuu.
Concluzii
In judetul Mehedinti, datorita conditiilor meteo care au avut impact asupra
solului, mai ales din punct de vedere al umiditatii, s-au produs alunecari de
teren moderate in 7 zone judetene.
La nivelul anului 2005, s-au desfasurat in continuare activitatile pornite in anul
2004 privind reconstructia ecologica a zonelor afectate.
In judetul Gorj, potrivit studiului «Modificari ale insusirilor solurilor sub actiunea
poluarii antropice in judetul Gorj» elaborat de O.S.P.A. Gorj, se pot trage
urmatoarele concluzii privind poluarea solurilor:
‣ principalele surse de poluare din judetul Gorj si suprafetele afectate
de acestea: industria extractiva – 13509 ha; exploatari miniere de
suprafata – 13034 ha; exploatari petroliere – 474 ha; industria
energetica (pulberi de la termocentrale) – 50000 ha; industria
materialelor de constructii - 15000 ha;
‣ suprafata poluata de principalele surse de poluare este de 78909 ha
(date din anul 2002), din care: poluare fizica – 13034 ha; poluare
chimica – 65874 ha.
Poluarea fizica a determinat modificarea radicala a solurilor existente: 60% din
materialele geologice aduse la suprafata din punct de vedere al insusirilor fizice
INHGA – DGA 117

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
au o pretabilitate buna pentru activitati productive agricole. Chimismul
materialelor geologice este cel putin satisfacator, dar nu este durabil.
Poluarea chimica a produs modificari asupra insusirilor chimice ale solurilor,
astfel: poluarea cu petrol si apa sarata a determinat impregnarea solului pe
grosimi cuprinse intre 5 si 20 cm, producand astfel efecte negative directe –
mor toate formele de viata pe toata grosimea impregnata – si directe – se
intrerup schimburile dintre sol si mediul inconjurator; poluarea cu apa sarata
modifica chimismul solurilor, prin cresterea continutului de sodiu si clor peste
limitele maxime admise; poluarea cu pulberi de la termocentrale nu a produs
pana in prezent modificari cuantificabile ale principalelor insusiri chimice;
poluarea cu metale grele a determinat cresteri punctuale peste limitele normale,
cu exceptia cobaltului si manganului, care se pastreaza in limitele normale.
Zincul si nichelul depasesc punctual limitele maxime admise; poluarea cu praf
de ciment a determinat cresteri ale pH - ului de la 5 - 5,8 la 7,3 - 8,2 la 500 m de
sursa de poluare, iar continutul in CaCO 3 a crescut pana la 3,7%.
In judetul Valcea, pe langa contributiile deosebite la progresul social, economia
conventionala, a adus si grave prejudicii mediului si chiar resurselor ei vitale –
solul si propria ei baza de resurse genetice.
In ultimii ani societatea romaneasca a inteles ca o societate cu economie
sanatoasa nu este posibila intr-o lume in care se accentueaza distrugerea
mediului si ca trebuie sa se apeleze la abordarea integrata a stiintei si artei
manageriale agricole, tratandu-se exploatatia agricola ca un intreg si sprijininduse
pe experienta colectivelor interdisciplinare de cercetatori si specialisti din
sectoarele publice si private.
In procesul de monitorizare si control al efectelor poluarii se are in vedere ca
prevenirea este mult mai usor de realizat si mai putin costisitoare decat
repararea si inlaturarea efectelor poluarii. O gestionare corecta a terenurilor
care sa includa conservarea solurilor si aplicarea stiintei si a tehnologiei
moderne in agricultura este necesara pentru a face fata provocarilor secolului
XXI.
Judetul Olt se caracterizeaza prin simetria reliefului fata de albia Oltului si prin
simplitatea structurilor geologice ale solului. In conditiile specifice din judetul Olt
(clima, roca, relief, vegetatie, etc.) s-au format soluri destul de variate ca
geneza, iar ca distributie geografica se observa o mare diversitate a lor,
distingandu-se totusi doua mari fasii: una legata de Piemontul Getic, cealalta
legata de Campia Romana si separate printr-o fasie de mijloc cu caractere de
tranzitie.
Geografic, solurile judetului Olt se impart in mai multe unitati zonale si
intrazonale, care constituie potentialul pedodologic, valorificat ca baza de
dezvoltare a biocenozelor si culturilor de tot felul, in raport cu conditiile mediului
inconjurator.
INHGA – DGA 118

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Pentru imbunatatirea capacitatii agroproductive a solurilor din judetul Olt in
scopul obtinerii de productii mari si constante, au condus la actiuni pentru
reconstructia ecologica a terenurilor degradate, precum si pentru ameliorarea
starii de calitate a solurilor.
Protectia naturii
La toate ariile protejate se impune cartografierea, reinventarierea speciilor de
flora si fauna precum si actualizarea documentatiei cu privire la administrarea
terenurilor pe care se gasesc ariile respective (ca urmare a finalizarii aplicarii
Legii 247/2005 privind reforma in domeniul proprietatii si justitiei). In ceea ce
priveste ariile acvatice protejate acestea trebuie reconsiderate avand in vedere
diminuarea suprafetelor, cat si a debitelor, incluzand aici ariile protejate Balta
Neagra si Balta Lata din Judetul Dolj.
Presiunile antropice exercitate asupra biodiversitatii sunt numeroase,
producand o serie de efectele negative asupra naturii:
‣ despadurirea masiva si luarea in exploatare agricola a terenurilor,
inclusiv a celor nisipoase, au condus la modificari negative,
semnificative in ceea ce priveste stabilitatea ecosistemelor naturale,
asupra terenurilor nisipoase, distrugandu-se tocmai ceea ce asigura
stabilitatea nisipurilor, pe suprafete intinse producandu-se o
reactivare a acestora sub actiunea vantului;
‣ in urma lucrarilor pentru introducerea in circuitul agricol permanent a
terenurilor din Luncile Dunarii si Jiului, suprafetele padurilor de salcie
si plop s-au redus considerabil, acestea ramanand sub forma lor
obisnuita in ostroave si de-a lungul digurilor, in fasia de protectie;
‣ s-au redus sau au disparut baltile si mlastinile pline de vegetatie
obisnuita in aceste locuri;
‣ arealele din zona inundabila a Luncii Dunarii au fost reduse drastic
prin indiguire; in acest sector au disparut baltile: Nedeia, Carna, Balta
Neagra; au disparut canalele, garlele si mlastinile adiacente lacurilor
mentionate. Se apreciaza ca din suprafata initiala a zonei inundabile
Cetate - Dabuleni, a disparut cca. 50%. Un obiectiv important in acest
sens este reconstructia ecologica, care sa asigure refacerea tipurilor
de ecosisteme disparute;
‣ modificarea utilizarii terenurilor care a condus la pierderea unor
habitate si indirect a comunitatilor care le populau. Construirea
sistemelor hidroenergetice Portile de Fier I si II a adus confort uman,
dar a indus modificari directe si indirecte de habitate, areale de
distributie a unor specii, comunitati de plante si animale, aparitia unor
specii invazive;
INHGA – DGA 119

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
‣ starea actuala a zonelor umede si habitatelor acvatice este afectata
direct de presiunea exercitata prin cultivarea legumelor sau
constructia caselor de vacanta. Indirect, in aceste habitate este
afectata lumea pasarilor acvatice, indiferent daca acestea sunt
migratoare sau sedentare;
‣ recoltarea de plante si vanatoarea peste cotele aprobate prin
autorizatii si in special braconajul au un rol determinant in
instabilitatea ecosistemelor;
‣ vandalizarea habitatelor de vipera cu corn, colectarea juvenililor sau
chiar a adultilor de testoasa a lui Hermann pentru comercializare sunt
doua exemple in acest sens. De asemenea conventia CITES,
ratificata si de Romania, nu contine in anexele ei specii care in
arealul Parcului Natural Portile de Fier sunt in pericol iminent
(Laleaua Cazanelor Dunarii – Tulipa hungarica), vulnerabile, in
conservare, amenintate, specii insuficient cunoscute sau neevaluate;
‣ proiectul LIFE NATURE (la care A.P.M. Mehedinti este partener),
derulat in arealul Parcului Natural Portile de Fier a atras atentia
asupra impunerii restrictiilor legale care insotesc aceste categorii de
specii iar in planul de management sunt prioritizate o serie de masuri
ce urmeaza a fi implementate in urmatorii 5 ani de structurile de
gestionare a acestei arii protejate;
‣ comercializarea ilegala de resurse naturale recoltate din flora
salbatica a judetului;
‣ Academia de Stiinte Agricole si Silvice Gheorghe Ionescu Sisesti –
Centrul de Cercetare Dezvoltare pentru Piscicultura Nucet a realizat
un “Studiu privind monitorizarea Acumularii Arcesti, judetul Olt dupa
popularea cu puiet de peste” in care a tras un semnal de alarma
privind faptul ca braconajul piscicol a atins cote alarmante (citam din
studiu in fiecare noapte patrund cate 20–30 de barci din care se
intind zeci de km de setci ducand la diminuarea populatiei piscicole);
‣ in unele fonduri de vanatoare, situate in zona montana, datorita
activitatilor de recoltare a ciupercilor si a fructelor de padure se
constata o tulburare a linistii vanatului in habitatul lui, semnalata in
special la efectivele de cerb, avand ca efect schimbarea locurilor de
boncanit si o intensitate slaba a acestuia. Au fost inregistrate cazuri
de braconaj la urs, caprior, mistret, iepuri, fazani, precum si la peste,
situatie mai des intalnita in lacurile de pe raul Olt, aval de Rm.
Valcea;
‣ ca urmare a actiunii cumulative a factorilor de poluare cu deficitul de
umiditate, atacul de daunatori, pasunatul intensiv, au dus la
accentuarea fenomenului de uscare partiala a padurilor.
INHGA – DGA 120

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Datorita procentului mic de impadurire si a distributiei preponderent rurala a
populatiei, presiunea antropica asupra padurilor este extrem de mare.
Aceasta se manifesta atat prin taierile practicate in delict, iar odata cu
retrocedarea padurilor catre fostii proprietari fenomenul va lua amploare daca
nu se iau masurile de rigoare.
Zone si activitati rurale
A. – Dominanta asupra zonei urbane, ca numar de persoane
Populatia rurala a regiunii reprezinta la nivelul anului 2004, 52,8% din totalul
populatiei, situand Oltenia pe a sasea pozitie in Romania dupa Bucuresti –
9,4%, Vest – 36,3%, Centru – 40,0%, Sud Est – 44,5%, Nord Vest – 47,2% si
inaintea regiunilor Nord Est – 56,4% si Sud Muntenia – 58,6%. Chiar daca, in
comparatie cu media nationala, populatia rurala a scazut in ultimul deceniu,
Oltenia este inca o regiune cu puternic caracter rural.
Se estimeaza ca tendinta de descrestere a populatiei rurale va continua,
datorita actiunii conjugate a doi factori: pe de o parte o rata mai ridicata a
mortalitatii comparative cu zona urbana datorata unui procent superior al
populatiei varstnice si pe de alta a continuarii migratiei populatiei catre zona
urbana pe masura restructurarii sectorului agricol si a cresterii productivitatii
muncii. Conform celor mai optimiste estimari insa, nu exista conditii in a atinge
nivelul de 30% populatie rurala in 2010.
B. – Un procent mare din populatie lucreaza in agricultura
La nivelul anului 2004, 42,08% din populatia regiunii Oltenia lucra in agricultura,
procent ce ilustreaza un puternic caracter agricol al regiunii, media nationala
fiind de 32%.
Indicatori agricoli
Agricultura reprezinta o importanta resursa a regiunii Oltenia, cu peste 1 milion
hectare pentru cultivarea cerealelor (in special porumb si grau), plante
oleaginoase (in special floarea soarelui), legumele (soia, mazare, fasole, rosii,
varza, praz, ceapa) si fructe (mere, pepene, pepene galben, struguri), cartofi,
trestie de zahar, productie de vin de buna calitate.
Oltenia produce 12,50% din productia agricola nationala, cu o concentratie a
zonelor cultivate in judetele Dolj si Olt. Cu toate acestea, productivitatea
sectorului este inferioara productivitatii inregistrate in tarile din Uniunea
Europeana, datorita insuficientei dotari tehnice, dimensiunii mici a
intreprinderilor agricole, ce reprezinta obstacole in calea dezvoltarii eficiente. De
asemenea, sistemele de irigatie sunt insuficient dezvoltate.
Sectoarele cheie ale zonei rurale sunt: cultivarea cerealelor (in special graul
in judetele Dolj si Olt); cresterea animalelor in toate cele cinci judete din
Oltenia; exploatarea lemnului - in zona de nord a judetelor Valcea, Gorj, si
INHGA – DGA 121

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Mehedinti; productia de peste in zona de sud a judetelor Olt, Dolj, Mehedinti;
agro-turismul in zonele de munte.
Suprafata agricola a regiunii Oltenia a fost evaluata in anul 2004 la 1807794 ha
ceea ce reprezinta 61,88% din suprafata fondului funciar (2921.169 ha).
Din analiza structurii suprafetelor cultivate cu principalele culturi rezulta ca o
pondere ridicata o au cerealele pentru boabe care sunt cultivate in Oltenia pe
mai mult de 83,57% din total suprafata cultivata (73,47% la nivel national).
Pentru terenul privat procentul cerealelor pentru boabe cultivate este de 86,23%
(74,47% la nivel national). Suprafetele cultivate cu grau ocupa 41,13% din total
suprafata cultivata iar porumbul 38,30 % din aceasta.
In sectorul zootehnic, din analiza efectivelor totale de animale, pasari si albine
s-a remarcat o scadere continua a efectivelor de bovine (de la 559 mii cap. in
anul 1990 la 299 mii cap.in anul 2004), porcine (de la 1184 mii cap. in anul
1990 la 892 mii cap. in anul 2004) si ovine (de la 1417 mii cap. in anul 1990 la
605 mii cap. in anul 2004). Reducerea efectivelor de animale a fost cauzata in
mare parte, de cresterea preturior la furaje, determinata de seceta prelungita
din perioada anilor 2000-2003.
Se poate remarca faptul ca regiunea Sud - Vest Oltenia a inregistrat cea mai
semnificativa crestere a productiei vegetale in anul 2003, in comparatie cu anul
2002 (169,1%). Totusi, totalul productiei agricole realizate la nivelul anului 2003,
ramane inferior altor regiuni si plaseaza Oltenia pe locul 7 in topul regiunilor.
In ceea ce priveste productia de cherestea, Oltenia se situeaza pe pozitia a 6-a
in Romania. Zona acoperita de paduri a fost in continua descrestere in ultimii 50
de ani, politicile agricole ale fostului regim comunist afectand un important
procent al zonelor ocupate de paduri.
Datorita pozitionarii sale, reliefului variat, pitorescului locurilor, monumentelor
istorice si traditiilor culturale, Regiunea Sud - Vest Oltenia dispune de conditii
prielnice pentru dezvoltarea turismului.
Principalele atractii turistice
Turismul montan. Muntii Carpati incadreaza regiunea Oltenia in partea de nord
si nord-vest, unde sunt traversati de fluviul Dunarea. Cele mai frumoase zone
montane din Oltenia sunt localizate in judetele Gorj, Valcea si Mehedinti.
Statiunile sale balneo-climaterice (terme) erau foarte populare printre turistii din
Germania si Austria pana in anii ‟50. Mai tarziu, lipsa investitiilor in infrastructura
a dus la decalaje in competitia cu alte tari. In Oltenia exista 3 zone bogate in
ape minerale: in Mehedinti (Bala, Schela Cladovei, Gura Vaii), in Gorj (Sacelu),
in Valcea (Govora, Baile Olanesti, Calimanesti - Caciulata). Toate aceste
localitati se afla in zona Carpatilor de Sud, in apropierea unor zone turistice
interesante. Aceasta reprezinta o importanta resursa, dar pentru a putea fi
exploatata, sunt necesare investitii semnificative. In prezent, din cele 6 localitati
INHGA – DGA 122

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
termale din Oltenia, 2 necesita investitii atat in infrastructura de baza cat si in
capacitatea de cazare (Bala si Sacelu), celelalte 4 necesitand investitii in
capacitatea de cazare.
In paralel cu dezvoltarea si modernizarea tuturor statiunilor balneo-climaterice
existente, infiintarea unora noi este obligatorie pentru a exploata potentialul
existent (exemplu, Ionele, Desa, Gighera, Urzicuta si Ghercesti din Dolj).
Izvoarele minerale din sudul comunei Gighera, judetul Dolj, poseda un insemnat
potential curativ atestat prin studii hidrogeologice complexe.
Pentru a fi exploatate, sunt necesare investitii in infrastructura pentru
revitalizarea acestei statiuni balneoclimaterice care a functionat cu succes
inainte de cel de-al doilea razboi mondial. De asemenea trebuie incurajata
dezvoltarea turismului montan prin modernizarea statiunilor Voineasa, Vidra si
Ranca.
Dunarea si Lunca Dunarii. Dunarea reprezinta frontiera naturala a regiunii cu
Serbia si Bulgaria, pe o lungime de peste 600 km. Pentru toate cele trei judete
de la Dunare, Olt, Dolj si Mehedinti, vecinatatea acestui fluviu poate constitui un
potential turistic, prea putin exploatat in prezent. Fluviul Dunarea si raul Olt
reprezinta o sursa importanta de pescuit, iar intreaga regiune este considerata
un adevarat paradis pentru vanatoare. In judetul Dolj se gaseste cel de al doilea
mare lac natural din Romania, lacul Bistret, cu o suprafata de 1867 hectare.
Pescuitul se poate practica in perioadele reglementate prin lege, atat pe raurile
regiunii, cat si in lacurile naturale (Bistret, Zaton) si in cele artificiale, situate pe
cursurile Dunarii, Oltului, Lotrului.
Parcuri naturale. Oltenia cuprinde peste 201000 hectare de zone protejate.
Cele mai importante parcuri nationale sunt Domogled – Valea Cernei (60000
hectare in judetele Mehedinti si Gorj), parcul natural Cozia, cu o suprafata de
17000 hectare si parcul national Bulia-Vanturarita, insumand o suprafata de
4168 ha. situate in judetul Valcea, si parcul natural Portile de Fier in judetul
Mehedinti (115000 hectare). In regiune se gasesc paduri de salcam la Vinju
Mare, paduri de tei la Biltoanele si Strehaia; lacurile temporare Zatonul Mare si
Zatonul Mic, padurile de liliac de la Ponoare, un spectacol impresionant de flori,
pe o suprafata de peste 20 hectare. Un monument natural unic in Europa este
Podul lui Dumnezeu de la Ponoare, regiune carstica aflata la sud de Baia de
Arama (judetul Mehedinti), pod natural format deasupra unei imense grote,
Podul masoara 61 metri lungime si 13 metri inaltime. Zona Padurii Zaval,
situata pe o suprafata de 370 ha in sudul judetului Dolj, in imediata apropiere a
Dunarii, beneficiaza de un fond forestier natural exceptional, specific sleaului de
lunca, de exemplu stejarul pedunculat, sau specii de frasin cu varste de pana la
200 de ani. Toate aceste zone prezinta o certa atractie turistica, dar serviciile de
protectie a mediului sunt slab dezvoltate.
INHGA – DGA 123

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Marele avantaj al Olteniei pentru dezvoltatarea turismului este oferit de
prezenta resurselor naturale si culturale de o mare diversitate si armonios
repartizate in teritoriu care dau posibilitatea practicarii intregii game de forme de
turism.
Probleme Cheie de Mediu
Un numar de zone critice au fost identificate in Oltenia ca zone de risc din punct
de vedere al mediului: uzine pentru producerea energiei electrice si termice
(Dolj, Gorj, Mehedinti); mine inca in folosinta (Gorj, Mehedinti); uzine chimice,
de ciment si anumite industrii usoare (Dolj, Gorj, Valcea); fabrici de aluminiu
(Olt).
Suplimentar: conducte pentru transportul petrolului, gazului, combustibilului etc.
care sunt subiect al spargerilor accidentale; mina de sare de la Ocnele Mare
(judetul Valcea) care nu mai este in folosinta dar ameninta raul Olt (deci si
fluviul Dunarea) prin alunecarile de teren care ar putea afecta apa raurilor.
In judetul Dolj se inregistreaza un proces ingrijorator de desertificare, 65% din
fondul arboricol fiind afectat, cel mai ridicat grad de afectare din Romania.
In cadrul regiunii, rezervatiile naturale si zonele cu monumente naturale
totalizeaza o suprafata de aproape 8500 ha.
Din cele 24 lacuri antropice majore din Romania, 9 sunt localizate in Oltenia,
insumand o zona totala de peste 58,000 hectare si un procent de 80% din
suprafata totala a lacurilor antropice din tara. La acestea ar trebui adaugat un
rau natural –lunca cu o suprafata de 1867 ha, peste 35% din suprafata totala a
acestora in Romania. Poluarea acestor lacuri reprezinta motiv major de
ingrijorare.
Planificarea si Reabilitarea Teritoriala
Regiunea detine 2369 ha de zone verzi in municipii si orase din care 1300 ha in
judetul Dolj, judetul cu cea mai mare suprafata de zone verzi localizate in
zonele urbane.
Trebuie mentionat ca unele din zonele verzi gazduiesc cladiri si alte elemente
apartinand mostenirii culturale nationale – de exemplu Parcul Romanescu in
Craiova, al treilea parc natural intravilan din Europa, Parcul Brancusi in Targu
Jiu unde sunt expuse in aer liber sculpturi bine-cunoscute in intreaga lume).
Nivelul de poluare al acestor zone reprezinta un domeniu de preocupare majora
inclusiv pentru sanatatea populatiei, intrucat aceste zone sunt localizate in
cadrul asezarilor urbane.
In cadrul regiunii, rezervatiile naturale si monumentele naturii sunt in numar de
121.
Datorita investitiilor reduse din ultimele decenii, o mare parte a patrimoniului
mostenirii culturale este puternic degradata.
INHGA – DGA 124

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Disparitatile regionale
Daca, de exemplu, regiunile Sud sau Nord - Est ar putea fi considerate relativ
omogene in privinta nivelului de dezvoltare al judetelor, iar regiunile Bucuresti-
Ilfov si Sud Est regiuni polarizante (ale caror teritorii, aproape in intregime, sunt
puternic influentate de centrele Bucuresti si Constanta), regiunea Oltenia este
mai omogena. Chiar daca municipiul Craiova este de departe cel mai important
oras din regiune – vechea capitala a regiunii istorice de secole - influenta sa in
regiune nu este atat de evidenta. Nu putem vorbi despre o hipertrofie a capitalei
regionale asa cum, la nivel national, se poate spune despre Bucuresti si,
oarecum, de Cluj, in Regiunea Nord - Vest.
Exista totusi disparitati privind regiunea Oltenia. Toate cele cinci judete care
formeaza regiunea Oltenia trec printr-o perioada dificila din punct de vedere
socio-economic: daca judetele industrializate din nord (Gorj si Valcea) au fost
puternic afectate de restructurarea industriala, ducand la o crestere
corespunzatoare a somajului, zona agricola din sud, cuprinzand judetele Dolj,
Olt si Mehedinti este puternic afectata de nivelul scazut al productivitatii, avand
ca rezultat adancirea saraciei de-a lungul acestor zone traditional
subdezvoltate.
Diferentele dintre cele cinci judete incep cu marimea teritoriilor lor si a
populatiei: daca judetul Dolj este considerat un judet mare privind atat
suprafata, cat si populatia (al 7 - lea, respectiv al 5-lea in Romania), restul de 4
sunt judete mici (Gorj, Mehedinti) sau medii (Valcea, Olt).
In ceea ce priveste zonele rurale, Oltenia este singura regiune din Romania in
care toate judetele componente au un nivel de dezvoltare al zonelor rurale
redus sau foarte redus.
Privind utilitatile de infrastructura, judetele Dolj si Mehedinti se situeaza pe
ultimele locuri privind numarul oraselor si comunelor conectate le reteaua de
gaz. Aceeasi situatie este prezenta si in privinta retelei de apa: chiar daca
judetul Dolj este pe ultimul loc in Romania ca numar de localitati conectate la
reteaua de apa, simpla lungime a retelei il situeaza pe locul 26 in Romania si pe
locul 3 in Oltenia. Dolj este al 5 - lea judet in Romania si primul in Oltenia ca
volum de apa potabila distribuita.
Desigur, Craiova este beneficiarul aproape al intregii cantitati.
Relatia dintre dezvoltarea rurala si urbanizarea regiunii s-a dovedit de
asemenea extrem de relevanta. Cu cat distanta intre un sat si cel mai apropiat
oras este mai mare, cu atat este mai mare probabilitatea ca acesta sa fie sarac.
La nivelul judetelor, cu cat urbanizarea este mai ridicata, cu atat sunt mai
dezvoltate satele. La nivel national, saracia ridicata in apropierea marilor orase
este specifica pentru satele din Iasi, Galati si Braila. Cazul opus de sate
dezvoltate in contextul unei urbanizari scazute a fost identificat in judetele
Suceava si Dambovita. Cea mai buna situatie pare a fi cea a satelor dezvoltate
INHGA – DGA 125

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
in contextul unor judete puternic urbanizate ca Sibiu, Brasov, Hunedoara si
Ilfov. Satele regiunii Oltenia nu se incadreaza in nici una din aceste situatii
extreme:
Analiza SWOT
Punctele tari, punctele slabe, oportunitatile si amenintarile au fost analizate
pentru fiecare din sectoarele identificate de prioritatile nationale socioeconomice
ca si de prioritatile regionale, astfel:
Puncte tari
1. Regiune de tranzit cheie intre Banat si Muntenia (Bucuresti).
Regiunea SV Oltenia este traversata de 3 Axe prioritare ale retelei europene de
transport (TEN-T): axa prioritara 7 rutiera (fostul coridor IV paneuropean); axa
prioritara 18 fluviul Dunarea (fostul coridor VII pan-european); axa prioritara 22
(feroviara).
2. Cel mai mare producator de energie din Romania cu resurse energetice
refolosite.
Reteaua hidrografica, alaturi de configuratia reliefului, confera regiunii rolul
energetic principal in Romania (71,57% din totalul productie hidroelectrice, cu
un total de 10.363,39 GWh in 2001), prin exploatarea potentialului apelor
curgatoare care traverseaza regiunea: fluviul Dunarea, raurile Jiu si Olt. Pe
teritoriul Olteniei se afla complexele hidroenergetice Portile de Fier (printre cele
mai mari din Europa) – judetul Mehedinti si Lotru-Olt – in judetul Valcea (printre
cele mai mari din Romania). Mai mult, aproape de zonele miniere Motru – Valea
Jiului, functioneaza doua din cele mai mari centrale termoelectrice din Romania:
Rovinari si Turceni.
3. Fluviul Dunarea, o resursa importanta pentru industrie si turism.
Dunarea reprezinta frontiera naturala a regiunii cu Serbia si Bulgaria, pe o
lungime de peste 600 km si constituie Axa prioritara TEN-T 18. De asemenea,
Dunarea reprezinta o resursa importanta pentru turism, porturile dunarene
Orsova, Drobeta Turnu-Severin si Calafat, urmand sa figureze pe lista vaselor
de croaziera straine ce vor circula pe Dunare.
Fluviul Dunarea reprezinta o sursa importanta de pescuit, iar intreaga regiune
este considerata un adevarat paradis pentru vanatoare.
Pentru toate cele trei judete de la Dunare, Olt, Dolj si Mehedinti, vecinatatea
acestui fluviu poate constitui un potential turistic, prea putin exploatat in prezent.
4. Potential turistic diversificat: arii protejate, parcuri naturale, munti, pesteri,
zone rurale nepoluate, ape minerale si statiuni balneare, pescuit si vanatoare,
atractii culturale, manastiri in zone pitoresti;
INHGA – DGA 126

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Regiunea Oltenia are un potential turistic bogat, care creeaza conditii favorabile
pentru practicarea urmatoarelor forme de turism:
Puncte slabe
‣ turismul montan - muntii Carpati incadreaza regiunea Oltenia in
partea de nord si nord-vest, unde sunt traversati de fluviul Dunarea.
Cele mai frumoase zone montane din Oltenia sunt localizate in
judetele Gorj, Valcea si Mehedinti;
‣ turismul pentru vanatoare si pescuit – regiunea dispune de
importante resurse cinegetice si piscicole;
‣ turismul speologic - o atractie deosebita o reprezinta lumea pesterilor
subterane, unele deschise turismului, iar altele avand statut de
rezervatii naturale;
‣ turismul balnear - in regiune exista 6 localitati termale, cele mai
importante fiind situate in judetul Valcea (Govora, Baile Olanesti,
Calimanesti - Caciulata);
‣ turismul rural - zonele rurale ofera o veritabila ospitalitate bazata pe
mediul nepoluat, vinuri si gastronomie de buna calitate, si pe binecunoscutele
traditii folclorice ale Olteniei;
‣ parcuri naturale - Oltenia cuprinde peste 201.000 hectare de zone
protejate.
1. Infrastructura de utilitati si mediu slab dezvoltata (apa, canalizare, epurare,
gaze, managementul deseurilor, comunicatii), in mediul rural, dar si in multe
orase.
Lungimea retelei de alimentare cu apa a regiunii Oltenia este de 3969 km
(penultimul loc intre regiuni), 8,8 % din totalul national de 44987 km; de
asemenea, regiunea are cel mai mic numar de localitati alimentate cu apa din
Romania - 174, exceptand Bucuresti. Regiunea Oltenia se plaseaza pe ultimul
loc in Romania in ceea ce priveste procentul de apa furnizata prin utilizarea de
apometre: 61,5%, comparativ cu 75,3% la nivel national.
Cu o lungime a retelei de canalizare regionala de 1466 km, regiunea Oltenia
ocupa ultimul loc intre regiuni. De asemenea, exceptand regiunea Bucuresti,
are cel mai mic nr. de localitati conectate.
2. Regiune “de granita” slab dezvoltata (la granita cu Bulgaria si Serbia).
Fluviul Dunarea a actionat de-a lungul timpului ca o bariera naturala, de-a
lungul laturii sudice a regiunii, ingreunand schimburile.
3. Probleme de mediu afectand apa, aerul, solul si subsolul (in zona
exploatarilor de lignit din nord, in jurul Craiovei).
INHGA – DGA 127

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Valea Jiului a suferit o lunga perioada de timp datorita industriei miniere
(activitati de spalare a carbunelui), fara a se face investitii suficiente in protectia
apei. Lipsa sau calitatea scazuta a echipamentelor ecologice pentru deseuri in
unitatile industriale a dus la accidente cu consecinte asupra calitatii apei.
Lipsa investitiilor in modernizarea instalatiile de canalizare publica si cele ale
apei potabile au repercursiuni asupra calitatii apei furnizate cu consecinte
asupra sanatatii populatiei.
In Craiova, statia de epurare a apei inca nu este finalizata, apele reziduale
provenind de la populatie si de la unitatile industriale fiind deversate intr-un
canal colector care este partial acoperit si care traverseaza orasul, deversanduse
apoi in raul Jiu, care se varsa la randul sau in Dunare. O alta statie de
epurare este in curs de finalizare la insa in celelalte orase ale regiunii nu exista
statii de epurare a apei, apele reziduale deversandu-se direct in raurile Olt, Jiu
sau in Dunare.
4. Grad redus de urbanizare si existenta unor areale urbane degradate cu
infrastructura de utilitati invechita, cladiri apartinand patrimoniului cultural in
stare avansata de degradare, lipsa zonelor verzi si de recreere, insuficiente
transportului public. Se mai mentionaeaza ca 52,8% din populatia regiunii
traieste in mediul rural.
Lungimea retelei de alimentare cu apa a regiunii Oltenia este de 3969 km
(penultimul loc intre regiuni), 8,8 % din totalul national de 44987 km; de
asemenea, regiunea are cel mai mic numar de localitati alimentate cu apa din
Romania-174, exceptand Bucuresti. Regiunea Oltenia se plaseaza pe ultimul
loc in Romania in ceea ce priveste procentul de apa furnizata prin utilizarea de
apometre: 61,5%, comparativ cu 75,3% la nivel national.
Cu o lungime a retelei de canalizare regionala de 1466 km, regiunea Oltenia
ocupa ultimul loc intre regiuni. De asemenea, exceptand regiunea Bucuresti,
are cel mai mic numar de localitati conectate.
Oportunitati: potential de exploatare a Dunarii ca un coridor de transport cu
cost redus (axa prioritara TEN-T 18); constructia podului Calafat-Vidin (acces la
sosea si cale ferata) catre Bulgaria, Grecia, Turcia, Orientul Apropiat si Mijlociu
(axa prioritara TEN-T 7); potential crescut pentru turismul montan, rural,
balnear, dunarean, religios etc; potential crescut pentru agricultura ecologica si
agroturism, in special in nord.
Amenintari: cresterea disparitatilor inter si infraregionale.
INHGA – DGA 128

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
1. Infrastructura
PUNCTE TARI
Localizata la intersectia a doua
dintre cele trei coridoare europene
care traverseaza Romania.
Cel mai important furnizor de
energie din tara.
OPORTUNITATI
Potential de exploatare a Dunarii ca
un coridor de transport cu cost
redus.
Constructia podului Calafat-Vidin
(acces la sosea si cale ferata).
Cresterea accesibilitatii si
atractivitatii regionale.
Cresterea investitiilor si dezvoltarea
regiunii.
Potential energetic amenajabil.
3. Turismul
PUNCTE SLABE
Zone intregi lipsite de sistemul de transport, in
special in sud, de-a lungul Dunarii.
Porturi slab dezvoltate.
Deficiente mari in furnizarea apei potabile si o
retea de canalizare slab dezvoltata.
Dezvoltarea insuficienta a infrastructurii de baza
(apa, gaze, canalizare, etc) in mediul rural
impiedica dezvoltarea industriala in afara marilor
orase
Existenta zonelor urbane degradate.
Insuficienta/uzura infrastructurii de cultura, sport,
agrement reduce calitatea vietii
AMENINTARI
Cresterea disparitatilor intre zonele regiunii, in
special a intre mediul urban si mediul rural.
PUNCTE TARI
Fluviul Dunarea, o resursa importanta pentru
industrie si turism
Potential turistic diversificat: arii protejate, parcuri
naturale, munti, pesteri, zone rurale nepoluate, ape
minerale si statiuni balneare, pescuit si vanatoare,
atractii culturale Interes crescut pentru agroturism
OPORTUNITATI
Posibilitatea exploatarii parcurilor naturale si ariilor
protejate ca resursa turistica, in acelasi timp
protejand mediul regional (turism ecologic)
Includerea portiunii de Dunare a regiunii in turismul
de croaziera
PUNCTE SLABE
Promovarea insuficienta
In zona de munte ruara exista
multe localitati care nu
beneficiaza de utilitati (apa,
canalizare, deseuri)
AMENINTARI
Competitivitate scazuta a
ofertei turistice regionale fata
de alte regiuni din tara si pe
plan international
INHGA – DGA 129

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
5. Zonele rurale si montane
PUNCTE TARI
Un relief adecvat practicarii turismului de diferite feluri – in
special agroturism (munti, dealuri, Dunarea, parcuri naturale
si zone protejate cu flora si fauna unice)
Existenta planurilor de dezvoltare in mediul rural pentru
infiintarea unor centre de polarizare cu functiune urbana
OPORTUNITATI
Oportunitati de finantare pentru imbunatatirea infrastructurii
de baza si mecanizarii agriculturii
6. Mediu
PUNCTE SLABE
Infrastructura slab
dezvoltata in mediul
rural
AMENINTARI
PUNCTE TARI
Calitatea aerului si a apei in
zonele de munte.
Cel mai mare parc national
(Domogled – Valea Cernei) si
cel mai mare parc natural
(Portile de Fier – singurul
care cuprinde principalele
formele de relief) din tara,
aflate partial pe teritoriul
regiunii.
Existenta unor programe de
reabilitare a Dunarii, precum
si a baltilor si lacurilor din
Lunca Dunarii Cresterea
interesului fata de domeniul
mediului Existenta unui
important cadru natural
nepoluat
Existenta
specializarii pe probleme
legate de mediu in sistemul
de invatamant
PUNCTE SLABE
Dificultati in implementarea normelor UE
Sistemul integrat de monitorizare a factorilor poluanti
insuficient dezvoltat
Inexistenta unui sistem de administrare a zonelor
protejate, care sa reglementeze practicarea turismului
in astfel de zone
Spatii verzi insuficiente in orasele regiunii
Calitate slaba a apei potabile
Insuficienta instalatiilor de epurare apei
Investitii insuficiente in facilitati de tratare a apelor
uzate si reciclarea deseurilor solide
Existenta unor localitati afectate de poluare industriala
Poluarea bazinelor hidrografice datorita activitatilor
industriale
Existenta unui numar mare de zone cu risc ridicat de
alunecari de teren.
Grad crescut de depreciere a calitatii arborilor in
zonele de padure din Dolj, Mehedinti, Gorj.
Sudul judetelor Dolj si Olt - afectat de seceta si
amenintat de fenomenul de desertificare
Insuficienta amenajare pe rauri impotriva inundatiilor
Inexistenta depozitelor ecologice zonale si a statiilor
de transfer
Grad scazut de educare a cetatenilor in probleme de
mediu
INHGA – DGA 130

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
OPORTUNITATI
Imbunatatirea calitatii
mediului
UE aloca fonduri substantiale
pentru protectia mediului
AMENINTARI
Afectarea raurilor principale de catre factori poluanti
din alte regiuni
Prioritatile privind mediul in conflict cu interesele
sectoarelor industriale (fabrici de ciment, sectorul
chimic, productia termo-electrica)
Degradarea continua a ariilor protejate datorita
exploatarii nerationale a resurselor si turismului
neecologic
Diminuarea resurselor de apa
STRATEGIA DE DEZVOLTARE REGIUNII SUD-VEST OLTENIA
In perioada februarie 2005 – mai 2006, in cadrul Comitetului Regional pentru
Elaborarea in Parteneriat a Planului de Dezvoltare Regionala (CRP) 2007-2013,
au avut loc grupuri de lucru tematice in vederea revizuirii analizei
regionale socio-economice pentru elaborarea analizei SWOT, revizuirea
prioritatilor regionale pentru programarea si formularea strategiei regionale
de dezvoltare pentru perioada 2007-2013.
Eligibilitatea regiunii in cadrul Politicii de Coeziune 2007-2013
Intregul teritoriu al Romaniei, prin urmare si regiunea Oltenia, va fi eligibila sub
doua obiective in cadrul Politicii de Coeziune:
‣ obiectivul „Convergenta”
‣ obiectivul „Cooperarare teritoriala Europeana”.
Eligibilitatea in cadrul Obiectivului „Convergenta”
Asistenta financiara structurala va fi acordata pe baza unui cadru multianual de
planificare strategica, in acord cu politicile si prioritatile Comunitatii, de aceste
principii tinandu-se seama in elaborarea Cadrului National Strategic de
Referinta (CNSR) si a programelor operationale.
La baza CNSR se afla Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND), care a
fost conceput ca instrument prin care Romania urmareste sa recupereze cat
mai rapid decalajele in dezvoltarea socio-economica fata de UE.
CNSR face legatura intre prioritatile nationale de dezvoltare, stabilite in Planul
National de Dezvoltare, si prioritatile la nivel european - Orientarile Strategice
Comunitare (OSC) privind Coeziunea 2007-2013 si Liniile Directoare Integrate
ale UE pentru Crestere Economica si Locuri de Munca 2005-2008.
Programele Operationale reprezinta instrumentele de management pentru
implementarea axelor prioritare din cadrul CNSR:
1. Programul Operational Sectorial de Transport;
INHGA – DGA 131

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
2. Programul Operational Sectorial de Mediu;
3. Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii
Economice;
4. Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane;
5. Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Capacitatii
Administrative;
6. Programul Operational Sectorial pentru Asistenta Tehnica;
7. Programul Operational Regional (complementar Programelor
Sectoriale).
Eligibilitatea in cadrul Obiectivului „Cooperare Teritoriala Europeana” sub
3 componente:
1. Cooperare transfrontaliera
‣ Dezvoltarea sistemelor de infrastructura fizica (imbunatatirea
infrastructurii de transport, a retelelor si serviciilor de informare si
comunicare, realizarea interconexiunii sistemelor energetice, de apa
si reciclarea deseurilor).
‣ Intarirea conexiunilor/relatiilor economice intre regiunile invecinate
pentru a sustine impreuna dezvoltarea economica durabila a zonei
(dezvoltarea cooperarii in domeniile IMM, turism si comertul de
granita, promovarea integrarii pietelor locale ale fortei de munca).
‣ Realizarea coeziunii sociale si culturale intre comunitatile si cetatenii
de pe ambele parti ale granitei (dezvoltarea utilizarii in comun a
infrastructurii din domeniile sanatate, cultura si educatie).
‣ Solutionarea in comun a unor amenintari similare si simultane din
partea factorilor de mediu (prevenirea inundatiilor, alunecarilor de
teren, eroziunii solului, realizarea unor sisteme de avertizare si
control a riscurilor naturale si tehnologice).
‣ Granita Romania-Bulgaria va deveni granita interna a UE, odata cu
aderarea celor doua state, in 2007.
La nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, in cadrul acestei componente vor fi eligibile
judetele Dolj, Mehedinti si Olt.
2. Cooperare transnationala
In urma divizarii recente a spatiului CADSES, intregul teritoriu al Romaniei va
face parte din spatiul Dunare Balcani (CADSES sud), alaturi de state precum
Austria, Ungaria, Bulgaria, Slovenia, Grecia si unele regiuni din Italia si
Slovacia.
INHGA – DGA 132

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Temele majore in jurul carora se vor dezvolta proiecte in aceasta zona sunt:
managementul apei (in special fluviul Dunarea), siguranta maritima (Marea
Neagra), prevenirea inundatiilor, cercetare-dezvoltare, inovare si retele IMM.
3. Cooperarea interregionala vizeaza programe si proiecte cu orice regiuni din
Uniunea Europeana, cu conditia ca beneficiarii sa fie din trei regiuni localizate in
trei state membre sau din trei tari, din care cel putin doua sunt state membre.
Actiunile eligibile in cadrul acestei componente se refera la: incurajarea
schimbului de experienta si de bune practici referitor la dezvoltarea urbana,
modernizarea serviciilor publice, incluziune sociala, antreprenoriat; efectuarea
de studii si colectarea de date in domenii de interes comun.
Eligibilitatea in cadrul Politicii Agricole Comune
Masurile privind dezvoltarea rurala sunt prevazute in cadrul Planului National
Strategic de Dezvoltare Rurala, care urmeaza sa fie implementat prin
Programul National de Dezvoltare Rurala, acesta din urma finantat din Fondul
European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) in cadrul Politicii
Agricole Comune.
Parteneri institutionali si socio-economici. Importanta realizarii PDR 2007-
2013.
Hotararea de Guvern 1115/2004 reglementeaza cadrul partenerial prin care
Agentiile pentru Dezvoltare Regionala, institutiile si organismele publice si
private stabilesc obiectivele prioritare de dezvoltare pe termen mediu, stipuland,
printre altele, si faptul ca Agentia pentru Dezvoltare Regionala asigura
presedintia si secretariatul Comitetului regional pentru elaborarea Planului de
Dezvoltare Regionala (CRP). Realizarea PDR 2004 - 2006 a constituit premiza
crearii unui parteneriat real intre diferitii actori implicati in dezvoltarea regionala.
A fost de asemenea ultimul PDR elaborat inainte de aderarea Romaniei la UE,
fiind un exercitiu pentru realizarea documentelor de programare viitoare.
Prin elaborarea PDR si a Strategiei de dezvoltare pentru perioada 2007-2013
se creeaza cadrul de planificare care sta la baza stabilirii eligibilitatii proiectelor
ce vor fi finantate in regiune prin diferite programe. Partenerii regionali, precum
si alte institutii, manifesta interes fata de continutul PDR, acesta constituind
punctul de plecare in elaborarea altor documente de programare sectoriale si
subsectoriale regionale:
‣ Planul Regional de Actiune pentru Mediu;
‣ Planul Regional pentru Gestionarea Deseurilor;
‣ Planul Regional de Actiune pentru Invatamantul Profesional si
Tehnic;
‣ Planul Regional pentru Ocuparea Fortei de Munca.
INHGA – DGA 133

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Strategia de dezvoltare regionala este corelata cu politicile si reglementarile
comunitare, precum si cu strategiile de dezvoltare la nivel national, obiectivele
sale prioritare fiind orientate in principal spre domeniile de interventie ale
Instrumentelor Structurale si ale fondurilor europene care finanteaza
dezvoltarea rurala si pescuitul.
Obiectivul general al strategiei de dezvoltare socio-economica pentru
2007- 2013 este de a aduce Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la nivelul
mediei din Romania, sau nu mai – putin de 95% din aceasta valoare. Obiectivul
general de mai sus poate fi atins prin:
1) crearea de noi locuri de munca avand in vedere scaderea numarului
de lucratori din agricultura si alte cateva sectoare industriale;
2) cresterea atractivitatii regionale si dezvoltarea durabila a regiunii prin
imbunatatirea infrastructurii, valorificarea zonelor urbane si a
potentialului turistic;
3) cresterea competitivitatii regionale prin sprijinirea intreprinderilor,
dezvoltarea infrastructurii si calificarea resurselor umane.
Pe langa investitii considerabile, pentru realizarea obiectivelor prevazute sunt
stabilite urmatoarele prioritati:
1. sprijinul pentru cresterea competitivitatii economice in sectorul privat;
2. modernizarea si dezvoltarea infrastructurii regionale;
3 dezvoltarea turismului si valorificarea patrimoniului natural si a
mostenirii cultural-istorice;
4. dezvoltarea resurselor umane in sprijinul unei ocupari durabile si
imbunatatirea serviciilor sociale;
5. dezvoltarea zonelor rurale si montane;
6. protectia si imbunatatirea calitatii mediului.
Obiectivele strategiei de dezvoltare regionala
Obiectiv general - Obiectivul general al strategiei de dezvoltare socio -
economica pentru 2007-2013 este de a aduce PIB pe cap
de locuitor conform mediei din Romania (sau nu mai mic
de – 5% din media din Romania)
Obiective specifice: crearea de noi locuri de munca avand in vedere scaderea
numarului de lucratori din agricultura si alte cateva
sectoare industriale; cresterea atractivitatii regionale si
dezvoltarea durabila a regiunii prin imbunatatirea
infrastructurii, valorificarea zonelor urbane si a
potentialului turistic; cresterea competitivitatii regionale
INHGA – DGA 134

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
PRIORITATI
2. Modernizarea si dezvoltarea
infrastructurii regionale
3. Dezvoltarea turismului si
valorificarea patrimoniului
natural si a mostenirii culturalistorice
5. Dezvoltarea zonelor rurale
si montane
6. Protectia si imbunatatirea
calitatii mediului
Prioritatile de Dezvoltare Regionala
prin sprijinirea intreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii si
calificarea resurselor umane.
MASURI
2.2. Imbunatatirea infrastructurii de utilitati
(alimentarea cu apa, retele de canalizare, gaze
naturale si termoficare)
2.5. Reabilitarea zonelor urbane, (inclusiv zone verzi,
mosteniri culturale si istorice, sport si activitati
recreative, site-uri industriale deteriorate si
abandonate, parcari, zone pietonale, control trafic,
parcuri)
2.7. Imbunatatirea infrastructurii energetice si
valorificarea resurselor regenerabile de energie
3.1 Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii de turism
3.2 Cresterea atractivitatii turismului in regiune,
dezvoltarea
5.2. Diversificarea economiei rurale si dezvoltarea
spatiului rural
5.3. Dezvoltarea economica durabila a exploatatiilor
forestiere si a zonelor montane
5.5. Dezvoltarea pescuitului durabil si a acvaculturii
6.1. Extinderea utilizarii sistemelor de tratare a apelor
uzate
6.2. Extinderea si modernizarea sistemelor de
gestionare a deseurilor
6.3. Protejarea biodiversitatii (dezvoltarea si
managementul habitatelor florei si faunei) si a ariilor
protejate
6.4. Dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare a
mediului si interventie rapida
6.5. Reducerea impactului negativ asupra mediului
generat de centralele de energie electrica si termica
invechite
6.6. Reabilitarea siturilor industriale si militare poluate
6.7 Imbunatatirea infrastructurii adecvate prevenirii
riscurilor naturale de mediu
A doua prioritate regionala este modernizarea si dezvoltarea
infrastructurii regionale: aceasta vizeaza reducerea deficitului infrastructurii,
urmarind imbunatatirea competitivitatii sistemului regional ca si a calitatii vietii in
regiune.
INHGA – DGA 135

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Interventia va contribui la: imbunatatirea infrastructurii de transport (drumuri,
aeroporturi, porturi, cai ferate); imbunatatirea infrastructurii sociale si de
educatie prin modernizarea si dotarea institiilor de invatament de toate
nivelurile, a unitatilor sanitare si serviciilor medicale; crearea si/sau
imbunatatirea structurilor de sprijinire a afacerilor si a infrastructurii aferente
acestora; dezvoltarea si extinderea infrastructurii utilitatilor si infrastructurii
energetice (alimentare cu apa, reteaua de canalizare apa, alimentare cu gaze
naturale) si a infrastructurii energetice (retele de transport si capacitati de
productie a energiei electrice si termice); reabilitarea mediului urban,
conservarea resurselor culturale si arhitectonice din regiune, inclusiv a celor
localizate in zonele urbane si sub-urbane; cresterea capacitatii regionale de a
furniza servicii pentru afaceri si institutii publice si imbunatatirea infrastructurii
de cercetare-dezvoltare;
A sasea prioritate regionala este protectia si imbunatatirea calitatii
mediului, vizand imbunatatirea calitatii vietii in regiune.
Se are in vedere imbunatatirea infrastructurii de mediu prin: efectuarea de
lucrari in scopul prevenirii si reducerii riscurilor legate de dezastrele
hidrogeologice (realizarea unor poldere, lucrari de indiguire, regularizarea
cursurilor de apa, modernizarea si dezvoltarea sistemelor informationale pentru
avertizare-alarmare in timp real a populatiei, elaborarea hartilor de risc la
inundatii si introducerea lor in planurile de urbanism general, realizarea cu
prioritate de amenajari, lacuri de acumulare, lucrari de desecare - drenaj);
dezvoltarea colectarii diferentiate a deseurilor menajere si a deseurilor
industriale si reutilizarea acestora; managementul deseurilor
(construirea/reabilitarea statiilor de epurare a apelor uzate,
construirea/modernizarea facilitatilor de apa si apa uzata in zone specifice,
dezvoltarea sistemelor de
management al diverselor tipuri de deseuri); protejarea biodiversitatii
(dezvoltarea si managementul habitatelor si faunei comunitare) si a ariilor
protejate; reabilitarea siturilor industriale si militare poluate.
Prioritatea regionala 2 - Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii
regionale
POS Mediu - Axa Prioritara 1 Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa
si apa uzata
POR - Axa Prioritara 1: Imbunatatirea infrastructurii regionale de transport;
Axa Prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii sociale regionale si locale; Axa
Prioritara 5: Dezvoltare urbana durabila.
Impact anticipat: reducerea impactului negativ al transportului asupra mediului
la nivel regional; cresterea fluxului de pasageri/marfuri pe an; cresterea
atractivitatii investitiilor in mediul rural/urban; cresterea atractivitatii/ imaginii
zonelor urbane pentru investitii straine.
INHGA – DGA 136

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Strategia regionala: Imbunatatirea competitivitatii sistemelor regionale prin
reducerea deficitului infrastructurii regionale.
Masura 2.1 - Imbunatatirea infrastructurii de transport, inclusiv cea
transfrontaliera
Clasificare UE: 315 Porturi, 316 Cai navigabile
Obiectivul masurii: Modernizarea, completarea si re-organizarea legaturilor
fizice pe teritoriul regional – cai ferate, drumuri,
aeroporturi, porturi, logistica de transport pentru
imbunatatirea mobilitatii in cadrul regiunii.
Fundamentare: Regiunea Oltenia este traversata de trei 3 Axe prioritare ale
retelei europene de transport (TEN-T): Axa prioritara 7 rutiera (fostul coridor IV
pan-european), Axa prioritara 18 fluviul Dunarea (fostul coridor VII paneuropean),
Axa prioritara 22 (feroviara). In regiune exista 4 drumuri europene:
E70, E79, E81, E574.
Cele 5 porturi fluviale care apartin regiunii Oltenia: Orsova, Drobeta Turnu-
Severin, Calafat, Bechet si Corabia necesita modernizare in vederea cresterii
capacitatii.
In regiune exista un singur aeroport, amplasat la sapte kilometri de centrul
orasului Craiova, pe soseaua Craiova-Bucuresti,aflat in proprietatea Consiliului
Judetean Dolj si deservind practic intreaga regiune; acesta necesita
modernizare pentru a se alinia standardelor internationale tehnice si de
siguranta.
Oltenia are o retea de 2539 km de astfel de strazi (10,15% din totalul retelei
nationale), din care 1555 km sunt modernizati (10,61% din totalul de km la nivel
national modernizati).
Operatiuni indicative: reabilitarea si modernizarea porturilor regionale.
Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica locala
si centrala
Masura 2.2 - Imbunatatirea infrastructurii de utilitati (alimentarea cu apa,
retele de canalizare, gaze naturale si termoficare)
Clasificare UE: 344 Apa potabila (captare, tratare si distributie) 345 Canalizare
si purificare apa
Obiectiv: Extinderea si modernizarea sistemelor de distributie a apei potabile,
de tratare si eliminare a apelor uzate, generate de zonele urbane,
precum si cele rezultate de la unitatile industriale, a sistemului de
colectare a apelor uzate si a celor pluviale, conectarea unui numar
cat mai mare de localitati la sistemul de alimentare cu gaze naturale
si energie termica, reducerea emisiilor poluante ale centralelor
INHGA – DGA 137

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
termice si electrice invechite, ameliorarea concentratiilor poluantilor la
nivelul aerului si solului
Fundamentare: lungimea retelei de alimentare cu apa a regiunii Oltenia este
de 3969 km (penultimul loc intre regiuni), 8,8 % din totalul national de 44987
km; de asemenea, regiunea are cel mai mic numar de localitati alimentate cu
apa din Romania-174, exceptand Bucuresti. Regiunea Oltenia se plaseaza pe
ultimul loc in Romania in ceea ce priveste procentul de apa furnizata prin
utilizarea de apometre: 61,5%, comparativ cu 75,3% la nivel national.
Cu o lungime a retelei de canalizare regionala de 1466 km, regiunea Oltenia
ocupa ultimul loc intre regiuni. De asemenea, exceptand regiunea Bucuresti,
are cel mai mic nr. de localitati conectate.
In Romania, judetul Dolj se numara printre judetele cu cel mai mic numar de
localitati cu retea de canalizare din tara. In special, in Craiova, statia de epurare
a apei inca nu functioneaza, apele reziduale provenind de la populatie si de la
unitatile industriale fiind deversate intr-un canal colector care este partial
acoperit si care traverseaza orasul, deversandu-se apoi in raul Jiu, care se
varsa la randul sau in Dunare. In celelalte orase ale regiunii nu exista statii de
epurare a apei, apele reziduale deversandu-se direct in raurile Olt, Jiu sau in
Dunare.
Regia de canalizare beneficiaza de un proiect in cadrul programului ISPA, prin
care se urmareste construirea si darea in functiune a unei noi statii de epurare a
apei si a unui nou canal colector in Craiova. Municipiile Ramnicu Valcea si
Drobeta Turnu - Severin vor beneficia de lucrari de reabilitare a sistemului de
alimentare cu apa, a sistemului de canalizare si a statiei de tratare a apelor
reziduale in valoare de 29000000,00 Euro, respectiv 41600000,00 Euro
finantate din programul ISPA, memorandumul de finantare pentru aceste
proiecte fiind semnate la 6 decembrie 2004.
Lungimea retelei de furnizare a gazelor naturale este de 1706 km, reprezentand
6,59 % din lungimea retelei de gaze naturale la nivel national (25879 km), si
plaseaza regiunea Oltenia pe penultimul loc in tara, inaintea Regiunii Sud Est.
Cu un numar de 21 localitati in care se distribuie energie termica, Oltenia se
plaseaza pe locul 7 in Romania.
Reteaua de termoficare este veche si genereaza pierderi platite de catre
populatie. Centralele electrice si termice invechite au emisii de noxe si deseuri
solide ce afecteaza calitatea mediului inconjurator si starea de sanatate a
populatiei.
Operatiuni indicative: apa - constructia/modernizarea surselor de apa in
vederea potabilizarii; constructia/reabilitarea statiilor de tratare a apei potabile;
extinderea retelelor de distributie a apei potabile si a sistemelor de canalizare.
Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica locala.
INHGA – DGA 138

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Indicatori ai rezultatelor: apa potabila - numar de gospodarii deservite de
retelele noi/imbunatatite; canalizare - numar de gospodarii deservite de retelele
noi/imbunatatite.
Indicatori output: apa potabila - numar de consumatori conectati la retelele noi
sau modernizate, imbunatatirea capacitatiii statiilor de tratare si epurare a apei
(m 3 ); canalizare - km conducte de apa si canalizare construiti/modernizati.
Masura 2.7 - Imbunatatirea infrastructurii energetice si valorificarea
resurselor regenerabile de energie
Clasificare UE: 332 Surse de energie regenerabile (energie solara, eoliana,
hidroelectrica, biomasa)
Obiectivul masurii: reducerea intensitatii energetice prin cresterea eficientei
energetice pe intregul lant - resurse naturale, producere,
transport, distributie si utilizare finala a energiei electrice
si termice.
Fundamentare: sectorul energetic din regiunea Sud - Vest Oltenia reprezinta o
infrastructura strategica de baza a economiei regionale si nationale,
fundamentala pentru dezvoltarea acesteia (71,57% din totalul productiei
hidroelectrice nationale era produs aici in 2001). Dezvoltarea si modernizarea
sectorului energetic reprezinta baza dezvoltarii si modernizarii industriei si in
principal a industriei prelucratoare, care la randul ei este principalul producator
de piese de schimb si componente pentru buna functionare a instalatiilor
energetice. Avand in vedere rolul capital detinut de regiunea Sud - Vest Olenia
in acest sector, cresterea competitivitatii sectorului energetic trebuie sa
reprezinte un obiectiv esential al economiei regionale. Industria de energie
electrica si termica, gaze si apa inregistreaza in ultimii ani pierderi de locuri de
munca (de la 14% in 2000 la 10% in 2003), acest trend fiind mai pronunatat in
judetele Dolj si Valcea si mai putin pronuntat in Mehedinti, unde fluctueaza.
Procentul mare de populatie ocupata in acest sector in judetele Mehedinti (16%
in 2003) si Gorj (14% in 2002) sunt consecinta ponderii importante a industriei
energetice in economia acestor judete.
Operatiuni indicative: construirea de noi capacitati de producere a energiei
electrice si termice, pentru retehnologizarea, modernizarea si reabilitarea celor
existente in scopul cresterii eficientei energetice (centrale/grupuri de producere
a energiei electrice si termice, centrale/grupuri de cogenerare, turboagregate);
extinderea si modernizarea retelelor de distributie a energiei electrice si termice,
in scopul reducerii pierderilor in retea si realizarea in conditii de siguranta si
continuitate a serviciului de distributie, realizarea de investitii in noi capacitati de
producere a energiei electrice si termice prin valorificarea resurselor energetice
eoliene, hidroenergetice, solare, a biomasei si a resurselor geotermale si
modernizarea celor existente.
INHGA – DGA 139

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica,
sectorul privat.
Masura 3.1 - Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii de turism
Clasificare EU: 171 investitii materiale pentru turisa (servicii de cazare si
alimentatie publica pentru turisti, alte facilitati)
Obiectivul masurii: Masura vizeaza dezvoltarea infrastructurii turistice in
scopul de a creste atractivitatea regiunii Oltenia ca o destinatie turistica, prin
restaurarea si valorificarea patrimoniului istoric si cultural, crearea, dezvoltarea
si modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a
resurselor naturale cu potential turistic, reabilitarea, extinderea si dotarea
structurilor de cazare cu utilitatile conexe, precum si a facilitatilor de recreere.
Fundamentare: potentialul turistic al regiunii este diversificat: arii protejate,
parcuri naturale, munti, pesteri, zone rurale nepoluate, ape minerale si statiuni
balneare, pescuit si vanatoare, atractii culturale.
Regiunea este a doua in Romania, dupa Moldova, privind numarul manastirilor
si lacaselor de cult, teritoriul sau fiind bogat in resurse minerale cum ar fi apele
minerale si beneficiind de o biodiversitate unica.
Cu toate acestea, desi judetul Valcea ocupa locul 3 pe tara din punctul de
vedere al capacitatii de cazare functionale si locul 2 pe tara din punctul de
vedere al numarului de innoptari, iar judetele din nordul Olteniei dispun de un
mediu natural inca neatins format din munti, dealuri si zone rurale – sectorul
turistic inregistreaza o discrepanta intre potentialul sau si nivelul de exploatare:
in 2004, doar 26,57% din capacitatea de cazare existenta a fost functionala, cu
o rata de ocupare de 44,5%. Este de mentionat ca acesta este superioara
mediei nationale, urmare a procesului de privatizare.
In judetul Valcea tendintele descrescatoare sunt atenuate de asa numitul turism
social, care reprezinta fluxul de turisti care viziteaza regiunea multumita
subventiilor sociale de la bugetul de stat. De fapt, cazarea in statiunile balneoclimaterice
este subventionata pentru persoane care sufera de anumite boli si
pentru batrani. Acest segment de turism este prin definitie caracterizat prin
cheltuieli reduse.
Operatiuni indicative: instalatii, echipamente si dotari pentru asigurarea
necesarului de apa si pentru evacuarea apelor pluviale si menajere; dezvoltarea
retelelor de captare si /sau transport a izvoarelor minerale si saline cu potential
terapeutic (ape minerale, lacuri si namoluri terapeutice, gaze terapeutice,
factorii sanogeni de la nivelul grotelor si salinelor); amenajarea, modernizarea,
dotarea (inclusiv cu utilitati) a bazelor de tratament din statiunile balneo -
climaterice, inclusiv a salinelor terapeutice; refacerea parcurilor balneare,
parcuri – gradina; amenajare piscine, stranduri, bazine de kinetoterapie;
amenajarea de porturi turistice, inclusiv a debarcaderelor amplasate pe lacuri
INHGA – DGA 140

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
de agrement; amenajari specifice sporturilor nautice; amenajari pentru
practicarea pescuitului sportiv.
Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: autoritati ale administratiei
publice locale si centrale, societati comerciale, persoane juridice care nu sunt
agenti economici.
Prioritatea regionala 5 - Dezvoltarea zonelor rurale si montane
Impact anticipat: reducerea ponderii populatiei ocupate in agricultura
Strategia regionala: modernizarea sectorului agricol si diversificarea
activitatilor agricole altele decat agricultura, prin valorificarea particularitatilor si
resurselor locale naturale, ambientale (patrimoniu piscicol, silvic, biodiversitatea
etc.), a patrimoniului cultural (obiective culturale, traditii si experiente
profesionale acumulate), dezvoltarea turismului si a altor sectoare productive
locale (artizanat, vinurile de marca, produse ecologice, produse rezultate din
prelucrarea lemnului, a pestelui etc.), dezvoltarea capitalului uman si crearea de
noi specializari.
Masura 5.2 - Diversificarea economiei rurale si dezvoltarea spatiului rural
Clasificare UE: 1305 Servicii de baza pentru economia rurala si populatie,
1306 Renovarea si dezvoltarea satelor, precum si protectia si conservarea
patrimoniului rural, 1308 Gestionarea resurselor de apa in agricultura, 1312
Protectia mediului inconjurator in perspectiva conservarii terenurilor, padurilor si
peisajului, precum si ameliorarea conditiilor pentru animale.
Obiectivul: modernizarea economiei rurale prin diversificarea activitatilor
economice altele decat agricultura, mentinerea si imbunatatirea
structurilor sociale si economice in scopul imbunatatirii vietii din
spatiul rural.
Fundamentare: agricultura de subzistenta desfasurata pe suprafete reduse si
utilizand tehnologii depasite, reprezinta ocupatia cvasiprezenta in spatiul rural
iar saracia rurala constituie un obstacol in calea dezvoltarii si diversificarii. Se
constata un decalaj important de dezvoltare intre zonele rurale si cele urbane.
Operatiuni indicative: dezvoltarea serviciilor si ofertei turistice (echitatie,
pescuit sportiv, etc.); reabilitarea si valorificarea patrimoniului cultural (istoric,
arhitectonic, monumental si religios) al spatiului rural; instalarea serviciilor de
baza in raport cu infrastructura la scara mica locala (drumuri comunale de
legatura intre localitati, telecomunicatii, transport, energie si infrastructura de
apa ca servicii de baza la scara mica).
Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: IMM-uri din sectorul agricol,
autoritati locale comunale
Masura 5.3 - Dezvoltarea economicã durabilã a exploatatiilor forestiere si
a zonelor montane
INHGA – DGA 141

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Clasificare UE: 121 Investitii in silvicultura, 125 Refacerea potentialului silvic in
urma pagubelor provocarte de dezastre naturale si incendii si introducerea unor
instrumente adecvate de prevenire, 126 Impadurirea terenurilor ne-agricole,
127 Imbunatatirea / mentinerea stabilitatii ecologice a padurilor de protectie,
1301 Ameliorarea terenurilor, 1312 Protectia mediului inconjurator in
perspectiva conservarii terenurilor, padurilor si peisajului, precum si ameliorarea
conditiilor pentru animale.
Obiectivul masurii: dezvoltarea exploatatiilor forestiere si managementul
durabil al terenurilor forestiere in vederea conservarii
peisajului natural, imbunatatirii conditiilor de mediu si
diminuarii procesului de depopulare semnalat in anumite
zone (ex. zona montana, zonele cu handicapuri
naturale).
Fundamentare: Oltenia este o regiune rurala: ponderea populatiei pe medii
este de 47,2% in mediul urban fata de 52,8% in mediul rural. (Romania – 54,9
% in mediul urban fata de 45,1% in mediul rural), judetele cu cel mai mare
numar de locuitori in mediul rural fiind Olt (59,6%), Gorj (53%) si Valcea (55%).
In anul 2004, la nivelul Regiunii Oltenia, din totalul populatiei ocupate 42%
activa in sectorul agricol; contributia sectorului agricol la formarea produsului
intern brut regional era de 14,37%.
Zonele rurale cuprind un numar mare de zone muntoase in judetele Mehedinti,
Gorj si Valcea.
Operatiuni indicative: investitii in crearea/ modernizarea exploatatiilor
forestiere; investitii in crearea/ modernizarea pepinierelor; acordarea de plati
compensatorii aferente programului Natura 2000; sprijinirea prin plati pentru
agro-mediu si bunastarea animalelor; acordarea de prime de impadurire a
terenurilor agricole sau neagricole si de organizare a unor sisteme agroforestiere
pe terenuri agricole; refacerea potentialului productiei forestiere prin
introducerea de actiuni de prevenire impotriva calamitatilor naturale si
incendiilor; investitii in dezvoltarea serviciilor turistice montane (drumetii,
aventura montana, echitatie, pescuit sportiv, etc.).
Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: IMM-uri din sectorul agricol,
autoritati locale comunale
Masura 5.5 - Dezvoltarea pescuitului durabil si a acvaculturii
Clasificare UE: 144 Acvacultura
Obiectivul masurii: modernizarea si restructurarea activitatilor din domeniul
pescuitului, acvaculturii, al procesarii pestelui, in concordanta cu cerintele
consumatorilor si cu standardele de calitate si siguranta alimentara. In scopul
realizarii acestui obiectiv se impun dezvoltarea acvaculturii, pescuitului in apele
interioare, procesarii si marketingului produselor pescaresti, modernizarea
vaselor de pescuit.
INHGA – DGA 142

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Context: regiunea Oltenia dispune de importante resurse piscicole, numeroase
lacuri si balti propice dezvoltarii acvaculturii si pescuitului. De asemenea,
traversarea regiunii de catre fluviul Dunarea, raurile Olt, Jiu, etc constituie tot
atatea oprtunitati in practicarea pescuitului comercial si turistic, cat si in
dezvoltarea acvaculturii.
Operatiuni indicative: amenajarea de ferme de acvaculturtura (piscicultura,
oistercultura, cresterea racilor, etc); modernizarea si achizitionarea de noi
echipamente pentru fermele de acvacultura; prelucrare si comercializare a
produselor din peste (dotari, cerificarea produselor, ambalarea si etichetarea
produselor, etc); modernizarea barcilor utilizate pentru activitatea de pescuit .
Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: IMM-uri, administratie
publica locala, etc
Indicatori ai rezultatelor: accelerarea dezvoltarii acvaculturii si a pescuitului in
apele interioare.
Indicatori output: volumul productiei piscicole in apele interioare; numarul
noilor producatori piscicoli.
Prioritatea regionala 6 - Protectia si imbunatatirea calitatii mediului
POS Mediu: Axa Prioritara 1 Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa
si apa uzata; Axa Prioritara 2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat
al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate; Axa prioritara 3 Imbunatatirea
sistemelor municipale de termoficare in localitatile cele mai afectate de poluare;
Axa prioritara 4 Implementarea sistemelor adecvate de management pentru
protectia naturii; Axa prioritara 5 Implementarea infrastructurii adecvate de
prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc.
Impact anticipat: imbunatatire a calitatii vietii/mediului; protejarea sanatatii
populatiei; imbunatatire a calitatii vietii/ mediului; protejarea sanatatii populatiei;
crestere in cifra neta a locurilor de munca create/pastrate.
Strategia regionala: imbunatatirea infrastructurii de mediu prin: efectuarea de
lucrari in scopul prevenirii si reducerii riscurilor legate de dezastrele
hidrogeologice; dezvoltarea colectarii diferentiate a deseurilor menajere si a
deseurilor industriale si reutilizarea acestora; managementul deseurilor,
construirea/reabilitarea statiilor de epurare a apelor uzate,
construirea/modernizarea facilitatilor de apa si apa uzata in zone specifice,
dezvoltarea sistemelor de management al diverselor tipuri de deseuri);
protejarea biodiversitatii (dezvoltarea si managementul habitatelor si faunei
comunitare) si a ariilor protejate; reabilitarea siturilor industriale si militare
poluate.
Masura 6.1 - Extinderea utilizarii sistemelor de tratare a apelor uzate
Clasificare UE: 345 Canalizare si purificare de apa
INHGA – DGA 143

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectivul masurii - Dezvoltarea sistemului de tratare si eliminare a apelor
uzate, generate de zonele urbane, precum si cele
rezultate de la unitatile industriale.
Fundamentare: conditiile precare din reteaua de colectare a apelor reziduale si
lipsa statiilor de epurare determina un grad ridicat de poluare a cursurilor de
apa. In momentul de fata, numai doua statii de epurare a apelor reziduale sunt
in curs de realizare la Craiova si Calafat.
Operatiuni indicative: constructia/reabilitarea statiilor de epurare a apelor
uzate; constructia/reabilitarea facilitatilor de epurare a namolurilor; contorizare,
echipament de laborator, echipamente de detectare a pierderilor.
Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica.
Indicatori ai rezultatelor: cresterea cantitatii de apa uzata tratata /purificata;
Indicatori output: numarul statiilor de epurare construite; cantitatea de apa
epurata (m 3 ).
Masura 6.3 - Protejarea biodiversitatii (dezvoltarea si managementul
habitatelor si faunei comunitare) si a ariilor protejate
Clasificare UE: 1313 Introducerea Instrumentelor Corespunzatoare De
Prevenire Pentru Protectia Mediului Privind Conservarea Terenurilor, Padurilor
si a Mediului Inconjurator; dezvoltarea retelei de arii protejate, identificarea
Ariilor Speciale de Conservare si desemnarea Ariilor de Protectie Speciala
Avifaunistica ce vor fi incluse in reteaua europeana de arii protejate NATURA
2000; monitorizarea starii si a activitatilor desfasurate in ariile protejate prin
coordonarea unitara a administrarii Retelei Nationale de arii protejate.
Obiectivul masurii - Conservarea diversitatii biologice, asigurarea utilizarii
durabile a habitatelor naturale, a speciilor de flora si
fauna salbatica si reconstructia ecologica a sistemelor
deteriorate.
Fundamentare: Oltenia cuprinde peste 201.000 hectare de zone protejate.
Cele mai importante parcuri nationale sunt Domogled – Valea
Cerna (60.000 hectare in judetele Mehedinti si Gorj), parcul natural Cozia situat
in judetul Valcea, cu o suprafata de 17.000 hectare, si parcul natural Portile de
Fier in judetul Mehedinti (115.000 hectare). Rezervatiile naturale si
monumentele naturale, in numar de 121, nu sunt conservare adecvat.
Operatiuni indicative: extinderea ariilor protejate si a rezervatiilor naturale;
refacerea padurilor deteriorate, prin impaduriri care sa contribuie la pastrarea
biodiversitatii si sa previna alunecarile de teren; conservarea biodiversitatii
habitatelor regionale, a speciilor de pasari si animale pe cale de disparitie;
promovarea unor metode moderne de mangement pentru zonele protejate si
crearea de centre de informare, prezentare si de cercetare a habitatelor
INHGA – DGA 144

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
naturale; elaborarea si implementarea planurilor de management pentru ariile
protejate, inclusiv siturile Natura 2000 (inclusiv reconstructia ecologica,
dezvoltarea infrastructurii, constientizarea publicului, achizitionarea de terenuri
cu o valoare ridicata din punct de vedere al biodiversitatii pentru a deveni
proprietatea statului).
Masura 6.7 - Imbunatatirea infrastructurii adecvate prevenirii riscurilor
naturale de mediu
Obiectivul masurii - Contributia la managementul durabil al riscurilor naturale
de mediu in zonele cele mai vulnerabile.
Fundamentare: inundatiile si alunecarile de teren ce au afectat in ultimii ani
Regiunea Oltenia au demonstrat slabiciuni atat in ceea ce priveste masurile de
protectie impotriva inundatiilor si alunecarilor de teren, cat si capacitatea de
raspuns in situatii de criza. Prin urmare regiunea are nevoie de un sistem de
management al situatiilor de criza “pro-activ” in vederea reducerii potentialelor
distrugeri si a vulnerabilitatii in fata factorilor naturali.
Operatiuni indicative: lucrari de constructii si amenajari pentru prevenirea si
reducerea consecintelor inundatiilor si alunecarilor de teren; realizarea hartilor
de risc pentru inundatii si alunecari de teren.
Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica
Indicatori ai rezultatelor: populatia ce va beneficia de pe urma masurilor de
protectie impotriva inudatiilor.
Indicatori output: numarul proiectelor vizand masuri de protectie impotriva
inundatiilor si alunecarilor de teren.
Coerenta cu politicile si reglementarile europene
Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana este un proces cu caracter continuu
care se va desfasura si ulterior datei oficiale a aderarii si care implica o
dezvoltare socio - economica durabila a tarii noastre.
In acest sens, sprijinul comunitar alocat prin implementarea Politicii de
Coeziune si a Politicii Agricole Comune in concordanta cu principiul dezvoltarii
regionale echilibrate la nivel de stat membru, joaca un rol cheie.
Asistenta financiara va fi acordata cu respectarea unui cadru multianual de
planificare, care contine prioritatile, procesul decizional de finantare si de
management al acesteia, organizat in mai multe etape, corespunzator
urmatoarei perioade de programare, respectiv 2007 - 2013.
Ea este de asemenea complementara masurilor de dezvoltare adoptate de
statul
membru la scala nationala, regionala si locala, fiind orientata in acord cu
politicile si prioritatile Comunitatii, de aceste principii tinandu-se seama in
INHGA – DGA 145

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
elaborarea Cadrului National Strategic de Referinta (CSNR) si a programelor
operationale.
La baza CSNR se afla Planul National de Dezvoltare 2007 - 2013 (PND), care a
fost dezvoltat ca si instrument prin care Romania urmareste sa recupereze cat
mai rapid decalajele in dezvoltarea socio-economica fata de UE.
Dezvoltare durabila
Dezvoltarea durabila reprezinta o tema orizontala care a fost luata in
considerare la nivelul fiecarei prioritati in cadrul PDR 2007 - 2013, avand in
vedere necesitatea dezvoltarii socio-economice armonioase in conditiile
protejarii mediului inconjurator.
Astfel, se incurajeaza dezvoltarea activitatilor economice prin achizitionarea si
utilizarea de catre intreprinderi a tehnicilor si tehnologiilor moderne, nepoluante,
valorificarea resurselor regenerabile de energie.
Se au in vedere de asemenea prioritatile Strategiei Europene de Dezvoltare
Durabila
in vederea atingerii standardelor adecvate de alimentare cu apa si cresterea
accesului populatiei la serviciile de apa si canalizare, precum si prin utilizarea
unor sisteme de management integrat al deseurilor.
Coerenta cu politicile nationale
Fundamentarea si continutul prioritatilor regionale s-au stabilit tinand seama de
politicile sectoriale si obiectivele acestora pe termen mediu, statuate prin
strategiile de dezvoltare la nivel national, a caror implementare va fi realizata
prin programele operationale.
De asemenea, s-au avut in vedere prevederilor urmatoarelor acte
normative: Legea 203 / 2003 privind realizarea, dezvoltarea si modernizarea
retelei de transport de interes national si european; Legea 350/2001 privind
amenajarea teritoriului si urbanismul.
INHGA – DGA 146

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALA A REGIUNII CENTRU 2007-2013
Analiza economico-sociala a regiunii
Descriere generala
Caracteristici fizico-geografice
Regiunea de Dezvoltare Centru este
situata in zona centrala a Romaniei, in
interiorul marii curburi a Muntilor
Carpati, pe cursurile superioare si
mijlocii ale Muresului si Oltului, fiind
strabatuta de meridianul de 25 0
longitudine estica si paralela de 46 0
latitudine nordica.
Prin pozitia sa geografica, Regiunea
Centru realizeaza conexiuni cu 6 din
celelalte 7 regiuni de dezvoltare,
inregistrandu-se distante aproximativ
egale din zonal ei centrala pana la
punctele de trecere a frontierelor
In nord se invecineaza cu regiunea 6 Nord - Vest, la nord - est cu regiunea 1
Nord-Est, la est cu regiunea 2 Sud - Est, la sud cu regiunea 3 Sud si regiunea 4
Sud-Vest, la vest cu regiunea 5 Vest. Regiunea Centru este formata din
judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu si are o suprafata
totala de 34100 km 2 , ceea ce reprezinta 14,31% din suprafata tarii.Ca
suprafata, depaseste unele tari europene cum ar fi Albania, Luxemburgul,
Macedonia, Slovenia si Republica Moldova.
Situatia socio-economica a regiunii
Datele economice ale regiunii indica un relativ echilibru de ansamblu al celor
trei sectoare: primar, secundar si tertiar.
Structura si repartitia principalelor activitati economice pe cuprinsul suprafetei
regiunii au fost determinate de varietatea resurselor naturale, de pozitia
geografica si de traditia existenta in prelucrarea acestor resurse. Prezenta
activitatilor mestesugaresti in aceste tinuturi este semnalata inca din antichitate,
primele organizari industriale fiind realizate inca din Evul Mediu, iar acumularile
ulterioare au creat premisele aparitiei unor centre industriale puternice,
reprezentate prin majoritatea ramurilor industriale.
In cadrul Regiunii Centru industria are vechi traditii datorita existentei variatelor
bogatii naturale si a unor conditii social-istorice specifice.
INHGA – DGA 147

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Breslele – organizate si specializate pe meserii – au fost primele forme
economice consemnate de documente inca din secolul XIV si ele au contribuit
la dezvoltarea aglomerarilor urbane, viitoarele cetati orasenesti Brasov, Sibiu,
Sighisoara, Medias, Cisnadie si altele.
Ca pondere in economia regiunii se remarca in primul rand activitatile
industriale, urmate de cele agro-silvice si cele de servicii.
Profilul industrial al regiunii este dat de industria constructiilor de masini si a
prelucrarii metalelor, chimica, materialelor de constructii, lemnului, extractiva,
textila si alimentara.
O caracteristica deosebita pe care o prezinta economia regiunii este ca aici sunt
reprezentate aproape toate ramurile industriei.
Unitatile industriale sunt amplasate in general, in localitatile urbane, si in cazul
multor orase mici dau acestor localitati un caracter monospecializat.
Resurse hidrografice
Reteaua hidrografica este bogata, fiind formata din cursurile superioare si
mijlocii ale Muresului si Oltului si din afluentii acestora, dintre care ii mentionam
pe cei mai importanti: Tarnavele, Sebesul, Cugirul, Ariesul, Ampoiul (afluenti ai
Muresului), Raul Negru, Barsa, Cibinul (afluenti ai Oltului).
Lacurile naturale sunt diverse ca geneza, cele mai cunoscute fiind lacurile
glaciare din Muntii Fagaras, lacul vulcanic Sf Ana din Muntii Harghita, si Lacul
Rosu format prin bararea naturala a cursului raului Bicaz. Cele mai importante
lacuri antropice sunt cele de baraj de pe raurile Olt si Sebes, lacurile sarate din
fostele ocne de sare de la Ocna Sibiului si Sovata (Lacul Ursu) si iazurile
piscicole din Campia Transilvaniei.
Sunt de mentionat resursele energetice ale Muresului, Oltului, Lotrului si
Sebesului.
Potentialul energetic al cursurilor repezi de munte este exploatat in principal pe
cursul raurilor Sebes si Olt.
Infrastructura
Infrastructura tehnico-edilitara
Reteaua de distributie a apei, in lungime totala de 5571 km (12,38% din
lungimea pe tara), in anul 2004, este distribuita in 253 localitati din regiune, din
care 56 municipii si orase si 197 comune. Ponderea localitatilor rurale echipate
cu instalatii de alimentare cu apa potabila este de 57% la nivel national si 59%
la nivelul Regiunii Centru. In judetul Sibiu se gasesc cele mai multe localitati
rurale fara alimentare cu apa, doar 31% din localitati beneficiind de un astfel de
sistem in timp ce in judetul Brasov doar 20% dintre localitati nu au retea de
alimentare cu apa potabila.
INHGA – DGA 148

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Consumul mediu de apa potabila/locuitor a scazut in Regiunea Centru de la
112,0 m 3 in 1990 la 61 m 3 in anul 2003 (media pe tara fiind de 56,05
mc/locuitor), din care pentru uz casnic 33,16 m 3 /locuitor, fata de 32,85
m 3 /locuitor, media pe tara.
In mediul rural, nivelul de inzestrare a localitatilor cu instalatii de alimentare cu
apa potabila din reteaua publica este scazut. Mentionam faptul ca in unele
orase, din cauza capacitatii reduse a instalatiilor de captare si distributie,
alimentarea cu apa se face in mod discontinuu, nesatisfacand necesitatile de
alimentare cu apa ale consumatorilor. La nivelul Regiunii se constata lipsa in
unele orase a statiilor de epurare a apelor uzate sau existenta unor statii de
epurare necorespunzatoare din punct de vedere al standardelor de calitate.
Reteaua de canalizare a Regiunii Centru s-a extins de la 84 localitati in 1990 la
117 localitati in anul 2004, toate cele 51 de orase din regiune dispunand de
retea de canalizare.
Lungimea simpla a conductelor de canalizare era la sfarsitul anului 2004 de
2382,7. Doar 8,8% din reteaua de canalizare exitenta in Regiunea Centru se
afla in mediul rural. Fata de anul 2000, ponderea retelei de canalizare din
mediul rural, in total retea a crescut cu 1,47 procente.
Situatia canalizarii arata ca la nivel national doar 13,7% din comune beneficiaza
de acest tip de dotare edilitara iar in regiune 16,7%. Ponderea strazilor care au
canalizare in regiune este de 51% din total strazi; comparativ, in judetele
Regiunii ponderea cea mai mica este in Alba, 29,7% fata de cea mai mare in
judetul Mures, 79,1% (Brasov 60%, Covasna 47%, Sibiu 49% si Harghita 44%).
Alba este judetul cu cea mai slaba echipare a retelei de canalizare in mediul
rural, doar 0,7% din lungimea conductelor de canalizare se afla in mediul rural
in timp ce in judetul Harghita 13,5% din lungimea conductelor de canalizare
existente se afla in mediul rural. Daca ne raportam la reteaua totala de
distributie a apei, lungimea retelei de canalizare acopera doar 45,17% din
lungimea acesteia.
De aici rezulta faptul ca exista numeroase strazi, care desi au retele de
distributie a apei, nu au retele de canalizare, apele uzate menajere fiind de cele
mai multe ori aruncate la suprafata solului, producand fenomene de poluare.
Toate localitatile urbane ale Regiunii Centru sunt echipate cu instalatii de apa
potabila dar cele rurale sunt echipate partial. Ponderea localitatilor rurale
alimentate cu apa potabila este de 57% la nivel national si de 59% la nivel
regional. In judetul Sibiu sunt cele mai multe localitati rurale fara alimentare cu
apa potabila, doar 31% din toate comunele fiind alimentate fata de 80% in
judetul Brasov.
Sub media regionala se afla judetele Covasna, cu 50% din localitatile rurale
echipate cu retea de alimentare cu apa potabila, si Mures cu 56,8% iar peste
media regionala se situeaza judetele Alba unde doar 36,9% din localitatile
INHGA – DGA 149

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
rurale nu au retea de alimentare cu apa potabila si Harghita cu 28,8% din
localitatile rurale fara alimentare cu apa potabila.
Dezvoltarea economica in ansamblu
Evolutia indicatorilor macroeconomici regionali
Produsul Intern Brut al Regiunii Centru in anul 2003 totaliza 248107,6 miliarde
lei preturi curente, reprezentand 12,6 % din PIB al Romaniei. Produsul Intern
Brut pe locuitor, de 97,5 milioane lei (6756 Euro PPC) in 2003, este superior cu
7,2% celui calculat pentru intreaga tara, asa cum a fost de-a lungul perioadei
1993-2003.
In anul 2003 Regiunea Centru ocupa la acest indicator pozitia a treia, dupa
Regiunea Bucuresti si Regiunea Vest.
Rata anuala de crestere a PIB in Regiunea Centru a fost de 4,7% in 2003, cu
0,6% mai mica decat cea inregistrata la nivel national. Din gradul de
participarea a diverselor activitati la crearea Produsului Intern Brut al regiunii pe
anul 2003, rezulta pentru industrie o pondere de 29,7%, pentru agricultura
11,5%, pentru constructii 5,6%, iar pentru servicii 42,1%.
Populatia si resursele umane
Cu o populatie stabila de 2545271 locuitori, inregistrata la 1 iulie 2003,
reprezentand 11,7 % din populatia Romaniei, Regiunea Centru se plaseaza pe
locul al 5-lea intre cele 8 regiuni de dezvoltare, mentinandu-si pozitia ocupata la
recensamantul populatiei si locuintelor din 1992.
Datele definitive ale ultimului recensamant arata o scadere a populatiei stabile
din Regiunea Centru fata de 1992 cu 6,5% (178676 persoane in cifre absolute),
tendinta regasita la nivelul intregii tari (-4,9%).
Prognoza demografica a Regiunii in orizontul anului 2025
In 2003, efectivul populatiei Regiunii Centru era de 2.545,2 mii locuitori, iar in
2025 se prognozeaza ca aceasta va scadea cu 239,8 mii, ajungand la 2305,4
mii. In varianta optimista, reducerea efectivului in intervalul 2003 - 2025 va fi cu
5,2%, in cea pesimista cu 10,9% iar in cea medie cu 9,4%.
In varianta medie, se pot distinge doua intervale distincte ca evolutie, si anume
perioada 2003 - 2010, cu o scadere moderata intr-un ritm mediu de 0,2%/an si
2010 - 2025, perioada in care fenomenele demografice intra in declin
accentuat-scadere cu 0,54%/an. Factorul cel mai important care va influenta
acest fenomen este scaderea naturala.
Agricultura si dezvoltarea durabila
Conditiile de clima, relief si sol, faptul ca aproape jumatate din suprafata este
ocupata de zona montana, iar in depresiunile din rasaritul teritoriului se
inregistreaza in mod obisnuit cele mai joase temperaturi din tara, ar putea fi
INHGA – DGA 150

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
considerati factori care sa faca din Regiunea Centru o zona improprie
agriculturii.
Cu toate acestea, agricultura isi gaseste conditii bune de dezvoltare in cea mai
mare parte a teritoriului. Chiar si in zona montana suprafete intinse de pasuni si
fanete naturale sunt favorabile cresterii animalelor, iar clima mai rece si regimul
pluviometric specific fac ca aici sa fie mai putin simtite efectele perioadelor mai
secetoase din timpul anului.
Fara a se putea face o delimitare stricta intre zonele favorabile diferitelor
activitati agricole se constata totusi o anumita distributie a acestora in functie de
relief, clima si sol. In estul si sudul regiunii cultura principala este cartoful iar in
partea cu inaltimi mai joase sunt conditii favorabile pomilor fructiferi. In zonele
colinare si depresionare precum si in luncile din centrul, sudul si sud-vestul
regiunii se cultiva graul, orzoaica, orzul, porumbul, sfecla de zahar, legumele,
plantele de nutret. Podisul Tarnavelor, cu zona delimitata de municipiile
Tarnaveni, Medias, Blaj si Aiud ca si terenurile din jurul municipiilor Alba Iulia si
Sebes sunt cunoscute ca foarte favorabile culturii vitei de vie.
Cresterea animalelor este relativ bine dezvoltata in toate judetele regiunii, in
zona montana, constituind principala activitate agricola. Cresterea oilor,
activitate traditionala a locuitorilor din Muntii Cindrelului, Muntii Sebesului si
zona Branului, se afla in usor declin in ultimul deceniu din cauza dificultatilor
privind valorificarea productiei. Judetele Mures si Harghita sunt renumite pentru
calitatea efectivelor de bovine, Muresul avand si un puternic sector de crestere
a porcinelor si pasarilor.
Suprafata agricola a Regiunii Centru este de 1941 mii ha reprezentand 56,9%
din suprafata totala a regiunii si 13,1 % din suprafata agricola a Romaniei. Dupa
modul de folosinta structura suprafetei agricole se prezinta astfel: arabil 39,6%,
pasuni 34,9 %, fanete 24,0 %, vii si pepiniere viticole 0,6%, livezi si pepiniere
pomicole 0,9%.
Structura terenurilor agricole (arabil, pasuni, fanete) si principalele culturi
agricole
Suprafata agricola a Regiunii Centru era in anul 2003 de 1893,5 mii ha
reprezentand 55,5% din suprafata totala a regiunii si 12,9 % din suprafata
agricola a Romaniei. Dupa modul de folosinta structura suprafetei agricole se
prezinta astfel: arabil 40,6%, pasuni 34,16 %, fanete 23,89 %, vii si pepiniere
viticole 0,45%, livezi si pepiniere pomicole 0,88%.
Dezvoltarea spatiului rural
Spatiul rural reprezinta o entitate socio-culturala care cuprinde totalitatea
asezarilor rurale si in care activitatea economica de baza este agricultura.
Densitatea satelor pe o suprafata de 1000 km 2 difera foarte mult in cadrul
judetelor din regiune, de la judetul Alba cu 105,4 sate/1000 km 2 , la judetul
INHGA – DGA 151

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Brasov, cu 28 sate/1000 km 2 , (fata de media pe tara de 55 sate/1000 km 2 ).
Numarul mare de sate din judetul Alba se datoreaza asezarilor foarte mici din
Zona Muntilor Apuseni, unde cateva comune grupeaza mai mult de 30 de sate.
Aceasta situatie creeaza destul de mari probleme in ceea ce priveste
infrastructura de transport si utilitatile acestor localitati. In cadrul comunitatilor
rurale din regiune se intalnesc si sate sau asezari umane izolate care se
confrunta cu fenomenul saraciei, caracterizate printr-un consum redus de
bunuri si servicii.
Potrivit studiului “CARTA VERDE” a dezvoltarii rurale in Romania, in Regiunea
“CENTRU” exista cateva zone in care predomina factori favorizanti ai dezvoltarii
(ex. Zona Caliman – judetul Mures, Depresiunea Ciuc – judetul Harghita,
Depresiunea Brasov si Zona Sibiu – Lotru – judetul Sibiu) si zone in care
predominanti sunt factorii restrictivi ai dezvoltarii (ex. Zona Muntilor Apuseni –
judetul Alba).
Factorii care favorizeaza dezvoltarea social-economica sunt dati in general de o
oferta mai larga de resurse naturale, vegetatie forestiera, potential agricol ridicat
si de elemente valoroase ale cadrului natural. Factorii restrictivi ai dezvoltarii se
caracterizeaza printr-o slaba diversificare a activitatilor economice, dependenta
aproape exclusiva de agricultura, infrastructura sociala deficitara, acces dificil la
retelele de transport.
Toate acestea determina un nivel de viata foarte scazut, dificultati in
valorificarea produselor agricole, echipare hidroedilitara aproape inexistenta si
in final duc la accentuarea fenomenului de depopulare si imbatranire a
populatiei.
Analiza dezvoltarii umane la nivel local indica disparitati in interiorul regiunii
referitor la saracie si dezvoltarea sociala a acestora.
Discrepantele cele mai mari se inregistreaza intre judetele Brasov si Alba,
judetul Brasov avand valorile cele mai ridicate la indicatorii care reliefeaza
gradul de dezvoltare al satelor. La polul opus, judetul Alba are cel mai mare
factor de izolare a satelor, 41, precum si cel mai scazut nivel material.
Indicele dezvoltarii umane in satele judetului Alba este doar 60 in timp de
judetele Brasov, Covasna si Harghita au un indice de 71 respectiv 70. Un nivel
mai scazut al dezvoltarii satelor se remarca si in judetul Mures.
Situatia mediului
Ocupatiile stravechi (specifice multor zone din Regiunea Centru) cum ar fi
mineritul, cresterea animalelor, exploatarea lemnului si a materialelor de
constructie, care s-au desfasurat de secole in aceasta zona, au avut ca rezultat
o intensa exploatare a resurselor naturale si implicit au dus la fenomene de
degradare a mediului inconjurator.
INHGA – DGA 152

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
La aceste activitati traditionale s-au adaugat apoi si activitati industriale care au
amplificat poluarea prin generarea unor produse secundare inutile care prin
acumulare pun in pericol confortul si sanatatea oamenilor.
Astfel, prin efectul cumulat al acestor activitati, mari suprafete de paduri au fost
supuse fenomenului de uscare si insemnate suprafete de teren montan sunt
lipsite de vegetatie.
Ca urmare a acestui fapt se produc scurgeri masive a torentilor pe versanti care
amplifica eroziunea si duc la colmatarea cailor de acces si a gospodariilor
locuitorilor.
Zone critice pe teritoriul Regiunii Centru
Zonele din Regiunea Centru in care s-au inregistrat depasiri sistematice ale
indicatorilor de calitate a mediului, fata de normele standardizate, producanduse
deteriorari grave ale starii de mediu cu consecinte asupra sanatatii
oamenilor, economiei si capitalului natural sunt :
Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata si subterane
In Romania unitatea de baza a activitatii legate de protectia si gospodarirea
apelor este bazinul hidrografic, definita in Legea Apelor ca unitate fizicogeografica
ce inglobeaza reteaua hidrografica pana la cumpana apelor, in
cadrul caruia se organizeaza si se desfasoara gospodarirea unitara, rationala si
complexa a apelor de suprafata si subterane sub aspect cantitativ si calitativ.
Din totalul de 2885 de km de rauri apartinand bazinului hidrografic Olt, Mures si
Siret : 50% se incadreaza in categoria I; 34% se incadreaza in categoria II; 10%
se incadreaza in categoria III; 6% degradat.
In general, raurile pe cursurile superioare se incadreaza in categoria I. pe
cursurile mijlocii si inferioare, cursuri de interes major pentru economie si
protectia mediului, calitatea raurilor se modifica trecand in categoria a III-a si
chiar degradat.
Sursele de poluare majore pe bazine hidrografice sunt urmatoarele: Bazinul
Mures –SC Bicapa SA Tarnaveni (jud. Mures); EM Rosia Montana, EM Baia de
Aries , EM Abrud (jud. Alba), UPSOM Ocna Mures; SC Sometra Copsa Mica
(jud Sibiu). Bazinul Olt-SC Colorom Codlea, SC Nitramonia Fagaras (jud.
Brasov) si Agentia Apa Canal Sibiu.
In zona exploatarilor miniere din Muntii Apuseni sunt generate fenomene de
poluare complexe, fiind afectate in principal apele de suprafata prin prezenta
ionilor de metale grele si prin aciditatea ridicata, o alta zona este zona salinelor
Ocna Mures (jud. Alba) poluata cu apa sarata.
Calitatea necorespunzatoare a apei raurilor se datoreaza si impurificarii
acesteia de catre afluentii proveniti din ferme zootehnice si afluenti de tip
fecaloid-menajer, aceste tronsoane reprezentand 10% categoria a III-a.
INHGA – DGA 153

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Normele de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere
sunt aprobate prin HG 459/2002. Hotararea defineste 19 parametri si valori care
trebuie sa se aplice pentru evaluarea calitatii apei de imbaiere si ea contine
informatii despre 2 tipuri de valori pentru standardele de calitate: standarde
obligatorii si valori ghid (care, daca sunt atinse, indica o calitate excelenta a
apei de imbaiere).
In judetul Alba exista 3 stranduri si 2 piscine a caror calitate este
necorespunzatoare (din punct de vedere microbiologic) in 33% din cazuri.
In judetul Harghita nu sunt zone naturale amenajate pentru imbaiere. In judetul
Mures exista 6 zone naturale de imbaiere. Reprezentativa pentru judetul Sibiu
este zona de agrement Ocna Sibiului.
Pentru judetul Alba zonele critice sunt: zona Zlatna, zona municipiului Blaj, zona
muntilor Apuseni.
In judetul Brasov se disting urmatoarele zone critice: zona central-sudica cu
raurile Barsa, Panicel, Ghimbasel, Vulcanita, Hamaradia; zona nordica cu
raurile Berivoi, Homorod, Olt (la Feldioara si Hoghiz); zona vestica cu raurile Olt
(la Fagaras si Ucea) si Corbul Ucei; zona Brasov cu canalul Timis.
Pentru judetul Covasna zonele critice din punct de vedere al poluarii apelor de
suprafata lipsesc in mod normal.
Zonele critice in cazul judetului Harghita sunt: raul Olt (aval de orasul
Miercurea-Ciuc), raul Tarnava Mare (aval de Odorheiu Secuiesc si Cristuru
Secuiesc), raul Homorodul Mic (aval Vlahita), paraul Chirui (intre Harghita Bai si
confluenta cu paraul Varghis); zonele cu activitate miniera si explorari geologice
(zona industriala vest Miercurea-Ciuc si zona Votlobeni, in jurul carierei din
Chileni); depozitele de deseuri industriale si urbane din orasele Miercurea-Ciuc,
Odorheiu Secuiesc si Cristuru Secuiesc.
In cazul judetului Mures se deosebesc zonele: tronsonul de rau Tarnava Mica
(aval Tarnaveni), raul Mures (aval de municipiul Targu Mures), raul Tarnava
Mare (aferent judetului Mures), Paraul de Campie.
Pentru judetul Sibiu se disting urmatoarele zone critice: raul Cibin (sectiunea
Mohu si sectiunea aval Talmaciu), raul Hartibaciu (sectiunile amonte si aval
Agnita, sectiunea Cornasel), raul Cisnadie (sectiunea aval Cisnadie), raul
Tarnava Mare (sectiunea aval Copsa Mica).
Starea lacurilor
Din totalul lacurilor naturale si acumularilor hidroenergetice existente, au fost
monitorizate 12 acumulari hidroenergetice si 3 amenajari pentru agrement din
cadrul Sistemului National de Supraveghere a Calitatii Apelor de Suprafata,
urmarindu-se incadrarea in categorii de calitate si stabilirea stadiului trofic.
INHGA – DGA 154

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Calitatea apei celor 12 acumulari hidroenergetice corespunde din punct de
vedere fizico-chimic categoriei I de calitate – ape de suprafata, categorie
necesara utilizarii in scop potabil. Stadiul trofic este diferit: oligotrofe: Sacel-
Tarlung, Doca, Medein, Petresti, Bezid, Mesteacanul, Frumoasa; mezotrofe:
Gura Raului, Vistea; eutrofe: Sadu II, Scorei, Ighis.
Normele de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere
sunt aprobate prin HG 459/2002. Hotararea defineste 19 parametri si valori care
trebuie sa se aplice pentru evaluarea calitatii apei de imbaiere si ea contine
informatii despre 2 tipuri de valori pentru standardele de calitate: standarde
obligatorii si valori ghid (care, daca sunt atinse, indica o calitate excelenta a
apei de imbaiere).
In judetul Alba exista 3 stranduri si 2 piscine a caror calitate este
necorespunzatoare (din punct de vedere microbiologic) in 33% din cazuri. In
judetul Harghita nu sunt zone naturale amenajate pentru imbaiere. In judetul
Mures exista 6 zone naturale de imbaiere.
Reprezentativa pentru judetul Sibiu este zona de agrement Ocna Sibiului.
Starea apelor subterane
Se remarca urmatoarele aspecte:
‣ modificarea calitativa a apelor subterane urmare a contaminarii
acviferului cu substante organice, amoniu, nitriti, nitrati si
contaminarea bacteriana in majoritatea localitatilor rurale datorata
lipsei de dotari cu instalatii edilitare, depozitarii necorespunzatoare a
deseurilor animaliere si menajere precum si practicilor agricole
necorespunzatoare;
‣ poluarea panzei freatice cu substante toxice si specifice: metale grele
(zona Copsa Mica, Zlatna) datorata metalurgiei neferoase, activitate
practicata in zona;
‣ impurificarea naturala cu fier a apelor subterane din judetul Covasna
datorita naturii substratului.
Alimentarea cu apa potabila a populatiei
Resursele de apa utilizate pentru alimentarea cu apa potabila a localitatilor
provin din surse de suprafata 74% si 26% din surse subterane. Sistemele
centralizate de alimentare cu apa potabila reprezinta 54%.
De remarcat este si calitatea necorespunzatoare a apei brute provenite din
sursele de suprafata ceea ce implica necesitatea gasirii unor noi surse de apa
in scopul potabilizarii. Se constata de asemenea ineficienta unor statii de
tratare, acestea necesitand modernizare. Se impune de asemenea
modernizarea retelelor de distributie a apei potabile in scopul asigurarii
cantitative si calitative a apei potabile pentru populatie.
INHGA – DGA 155

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Calitatea apei potabile distribuite prin sistem public de aprovizionare
In judetul Alba 4,47% dintre rezultatele analizelor efectuate pe probe de apa din
retelele publice au fost necorespunzatoare ( cf. L 458/2002, STAS 1342/1991,
Ord.1193/1996).
In judetul Brasov, in anul 2004 s-a reabilitat sistemul de tratare a apei potabile
si, partial, reteaua de distributie, ceea ce a imbunatatit calitatea apei potabile si
regimul de furnizare a apei potabile.
In judetul Harghita sunt 92 de localitati care au instalatii centralizate de
alimentare cu apa potabila. Lungimea retelei de distributie a apei este de 750
km (370 dintre acestia sunt in localitatile urbane), 75% din populatia aflata in
mediul urban este deservita cu apa potabila.
In judetul Mures sunt 87 localitati alimentate cu apa dintre care 11 sunt
municipii si orase. Lungimea retelei de apa potabila din localitatile urbane este
de 634,5 km. Apa potabila furnizata populatiei prin retele centrale de apa a fost
controlata prin metode de laborator pentru indicatorii fizico - chimici si
bacteriologici. In Targu Mures au fost neconforme urmatoarele probe:7,76% la
clor rezidual; 0,75% pentru indicatorul coliformi totali; 0,46% la coliformi fecali.
Pentru judetul Sibiu, in mediul urban, alimentarea cu apa potabila de la reteaua
publica se face la 86,3% dintre gospodarii; toate localitatile urbane dispun de
astfel de retele. Raul Tarnava Mare, ce serveste ca sursa de apa pentru Medias
si Copsa Mica, nu corespunde HG 100/2002 privind Normele de calitate pe care
trebuie sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare. Apa
potabila distribuita pentru municipiul Sibiu este monitorizata cf. L 458/2002
modificata cu L 311/2004 si cf. HG 974/2004.
Situatia apelor uzate si menajere
Evaluarea situatiei regionale a surselor de ape uzate, care are in vedere
urmatoarele elemente caracteristice: randament de epurare, cantitati de
substante poluante evacuate, toxicitatea poluantilor, evidentiaza:
‣ statii de epurare orasenesti insuficiente care necesita modernizare,
retehnologizare;
‣ inexistenta statiilor de epurare pentru unele localitati urbane si rurale;
‣ statii de preepurare ineficiente pentru activitati industriale;
‣ lipsa retelelor de racordare la sistemul centralizat de canalizare.
Sursele majore de poluare identificate in perimetrul regional sunt: SC Sometra
SA Copsa Mica, Sc Rosiamin Rosia Montana, SC Bicapa SA Tarnaveni, SC
Azomures Targu Mures, Sc Viromet SA Victoria, SC Colorom Codlea, SC
Nitramonia SA Fagaras.
Zone critice sub aspectul deteriorarii solurilor
INHGA – DGA 156

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Calitatea solului rezulta din interactiunile complexe intre elementele
componente ale acestuia si poate fi legata de interventiile introducerea in sol de
compusi mai mult sau mai putin toxici, acumularea de produse toxice provenind
din activitatile industriale si urbane. Evaluarea calitatii solurilor consta in
identificarea si caracterizarea factorilor care limiteaza capacitatea productiva a
acestora.
Regiunea Centru se caracterizeaza printr-un invelis variat de sol. Astfel, in
zonele muntoase sunt raspandite solurile brune si brune acide formate pe
substratul litologic alcatuit din roci eruptive, metamorfice si sedimentare in
conditiile unui climat rece si umed. Pe aceste soluri se dezvolta in conditii bune
paduri de molid in zonele inalte si paduri de foioase in zonele mai joase.
In zona dealurilor si depresiunilor sunt caracteristice solurile argilo-iluviale
podzolice.
In zonele de lunca ale principalelor cursuri de apa: Olt, Mures, Tarnava Mare,
Tarnava Mica, Hartibaciu si Cibin se dezvolta solurile hidromorfe humicogleice
si solurile aluviale.
In judetele regiunii formele de relief, deal, podis, premontana si montana sunt
predominante, zonele joase de campie fiind localizate aproape in exclusivitate
pe luncile principalelor cursuri de apa.
Tipurile de sol intalnite pe suprafetele de campie apartin in exclusivitate
categoriei de teren arabil, fiind soluri fertile clasa I si II si fac parte din categoria
argiluvisolurilor, solurilor cernoziomice si balane.
Ca structura de cultura, pe solurile de fertilitate din categoria III si IV predomina
culturile cerealiere paioase, porumbul, plantele tehnice, cartof si floarea
soarelui.
Zonele de campie de pe luncile principalelor rauri sunt repartizate pentru
culturile legumicole.
Degradarea solurilor poate aparea ca rezultat al fenomenelor naturale sau al
activitatilor antropice. Fenomenele naturale care genereaza degradarea
solurilor sunt: eroziunile, alunecari, exces de umiditate, surpari, saraturi,
aciditate.
Restrictii de calitate a solurilor (ha)
Restrictii de calitate AB BV CV HR MS SB
Eroziune de suprafata 140000 29000 28000 55480 75000
Eroziune de adancime 3100 9000 74 2330 13000
Alunecari de teren 1500 20100 25000
Exces de umiditate 17900 65000 98732 21100 6850
Soluri acide 83500 130000 37425 140669 23019 40000
INHGA – DGA 157

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Restrictii de calitate AB BV CV HR MS SB
Soluri sataturate 2500 40 105 224 68
Soluri afectate de poluare 33 5200
Soluri erodate de ape 38000 202695 2595
Soluri nisipoase si pietris 2740 10511
Sursa: Planul Regional de Actiune pentru Protectia Mediului 2004
Sursele cele mai importante de deteriorare a solului sunt reprezentate de
poluarea chimica, eroziunea de suprafata si alunecari de teren, depozitare
incorecta a deseurilor industriale si menajere.
In judetul Alba, zona cea mai critica din acest punct de vedere o reprezinta
zona Zlatna, zona cuprinsa intre Zlatna si Patrangeni. Suprafata afectata de
emisiile de la SC Ampelum SA este de aproximativ 12800 ha teren agricol si
forestier. Aceasta suprafata este incadrata ca fiind puternic poluata. Pe langa
aceasta, 12200 ha sunt mediu poluate.
Zona Ocna Mures: cca. 92,5 ha afectate de exfiltratii din batalurile functionale si
zona de impact Salina SA.
In zona miniera din muntii Apuseni, sursa majora de poluare a solului o
constituie haldele de steril inchise si in functiune, iazurile de decantare active si
in conservare, lucrarile de cariera, apele de mina.
In ceea ce priveste gestionarea necorespunzatoare a deseurilor menajere, se
poate spune ca aceasta reprezinta o problema pentru toate localitatile din
mediu urban si rural.
In judetul Brasov, situatia solurilor degradate se prezinta astfel: zona degradata
datorita eroziunii de suprafata: 38000 ha (Cincu, Drsuteni, Granari, Persani,
Rotbav, Ticusul Vechi si Valea Timisului); zona depunerilor deseurilor
industriale: 29 ha; zona depunerilor deseurilor menajere: 16 ha; zona
alunecarilor de teren: 4546 ha (Cincu 300 ha, Galati 235 ha, Homorod 200 ha,
Rasnov 200 ha, Crihalma).
In judetul Mures, situatia se prezinta astfel: soluri degradate ca urmare a
depozitari necorespunzatoare a deseurilor industriale: cca. 20 ha; - terenuri
afectate de eroziune: cca. 60000 ha; - alunecari de teren cca. 30 ha; - terenuri
degradate in urma extrageri de nisip si balast cca. 32 ha.
In judetul Sibiu situatia terenurilor degradate se prezinta astfel: soluri degradate
ca urmare a eroziunii de suprafata cca 6900 ha si cca 3130 ha caracterizate de
o eroziune in profunzime; - degradare datorata alunecarilor de teren cca 6500
ha; - soluri cu exces de umiditate cca 13760 ha; - soluri degradate datorita
poluarii chimice cca.1600 ha; - saraturi cca. 181 ha.
In judetele Harghita si Covasna nu sunt zone critice din punct de vedere al
degradarii solurilor.
INHGA – DGA 158

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Actiuni intreprinse pentru reconstructia ecologica a terenurilor degradate
si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor
In vederea ameliorarii starii de calitate a solurilor suprafetele amenajate pentru
irigatii, cele amenajate cu lucrari de desecare si cu lucrari de combatere a
eroziunii in anul 2001, sunt prezentate in tabelul urmator:
Suprafetele amenajate pentru irigatii, cele amenajate cu lucrari de
desecare si cu lucrari de combatere a eroziunii in anul 2001 (ha)
Judet
Suprafata
amenajata pentru
irigatii
[ha]
Suprafata
amenajata cu
lucrari de desecare
[ha]
Suprafata amenajata cu
lucrari de combatere a
eroziunii solului
[ha]
Alba 4676 11046 42285
Brasov 2653 81369 50040
Covasna 4789 44370 8078
Harghita 0 2179 33602
Mures 689 13709 74058
Sibiu 2700 30132 84602
Regiunea 15507 182805 292665
Centru
Romania 3177207 3201628 2278490
Sursa:INS -Mediul inconjurator in Romania 2002
Se mentioneaza faptul ca suprafata irigata, la nivel de tara, a scazut in perioada
1990-1999, de la 62,5% la 9,4% din totalul amenajat, fenomen intalnit si la
nivelul regiunii. Problema principala care se ridica in zonele afectate de seceta
consta in adoptarea a unei politici manageriale adaptate previziunilor privind
seceta, astfel incat sa se asigure masuri pe termen scurt (compensarea
deficitului de umiditate prin irigatii, structura culturilor, adaptarea tehnologiilor de
lucru a solului si de fertilizare etc.) si pe termen mediu si lung (asigurarea
rezervelor de apa in lacurile de acumulare, crearea perdelelor forestiere de
protectie etc.).
Specificitati teritoriale si disparitati zonale
Structura asezarilor
Regiunea de Dezvoltare Centru, constituita pe baza legii nr. 151/1998, privind
dezvoltarea regionala in Romania, are in componenta 6 judete din centrul
Romaniei: Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures, Sibiu. Cu o suprafata de
34100 kmp, reprezentand 14,3 % din teritoriul Romaniei, Regiunea Centru
ocupa locul al 5 - lea intre cele 8 regiuni de dezvoltare. Prin situarea ei in
centrul tarii, Regiunea Centru se invecineaza cu 6 din celelalte 7 regiuni de
dezvoltare.
INHGA – DGA 159

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Populatia stabila a Regiunii Centru, inregistrata la 1 iulie 2003 era de 2545271
persoane, reprezentand 11,7 % din populatia tarii. Densitatea populatiei, de
74,6 locuitori/km 2 , este mult mai redusa decat media nationala (91,2 loc/km 2 ).
Regiunea Centru cuprindea la sfarsitul anului 2003 un numar de 55 orase (din
care 20 municipii), 336 comune si 1792 sate, ocupand primul loc in privinta
numarului de localitati urbane.
Ponderea populatiei din mediul urban, conform datelor statistice din 2003, era
de 61,4 %, Regiunea Centru situandu-se pe pozitia a 3-a, dupa Regiunea
Bucuresti si Regiunea Vest. Majoritatea oraselor au un numar mai mic de
20000 locuitori, o situatie asemanatoare inregistrandu-se si la nivelul tarii. Un
singur oras – Brasovul – are populatia de peste 200000 locuitori, iar doua orase
(Sibiu si Targu Mures) au intre 100000 si 200000 locuitori.
Organizarea administrativa a teritoriului la 31 decembrie 2003
Judet
Numarul oraselor si
municipiilor
Numarul
municipiilor
Numarul
comunelor
Numarul
satelor
Alba 11 4 65 656
Brasov 10 4 45 149
Covasna 5 2 34 122
Harghita 9 4 52 236
Mures 10 4 88 466
Sibiu 10 2 52 163
Regiunea
55 20 336 1792
Centru Romania 276 103 2727 13042
Sursa: INS, Anuarul Statistic 2004
Disparitati teritoriale
Regiunea Centru are o suprafata de 34.100 kmp, judetul cu cea mai mare
suprafata fiind Muresul, iar judetul cu suprafata cea mai mica, Covasna. Din
punct de vedere al populatiei, judetul Brasov se distanteaza, urmat de judetul
Mures in timp ce judetul Covasna are cel mai mic numar de locuitori dintre toate
judetele Regiunii. In ceea ce priveste densitatea populatiei, judetul Brasov are
cel mai mare numar de locuitori pe km 2 iar judetul Harghita are cea mai mica
densitate a populatiei.
Disparitati in domeniul infrastructurii
Raportat la infrastructura de utilitati se remarca si in aceasta privinta diferente la
nivelul judetelor, cat si lipsa uniformitatii in dezvoltarea retelei de utilitati publice
in interiorul aceluiasi judet.
INHGA – DGA 160

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Spre exemplu, judetul Mures are cea mai bine dezvoltata retea de distributie a
gazelor naturale, acoperind un numar mare de localitati in timp ce reteaua de
alimentare cu apa potabila nu acopera nici 30% din totalul localitatilor unde se
distribuie gaze naturale.
Aceeasi situatie o intalnim si in judetul Sibiu, iar in judetul Harghita reteaua de
alimentare cu apa potabila este mai bine dezvoltata decat cea de distributie a
gazelor naturale. O situatie mai echilibrata din acest punct de vedere o prezinta
judetele Brasov si Alba.
Numarul localitatilor ce dispun de sisteme centralizate de alimentare cu
apa
Numarul localitatilor cu sisteme centralizate de
Judet
alimentare cu apa
Alba 92
Brasov 83
Covasna 28
Harghita 98
Mures 86
Sibiu 21
Regiunea Centru 408
Sursa: INS, Anuarul Statistic 2004
Disparitati in calitatea mediului
In Regiunea Centru zonele care se confrunta cu probleme ecologice speciale
sunt localizate in imprejurimile localitatilor care concentreaza unitati de
productie in domeniul chimiei, metalurgiei, materialelor de constructii si zonele
miniere.
Zonele care inregistreaza concentratii mai mari decat noxa maxima acceptata
sunt: judetul Alba (Alba Iulia, Ocna Mures, Zlatna), judetul Brasov (Brasov,
Fagaras, Hoghiz), judetul Harghita (Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc,
Gheorgheni), judetul Mures (Tg. Mures) si judetul Sibiu (Sibiu, Medias, Copsa
Mica).
Uzinele de prelucrare a metalelor neferoase de la Zlatna si uzinele chimice de
la Copsa Mica sunt cunoscute printre cei mai mari agenti poluanti din Europa.
Alti producatori mari in chimie sunt localizati in Fagaras, Tarnaveni, Ocna
Mures, Victoria si Tg. Mures care prin activitatea lor contribue la poluarea
solului, apei si aerului din zonele respective.
Din prelucrarea datelor furnizate de sistemul de monitorizare aferent pe anul
2004 se evidentiaza urmatoarele aspecte:
‣ orasul Copsa Mica pastreaza incadrarea de zona puternic poluata;
INHGA – DGA 161

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
‣ municipiul Medias, afectat de emisiile de la SC Sometra, se
incadreaza la zona mediu poluata;
‣ municipiul Sibiu se incadreaza la zona urbana cu poluare redusa.
In judetul Alba, din prelucrarea datelor furnizate din sistemul de monitorizare a
rezultat urmatoarea clasificare a zonelor urbane: zone cu poluare redusa:
Abrud, Campeni, Baia de Aries; zone cu poluare moderata: Alba Iulia, Aiud,
Blaj, Cugir, Ocna Mures, Sebes; zona puternic poluata se mentine Zlatna.
In judetul Covasna, in anul 2004 nu au fost inregistrate depasiri spectaculoase
la indicatorii monitorizati, nu au fost constatate fenomene ce ar putea provoca
aparitia unor zone critice din punct de vedere al calitatii aerului. La indicatorul
pulberi in suspensie s-au inregistrat depasiri datorate starii precare a drumurilor.
In judetul Brasov, datorita numerosilor agenti economici care isi desfasoara
activitatea este foarte greu de facut o delimitare generala pe grade de poluare.
Astfel, pentru noxe (NH 3 , NO 2 , SO 2 ) zone puternic poluate sunt Fagaras,
Victoria; pentru pulberi, zone puternic poluate sunt Hoghiz, Brasov iar din punct
de vedere al noxelor rezultate din arderea combustibililor situatia se prezinta
diferit.
In judetul Harghita, in lipsa industriilor cu grad ridicat de poluare a aerului
atmosferic, factorii cu rol determinant in calitatea aerului sunt in general traficul
rutier, sistemele de incalzire, neamenajari corespunzatoare a platformelor de
colectare gunoi, etc.
Din prezentarea anterioara, este evident ca impartirea zonelor pe grade de
poluare este improprie.
Degradarea solurilor ca rezultat al activitatilor antropice se remarca in zonele:
Copsa Mica, Medias –jud. Sibiu si Zlatna-jud. Alba.
Analiza SWOT
Dezvoltare urbana
PUNCTE TARI
Grad ridicat de urbanizare- Regiunea cu
cele mai multe localitati urbane: 55 de
localitati urbane dintre care 3
orase cu peste 100 000 de locuitori
Retea echilibrat raspandita in teritoriu de
centre urbane mici si mijlocii (~60% din
totalul localitatilor urbane)
Numeroase localitati cu importanta istorica
si culturala a patrimoniului construit
Dezvoltare urbana policentrica
PUNCTE SLABE
Peste 50% din orasele Regiunii au o
structura economica monoindustriala ;
Reducerea functiilor urbane a
localitatilor mici
Mediu construit degradat
Infrastructura edilitara invechita
(alimentare cu apa, canalizare, energie
termica, gaz, colectare deseuri, etc)
Lipsa amenajarilor urbane
INHGA – DGA 162

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Turism
PUNCTE TARI
Potential turistic ridicat utilizabil pe tot
parcursul anului datorat peisajului montan,
traditiilor, monumentelor, arhitecturale si
istorice
Densitate mare de centre balneoclimaterice
care ofera tratament pentru toate tipurile de
afectiuni;
Statiuni turistice si balneo-climaterice
modernizate (Poiana Brasov, Predeal,
Paltinis, Sovata, Baile Tusnad etc.)
Numeroase arii protejate-parcuri nationale,
parcuri naturale, monumente ale naturii si
rezervatii
PUNCTE SLABE
Subvalorificare a resurselor turistice din
Regiune
Utilitati nemodernizate si dotare tehnica
necorespunzatoare.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A REGIUNII CENTRU
Obiective, Prioritati, Masuri
Obiectivul strategic
Asa cum o prezinta analiza socio-economica a Regiunii Centru, evolutia
indicatorilor economici a cunoscut o scadere dupa 1990, dupa care s-a instalat
un proces de stabilizare si este de remarcat in ultimii ani o tendinta pozitiva de
crestere.
Regiunea Centru se bucura de o pozitie strategica centrala, care a favorizat
crearea si dezvoltarea unei bune infrastructuri de drumuri si feroviara prin care
sunt legate cele mai indepartate puncte geografice ale tarii. De asemenea,
Regiunea are granite comune cu 6 din cele 7 regiuni, ceea ce favorizeaza
activitatile comerciale si mobilitatea populatiei celorlalte regiuni catre Regiunea
Centru pentru practicarea turismului.
In ultimii ani economia regionala a trecut printr-un proces intens de
restructurare economica a unor mari fabrici si mine nerentabile, unele dintre ele
avand un impact negativ asupra mediului. Economia si viata sociala este
marcata profund de restructurare, dar exista capacitate substantiala prin
revitalizarea industriei si a serviciilor de a absorbi forta de munca
disponibilizata. Odata cu procesul restructurarii, centrele traditionale industriale
si-au pierdut din caracterul lor dominant, crescand astfel mobilitatea sociala,
una dintre directii fiind dinspre urban spre rural.
Avand in vedere situatia socio-economica si disparitatile existente la nivel
regional, si tinand cont de obiectivele dezvoltarii regionale in Romania, stabilite
prin legea 315/2004, obiectivul strategic global este urmatorul:
INHGA – DGA 163

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Utilizarea eficienta a tuturor resurselor fizice si umane, in scopul
dezvoltarii unei economii performante in corelatie cu conservarea
mediului si a patrimoniului, care sa duca pe termen lung la armonizarea
coeziunii economice si sociale la nivelul Regiunii Centru.
Obiective specifice
Orientarea de baza a strategiei regiunii o constituie potentarea punctelor tari ale
regiunii in vederea valorificarii potentialului de crestere si minimizarea efectelor
punctelor slabe prin eliminarea factorilor care blocheaza dezvoltarea.
In esenta, prin aceasta strategie se urmareste luarea unor masuri care sa
permita redresarea economica a regiunii si imbunatatirea situatiei zonelor cu
intarzieri in dezvoltare, luand in considerare protectia sociala si conservarea
mediului.
Masurile prin care se urmareste implementarea strategiei vizeaza cinci campuri
de actiune: infrastructura; economia; mediul; resursele umane; turismul.
Obiectivele specifice ale strategiei sunt urmatoarele:
1) Imbunatatirea generala a calitatii transportului regional cu respectarea
conditiilor de protectia mediului;
2) Cresterea prosperitatii locuitorilor regiunii prin dezvoltarea
Intreprinderilor Mici si Mijocii si crearea de noi locuri de munca;
3) Cresterea rolului turismului in economia regiunii prin investitii directe,
promovare si imbunatatirea serviciilor turistice;
4) Cresterea nivelului de trai al locuitorilor de la sate prin diversificarea
activitatilor economice in conditiile conservarii patrimoniului natural si
istoric;
5) Ridicarea performantelor economice prin sprijinirea cercetarii, a
transferului de tehnologie si dezvoltarea retelelor informationale
pentru afaceri;
6) Reducerea somajului prin imbunatatirea angajarii si a adaptabilitatii
fortei de munca, promovarea oportunitatilor egale, imbunatatirea
pregatirii si combaterea excluziunii sociale;
7) Reducerea dispatitatilor in dezvoltarea centrelor urbane din regiune;
8) Dezvoltarea si incurajarea crearii de parteneriate in domeniul
cercetarii si inovarii tehnologice.
Principalele directii de dezvoltare a regiunii sunt:
a) dezvoltarea economica;
b) imbunatatirea utilizarii resurselor umane;
INHGA – DGA 164

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
c) imbunatatirea infrastructurii fizice si de sustinere a dezvoltarii economice
si sociale prin:
‣ reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii de transport, comunicatii,
energetice si edilitare;
‣ dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare a localitatilor.
d) protejarea mediului si conservarea patrimoniului natural, istoric si
cultural al localitatiilor:
‣ crearea unui parteneriat eficient intre organele administratiei publice
si populatie in vederea dezvoltarii durabile a localitatilor;
‣ protejarea si promovarea patrimoniului natural, cultural si istoric al
localitatilor;
‣ conservarea valorilor particulare ale localitatilor prin intarirea
identitatii lor si prin incadrarea constructiilor intr-o estetica
traditionala;
‣ imbunatatirea gospodaririi deseurilor menajere si industriale;
‣ imbunatatirea protectiei mediului impotriva calamitatilor naturale si
dezastrelor ecologice;
‣ incurajarea practicarii meseriilor traditionale;
‣ conservarea biodiversitatii la nivel regional;
‣ reducerea poluarii mediului si reconstructia ecologica a zonelor
degradate.
Prioritatile strategice de dezvoltare regionala
Prin procesul de tranzitie la economia de piata toate sectoarele economice din
regiune au inregistrat o puternica scadere, concomitent cu cresterea numarului
de someri.
Strategia de Dezvoltare Regional, prin prioritatile stabilite, urmareste
dezvoltarea in intreaga regiune a unei economii performante, prin mobilizarea
tuturor resurselor fizice si umane in corelatie cu conservarea mediului si a
patrimoniului care sa conduca la cresterea nivelului de viata al locuitorilor.
Aceasta strategie este axata pe o serie de prioritati si masuri.
1. Dezvoltarea infrastructurii locale si regionale (transport, mediu,
reabilitare urbana, utilitati publice, infrastructura sociala – scoli, spitale
etc.): 1.1. Dezvoltarea, reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
si comunicatii; 1.2. Imbunatatirea infrastructurii tehnico-edilitare si de protectia
mediului; 1.3. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii educationale, sociale
si de sanatate.
INHGA – DGA 165

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
3. Dezvoltarea turismului: 3.1. Conservarea patrimoniului natural, istoric si
cultural; 3.2. Dezvoltarea, diversificarea si promovarea ofertei turistice; 3.3.
Imbunatatirea serviciilor in turism.
4. Dezvoltare Rurala: 4.1.Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice
din mediul rural; 4.2.Dezvoltarea si modernizarea activitatilor din silvicultura;.
7. Dezvoltare urbana durabila: 7.1 Sprijinirea dezvoltarii urbane integrate.
Prioritatea I
1. Dezvoltarea infrastructurii locale si regionale (transport, mediu,
reabilitare urbana, utilitati publice,infrastructura sociala – scoli, spitale
etc.)
Fundamentare : Conditii pentru crestere economica si pentru ocuparea fortei
de munca trebuie in continuare create sau imbunatatite in domeniile transport,
mediu, reabilitare urbana, utilitati publice, infrastructura sociala – scoli, spitale,
etc.). Calitatea proasta a infrastructurii sau chiar lipsa acesteia impiedica
dezvoltarea multor localitati si se constituie intr-o cauza principala pentru
ramanerea in urma a acestora.
O deosebita importanta se va acorda valorificarii altor surse de energie.
Interventiile in sensul imbunatatirii infrastructurii, imbunatatirii accesului la
facilitati publice si regenerarea mediului comun se impun mai ales in zonele
care sunt ramase in urma. Pentru a rezolva problemele prezentate si a atinge
obiectivele propuse, interventiile se vor axa pe 3 masuri de dezvoltare.
Obiective: imbunatatirea accesibilitatii spre zonele si centrele cu potential
economic care inregistreaza intarzieri in dezvoltare; protectia mediului si
prezervarea resurselor naturale.
Rezultate asteptate: armonizarea cu standardele europene in domeniul
asigurarii calitatii apei potabile, a tratarii apelor menajere, are drept scop
asigurarea unui standard de viata ridicat al locuitorilor; conservarea, protectia si
igienizarea mediului prin retehnologizarea, utilizarea de tehnologii nepoluante si
asanarea zonelor degradate prin activitati industriale va duce la un mediu mai
curat cu efecte directe asupra starii de sanatate a locuitorilor si a cresterii
sperantei de viata a acestora.
Masura 1.2. Imbunatatirea infrastructurii tehnico-edilitare si de protectie a
mediului
Obiective specifice: asigurarea unui standard de viata ridicat pentru locuitorii
Regiunii Centru prin armonizarea cu standardele europene in domeniul calitatii
apei potabile, a tratarii apelor menajare si in gestionarea deseurilor;
implementarea acquis-ului comunitar in domeniul protectiei mediului; cresterea
oportunitatilor de investitii in special in domeniul turismului si al activitatilor de
protectie a mediului.
INHGA – DGA 166

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Tipul interventiei: Scheme de sprijin prin granturi si credite.
Tipul actiunii si aspectul tehnic:
Pentru a raspunde necesitatii fundamentale de a trai intr-un mediu curat si de a
pastra cadrul natural nepoluat se impun masuri de conservare, protectie si
igienizare a mediului prin retehnologizarea, utilizarea de tehnologii nepoluante
si asanarea zonelor degradate de obiective industriale cu impact negativ asupra
mediului.
In campul infrastructurii urbane, lipsa mare a investitiilor in mentinere si
renovare a cauzat o rapida deteriorare in ce priveste calitatea serviciilor
municipale. Administratiile locale au preluat responsabilitatea pentru furnizarea
apei potabile, tratarea apelor menajere si canalizare, dar duc lipsa de resursele
financiare necesare si de instrumentele pentru a accesa finantarea.
Instalatii de captare si distributie a apei au capacitati reduse, care determina
discontinuitati in aprovizionarea unor orase. In 2003 se inregistreaza scaderi la
jumatate ale volumului de apa potabila si ale consumului mediu de apa
potabila/locuitor fata de anul de referinta 1990. Doar 58,6% din localitatile
Regiunii Centru erau alimentate cu apa potabila; dupa lungimea retelei de apa
potabila Regiunea Centru se situeaza pe pozitia a IV-a in randul celorlalte
regiuni.
In mediul rural se afla doar 38,1% din reteaua de distributie. In mediul rural,
nivelul de inzestrare a localitatilor cu instalatii de alimentare cu apa potabila din
reteaua publica, este scazut.
Reteaua de canalizare publica acopera doar 106 (din cele 391) localitati din
regiune, dintre care 51% sunt municipii si orase. Din punct de vedere a retelei
de canalizare, regiunea se situeaza pe locul al III-lea fata de celelalte regiuni.
Daca ne raportam la reteaua totala de distributie a apei, lungimea retelei de
canalizare acopera doar 45,2% din lungimea acesteia.
De aici rezulta faptul ca exista numeroase strazi, care desi au retele de
distributie a apei, nu au retele de canalizare, apele uzate menajere fiind de cele
mai multe ori aruncate la suprafata solului, poluand mediul.
Energia termica este distribuita in 33 de localitati, din care 30 sunt urbane.
Numarul localitatilor in care se distribuie energie termica in sistem centralizat s-
a redus in ultimii ani datorita costurilor ridicate cat si a gasirii unor solutii
alternative din partea consumatorilor.
Regiunea Centru se situeaza printre regiunile cu cele mai mari probleme in
ceea ce priveste calitatea mediului. In regiunea Centru, 25,3% din suprafata
padurilor este afectata de fenomenul de defoliere (fata de 33,8% la nivel de
tara), judetele cele mai afectate fiind Harghita (40,0%), Covasna (31,8%) si
Sibiu (31,3%). In regiunea Centru nu sunt amplasate statii de supraveghere a
poluarii de fond.
INHGA – DGA 167

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Degradarea solurilor ca rezultat al activitatilor antropice se remarca in zonele:
Copsa Mica, Medias - judetul Sibiu precum si in zona Zlatna - judetul Alba.
Astfel, in zona Copsa Mica, Medias, ca urmare a proceselor tehnologice, a
prelucrarii sulfurilor polimetalice se degaja in atmosfera pulberi incarcate cu
metale grele (Pb, Zn, Cd, Cu), care depuse pe sol si vegetatie produc o
crestere a concentratiei acestora la niveluri toxice si au drept rezultat o
degradare a suprafetelor de teren – cca. 3400 ha terenuri agricole sunt puternic
poluate si cca. 7600 ha mediu poluate.
Este de remarcat si degradarea zonelor ocupate de haldele de steril si de
deseuri industriale, precum si a celor ocupate de haldele de deseuri menajere.
Activitati eligibile
Proiectele se vor axa pe incurajarea de noi tehnologii: reabilitarea, extinderea si
modernizarea sistemului de canalizare, monitorizarea calitatii apei, aerului si
solului, reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa.
Aria geografica de interes: Regiunea Centru
Beneficiari: autoritati publice locale si judetene, institutii publice, societati
comerciale, organizatii neguvernamentale
Programarea actiunii: 2007-2013
INHGA – DGA 168

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
IV. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR DE GESTIONARE A
APELOR SAU IN LEGATURA CU APELE DIN PLANURILE
LOCALE DE ACTIUNI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI LA
NIVEL DE JUDETE
Acest capitol este destinat identificarii problemelor de gestionarea apelor sau in
legatura cu apele din planurile locale de actiune pentru protectia mediului la
nivel de judete (PLAM).
Aceste planuri constituie detalieri la nivel administrativ local a prevederilor
Planului national de dezvoltare a Romaniei, a strategiei pentru dezvoltarea
oraselor mici si mijlocii, a strategiei energetice a Romaniei, a planurilor
sectoriale de dezvoltare si a planurilor de dezvoltare regionala (pentru fiecare
din cele 8 regiuni de dezvoltare) etc.
In acest context, pentru fiecare din judetele al caror plan de dezvoltare a fost
disponibil s-au abordat urmatoarele aspecte:
- date fizico – geografice de identificare, contextul teritorial si de mediu,
suprafata, populatia pe medii de locuire, situatia accesului populatiei la
sisteme centralizate de alimentare cu apa si la retele publice de
canalizare, calitatea apei, zone critice sub aspectul poluarii apei,
amenajarile hidroameliorative, planurile de actiune si matrici de
implementare privind cerintele si calitatea apei potabile, cu modul de
implementare, cu termene si responsabilitati, pericolele potentiale
generate de fenomene naturale si antropice, prioritati ale judetelor in
domeniul extinderii sistemelor centralizate de alimentare cu apa si
canalizare publica in mediul urban si rural, a statiilor de epurare etc.
Toate aceste aspecte sunt de mare interes in actiunea de elaborare a
scenariilor de dezvoltare a folosintelor si a cerintelor de apa ale acestora la
nivel de judet si de bazin hidrografic, elaborarea bilantului apei in sectiunile
caracteristice si de aici identificarea masurilor, actiunilor, solutiilor si lucrarilor pe
care planul de amenajare, respectiv schema directoare de amenajare si
management a bazinului hidrografic trebuie sa le cuprinda, pe etape de
dezvoltare, pentru acoperirea cerintelor de apa ale folosintelor, utilizarea
potentialului apelor, protectia impotriva inundatiilor, satisfacerea cerintelor de
mediu asupra resurselor de apa, evitarea contradictiilor dintre folosintele de
apa, intr-un cuvant pentru atingerea obiectivelor gestionarii durabile a resurselor
de apa ale bazinelor hidrografice.
INHGA – DGA 169

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
JUDETUL ARGES
CANTITATEA SI CALITATEA APEI PRELEVATE SI EVACUATE
Obiectiv specific Actiune Responsabili
1. Asigurarea cantitatii
si calitatii apei
potabile in mediul
urban
Alimentari cu apa
1.Pitesti
1.1. Modernizarea statiei de tratare
1.2. Reabilitare statie pompare Budeasa
1.3. Reabilitarea gospodariilor de apa Razboieni, Smeura,
Schitului si ZIN
1.4. Extinderea retelelor de distributie
1.5. Inlocuirea retelelor de distributie uzate
1.6. Introducerea contorizarii la consumatorii casnici si
industriali
1.7. Reabilitarea a 20 de foraje din municipiu
2. Campulung
2.1. Reabilitarea conductei de aductiune a apei brute (Dn 800)
pentru Municipiul Campulung
2.2. Modernizare statie de tratare
2.3. Extindere retea de distributie
2.4. Extinderea retelelor de alimentare cu apa pe strazile
Richard, fundatura Richard si Gruiului pe Ordonanta nr 7/2006
(elaborarea proiectelor tehnice)
2.5. Reabilitarea si extinderea retelelor de alimentare cu apa in
cartierele Apa Sarata si Pescareasa
3. Curtea de Arges
3.1. Modernizare statii captare Oesti
3.2. Modernizare statie tratare Cerbureni
3.3. Reabilitare retele de distributie
3.4. Extindere retele de distributie
S.C.Apa Canal
2000 S.A.
CL Pitesti
CL Campulung
S.C.Aquaterm
AG 98 SA
CJ Arges
CL Curtea de
Arges
Supraveghere/
cooperare
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
Termen
Surse de
finantare
2010 ISPA
BL, As
2010 FC, BL, As,
BSP
2010 FC, BL, As
Phare 2001
INHGA – DGA 170

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv specific Actiune Responsabili
1. Asigurarea cantitatii
si calitatii apei
potabile in mediul
urban
2. Asigurarea apei
potabile in mediul
rural pentru 93 de
localitati
4. Mioveni
4.1. Reabilitare retele de distributie
4.2. Contorizare aductiune statie de tratare
5. Topoloveni
5.1. Modernizare statie de captare (automatizari) si
inmagazinare
5.2. Modernizare statie de tratare
5.3. Extindere retele de distributie
6. Costesti
6.1. Reabilitare si modernizare statie de inmagazinare si tratare
6.2. Extindere retele de distributie
6.3. Reabilitare retele de distributie
6.4. Alimenatre cu apa, sat Parvu Rosu
7. Stefanesti
Alimentare cu apa a zonei Viisoara
Bascov
Retea de alimentare cu apa
Maracineni
Retea de alimentare cu apa
Bradu
Retea de alimentare cu apa
Leresti
Retea de alimentare cu apa
Rucar
Retea de alimentare cu apa
Calinesti
Retea de alimentare cu apa - Sistem de alimentare cu apa in
satele Urlucea , Carstieni, Valea Corbului, Valeni si Ciocanesti
Albesti de Arges
Retea de alimentare cu apa
CL; REGOM
Mioveni
CL Topoloveni
CL Costesti
CL Stefanesti
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
Supraveghere/
cooperare
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
Termen
Surse de
finantare
2013 FC, BL, As
2008 FC, BL, As
2013 FC, BL, As
2013 FC, BL, As,
BSP
2007 FC, BL, As
2007 FC, BL, As
2013 FC, BL, As
2007 FC, BL, As
2007 FC, BL, As
2009 -
2013
FC, BL, As,
BSP
2015 FC, BL, As
INHGA – DGA 171

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv specific Actiune Responsabili
2. Asigurarea apei
potabile in mediul
rural pentru 93 de
localitati
Albesti de Muscel
Retea de alimentare cu apa
Albota
Retea de alimentare cu apa
Aninoasa
Retea de alimentare cu apa
Arefu
Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa a satelor
Capataneni Ungureni si Capataneni Pamanteni
Babana
Retea de alimentare cu apa
Baiculesti
Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa satele
Zigoneni, Baiculesti, Argesani, Valea lui Enache, Anghinesti,
Valea Brazilor si Tutana
Balilesti
Retea de alimentare cu apa
Beleti -Negresti
Retea de alimentare cu apa
Berevoiesti
Retea de alimentare cu apa
Barla
Retea de alimentare cu apa
Bogati
Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa satul Suseni
Boteni
Retea de alimentare cu apa
Botesti
Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa sat Mosteni-
Greci
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
Supraveghere/
cooperare
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
Termen
Surse de
finantare
2015 FC, BL, As
2017 FC, BL, As
2017 FC, BL, As
2009 -
2017
FC, BL, As,
BSP
2018 FC, BL, As
2009 -
2013
FC, BL, As,
BSP
2015 FC, BL, As
2018 FC, BL, As
2017 FC, BL, As
2013 FC, BL, As
2009 - FC, BL, As,
2015 BSP
2018 FC, BL, As
2009 -
2018
FC, BL, As,
BSP
INHGA – DGA 172

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv specific Actiune Responsabili
2. Asigurarea apei
potabile in mediul
rural pentru 93 de
localitati
Bradulet
Retea de alimentare cu apa
Budeasa
Retea de alimentare cu apa
Bughea de Jos
Retea de alimentare cu apa - Extindere retea apa potabila
zonele Centru, Hulubesti, Poenandre, Plesa
Buzoesti
Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa potabila in
satul Cornatel
Caldararu
Retea de alimentare cu apa
Cateasca
Retea de alimentare cu apa
Cepari
Retea de alimentare cu apa
Cetateni
Retea de alimentare cu apa
Cicanesti
Retea de alimentare cu apa
Ciofrangeni
Retea de alimentare cu apa
Ciomagesti
Retea de alimentare cu apa
Cocu
Retea de alimentare cu apa
Corbeni
Retea de alimentare cu apa
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
Supraveghere/
cooperare
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
Termen
Surse de
finantare
2018 FC, BL, As
2017 FC, BL, As
2009 -
2017
2009 -
2013
FC, BL, As,
BSP
FC, BL, As,
BSP
2017 FC, BL, As
2017 FC, BL, As
2018 FC, BL, As
2017 FC, BL, As
2018 FC, BL, As
2018 FC, BL, As
2017 FC, BL, As
2018 FC, BL, As
2015 FC, BL, As
INHGA – DGA 173

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv specific Actiune Responsabili
2. Asigurarea apei
potabile in mediul
rural pentru 93 de
localitati
Corbi
Retea de alimentare cu apa - Reabilitarea si modernizarea
sistemului de alimentare cu apa pentru localitatile Corbisori,
Stanesti si Poduri
Cosesti
Retea de alimentare cu apa
Cotmeana
Retea de alimentare cu apa
Cuca
Retea de alimentare cu apa
Davidesti
Retea de alimentare cu apa
Dambovicioara
Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa satele Ciocanu
si Dambovicioara (catunele Valea Urdii, dealul Sasului si
Muchea)
Darmanesti
Retea de alimentare cu apa
Dobresti
Retea de alimentare cu apa
Domnesti
Retea de alimentare cu apa - Reabilitarea si modernizarea
sistemului de alimenatre cu apa pentru localitatile Nucsoara,
Corbi, Domnesti si Pietrosani
Dragoslavele
Retea de alimentare cu apa
Draganu
Retea de alimentare cu apa
Godeni
Retea de alimentare cu apa
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
Supraveghere/
cooperare
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
Termen
2009 -
2015
Surse de
finantare
FC, BL, As,
BSP
2015 FC, BL, As
2018 FC, BL, As
2018 FC, BL, As
2018 FC, BL, As
2009 -
2018
FC, BL, As
BSP
2017 FC, BL, As
2018 FC, BL, As
2009 -
2015
FC, BL, As,
BSP
2018 FC, BL, As
2018 FC, BL, As
2017 FC, BL, As
INHGA – DGA 174

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv specific Actiune Responsabili
2. Asigurarea apei
potabile in mediul
rural pentru 93 de
localitati
Harsesti
Retea de alimentare cu apa
Hartiesti
Retea de alimentare cu apa
Izvoru
Retea de alimentare cu apa
Leordeni
Retea de alimentare cu apa Alimentarea cu apa a satelor
Ciulnita, Budisteni, Schitu Scoicesti, Glodu, Glambocata-Deal,
Ciolcesti
Lunca Corbului
Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa potabila satele
Padureni, Catane, Ciesti, Marghia de Jos si Marghia de Sus
Malureni
Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa satele Malureni
I, Malureni II, Bunesti si Zarnesti
Merisani
Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa in satele
Dobrogostea, Borlesti, Varzaru si Merisani
Micesti
Retea de alimentare cu apa
Mihaesti
Retea de alimentare cu apa sat Furnicosi
Mioarele
Retea de alimentare cu apa
Mirosi
Retea de alimentare cu apa
Moraresti
Retea de alimentare cu apa
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
Supraveghere/
cooperare
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
Termen
Surse de
finantare
2018 FC, BL, As
2015 FC, BL, As
2018 FC, BL, As
2007 -
2013
2009 -
2017
2009 -
2015
2015 -
2009
FC, BL, As,
BSP
FC, BL, As,
BSP
FC, BL, As,
BSP
FC, BL, As,
BSP
2017 FC, BL, As
2009 - FC, BL, As,
2015 BSP
2018 FC, BL, As
2018 FC, BL, As
2015 FC, BL, As
INHGA – DGA 175

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv specific Actiune Responsabili
2. Asigurarea apei
potabile in mediul
rural pentru 93 de
localitati
Mozaceni
Retea de alimentare cu apa
Musatesti
Retea de alimentare cu apa
Negrasi
Retea de alimentare cu apa - Alimentarea cu apa a satelor
Negrasi, Birlogu, Buta
Nucsoara
Retea de alimentare cu apa
Oarja
Retea de alimentare cu apa
Pietrosani
Retea de alimentare cu apa - Reabilitarea si modernizarea
sistemului de alimentare cu apa pentru localitatile Nucsoara,
Corbi, Domnesti si Pietrosani
Poiana Lacului
Retea de alimentare cu apa
Poienarii de Arges
Retea de alimentare cu apa - Alimentarea cu apa a satelor
Poienari si Ioanicesti
Poienarii de Muscel
Retea de alimentare cu apa
Popesti
Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa satele Slobozia
si Purcareni
Priboieni
Retea de alimentare cu apa
Raca
Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa satele Raca,
Adunati, Bucov
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
Supraveghere/
cooperare
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
Termen
Surse de
finantare
2018 FC, BL, As
2015 FC, BL,
As
2009 - FC, BL, As,
2017 BSP
2017 FC, BL, As
2018 FC, BL, As
2009 -
2013
FC, BL, As,
BSP
2013 FC, BL, As
2009 -
2017
FC, BL, As,
BSP
2017 FC, BL, As
2009 -
2017
FC, BL, As,
BSP
FC, BL, As
2009 FC, BL, As,
BSP
INHGA – DGA 176

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv specific Actiune Responsabili
2. Asigurarea apei
potabile in mediul
rural pentru 93 de
localitati
Ratesti
Retea de alimentare cu apa
Recea
Retea de alimentare cu apa
Rociu
Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa satele
Serbanesti, Gliganu de Sus, Gliganu de Jos
Salatrucu
Retea de alimentare cu apa
Sapata
Retea de alimentare cu apa
Schitu Golesti
Retea de alimentare cu apa
Slobozia
Retea de alimentare cu apa
Stefan cel Mare
Retea de alimentare cu apa
Stalpeni
Retea de alimentare cu apa
Stoenesti
Retea de alimentare cu apa
Stolnici
Retea de alimentare cu apa
Alimentarea cu apa a satelor Stolnici si Izbasesti
Suici
Retea de alimentare cu apa
Alimentare cu apa in satul Rudeni
Suseni
Retea de alimentare cu apa
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
Supraveghere/
cooperare
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
Termen
Surse de
finantare
2017 FC, BL, As
2017 FC, BL, As
2009 -
2017
FC, BL, As,
BSP
2018 FC, BL, As
2018 FC, BL, As
2013 FC, BL, As
2015 FC, BL, As
2018 FC, BL, As
2015 FC, BL, As
2015 FC, BL, As
2017 FC, BL, As,
BSP
2009 -
2018
FC, BL, As,
BSP
2017 FC, BL, As
INHGA – DGA 177

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv specific Actiune Responsabili
2. Asigurarea apei
potabile in mediul
rural pentru 93 de
localitati
3.Canalizarea si
epurarea apelor uzate
menajere din
localitatile urbane
Teiu
Retea de alimentare cu apa
Tigveni
Retea de alimentare cu apa
Alimentarea cu apa a satului Barsestii de Jos
Titesti
Retea de alimentare cu apa
Uda
Retea de alimentare cu apa
Ungheni
Retea de alimentare cu apa
Valea Danului
Retea de alimentare cu apa
Valea Iasiului
Retea de alimentare cu apa
Vedea
Retea de alimentare cu apa
Vladesti
Retea de alimentare cu apa
Valea Mare Pravat
Retea de alimentare cu apa
Vulturesti
Retea de alimentare cu apa
Canalizare si epurare apeuzate
Retele de canalizare - Statii de epurare
Pitesti
1. Reabilitarea si modernizarea statiei de epurare
2. Extindere retea de canalizare
3. Reabilitare retea de canalizare existenta
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL Pitesti
SC Apa si Canal
2000 SA
Supraveghere/
cooperare
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
Termen
Surse de
finantare
2017 FC, BL, As
2009 -
2017
FC, BL, As,
BSP
2015 FC, BL, As
2018 FC, BL, As
2017 FC, BL, As
2017 FC, BL, As
2018 FC, BL, As
2015 FC, BL, As
2017 FC, BL, As
2017 FC, BL, As
2009 FC, BL, As,
BSP
2008 -
2010
ISPA
INHGA – DGA 178

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv specific Actiune Responsabili
3.Canalizarea si
epurarea apelor uzate
menajere din
localitatile urbane
4. Canalizare si
epurare in mediul
rural
Campulung
1. Reabilitarea si modernizarea statiei de epurare, inclusiv linia
namolului
2. Extindere retea de canalizare
3. Reabilitarea retelei de canalizare menajere si meteorice
existente
4. Retele de canalizare menajera si meteorica pe strazile Cuza
Voda, Alexandru cel Bun si Neagoe Basarab – Mun Campulung
5. Extinderea retelei de canalizare in cartierul Valea
Romanestilor din Mun Campulung
Curtea de Arges
1. Reabilitarea si modernizarea statiei de epurare
2. Extindere retea de canalizare
3. Reabilitare retea de canalizare existenta
Mioveni
1. Reabilitarea si modernizarea statiei de epurare
2. Extindere retea de canalizare
3. Reabilitare retea de canalizare existenta
Topoloveni
1. Reabilitarea si modernizarea statiei de epurare
2. Extindere retea de canalizare
3. Reabilitare retea de canalizare existenta
Costesti
1. Reabilitarea si modernizarea statiei de epurare
2. Extindere retea de canalizare
3. Reabilitare retea de canalizare existenta
Stefanesti
1. Extindere retea de canalizare
2. Racordarea la canalizarea Municipiului Pitesti
Bascov
Extindere canalizare satele Bascov, Scheau, Valea Ursului
CL,
SC Edilul CGA
Campulung
CL;
SC Aquaterm
AG 98 SA
CL
CL
CL
CL
CL
Supraveghere/
cooperare
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
Termen
2010 -
2013
2010 -
2013
2013 -
2015
2008 -
2010
2013 -
2015
Surse de
finantare
FC, BL, As
FC, BL, As
FC, BL, As
FC, BL, As
FC, BL, As
2013 FC, BL, As
2009 FC, BL, As
INHGA – DGA 179

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv specific Actiune Responsabili
4. Canalizare si
epurare in mediul
rural
Maracineni
1. Extindere retea de canalizare
2. Racordarea la canalizarea Municipiului Pitesti
Bradu
Retea de canalizare si statie de epurare
Leresti
1. Extindere retea de canalizare
2. Modernizare statie de epurare
Rucar
Retea de canalizare si statie de epurare
Calinesti
Retea de canalizare si statie de epurare
Albesti Arges
Retea de canalizare si statie de epurare
Canalizare menajera si statie de epurare, satele Albestii
Pamanteni si Albestii Ungureni
Albestii de Muscel
Retea de canalizare si statie de epurare
Albota
Retea de canalizare si statie de epurare
Aninoasa
Retea de canalizare si statie de epurare
Arefu
Retea de canalizare si statie de epurare
Babana
Retea de canalizare si statie de epurare
Baiculesti
Retea de canalizare si statie de epurare
Balilesti
Retea de canalizare si statie de epurare
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
Supraveghere/
cooperare
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
Termen
Surse de
finantare
2007 SAPARD
2013 - FC, BL, As
2015
2007 SAPARD
2007 FC, BL, As
2013 -
2015
2009 -
2015
2015 -
2017
FC, BL, As
FC, BL, As,
BSP
Buget local
Alte surse
2017 FC, BL, As
2017 FC, BL, As
2017 FC, BL, As
2018 FC, BL, As
2013 -
2015
2015 -
2017
FC, BL, As
FC, BL, As
INHGA – DGA 180

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv specific Actiune Responsabili
4. Canalizare si
epurare in mediul
rural
Beleti Negresti
Retea de canalizare si statie de epurare
Berevoiesti
Retea de canalizare si statie de epurare
Barla
Retea de canalizare si statie de epurare
Bogati
Retea de canalizare si statie de epurare
Boteni
Retea de canalizare si statie de epurare
Botesti
Retea de canalizare si statie de epurare
Bradulet
Extindere retea de canalizare si extindere statie de epurare
Budeasa
Retea de canalizare si statie de epurare
Bughea de Jos
Retea de canalizare si statie de epurare
Buzoiesti
Retea de canalizare si statie de epurare
Caldararu
Retea de canalizare si statie de epurare
Cateasca
Retea de canalizare si statie de epurare
Cepari
Retea de canalizare si statie de epurare
Cetateni
Extindere retea de canalizare si extindere statie de epurare
Cicanesti
Retea de canalizare si statie de epurare
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
Supraveghere/
cooperare
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
Termen
Surse de
finantare
2018 FC, BL, As
2017 FC, BL, As
2013 - FC, BL, As
2015
2015 - FC, BL, As
2017
2018 FC, BL, As
2018 FC, BL, As
2018 FC, BL, As
2017 FC, BL, As
2017 FC, BL, As
2013 - FC, BL, As
2015
2017 FC, BL, As
2017 FC, BL, As
2018 FC, BL, As
2017 FC, BL, As
2018 FC, BL, As
INHGA – DGA 181

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv specific Actiune Responsabili
4. Canalizare si
epurare in mediul
rural
Ciofrangeni
Retea de canalizare si statie de epurare
Ciomagesti
Retea de canalizare si statie de epurare
Cocu
Retea de canalizare si statie de epurare
Corbeni
Retea de canalizare si statie de epurare
Corbi
Reabilitarea si modernizarea sistemului de canalizare pentru
localitatile Corbisori, Stanesti si Poduri, si statie de epurare
Cosesti
Canalizare menajera si statie de epurare satele Cosesti si
Petresti
Cotmeana
Retea de canalizare si statie de epurare
Cuca
Retea de canalizare si statie de epurare
Davidesti
Retea de canalizare si statie de epurare
Dambovicioara
Retea de canalizare si statie de epurare
Darmanesti
Retea de canalizare si statie de epurare - Canalizare menajera
si statie de epurare satele Darmanesti si Valea Rizii
Dobresti
Retea de canalizare si statie de epurare
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
Supraveghere/
cooperare
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
Termen
Surse de
finantare
2018 FC, BL, As
2017 FC, BL, As
2018 FC, BL, As
2015 FC, BL, As
2009 -
2015
FC, BL, As,
BSP
2015 FC, BL, As,
BSP
2018 FC, BL, As
2018 FC, BL, As
2018 FC, BL, As
2018 FC, BL, As
2009 -
2017
FC, BL, As,
BSP
2018 FC, BL, As
INHGA – DGA 182

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv specific Actiune Responsabili
4.Canalizare si
epurare in mediul
rural
Domnesti
Extindere retea de canalizare
Reabilitarea si modernizarea sistemului de canalizare pentru
localitatile Nucsoara, Corbi, Domnesti si Pietrosani si statie de
epurare
Dragoslavele
Retea de canalizare si statie de epurare
Draganu
Retea de canalizare si statie de epurare
Godeni
Extindere retea de canalizare si statie de epurare
Harsesti
Retea de canalizare si statie de epurare
Hartiesti
Retea de canalizare si statie de epurare
Izvoru
Retea de canalizare si statie de epurare
Leordeni
Retea de canalizare si statie de epurare
Lunca Corbului
Retea de canalizare si statie de epurare
Malureni
Retea de canalizare si statie de epurare
Merisani
Retea de canalizare si statie de epurare
Micesti
Retea de canalizare si statie de epurare
Mihaiesti
Retea de canalizare si statie de epurare
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
Supraveghere/
cooperare
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
Termen
2009 -
2017
Surse de
finantare
FC, BL, As,
BSP
2018 FC, BL, As
2018 FC, BL, As
2017 FC, BL, As
2018 FC, BL, As
2015 - FC, BL, As
2017
2018 FC, BL, As
2013 - FC, BL, As
2015
2017 FC, BL, As
2015 - FC, BL, As
2017
2015 - FC, BL, As
2017
2017 FC, BL, As
2015 FC, BL, As
INHGA – DGA 183

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv specific Actiune Responsabili
4.Canalizare si
epurare in mediul
rural
Mioarele
Retea de canalizare si statie de epurare
Mirosi
Retea de canalizare si statie de epurare
Moraresti
Retea de canalizare si statie de epurare
Mosoaia
Retea de canalizare si statie de epurare
Mozaceni
Retea de canalizare si statie de epurare
Musatesti
Retea de canalizare si statie de epurare
Negrasi
Retea de canalizare si statie de epurare
Nucsoara
Retea de canalizare si statie de epurare
Oarja
Retea de canalizare si statie de epurare
Pietrosani
Retea de canalizare si statie de epurare - Reabilitarea si
modernizarea sistemului de canalizare pentru localitatile
localitatile Nucsoara, Corbi, Domnesti si Pietrosani
Poiana Lacului
Retea de canalizare si statie de epurare
Poenarii de Arges
Retea de canalizare si statie de epurare
Poenarii de Muscel
Retea de canalizare si statie de epurare
Popesti
Retea de canalizare si statie de epurare
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
Supraveghere/
cooperare
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
Termen
Surse de
finantare
2018 FC, BL, As
2018 FC, BL, As
2018 FC, BL, As
2015 - FC, BL, As
2017
2018 FC, BL, As
2015 - FC, BL, As
2017
2018 FC, BL, As
2017 FC, BL, As
2018 FC, BL, As
2009 -
2015
FC, BL, As,
BSP
2013 - FC, BL, As
2015
2017 FC, BL, As
2017 FC, BL, As
2017 FC, BL, As
INHGA – DGA 184

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv specific Actiune Responsabili
4.Canalizare si
epurare in mediul
rural
Priboieni
Retea de canalizare si statie de epurare
Ratesti
Retea de canalizare si statie de epurare
Recea
Retea de canalizare si statie de epurare
Rociu
Retea de canalizare si statie de epurare
Salatrucu
Retea de canalizare si statie de epurare
Sapata
Retea de canalizare si statie de epurare
Schitu Golesti
Retea de canalizare si statie de epurare
Slobozia
Extindere retea de canalizare si statie de epurare
Stefan cel Mare
Retea de canalizare si statie de epurare
Stalpeni
Extindere retea de canalizare si statie de epurare
Stoenesti
Extindere retea de canalizare si statie de epurare
Stolnici
Retea de canalizare si statie de epurare Canalizarea si
epurarea apelor menajere uzate, zona centrala a satului Stolnici
Suici
Extindere retea de canalizare si statie de epurare
Suseni
Extindere retea de canalizare si statie de epurare
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
Supraveghere/
cooperare
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
Termen
Surse de
finantare
2017 FC, BL, As
2017 FC, BL, As
2017 FC, BL, As
2017 FC, BL, As
2018 FC, BL, As
2018 FC, BL, As
2013 - FC, BL, As
2015
2015 - FC, BL, As
2017
2018 FC, BL, As
2015 -
2017
2015 -
2017
2009 -
2017
FC, BL, As
FC, BL, As
FC, BL, As
2018 FC, BL, As
2017 FC, BL, As
INHGA – DGA 185

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv specific Actiune Responsabili
Teiu
Extindere retea de canalizare si statie de epurare
Tigveni
Retea de canalizare si statie de epurare
Titesti
Retea de canalizare si statie de epurare
Uda
Retea de canalizare si statie de epurare
Ungheni
Retea de canalizare si statie de epurare
Valea Danului
Retea de canalizare si statie de epurare
Valea Iasului
Retea de canalizare si statie de epurare
Canalizarea si epurarea apelor uzate in satele Cerbureni,
Mustatesti, Valea Uleiului, Valea Iasului
Vedea
Extinderea retea de canalizare si statie de epurare
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
CL
Supraveghere/
cooperare
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
D.A.A.V.; APM,
CL
Termen
Surse de
finantare
2017 FC, BL, As
2017 FC, BL, As
2015 - FC, BL, As
2017
2018 FC, BL, As
2017 FC, BL, As
2017 FC, BL, As
2009 -
2018
2015 -
2017
FC, BL, As
FC, BL, As
INHGA – DGA 186

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv
specific
Lucrari de
aparare si
punerea in
siguranta a
barajelor
Actiune
FENOMENE NATURALE SI DEZASTRE
Amenajarea impotriva inundatiilor a r. Telorman la Cotmeana si
Vedea in zona localitatilor afectate
Responsabili
Supraveghere /
Surse de
Termen
cooperare
finantare
DAAV DAAV 2009 Bugetul de
stat
BIRD
Amenajarea r. Targului in municipiul Campulung Muscel DAAV DAAV 2009 Bugetul de
stat
BDCE
Amenajarea r. Bratia intre localitatile Bervoiesti si Balilesti DAAV DAAV 2009 Bugetul de
stat
Amenajarea r. Bunghea intre localitatile Bunghea de Jos si
Capul Piscului
DAAV DAAV 2009 Bugetul de
stat
Amenajarea r. Targului intre Campulung Muscel si localitatea
Clucereasa
DAAV DAAV 2009 Bugetul de
stat
Amenajarea r. Argesel intre localitatile Hartiesti si orasul
Mioveni
DAAV DAAV 2009 Bugetul de
stat
Amenajarea r. Doamnei pentru apararea impotriva inundatiilor in
localitatile Corbi, Domnesti, Pietrosani
DAAV DAAV 2009 Bugetul de
stat
Amenajarea r. Valsan intre localitatile bradet si valcele DAAV DAAV 2009 Bugetul de
stat
BIRD
Regularizarea r. Argesel la Boteni DAAV DAAV 2009 Bugetul de
stat
Regularizarea r. Cotmeana la Lunca Corbului si p. Vartej,
afluent al r. Cotmeana, in localitatea Babana
Acumularea Maracineni pe r. Doamnei – punerea in siguranta a
lucrarilor
Amenajarea r. Arges pe sectorul baraj Golesti – limita judet
Arges, in vederea stabilirii talvegului
DAAV APM; DAAV 2009 Bugetul de
stat
DAAV DAAV 2009 Bugetul de
stat
DAAV DAAV 2011 Bugetul de
stat
BEI
INHGA – DGA 187

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv
specific
Lucrari de
aparare si
punerea in
siguranta a
barajelor
Actiune
Amenajarea r. Argesel intre localitatea Hartiesti si orasul
MIoveni
Amenajarea r. Doamnei pentru apararea impotriva inundatiilor in
localitatile Corbi, Domnesti, Pitrosani
Regularizarea r. Arges intre acumularea Bascov si acumularea
Pitesti
Marirea gradului de siguranta in expluatarea al acumularii
Pecineagu
Responsabili
Supraveghere /
Surse de
Termen
cooperare
finantare
DAAV DAAV 2009 Bugetul de
stat
DAAV DAAV 2009 Bugetul de
stat
DAAV DAAV 2011 Bugetul de
stat
BEI
DAAV DAAV 2011 Bugetul de
stat
BDCE
Punerea in siguranta a acumularii Valcele DAAV DAAV 2011 Bugetul de
stat
BDCE
Baraj priza Clucereasa pe r. Tragului DAAV DAAV 2011 Bugetul de
stat
BDCE
Refacere drum contur mal stang al lacului de acumulare Rausor
pe tronsonul 12-320 – km 13-020
DAAV DAAV 2011 Bugetul de
stat
Amenajarea impotriva inundatiilor a r. Cotmeana in zona
localitatilor Hirsesti, Stolnici si Barla
DAAV DAAV 2013 Bugetul de
stat
Regularizarea p. Budeasa, comuna Budeasa – zona de
debusolare in rigola dig mal drept Acumulare Maracineni
DAAV DAAV 2013 Bugetul de
stat
Amenajarea r. Arges acal acumularea pitesti, mal drept in zona
cartier Prundu
DAAV DAAV 2013 Bugetul de
stat
Regularizarea p. Bascov amonte confluenta cu r. Arges DAAV DAAV 2013 Bugetul de
stat
37. Reguilarizare si consolidare r. Argesel in localitatile Boteni si
Namaiesti
DAAV DAAV 2013 Bugetul de
stat
Regularizarea si consolidarea maluri r. Vedita in localitatea
Vedea
DAAV DAAV 2013 Bugetul de
stat
INHGA – DGA 188

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv
specific
Lucrari de
aparare si
punerea in
siguranta a
barajelor
Actiune
Responsabili
Supraveghere /
Surse de
Termen
cooperare
finantare
Regularizarea afluentilor r. Valsan: Robaia in comuna Musatesti DAAV DAAV 2013 Bugetul de
si Toplita-Bunesti in comuna Malureni
stat
Regularizarea Valea Pauleasca DAAV DAAV 2013 Bugetul de
stat
Apararea mal stang r. Bratia la Aninoasa aval pod DJ 732 catun DAAV DAAV 2013 Bugetul de
Nevratu
stat
Regularizarea Valea Draghici DAAV DAAV 2013 Bugetul de
stat
Regularizare p. Slanic la Aninoasa DAAV DAAV 2013 Bugetul de
stat
Regularizarea r. Targului intre Clucereasa sia cumularea DAAV DAAV 2013 Bugetul de
Maracineni
stat
Regularizarea r. Doamnei in localitatile Costesti si Darmanesti DAAV DAAV 2013 Bugetul de
stat
Reabilitarea egularizare Valea Tutana in comuna Baiculesti DAAV DAAV 2013 Bugetul de
stat
Regularizare r. Targului intre Voinesti si gara CFR Campulung DAAV DAAV 2013 Bugetul de
stat
Regularizare Valea Dumiresti DAAV DAAV 2013 Bugetul de
stat
Regularizare si aparare de mal stang r. Bughea la Schitu DAAV DAAV 2013 Bugetul de
Golesti si Lazaresti – catun Rudarie
stat
Regularizare p. Carcinov etapa II DAAV DAAV 2013 Bugetul de
stat
Aparare mal stang r. Bughea, comuna Bughea de Jos, sat DAAV DAAV 2013 Bugetul de
Valea Macelarului
stat
Regularizare r. Bughea in comuna Bughea de Sus DAAV DAAV 2013 Bugetul de
stat
Aparari de mal Valea Ruda la Mihaiesti DAAV DAAV 2013 Bugetul de
stat
INHGA – DGA 189

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv
specific
Lucrari de
aparare si
punerea in
siguranta a
barajelor
Actiune
Responsabili
Supraveghere /
Surse de
Termen
cooperare
finantare
Regularizare Valea Satului la Berevoiesti DAAV DAAV 2013 Bugetul de
stat
Regularizare r. Dambovita in zona acumularii Satic DAAV DAAV 2013 Bugetul de
stat
Reguilarizare r. Neajlov DAAV DAAV 2013 Bugetul de
stat
Regularizare r. Teleorman in orasul Costesti DAAV DAAV 2013 Bugetul de
stat
Optimizare privind alimentarea de rezerva a municipiului DAAV DAAV 2013 Bugetul de
Campulung Muscel di statia de pompare Campulung
stat
Reabilitare drum acces baraj Pecineagu DAAV DAAV 2013 Bugetul de
stat
Alunecare teren pe DC 236 Cepari – Carpenis, la Carpenis Consiliul Consiliul 2013 Buget local
Judetean Arges Judetean Arges
Consiliul Local APM
Cepari
Alunecare teren pe DJ 703 Valea danului – Cepari, la Plaiul Oii,
comuna Valea Danului
Alunecare teren pe DJ 731 Piscani– Domnesti, km 42+400 –
comuna Corbi
Consiliul
Judetean Arges
Consiliul Local
valea Danului
Consiliul
Judetean Arges
Consiliul Local
Corbi
Consiliul
Judetean Arges
APM
Consiliul
Judetean Arges
APM
2013 Buget local
2013 Buget local
Imbunatatiri funciare si siguranta cursurilor de apa DAAV DAAV 2013 Buget local
Alunecari de teren pe srazile Livadiei, Leculesti, Nedelesti,
Consiliul 2008 Buget local
Dracesti, Giurculescu (spre Valea Romanestilor) din Campulung
Judetean Arges
Consiliul
Judetean Arges
Consiliul Local
Campulung
INHGA – DGA 190

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv
specific
Actiune
Eroziuni ale solului in zonele: Valea Unchiasului intersectia cu
drumul Godeni, strada Richard din Campulung
Reabilitare terenuri afectate de alunecari pe razamunicpiului
Curtea de Arges
Regularizare cursuri de apa pe raza municipiului Curtea de
Arges
Responsabili
Consiliul
Judetean Arges
Consiliul Local
Campulung
Consiliul Local
Curtea de
Arges
Consiliul Local
Curtea de
Arges
Supraveghere /
cooperare
Consiliul
Judetean Arges
Consiliul
Judetean Arges
Consiliul
Judetean Arges
Termen
Surse de
finantare
2008 Buget local
2007 si
permanent
2007 si
permanent
Buget local
Buget local
INHGA – DGA 191

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
JUDETUL BRASOV
CALITATEA ŞI CANTITATEA DE APĂ POTABILĂ ASIGURATĂ CONSUMATORILOR
Obiectiv specific Ţinta Indicator Acţiune Responsabili Termen
Supraveghere
Cooperare
Modernizarea şi Furnizarea apei
Modernizarea şi Proprietarii 2006- SGA Brasov
optimizarea potabile la o
optimizarea tehnică a staţiilor:
2010
tehnică a staţiilor calitate
staţiilor de tratare Primaria
de tratare. corespunzătoare
(lucrari CM):
Feldioara
- Crizbav
(Legea
- Crizbav
Primaria Lisa
- Lisa
458/2002,
- Bogata-Dopca Compania Apa
- Tarlung
modificata cu
- Lisa
Brasov
- Codlea
Legea nr.
- Codlea
Servicii de
311/2004)
Gospodarire
Proiectare,
executie,
reabilitare retele
de distributie apa
mc apă/loc.
debit;
val. investiţie;
tarif / mc apă
tratată;
lungime reţea
distribuţie
reabilitată;
lungime reţea
distribuţie
necesara;
val. investiţie;
Proiectare, executie,
reabilitare retele de
distributie apa pentru :
Aglomerare Brasov
Proiectare, executie,
reabilitare retele de
distributie apa pentru :
Aglomerare Tarlungeni
Proiectare, executie,
reabilitare retele de
distributie apa pentru :
Aglomerare Codlea
Proiectare, executie,
reabilitare retele de
distributie apa pentru :
Aglomerare Fagaras
Codlea
Consiliile locale
Compania Apa
Brasov
Consiliile locale
Goscom
Tarlungeni
Servicii de
Gospodarire
Codlea
Consiliul local
Codlea
Apa Serv
Fagaras
Consiliul local
Fagaras
2006-
2015
SGA Brasov
Consiliul
Judetean
Brasov
Sursa de
finanţare
Surse proprii
Surse atrase
Surse proprii
Surse atrase
INHGA – DGA 192

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv specific Ţinta Indicator Acţiune Responsabili Termen
Proiectare,
executie,
reabilitare retele
de distributie apa
Furnizarea apei
potabile la o
calitate
corespunzătoare
(Legea
458/2002,
modificata cu
Legea nr.
311/2004)
mc apă/loc.
debit;
val. investiţie;
tarif / mc apă
tratată;
lungime reţea
distribuţie
reabilitată;
lungime reţea
distribuţie
necesara;
val. investiţie;
Proiectare, executie,
reabilitare retele de
distributie apa pentru :
Aglomerare Rupea
Proiectare, executie,
reabilitare retele de
distributie apa pentru :
Aglomerare Victoria
Proiectare, executie,
reabilitare retele de
distributie apa pentru :
Aglomerare Predeal
Proiectare, executie,
reabilitare retele de
distributie apa pentru :
Aglomerare Rasnov
Proiectare, executie,
reabilitare retele de
distributie apa pentru :
Aglomerare Zarnesti
Proiectare, executie,
reabilitare retele de
distributie apa pentru :
Aglomerare Feldioara
Proiectare, executie,
reabilitare retele de
distributie apa pentru :
Aglomerare Lisa
Proiectare, executie,
reabilitare retele de
Compania Apa
Brasov
Consiliile locale
Operatorii de apa
canal
Apevita Predeal
Consiliul local
Predeal
Goscom Cetate,
Rasnov,
Dorobeiul,
Cristian
Consiliile locale
Moranii Zarnesti
Consiliile locale
Primaria
Feldioara
Consiliile locale
Primaria Lisa
Consiliul local
Operatorul apa
2006-
2015
Supraveghere
Cooperare
SGA Brasov
Consiliul
Judetean
Brasov
Sursa de
finanţare
Surse proprii
Surse atrase
INHGA – DGA 193

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv specific Ţinta Indicator Acţiune Responsabili Termen
Proiectare,
executie,
reabilitare retele
de distributie apa
Furnizarea apei
potabile la o
calitate
corespunzătoare
(Legea
458/2002,
modificata cu
Legea nr.
311/2004)
mc apă/loc.
debit;
val. investiţie;
tarif / mc apă
tratată;
lungime reţea
distribuţie
reabilitată;
lungime reţea
distribuţie
necesara;
val. investiţie;
lungime reţea
distribuţie
necesara;
val. Investiţie
distributie apa pentru :
Aglomerare Sercaia
Sinca
Proiectare, executie,
retele de distributie apa
pentru : Aglomerare
Cincu
Proiectare, executie,
reabilitare retele de
distributie apa pentru :
Aglomerare Maierus
Proiectare, executie,
reabilitare retele de
distributie apa pentru :
Aglomerare Racos
Proiectare, executie,
reabilitare retele de
distributie apa pentru :
Aglomerare Halchiu
Proiectare, executie,
reabilitare retele de
distributie apa pentru :
Aglomerare Parau
Proiectare, executie,
retele de distributie apa
pentru urmatoarele
comune izolate si sate
componente:Fiser, Bran,
Budila, Bunesti, Cata,
Comana, Dumbravita,
Fundata, Hoghiz,
canal
Consiliul local
Operatorul apa
canal
Consiliul local
Operatorul apa
canal
2006-
2015
Supraveghere
Cooperare
SGA Brasov
Consiliul
Judetean
Brasov
Sursa de
finanţare
Surse proprii
Surse atrase
INHGA – DGA 194

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv specific Ţinta Indicator Acţiune Responsabili Termen
Homorod, Moieciu,
Ormenis, Poiana
Marului, Sinca Noua,
Soars, Teliu, Ticusu,
Ungra, Vama Buzaului,
Vistea, Voila, Vulcan
Supraveghere
Cooperare
Sursa de
finanţare
INHGA – DGA 195

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ
Obiectiv specific Ţinta Indicator Acţiune Responsabili
Canalizari in
sistem divizor si
statii de pompare
ape uzate pentru
toate aglomerarile
umane cu mai
mult de 2000 l.e. –
modernizarea
retelelor de
canalizare
existente si
realizarea de
retele noi de
canalizare in
localitatile fara
retele de
canalizare
calitatea
cursurilor de
apa, in care
se descarca
apele uzate
menajere
neepurate,
pana la nivelul
de stare
ecologica
buna,
imbunatatirea
calitatii apelor
subterane,
conform
prevederilor
Directivei
Cadru a Apei
% locuitori
racordati la retele
de canalizare
lungime retele
canalizare
menajera lungime
retele canalizare
pluviala
lungime cursuri de
apa cu stare
ecologica buna
Proiectare, executie, reabilitare
retele de canalizare apa pentru :
Aglomerare Brasov
Proiectare, executie, reabilitare
retele de canalizare apa pentru :
Aglomerare Predeal
Proiectare, executie, reabilitare
retele de canalizare pentru :
Aglomerare Prejmer
Proiectare, executie, reabilitare
retele de canalizare pentru :
Aglomerare Codlea
Proiectare, executie, reabilitare
retele de canalizare pentru :
Aglomerare Feldioara
Proiectare, executie, reabilitare
retele de canalizare pentru :
Aglomerare Sercaia
Proiectare, executie, reabilitare
retele de canalizare pentru :
Aglomerare Fagaras
Proiectare, executie, reabilitare
retele de canalizare pentru :
Aglomerare Rupea
Consiliile
locale
Compania
Apa Brasov
Consiliile
locale
Apevita
Predeal
Consiliile
locale
Operatorii apa
canal
CL Codlea
Servicii de
Gospodarire
Codlea
Consiliile
locale
Operatorii de
apa canal
Termen
prevazut
Supraveghere
Cooperare
Sursa de
finanţare
2010 Surse
proprii
Surse
atrase
2007
2017
2007
2010
Proiectare, executie, reabilitare 2015
INHGA – DGA 196

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv specific Ţinta Indicator Acţiune Responsabili
Canalizari in
sistem divizor si
statii de pompare
ape uzate pentru
toate aglomerarile
umane cu mai
mult de 2000 l.e. –
modernizarea
retelelor de
canalizare
existente si
realizarea de
retele noi de
canalizare in
localitatile fara
retele de
canalizare
calitatea
cursurilor de
apa, in care
se descarca
apele uzate
menajere
neepurate,
pana la nivelul
de stare
ecologica
buna,
imbunatatirea
calitatii apelor
subterane,
conform
prevederilor
Directivei
Cadru a Apei
% locuitori
racordati la retele
de canalizare
lungime retele
canalizare
menajera lungime
retele canalizare
pluviala
lungime cursuri de
apa cu stare
ecologica buna
retele de canalizare pentru :
Aglomerare Maierus Augustin
Proiectare, executie, reabilitare
retele de canalizare pentru :
Aglomerare Bunesti
Proiectare, executie, reabilitare
retele de canalizare pentru :
Aglomerare Ucea
Proiectare, executie, reabilitare
retele de canalizare pentru :
Aglomerare Vama Buzaului
Proiectare, executie, retele de
canalizare pentru : Aglomerare
Racos
Consiliile
locale
Operatorii de
apa canal
Termen
prevazut
Supraveghere
Cooperare
2018 SGA Brasov
Consiliul
Judetean
2018 Brasov
2015
2017
Sursa de
finanţare
Surse
proprii
Surse
atrase
INHGA – DGA 197

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv specific Ţinta Indicator Acţiune Responsabili
Termen
prevazut
2017-
2018
Supraveghere
Cooperare
SGA Brasov;
Consiliul
Judetean
Brasov
Sursa de
finanţare
Surse
proprii;
Surse
atrase
Canalizari in Imbunătăţirea % locuitori
Proiectare, executie retele de Operatorii
sistem divizor si calităţii racordati la retele canalizare pentru localitatile sistemelor de
statii de epurare cursurilor de de canalizare; izolate: Viscri, Cincu, Toar canalizare si
pentru toate apă, in care lungime retele Consiliul Locala, Comana de epurare; CL
aglomerarile se descarca canalizare
Jos, Comana de Sus, Crihalma,
umane cu mai apele uzate menajera; lungime Ticusu Nou, Fundata, Fundatica,
putin de 2000 menajere, retele canalizare Jibert, Dacia, Granari, Lovnic,
locuitori
pana la nivelul pluviala; lungime Valeni, Arini, Sona, Cheia,
echivalenti de stare cursuri de apa cu Drumul Carului, Parau, Grid,
(localitati izolate)– ecologica stare ecologica Venetia de Jos, Venetia de Sus,
retele de
buna si foarte buna
Mateias, Halmeag, Soars,
canalizare si statii buna si
Barcut, Felmer, Rodbav,
de epurare imbunatatirea
Selistat, Ticusu Vechi, Cobor,
calitatii apelor
Feldioara (comuna Ucea),
subterane in
Dalghiu, Rucar, Cincsor., la
zonele in care
termenele si in solutie tehnico
apa uzata se
economica stabilite de Master
stocheaza in
Plan Proiectare, executie statii
bazine
de epurare pentru localitatile
vidanjabile
izolate Viscri, Cincu, Toarcla,
neetanse
Comana de Jos, Comana de
Incadrarea
Sus, Crihalma, Ticusu Nou,
calitatii
Fundata, Fundatica, Jibert,
efluentilor
Dacia, Granari, Lovnic, Valeni,
statiilor de
Arini, Sona, Cheia, Drumul
epurare in
Carului, Parau, Grid, Venetia de
limitele HG
Jos, Venetia de Sus, Mateias,
352/2005
Halmeag, Soars, Barcut, Felmer,
Rodbav, Selistat, Ticusu Vechi,
Cobor, Feldioara (comuna
Ucea), Dalghiu, Rucar, Cincsor
la termenele si in solutie tehnico-
INHGA – DGA
economica stabilite de Master
Plan
198

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
POLUAREA APELOR SUBTERANE
Supraveghere
Obiectiv specific Ţinta Indicator Acţiune Responsabili Termen
Cooperare
OBIECTIV GENERAL: Controlul, diminuarea şi eliminarea poluării apelor subterane datorită inexistenţei reţelelor de canalizare şi staţiilor de epurare,
precum şi a
infiltraţiilor din reţelele de canalizare
Eliminarea poluării apelor subterane
datorită folosirii canalelor de
desecare pentru apa pluvială din
zona Stupini, ca şi canale
colectoare pentru ape menajere,
precum şi a gradului de uzură al
reţelelor de canalizare orăşeneşti şi
inexistenţa reţelelor de canalizare şi
a staţiilor de epurare în mediul rural
Acoperirea întregii
zone urbane cu
facilităţi de
colectare a apelor
uzate menajere
până în 2012
40% din populaţia
rurală a judeţului
racordată la
sisteme de
canalizare până
în 2007, 80 %
până în 2012, 100
% până în 2022,
conform
HG 188/2002
km reţea
canalizare
reabilitată
/
înfiinţată
Nr. staţii
epurare
reabilitate
/
realizate;
CALITATEA ŞI
CANTITATEA DE
APĂ POTABILĂ
ASIGURATĂ
CONSUMATORILOR;
POLUAREA APELOR
DE SUPRAFAŢĂ
POLUAREA APELOR
SUBTERANE
Sursa de
finanţare
INHGA – DGA 199

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
AMENINŢĂRI DATE DE ACCIDENTE MAJORE DATORATE FENOMENELOR NATURALE ŞI ANTROPICE
Obiectiv
Supraveghere Sursa de
Ţinta Indicator Acţiune Responsabili Termen
specific
Cooperare finanţare
OBIECTIV GENERAL: Diminuarea riscului producerii inundaţii, eroziune, degradări de albii şi maluri, accidente la construcţii hidrotehnice şi fenomene
de iarna (blocaje degheturi)
Limitarea
efectelor
eroziunilor,
degradării de
albii şi maluri
Permanent
Surse
bugetare
Surse
proprii
Alte
surse
Diminuarea efectelor
eroziunii solului a
degradării albiilor şi
malurilor precum şi
întreţinerea lucrărilor
existente din zonele
promovate: Harman
–Prejmer, Bod,
Crisbav, Barsa -
Vulcanita, Vladeni –
Dumbravita, Mandra,
Terasa Făgăraş,
Netotu - Breaza-
Sâmbăta - Viştea-
Ucea, Apaţa,
Sânpetru -Tarlung,
Veneţia -Şercaia
Nr. ha suprafeţe
reabilitate
Nr. balastiere
monitorizate /
închise
Nr. Intervenţii
imediate pentru
refacerea
eroziunilor
lucrărilor de
apărare împotriva
inundaţiilor şi
lucrărilor de
traversare râuri
(poduri, podeţe)
OBIECTIV GENERAL Diminuarea zonelor cu risc la alunecări de teren
Promovarea şi
întreţinerea
corespunzătoare a
lucrărilor de amenajare
pentru combaterea
eroziunii solului, ce
constau din cleionaje,
amenajare ravene,
împăduriri, benzi
înierbate, canale şi
drenuri.
Măsuri de stopare a
exploatărilor de balast din
albiile cursurilor de apă în
zonele în care se produc
modificări majore asupra
regimului hidrologic al
râurilor (modificarea
pantei hidraulice)
DADR Brasov
ROMSILVA
ANIF-UA
Brasov
Consiliile
locale
S.G.A.
Braşov
AN
Resurselor
Minerale
Inspectia in
Constructii
APM
Prefectura
MAPDR
MMGA
AN Apele
Romane
MLPDL
MIRA
DA Olt
INHGA – DGA 200

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv
specific
Reabilitarea
zonelor în care
se semnalează
astfel de
fenomene
Ţinta Indicator Acţiune Responsabili Termen
Stabilizarea zonelor
cualunecări de teren;
Stoparea defrişărilor
necontrolate pentru
indepărtarea
pericolului formării
altor zone de risc
Reîmpădurirea
zonelor de formare a
alunecărilor de teren
Nr. ha suprafete
stabilizate
Nr. ha suprafete
reimpadurite
Suprafete (mp)
stabilizate
Promovarea de investiţii
pentru stabilizarea
versanţilor în zonele
critice;
Intărirea politicilor de
reîmpădurire pentru
zonele în care
fenomenele de alunecări
de teren sunt în stadiu
incipient
Proprietarul
terenurilor cu
risc de
alunecari de
teren;
permanent
Supraveghere
Cooperare
ISUJ
Prefectura
Directia Silvica
Brasov
Sursa de
finanţare
Surse
proprii
Surse
atrase
INHGA – DGA 201

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
JUDETUL COVASNA
Problema
1. Poluarea
apelor de
suprafata
datorită
evacuărilor
de ape
uzate
menajere
insuficient
epurate /
neepurate
si a retelei
de
canalizare
insuficiente
sau
inexistente
-
rural/urban
Obiectiv general
1.1.Reducerea
poluării apelor de
suprafata datorită
evacuării de ape
uzate menajere
insuficient
epurate/neepurate
si a retelei de
canalizare
insuficiente sau
inexistente
(rural/urban)
Obiectiv
specific
1.1.1.Reabilitarea
si extinderea
sistemelor de
canalizare si a
statiilort de
epurare existente
POLUAREA APELOR DE SUPRAFATĂ
Tinta Indicator Actiune
1.1.1.1.
a)Racordarea
gospodăriilor din
mediul urban in
procent de 90 % la
reteaua de
canalizare
colectivă.
b) Incadrarea
calitătii efluentului
in limitele
autorizate si
conform HG
188/2002,
modificat cu HG
352/2005 pana in
2015
-Nr de
gospodării
racordate
la
canalizarea
colectivă/
nr. total
gospodării
din mediul
urban
-Valoarea
indicatorilor
de calitate
ai apelor
uzate
epurate
1. Elaborarea
documentatiilor
necesare obtinerii
finantării si realizării
lucrărilor de
reabilitare si
extindere a retelelor
de canalizare si a
statiilor de epurare
din orase
2. Extindere retea
canalizare cu 14 km
in Sf.Gheorghe
3.
Reabilitare/extindere
statie de epurare in
municipiul
Sf.Gheorghe
(epurare tertiara)
4. Extindere retea
canalizare cu 11km–
Tg. Secuiesc
5. Reabilitare
/extindere /
modernizare statie
de epurare in
Responsabili
de
implementare
Termen
Sursa de
finantare
CJ; CL 2007 ISPA/SP
CJ:;Primaria
Sf.Gheorghe
CJ;
Primăria
Tg.secuiesc
CJ;
Primăria
Tg.secuiesc
2008 FC/SP
2010
2008 FC/SP
2010
INHGA – DGA 202

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Problema
1. Poluarea
apelor de
suprafata
datorită
evacuărilor
de ape
uzate
menajere
insuficient
epurate /
neepurate
si a retelei
de
canalizare
insuficiente
sau
inexistente
rural/urban
Obiectiv general
1.1.Reducerea
poluării apelor de
suprafata datorită
evacuării de ape
uzate menajere
insuficient
epurate/neepurate
si a retelei de
canalizare
insuficiente sau
inexistente -
rural/urban
Obiectiv
specific
1.1.1.Reabilitarea
si extinderea
sistemelor de
canalizare si a
statiilort de
epurare existente
Tinta Indicator Actiune
1.1.1.1.
a)Racordarea
gospodăriilor din
mediul urban in
procent de 90 % la
reteaua de
canalizare
colectivă.
b) Incadrarea
calitătii efluentului
in limitele
autorizate si
conform HG
188/2002,
modificat cu HG
352/2005 pana in
2015
-Nr de
gospodării
racordate
la
canalizarea
colectivă/
nr. total
gospodării
din mediul
urban
-Valoarea
indicatorilor
de calitate
ai apelor
uzate
epurate
municipiul
Tg.Secuiesc
(epurare tertiara)
6. Extindere retea
canalizare cu 10
km–Covasna
7. Reabilitare
/extindere/
modernizare statie
de epurare in
Covasna (epurare
tertiara)
8. Extindere retea
canalizare cu 4 km–
Baraolt
9. Extindere
/modernizare statie
de epurare Baraolt
(epurare tertiara)
10. Extindere retea
canalizare cu 5km in
N si 5 km in Est in
Int. Buzaului
11. Reabilitare
/extindere/
retehnologizare
statie de epurare
Int.Buz. (epurare
tertiara)
Responsabili
de
implementare
CJ;
Primăria
Covasna
CJ;
Primăria
Baraolt
CJ;
Primăria
Int.Buzaului
Termen
Sursa de
finantare
2013 FC/SP
2015
2013 FC/SP
2015
2013 FC/SP
2015
Nr măsuri 12. Implementarea DA Olt 2013 SP
INHGA – DGA 203

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Problema
Obiectiv general
Obiectiv
specific
Tinta Indicator Actiune
1.1.1.2.
a.
Colectarea/tratarea
apelor uzate
menajere in peste
25% din localitatile
rurale până în
2018
-b. Incadrarea
calitatii efluentului
in limitele
autorizate si
conform HG
188/2002,
modificat cu HG
352/2005
realizate
a. Nr de
localitati
care si-au
construit
retele de
canalizare /
nr. localitati
rurale din
judet
b. Nr.
Gospodării
racordate
la reteaua
de
canalizare/
nr. total
gospodării
măsurilor din
Planurile de
Management pentru
Bazinele
Hidrografice Olt si
Buzău– secŃiunea
privind gestiunea
apelor uzate
menajere
1. Elaborarea
documentatiilor
necesare obtinerii
finantării si realizării
lucrărilor de
construire/extindere
a retelelor de
canalizare si statiilort
de epurare din zona
rurala
2. Extindere retele
canalizare in
comunele Bretcu,
Ilieni, Ozun,
Micfalau, Sita
Buzăului (Zăbrătău
si Ciumernic).
Responsabili
de
implementare
Da Buzău,
Bacau
SGA
Sf.Gheorghe
Termen
Sursa de
finantare
CJ; CL 2008 SP/ISPA
CJ; CL 2015 SP/AS
INHGA – DGA 204

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Problema
Obiectiv general
Obiectiv
specific
Tinta Indicator Actiune
din zona
rurală
c.Valoarea
indicatorilor
de calitate
ai apelor
uzate
epurate in
localitatile
cu peste
2000 de
locuitori
3. Construire retele de
canalizare si statii de
epurare biologică in
localitatile: Arcus,
Barcani, Bătanii Mari,
Belin, Bixad, Bodoc,
Brădut-Doboseni,
Cernat, Chichis,
Dobinlău, Ghelinta,
Ghidfalău, Hăghig,
Lemnia, Malnas-Malnas
Băi, Moacsa, Ojdula,
Poian, Reci, Sinzieni,
Turia, Araci, Vinghis,
Zagon, Zăbala.
Responsabili
de
implementare
Termen
Sursa de
finantare
CJ;CL 2018 SP/FC/
FG/AS
INHGA – DGA 205

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Problema
1.Grad scăzut de
accesibilitate la
apă potabilă din
surse controlate
Obiectiv
general
1.1.
Imbunătătirea
accesului la
infrastructura
de apă
Obiectiv
specific
1.1.1.
Reabilitarea
si
dezvoltarea
infrastructurii
existente de
alimentare
cu apă in
mediul
urban
CANTITATEA SI CALITATEA APEI POTABILE
Tinta Indicator Actiune
1.1.1.1.
Asigurarea
cantitătii si
calitatii apei
potabile
conform Legii
nr. 458/2002,
modific. si
completată cu
L.311/ 2004
a.Nr. de
proiecte de
reabilitare si
extindere
pentru care
s-a elaborat
documentatia
necesară
a. Nr.
Persoane
(gospodării)
deservite/nr.
total
persoane
(gospodării)
pe localitate
b. Km de
retea
reabilitată
c. Km de
retea nou
infiintată
1. Elaborarea
documentatiilor
necesare obtinerii
finantării si realizării
lucrărilor de
reabilitare si
dezvoltare a
sistemelor de
alimentare cu apă
pentru orasele: Sf.
Gheorghe,
Tg.Secuiesc,
Covasna, Baraolt,
Int. Buzaului.
2. Derularea
lucrărilor de
reabilitare/dezvoltare
a sistemelor de
alimentare cu apă
Responsabili
de
implementare
Termen
Sursa de
finantare
CJ; CL 2007 SP/ISPA
CJ; CL 2011 FC/SP/AS
INHGA – DGA 206

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Problema
Obiectiv
general
Obiectiv
specific
1.1.2.
Infiintarea
de sisteme
de
alimentare
cu apă in
zona rurala
Tinta Indicator Actiune
1.1.1.2.
Reducerea
pierderilor pe
retea
1.1.2.1.
Racordarea
consumatorilor
din
gospodăriile
rurale la
sistemele
centralizate de
alimentare cu
apă potabila in
procent de 30
%
% de
scadere a
pierderilor
a. Nr. proiecte
pentru infiintare
sisteme
alimentare cu
apă elaborate
b. Nr.
Gospodării
alimentate in
sistem
centralizat/ nr.
total gospodării
din mediul rural
1.Asigurarea
contorizarii 100% a
consumului de apă
in orasele Covasna,
Baraolt si Int.
Buzaului
2. Dotarea cu
echipamente pentru
detectarea
pierderilor de apă
1. Elaborarea
documentatiilor
necesare obtinerii
finantării si realizării
lucrărilor de infiintare
a sistemelor de
alimentare cu apă in
mediul rural
2. Derularea
lucrărilor de
constructie si
infiintare de sisteme
de alimentare cu
apă in spatiul rural
Responsabili
de
implementare
Gospodariile
locale
Termen
Sursa de
finantare
2008 SP
Gospodariile
locale Tg.
Secuiesc,
Covasna,
Baraolt si Int.
Buzaului
2008 SP
CJ; CL 2007 SP/FC
CJ; CL 2015 SP/FC/FG/AS
INHGA – DGA 207

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Problema
1. Existenta
de zone
expuse
riscului la
inundatie,
eroziune si
alunecări de
teren
AMENINTĂRI DATE DE ACCIDENTE MAJORE, FENOMENE NATURALE SI ANTROPICE
Responsabili
Obiectiv
Obiectiv specific Tinta Indicator Actiune
de
general
implementare
1.1.
Protejarea
obiectivelor
socioeconomice
1.1.1.
Implementarea
sistemelor de
consolidare/stabilizare
a perimetrelor cu
alunecări de teren
active si eroziuni de
suprafata
1.1.1.1.
Diminuarea
suprafetelor
de teren
afectate de
alunecări de
teren si
eroziuni de
suprafata
Suprafete de
teren
stabilizate
(ha)
Suprafata
impadurita
(ha)
1. Elaborarea
si
implementarea
programelor
judetene de
stabilizare a
alunecărilor de
teren active
prin
impădurirea
terenurilor
degradate si
realizarea
sistemelor
hidrotehnice
de colectare a
apelor pluviale
in zonele cu
stabilitate
redusă a
terenului
2. Executarea
de lucrări de
reabilitare a
suprafetelor
afectate de
eroziune:
-Impadurire
pasune vf.
Termen
Sursa de
finantare
IJSU; CL Permanent SP/SA
CL;
Directia
Silvica
Ocoale silvice
private
2008 Buget de stat
INHGA – DGA 208

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Problema
Obiectiv
general
Obiectiv specific Tinta Indicator Actiune
1.1.2.
Reducerea riscului la
inundatii, protejarea
vietii umane si a
bunurilor expuse la
acest risc
1.1.2.1.
Reducerea
suprafetelor
afectate de
inundatii
Km de
cursuri de
apa
amenajate
Cormos
(Bradut) – 44,5
ha
-Impadurire
pasune
Chichis 12,5
ha
-Impadurire
pasune
Sancrai – 25
ha
-Impadurire
pasune Fata
Lumii
(Sf.Gheorghe)
– 12 ha
- Impadurire
pasune
Darnau(Zagon)
– 18 ha
1. Realizare de
indiguiri,
regularizari,
decolmatari,
combatere
eroziune
maluri
Responsabili
de
implementare
CL;
SGA
Termen
Permanent
Sursa de
finantare
Buget de stat
INHGA – DGA 209

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Problema
2. Existenta
terenurilor
cu exces de
umiditate
Obiectiv
general
2.1.
Eliminarea
excesului de
umiditate de
pe terenuri
Obiectiv specific Tinta Indicator Actiune
1.1.3.
Diminuarea eroziunii
solului prin
amenajarea cursurilor
de apă din judet
2.1.1. Cresterea
suprafetelor de
terenuri agricole si de
terenuri destinate
construirii
1.1.3.1.
Reducerea
suprafetelor
de teren
afectate de
eroziune
2.1.1.1.
Refacerea
terenurilor
agricole
afectate de
exces de
umiditate
Nr. de
planuri
realizate in
functie de
necesar
Gradul de
reducere a
suprafetelor
de teren
afectate de
eroziune fată
de anul 2006
Nr. de
planuri
realizate in
functie de
necesar
- suprafete
teren redate
in circuit
2. Elaborarea
planurilor de
interventie in
caz de urgentă
1. Intocmirea
unor hărti ale
terenurilor cu
risc la eroziune
in bazinele
hidrografice la
nivel de judet
2. Elaborarea
planurilor de
interventie in
caz de urgentă
1. Eliminarea
excesului de
umiditate prin
lucrari de
asanare
Responsabili
de
implementare
IJSU
Consilii
Locale,
SGA
Comitetul
Local
Termen
Sursa de
finantare
2009 Buget de stat
2009 Buget de stat
ANIF 2009 Bugetul de
stat
ANIF 2009 Bugetul de
stat
INHGA – DGA 210

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
JUDETUL DOLJ
OBIECTIVUL
Dezvoltarea si
modernizarea satelor
ASIGURARA ALIMENTARII CU APA IN SISTEM CENTRALIZAT IN LOCALITATILE RURALE
ACŢIUNEA
- Acordarea de asistenta tehnica pentru comunităţile rurale incluse in Proiectul de Dezvoltare Rurala in vederea realizării
investiţiilor care au ca scop modernizarea infrastructurii rurale :
Alimentare cu apă comuna CĂLĂRAŞI, sat Călăraşi
Alimentare cu apă comuna DRĂNIC, satele Drănic şi Padea
Alimentare cu apă comuna LEU, satul Leu
Alimentare cu apă comuna CARAULA, sat Caraula
Alimentare cu apă comuna SECU, satele Şumandra, Secu ,Comănicea
Alimentare cu apă comuna VÂRVORU DE JOS, satele Vârvoru de Jos, Vârvoru de Sus, Ciutura, Criva
Alimentare cu apă comuna BUCOVĂŢ, satele Cârligei, Sărbătoarea
Alimentare cu apă asociaţie de comune BREASTA – COŢOFENII DIN DOS, satele Obedin şi Mihăiţa
- Asistenta tehnica si logistica pentru comunitatile rurale in vederea intocmirii de proiecte eligibile si realizarii investitiilor cu
finanţare nerambursabila in cadrul Programului SAPARD:
Extindere alimentare cu apă BECHET
Alimentare cu apă comuna DRĂGOTEŞTI, satele Popânzăleşti, Bobeanu, Beneşti, Drăgoteşti, Viişoara
Alimentare cu apă comuna CELARU, satul Celaru
Alimentare cu apă comuna AMĂRĂŞTII DE JOS, satul Amărăştii de Jos
INHGA – DGA 211

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
OBIECTIVUL
- Înfiinţare de sisteme centralizate de alimentare cu apă în mediul
rural conform HG 577/97
INFRASTRUCTURĂ ŞI GOSPODĂRIE COMUNALĂ
ACŢIUNEA
Alimentare cu apă comunele:
- DRĂNIC, sat Foişor
-APELE VII, sat Apele Vii
-COŢOFENII DIN DOS, sat Coţofenii din Dos
-IZVOARE, sat Izvoare
-FĂRCAŞ, satele Tălpaş şi Mofleşti
- AFUMAŢI, satele Afumaţi, Boureni, Covei
- ALMĂJ, satele Almăj, Beharca, Bogea
- AMĂRĂŞTII DE JOS, satele Ocolna, Prapor
- AMĂRĂŞTII DE SUS, satele Amărăştii de Sus, Zvorsca
- DOBROTEŞTI
- NISIPURI
- ARGETOAIA, satele Argetoaia, Leordoasa, Malumnic, Novac, Piria, Poiana
Fântânii, Salcia
- BÎRCA, satul BÎRCA
- BISTREŢ, satele Bistreţ, Bistreţul Nou, Brânduşa, Plosca
- BOTOŞEŞTI PAIA, satul Botoşeşti Paia
- BRABOVA, satul Brabova
- BRĂDEŞTI, satele Brădeşti, Răcarii De Jos, Tatomireşti
- BRALOŞTIŢA, satele Braloştiţa, Ciocanele, Racoviţa, Schitu, Sfârcea, Valea
Fântânilor
- BRATOVOIEŞTI, satele Bratovoieşti, Bădoşi, Giorocu Mare, Prunet, Rojişte,
Tâmbureşti
- BREASTA, satele Cotu, Crovna
- BUCOVĂŢ, satul Palilula
- CĂLĂRAŞI, satul Sărata
- CALOPĂR, satele Calopăr, Sălcuţa
- CERNĂTEŞTI, satul Cernăteşti
- DRĂGOTEŞTI, satul Buzduc
- GHERCEŞTI, satele Gherceşti, Ungureni
- GIGHERA, satul Gighera
INHGA – DGA 212

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
OBIECTIVUL
Înfiinţare de sisteme centralizate de alimentare cu apă în mediul
rural conform HG 687/97 – Antreprenor Solel Boneh International JV
ACŢIUNEA
- MĂCEŞU DE SUS, satul Măceşu De Sus
- MISCHII, satul Mischii
- PIELEŞTI, satele Pieleşti, Câmpeni
- PREDEŞTI, satul Pleşoi
- SILIŞTEA CRUCII, satul Siliştea Crucii
- ŞIMNICU DE SUS, satele Şimnicu De Sus, Albeşti, Cornetu, Deleni,
Dudoviceşti, Mileşti, Româneşti
- SOPOT, satele Sopot, Başcov, Beloţ
- TERPEZIŢA, satele Terpeziţa, Căciulatu, Căruia, Floran, Lazu
- TESLUI, satele Ţărţăl, Urieni, Viişoara Moşneni
- ŢUGLUI, satul Jiul
- UNIREA, satul Unirea
- URZICUŢA, satele Urzicuţa, Urzica Mare
- VALEA STANCIULUI, satele Valea Stanciului, Horezu Poienari
- VÂRTOP, satul Vârtop
- VÂRVORU DE JOS, satele Bujor, Dobromira, Drăgoaia, Gabru, Vârvor
- VELA, satul Vela
Alimentare cu apă comunele:
-BREASTA, sat Breasta
-CASTRANOVA, sat Castranova
-TESLUI, sat Preajba de Pădure
-MAGLAVIT, sat Maglavit
-TEASC, sat Teasc
-SADOVA, sat Sadova
-RAST, sat Rast
-LIPOVU, sat Lipovu
-FĂRCAŞ, sat Fărcaş
-POIANA MARE, sat Poiana Mare
-OSTROVENI, sat Osroveni
-CERĂT, sat Cerăt
-CIUPERCENII NOI, sat Ciupercenii Noi
-PODARI, sat Podari
INHGA – DGA 213

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
OBIECTIVUL
Înfiinţare de sisteme centralizate de alimentare cu apă în mediul
rural conform HG 687/97 – Antreprenor MIVAN KIER JV
ACŢIUNEA
-DOBREŞTI, sat Toceni
-PISCU VECHI, sat Piscu Vechi
-GÂNGIOVA, sat Gângiova
-GOICEA, sat Goicea
-VERBIŢA, sat Verbiţa
-MÂRŞANI, sat Mârşani
-COŞOVENI, sat Coşoveni
-GIURGIŢA, sat Giurgiţa
-ROBĂNEŞTI, sat Robăneştii De Jos
-PREDEŞTI, sat Predeşti
-NEGOI, sat Negoi
-RADOVAN, sat Radovan
-MALU MARE, sat Malu Mare
-SEACA DE CÂMP, sat Seaca De Câmp
-GIUBEGA, sat Giubega
-DANEŢI, sat Daneţi
-URZICUŢA, sat Urzicuţa
-PERIŞOR, sat Perişor
-AFUMAŢI, sat Afumaţi
-DIOŞTI, sat Dioşti
-CIOROIAŞI, sat Cioroiaşi
-SCĂEŞTI, sat Scăieşti
-SĂLCUŢA, sat Sălcuţa
-VELA, sat Vela
-GHERCEŞTI, sat Gherceşti
-ORODEL, sat Orodel
-MELINEŞTI, sat Melineşti
-CALAFAT, sat Golenţi
-FILIAŞI, sat Fratoştiţa
Alimentare cu apă comuna:
-ŢUGLUI, sat Ţiglui
INHGA – DGA 214

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
CALITATEA APEI
PROBLEMA : Implementarea Directivei Cadru privind APA 2000/60/EC
OBIECTIV GENERAL: Implementarea Directivei Cadru privind APA 2000/60/EC
OBIECTIV SPECIFIC: Realizarea Planului de actiune pentru implementarea Directivei Cadru privind APA 2000/60/EC
Responsabil Responsabil
Tinta Actiune / termen Indicatori
Gospodãrirea durabilã
cantitativã si calitativã a
apelor pentru asigurarea
necesarului de apã tuturor
consumatorilor, pentru
protectia împotriva oricãrei
forme de poluare a
resurselor de apã si
ecosistemelor acvatice,
pentru îmbunãtãtirea
calitãtii apelor de suprafatã
si subterane, pentru
apãrare împotriva
inundatiilor
Emiterea actelor de reglementare,
autorizatii si avize de gospodãrire a
apelor, în conformitate cu legislatia
de gospodãrire a apelor în vigoare
Termen: permanent
Elaborarea si implementarea
programelor de mãsuri specifice în
legislatia Comunitarã pentru
protectia calitãtii resurselor de apã
Termen: conform cu cele prevãzute
în programele respective
Nr. acte de
reglementare 175
Nr. programe
6
Surse de finantare
implementare monitorizare existente / potentiale
DA Jiu DA Jiu Surse proprii
DA Jiu
SGA Dolj
DA Jiu
Surse proprii
INHGA – DGA 215

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI 98/83/CEE PRIVIND CALITATEA APEI DESTINATE CONSUMULUI UMAN
OBIECTIV GENERAL: Asigurarea alimentãrii cu apã potabilã a localitãtilor
Responsabil Responsabil Surse de finantare
Tinta Actiune / termen Indicatori
implementare monitorizare existente / potentiale
Obiectiv specific: Asigurarea calitãtii apei potabile
Încadrarea parametrilor de
calitate ai apei potabile
distribuitã populatiei prin
retele în limitele legislatiei
în vigoare
Reabilitare si modernizare statii de
tratare urbane existente
Termen: 2013
Nr. Statii tratare
2
Obiectiv specific: Reabilitarea si extinderea / construirea retelelor de alimentare cu apã orãsenesti
Asigurarea necesarului de
apã tuturor locuitorilor din
mediul urban
Reabilitare / extindere surse de
apã prelevatã pentru potabilizare
Termen: 2017
Nr. surse de apã
5
Racordarea tuturor
gospodãriilor urbane la
reteaua de alimentare cu
apã
Reabilitare / extindere retele de
alimentare cu apã existente
Termen: 2017
Nr. Retele alimentare
cu apã
8
C J Dolj
Consilii locale
Operatorii de
apã
C J Dolj
Consilii locale
Operatorii de
apã
C J Dolj
Consilii locale
Operatorii de
apã
Obiectiv specific: Reabilitarea si extinderea/construirea retelelor de alimentare cu apã a aglomerãrilor rurale
Racordarea tuturor
gospodãriilor rurale la
reteaua de alimentare cu
apa unde distributia se face
cu cismele stradale
Extindere retele de alimentare cu
apa existente
Termen : 2010
Nr. retele alimentare
cu apa
30
C J Dolj
Consilii locale
Operatorii de
apa
Asigurarea necesarului de
apã potabilã tuturor
locuitorilor din
mediul rural
Constructii de sisteme noi de
alimentare cu apã
Termen: 2018
Nr. sisteme
alimentare cu apã
74
C J Dolj
Consilii locale
Operatorii de
apa
DA Jiu
SGA Dolj
DA Jiu
SGA Dolj
DA Jiu
SGA Dolj
DA Jiu
SGA Dolj
DA Jiu
SGA Dolj
- / surse proprii si alte
surse
- / surse proprii si alte
surse
ISPA / surse proprii si
alte surse
- / surse proprii si alte
surse
- / surse proprii si alte
surse
INHGA – DGA 216

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI 91/271/CEE PRIVIND EPURAREA APELOR UZATE URBANE
OBIECTIV GENERAL: Protectia calitãtii apelor împotriva deteriorãrii datorate evacuãrii de ape urbane reziduale si a celor provenite din
anumite sectoare industriale
Responsabil
Responsabil Surse de finantare
Tinta Actiune / termen Indicatori
implementare
monitorizare existente / potentiale
Obiectiv specific : Reabilitare si extindere/construire retele de canalizare ape uzate si statii de epurare urbane
Colectarea tuturor
apelor uzate urbane si
epurarea
corespunzãtoare a
acestora
Reabilitare si extindere
retele de canalizare
ape uzate existente
Termen: 2018
Nr. retele canalizare
7
C J Dolj
Consilii locale
Operatorii de apa
DA Jiu
SGA Dolj
Reabilitare si extindere
statii de epurare ape
uzate existente
Termen: 2018
Constructii retele de
canalizare noi
Termen: 2018
Constructii statii de
epurare ape uzate noi
Termen: 2018
Nr. statii epurare
1
Nr. retele canalizare
1
Nr. statii epurare
6
C J Dolj
Consilii locale
Operatorii de apa
C J Dolj
Consilii locale
Operatorii de apa
C J Dolj
Consilii locale
Operatorii de apa
DA Jiu
SGA Dolj
DA Jiu
SGA Dolj
DA Jiu
SGA Dolj
Obiectiv specific : Reabilitare si extindere/construire retele de canalizare si statii de epurare ape uzate provenite din mediul rural
Colectarea tuturor
apelor uzate provenite
din mediul rural si
epurarea
corespunzãtoare a
acestora
Constructii retele de
canalizare noi
Termen: 2018
Constructii statii de
epurare ape uzate noi
Termen: 2018
Nr. retele canalizare
76
Nr. statii epurare
76
C J Dolj
Consilii locale
Operatorii de apa
C J Dolj
Consilii locale
Operatorii de apa
DA Jiu
SGA Dolj
DA Jiu
SGA Dolj
ISPA / surse proprii si
alte surse
- / surse proprii si alte
surse
- / surse proprii si alte
surse
- / surse proprii si alte
surse
- / surse proprii si alte
surse
- / surse proprii si alte
surse
INHGA – DGA 217

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
EROZIUNEA SOLULUI
PROBLEMA): fenomenele de eroziune a solului în judetul Dolj
OBIECTIV GENERAL: Reducerea fenomenului de eroziune a solului la nivelul judetului
OBIECTIVE SPECIFICE:
1. îmbunãtãtirea sistemului de monitorizare a fenomenului de eroziune a solului la nivelul judetului DOLJ
2. cresterea procentului suprafetelor împãdurite în cadrul zonelor afectate de eroziune
3. consolidãri de teren în zonele afectate de alunecãri
Responsabil
Responsabil
Tinta Actiune / termen Indicatori
Împãdurirea pânã în
2007 a 1720 ha ,
suprafete aflate în
proprietate particularã
sau apartinând
Directiei Silvice
afectate de eroziune
Consolidarea
terasamentelor pe
drumurile judetene
2.1 realizarea si
implementarea unui
plan special de
împãduriri a zonelor
puternic afectate de
eroziune / 2015
- au fost identificate
zonele
supuse fenomenului de
alunecãri de teren pe o
suprafatã de 273,20
ha,
- consolidare
terasament pe
DJ.606B, 13 Km ;
consolidare terasament
pe DJ.643A, 2 Km;
consolidare terasament
pe DJ. 552 A, 4 Km.
Totalul suprafetelor
împãdurite, raportat la
totalul suprafetelor
afectate de eroziune
Nr. consolidãri
realizate/ Nr.
consolidãri necesar a fi
realizate
implementare
Consiliile locale
Directia Silvicã
Inspectoratul Teritorial
de Regim Silvic si
Vânãtoare
Directia Agricolã
Consiliile locale
Consiliul Judetean
monitorizare
Directia Silvicã Craiova
Consiliul Judetean Dolj
Surse de finantare
existente / potentiale
Surse proprii, bugetul
de stat, fonduri
rambursabile si
nerambursabile, alte
surse.
Surse proprii, bugetul
de stat, fonduri
rambursabile si
nerambursabile, alte
surse.
INHGA – DGA 218

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
JUDETUL HARGHITA
Problema
Poluarea apelor
de suprafata
datorita
deversarii apelor
uzate menajere
sau neepurate
sau epurate
necorespunzator
din localitatile
urbane si rurrale
ale judetului
Obiectiv
general
-
Imbunatatirea
calitatii
cursurilor de
apa in judetul
Harghit -
Imbunatatirea
accesului la
infrastructura
de canalizare
in zonele
urbane si
rurale ale
judetului
Harghita
Obiectiv
specific
-Extinderea si
reabilitarea
sistemelor de
canalizare din
mediul urban
(retele de
canalizare si
statii de
epurare-
Epurarea
corespunzatoare
a apelor uzate
menajere in
conformitate cu
legislatia in
vigoare.
POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ
Tinte
pentru Indicatori
realizarea pentru fiecare
obiectului tinta
specific
-Colectarea si
epurarea tuturor
apelor uzate
rezultate-100%
din populatia din
mediul urban
racordata la
retele de
canalizare-
Incadrarea
calitatii apelor
uzate epurate in
limitele autorizate
conform HG
188/2002,
modificata si
completata prin
HG 352/2005
Actiuni/
Activitati
Responsabili
Termene
prevazute
-Numar studii/
Proiecte elaborate; -
-Elaborarea studiilor si
proiectelor necesare
CL ; CJ ;
-Servicii de
-Permanent;
-2015/2018 (termen
Procent de populatie reabilitarii si dezvoltarii gospodarire comunala final pentru
conectata la servicii retelelor de canalizare, din municipiile si conformarea cu
de baza pentru apa si respective pentru orasele judetului: SC Directiva
canalizare; -Numar reabilitarea si GOSCOM SA 91/271/CEE privind
de localitati prevazute construirea statiilor de Miercurea Ciuc, SC epurarea apelor
cu facilitati de apa epurare in mediul urban ROMAQUA PREST uzate –Termenele si
noi/modernizate; - (cu accent pe sisteme SA Borsec, SC lucrarile necesare
Numar de statii de regionale integrate apacanal-Extinderea
EDILTOP URBAN SA sunt prezentate in
epurare
Toplita, SC URBANA Anxa nr. 3-Plan de
noi/rehabilitate retelelor de canalizare SA Odorheiu implementare pentru
conforme cu avizul de pe toata vatra Secuiesc, SC Directiva
mediu;
localitatilor si ALCATEL SA Cristuru 91/271/CEE privind
-Procent de apa uzata racordarea la statiile de Secuiesc, SC GO SA epurarea apelor
epurata
epurare-Reabilitarea Gheorgheni, SC uzate- aglomerari
corespunzator (din
volumul total de apa
retelelor de canalizare
existente- caror
GOSLOC SA Balan, urbane cu peste
SC GOSP. COM SA 2000 locuitori din
uzata-Indicatori fizici, randamente nu asigura Baile Tusnad, SC jud. Harghita.
chimici si
epurarea apelor pana la COMUNAL SA
bacteriologici ai parametrii stabiliti prin Vlahita.
apelor uzate epurate HG 188/2002,
monitorizati-Valoarea modificata si completata
investitiilor. prin HG 352/2005
INHGA – DGA 219

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Problema
Obiectiv
general
Obiectiv
specific
-Realizarea
sistemelor de
canalizare si
statiilor de
epurare in
mediul rural;
Tinte
pentru
realizarea
obiectului
specific
-Colectarea
si epurarea
tuturor
apelor
uzate
rezultate-
100% din
populatia
din mediul
rural
racordata
la retele de
canalizare
pana in
2018
Indicatori
pentru fiecare
tinta
-Numar studii/ Proiecte
elaborate-Procent de
populatie colectata la
servicii de baza pentru
apa si canalizare-
Numar de localitati
prevazute cu facilitati
de apa
noi/modernizate; -
Numar de statii de
epurare noi/rehabilitate
conforme cu avizul de
mediu; -Procent de
apa uzata epurata
corespunzator (din
volumul total de apa
uzata) -Indicatori fizici,
chimici si bacteriologici
ai apelor uzate epurate
monitorizati;
Actiuni/
Activitati
Extinderea capacitatii,
modernizarea si
retehnologizarea
statiilor de epurare din
mediul urban a
-Elaborarea studiilor si
proiectelor necesare
realizarii sistemelor de
canalizarein mediul
rural (cu accent pe
sisteme regionale
integrate apa-canal);
Responsabili
-CL ; CJ
Termene
prevazute
-Permanent
2018 (termen final
pentru
conformarea cu
Directiva
91/271/CEE
privind epurarea
apelor uzate)
INHGA – DGA 220

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Problema
Obiectiv
general
Obiectiv
specific
-Epurarea
corespunzatoare
a apelor uzate
menajere in
conformitate cu
legislatia in
vigoare.
Tinte
pentru
realizarea
obiectului
specific
-Incadrarea
calitatii apelor
uzate epurate in
limitele autorizate
conform HG
188/2002,
modificata si
completata prin
HG 352/2005
Indicatori
pentru fiecare
tinta
-Valoarea
investitiilor.
Actiuni/
Activitati
Responsabili
-Realizarea
sistemelor de
canalizare
(retele de
canalizare si
statii de
epurare) in
mediul rural.
Termene
prevazute
–Termenele si
lucrarile
necesare sunt
prezentate in
Anxa nr. 3-Plan
de implementare
pentru Directiva
91/271/CEE
privind epurarea
apelor uzateaglomerari
urbane cu peste
2000 locuitori din
jud. Harghita.
INHGA – DGA 221

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Problema
Insuficienta
gradului de
asigurare a apei
potabile prin
system centralizat
in mediul urban;
starea tehnica
necorespunzatoare
a statiilor de
captare, tratare,
retelelor de
canalizare si si
distributie apa
potabila
PM-03-01
Obiectiv
general
-Asigurarea apei
potabile
corespunzatoare
calitativ si
cantitativ prin
sistem
centralizat
populatiei din
mediul urban; -
Imbunatatirea
accesului la
infrastructura de
apa in mediul
urban.
Obiectiv
specific
Asigurarea
calitatii si
cantitatii apei
necesare
consumului
uman;
-
Reabilitarea
si
dezvoltarea
infrastructurii
existente de
alimentare
cu apa in
mediul
urban.
CALITATEA ŞI CANTITATEA APEI POTABILE
Tinte pentru
Indicatori
realizarea
pentru fiecare
obiectului
tinta
specific
-Asigurarea
calitatii si
cantitatii apei
potabile
conform Legii
nr.458/2002
privind calitatea
apei potabile si
Legii
nr.311/2004
privind
modificarea si
completarea
Legii
nr.458/2002; -
Reabilitarea
statiilor de
captare, tratare,
respective
reabilitarea si
extinderea
retelelor de
aductiune si de
distributie pana
la 2010,
respectiv 2015.
-Numar studii/
Proiecte elaborate;
-Procent de
populatie
conectata la
servicii de baza
pentru apa; -
Numar de localitati
prevazute cu
facilitati de apa
noi/modernizate
conforme cu avizul
de mediu; -
Valoarea
investitiilor. –Km
de retea
reabilitata, km de
retea nou
construita, numar
de statii de
captare/ tratare
reabilitate; -Numar
de analize
realizate -Indicatori
fizici, chimici si
bacteriologici ai
apei potabile
furnizate in sistem
Actiuni/ Activitati
-Elaborarea studiilor
si proiectelor
necesare reabilitarii
statiilor de captare,
tratare, respective
reabilitarii si extinderii
retelelor de aductiune
si de distributie apa
potabila in mediul
urban (cu accent pe
sisteme regionale
integrate apa-canal);
-Derularea lucrarilor
de
reabilitare/dezvoltare
a sistemelor de
alimentare cu apa
(vezi Anexa nr. 2 cu
lucrari propuse de
primarii);
-Monitorizarea calitatii
apei potabile furnizate
in sistem centralizat;
Responsabili
-Consilii locale;
-Consiliu
Judetean;
-Unitati de
servicii/furnizare
apa potabila;
-Directia de
Sanatate
Publica
Harghita.
Termene
prevazute
Permanent;
-2010/2015
(termen final
pentru
conformarea
cu Directiva
privind
calitatea
apei
destinate
consumului
uman);
-Permanent.
INHGA – DGA 222

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Problema
Insuficienta
gradului de
asigurare a apei
potabile prin
sistem centralizat
in mediul rural;
Starea
necorespunzatoare
a sistemelor in
mediul rural
PM-03-02
Obiectiv
general
-Asigurarea apei
potabile
corespunzatoare
calitativ si
cantitativ prin
sistem
centralizat
populatiei din
mediul rural; -
Imbunatatirea
accesului la
infrastructura de
apa in mediul
rural.
Obiectiv
specific
Asigurarea
calitatii si
cantitatii apei
necesare
consumului
uman;
-Realizarea
sistemelor
centralizate
de
alimentare
cu apa
potabila in
mediul rural.
Tinte pentru
realizarea
obiectului
specific
-Asigurarea
calitatii si
cantitatii apei
potabile
conform Legii
nr.458/2002
privind calitatea
apei potabile si
Legii
nr.311/2004
privind
modificarea si
completarea
Legii
nr.458/2002;
-Racordarea
consumatorilor
gospodaresti la
sisteme de
alimentare cu
apa potabila
Indicatori
pentru fiecare
tinta
centralizat.
-Numar studii/
Proiecte
elaborate; -
Procent de
populatie
conectata la
servicii de baza
pentru apa
-Numar de
localitati
prevazute cu
facilitati de apa
noi/modernizate
conforme cu
avizul de mediu;
-Valoarea
investitiilor
-Numar de
analize realizate
-Indicatori fizici,
chimici si
bacteriologici ai
apei potabile
furnizate in
sistem
centralizat.
Actiuni/ Activitati
-Elaborarea studiilor
si proiectelor
necesare realizarii
sistemelor
centralizate de
alimentare cu apa
potabila in mediul
rural(cu accent pe
sisteme regionale
integrate apa-canal);
-Derularea lucrarilor
de
reabilitare/dezvoltare
a sistemelor de
alimentare cu apa
(vezi Anexa nr. 2 cu
lucrari propuse de
primarii);
-Monitorizarea calitatii
apei potabile furnizate
in sistem centralizat.
Responsabili
-Consilii locale;
-Consiliu
Judetean;
-Unitati de
servicii/
furnizare apa
potabila;
-Directia de
Sanatate
Publica
Harghita.
Termene
prevazute
Permanent
-2018
Permanent
INHGA – DGA 223

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Problema
Poluarea cu
azotati a apelor
subterane
datorita lipsei
sistemelor de
canalizare in
mediul urban si
rural, precum si
datorita stocarii
si utilizarii
incorecte a
dejectiilor
animaliere in
fermele
zootehnice si
gospodarii
individuale
PM-05-04
Obiectiv
general
Reducerea
poluarii
solurilor
datorata
infiltratiilor
de ape
uzate
menajere.
Obiectiv
specific
Realizarea/
extinderea/
reabilitarea
sistemelor
de
canalizare
in mediul
urban si
rural.
POLUAREA SOLULUI SI APEI SUBTERANE
Tinte pentru Indicatori
realizarea pentru
obiectului fiecare
specific
tinta
Vezi Cap. 2
Poluarea
apelor de
suprafata.
Vezi Cap. 2
Poluarea
apelor de
suprafata
Actiuni/ Activitati
Vezi Cap. 2
Poluarea apelor de
suprafata
Responsabili
Vezi Cap. 2
Poluarea
apelor de
suprafata
Termene
prevazute
Vezi Cap.
2
Poluarea
apelor de
suprafata
INHGA – DGA 224

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Problema
Existenta de
zone expuse
riscului la
inundatie,
eroziune si
alunecari de
teren
AMENINŢĂRI DATE DE ACCIDENTE MAJORE, FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE
Tinte pentru
Indicatori
Obiectiv Obiectiv realizarea
pentru Actiuni/ Activitati
general specific obiectului
fiecare tinta
specific
-Reducerea
riscului la
dezastre
naturale prin
implementrea
masurilor
preventive in
zonele
vulnerabile;
–Protejarea
obiectivelor
socioeconomice
Reducerea
riscului la
inundatii,
protejarea
vietii umane
si a
bunurilor
expuse la
acest risc.
Reducerea
suprafetelor
afectate de
inundatii .
Reducerea
suprafetelor
afectate de
inundatii .
Elaborarea
hartilor de risc
la inundatii.
Planuri de
actiune
elaborate
pentru
managementul
riscului la
inundatii.
Elaborarea hartilor
de risc la inundatii
pentru fiecare
basin hidrografic.
Elaborarea planului
de actiune
elaborate pentru
managementul
riscului la inundatii
(prevenirea
riscurilor, protectia
impotriva
inundatiilor si
reducerea efectelor
acestora).
Responsabili
Administratia
Nationala
Apele
Romane-
Directiile de
Ape, Sisteme
de
Gospodarire
a Apelor;
Consilii locale
Administratia
Nationala
Apele
Romane-
Directiile de
Ape, Sisteme
de
Gospodarire
a Apelor;
Consilii
locale;
Institutia
Prefectului.
Termene
prevazute
2007-2013
2007
INHGA – DGA 225

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Problema
Obiectiv
general
Obiectiv
specific
Reducerea
riscului la
alunecari de
teren ,
protejarea vietii
Tinte pentru
realizarea
obiectului
specific
Reducerea
suprafetelor
afectate de
inundatii .
Reducerea
suprafetelor
afectate de
inundatii .
Indicatori
pentru
fiecare tinta
-Numarul de
proiecte
pentru
protectia
impotriva
inundatiilor;
-Lucrari
executate si
eficienta
acestora ;
-Populatie
care
beneficiaza de
masuri de
protectie
impotriva
inundatiilor
(indicator de
rezultat)
Autorizatii de
constructii
eliberate
Harta
suprafetelor
de risc la
alunecari de
teren
Actiuni/ Activitati
Dezvoltarea
infrastructurii
adecvate de
prevenire a
inundatiilor –
realizarea lucrarilor
hidrotehnice,
lucrarilor de
investitii pentru
protectia impotriva
inundatiilor (vezi
Anexa nr. 4 cu
problemele
identificate si
lucrarile propuse
de catre primarii si
autoritatile de apa).
Eliberarea in regim
restrictiv a
autorizatiilor de
constructie in
zonele inundabile
Intocmirea unei
harti a suprafetelor
cu risc la alunecari
de teren in judetul
Harghita.
Responsabili
Administratia
Nationala
Apele
Romane-
Directiile de
Ape, Sisteme
de
Gospodarire
a Apelor;
Consilii locale
Consiile
locale;
Consiliul
Judetean
CL; CJ -
Proprietarii
de terenuri;
-Directia
pentru
Termene
prevazute
2013
Permanent
2007
INHGA – DGA 226

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Problema
Obiectiv
general
Obiectiv
specific
umane si a
bunurilor
expuse la
acest risc
Tinte pentru
realizarea
obiectului
specific
Indicatori
pentru
fiecare tinta
Numarul
planurilor de
interventie
realizate.
-Programe
judetene de
stabilizare a
alunecarilor de
teren
elaborate;
-Numar de
proiecte
elaborate;
-Lucrari
executate si
eficienta
acestora;
-Suprafete de
teren
stabilizate; -
Populatie care
beneficiaza de
Actiuni/ Activitati
Elaborarea
planurilor de
interventie in caz
de urgenta .
Elaborarea si
implementarea
programelor
judetene de
stabilizare a
alunecarilor de
teren prin
impadurirea
terenurilor
degradate si
realizarea lucrarilor
specifice de
colectare a apleor
pluviale in zonele
cu stabilitate
redusa (vezi Anexa
nr.4 cu problemele
identificate si
Responsabili
Agricultura si
Dezvoltare
rurala.
-Consiliile
locale;
-Institutia
Prefectului; -
Inspectoratul
pentru Situatii
de Urgenta;
-Consiile
locale;
-Consiliul
Judetean;
-Detinatorii
de terenuri;
-Directia
pentru
Agricultura si
Dezvoltare
rurala;
- Institutia
Prefectului.
Termene
prevazute
2007
2013
INHGA – DGA 227

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Problema
Obiectiv
general
Obiectiv
specific
Reducerea
suprafetelor
afectate de
torenti
active.
Reabilitarea
si
consolidarea
malurilor si
albiilor
degradate
ale
cursurilor de
apa din
judetul
Harghita.
Tinte pentru
realizarea
obiectului
specific
Corectia
torentilor.
Reducerea
zonelor
afectate de
eroziune de
mal.
Indicatori
pentru
fiecare tinta
masuri de
protectie
impotriva
alunecarilor de
teren.
-Suprafete de
teren
stabilizate;
-Lucrari
realizate.
- Numar
proiecte
realizate;
-Lungimi de
maluri
rehabilitate;
-Lucrari
executate.
Actiuni/ Activitati
lucrarile propuse
de catre primarii).
Realizarea
lucrarilor specifice
pentru corectia
torentilor,
reimpaduriere,
gabioane,etc (vezi
Anexa nr.4 cu
problemele
identificate si
lucrarile propuse
de catre primarii).
Realizarea
lucrarilor specifice
de aparare a
malurilor si albiilor
cursurilor de apa
impotriva eroziunii
in zonele
localitatilor urbane
si rurale afectate
(vezi Anexa nr.4 cu
problemele
identificate si
lucrarile propuse
Responsabili
-Consiliile
locale;
-Directia
Silvica
Harghita.
-Consiliile
Locale;
-Sisteme de
Gospodarire
a Apelor.
Termene
prevazute
2013
2013
INHGA – DGA 228

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Problema
Obiectiv
general
Obiectiv
specific
Diminuarea
eroziunii
solului prin
amrnajarea
bazinelor
hidrografice
Tinte pentru
realizarea
obiectului
specific
Reducerea
suprafetelor
afectate de
eroziune.
Indicatori
pentru
fiecare tinta
Gradul de
reducere
asuprafetelor
de teren
afecatte de
eroziune in
bazinele
hidrografice
fata de anul
2006.
Actiuni/ Activitati
de catre primarii)..
Intocmirea unor
harti ale terenurilor
cu risc la eroziune
in bazinele
hodrografice la
nivel de basin.
Responsabili
-Consiliile
locale;
-Directia
pentru
Agricultura si
Dezvoltare
Rurala;
-Institutia
prefectului.
Termene
prevazute
2013
Obiectiv
specific
Extinderea şi
reabilitarea
sistemelor de
canalizare din
mediul urban
(reţele de
canalizare şi
staţii
de epurare);
epurarea
corespunzătoare
a
apelor uzate
menajere în
POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA
Actiune Responsabili Supraveghere/cooperare Termeni
- Elaborarea studiilor şi
proiectelor necesare
reabilitării şi dezvoltării
reţelelor de
canalizare, respectiv
pentru reabilitarea,
construirea staţiilor de
epurare în mediul
urban (cu accent pe
sisteme regionale
integrate apă-canal)
- Extinderea reţelelor de
canalizare pe toată
vatra localităţilor şi
Consiliile locale;
Consiliul Judeţean;
Servicii de
gospodărie
comunală din
municipiile şi
oraşele judeţului:
SC GOSCOM SA
Miercurea
Ciuc, SC
ROMAQUA PREST
SA Borsec, SC
EDILTOP
URBAN SA Topliţa,
Comitet de Coordonare
PLAM
Agentia pentru Protectia
Mediului Harghita
Sisteme de Gospodarire a
Apelor
Permanent
2015 / 2018
(termen
final pentru
conformare
a cu
Directiva
91/271/CE E privind
epurarea apelor
uzate).
Termenele şi lucrările
Surse de
finantare
Fonduri UE -
Foduri ISPA
pentru pregatirea
documentatiei
(pana la data
aderarii); -
Programul
PHARE 2005 (va
fi lansat pana la
finele anului
2006); -Fondul
de Coeziune prin
Programul
Operational
INHGA – DGA 229

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv
specific
conformitate cu
legislaţia în
vigoare
Actiune Responsabili Supraveghere/cooperare Termeni
racordarea la staţiile de
epurare;
- Reabilitarea reţelelor de
canalizare
existente;
- Extinderea capacităţii,
modernizarea şi
retehnologizarea staţiilor
de epurare din
SC
URBANA SA
Odorheiu
Secuiesc;
SC ACATEL SA
Cristuru
Secuiesc; SC GO
SA
Gheorgheni; SC
GOSLOC SA
Bălan, SC
GOSP.COM. SA
BăileTuşnad, SC
COMUNAL
SA Vlăhiţa
necesare sunt
prezentate în Anexa
nr.3 – Plan de
implementare pentru
Directiva 91/271/CE
E privind epurarea
apelor uzate –
Aglomerări umane cu
peste 2000 l.e din jud.
Harghita.
Surse de
finantare
Sectorial Mediu
(Axa prioritara 1
pentru sisteme
regionale
integrate apacanal);
-
Imprumuturi
externe;
-Buget local;
surse proprii; -
Programe de
finantare
nationale; -
Fond de mediu;
-Parteneriat
Public Privat
(PPP)
INHGA – DGA 230

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv
specific
Realizarea
reţelelor de
canalizare şi
staţiilor de
epurare
în mediul rural;
epurarea
corespunzătoare
a
apelor uzate
menajere în
conformitate cu
legislaţia în
vigoare
Actiune Responsabili Supraveghere/cooperare Termeni
- Elaborarea studiilor şi
proiectelor necesare
realizării sistemelor de
canalizare în mediul
rural;
(cu accent pe sisteme
regionale integrate
apăcanal)
- Realizarea sistemelor de
canalizare (reţele
de canalizare şi staţii de
epurare) în mediul
rural
Consiliile locale;
Consiliul Judeţean
Comitet de coordonare
PLAM
Agentia pentru Protectia
Mediului Harghita
Sisteme de Gospodarire a
Apelor
Permanent
2015 / 2018
(termen
final pentru
conformare
a cu
Directiva
91/271/CE E privind
epurarea apelor
uzate).
Termenele şi lucrările
necesare sunt
prezentate în Anexa
nr.3 – Plan de
implementare pentru
Directiva 91/271/CE
E privind epurarea
apelor uzate –
Aglomerări umane cu
peste 2000 l.e din jud.
Harghita.
Surse de
finantare
Fonduri UE -
Foduri ISPA
pentru pregatirea
documentatiei
(pana la data
aderarii); -
Fondul de
Coeziune prin
Programul
Operational
Sectorial Mediu
(Axa prioritara 1
pentru sisteme
regionale
integrate apacanal);
-
Imprumuturi
externe;
-Buget local;
surse proprii; -
Programe de
finantare
nationale; -
Fond de mediu;
-Parteneriat
Public Privat
(PPP)
INHGA – DGA 231

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv
specific
Asigurarea -Elaborarea studiilor si
calitatii si proiectelor necesare
cantitatii apei reabilitarii statiilor de captare,
necesare tratare, respective reabilitarii
consumului si extinderii retelelor de
uman; - aductiune si de distributie apa
Reabilitarea si potabila in mediul urban (cu
dezvoltarea accent pe sisteme regionale
infrastructurii integrate apa-canal);
existente de -Derularea lucrarilor de
alimentare cu reabilitare/dezvoltare a
apa in mediul sistemelor de alimentare cu
urban.
apa (vezi Anexa nr. 2 cu
lucrari propuse de primarii);
-Monitorizarea calitatii apei
potabile furnizate in sistem
centralizat;
Asigurarea
calitatii si
cantitatii apei
necesare
consumului
uman; -
Realizarea
sistemelor
centralizate de
alimentare cu
CALITATEA SI CANTITATEA APEI POTABILE
Actiune Responsabili Supraveghere/cooperare Termeni Surse de finantare
-Consilii locale;
-Consiliu
Judetean;
-Unitati de
servicii/furnizare
apa potabila;
-Directia de
Sanatate
Publica
Harghita.
-Elaborarea studiilor si -Consilii locale;
proiectelor necesare realizarii -Consiliu Judetean;
sistemelor centralizate de
alimentare cu apa potabila in
mediul rural(cu accent pe
sisteme regionale integrate
apa-canal); -Derularea
lucrarilor de
-Unitati de servicii/
reabilitare/dezvoltare a furnizare apa
sistemelor de alimentare cu potabila;
Comitet de coordonare
PLAM
Agentia pentru Protectia
Mediului Harghita
Directia de Sanatate
Publica Harghita
Comitet de coordonare
PLAM
Agentia pentru Protectia
Mediului Harghita
Directia de Sanatate
Publica Harghita
Permanent;
-2010/2015
(termen final
pentru
conformarea cu
Directiva privind
calitatea apei
destinate
consumului
uman);
-Permanent.
Permanent
2018
Fonduri UE -Foduri
ISPA pentru pregatirea
documentatiei (pana la data
aderarii); -Programul
PHARE CES 2005 (va fi
lansat pana la finele anului
2006);
-Fondul de Coeziune prin
Programul Operational
Sectorial Mediu (Axa
prioritara 1 pentru sisteme
regionale integrate apacanal);
-Imprumuturi
externe; -Buget
local; surse proprii; -Buget
de stat; -Programe de
finantare nationale; -
Fond de mediu; -
Parteneriat Public Privat
(PPP)
Fonduri UE -Foduri ISPA
pentru pregatirea
documentatiei (pana la data
aderarii); -Programul PHARE
CES 2005 (va fi lansat pana
la finele anului 2006); -Fondul
de Coeziune prin Programul
Operational Sectorial Mediu
(Axa prioritara 1 pentru
sisteme regionale integrate
INHGA – DGA 232

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv
specific
apa potabila in
mediul rural.
Actiune Responsabili Supraveghere/cooperare Termeni Surse de finantare
apa (vezi Anexa nr. 2 cu
lucrari propuse de primarii);
-Monitorizarea calitatii apei
potabile furnizate in sistem
centralizat.
-Directia de
Sanatate Publica
Harghita.
Permanent
apa-canal); -
Imprumuturi externe; -Buget
local; surse proprii; -Buget
de stat; -Programe de
finantare nationale; -Fond de
mediu; -Parteneriat Public
Privat
INHGA – DGA 233

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
AMENINŢĂRI DATE DE ACCIDENTE MAJORE, FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE
Obiectiv specific Acţiune Responsabili
Supraveghere /
cooperare
Termen
Reducerea riscului - Elaborarea hărţilor de risc la inundaţii
Comitet de
la inundaţii,
pentru fiecare bazin hidrografic;
Coordonare PLAM
protejarea vieţii
Agenţia pentru
umane şi a bunurilor
Protecţia Mediului
expuse la acest risc
Harghita
Elaborarea planurilor de acţiune pentru
managementul riscului la inundaţii
(prevenirea riscurilor, protecţia împotriva
inundaţiilor şi reducerea efectelor
acestora)
Administraţia
Naţională
Apele Române -
Direcţiile de Ape,
Sisteme de
Gospodărire a
Apelor
Consilii locale
Administraţia
Naţională
Apele Române -
Direcţiile de Ape,
Sisteme de
Gospodărire a
Apelor
Consilii locale
Instituţia
Prefectului
Comitet de
Coordonare PLAM
Agenţia pentru
Protecţia Mediului
Harghita
Surse de
finanţare
2007-2013 Fonduri UE –
Program
Operaţional
Sectorial Mediu,
Axa prioritară nr.5
Buget de stat
2007-2013 Fonduri UE –
Program
Operaţional
Sectorial Mediu,
Axa prioritară nr.5
Buget de stat
INHGA – DGA 234

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv specific Acţiune Responsabili
Eficientizarea
intervenţiilor după
inundaţii.
Creşterea
răspunderii publice
şi civice în caz de
inundaţii
Dezvoltarea infrastructurii adecvate de
prevenire a inundaţiilor – realizarea
lucrărilor hidrotehnice, lucrărilor de
investiţii pentru protecţia împotriva
inundaţiilor (vezi Anexa nr.4 cu
problemele identificate şi lucrările propuse
de către primării şi autorităţile de apă)
Eliberarea în regim restrictiv a autorizaţiilor
de contrucţie în zonele inundabile
- Crearea unor unităţi speciale de
intervenţie;
- Achiziţionarea de echipament pentru
unităţile speciale de intervenţie
Administraţia
Naţională
Apele Române -
Direcţiile de Ape,
Sisteme de
Gospodărire a
Apelor
Consilii locale
Consliile locale
Consiliul Judeţean
Administraţia
Naţională
Apele Române -
Direcţiile de Ape,
Sisteme de
Gospodărire a
Apelor
Instituţia
Prefectului
Inspectoratul
pentru Situaţii de
Urgenţă
Supraveghere /
cooperare
Comitet de
Coordonare PLAM
Agenţia pentru
Protecţia Mediului
Harghita
Comitet de
Coordonare PLAM
Agenţia pentru
Protecţia Mediului
Harghita
Comitet de
Coordonare PLAM
Agenţia pentru
Protecţia Mediului
Harghita
Surse de
Termen
finanţare
2013 Fonduri UE –
Program
Operaţional
Sectorial Mediu,
Axa prioritară nr.5
Programul
PHARE
Buget de stat
Programe de
finanţare
naţionale
Fond de mediu +
surse proprii
Permanent Buget local
2007 Fonduri UE –
Program
Operaţional
Regional
INHGA – DGA 235

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv specific Acţiune Responsabili
Reducerea riscului
la alunecări de
teren, protejarea
vieţii umane şi a
bunurilor expuse la
acest risc
Executarea lucrărilor de refacere a zonelor
afectate de inundaţii
Întocmirea unei hărţi a suprafeţelor cu risc
la alunecări de teren în judeţul Harghita
Elaborarea planurilor de intervenţie în caz
de urgenţă
Administraţia
Naţională
Apele Române -
Direcţiile de Ape,
Sisteme de
Gospodărire a
Apelor;
Consilii locale;
Titularii de
obiective afectate
Consiliile locale
Consiliul
Judeţean;
Proprietarii de
terenuri
Direcţia pentru
Agricultură şi
Dezvoltare
Rurală;
Consilii locale
Instituţia
Prefectului
Inspectoratul
pentru Situaţii de
Urgenţă
Supraveghere /
cooperare
Comitet de
Coordonare PLAM
Agenţia pentru
Protecţia Mediului
Harghita
Comitet de
Coordonare PLAM
Agenţia pentru
Protecţia Mediului
Harghita
Comitet de
Coordonare PLAM
Agenţia pentru
Protecţia Mediului
Harghita
Termen
Permanent (în
funcţie de
pagubele
produse de
inundaţii)
Surse de
finanţare
Fonduri UE –
Program
Operaţional
Sectorial Mediu,
Axa prioritară nr.5
Buget de stat
2007 Buget de stat
Buget local
Surse proprii
2007 Buget de stat
INHGA – DGA 236

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv specific Acţiune Responsabili
Reducerea riscului
la alunecări de
teren, protejarea
vieţii umane şi a
bunurilor expuse la
acest risc
Reducerea
suprafeţelor afectate
de torenţi activi
Reabilitarea şi
consolidarea
malurilor şi albiilor
degradate ale
cursurilor de apă din
judeţul Harghita
Diminuarea eroziunii
solului prin
amenajerea
bazinelor
hidrografice
Elaborarea şi implementarea programelor
judeţene de stabilizare a alunecărilor de
teren prin împădurirea terenurilor
degradate şi realizarea lucrărilor specifice
de colectare a apelor pluviale în zonele cu
stabilitate redusă (vezi Anexa nr.4 cu
problemele identificate şi lucrările propuse
de către primării)
Realizarea lucrărilor specifice pentru
corecţia torenţilor -reîmpădurire, gabioane,
etc. (vezi Anexa nr.4 cu problemele
identificate şi lucrările propuse de către
primării)
- Realizarea lucrărilor specifice de apărare
a malurilor şi albiilor cursurilor de apă
împotriva eroziunii în zonele localităţilor
urbane şi rurale afectate (vezi Anexa nr.4
cu problemele identificate şi lucrările
propuse de către primării)
- Întocmirea unor hărţi ale terenurilor cu
risc la eroziune în bazinele hidrografice la
nivel de judeţ
Consiliile locale;
Consiliul
Judeţean;
Deţinători de
terenuri;
Direcţia pentru
Agricultură şi
Dezvoltare
Rurală;
Instituţia
Prefectului
Consliile locale;
Direcţia Silvică
Harghita
Consiliile locale
Sisteme de
Gospodărire a
Apelor
Consiliile locale
Direcţia pentru
Agricultură şi
Dezvoltare Rurală
Instituţia
prefectului
Supraveghere /
cooperare
Comitet de
Coordonare PLAM
Agenţia pentru
Protecţia Mediului
Harghita
Comitet de
Coordonare PLAM
Agenţia pentru
Protecţia Mediului
Harghita
Comitet de
Coordonare PLAM
Agenţia pentru
Protecţia Mediului
Harghita
Comitet de
Coordonare PLAM
Agenţia pentru
Protecţia Mediului
Harghita
Surse de
Termen
finanţare
2013 Surse proprii
Buget local
Programe de
finanţare
naţionale
2013 Buget de stat
Buget local
Programe de
finanţare
naţionale
2013 Buget de stat
Buget local
Programe de
finanţare
naţionale
2013 Buget de stat
INHGA – DGA 237

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR
NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A
RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
ALIMENTĂRI CU APĂ POTABILĂ
MEDIUL URBAN
- Primăria oraşului Cristuru Secuiesc
Sursa de apă: suprafaţă - râul Târnava Mare, satisface necesarul. Cantitatea captată în
prezent: 25 l/s.
Lucrări existente: reabilitarea parţială a staţiei de captare-tratare, reabilitarea parţială a
reţelelor de distribuţie.
Lucrări propuse: Reabilitarea totală a staţiei de captare, tratare, a reţelelor de
distribuţie, reabilitarea bazinului de înmagazinare conducta de alimentare bazin, linia
de gospodărire a nămolului tehnologic.
Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: nu au fost evaluate. Trebuie elaborate
studii de fezabilitate.
Surse de finanţare: locale, centrale, externe.
Proiecte şi programe în derulare: Program SAMTID-începerea execuţiei
- Primăria oraşului Borsec
Situaţia existentă: sursele de apă satisfac necesarul, calitatea corespunzătoare;
cantitatea de apă captată 14,5 l/s (+4,5 l/s propus). Sursa subterană.
Lucrări propuse: Reabilitarea şi extinderea alimentării cu apă potabilă, captare
Bujdoso.
Stadiu: există studiu de fezabilitate
Sursa de finanţare: surse proprii
- Primăria municipiului Odorheiu Secuiesc:
Problema: Starea actuală a staţiei de captare, tratare apă potabilă, respectiv gradul de
uzură avansată a reţelei de aducţiune şi distribuţie
Sursele existente: sursa de apă este de tip suprafaţă – râul Târnava Mare. În prezent
satisface necesarul de apă.
Sursa de suprafaţă, prin priză de mal cu prag de fund s-a schimbat o pompă de
captare şi este propus schimbarea încă a două pompe. Reţeaua de aducţiune are
lungimea de 2x2,3 km, reţeaua de distribuţie are lungime totală de 72 km. 2500
gospodării deservite.
Staţia de captare este situată pe malul stâng al râului Târnava Mare, limita N-E a
municipiului. Staţia de tratare este situată la limita estică a municipiului Odorheiu
Secuiesc, pe dealul Taberei. Asigură apă potabilă pentru 40000 locuitori. Suprafaţa de
teren sub administraţia municipiului este de 4779
ha, din care suprafaţa de teren inclus în intravilan este de 1097 ha.
Din punct de vedere calitativ sunt necesare lucrări de modernizare a staţiei de captare,
tratare şi a reţelei de distribuţie a apei potabile. În prezent cantitatea captată este
maxim 412 l/s. Capacitatea staţiei de tratare este de 250 l/s. În perspectiva a 25 de ani
necesarul de apă se va mări cu 41 l/s.
Starea de uzură avansată a conductelor de aducţiune şi distribuţie.
INHGA – DGA 238

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR
NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A
RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Lucrări propuse: Modernizarea, extinderea şi eficientizarea sistemului de alimentare cu
apă;
Modernizarea staţiei de captare şi tratare apei potabile;
Reabilitarea şi extinderea sistemului de aducţiune şi distribuţie a apei potabile
Valoarea aproximativă pentru lucrări propuse: cca. 2 milioane Euro.
Surse posibile de finanţare: surse comunitare UE, buget central, buget local, capital
privat
Proiecte şi programe în derulare:
- studiu de fezabilitate nr. 99013/2000 privind Extinderea şi modernizarea staţiei de
captare, staţiei de tratare apă potabilă şi a staţiei de epurare Odorheiu Secuiesc;
- studiu de fezabilitate pentru investiţia “Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă a
mun. Odorheiu Secuiesc” în privinţa derulării programului SAMTID;
- elaborare Studiu de fezabilitate pentru “Canalizare menajeră, pluvială şi alimentarea
cu apă potabilă a str. Rozei” în decursul anului 2006;
Începerea lucrărilor de execuţie în decursul anului 2006 pentru “Modernizare str.
Pantei” (inclusiv canalizare menajeră, pluvială şi alimentare cu apă)
Primăria municipiului Topliţa:
Lucrări propuse: Extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile – str. Zencani, str. A.
Iancu, str. Verii, str. Călimani, str. Teiului, str. Crângului, str. Albinelor, str. Lungă, str.
Murelor. Cantitatea de apă captată în prezent: 30 l/s, calitate satisfăcătoare Valoarea
aprox. a lucrărilor este de 900.000 RON; Sursa de finanţare: buget de stat, fonduri
externe, buget local
Primăria municipiului Gheorgheni:
Sistemul centralizat de alimentare cu apă potabilă: surse de suprafaţă (pârâul Belcia şi
pârâul Cianod
– satisfac necesarul pentru etapa actuală). Cantitatea de apă captată în prezent: 90-
100 l/s..
Staţia de tratare a apei: amestecator de sicane, trei decantoare orizontale, 9 filtre
rapide deschise cu suprafaţa de filtrare de 65 mp, rezervor tampon, rezervor spălare,
camera de preparare a soluţiei de
clorinare. Staţia de tratare are capacitatea de 120 l/s. Rezrevoarele au capacitate de
3000 mc ( 2x500 şi 2x1000) sunt semiîngropate, cilindrice, din beton armat – pot
asigura necesarul de apă a oraşului pe o durată de 6 ore.
Reţea de transport: aducţiunea apei de la staţia de tratare la rezervoarele se realizează
în conducte de Dn 200, Dn400, Dn300 prin cădere liberă (la distanţa de 4 km).
Reţeaua existentă de distribuţie a apei este construită din conducte de oţel,
azbociment, fonta, PVC şi PE. Lungimea totală a reţelei este de 72 km.
Lucrări propuse:
Reparaţii capitale la barajul de captare Km 7+800 al DN 12C. Valoarea aproximativă a
lucrărilor propuse: 1000 Euro;
INHGA – DGA 239

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR
NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A
RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Reparaţii capitale la captare – alimentare Belchia. Valoarea aproximativă a lucrărilor
propuse: 10000 Euro.
Trebuie realizate lucrări complexe de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale, în
colaborare cu Direcţia Silvică, respectiv urmărirea şi monitorizarea activităţilor de
exploatare forestieră în amonte de captare (pentru evitarea cheltuielilor suplimentare
pentru coagulanţi şi agent de dezinfectare la alimentarea cu apă a oraşului).
Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse pentru îmbunătăţirea sistemului de
alimentare cu apă potabilă a oraşului Gheorgheni : 151140EU din care:
1. Îmbunătăţirea sistemului de coagulare la staţia de tratare prin întroducerea
coagulării cu ioni de fier trivalenţi 10250 EU
2. 2.Dotarea rezervoarelor de acumulare a apei cu robinete automate de închidere
8 buc. 4100 EU
3. 3.Dotarea scării blocurilor de locuinţe cu contoare de apă cca 205 bc , 6550 EU
4. 4.Dotarea caselor particulare cu contoare de apă cca 1800 bc , 36000 EU
5. 5.Înlocuirea conductei de apă potabilă (azbociment) şi a branşamentelor
a. în strada Carpaţi 23910 EU
b. în strada Gorundului între numerele 1 şi 120, 29110 EU
6. 6.Prelungirea conductei de apă în strada Gorundului între nr.132 şi 150 , 4300
EU
7. 7.Înlocuirea robinetelor şi revizuirea punctelor de secţionare pe conductele
principale de distribuţie a apei, 2300 EU
8. Modernizarea sistemului de alimentare cu apă a staţiunii Lacu Roşu, 15790 EU
9. Recondiţionarea hidranţilor stradali, 8000 EU
Folosinţele trebuie dimensionate în aşa fel încât acestea să asigure o dezvoltare
durabilă a microregiunii.
Primăria Bălan:
Lucrări propuse: Construire staţie de tratare nouă (cu aducţiune în cădere liberă; în
situaţia actuală staţia de tratare este la o cotă superioară captării de apă). Lucrări de
reabilitare şi dezvoltare a reţelei de distribuţie.
Cantitatea de apă captată în prezent: 120 l/s, situaţia propusă 162 l/s.
Valoarea aprox. a lucrărilor este de 6.744.242 Euro; Sursa de finanţare: fonduri UE
Studiu de fezabilitate şi master plan al SVF Management Bucureşti.
Primăria Băile Tuşnad:
Surse existente: sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă (surse: Sânsimion,
Benevize, Kozeppatak, calitate corespunzătoare, cantitate prelevată: 5,6 l/s)
Lucrări propuse: Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă potabilă
Stadiu: Studiu de fezabilitate şi proiect tehnic
Valoarea aprox. a lucrărilor: 10758 mil lei.
Primăria Vlăhiţa:
INHGA – DGA 240

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR
NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A
RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă (surse de suprafaţă Vârghiş, Zmeuriş,
nr.persoane deservite 6900, sistem de distribuţie învechit – peste 35 ani)
Lucrări propuse: Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă a oraşului Vlăhiţa
MEDIUL RURAL
Primăria Voşlobeni:
Surse existente: EM HARGHITA, St. Izvorul Mureş; cantitatea de apă captată în
prezent 5 l/s.
Lucrări propuse: proiect de prefezabilitate – alimentare cu apă potabilă a localităţilor
Voşlăbeni şi Izvorul Mureş. Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 40 miliarde lei.
Primăria Sândominic
Surse de apă: fântâni
Proiect: Alimentarea cu apă potabilă a comunei
Sursa: tip suprafaţă. Lucrări existente: lungimea reţelei de distribuţie a apelor 13 km;
6300 gospodării deservite
Perioada de derulare: 2006-2007
Primăria Lupeni
Sistemul centralizat de alimentare cu apă este în curs de finalizare pentru 4 localităţi
(Program de alimentare cu apă a satelor). Cantitatea captată 9 l/s, surse subteraneizvoare
şi foraje. Reţea existentă: 17,2 km
Lucrări propuse: realizarea reţelei de alimentare cu apă pentru alte 4 localităţi (Păltiniş,
Satu-Mic, Păuleni, Firtuşu). Cantitatea de apă propusă pentru suplimentare prin lucrări
noi este de 6 l/s; reţea: 10,4 km şi 4 buc. de rezervoare. Este în curs proiectarea
reţelelor.
Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 4.180.000 mil.lei, sursa de finanţare:
Guvernul României.
Primăria Feliceni:
Există sistem de alimentare cu apă, însă sursele existente nu satisfac necesarul pentru
populaţie; conductele şi microcentralele sunt vechi, dar încă funcţionabile. Cantitatea
de apă captată în prezent: 520 mc/zi.
Lucrări propuse: Modernizarea şi extinderea sistemului actual de alimentare cu apă
potabilă în cele 11 sate ale comunei
Proiectul privind “Construirea noului sistem de alimentare cu apă în localităţile Feliceni
şi Oţeni” este elaborat, licitaţia pentru executant va avea loc în luna iulie 2006.
Lucrările şi finanţarea sunt eşalonate pe 5 ani. Valoarea aprox a lucrărilor este de 1600
mii RON; Sursa de finanţare: Guvernul României.
Primăria Ciumani: există sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă. Cantitatea
de apă captată 5,78 l/s.
Lucrări propuse: Modernizarea staţiei de tratare şi reabilitarea reţelei de distribuţie (25
km). Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 478 mii RON (programe de finanţare +
surse proprii)
INHGA – DGA 241

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR
NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A
RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Primăria Păuleni Ciuc: lungimea reţelei este de 7,5 km, sunt deservite 582 persoane;
cantitatea de apă captată 95 mc/zi; sursa: 2 izvoare
Primăria Dăneşti: Există sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă. Lungimea
reţelei de ditribuţie 13 km. Cantitatea de apă captată în prezent: 22 l/s.
Lucrări propuse: Extindere reţea de distribuţie 11 km.
Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 200.000 Euro
Primăria Dârjiu: soluţie locală dintr-un izvor. Cantitatea de apă captată: 5 l/s.
Lucrări propuse: Alimentarea cu apă potabilă a comunei Dârjiu
Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 1.700.000 RON
Stadiu de realizare: studiu de fezabilitate + proiect tehnic + DDE (a fost pregătit pentru
SAPARD – eligibil fără finanţare)
Primăria Şimoneşti: Alimentarea cu apă potabilă a comunei Şimoneşti
Primăria Tulgheş: sistemul de alimentare cu apă nu satisface necesarul pentru etapa
actuală (sursă subterană, reţea de aducţiune 1000 m, reţea de distribuţie 3500 m, 526
persoane deservite, Cantitate captată în prezent: 1,2 l/s).
Lucrări propuse: Realizarea proiectului “Sistem de alimentare cu apă potabilă a
comunelor Tulgheş şi Corbu” aflată în stadiul de proiect tehnic. Cantitatea propusă a fi
captată este de 15 l/s.
Primăria Gălăuţaş: cantitatea de apă captată din Râul Mureş: 14 l/s
Lucrări propuse: Alimentarea cu apă a comunei Gălăuţaş
Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 590.000 mil. Lei – surse proprii + HG 577
În lucru: puţ forat 147 m, reţea 7,8 km
Primăria Subcetate:
Lucrări propuse: Alimentarea cu apă a comunei Subcetate
Stadiu: există studiu de fezabilitate
Primăria Frumoasa: există sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă.
Cantitatea de apă captată: 12,9 l/s. Sursa: apă de suprafaţă.
Primăria Ciceu:
Lucrări propuse: Realizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă a comunei Ciceu
(din lacul de acumulare Frumoasa)
Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 3500 mil lei – sursa de finanţare: programe
UE
Primăria Cârţa: Sistem de alimentare cu apă realizat – proiect SAPARD – PIF
30.06.2006. (sursa: 3 puţuri forate, rezervor de 500 mc, staţie de tratare şi pompare,
reţele stradale 12,2 km cu cismele stradale)
Primăria Remetea: există reţea de alimentare cu apă potabilă de o lungime de 1,2 km,
678 gospodării sunt deservite, cantitatea de apă captată în prezent este 60 m3/h,
Staţia de pompare Fabrica de lapte praf.
Lucrări propuse: Construire sistem de alimentare cu apă potabilă în comuna Remetea
Stadiu: proiect, se caută surse de finanţare
INHGA – DGA 242

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR
NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A
RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Primăria Câpâlniţa: Există sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă (4 izvoare
captate, rezervor de apă 3000 mc, reţea de aducţiune 2 km, reţea de distribuţie 18 km)
Primăria Racu:
Lucrări propuse: Realizarea sistemului de alimentare cu apă
Stadiu: Studiu de prefezabilitate în curs de realizare
Primăria Atid:
Sistemul centralizat de alimentare cu apă a comunei Atid (localităţile Atid şi Cuşmed,
16 km, 1850 persoane deservite) se află în stadiu de construire
Sursa de finanţare: Buget de stat,
Valoare aproximativă a lucrărilor: 3700 mil lei
Primăria Sâncrăieni:
Sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă (sursă de suprafaţă- pârâul Valea
Mare, cantitate captată 11,85 l/s)
Lucrări propuse: Extindere staţie de tratare şi reţea de alimentare cu apă în zona DN12
Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 550.000 RON (din buget local şi alte surse)
Primăria Cozmeni:
Există sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă în comuna Cozmeni (sursa de
suprafaţă pârâulCozmeni, cantitatea captată 2,9 l/s, 252 gospodării deservite)
Lucrări propuse: Metodă eficientă de clorinare
Primăria Sânmartin:
Există sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă ( sursă subterană, debit captat
8 l/s, staţie de ompare, staţie de clorinare, rezervor 500 mc, 480 gospodării deservite,
12,8 km reţea existentă)
Primăria Ciucsângeorgiu:
Puţuri private – soluţii locale
Lucrări propuse: Realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă în
comună.
Primăria Ocland:
Soluţii locale - nu satisface necesităţile (cantitate captată 10 l/s, sursă izvor)
Lucrări propuse: Extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apă (debit captat
propus 40 l/s, 15 Km retea)
Valoarea aproximativă a lucrărilor: 500 mil lei
Primăria Sântimbru:
Soluţii locale (cantitate captată în prezent 7,7 l/s)
Lucrări propuse: Realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă în
comuna Sântimbru)
Stadiu: Studiu de fezabilitate
Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 1800 mil lei
INHGA – DGA 243

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR
NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A
RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Consiliul local Satu Mare
Sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă în curs de predare – satisface
cerinţele în 60%. Nr. gospodării deservite: 435.
Lucrări propuse: Extinderea reţelelor centralizate de alimentare cu apă potabilă –
lucrări de extindere: 40 %, 290 gospodării
Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 200.000 RON
Primăria Porumbeni
Soluţii locale: debit captat 0,15 l/s; 45 gospodării deservite
Primăria Săcel
Lucrări propuse: Sistem de alimentare cu apă potabilă în satele Şoimoşu Mic, Şoimoşu
Mare, Săcel şi Vidacut.
Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 98.967 RON. Surse: buget de stat, buget
local
Primăria Mugeni
Soluţii locale: cca. 10 km reţea; cantitatea de apă captată în prezent: 5 l/s; Sursa: izvor;
În curs de derulare proiectul: Sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă (conform
HG 687/1997). La lucrarea nouă captarea se va face din reţeaua mun. Odorheiu
Secuiesc, debit propus: 10 l/s.
Primăria Ulieş:
Soluţii locale, cantitatea de apă captată 1 l/s
Lucrări propuse: Extindere sistem de alimentare cu apă potabilă
Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 100.000 RON
Primăria Ditrău
Lucrări propuse: Sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă în com. Ditrău
Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 1,40 mil. Lei. Surse: fonduri UE şi
guvernamentale.
Termen: 2009.
Primăria Lăzarea:
Există 6 km de reţea centralizată de alimentare cu apă potabilă; sursa: SC GO SA
Gheorgheni. Nu s-a pus în funcţiune. Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 5000
mil lei.
Primăria Mereşti:
Sursele existente nu satisfac necesarul.
Tip sursa: izvor, rezervoare 300 mc, 700 gospodării deservite; cantitatea captata în
prezent 4 l/s, cantitatea propusă pentru suplimentare prin lucrări noi sau extinderi 9 l/s.
Lucrări propuse: Reabilitare sistem de alimentare cu apă potabilă. CF elaborat
Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 1642 mil lei
INHGA – DGA 244

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
JUDETUL OLT
Obiectiv general
1. Reducerea
impactului asupra
calităţii vieţii şi
sănătăţii populaţiei
datorat
deficienţelor reţelei
de distribuţie a
apei potabile la
nivelul judeţului Olt
Obiective
specifice
1.1Reabilitarea
reţelelor de
distribuţie a apei
potabile şi
extinderea celor
existente
Tinta
(indicator)
Asigurarea
alimentării cu
apă a
populaţiei
80% din
reţeaua de
distribuţie
reabilitată până
în 2010
Extinderea cu 5
– 8 km a reţelei
de alimentare
cu apă.
Asigurarea
alimentării cu
apă pentru 700
– 800 familii
Reabilitarea a
25 km de reţea
de alimentare
cu apă ce
asigură apa
potabilă pentru
18.000
persoane
COMPONENTA APĂ
Activitati Responsabilitati Termen Cost
1.1.1 Reabilitarea şi
extinderea reţelei de
distribuţie a apei potabile în
orasul Balş;
1.1.2. Reabilitarea reşelei de
distribuţie a apei potabile în
oraşul Slatina
1.1.3 Extinderea reţelei de
alimentare cu apă în
municipiul Slatina
1.1.4 Realizarea reţelei de
alimentare cu apă în comuna
Oporelu
1.1.5 Realizarea reţelei de
alimentare cu apă în comuna
Movileni
1.1.6 Realizarea reţelei de
alimentare cu apă în comuna
Baldovineşti
1.1.7 Realizarea reţelei de
alimentare cu apă în comuna
Poboru
1.1.8 Realizarea reţelei de
alimentare cu apă în comuna
Verguleasa
1.1.9 Realizarea reţelei de
alimentare cu apă în comuna
Brancoveni
Consiliul Judeţean Olt
Consiliile locale
Consiliul Judeţean Olt
Consiliile Locale
2010 3.418.000 Euro
2010 10.014.000
Euro
Consiliul Local Slatina 2008 800 mii RON
Consiliul Judeţean Olt
Consiliul local Oporelu
Consiliul Judeţean Olt
Consiliul local Movileni
Consiliul Judeţean Olt
Consiliul local Baldovineşti
Consiliul Judeţean Olt
Consiliul local Poboru
Consiliul Judeţean Olt
Consiliul local Verguleasa
Consiliul Local Brancoveni 2007
2006 464.010 Euro
2006 425.010 Euro
2006 753.800 Euro
2006 100.000 Euro
2006 80.000 Euro
INHGA – DGA 245

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv general
2. Reducerea
impactului asupra
calităţii factorilor
de mediu datorat
deficienţelor în
cadrul sistemului
de colectare şi
epurare a apelor
uzate menajere la
nivelul localităţilor
urbane şi rurale
Obiective
specifice
2.1 Extinderea şi
reabilitarea
reţelelor de
canalizare
existente şi
realizarea
acestora în
localităţile unde
un există
Implementarea
Directivei Uniunii
Tinta
(indicator)
Atingerea
cerinţelor
Directivei 91 /
271 / CEE
privind
epurarea
apelor uzate
Extinderea cu 5
km a reţelei de
canalizare
Activitati Responsabilitati Termen Cost
1.1.10 Extinderea reţelei de
alimentare cu apă în oraşul
Corabia
1.1.11 Realizarea reţelei de
alimentare cu apă în comuna
Pârşcoveni, inclusiv
alimentarea cu apă a şcolilor
1.1.12 Realizarea reţelei de
alimentare cu apă în comuna
Bârza
1.1.13 Reabilitarea reţelei de
alimentare cu apă în oraşul
Scorniceşti
1.1.14 Reabilitarea reţelei de
alimentare cu apă în orasul
Caracal
1.1.15 Extindere alimentare
cu apă în oraşul Drăgăneşti-
Olt
2.1.1. Extindere reţea de
canalizare în Balş
2.1.2. Reabilitare şi extindere
reţea de canalizare în oraşul
Caracal
cu 10 km
2.1.3. Reabilitare reţea de
canalizare în oraşul Corabia
2.1.4. Reabilitare şi extindere
reţea de canalizare în oraşul
Scorniceşti
Consiliul Local Corabia 2006
Consiliul Local Parscoveni 2007
Consiliul Local Bărza 2007
Consiliul Local Scorniceşti 2006 502.994 Euro
Consiliul Local Caracal 2015 5.576.300EURO
Consiliul Local Drăgăneşti 2010 5.780.000 Euro
Consiliul Local Balş 2010 4.183.327 Euro
Consiliul Local Caracal 2010 6.167.000 Euro
Consiliul Local Corabia 2010 8.450.260
Euro
Consiliul Local Corabia 2013 1.078.200 Euro
INHGA – DGA 246

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiective
Obiectiv general
specifice
ale judetului Olt Europene 91 /
271 / CEE privind
epurarea apelor
uzate
Tinta
(indicator)
minicipale
Activitati Responsabilitati Termen Cost
2.1.5. Extindere reţea de
canalizare în oraşul
Drăgăneşti Olt
2.1.6. Reabilitare şi extindere
reţea de canalizare în oraşul
Potcoava
2.1.7. Realizare reţea de
canalizare în oraşul Piatra Olt
2.1.8. Realizare reţea de
canalizare în comuna Osica
de Sus
2.1.9. Extindere reţea de
canalizare în Slatina şi
realizarea a două microstaţii
de epurare
2.1.10 Realizare reţea de
canalizare în comunele :
Izbiceni, Brastavăţu,
Fărcaşele, Tia Mare,
Rusăneşti, Pârşcoveni,
Studina, Curtişoara, Orlea,
Iancu Jianu, Mărunţei,
Fălcoiu, Ianca, Radomireşti,
Găneasa, Perieţi, Valea
Mare, Movileni, Dobrosloveni,
Dăneasa, Izvoarele,
Crâmpoia, Cârlogani,
Vădăstriţa, Vădastra, Optaşi-
Măgura, Oboga, Cilieni,
Bobiceşti, Verguleasa
Consiliul Local Drăgăneşti Olt 2013 1.278.000
Euro
Consiliul Local Potcoava 2015 726.000 Euro
Consiliul Local Piatra Olt 2015 807.000 Euro
Consiliul Local Osica de Sus 2007 730.000 Euro
Consiliul Local Slatina 2010
Consilile Locale : Izbiceni,
Brastavăţu, Fărcaşele, Tia
Mare, Rusăneşti, Pârşcoveni,
Studina, Curtişoara, Orlea,
Iancu Jianu, Mărunţei,
Fălcoiu, Ianca, Radomireşti,
Găneasa, Perieţi, Valea
Mare, Movileni, Dobrosloveni,
Dăneasa, Izvoarele,
Crâmpoia, Cârlogani,
Vădăstriţa, Vădastra, Optaşi-
Măgura, Oboga, Cilieni,
Bobiceşti, Verguleasa
2015
INHGA – DGA 247

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv general
Obiective
specifice
Tinta
(indicator)
Activitati Responsabilitati Termen Cost
2.1.11 Realizare reţea de
canalizare în comunele:
Dobrun, Traian, Strejeşti,
Baldovineşti, Gostavăţu,
Pleşoiu, Brâncoveni, Vişina,
Deveselu, Tufeni,
Stoicăneşti, Văleni,
Scărişoara, Obârşia,
Rotunda, Grojdibodu,
Şerbăneşti, Schitu
2.1.12 Realizare reţea de
canalizare în comunele:
Nicolae Titulescu, Milcov,
Sprâncenata, Morunglav,
Redea, Brebeni, Coteana,
Vâlcele, Teslui, Vultureşti,
Grădinari, Gârcov, Barza,
Giuvărăşti, Vulpeni,
Vitomireşti, Urzica, Corbu,
Cungrea, Slătioara, Dobretu,
Voineasa, Stoeneşti, Poboru,
Spineni, Băbiciu, Bucunisu,
Seaca, Icoana, Vlădila,
Cezieni, Coloneşti, Bărăşti,
Dobroteasa, Topana, Ştefan
cel mare, Mihăileşti, Leleasca
Consilile Locale : Dobrun,
Traian, Strejeşti,
Baldovineşti, Gostavăţu,
Pleşoiu, Brâncoveni, Vişina,
Deveselu, Tufeni,
Stoicăneşti, Văleni,
Scărişoara, Obârşia,
Rotunda, Grojdibodu,
Şerbăneşti, Schitu
Consiliile Locale: : Nicolae
Titulescu, Milcov,
Sprâncenata, Morunglav,
Redea, Brebeni, Coteana,
Vâlcele, Teslui, Vultureşti,
Grădinari, Gârcov, Barza,
Giuvărăşti, Vulpeni,
Vitomireşti, Urzica, Corbu,
Cungrea, Slătioara, Dobretu,
Voineasa, Stoeneşti, Poboru,
Spineni, Băbiciu, Bucunisu,
Seaca, Icoana, Vlădila,
Cezieni, Coloneşti, Bărăşti,
Dobroteasa, Topana, Ştefan
cel mare, Mihăileşti, Leleasca
2017
2018
INHGA – DGA 248

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv general
Obiective
specifice
2.2 Extinderea
sistemului de
canalizare
Implementarea
Directivei Uniunii
Europene 91 /
271 / CEE privind
epurarea apelor
uzate
Tinta
(indicator)
Atingerea
cerinţelor
Directivei 91 /
271 / CEE
privind
epurarea
apelor uzate
Asigurarea
necesarului de
epurare pentru
80% din
populaţia
minicipiului
Slatina
Activitati Responsabilitati Termen Cost
2.2.1Extindere şi
modernizare staţie de
epurare: Caracal, Balş,
Corabia, Slatina
2.2.2Extindere şi
modernizare staţie de
epurare: Drăgăneşti - Olt
2.2.3 Modernizare staţie
epurare: Scorniceşti,
Potcoava
2.2.4 Reabilitarea staţiei de
epurare de la Slatina( treaptă
biologică )
2.2.5 Reabilitarea reţelei de
canalizare în municipiul
Slatina
Consiliul Local Slatina 2013 Slatina
14.053.000
Euro
Caracal
7.876.000 Euro
Bals
4.139.000 Euro
Corabia
3.979.000 Euro
Consiliul Local Drăgăneşti - 2015 492.000 Euro
Olt
Consiliile Locale :
Scorniceşti, Potcoava
Consiliul Local Slatina 2010
Consiliul Local Slatina 2010
2015 Scorniceşti
1.370.000 Euro
Potcoava
572.000 Euro
INHGA – DGA 249

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv general
Obiective
specifice
Tinta
(indicator)
Activitati Responsabilitati Termen Cost
2.2.6 Realizare staţie de
epurare: Piatra – Olt,
Izbicieni, Brastavăţu,
Fărcaşele, Tia Mare,
Rusăneşti, Parscoveni,
Studina, Curtişoara, Orlea,
Iancu Jianu, Mărunţei,
Fălcoiu, Ianca, Radomireşti,
Găneasa, Perieţi, Valea
Mare, Movileni, Dobrosloveni,
Dăneasa, Izvoarele,
Crâmpoia, Cârlogani,
Vădăstriţa, Vădastra, Optaşi
– Măgura, Oboga, Cilieni,
Bobiceşti, Verguleasa
2.2.7 Realizare staţie de
epurare: Osica de Sus
2.2.8 Realizare staţie de
epurare:Dobrun, Traian,
Strejeşti, Baldovineşti,
Gostavăţu, Pleşoiu,
Brâncoveni, Vişina,Deveselu,
Tufeni, Stoicăneşti, Văleni,
Scărişoara, Obârşia,
Rotunda, Grojdibodu,
Şerbăneşti, Schitu
Consiliile Locale: Piatra – Olt,
Izbicieni, Brastavăţu,
Fărcaşele, Tia Mare,
Rusăneşti, Parscoveni,
Studina, Curtişoara, Orlea,
Iancu Jianu, Mărunţei,
Fălcoiu, Ianca, Radomireşti,
Găneasa, Perieţi, Valea
Mare, Movileni, Dobrosloveni,
Dăneasa, Izvoarele,
Crâmpoia, Cârlogani,
Vădăstriţa, Vădastra, Optaşi
– Măgura, Oboga, Cilieni,
Bobiceşti, Verguleasa
2015
Consiliul Local Osica de Sus 2007
Consiliile Locale : Dobrun,
Traian, Strejeşti,
Baldovineşti, Gostavăţu,
Pleşoiu, Brâncoveni,
Vişina,Deveselu, Tufeni,
Stoicăneşti, Văleni,
Scărişoara, Obârşia,
Rotunda, Grojdibodu,
Şerbăneşti, Schitu
2017
INHGA – DGA 250

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv general
4. Reducerea
scăderii nivelului
pânzei apei
freatice cauzată
de fenomenul de
secetă prelungită
Obiective
specifice
4.1 Punerea în
functiune la
parametrii
proiectaţi a
sistemelor de
irigaţii din
agricultură
4.2 Realizarea de
perdele şi
plantaţii silvice de
protecţie în
zonele afectate
de fenomenul de
Tinta
(indicator)
Reabilitarea
totală a
sistemului de
irigaţii existent
până în 2010
pe o suprafaţă
de 20 000 ha
Plantarea de
perdele de
protecţie în
toate zonele
afectate de
secetă până în
Activitati Responsabilitati Termen Cost
2.2.9 Realizare staţie de
epurare în comunele: Nicolae
Titulescu, Milcov,
Sprâncenata, Morunglav,
Redea, Brebeni, Coteana,
Vâlcele, Teslui, Vultureşti,
Grădinari, Gârcov, Barza,
Giuvărăşti, Vulpeni,
Vitomireşti, Urzica, Corbu,
Cungrea, Slătioara, Dobretu,
Voineasa, Stoeneşti, Poboru,
Spineni, Băbiciu, Bucunisu,
Seaca, Icoana, Vlădila,
Cezieni, Coloneşti, Bărăşti,
Dobroteasa, Topana, Ştefan
cel mare, Mihăileşti, Leleasca
4.1.1Infiinţarea AUAI
(Asociaţii ale Utilizatorilor de
Apă pt. Irigaţii) pentru toate
suprafeţele amenajate
4.1.2 Reabilitarea efectiva a
sistemului de irigatie la nivel
judetean
4.2.1 Infiinţarea unui Grup de
Lucru la nivel judeţean
însărcinat cu combaterea
problemei secetei şi
deşertificării din sudul
judeţului Olt
Consiliile Locale : Nicolae
Titulescu, Milcov,
Sprâncenata, Morunglav,
Redea, Brebeni, Coteana,
Vâlcele, Teslui, Vultureşti,
Grădinari, Gârcov, Barza,
Giuvărăşti, Vulpeni,
Vitomireşti, Urzica, Corbu,
Cungrea, Slătioara, Dobretu,
Voineasa, Stoeneşti, Poboru,
Spineni, Băbiciu, Bucunisu,
Seaca, Icoana, Vlădila,
Cezieni, Coloneşti, Bărăşti,
Dobroteasa, Topana, Ştefan
cel mare, Mihăileşti, Leleasca
2018
DADR; SNIF; CJ OLT; CL 2006
Regia Naţională a Pădurilor
DADR ; SNIF ; CJ OLT ; CL
2010
2007
INHGA – DGA 251

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv general
7. Reducerea
impactului negativ
provocat de
fenomenele de
inundaţie şi băltire
Obiective
Tinta
specifice (indicator)
Activitati Responsabilitati Termen Cost
deşertificare anul 2012 4.2.2 Realizarea efectiva a
perdelelor de protectie
forestiera pe o suprafata de
35.000 ha in zona Corabia
7.1 Creşterea regularizarea a 7.1.1. Regularizarea râului CJ Olt ; CL; SGA; SNIF; 2012
procentului de 50 % din Olteţ pe o lungime de 7 km dadr
cursuri de apă lungimea totală 7.1.2 Efectuarea de studii de
regularizate în a cursurilor de prefezabilitate; Proiecte
judeţul Olt apă până în tehnice de executie a
2012
lucrărilor de regularizare a
râurilor
Obiectiv general
Reducerea impacului
negativ asupra solului
produs de fenomenele
de inundatie si baltire
Obiective
specifice
5.1 Cresterea
procentului de
cursuri de apa
regularizate in
judetul Olt
COMPONENTA SOL
Tinta (indicator) Activitati Responsabilitati Termen Cost
regularizarea a 50 %
din lungimea totala a
a cursurilor de apa
pana in 2012
8.1.1, Regularizarea raului
Oltet pe o lungime de 7 km
CJ Olt
consilii locale
SGA
SNIF
DADR
2012
INHGA – DGA 252

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
JUDETUL SIBIU
Obiectiv specific
Îmbunatatirea si
dezvoltarea infrastructurilor
si sistemelor centralizate de
alimentare cu apa potabila
Identificarea si protejarea a
noi surse de apa potabila
Actiuni propuse pentru
realizarea fiecarui obiectiv
specific
Extinderea, reabilitarea,
retehnologizarea statiilor de
tratare a apei ( Agnita ,
Rasinari, Avrig, Cisnadie,
Saliste, Talmaciu, Sadu,
Medias, Dumbraveni, Copsa
Mica)
Reabilitarea si extinderea
sistemelor de distributie a
apei potabile (Rasinari,
Agnita, Avrig, Cisnadie,
Arpasu de Jos, Cârtisoara,
Rosia, Sura Mica, Talmaciu,
Medias, Copsa Mica,
Dumbraveni, Seica Mare,
Ocna Sibiului, Miercurea
Sibiului, Axente Sever, Jina,
Bazna, Slimnic, Atel,
Loamnes, Mosna, Laslea,
Dârlos, Brateiu, Biertan,
Târnava, Poiana Sibiului,
Blajel, Micasasa, Pauca,
Hoghilag, Valea Viilor )
Realizarea unor captari
subterane pentru
alimentarea cu apa potabila
a satelor Bradeni, Rosia,
CALITATEA SI CANTITATEA APEI POTABILE
Termene prevazute pentru
finalizare
Responsabil
2020 Consiliile Locale
Consiliul Judetean
CNAR
2020 Consiliile Locale Consiliul
Judetean
CNAR
2010 CNAR
DSP
Consiliul Judetean
Consiliile Locale
Surse de finantare
Surse proprii
Surse atrase
Surse proprii
Surse atrase
Surse proprii
Surse atrase
INHGA – DGA 253

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv specific
Reducerea consumului de
apa prin diminuarea
pierderilor din sistemele de
alimentare cu apa potabila
Actiuni propuse pentru
realizarea fiecarui obiectiv
specific
Boita,Vurpar, Cornatel,
Seica Mica, Laslea, Biertan
Realizarea unor noi captari
de ape de suprafata pentru
alimentarea cu apa potabila
a satelor (Jina, Slimnic,
Seica Mare )
Reabilitarea sistemelor de
alimentare cu apa
Contorizarea tuturor
consumatorilor
Programe de constientizare
atât a autoritatilor locale cât
si a populatiei
Masuri financiare
stimulative- introducerea
unor sisteme de tarifare
diferentiata în functie de
nivelul consumului de apa,
avantajoase în cazul
consumului sub medie
Termene prevazute pentru
finalizare
Responsabil
2010 CNAR
DSP
Consiliul Judetean
Consiliile Locale
2010 CNAR
Consiliul Judetean
ONG
Agentii economici cu
activitate în domeniu
2010 CNAR
Consiliul Judetean
ONG
Agentii economici cu
activitate în domeniu
permanent
CNAR
Consiliul Judetean
ONG
Agentii economici cu
activitate în domeniu
2010 CNAR
Consiliul Judetean
ONG
Agentii economici cu
activitate în domeniu
Surse de finantare
Surse proprii
Surse atrase
Surse proprii
Surse atrase
Surse proprii
Surse atrase
Surse proprii
Surse atrase
Surse proprii
Surse atrase
INHGA – DGA 254

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv specific
Mentinerea starii bune a
calitatii Râului Cibin amonte
acumulare Gura Râului
Mentinerea starii bune a
calitatii Râului Sadu
amonte acumulare Sadu
Imbunatatirea si refacerea
corpului de apa Târnava
Mare în aval SC Sometra
SA
Atingerea si mentinerea
starii bune a râului Târnava
Mare amonte Copsa Mica
Atingerea si mentinerea
starii bune a râului Cibin
aval localitatea Mohu
Atingerea si mentinerea
starii bune a apelor râului
Târnava Mare aval
localitatea Dumbraveni
Atingerea si mentinerea
starii bune a râului Cibin
aval SE Avrig
Actiuni propuse pentru
realizarea fiecarui obiectiv
specific
Realizarea de sisteme
individuale de epurare la
folosintele din amonte ac. Gura
Râului
Realizarea sistemului de
canalizare-epurare a loc.
Râu Sadului cu evacuarea
apelor epurate aval acumularea
Sadu II
Imbunatatirea statiei de epurare
a apelor uzate tehnologice
Construirea statiei de epurare
ape uzate orasenesti Copsa
Mica
Modernizarea statiei de epurare
a municipiului Medias
Modernizarea statiei de epurare
si reabilitarea retelei de
canalizare a municipiului Sibiu
Realizarea statiei de epurare
ape uzate orasenesti din orasul
Dumbraveni
Modernizarea statiei de epurare
Avrig
POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA
Termene prevazute pentru
finalizare
Responsabil
Surse de finantare
2007 Proprietarii folosintelor Surse proprii
2022 Consiliul Local Sadu Surse proprii
Surse atrase
2007 SC SOMETRA SA Copsa
Mica
Surse proprii
Surse atrase
2015 Consiliul Local Copsa Mica Surse proprii
Surse atrase
2013 S.C. Târnava
Mare S.A.
Medias
2008 Consiliul Local Sibiu
SC AP CANAL SA Sibiu
Surse proprii
Surse atrase
Surse proprii
Surse atrase
2015 Consiliul Local Dumbraveni Surse proprii
Surse atrase
2015 Consiliul Local Avrig
GOA Avrig
Surse proprii
Surse atrase
INHGA – DGA 255

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv specific
Atingerea si mentinerea
starii bune a apelor pârâului
Visa aval de localitatea
Ocna Sibiului
Atingerea si mentinerea
starii bune a râului Saliste
aval loc. Saliste
Atingerea si mentinerea
starii bune a râului
Talmaciu aval localitatea
Talmaciu
Atingerea si mentinerea
starii bune a râului
Hârtibaciu aval localitatea
Agnita
Atingerea si mentinerea
starii bune a râurilor
Actiuni propuse pentru
realizarea fiecarui obiectiv
specific
Reabilitarea retelei de
canalizare a localitatii Ocna
Sibiului si racordarea acesteia la
statia de epurare Mohu
Realizarea retelei de canalizare
si a statiei de epurare în
localitatea Saliste
Modernizarea statiei de epurare
a societatii SC ROMANOFIR SA
Realizarea statiei de epurare
ape uzate a orasului Talmaciu
Modernizarea statiei de epurare
a SC ROMBOX SA Agnita
Realizarea statiei de epurare a
apelor uzate menajere din Agnita
Realizarea sistemelor centralizate
de colectare si epurare a apelor
uzate în localitatile : Talmaciu,
Agnita, Dumbraveni, Saliste,
Rasinari, Rosia, Seica Mare, Ocna
Sibiului, Miercurea Sibiului, Axente
Sever, Jina, Bazna, Slimnic, Atel,
Loamnes, Sura Mare, Mosna,
Laslea, Dârlos, Porumbacu de Jos,
Brateiu, Biertan, Târnava,
Racovita, Poiana Sibiului, Arpasu
de Jos, Iacobeni, Nocrich, Sura
Mica, Sadu, Blajel, Micasasa,
Vurpar, Pauca, Bârghis, Hoghilag,
Valea Viilor, Altâna
Termene prevazute pentru
finalizare
Responsabil
2010 Consiliul Local Ocna
Sibiului
SC AP CANAL SA
Surse de finantare
Surse proprii
Surse atrase
2015 Consiliul Local Saliste Surse proprii
Surse atrase
2007 SC ROMANOFIR SA Surse proprii
Surse atrase
2015 Consiliul Local Talmaciu Surse proprii
Surse atrase
2007 SC ROMBOX SA Agnita Surse proprii
Surse atrase
2015 Consiliul Local Agnita Surse proprii
Surse atrase
2010-2018 Consiliile Locale Surse proprii
Surse atrase
INHGA – DGA 256

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv specific
Amenajarea
corespunzatoare a
cursurilor de apa în
vederea reducerii riscului în
zonele posibil a fi afectate
de inundatii
PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE NATURALE
Termene
Actiuni propuse pentru realizarea fiecarui obiectiv
prevazute pentru
specific
finalizare
Regularizari ale cursului la râurile Valea Popii din Apoldu
de Sus, Valea Pustiei si Valea Gârbovii din Miercurea
Sibiului (3km)
Consolidarea albiei râului Porumbac în localitatile
Porumbacu de Sus si Porumbacu de Jos (praguri de fund –
4 buc, praguri de colmatare – 1 buc, aparare mal gabioane
– 50 m)
Regularizarea albiei râului Cisnadie si Valea Popii în zona
localitatii Cisnadie (ziduri de sprijin r. Cisnadie – 2 km,
ziduri de sprijin pr. V. Popii – 500 m)
Responsabil
2007-2010 Consiliul local
Miercurea Sibiului
Surse de
finantare
Surse proprii
Surse atrase
2007-2010 SGA Sibiu Surse proprii
Surse atrase
2007-2010 SGA Sibiu Surse proprii
Surse atrase
Regularizarea râului Hârtibaciu si afluenti 2007-2010 SGA Sibiu Surse proprii
Surse atrase
Amenajarea albiei pârâului Saliste si pârâului Tilisca (pr.
Saliste: praguri de fund – 4 buc, ziduri de sprijin – 500 m;
pr. Tilisca: praguri de fund – 3 buc, ziduri de sprijin – 250
m)
2007-2010 SGA Sibiu Surse proprii
Surse atrase
Regularizare Valea Sapunului – municipiul Sibiu
(recalibrare albie – 2 km; consolidare sectiune scurgere cu
dale – 1,5 km)
Regularizare pârâu Valea Serpuita – municipiul Sibiu
(recalibrare albie – 2 km; consolidare sectiune scurgere cu
dale – 0,8 km)
2007-2010 SGA Sibiu Surse proprii
Surse atrase
2007-2010 SGA Sibiu Surse proprii
Surse atrase
Construirea unui pod cu deschidere pentru evitarea
inundatiilor în Apoldu de Sus
2007-2010 Consiliul local
Miercurea Sibiului
Surse proprii
Surse atrase
Executarea de îndiguiri si consolidari pe Valea Vlasinului si
Valea Rodii din Poiana Sibiului
2007-2010 Consiliul local
Poiana Sibiului
Surse proprii
Surse atrase
Regularizarea si consolidarea de maluri pe râul Saliste din
zona Saliste, Sacel, Mag, Tilisca
2007-2010 Consiliul local
Saliste
Surse proprii
Surse atrase
Regularizarea cursului de apa Lotrioara în zona localitatii 2007-2010 Consiliul local Surse proprii
INHGA – DGA 257

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv specific
Reducerea fenomenelor de
surpari de maluri si
inundatii
Actiuni propuse pentru realizarea fiecarui obiectiv
specific
Termene
prevazute pentru
finalizare
Responsabil
Surse de
finantare
Lotrioara Lotrioara Surse atrase
Decolmatarea cursului de apa pârâul Rorii – comuna
Merghindeal
2007-2010 Consiliul local
Merghindeal
Surse proprii
Surse atrase
Stabilizarea fundului de albie a râului Sadu – loc. Sadu
(praguri de fund – 12 buc, ziduri de sprijin – 300 m)
2007-2010 SGA Sibiu Surse proprii
Surse atrase
Regularizare pârâu Visa, Calva în localitatea Seica Mare 2007-2010 Consiliul local Seica
Mare
Surse proprii
Surse atrase
Regularizarea si executarea de ziduri de sprijin pe cursurile
de apa Sadu, P. Morii si P. Tocile
2007-2010 Consiliul local Sadu Surse proprii
Surse atrase
Decolmatarea pârâului Calva în zona localitatii Mihaileni 2007-2010 Consiliul local
Mihaileni
Surse proprii
Surse atrase
Decolmatarea pârâurilor Mosna, Nemsa si Alma Vii în
localitatile Mosna si Nemsa
2007-2010 Consiliul local
Mosna
Surse proprii
Surse atrase
Recalibrarea Vaii Bruiului si Toarclei în interiorul satului
Bruiu si la iesirea spre satul Somârtin (2 km)
2007-2010 Consiliul local Bruiu Surse proprii
Surse atrase
Regularizarea/reprofilarea pârâului Biertan si afluenti în
localitatea Biertan
2007-2010 Consiliul local
Biertan
Surse proprii
Surse atrase
Regularizarea si îndiguirea pârâului Noul în zona localitatii
Nou Român
2007-2010 Consiliul local
Arpasu de Jos
Surse proprii
Surse atrase
Decolmatarea si amenajarea de dig pe P. Balta în dreptul
localitatii Blajel ( 6 km )
2007-2010 Consiliul local Blajel Surse proprii
Surse atrase
Consolidarea malurilor pe cursurile de apa Seaca si
Cârtisoara în zona localitatii Cârtisoara
2007-2010 Consiliul local
Cârtisoara
Surse proprii
Surse atrase
Refacere aparari de mal pe cursurile de apa Porumbacu
(500 ml), Sarata (700 ml) si Scoreiu (600 ml)
2007-2010 Consiliul local
Porumbacu de Jos
Surse proprii
Surse atrase
Executarea de lucrari pentru protectia malurilor si praguri 2007-2010 Consiliul local Orlat Surse proprii
de fund pe cursul de apa Cibin si Orlatel în zona localitatii
Surse atrase
Orlat (2000 ml)
Consolidarea malurilor (betonare si plantat arbori) pe cursul
de apa Valea Amnasului în zona localitatii Apoldu de Jos
2007-2010 Consiliul local
Apoldu de Jos
Surse proprii
Surse atrase
INHGA – DGA 258

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv specific
Reducerea suprafetelor de
teren supuse alunecarilor,
excesului de umiditate si a
Actiuni propuse pentru realizarea fiecarui obiectiv
specific
Amenajarea malurilor pe cursurile Vaile Caselor, Nisului,
Gladului în zona localitatii Turnu Rosu si pe cursul de apa
Sebesul în localitatea Sebesul de Jos (4500 ml)
Regularizarea cursului de apa râul Sadu (în amonte de nod
hidrotehnic) în zona Talmaciu – 80 ml
Construirea de praguri pe fundul pârâului Luncsoara în
zona localitatii Talmacel
Construirea de praguri si ziduri de sprijin pe pârâul Steaza
si Valea Caselor în intravilan Rasinari (pârâul Steaza:
praguri de fund – 5 buc, ziduri de sprijin – 250 m; pârâul
Valea Caselor: praguri de fund – 7 buc, ziduri de sprijin –
200 m)
Consolidarea malurilor pe cursul de apa Boicioara si Valea
Mare în zona localitatii Boita (1000 ml)
Consolidarea malurilor pe Valea Poplacii în zona localitatii
Poplaca (200 ml)
Consolidarea malurilor cu dale pe Valea Nocrich în zona
localitatii Nocrich (1000 ml)
Amenajarea malurilor prin adâncire si taluzare pe cursul
pârâului Valea Ilimbavului în zona localitatii Ilimbav (1500
ml)
Consolidarea malului prin ziduri de beton pe pârâul Noul în
zona localitatii Bruiu
Regularizarea pârâului Vorumloc si Motis în zona
localitatilor Valea Viilor si Motis
Termene
prevazute pentru Responsabil
finalizare
2007-2010 Consiliul local
Turnu Rosu
Surse de
finantare
Surse proprii
Surse atrase
2007-2010 Consiliul local
Talmaciu
Surse proprii
Surse atrase
2007-2010 Consiliul local Surse proprii
Talmaciu
Surse atrase
2007-2010 SGA Sibiu Surse proprii
Surse atrase
2007-2010 Consiliul local Boita Surse proprii
Surse atrase
2007-2010 Consiliul local Surse proprii
Poplaca
Surse atrase
2007-2010 Consiliul local Surse proprii
Nocrich
Surse atrase
2007-2010 Consiliul local Surse proprii
Marpod
Surse atrase
2007-2010 Consiliul local Bruiu Surse proprii
Surse atrase
2007-2010 Consiliul local Surse proprii
Valea Viilor Surse atrase
Regularizarea cursurilor de apa Arpasu Mare si Arpasel 2007-2010 Consiliul local Surse proprii
Arpasu de Jos Surse atrase
Refacerea drenurilor în Lunca Mare (160 ha) si Lunca 2007-2010 Consiliul local Surse proprii
Miercurii (40 ha) în zona localitatii Apoldu de Jos
Apoldu de Jos Surse atrase
Efectuarea de lucrari de colectare a torentilor în zona 2007-2010 Consiliul local Surse proprii
INHGA – DGA 259

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv specific
amplasamentelor afectate
de torenti
Actiuni propuse pentru realizarea fiecarui obiectiv
specific
Termene
prevazute pentru
finalizare
Responsabil
construita si efectuarea unor împaduriri în extravilan în
Miercurea Sibiului
zona Dobârca din Miercurea Sibiului
Consolidari si împaduriri în vederea evitarii alunecarilor de
teren în zona Poiana Sibiului
Consolidarea terenului aflat în alunecare prin terasare si
drenarea apelor de adâncime în Talmacel
Executarea de plantari în zona Lotrioara, în vederea evitarii
alunecarilor de teren
Executarea de lucrari pentru eliminarea excesului de
umiditate în zona inundabila Visa si consolidari în vederea
alunecarilor de teren la Seica Mare. Corectia
torentilor la Seica Mare si Boarta
Executarea de lucrari pentru eliminarea excesului de 2007-2010 Consiliul local
umiditate în Lunca Hârtibaciului si pentru împiedicarea
Nocrich
alunecarilor de teren în zona Nocrich
Executarea de lucrari de consolidare si eliminarea
2007-2010 Consiliul local
alunecarilor de teren în zona Motis
Valea Viilor
Executarea de desecari în zona de ses Nou Român 2007-2010 Consiliul local
Arpasu de Jos
Surse de
finantare
Surse atrase
2007-2010 Consiliul local
Poiana Sibiului
Surse proprii
Surse atrase
2007-2010 Consiliul local Surse proprii
Talmaciu
Surse atrase
2007-2010 Consiliul local Boita Surse proprii
Surse atrase
2007-2010 Consiliul local Seica Surse proprii
Mare
Surse atrase
Surse proprii
Surse atrase
Surse proprii
Surse atrase
Surse proprii
Surse atrase
INHGA – DGA 260

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
JUDETUL VALCEA
MATRICEA – PLAN PENTRU APA - SUMAR
Obiectiv general Obiectiv specific Indicatori
1. Minimizarea impactului activitatilor agricole si
silvice asupra apei
1.3. Conservarea suprafetelor impadurite si a zonelor cu jnepenis
pentru a retine apa pluviala si a asigura disiparea energiei
50% din suprafata acoperita
cu paduri si jnepenis
2. Infrastructura in domeniul apei in conformitate
cu reglementarile UE si care sa fie in conformitate
cu indicatorii de dezvoltare
provenite din precipitatii
1.4. Stoparea cresterii cantitatii de aluviuni in rauri si mentinerea
capacitatii de transport a raurilor, ca si a capacitatii de stocare a
materialelor sedimentare
2.1. Alimentarea cu apa potabila, sisteme de canalizare si tratare
a apei uzate si/sau fosa septica in zonele rurale (peste 2000
locuitori)
Cantitate minima de aluviuni
transportate in rauri
100% populatie racordata la
retea
2.2. Alimentarea cu apa potabila, sistemele de canalizare si
tratare a apei uzate in zonele urbane
100% populatie racordata la
retea
2.3. Activarea tuturor surselor de apa potabila existente in
vederea cresterii, sigurantei, calitatii si gradului lor de conservare
Cresterea cantitatii de apa
potabila introdusa in sistem
2.4. Tratarea corespunzatoare a apelor geotermale la deversare
in vederea eliminarii impactului lor biologic si chimic
Cantitatea de elemente
chimice pe unitatea de volum
4. Procesare industriala fara impact asupra apei 4.1. Stoparea antrenarii terasitei in raul Lotru Cantitatea de
suspensie/unitatea de volum
(ex: mg/l)
4.2. Stoparea tranzitarii saramurii in raul Olt m 3 de saramura deversata
4.3. Indepartarea/eliminarea suspensiilor de calcar in raul Bistrita Cantitatea de
suspensie/unitatea de volum
4.4. Evitarea folosirii resurselor de apa potabila in procesele m 3 apa potabila folositi
tehnologice de pe platforma industriala
4.6. Reducerea eutrofizarii in lacurile de acumulare si lacurile Parametrii eutrofizarii
naturale
4.7. Exploatarea lacurilor de acumulare prin corelarea folosintelor m nivel/unitatea de timp
INHGA – DGA 261

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
MATRICEA – PLAN PENTRU APA - DETALIATA
Obiectiv general Obiectiv specific Indicatori Activitati/Sarcini/Etape Responsabili
Termene
prevazute
1. Minimizarea 1.1. Gestionarea deseurilor Contracte 1.1.2. Implementarea proiectelor Consiliile Locale 2007
impactului activitatilor
agricole si silvice
asupra apei
solide provenite din
gospodariile individuale in
zonele urbane si in afara
zonelor urbane
incheiate pe an
pentru inca 10%
din numarul de
gospodarii
existente
1.1.3. Dezvoltarea de proiecte
pilot prioritare (care sa includa mai
multe obiective specifice) care sa
acopere periodic 10% din
Consiliile Locale 2010
2. Infrastructura in
domeniul apei in
conformitate cu
reglementarile UE si
care sa fie in
conformitate cu
indicatorii de
dezvoltare
2. Infrastructura in
domeniul apei in
conformitate cu
1.4. Stoparea cresterii
cantitatii de aluviuni in rauri
si mentinerea capacitatii de
transport a raurilor, ca si a
capacitatii de stocare a
materialelor sedimentare
2.1. Alimentarea cu apa
potabila, sisteme de
canalizare si tratare a apei
uzate si/sau fosa septica in
zonele rurale (peste 2000
locuitori)
2.1. Alimentarea cu apa
potabila, sisteme de
canalizare si tratare a apei
Cantitate minima
de aluviuni
transportate in
rauri
100% populatie
racordata la
retea
100% populatie
racordata la
retea
gospodarii in fiecare an
1.4.1. Identificarea zonelor Consiliul Judetean, 2007
afectate de torenti
Consiliile Locale
1.4.2. Stabilirea prioritatilor Comitetul de Bazin Olt 2007
1.4.3. Colectarea datelor
Directia Apelor Olt Rm. 2007
necesare si intocmire
Valcea
documentatii
1.4.4. Efectuare lucrari specifice Directia Apelor Olt Rm.
Valcea
2010
2.1.1. Extinderea si modernizarea Consiliile Locale, Unitati 2015
statiilor de tratare
prestatoare de servicii
2.1.2. Redimensionarea retelelor
2015
de apa
2.1.3. Extinderea si conectarea la
“ 2015
sistemul de alimentare cu apa
pentru 100% din populatie
2.1.4. Redimensionare şi
extindere retea de canalizare
pentru 100% din populatie
2.1.5. Extinderea si modernizarea
statiilor de epurare
2.1.6. Eliminarea pierderilor in
retea
Unitati prestatoare de
servicii,
“
2015
2015
2010
INHGA – DGA 262

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Obiectiv general Obiectiv specific Indicatori Activitati/Sarcini/Etape Responsabili
reglementarile UE si
care sa fie in
conformitate cu
indicatorii de
dezvoltare
uzate si/sau fosa septica in
zonele rurale (peste 2000
locuitori)
2.2. Alimentarea cu apa
potabila, sistemele de
canalizare si tratare a apei
uzate in zonele urbane
2.3. Activarea tuturor
surselor de apa potabila
existente in vederea
cresterii, sigurantei, calitatii
si gradului lor de conservare
2.4. Tratarea
corespunzatoare a apelor
geotermale la deversare in
vederea eliminarii impactului
lor biologic si chimic
4.6. Reducerea eutrofizarii in
lacurile de acumulare si
lacurile naturale
100% populatie
racordata la
retea
Cresterea
cantitatii de apa
potabila
introdusa in
sistem
Cantitatea de
elemente
chimice pe
unitatea de
volum
Parametrii
eutrofizarii
2.1.7. Conformarea cu
reglementarile in vigoare
2.2.1. Extinderea retelelor de apa
potabila şi a statiilor de tratare în
functie de specificul fiecarei
localitati
2.2.2. Constientizarea si educarea
publicului
2.2.3. Realizarea de statii de
epurare
Consiliul Judetean
Consiliile Locale
Consiliile Locale,
A.J.P.M. Valcea
, O.N.G.-uri, media
Consiliul Judetean
Consiliile Locale
Termene
prevazute
2015
2015
permanent
2015
2.2.4. Realizarea de fose septice Proprietarii particulari 2010
2.3.1. Proiecte de reabilitare la Consiliul Judetean, 2010
Cheia, Bistrita
Consiliile Locale
2.3.2. Elaborarea de proiecte pilot Consiliul Judetean, 2010
pentru surse locale de apa R.A.D.R.A
2.4.1. Elaborarea de proiecte pilot Consiliile Locale 2007
2.4.2. Realizarea de statii de
pretratare
Unitatile prestatoare 2010
4.6.1. Monitorizarea volumelor S.C. Hidroelectrica
colmatate in lacurile de acumulare
4.6.3. Elaborarea proiectelor Directia Apelor Olt Rm.
Valcea, S.C.
Hidroelectrica
permanent
2009
INHGA – DGA 263

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
Obiectiv general Obiectiv specific Indicatori Activitati/Sarcini/Etape Responsabili
4.7. Exploatarea lacurilor de
acumulare prin corelarea
folosintelor
m nivel/unitatea
de timp
4.7.1. Corelarea programelor
aflate in avizarea Comitetului de
Bazin Olt
S.C.Hidroelectrica,
Directia Apelor Olt Rm.
Valcea, R.A.D.R.A.,
Consiliul Judetean,
Insp.Jud.Prot.Civila
C1 / 2008
MMDD
Termene
prevazute
permanent
INHGA – DGA 264

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
MATRICEA – PLAN PENTRU SOL – DETALIERE
Obiectiv general Obiectiv specific Indicatori Activitati/Sarcini/Etape Responsabili Termene prevazute
3.3. Crearea de
depozite adecvate
pentru deseurile
menajere
% din zona deservit
de un depozit ecologic
3.3.1. Stabilirea unor
locatii noi pentru depozite
in conformitate cu
reglementarile si cu
strategia de management
a deseurilor la nivelul
judetului
Consiliul Judetean,
Consiliile Locale
2006 – 2007
3.4. Rezolvarea
problemelor legate de
deseurile toxice din
gospodarii
% din populatie
deservit de un sistem
3.3.2. Stabilirea si
implementarea unor
practici potrivite pentru
depozitarea deseurilor
3.3.3. Stabilirea si
implementarea unui
sistem de inregistrare si
plata pentru depozitarea
deseurilor menajere
3.3.4. Inchiderea si
reconstructia depozitelor
vechi
3.4.1. Organizarea unui
sistem pentru colectarea
separata a deseurilor toxice
din gospodarii (inclusiv
metode de depozitare)
3.4.2. Constientizare despre
efectele deseurilor toxice
depozitate impreuna cu
deseurile menajere
Consiliile Locale
Consiliul Judetean,
Consiliile Locale in
cooperare cu
Consiliile Locale
Consiliul Judetean,
Consiliile Locale,
I.P.M. Rm. Valcea
Consiliul Judetean,
Consiliile Locale in
cooperare cu ONG,
Inspectoratul Scolar
Valcea, biserica
permanent
permanent
2006 -2009
2010
2010
INHGA – DGA 265

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
LISTA INVESTIŢIILOR - ALIMENTĂRI CU APĂ POTABILĂ ŞI OPTIMIZĂRI ALE REŢELELOR DE DISTRIBUŢIE ŞI CANALIZARE,
MODERNIZĂRI ŞI EXTINDERI ALE STAŢIILOR DE EPURARE
Termen
Costuri
Responsabil
Denumire proiect
propus pentru
estimative Finanţări
implementare
implementare
(mii Euro)
Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă, extinderea
sistemului de canalizare şi a utilităţilor de tratare a apelor
uzate din oraşul Râmnicu-Vâlcea
Primăria
Râmnicu-Vâlcea
2010 29.000.000 ISPA
Sistem zonal de alimentare cu apă şi canalizare Vâlcea Consiliul Judeţean 2008 8.500 FEDR
Nord
Vâlcea
Sistem zonal de alimentare cu apă şi canalizare Vâlcea Consiliul Judeţean 2008 15.000 FEDR
Centru
Vâlcea
Sistem zonal de alimentare cu apă şi canalizare Vâlcea Consiliul Judeţean 2007 25.400 FEDR
Sud
Vâlcea
Extindere reţea de canalizare,extindere şi modernizare Primăria
2013 11.902.300 FEDR
staţie de epurare din municipiul Drăgăşăni
Drăgăşani
Reabilitare reţea distribuţie apă
Primăria
2013 4.553.000 FEDR
Drăgăşani
Reabilitare reţea de canalizare, extindere şi modernizare Primăria Băbeni 2015 4.323.450 FEDR
staţie de epurare din oraşul Băbeni
Reabilitare şi extindere reţea de canalizare,extindere şi Primăria
2015 4.268.510 FEDR
modernizare staţie de epurare din oraşul Călimăneşti Călimăneşti
Reabilitare şi extindere reţea de canalizare,reabilitare şi Primăria Brezoi 2015 2.130.520 FEDR
modernizare staţie de epurare din oraşul Brezoi
Extindere reţea de apă Primăria Brezoi 2015 180.000 FEDR
Reabilitare reţea de canalizare, extindere şi modernizare Primăria Horezu 2015 2.041.200 FEDR
staţie de epurare din oraşul Horezu
Reabilitare reţele de distribuţie alimentare cu apă şi staţie Primăria Horezu 2015 3.287.000 FEDR
de tratare
Extindere reţea de canalizare, extindere şi modernizare Primăria Bălceşti 2015 1.733.200 FEDR
staţie de epurare din oraşul Bălceşti
Reabilitare şi extindere reţea apă potabilă Primăria Bălceşti 2015 200.000 FEDR
Reabilitare şi extindere reţea de canalizare, extindere şi Primăria Băile 2015 1.626.800 FEDR
INHGA – DGA 266

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Denumire proiect
Responsabil
implementare
Termen
propus pentru
implementare
Costuri
estimative
(mii Euro)
modernizare staţie de epurare din oraşul Băile Olăneşti Olăneşti
Reabilitare reţea de canalizare, extindere şi modernizare Primăria Ocnele 2017 994.500 FEDR
staţie de epurare din oraşul Ocnele Mari
Mari
Reabilitare reţea de canalizare, extindere şi modernizare Primăria Băile 2017 992.205 FEDR
staţie de epurare din oraşul Băile Govora
Govora
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Sineşti 2015 2.149.000 FEADR
Sineşti (Sineşti, Dealu Bisericii, Ciucheţi, Mijlocu Popeşti,
Urzica)
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Frănceşti 2015 1.674.400 FEADR
Frănceşti
Retea de canalizare si staţie de epurare din comuna Primăria Budeşti 2015 1.635.200 FEADR
Budeşti
Reabilitare reţea de canalizare, extindere şi modernizare Primăria Berbeşti 2015 1.597.960 FEADR
staţie de epurare din comuna Berbeşti
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Prundeni 2015 1.228.845 FEADR
Prundeni
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Fârtăţeşti 2015 1.219.410 FEADR
Fârtăţeşti (Fârtăţeşti, Cătetu, Dozeşti, Tanislavi, Dăncăi,
Stănculeşti, Valea Ursului, Afânata Rusăneşti, Giuleştii de
Sus, Popeşti, Cuci, Seciu, Mariceşti
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Zătreni 2015 1.209.465 FEADR
Zătreni
Reabilitare reţea de canalizare,extindere şi modernizare Primăria Alunu 2015 1.201.815 FEADR
staţie de epurare din comuna Alunu
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Ioneşti 2015 1.170.960 FEADR
Ioneşti
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Stoileşti 2017 1.154.130 FEADR
Stoileşti
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Vaideeni s Primăria Vaideeni 2007 1.122.510 FEADR
Finanţări
INHGA – DGA 267

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Denumire proiect
Responsabil
implementare
Termen
propus pentru
implementare
Costuri
estimative
(mii Euro)
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Tomşani 2017 1.102.365 FEADR
Tomşani
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Galicea 2017 1.084.005 FEADR
Galicea
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria
2017 1.055.700 FEADR
Cernişoara (Cernişoara, Obârşia, Mădulari)
Cernişoara
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Şuşani 2017 1.036.065 FEADR
Şuşani (Şuşani, Uşurei Sărbii, Râmeşti, Stoiculeşti)
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Stoeneşti 2017 1.033.005 FEADR
Stoeneşti
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Bujoreni 2017 1.024.080 FEADR
Bujoreni
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Buneşti 2007 1.019.235 FEADR
Buneşti ( Fireşti, Buneşti, Titireci, Teiuşu) s
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria
2017 1.017.195 FEADR
Bărbăteşti
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Perişani (Mlăceni,Perişani, Poiana, Baiaşu, Spinu)
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Păuşeşti-Măglaşi
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
N.Bălcescu (Pleşoiu, Predeşti, Dosul Răului, Rotăreşti,
Corbii din Vale, Serbăneşti, Valea Viei, Linia Hanului,
Valea Bălcească )
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Ştefăneşti (Ştefăneşti, Dobruşa, Condoieşti, Şerbăneşti)
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Lungeşti
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Făureşti
Bărbăteşti
Primăria Perişani 2017 1.010.820 FEADR
Primăria Păuşeşti-
Măglaşi
Primăria N.
Bălcescu
2017 1.009.290 FEADR
2017 1.007.505 FEADR
Primăria
2017 979.455 FEADR
Ştefăneşti
Primăria Lungeşti 2017 970.020 FEADR
Primăria Făureşti 2017 968.745 FEADR
Finanţări
INHGA – DGA 268

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Denumire proiect
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Costeşti ( Costeşti, Varateci, Bistriţa)
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Suteşti
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Slătioara (Slătioara, Miloştea, Coasta Cerbului, Rugetu,
Mogeşti )
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Orleşti
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Olanu
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Pietrari
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Mateeşti
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Valea Mare
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Stroieşti (Stroieşti, Cireşu)
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Grădiştea
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Berislăveşti (Stoeneşti, Scăueni, Berislăveşti,
Rădăcineşti)
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Copăceni
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Oteşani
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Tetoiu
Responsabil
implementare
Termen
propus pentru
implementare
Costuri
estimative
(mii Euro)
Primăria Costeşti 2017 966.705 FEADR
Primăria Suteşti 2017 961.605 FEADR
Primăria Slătioara 2017 955.740 FEADR
Primăria Orleşti 2017 901.680 FEADR
Primăria Olanu 2017 893.010 FEADR
Primăria Pietrari 2018 870.825 FEADR
Primăria Mateeşti 2018 864.195 FEADR
Primăria Valea 2018 846.345 FEADR
Mare
Primăria Stroieşti 2018 822.375 FEADR
Primăria
Grădiştea
Primăria
Berislăveşti
2018 817.275 FEADR
2018 810.900 FEADR
Primăria Copăceni 2018 805.545 FEADR
Primăria Oteşani 2018 802.485 FEADR
Primăria Tetoiu 2018 800.700 FEADR
Finanţări
INHGA – DGA 269

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Denumire proiect
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Roşile
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Păuşeşti
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Dăeşti (Sănbotin, Dăeşti, Fedeleşoiu)
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Câineni
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Goleşti
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Laloşu
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Creţeni
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Muereasca
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Livezi
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Şirineasa (Şirineasa, Cioreşti, Slăviteşti, Aricioaia)
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Glăvile
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Dănicei
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Lăpuşata
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Vlădeşti
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Drăgoeşti
Responsabil
implementare
Termen
propus pentru
implementare
Costuri
estimative
(mii Euro)
Primăria Roşile 2018 798.150 FEADR
Primăria Păuşeşti 2018 794.835 FEADR
Primăria Dăeşti 2018 745.110 FEADR
Primăria Câineni 2018 730.065 FEADR
Primăria Goleşti 2018 720.630 FEADR
Primăria Laloşu 2018 696.915 FEADR
Primăria Creţeni 2018 695.640 FEADR
Primăria
2018 692.835 FEADR
Muereasca
Primăria Livezi 2018 691.560 FEADR
Primăria Şirineasa 2018 687.225 FEADR
Primăria Glăvile 2018 677.025 FEADR
Primăria Dănicei 2018 657.390 FEADR
Primăria Lăpuşata 2018 656.115 FEADR
Primăria Vlădeşti 2018 644.640 FEADR
Primăria
Drăgoeşti
2018 631.380 FEADR
Finanţări
INHGA – DGA 270

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Denumire proiect
Responsabil
implementare
Termen
propus pentru
implementare
Costuri
estimative
(mii Euro)
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Roieşti 2007 609.450 FEADR
Frăsina, Cuieni, Saioci) s
Roieşti (Roieşti, Băiaşa, Băjenari, Ciocâltei, Bărbărigeni,
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Scundu 2018 589.050 FEADR
Scundu
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Ghioroiu 2018 573.240 FEADR
Ghioroiu
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria
2007 572.730 FEADR
Salătrucel (Sălătrucel, Şerbăneşti) s
Sălătrucel
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Măciuca 2018 569.160 FEADR
Măciuca (Oveselu, Botorani)
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Lădeşti 2007 567.885 FEADR
Lădeşti (Lădeşti, Cermegeşti, Chiriceni) s
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Amărăşti 2018 563.805 FEADR
Amărăşti
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Măldăreşti
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Peşceana
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Guşoeni
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Malaia
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna
Racoviţa
Reţea de canalizare si staţie de epurare din comuna
Voiceşti
Modernizare staţie de epurare biologică
Primăria
Măldăreşti
2018 543.660 FEADR
Primăria
2018 539.325 FEADR
Peşceana
Primăria Guşoeni 2018 519.435 FEADR
Primăria Malaia 2018 514.080 FEADR
Primăria Racoviţa 2018 510.000 FEADR
Primăria Voiceşti 2018 510.000 FEADR
S.C OLTCHIM
S.A
Finanţări
2008 12.000 FM + surse proprii
INHGA – DGA 271