VOL 2 - Apele Romane
VOL 2 - Apele Romane
VOL 2 - Apele Romane
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE<br />
APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII<br />
ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII<br />
OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE<br />
APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
<strong>VOL</strong>UMUL 2<br />
PREVEDERI ALE PLANURILOR DE DEZ<strong>VOL</strong>TARE SECTORIALE<br />
2008<br />
PT-08-QMS/A
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE<br />
APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII<br />
ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII<br />
OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE<br />
APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
<strong>VOL</strong>UMUL 2<br />
PREVEDERI ALE PLANURILOR DE DEZ<strong>VOL</strong>TARE<br />
SECTORIALE<br />
DIRECTOR<br />
DIRECTOR ŞTIINŢIFIC<br />
DIRECTOR TEHNIC DGA<br />
SEF SECTIE SD TBO<br />
SEF SECTIE SD MDM<br />
RESPONSABIL TEMA<br />
Dr. Petre STANCIU<br />
Dr. Marinela SIMOTA<br />
Dr. ing. Daniela RADULESCU<br />
Dr. ing. Elisabeta OPRIŞAN<br />
Dr. ing. Ion TECUCI<br />
Dr. ing. Elisabeta OPRIŞAN<br />
Form cod PO-11-QMS/B-a
ELABORATORI<br />
Elaborarea ştiinţifică<br />
Dr. ing. Elisabeta OPRISAN<br />
Dr. ing. Ion TECUCI<br />
Colectivul de lucru<br />
Dr. ing. Elisabeta OPRISAN<br />
Dr. ing. Ion TECUCI<br />
Ing. Elisabeta CSERWID<br />
Ing. Florin Ion CONSTANTIN<br />
Mst. ing. Ramona DUMITRACHE<br />
Mstd. ing. Florin Claudiu FLORESCU<br />
Ing. Bogdan Mirel ION<br />
Mst. ing. Alina Tereza LAZARINE<br />
Drd.ing. Alexandru MOLDOVEANU<br />
Drd. biol. Marinela MOLDOVEANU<br />
Ing. Irina ROMAN<br />
Ing. Constantin Aurelian SOTIRIU<br />
Mstd.chim. Ileana TANASE<br />
Tehn. Anca REVENCO<br />
Tehn. Ionela SAVU<br />
Form cod PO-11-QMS/B-b
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE<br />
APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII<br />
ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII<br />
OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE<br />
APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
PREVEDERI ALE PLANURILOR DE DEZ<strong>VOL</strong>TARE SECTORIALE<br />
CUPRINS<br />
I. PREVEDERI PRIVIND DEZ<strong>VOL</strong>TAREA FOLOSINTELOR SI A<br />
CERINTELOR DE APA CUPRINSE IN PLANURILE NATIONALE<br />
DE DEZ<strong>VOL</strong>TARE A ROMANIEI, CADRUL STRATEGIC<br />
NATIONAL DE REFERINTA SI ALTE STRATEGII, PROGRAME SI<br />
PLANURI.................................................................................... 1<br />
1. Introducere.............................................................................. 1<br />
2. Politica Uniunii Europene in domeniul apei............................ 3<br />
3. Politica Uniunii Europene pentru rezolvarea problemei<br />
deficitului de apa si a secetei ................................................... 3<br />
4. Raport asupra obiectivelor de dezvoltare ale<br />
mileniului................................................................................ 11<br />
5. Planul National de Dezvoltare a Romaniei 2007-2013 13<br />
6. Planul National Strategic pentru Dezvoltare Rurala 2007-2013.. 16<br />
7. Strategia Nationala Generala pentru Dezvoltare Rurala............. 21<br />
8. Programul National de Dezvoltare Rurala.................................... 27<br />
9. Propuneri privind definirea Strategiei privind Amenajarile de<br />
Imbunatatiri Funciare – irigatii, desecari, combaterea eroziunii<br />
solului si aparare impotriva inundatiilor.................................. 41<br />
10. Strategia Energetica a Romaniei in perioada 2007-2020........... 49<br />
11. Planul National Strategic pentru Pescuit 2007 – 2013.............. 54<br />
II. IDENTIFICAREA POLITICILOR IN DOMENIUL APEI CUPRINSE IN<br />
STRATEGIA DE DEZ<strong>VOL</strong>TARE REGIONALA A ROMANIEI,<br />
STRATEGIILE SECTORIALE SI IN STRATEGIA DE DEZ<strong>VOL</strong>TARE<br />
A ORASELOR MICI SI MIJLOCII.................................................. 56<br />
1. Politica si Strategia de Dezvoltare a Sectorului Forestier din
Romania (2001-2010................................................................. 56<br />
2. Programul Forestier National 2001 – 2010.................................. 62<br />
3. Strategia pentru Dezvoltarea Oraselor Mici si Mijlocii 2005-<br />
2015........................................................................................ 78<br />
III. PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL AL ROMANIEI 2007-<br />
2013........................................................................................... 81<br />
Planul de Dezvoltare Regionala a Regiunii sud – vest oltenia<br />
(2007 – 2013)............................................................... 96<br />
Strategia de dezvoltare regionala sud – vest oltenia .................... 131<br />
Planul de Dezvoltare Regionala a Regiunii centru 2007-2013....... 146<br />
Strategia regionala a Regiunii de Dezvoltare centru........................ 163<br />
IV. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR DE GESTIONARE A APELOR<br />
SAU IN LEGATURA CU APELE DIN PLANURILE LOCALE DE<br />
ACTIUNI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI LA NIVEL DE JUDETE. 169
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
I. PREVEDERI PRIVIND DEZ<strong>VOL</strong>TAREA FOLOSINTELOR SI A<br />
CERINTELOR DE APA CUPRINSE IN PLANURILE NATIONALE<br />
DE DEZ<strong>VOL</strong>TARE A ROMANIEI, CADRUL STRATEGIC<br />
NATIONAL DE REFERINTA SI ALTE STRATEGII, PROGRAME SI<br />
PLANURI<br />
1. INTRODUCERE<br />
Dat fiind faptul ca unul din factorii importanti care influenteaza cerintele de apa<br />
ale folosintelor il constituie obiectivele planificarii in domeniul apei, un pas<br />
important in realizarea prezentului studiu l-a constituit identificarea Planurilor<br />
Nationale de Dezvoltare a Romaniei, a Cadrului Strategic National de referinta,<br />
alte Programe Nationale, strategii, programe si planuri sectoriale, planuri de<br />
dezvoltare regionala si judetene si extragerea din acestea a prevederilor ce<br />
privesc dezvoltarea folosintelor si a cerintelor de apa (acolo unde acestea sunt<br />
cuantificate).<br />
In ceea ce priveste folosintele de apa s-au avut in vedere alimentarile cu apa<br />
potabila si industriala, irigatiile, piscicultura si acvacultura, navigatia fluviala,<br />
producerea de energiei hidroelectrice, turismul, etc.<br />
In acelasi timp, desi nu sunt considerate ca folosinte de apa, au fost luate in<br />
considerare si urmatoarele cerinte asupra resurselor de apa care privesc:<br />
‣ ecosistemele acvatice;<br />
‣ zonele umede.<br />
Pentru aceste laturi ale gospodaririi apelor nu pot exista strategii. Aceasta lipsa<br />
nu elimina insa luarea in consideratie a unor cerinte de apa care sa contribuie la<br />
conservarea ecosistemelor acvatice si a zonelor umede.<br />
Un alt aspect care trebuie luat in consideratie si cu care se confrunta si se va<br />
confrunta in continuare o mare parte a locuitorilor Planetei este aceea a<br />
schimbarilor climatice. Aceasta se traduce prin determinarea influentei<br />
schimbarilor climatice asupra cerintelor de apa ale folosintelor mai ales ca<br />
aceste schimbari influenteaza deja ciclul hidrologic planetar, influenta<br />
manifestata prin reducerea resurselor de apa in anumite zone ale Terrei.<br />
Ca strategii de dezvoltare, s-au identificat:<br />
‣ Planul National de Dezvoltare 2007 – 2013 elaborat de Guvernul<br />
Romaniei in decembrie 2005;<br />
INHGA – DGA 1
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
‣ Cadrul Strategic National de Referinta 2007 – 2013 elaborat de<br />
Guvernul Romaniei in aprilie 2006;<br />
‣ Programul National de Dezvoltare Rurala 2007 – 2013 elaborat de<br />
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale in anul 2007 (versiunea<br />
consolidata);<br />
‣ Propunere pentru definirea strategiei privind amenajarile de<br />
imbunatatiri funciare – irigatii, desecari, combaterea eroziunii<br />
solului si aparare impotriva inundatiilor elaborata de Ministerul<br />
Agriculturii si Dezvoltarii Rurale in anul 2006;<br />
‣ Strategia Energetica a Romaniei in perioada 2007 – 2020<br />
elaborata de Ministerul Economiei si Finantelor – varianta 16 mai<br />
2007;<br />
‣ Strategia de Dezvoltare privind Industria Miniera elaborata de<br />
Ministerul Economiei si Finantelor<br />
‣ Strategia privind Turismul elaborata de Ministerul Dezvoltarii,<br />
Lucrarilor publice si Locuintei<br />
‣ Planurile de Amenajare Teritoriale Judetene;<br />
‣ Situatia privind dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apa in<br />
sistem centralizat si a retelelor publice de canalizare in judete,<br />
transmise de Consiliile Judetene;<br />
‣ Strategia Nationala a Romaniei privind schimbarile climatice<br />
2005 – 2007 elaborata de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile;<br />
‣ Strategia Nationala de Conservare a Biodiversitatii – 2000<br />
elaborata de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile;<br />
‣ Planul National Strategic pentru Pescuit 2007 – 2013 elaborat de<br />
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.<br />
Principalele prevederi ce vizeaza domeniul gestionarii resurselor de apa sau<br />
legate de acestea sunt prezentate succint in cele ce urmeaza.<br />
Inainte de prezentarea prevederilor susmentionate s-a considerat necesar sa se<br />
prezinte unele aspecte privind politica Uniunii Europene in domeniul apei si in<br />
special poilitica acesteia in rezolvarea problemei deficitului de apa si a secetei<br />
in Uniune.<br />
INHGA – DGA 2
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
2. POLITICA UNIUNII EUROPENE IN DOMENIUL APEI<br />
Directiva - Cadru privind Apa 2000/60/EC stabileste un cadru legal pentru a<br />
garanta cantitati suficiente de apa de buna calitate in Europa. Obiectivele sale<br />
cheie sunt:<br />
‣ sa extinda protectia apei pentru toate apele: apele de suprafata si<br />
subterane interioare si litorale;<br />
‣ sa atinga o “stare buna” pentru toate apele pana in 2015;<br />
‣ sa puna bazele gestionarii apelor pe bazine hidrografice;<br />
‣ sa combine valorile limita ale emisiilor cu standardele de calitate a<br />
mediului;<br />
‣ sa asigure ca pretul apei ofera stimulente adecvate consumatorilor<br />
de apa pentru ca acestia sa foloseasca eficient resursele de apa;<br />
‣ sa implice mai strans cetatenii;<br />
‣ sa alinieze legislatia tarilor membre.<br />
Directiva a identificat si doua domenii in care este necesara o legislatie mai<br />
eficienta: apele subterane (articolul 17) si substantele prioritare (articolul 16).<br />
Noua directiva privind apele subterane a fost adoptata recent de catre<br />
Parlamentul European si Consiliu, in timp ce propunerea de directiva privind<br />
substantele prioritare este inca in curs de negociere.<br />
Alte doua propuneri legislative recente vor extinde domeniul de aplicare al<br />
politicii UE in domeniul apei si vor completa cadrul cuprinzator al gestionarii si<br />
protectiei apelor: propunerea de directive privind evaluarea si managementul<br />
riscului la inundatii – deja adoptata - si propunerea de directiva privind strategia<br />
maritima.<br />
3. POLITICA UNIUNII EUROPENE PENTRU REZOLVAREA PROBLEMEI<br />
DEFICITULUI DE APA SI A SECETEI<br />
Aceasta politica este prezentata intr-un document aprobat in anul 2007<br />
{COM(2007) 414 final}. Acest document este realizat pe baza unui studiu de<br />
impact.<br />
Probleme abordate<br />
‣ Pana in prezent au fost identificate 33 de bazine hidrografice<br />
afectate de deficitul de apa. Acestea reprezinta o suprafata totala<br />
de 460 000 km² (aproximativ 10% din suprafata totala a UE) si<br />
sunt populate in total de 82 de milioane de locuitori (aproximativ<br />
16,5% din populatia UE).<br />
INHGA – DGA 3
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
‣ Majoritatea statelor membre au raportat cazuri de seceta care s-<br />
au produs din anul 1976 pana in prezent. Intre 2000 si 2006, in<br />
medie seceta a afectat 15% din suprafata totala a UE si 17% din<br />
totalul populatiei UE.<br />
‣ Repartitia spatiala si temporala a resurselor hidrologice pe<br />
teritoriul Europei se numara printre principalii factori ai deficitului<br />
de apa si ai secetei.<br />
‣ De asemenea, in general, politicile de tarifare a apei nu reflecta<br />
nivelul precar al resurselor de apa la nivel local. Principiul<br />
„utilizatorul plateste” este rareori pus in aplicare. Aceste lacune au<br />
ca rezultat proasta gestionare a resurselor de apa, desi Directiva-<br />
Cadru privind Apa (DCA) defineste principiile care permit<br />
dezvoltarea unor instrumente economice eficiente.<br />
‣ Planificarea teritoriala neadecvata si alocarea necorespunzatoare<br />
a apei intre sectoarele economice conduc la o serie de<br />
dezechilibre intre cerintele de apa si resursele de apa existente.<br />
‣ Principalul utilizator este agricultura (care detine o pondere de<br />
64%), urmata de energie (20%), aprovizionarea cu apa a<br />
populatiei (12%) si industrie (4%). Turismul poate exercita o<br />
presiune considerabila asupra captarii apei, in special in sudul<br />
Europei si in zonele de coasta in care resursele de apa dulce sunt<br />
limitate.<br />
‣ In Europa, potentialul de economisire a apei este enorm. Europa<br />
continua sa risipeasca cel putin 20% din apa din cauza<br />
ineficientei.<br />
‣ In general, in politicile sectoriale privind apa, din cauza integrarii<br />
insuficiente a problemelor legate de apa, se observa o lipsa de<br />
coerenta si uneori chiar existenta unor efecte contraproductive<br />
asupra protectiei resurselor de apa.<br />
‣ In ceea ce priveste cazurile de seceta, acestea au fost deseori<br />
solutionate printr-o abordare bazata pe gestionarea crizei, dictata<br />
de lipsa pregatirii din timp in eventualitatea producerii unor astfel<br />
de fenomene extreme.<br />
‣ Cazurile de deficit de apa intalnite la nivelul bazinelor hidrografice<br />
au avut deja repercusiuni perceptibile asupra economiei, a<br />
societatii si a mediului si, in consecinta, asupra costurilor.<br />
‣ Secetele au consecinte economice, sociale si ecologice imediate<br />
si semnificative, care pot continua si dupa sfarsitul secetei.<br />
‣ Impactul economic direct al cazurilor de seceta in ultimii treizeci<br />
de ani este estimat la cel putin 100 de miliarde de euro.<br />
INHGA – DGA 4
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Perspectivele in cazul in care politicile raman neschimbate<br />
Obiective<br />
‣ In total, pana in anii 2070 procentul suprafetei bazinelor<br />
hidrografice europene care se confrunta cu probleme grave legate<br />
de insuficienta apei vor creste, dupa toate probabilitatile, de la<br />
19%, cat reprezinta la ora actuala, la 34-36%.<br />
‣ Efectele dezvoltarii economice si sociale asupra resurselor de apa<br />
ar putea avea aceeasi magnitudine ca cele ale schimbarilor<br />
climatice asupra disponibilitatii apei.<br />
‣ In urmatoarele decenii, tarile din sud-est ar putea constitui zona cu<br />
cea mai mare crestere a problemelor legate de resursele de apa.<br />
‣ DCA furnizeaza toate instrumentele necesare pentru o gestionare<br />
a apei cu adevarat durabila. Cu toate acestea, punerea in aplicare<br />
a acestor instrumente (in special tarifarea apei si recuperarea<br />
costurilor) in cele mai eficiente moduri ramane o provocare.<br />
‣ In cazul in care situatia ramane neschimbata, problema risca sa<br />
evolueze dupa cum urmeaza:<br />
Obiective strategice generale:<br />
se va mentine o planificare teritoriala necorespunzatoare<br />
in unele din bazinele hidrografice cele mai afectate de<br />
lipsa de apa;<br />
se va continua risipa si utilizarea ineficienta a apei in<br />
gospodarii si in multe din sectoarele economice.<br />
‣ abordarea impactului din ce in ce mai puternic al deficitului de apa<br />
si al secetei in Uniunea Europeana;<br />
‣ asigurarea protectiei pe termen lung a resurselor de apa<br />
disponibile;<br />
‣ asigurarea disponibilitatii durabile a apei pe intreg teritoriul<br />
Europei si promovarea modalitatilor durabile de utilizare a apei.<br />
Obiective specifice:<br />
‣ imbunatatirea masurilor pregatitoare in eventualitatea cresterii<br />
frecventei secetelor;<br />
‣ atenuarea tuturor efectelor deficitului de apa si ale secetei asupra<br />
mediului, economiei si societatii;<br />
‣ crearea de conditii pentru o dezvoltare economica si sociala<br />
durabila pe teritoriul Europei in contextul schimbarilor climatice si<br />
al cresterii frecventei cazurilor de deficit de apa si seceta.<br />
INHGA – DGA 5
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiective operationale<br />
‣ identificarea celor mai adecvate si rentabile masuri pentru a<br />
aborda in mod eficient aspectele legate de deficitul de apa si<br />
seceta;<br />
‣ stabilirea eventualelor prioritati sau a unei ierarhii care sa<br />
serveasca drept orientari in procesul de adoptare a politicilor in<br />
lumina disponibilitatii la nivel de bazin hidrografic.<br />
Principalele optiuni strategice disponibile pentru realizarea obiectivelor<br />
In afara scenariului in care politicile ar ramane neschimbate, au fost<br />
identificate trei optiuni.<br />
‣ Optiunea A: „Numai aprovizionarea cu apa”<br />
Masurile luate in considerare in cadrul acestei optiuni constau in:<br />
promovarea crearii de noi infrastructuri de aprovizionare cu apa pe<br />
baza legislatiei UE in vigoare;<br />
sustinerea crearii la scara larga de noi infrastructuri de<br />
aprovizionare cu apa, acordandu-se prioritate alocarii de fonduri<br />
UE si nationale.<br />
‣ Optiunea B: „Numai politicile de tarifare a apei”<br />
Masurile luate in considerare in cadrul acestei optiuni includ:<br />
tarifarea eficienta a apei;<br />
recuperarea costurilor.<br />
‣ Optiunea C: Abordare integrata<br />
Masurile luate in considerare includ masuri care au ca obiectiv:<br />
diminuarea efectelor secetelor;<br />
sprijinirea alocarii eficiente a apei si a exploatarii durabile a<br />
solurilor;<br />
incurajarea utilizarii tehnologiilor si practicilor care favorizeaza<br />
utilizarea eficienta a apei;<br />
incurajarea formarii in Europa a unei culturi a economisirii apei;<br />
crearea de noi infrastructuri de aprovizionare cu apa.<br />
Analiza impactului optiunilor<br />
Optiunea A: Numai aprovizionarea cu apa<br />
Impactul asupra mediului<br />
INHGA – DGA 6
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
‣ Lacurile de acumulare joaca un rol important in aprovizionarea cu<br />
apa a populatiei, in irigatii si in utilizarile industriale. Cu toate<br />
acestea, construirea de baraje si transferurile de apa pot avea<br />
implicatii serioase pentru functionarea ecosistemelor de apa dulce<br />
intr-un bazin hidrografic si un impact negativ asupra statutului<br />
ecologic al maselor de apa.<br />
‣ Data fiind nesiguranta actuala in ceea ce priveste impactul<br />
ecologic al tuturor solutiilor alternative, cum ar fi desalinizarea -<br />
inclusiv cantitatea de energie utilizata - si, prin extensie,<br />
compatibilitatea acesteia cu Politica Energetica pentru Europa,<br />
este necesara elaborarea unor evaluari suplimentare de risc<br />
inainte de adoptarea unei pozitii definitive de catre Comisie.<br />
Impactul economic<br />
Impactul social<br />
‣ La prima vedere, conform asteptarilor, impactul pe termen scurt<br />
asupra economiei ar trebui sa fie unul pozitiv. Orice infrastructura<br />
noua de aprovizionare cu apa poate sprijini dezvoltarea<br />
activitatilor in zonele adiacente noii infrastructuri.<br />
‣ Cu toate acestea, barajele si transferurile de apa prezinta o serie<br />
de deficiente, scoase in evidenta de Comisia Mondiala a<br />
Barajelor. O serie de proiecte existente indica alte deficiente in<br />
ceea ce priveste solutiile alternative.<br />
‣ In Europa, se pot preconiza putine posibilitati de creare de<br />
infrastructuri de aprovizionare cu apa care sa nu constea in<br />
cresterea presiunii asupra resurselor de apa, deja sensibile, si<br />
consumarea resurselor existente pana la epuizarea completa a<br />
acestora. Va trebui sa se identifice noi oportunitati dincolo de<br />
granitele Europei, in tarile invecinate care vor dispune inca de<br />
suficienta apa, cum ar fi Rusia.<br />
‣ Unul din rezultatele preconizate este acela ca sectoarele<br />
economice ar putea decide, in lumina profiturilor reduse generate<br />
de activitatea pe care o desfasoara, sa-si delocalizeze activitatea<br />
partial sau integral in afara Europei, pentru a gasi apa mai ieftina.<br />
‣ Impactul pe termen scurt asupra societatii ar trebui sa fie pozitiv<br />
daca unul din obiectivele noii infrastructuri consta in<br />
aprovizionarea cu apa a populatiei. Se pot dezvolta noi activitati<br />
economice care sa favorizeze crearea de noi locuri de munca.<br />
Cu toate acestea, avantajele ar putea fi limitate daca dezvoltarea de noi<br />
infrastructuri de aprovizionare cu apa a populatiei presupune transferuri de<br />
costuri de la unele sectoare economice la gospodarii sau in cazul<br />
INHGA – DGA 7
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
transferurilor de apa, daca acestea conduc la aparitia unor conflicte politice<br />
intre bazinele donatoare si cele receptoare.<br />
Optiunea B: Numai politicile de tarifare a apei<br />
‣ Impactul politicilor de tarifare a apei difera in functie de contextul<br />
socio-economic si de conditiile naturale.<br />
‣ In general, politicile de tarifare a apei nu sunt suficiente in sine<br />
pentru a da un raspuns la problema deficitului de apa si a secetei,<br />
insa se pot dovedi eficiente daca sunt completate cu alte masuri.<br />
Impactul asupra mediului<br />
‣ In ceea ce priveste agricultura, punerea in aplicare a politicii de<br />
tarifare a apei conduce la modificari in ceea ce priveste<br />
exploatarea solurilor, acordandu-se prioritate masurilor celor mai<br />
rentabile. Totusi, preturile actuale sunt deseori cu mult sub nivelul<br />
la care ar trebui sa fie pentru ca agricultorii sa gaseasca un interes<br />
financiar semnificativ pentru economisirea apei.<br />
‣ De asemenea, datele disponibile arata ca in situatiile in care se<br />
introduce un sistem de contorizare a apei, consumul de apa in<br />
gospodarii scade. Totusi, se poate stabili un anumit prag sub care<br />
majorarea preturilor nu afecteaza nivelul consumului.<br />
‣ In ceea ce priveste cererea de apa in scopul utilizarii in industrie,<br />
aceasta se caracterizeaza, potrivit datelor disponibile, printr-o<br />
anumita elasticitate. Un rol important il detine varietatea posibilelor<br />
alternative.<br />
Impactul economic<br />
Impactul social<br />
‣ Punerea in aplicare a unei politici de tarifare a apei care sa ia in<br />
considerare atat costurile legate de mediu cat si pe cele legate de<br />
lipsa apei poate determina o alocare eficienta a resurselor,<br />
conducand la o crestere a bunastarii sociale. Conform studiilor de<br />
caz cu privire la impactul macroeconomic al agriculturii durabile<br />
realizate in mai multe state membre, conversia la scara larga a<br />
terenurilor arabile in agricultura durabila prin internalizarea<br />
politicilor aduce avantaje economice.<br />
‣ Articolul 9 din DCA stabileste conditiile pentru recuperarea<br />
costurilor pentru serviciile legate de apa. Printre altele, acest<br />
articol prevede ca statele membre trebuie sa ia in considerare<br />
efectele sociale, ecologice si economice ale recuperarii. Prin<br />
urmare, statele membre sunt autorizate sa isi ajusteze politicile de<br />
tarifare a apei in functie de anumite considerente sociale.<br />
INHGA – DGA 8
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Optiunea C: Abordare integrata<br />
Potentialul de economisire si de utilizare eficienta a apei<br />
‣ Evaluarea potentialului de economisire a apei in Europa in urma<br />
punerii in aplicare a masurilor corespunzatoare arata ca se poate<br />
economisi cel putin 20% din apa.<br />
‣ Reducerea cererii de apa este posibila fara ca activitatile<br />
economice sa fie afectate si poate aduce avantaje economice,<br />
sociale si ecologice.<br />
‣ Risipa de apa poate fi considerata o cheltuiala suplimentara (pe<br />
langa exploatare, furnizare si prelucrare), iar economiile financiare<br />
realizabile sunt enorme.<br />
‣ Deseori, gestionarea cererii de apa pare sa fie mult mai<br />
avantajoasa din punct de vedere economic decat cresterea<br />
disponibilului de apa. Putinele studii disponibile in care se<br />
regaseste acest tip de comparatie arata un raport de 1:3 sau chiar<br />
1:10 intre costul pe metru cub „economisit” si „furnizat”.<br />
Impactul economic<br />
Este esential sa se mentioneze ca punerea in aplicare a unor masuri<br />
specifice va necesita definirea de masuri de insotire corespunzatoare care sa<br />
ia in considerare factori regionali, sectoriali si sociali specifici. Aceste masuri<br />
vor necesita o analiza suplimentara.<br />
‣ Politicile sectoriale ofera posibilitati de abordare a problemei<br />
deficitului de apa si a secetei. Totusi, eficienta acestor politici ar<br />
putea fi imbunatatita prin ajustarea lor in asa fel incat sa ia in<br />
considerare aspecte cantitative legate de apa.<br />
‣ Reformele succesive ale Politicii Agricole Comune (PAC) si, in<br />
special, sprijinul pentru dezvoltarea rurala au contribuit la<br />
imbunatatirea situatiei. Cu toate acestea, captarea excesiva<br />
ramane o problema cauzata de punerea incompleta in aplicare a<br />
decuplarii de anumite state membre. Adaptarile viitoare ale PAC si<br />
verificarea eficientei acesteia din 2008 ar putea oferi ocazia de a<br />
analiza modalitatile optime de integrare in instrumentele PAC a<br />
aspectelor cantitative legate de apa. In acest context, ar trebui, de<br />
exemplu, sa se analizeze in ce masura ar putea PAC si verificarea<br />
eficientei acesteia din 2008 sa promoveze o utilizare mai completa<br />
a decuplarii integrale si o intensificare a sprijinului pentru<br />
gestionarea apei in cadrul programelor de dezvoltare rurala.<br />
‣ De asemenea, este important sa se garanteze ca viitoarele<br />
revizuiri ale fondurilor structurale vor conduce la o mai buna<br />
acoperire a zonelor vizate de aspectele disponibilitatea apei.<br />
INHGA – DGA 9
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Impactul social<br />
Extinderea acestor bugete si identificarea posibilelor sinergii dintre<br />
politici nu ar avea consecinte bugetare asupra altor politici de<br />
mediu europene.<br />
‣ In ceea ce priveste impactul stimulentelor la nivel national,<br />
evaluarea instrumentelor utilizate pentru sectorul energetic ofera<br />
informatii interesante cu privire la eficacitatea probabila a punerii<br />
in aplicare a acestora in sectorul apei.<br />
‣ Este evident ca elaborarea de tehnologii si produse care permit o<br />
utilizare eficienta a apei stimuleaza piata si conduce la cresterea<br />
competitivitatii industriei europene, cum s-a intamplat deja in<br />
sectorul energetic.<br />
‣ Politicile de economisire a apei au un impact social pozitiv, in<br />
special asupra crearii durabile de locuri de munca in sfera publica.<br />
Impactul asupra mediului<br />
‣ Apa economisita nu va fi risipita si nu va contribui la emisii directe<br />
in masele de apa. Mai general, reducerea captarii din mediul<br />
natural va conduce la imbunatatirea situatiei maselor de apa si la<br />
conservarea ecosistemelor.<br />
Este necesar sa se puna accentul pe optiunile care contribuie in mod<br />
semnificativ la imbunatatirea tuturor practicilor de gestionare a cererii de apa.<br />
Avand in vedere potentialul de economisire si de utilizare eficienta a apei in<br />
Europa in ansamblul sau, aceasta tema se reduce la necesitatea de a se<br />
introduce o ierarhizare clara a apei care sa serveasca drept punct de<br />
orientare in procesul de adoptare a politicilor. Ar trebui luata in considerare<br />
posibilitatea crearii de noi infrastructuri de aprovizionare cu apa, in situatia in<br />
care sunt epuizate celelalte optiuni pentru gestionarea cererii de apa, inclusiv<br />
alternativa politicii de tarifare eficienta a apei si cea a rentabilitatii.<br />
Compararea optiunilor<br />
‣ Optiunea A poate aduce avantaje interesante pentru economie si<br />
societate pe termen scurt, in timp ce impactul asupra mediului ar<br />
fi, probabil, unul negativ. Din evaluarea impactului pe termen lung<br />
reiese un raport cost – eficienta negativ pentru economie,<br />
societate si mediu.<br />
‣ Optiunea B ar avea, probabil, un impact pozitiv asupra economiei<br />
si a mediului in situatiile in care se introduc politici de tarifare<br />
eficienta a apei si recuperarea costurilor pentru serviciile legate de<br />
apa. Impactul social poate depinde de nivelul de tarifare a apei<br />
luat in considerare si ar putea sa se dovedeasca a fi unul negativ<br />
INHGA – DGA 10
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
pentru o parte din sectoarele economice sau pentru unele clase<br />
sociale ale populatiei.<br />
‣ Optiunea C va da rezultate treptat. Impactul asupra economiei ar<br />
fi, probabil, pozitiv de la inceput si se va imbunatati progresiv pe<br />
termen lung. Si impactul social va fi pozitiv cu timpul. Conform<br />
previziunilor, aceasta optiune ar avea asupra mediului un impact<br />
pozitiv semnificativ, in continua imbunatatire. In comparatie cu<br />
celelalte optiuni, aceasta ar avea cele mai insemnate avantaje<br />
ecologice.<br />
Pe baza acestei evaluari, se pare ca cea mai promitatoare dintre cele trei<br />
este optiunea C. Aceasta asigura cel mai bun raport cost - eficienta pe<br />
termen lung.<br />
Elaborarea altor politici si masuri care sa abordeze aspecte legate de<br />
deficitul de apa si de seceta va necesita, in orice caz, o serie suplimentara<br />
de studii de impact detaliate. Pasii urmatori vor consta in analizarea mai<br />
aprofundata a datelor disponibile si in evaluarea cantitativa a masurilor<br />
selectate, extrase din gama larga de optiuni propuse in comunicare.<br />
De asemenea, este evident ca punerea in aplicare a unor masuri specifice va<br />
necesita definirea de masuri de insotire corespunzatoare adaptate la factorii<br />
regionali, sectoriali si sociali specifici. Aceste masuri vor necesita la randul<br />
lor o analiza suplimentara.<br />
Monitorizare si evaluare<br />
Problema pe care o reprezinta deficitul de apa si seceta va trebui abordata<br />
atat ca o provocare ecologica esentiala cat si ca o conditie preliminara pentru<br />
cresterea economica durabila in Europa.<br />
Comisia va analiza progresele inregistrate catre orientarile stabilite si va<br />
transmite rapoarte cu privire la acestea Consiliului si Parlamentului<br />
European. Raportul va fi prezentat in cadrul unui forum al partilor interesate,<br />
care va fi organizat in 2008.<br />
4. RAPORT ASUPRA OBIECTIVELOR DE DEZ<strong>VOL</strong>TARE ALE<br />
MILENIULUI<br />
Declaratia Mileniului a fost adoptata in cadrul Summit-ului Mileniului “Rolul<br />
Organizatiei Natiunilor Unite in Secolul XXI” de catre 191 de tari, printre care si<br />
Romania (septembrie 2000). Ca urmare, Guvernul Romaniei cu sprijinul<br />
sistemului ONU in Romania, a elaborat Raportul privind Obiectivele de<br />
Dezvoltare ale Mileniului. Acesta fixeaza o serie de tinte precise pentru orizontul<br />
de timp 2009 - 2015, in domenii critice ale dezvoltarii. Printre obiectivele fixate,<br />
in numar de opt, se evidentiaza si obiectivul cu numarul 7 care se refera la<br />
“Asigurarea Durabilitatii Mediului”.<br />
INHGA – DGA 11
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Tintele stabilite in cadrul acestui obiectiv sunt:<br />
‣ cresterea gradului de impadurire, de la 27% la 35% din suprafata<br />
tarii, pana in anul 2040;<br />
‣ cresterea proportiei ariilor protejate, de la 2,56% din suprafata tarii in<br />
anul 1990, la 10% in anul 2015;<br />
‣ reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera;<br />
‣ cresterea, pana in anul 2015, a procentului persoanelor care au<br />
acces la apa potabila.<br />
Pentru a intelege amploarea acestei ultime tinte trebuie precizat ca in prezent<br />
situatia privind alimentarea cu apa potabila in sistem centralizat a localitatilor<br />
urbane si rurale se prezenta astfel:<br />
‣ 315 orase au sisteme centralizate de alimentare cu apa;<br />
‣ 1620 de comune au de asemenea sisteme centralizate de apa<br />
potabila;<br />
‣ lungimea simpla a retelelor de distributie a apei este de 47779,9 km<br />
din care 25171,2 km in mediul urban si 22606,7 km in mediul rural.<br />
De aprovizionarea cu apa in sistem centralizat beneficiaza un numar de 14,7<br />
mil. locuitori ceea ce reprezinta circa 68 % din populatia Romaniei, din care<br />
11,3 mil. locuitori (98%) in mediul urban si 3,4 mil. locuitori (33 %) in mediul<br />
rural.<br />
La nivelul Romaniei, populatia care beneficiaza de servicii de canalizare publica<br />
se cifreaza la 11,5 mil. locuitori din care 10,35 mil. locuitori in mediul urban si<br />
1,15 mil. locuitori in mediul rural, populatia care beneficiaza de ambele servicii<br />
(apa si canalizare) reprezentand 52 % din populatia tarii.<br />
In privinta localitatilor cu sisteme publice de canalizare, numarul acestora este<br />
de 306 localitati urbane si 387 localitati rurale.<br />
Lungimea totala simpla a retelei publice de canalizare este de 18380,9 km.<br />
In ceea ce priveste debitele instalate si volumele captate pentru alimentarea cu<br />
apa potabila a populatiei situatia se prezinta astfel:<br />
INHGA – DGA 12
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Alimentari cu apa pentru populatie disponibile la surse si prelevari<br />
Numar total<br />
captari<br />
Debite<br />
instalate<br />
(m 3 /s)<br />
Debite captate<br />
(m 3 /s)<br />
Volume<br />
captate<br />
(mil.m 3 )<br />
TOTAL 4263 139,92 41,96 1210,0<br />
din care:<br />
-rauri interioare 63,13 21,42 644,85<br />
-fluviul Dunarea 15,48 3,49 93,38<br />
-surse subterane 61,32 17,05 471,77<br />
5. PLANUL NATIONAL DE DEZ<strong>VOL</strong>TARE A ROMANIEI 2007-2013<br />
Ca urmare a negocierilor pentru Capitolul 22 – Mediu, Romania a obtinut<br />
anumite perioade de tranzitie in vederea conformarii cu directivele relevante din<br />
sectorul de apa. Astfel, pentru Directiva privind epurarea apelor uzate urbane,<br />
Romania trebuie sa se conformeze pana in 2015 in ceea ce priveste construirea<br />
sistemelor de canalizare si a statiilor de epurare a apelor uzate in aglomerarile<br />
urbane cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenti (l.e.), iar pana in 2018 in<br />
aglomerarile cu o populatie echivalenta cuprinsa intre 2.000 si 10.000 l.e.<br />
Costurile necesare pentru conformarea cu Directivele Europene din sectorul de<br />
apa au fost evaluate la aproximativ 12 miliarde euro (potrivit evaluarii realizate<br />
in cadrul proiectului PHARE “Asistenta tehnica pentru evaluarea costurilor de<br />
mediu si elaborarea planurilor de investitii in Romania”).<br />
Obiective generale<br />
Obiectivul principal al acestei prioritati nationale din PND il constituie protejarea<br />
si imbunatatirea calitatii mediului, in conformitate cu nevoile economice si<br />
sociale ale Romaniei, conducand astfel la imbunatatirea semnificativa a calitatii<br />
vietii prin incurajarea dezvoltarii durabile.<br />
Obiective specifice<br />
‣ Imbunatatirea standardelor de viata prin asigurarea serviciilor de utilitati<br />
publice in sectoarele apa si deseuri, la calitatea si in cantitatea necesara:<br />
dezvoltarea sistemelor integrate in infrastructura de apa si apa uzata<br />
in 40 regiuni/judete pana in 2015;<br />
construirea sistemelor integrate de gestionare a deseurilor in<br />
minimum 20 regiuni/judete si extinderea infrastructurii municipale de<br />
deseuri in alte 20 regiuni/judete pana in 2015.<br />
‣ Imbunatatirea calitatii mediului vizand, in special, conformarea cu Directivele<br />
relevante ale Uniunii Europene.<br />
INHGA – DGA 13
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Imbunatatirea calitatii apei prin:<br />
epurarea corespunzatoare a apelor uzate pentru minimum 250<br />
aglomerari cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenti,<br />
repezentand aprox. 62% din incarcarea biodegradabila, pana in<br />
2015;<br />
asigurarea calitatii apei potabile, conform standardelor<br />
europene, in toate aglomerarile urbane, precum si in localitatile<br />
rurale de peste 10.000 locuitori echivalenti pana in 2015.<br />
In cadrul Prioritatii 3 a PND, sunt avute in vedere urmatoarele sub-prioritati:<br />
‣ imbunatatirea standardelor de viata prin asigurarea serviciilor de<br />
utilitati publice la standardele de calitate si cantitate cerute, in<br />
sectoarele de apa si deseuri;<br />
‣ imbunatatirea sistemelor sectoriale de management de mediu.<br />
Imbunatatirea standardelor de viata prin asigurarea serviciilor de utilitati<br />
publice la standardele de calitate si cantitate cerute, in sectoarele de apa<br />
si deseuri<br />
Dezvoltarea sistemelor de infrastructuri de apa si apa uzata in regiunile mai<br />
putin dezvoltate si reducerea diferentelor dintre regiuni.<br />
Ca urmare a negocierilor pentru Capitolul 22 “Mediu”, au rezultat pentru<br />
Romania o serie de angajamente ce implica investitii considerabile in sectorul<br />
de apa si apa uzata, in toate aglomerarile urbane/rurale mai mari de 2.000 l.e.,<br />
in decursul unor perioade de tranzitie relativ scurte, dupa cum urmeaza:<br />
‣ 2015 – conformarea pentru sistemele de canalizare si statiile de<br />
epurare a apelor uzate in aglomerarile mai mari de 10.000 l.e.<br />
‣ 2018 – conformarea pentru sistemele de canalizare si statiile de<br />
epurare a apelor uzate in aglomerarile cu o populatie echivalenta<br />
intre 2.000 si 10.000 l.e.<br />
De asemenea, un alt obiectiv il constituie accesul populatiei la servicii de utilitati<br />
publice de apa si apa uzata, la standardele de calitate cerute si la un tarif<br />
acceptabil (mai mic de 4% din venitul pe gospodarie).<br />
Imbunatatirea sistemelor sectoriale de management de mediu<br />
Dezvoltarea sistemelor de management al apelor<br />
Principalele obiective ale acestei componenete stategice sunt:<br />
‣ reducerea poluarii cursurilor de apa, in special prin implementarea<br />
Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane si prin<br />
asigurarea unui management corespunzator al namolului provenit de<br />
la statiile de epurare a apelor uzate;<br />
INHGA – DGA 14
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
‣ accesul populatiei din regiuni specifice la sistemele publice de<br />
alimentare cu apa si canalizare.<br />
Primul obiectiv va fi atins prin derularea de actiuni ce vizeaza<br />
construirea/reabilitarea statiilor de epurare a apleor uzate, care vor asigura<br />
epurarea la un nivel avansat, in vederea conformarii cu cerintele stabilite pentru<br />
zonele sensibile (eliminarea nutrientilor) si pentru tratarea si eliminarea<br />
corespunzatoare a namolurilor. Principalii benficiari vizati sunt municipalitatile<br />
cu o populatie mai mare de 10000 l.e. De aemenea, localitatie cu o populatie<br />
echivalenta intre 2000 si 10000 vor fi eligibili in cazuri speciale bine definite.<br />
Cel de-al doilea obiectiv are in vedere asigurarea sprijinului pentru<br />
construirea/reabilitarea/modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata pentru<br />
zone specifice care nu pot fi incluse in proiecte regionale majore (sub-prioritatea<br />
3.3.1.). In acest caz, o atentie deosebita va fi acordata cerintelor Directivei<br />
98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman. Beneficiarii tinta<br />
sunt asociatiile de autoritati locale din zonele specifice.<br />
Actiunile care trebuie realizate prin acest element strategic sunt urmatoarele:<br />
‣ construirea/extinderea statiilor de epurare a apelor uzate in vederea<br />
atingerii nivelului corespunzator de epurare, in scopul imbunatatirii<br />
calitatii cursurilor de apa;<br />
‣ construirea/modernizarea facilitatilor de apa si apa uzata in zone<br />
specifice.<br />
Infrastructura rurala, in special drumurile rurale si sistemul de aprovizionare<br />
cu apa, a avut si are un impact semnificativ asupra dezvoltarii rurale in general,<br />
dar si asupra incurajarii investitiilor non-agricole, in special. Lipsa sistemelor de<br />
alimentare cu apa si a celor de canalizare afecteaza sanatatea familiilor in<br />
comunitatile rurale. In Romania, doar jumatate din comune sunt conectate la<br />
sistemele de alimentare cu apa, ceea ce inseamna ca doar ¼ din populatia<br />
rurala are acces la aceste facilitati (conform datelor din Analiza Spatiului Rural<br />
<strong>Romane</strong>sc din anul 2000).<br />
In ceea ce priveste infrastructura tehnico-edilitara – atat in cazul retelelor de<br />
distributie a apei, cat si in cazul conductelor de distributie a gazelor – au fost<br />
inregistrate unele progrese, procentul acestor retele in zona rurala ajungand la<br />
un nivel acceptabil (aproximativ 40% din totalul national). Asa cum rezulta si din<br />
analiza insa, sunt necesare eforturi suplimentare pentru dezvoltarea in<br />
continuare a acestor retele.<br />
In acelasi context, se inregistreaza un decalaj foarte mare intre mediul urban si<br />
rural in ceea ce priveste canalizarea, lungimea conductelor de canalizare la<br />
sate fiind in anul 2003 de doar 6% din totalul pe tara.<br />
INHGA – DGA 15
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
6. PLANUL NATIONAL STRATEGIC PENTRU DEZ<strong>VOL</strong>TARE RURALA<br />
2007-2013<br />
PNSDR a avut la baza Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1698/2005, din 20<br />
septembrie 2005, privind sprijinul pentru dezvoltarea rurala prin Fondul<br />
European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR).<br />
Masurile Planului National Strategic iau in considerare Liniile Strategice<br />
Comunitare ce fac referire la mediul rural.<br />
Planul National Strategic acopera perioada de programare 2007-2013. In<br />
functie de analiza situatiei socio-economice si de mediu, obtinuta pe baza<br />
datelor statistice disponibile, se precizeaza prioritatile si directiile dezvoltarii<br />
rurale, In stransa legatura cu prioritatile comunitare. Planul National Strategic<br />
reprezinta baza pentru implementarea Programului National de Dezvoltare<br />
Rurala pentru perioada 2007-2013.<br />
In anul 2005, Romania a avut o suprafata de 2,8 milioane ha amenajata cu<br />
sisteme de irigatii, din care 1,5 milioane ha cu infrastructura de irigatii recent<br />
reabilitata. Aceasta infrastructura de irigatii nu a fost suficient utilizata in ultimul<br />
deceniu Comparatia intre suprafata amenajata cu infrastructura de irigatii si<br />
utilizarea sistemelor de irigatii, scoate in evidenta faptul ca, intre anii 1998 –<br />
2003, suprafata irigata (cel putin o udare) a variat intre 15,6 - 37,9 % din totalul<br />
suprafetei amenajata cu o infrastructura de irigatii recent reabilitata.<br />
Suprafata amenajata pentru irigat si gradul de utilizare a sistemelor de<br />
irigatii<br />
Anul<br />
Suprafata<br />
amenajata<br />
pentru<br />
irigat<br />
[mii ha]<br />
Din<br />
care:<br />
arabil<br />
[mii<br />
ha]<br />
Suprafata<br />
irigabila<br />
(reamenajata)<br />
(mii ha)<br />
Suprafata<br />
irigata<br />
efectiv<br />
(mii ha)<br />
Ponderea suprafetei<br />
irigate efectiv<br />
%<br />
Din<br />
suprafata<br />
reabilitata<br />
total<br />
Din<br />
suprafata<br />
efectiv<br />
irigata<br />
1998 3006 2921 700 234 7.6 33.4<br />
1999 3084 2910 700 85 2.8 12.1<br />
2000 3082 2905 850 216 7.0 25.4<br />
2001 3081 2905 900 328 10.6 36.4<br />
2002 3006 2858 1311 488 16.2 37.2<br />
2003 3043 2871 1500 547 17.9 36.5<br />
Sursa: MADR (pentru coloanele 2-3 Anuarul Statistic si Anuarul FAO pentru anii 1998-2001;<br />
SNIF, departamentul statistic pentru anii 2002-2003 pentru coloanele 4-5)<br />
INHGA – DGA 16
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Sursa: MADR<br />
Situatia instalatiilor de irigat<br />
Anii Numarul de instalatii de irigatii folosit %<br />
1998 11700 100<br />
1999 4250 36.3<br />
2000 10800 92.3<br />
2001 16400 140.2<br />
2002 24400 208.5<br />
2003 27350 233.8<br />
Zonele defavorizate (ZD) pentru activitatile agricole<br />
Suprafete largi ale spatiului rural romanesc sunt considerate zone defavorizate<br />
(ZD), datorita caracteristicilor nefavorabile de mediu care limiteaza considerabil<br />
conditiile de utilizare a terenurilor agricole (se pot cultiva doar un numar limitat<br />
de plante datorita sezonului scurt de vegetatie, temperaturi mai scazute etc.), si<br />
a faptului ca apar costuri suplimentare, ca urmare a acestor conditii specifice de<br />
mediu. O parte importanta a zonelor defavorizate este localizata in Muntii<br />
Carpati, deoarece altitudinea si panta constituie adevarate obstacole in<br />
practicarea activitatilor agricole, care pot fi realizate doar cu cheltuieli<br />
suplimentare. In afara de zona defavorizata montana exista si alte zone,<br />
semnificativ defavorizate sau defavorizate de conditii naturale specifice,<br />
caracterizate prin limitarea posibilitatilor de utilizare a acestor terenuri si de<br />
productivitatea scazuta, datorita actiunii factorilor naturali restrictivi (potentialul<br />
productiv datorat conditiilor naturale este reflectat In nota de bonitare a<br />
terenurilor agricole. In aceasta ultima categorie sunt incluse:<br />
‣ zonele afectate de eroziune prin apa – ogase, ravene, torenti,<br />
‣ zonele cu un nivel foarte scazut de humus,<br />
‣ zonele cu ariditate extrema,<br />
‣ zonele cu exces de umiditate si cele expuse inundatiilor,<br />
‣ zonele cu soluri saraturate sau acide,<br />
‣ zonele nisipoase si cele predispuse la desertificare;<br />
‣ zonele cu conditii extreme de textura a solului (extrem de argiloase<br />
sau de nisipoase).<br />
Managementul resurselor naturale in agricultura si silvicultura<br />
Solul<br />
In general, Romania este recunoscuta ca fiind o tara cu soluri de buna calitate,<br />
o mare parte a solurilor incadrandu-se in categoriile superioare de fertilitate.<br />
INHGA – DGA 17
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Totusi, o importana parte a solurilor este afectata sau este expusa la risc inalt<br />
de degradare din cauza eroziunii, acidifierii, alcalinizarii, umiditatii sau secetei<br />
excesive, salinizarii si compactarii. Eroziunea solului este un fenomen larg<br />
raspandit.<br />
Principalul proces de degradare a solului, prin extensie si impact socioeconomic,<br />
il reprezinta eroziunea prin apa, care impreuna cu alunecarile de<br />
teren afecteaza peste 7 milioane ha teren agricol. Regiunile cu cea mai mare<br />
intensitate a eroziunii solului sunt: Podisul Moldovei, dealurile subcarpatice<br />
dintre Trotus si Olt, Podisul Getic si Depresiunea Colinara a Transilvaniei.<br />
Cantitatea de sol pierduta prin eroziune anual, la nivelul intregii tari, este de 126<br />
milioane tone.<br />
Un rol activ in aparitia si evolutia proceselor si formelor de eroziune accentuata<br />
il au viiturile si scurgerile superficiale de pe versanti. Aceste fenomene sunt<br />
datorate averselor cu caracter torential, specifice climatului continental, avand o<br />
frecventa ridicata in perioada mai – august.<br />
Al doilea factor ca importanta in degradarea solului este excesul de umiditate<br />
care afecteaza 3,8 milioane ha teren agricol si 0,6 milioane terenuri forestiere,<br />
iar seceta frecventa se manifesta pe aproximativ 7,1 milioane ha de teren<br />
agricol si 0,2 milioane ha teren silvic.<br />
Un proces natural primar care afecteaza calitatea solului este saraturarea. In<br />
mare masura, acesta este intensificat de unele tehnici ameliorative impropriu<br />
aplicate, cum sunt indiguirea, desecarea si irigatia. Procesele de salinizare<br />
afecteaza in prezent cca. 614 mii ha, fiind cu deosebire raspandite in estul<br />
Campiei <strong>Romane</strong> si in Campia de Vest.<br />
Apa<br />
In Romania sunt intalnite toate tipurile de resurse de apa dulce (rauri, lacuri<br />
naturale si artificiale, fluviul Dunarea precum si apele subterane). Principala<br />
sursa de apa provine din Dunare si din celelalte rauri mari. Precipitatiile nu au o<br />
repartitie uniforma in spatiu si timp, ceea ce determina mari fluctuatii ale<br />
recoltelor. Exceptand Dunarea, Romania are o medie de circa 2000 m 3<br />
apa/locuitor/an.<br />
Deficitul de apa se manifesta in Podisul Dobrogei, pe grindurile Deltei Dunarii,<br />
in partea estica a Podisului Moldovei si a Podisului Barlad, in partea de sud a<br />
Campiei <strong>Romane</strong> si in partea de vest a Campiei de Vest, in aceste zone<br />
existand si o regularizare insuficienta a raurilor. O zona speciala unde este<br />
prezent deficitul de apa este Delta Dunarii unde, desi uscatul reprezinta numai<br />
13% din suprafata totala (restul suprafetei fiind acoperita de brate, canale,<br />
lacuri, balti etc.), pe majoritatea acestor terenuri se intalnesc soluri ce se afla<br />
dincolo de zona inundabila, caracterizate de un drenaj rapid si de un proces<br />
intens de evapotranspiratie, specific solurilor nisipoase si cu un climat in care se<br />
INHGA – DGA 18
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
inregistreaza cele mai mari temperaturi medii anuale ridicate, precum si cele<br />
mai scazute valori ale precipitatiilor din tara.<br />
De-a lungul timpului s-au produs modificari cantitative si calitative ale regimului<br />
natural al apei in anumite regiuni ale tarii, datorita lucrarilor hidrotehnice,<br />
captarilor de apa si poluarii. Dinamica fertilizarii la nivel national nu determina o<br />
presiune reala asupra calitatii apei. Aceasta situatie este consecinta capacitatii<br />
reduse a fermierilor de a achizitiona produse chimice utilizate In agricultura.<br />
Statisticile recente arata o tendinta crescatoare in ceea ce priveste utilizarea<br />
ingrasamintelor chimice si organice si a pesticidelor.<br />
La sfarsitul anului 2004 s-a realizat o inventariere la nivel de unitate<br />
administrativ-teritoriala NUTS 5 (comuna) pentru a se identifica zonele<br />
vulnerabile la nitrati. Pe baza acestei inventarieri, au fost identificate 251<br />
comune ce detin 1138114 ha teren agricol (din care 809326 ha teren arabil) si<br />
care sunt vulnerabile la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole (166<br />
surse actuale si 34 surse istorice).<br />
Eutrofizarea care s-a produs dupa anul 1990 a fost o consecinta a utilizarii<br />
intensive a produselor chimice (pe baza de azot, fosfor si potasiu) sau datorita<br />
unei gospodariri inadecvate a apelor reziduale din fermele zootehnice mari,<br />
precum si datorita lipsei epurarii apelor uzate. <strong>Apele</strong> subterane din zona rurala<br />
sunt calitate slaba, mai ales acolo unde nu exista canalizare si deseurile ajung<br />
direct in apele subterane (prin latrinele permeabile si prin santurile de scurgere)<br />
sau indirect (prin depozitele de gunoi de grajd sau prin depozitele de gunoi<br />
menajer). In unele zone, apele subterane sunt poluate si nu sunt in conformitate<br />
cu standardele de calitate. Prezenta concetratiilor ridicate de nitrati din apele<br />
subterane afecteaza, in unele zone ale tarii, sanatatea umana.<br />
Sistemul centralizat de alimentare cu apa si canalizare este deficient la nivel<br />
national. Analiza statistica a principalelor surse de ape reziduale in 2005 a<br />
aratat ca, din volumul total deversat de peste 4034 milioane m 3 /an, aproximativ<br />
2626 milioane m 3 /an, reprezentand 65 %, sunt ape reziduale care necesita<br />
tratare. Din volumul total al apelor reziduale care necesita tratare, aproximativ<br />
21 % au fost suficient tratate, alte 45 % reprezinta ape reziduale netratate, iar<br />
aproximativ 34 % din apele reziduale au fost insuficient tratate. De aceea, in<br />
anul 2005, cca. 79 % din apele reziduale, provenite din principalele surse de<br />
poluare, au fost deversate fara sa fie tratate sau insuficient tratate in receptorii<br />
naturali (in special in rauri).<br />
In spatiul rural aproximativ 67 % din populatie nu are acces la apa in sistem<br />
centralizat de alimentare si aproximativ 90 % nu are acces la canalizare. Aceste<br />
aspecte afecteaza calitatea apelor, atat a celor de suprafata cat si a celor<br />
subterane, intrucat apa reziduala ajunge direct (prin latrinele permeabile si prin<br />
santurile de scurgere) sau indirect (prin depozitele de gunoi de grajd sau prin<br />
depozitele de gunoi menajer) la acestea. In anumite zone, apa de suprafata<br />
poate fi poluata si nu sunt indeplinite standardele de calitate. O importanta<br />
INHGA – DGA 19
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
imbunatatire a acestei situatii a fost facuta prin programul SAPARD. Prin cele<br />
234 proiecte finantate, sistemul centralizat de alimentare cu apa a fost extins cu<br />
4202 km, oferind servicii pentru 850000 locuitori, iar prin cele 77 proiecte pentru<br />
canalizare din spatiul rural, 781 km au fost adaugati retelei existente, oferind<br />
servicii pentru alti 310000 locuitori.<br />
In unele regiuni ale tarii exista zone cu exces de umiditate si expuse la<br />
inundatii.<br />
Aceste zone sunt importante pentru managementul conservarii biodiversitatii si<br />
sunt prezente in numeroase regiuni ale tarii: Campia de Vest, Lunca Dunarii,<br />
Podisul Somesan, Depresiunea Brasov si Lunca Siretului.<br />
Romania are o frecventa ridicata de aparitie a inundatiilor, in special primavara<br />
la topirea zapezii si vara din cauza ploilor torentiale, cand debitele raurilor cresc<br />
peste cota normala. In ultimii 16 ani, frecventa de producere a inundatiilor a<br />
crescut, ca o consecinta a schimbarilor climatice, a defrisarilor ilegale dar si din<br />
cauza lipsei mentinerii infrastructurii de prevenire a inundatiilor. Cele mai<br />
vulnerabile zone la inundatii sunt bazinele raurilor mari: Crisuri, Somes, Mures,<br />
Tarnave, Timis, Olt, Arges precum si lunca Dunarii. Au existat inundatii<br />
catastrofale in ultimii ani (2005 si 2006) care au condus la pierderea de vieti<br />
omenesti, pierderea de animale precum si la degradari serioase ale peisajului.<br />
Frecventa si intensitatea acestora pare sa fie in crestere.<br />
Calitatea vietii in zonele rurale<br />
Asigurarea unei retele de apa potabila curenta reprezinta o alta problema<br />
majora ce conditioneaza calitatea vietii si dezvoltarea activitatilor economice<br />
in mediul rural, iar aceste concluzii se bazeaza, pe o estimare cantitativa, fara a<br />
lua In considerare standardele de calitate a apei, obligatorii in acelasi timp.<br />
Doar 33% dintre locuitorii mediului rural au acces la reteaua publica de apa, iar<br />
in ceea ce priveste reteaua de apa calda situatia este mult mai critica. Dat fiind<br />
acest lucru, majoritatea gospodariilor (70%), folosesc fantanile pentru consumul<br />
de apa.<br />
In ciuda faptului ca prin implementarea Programului SAPARD, reteaua de apa<br />
acopera 4341 km si deserveste mai mult de 875486 de locuitori, aceasta<br />
ramane inca deficitara.<br />
Reteaua publica de canalizare este inca intr-o faza incipienta in mediul rural;<br />
la sfarsitul anului 2004, 373 de comune (10% din totalul populatiei rurale)<br />
beneficiaza de o retea de canalizare. (INS Anuarul Statistic al Romaniei 2006)<br />
Sistemul de protectie a mediului inconjurator este deficitar in mediul rural,<br />
existand un risc major de poluare a apei si de deteriorare a mediului .<br />
Riscul este si mai ridicat in localitatile rurale unde reteaua de canalizare nu este<br />
dezvoltata, in paralel cu retelele de distribuire a apei. Prin Programul SAPARD,<br />
s-au construit 856960 de km de conducte, care alimenteaza 335005 de<br />
locuitori.<br />
INHGA – DGA 20
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
In concluzie, situatia actuala a drumurilor, reteaua de apa curenta si<br />
reteaua de canalizare, afecteaza puternic calitatea vietii populatiei din<br />
mediul rural si constituie o piedica pentru dezvoltarea activitatilor<br />
economice in zonele rurale.<br />
7. STRATEGIA NATIONALA GENERALA PENTRU DEZ<strong>VOL</strong>TARE RURALA<br />
Strategia nationala generala pentru dezvoltare rurala, este elaborata pe<br />
baza analizei situatiei actuale din zonele rurale din Romania.<br />
Obiectivele strategiei si conformitatea cu alte politici nationale, precum si cu<br />
prioritatile UE (Lisabona si Goteburg) pe de o parte si cu Liniile Directoare<br />
Strategice Comune, pe de alta parte, sunt prezentate mai jos.<br />
Obiectivele strategiei<br />
Politica de dezvoltare rurala a Romaniei sprijinita prin Fondul European Agricol<br />
pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), reprezentand al doilea Pilon al Politicii<br />
Agricole Comune (PAC) este menita sa insoteasca politica de sprijin a Pilonului<br />
1, care asigura un venit de baza pentru agricultori. Al doilea Pilon sprijina<br />
dezvoltarea sectoarelor agricol si forestier, conservarea si protectia terenurilor,<br />
a naturii si mediului si imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale. Sprijinul<br />
acordat prin FEADR reprezinta implementarea politicilor de baza ale UE,<br />
inclusiv a Strategiei de la Lisabona si a Declaratiei de la Goteburg privind<br />
dezvoltarea durabila.<br />
Din anul 2007, Romania este membru al Uniunii Europene si a facut primii pasi<br />
pe piata UE. Restructurarea, modernizarea si dezvoltarea sectorului agricol si<br />
alimentar, precum si a sectorului silvic si de procesare a lemnului presupun o<br />
mare provocare in vederea cresterii competitivitatii acestora. Astfel, trebuie<br />
facute eforturi in vederea integrarii instrumentelor PAC ale UE cu politicile<br />
nationale si cu alte fonduri structurale pentru a putea utiliza toate resursele<br />
disponibile si a coordona aceste instrumente in beneficiul dezvoltarii rurale din<br />
Romania.<br />
Obiectivele generale ale strategiei nationale de dezvoltare rurala sunt:<br />
‣ cresterea dinamismului economic al zonelor rurale din Romania,<br />
inclusiv dezvoltarea durabila a sectorului agricol si forestier;<br />
‣ conservarea si imbunatatirea mediului natural;<br />
‣ cresterea dinamismului social si a calitatii vietii in zonele rurale.<br />
Obiectivele strategiei sunt In concordanta cu Regulamentul CE nr. 1698/2005,<br />
precum si cu Liniile Directoare strategice ale Comunitatii.<br />
Obiectivele generale sunt impartite in obiective strategice, care reflecta, atat<br />
situatia economica locala si regionala a zonelor rurale, cat si viitoarele<br />
provocari.<br />
INHGA – DGA 21
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Alocarile financiare aferente obiectivelor strategice sunt distribuite dupa cum<br />
urmeaza:<br />
Pana la 45% din sprijinul financiar al FEADR va fi distribuit pentru dezvoltarea<br />
competitivitatii sectoarelor agricol si forestier (Axa 1). Obiectivele sunt:<br />
‣ imbunatatirea competentelor agricultorilor si a persoanelor care isi<br />
desfasoara activitatea in sectorul agroalimentar si forestier, ceea ce<br />
va permite un management mai eficient al exploatatiilor agricole si<br />
forestiere;<br />
‣ imbunatatirea competitivitatii exploatatiilor comerciale si de<br />
semisubzistenta;<br />
‣ restructurarea si modernizarea sectoarelor de procesare si<br />
comercializare pentru produsele agricole si forestiere.<br />
Pana la 25% din mijloacele financiare ale FEADR vor fi alocate pentru<br />
imbunatatirea mediului in zonelor rurale, prin utilizarea durabila a terenului<br />
agricol si forestier (Axa 2). Obiectivele sunt:<br />
‣ asigurarea unei utilizari continue a terenului agricol;<br />
‣ conservarea si imbunatatirea starii resurselor naturale si a<br />
habitatelor;<br />
‣ promovarea unui management durabil al terenului forestier.<br />
Realizarea acestor obiective strategice va asigura o durabilitate intre activitatea<br />
economica si sociala in zonele rurale si conditiile de mediu si a habitatelor prin<br />
remunerarea serviciilor de mediu furnizate de agricultura si prin compensarea<br />
pierderilor de venit din activitatea agricola cauzate de conditiile de productie<br />
nefavorabile.<br />
Prin Axa 2, se urmareste ca procesul accelerat de modernizare a agriculturii<br />
(specific perioadei de post-aderare) sa nu fie realizat in detrimentul conservarii<br />
mediului.<br />
Accentul se va pune pe zonele defavorizate, care vor beneficia de compensatii<br />
financiare, pentru mentinerea utilizarii continue a terenurilor agricole, ca un<br />
factor de conservare a peisajului si mediului. De asemenea, foarte important<br />
este si sprijinul acordat pentru utilizarea practicilor agricole care promoveaza<br />
biodiversitatea, protectia apei, solului si aerului. In cadrul aceleiasi axe, vor fi<br />
incurajate masuri care au scopul de a creste valoarea de mediu a terenurilor<br />
agricole, prin impaduriri care vizeaza sustinerea luptei impotriva schimbarilor<br />
climatice si prevenirea dezastrelor la nivel national, (inundatii, seceta) si<br />
imbunatatirea conditiilor de mediu, precum si plati Natura 2000<br />
Pana la 30% din mijloacele financiare ale FEADR vor fi alocate pentru<br />
dezvoltarea calitatii vietii in mediul rural si diversificarea economiei rurale (Axa<br />
3). Obiectivele sunt:<br />
INHGA – DGA 22
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
‣ mentinerea si dezvoltarea activitatilor economice care au ca obiectiv<br />
cresterea gradului de ocupare;<br />
‣ cresterea atractivitatii zonelor rurale;<br />
‣ dezvoltarea abilitatilor si stimularea constientizarii actorilor locali cu<br />
privire la importanta guvernarii locale.<br />
Masurile finantate prin Axa 3 vor oferi conditiile corespunzatoare pentru<br />
revitalizarea mediului de afaceri non-agricol, dezvoltarea infrastructurii rurale si<br />
a oportunitatilor de pregatire.<br />
Cresterea valorii sociale si turistice a zonei rurale va fi asigurata prin<br />
valorificarea traditiilor materiale si spirituale in aceste zone.<br />
Pana la 2,5% din mijloacele financiare ale FEADR vor fi alocate pentru<br />
demararea si functionarea initiativelor locale prin LEADER (Axa 4). Obiectivele<br />
sunt:<br />
‣ promovarea potentialului endogen al teritoriilor;<br />
‣ imbunatatirea guvernarii locale.<br />
Strategia Nationala de Dezvoltare Rurala este implementata prin<br />
Programul National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR), fiind sprijinita prin<br />
FEADR si printr-o serie de programe nationale complementare, care au ca<br />
obiectiv dezvoltarea rurala. Aceste programe vor completa PNDR in<br />
conformitate cu articolul 88 al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005.<br />
Strategia pe axe, obiectivele cuantificabile, indicatorii strategici<br />
Axa 1: Imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier<br />
OS 1: Imbunatatirea competentelor fermierilor si persoanelor care isi<br />
desfasoara activitatea in sectoarele agroalimentar si silvicultura, care<br />
sa permita un management mai bun al exploatatiilor agricole si silvice.<br />
OS 2: Imbunatatirea competitivitatii fermelor comerciale si de semisubzistenta.<br />
OS 3: Restructurarea si modernizarea sectoarelor de procesare si<br />
comercializare a produselor agricole si silvice.<br />
Axa 2: Imbunatatirea mediului si a spatiului rural<br />
Masurile din cadrul Axei 2 sunt orientate spre mentinerea si imbunatatirea starii<br />
mediului din spatiul rural romanesc, prin promovarea unui management durabil<br />
al terenurilor agricole si forestiere. Aceste actiuni constituie o necesitate si au<br />
scopul de a:<br />
‣ incuraja un echilibru intre dezvoltarea economica a zonelor rurale si<br />
utilizarea durabila a resurselor naturale care stau la baza mentinerii<br />
si cresterii economice prezente si viitoare;<br />
INHGA – DGA 23
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
‣ sprijini financiar fermierii si detinatorii de paduri pentru serviciile<br />
ecologice prestate;<br />
‣ sprijini conservarea florei si faunei salbatice, a solului si a apei, in<br />
concordanta cu obiectivele comunitare de mediu cu privire la<br />
agricultura si silvicultura, inclusiv prin mentinerea sistemelor agricole<br />
cu valoare naturala inalta, prin managementul siturilor Natura 2000,<br />
si indeplinirea obligatiilor aferente directivelor referitoare la apa si<br />
nitrati si pentru a combate schimbarile climatice;<br />
‣ mentine si creste atractivitatea spatiului rural, ca baza pentru<br />
diversificarea activitatilor la nivel de ferma si a altor activitati<br />
economice.<br />
Masurile din Axa 2 vor fi implementate in jurul a trei obiective strategice. Fiecare<br />
dintre aceste obiective vor fi divizate in obiective specifice, pe baza uneia sau<br />
mai multor masuri permise de Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.<br />
Prioritatea este de a se mentine mediul natural intr-o stare buna pe intreg<br />
teritoriul Romaniei.<br />
OS 4: Asigurarea utilizarii continue a terenurilor agricole<br />
OS 5: Conservarea si imbunatatirea resurselor naturale si a habitatelor<br />
Conservarea si imbunatatirea starii resurselor naturale si a habitatelor<br />
reprezinta o prioritate pentru Romania, avand in vedere cerintele de mediu din<br />
spatiul rural, precum si obligatiile internationale si liniile strategice stabilite la<br />
nivel comunitar. Astfel, fermierii dar si alti administratori de terenuri agricole vor<br />
fi incurajati sa introduca sau sa continue utilizarea unor metode de productie<br />
agricola care sunt compatibile cu protectia si imbunatatirea mediului, dar care in<br />
acelasi timp se situeaza peste standardele de baza relevante. Principalele<br />
aspecte de mediu, care vor fi urmarite de catre acest obiectiv strategic sunt:<br />
‣ conservarea zonelor agricole cu valoare naturala inalta, care se afla<br />
in pericol datorita schimbarii modului de folosinta a terenurilor,<br />
practicarii unei agriculturi intensive sau fenomenului de abandon al<br />
activitatilor agricole. Cu toate ca termenul de teren agricol cu valoare<br />
naturala inalta nu este dezvoltat pe scara larga si aplicat In Romania,<br />
el are o relevanta deosebita. Sistemele agricole traditionale si<br />
terenurile agricole administrate extensiv care intretin conditii propice<br />
pentru o diversitate mare de specii salbatice si habitate si/sau specii<br />
salbatice amenintate, de importanta europeana/globala au si in<br />
prezent o raspandire la scara larga in tara noastra. Sunt incluse aici<br />
siturile Natura 2000, precum si alte zone protejate la nivel national<br />
care au o importanta majora pentru protectia naturii;<br />
INHGA – DGA 24
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
‣ imbunatatirea managementului solului si apei, inclusiv in zonele<br />
afectate de fenomene severe de eroziune a solului si de pericolul de<br />
pierdere a nutrientilor;<br />
‣ dezvoltarea agriculturii ecologice ca o metoda profitabila de productie<br />
agricola ce protejeaza mediul.<br />
OS 6: Promovarea managementului durabil al terenurilor forestiere<br />
Pe langa capacitatea productiva si valoarea economica, padurile au o functie<br />
foarte importanta pentru conservarea biodiversitatii si pentru protejarea<br />
resurselor naturale – inclusiv, pentru atingerea prioritatilor cheie pentru<br />
Romania in ceea ce priveste prevenirea eroziunii solului, reducerea riscului de<br />
inundatii, a emisiilor de gaze cu efect de sera si implicit a schimbarilor climatice.<br />
Axa 3: Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale<br />
Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale vor<br />
fi implementate prin trei obiective strategice. Fiecare dintre aceste obiective va<br />
fi divizat in obiective specifice pe baza uneia sau a mai multor masuri propuse<br />
de Regulamentul CE/1698/2005.<br />
Analiza situatiei arata ca modernizarea si competitivitatea sectorului agricol vor<br />
avea consecinte asupra dinamicilor sociale din mediul rural, intrucat cresterea<br />
productivitatii si competitivitatii agricole presupun un transfer substantial de forta<br />
de munca din activitatea agricola catre cea non-agricola. Din acest motiv,<br />
mobilizarea FEADR in cadrul axei 3 va fi orientata cu precadere spre<br />
dezvoltarea atractivitatii economice in vederea stabilizarii locurilor de munca<br />
existente si crearea unora noi, precum si spre imbunatatirea standardelor de<br />
viata in zona rurala.<br />
Constructia si modernizarea unei infrastructuri adecvate sunt esentiale, atat<br />
pentru dezvoltarea economica si sociala a zonelor rurale, cat si pentru o<br />
dezvoltare regionala echilibrata.<br />
Existenta unei infrastructuri moderne este deosebit de importanta pentru ca<br />
zonele rurale sa poata intra in competitie directa cu mediul urban pentru<br />
atragerea si mentinerea de investitii. De asemenea, o infrastructura moderna<br />
poate contribui la transformarea zonelor rurale in zone atractive pentru locuit si<br />
desfasurarea de activitati lucrative.<br />
Pentru realizarea acestor obiective, axa 3 va contribui la satisfacerea acestor<br />
nevoi de dezvoltare rurala extinsa, dupa cum urmeaza:<br />
OS 7: Mentinerea si dezvoltarea activitatilor economice care vizeaza cresterea<br />
numarului de locuri de munca.<br />
OS 8: Cresterea atractivitatii zonelor rurale<br />
INHGA – DGA 25
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Acest obiectiv urmareste imbunatatirea conditiilor de viata ale zonelor rurale din<br />
Romania in vederea mentinerii si imbunatatirii standardelor sociale si<br />
economice, si prevenirii depopularii zonelor rurale.<br />
OS 9: Dezvoltarea abilitatilor si stimularea constientizarii actorilor locali cu<br />
privire la importanta guvernarii locale<br />
Axa 4: Implementarea abordarii LEADER<br />
OS 10: Promovarea potentialului endogen al teritoriilor<br />
OS 11: Imbunatatirea guvernarii locale<br />
Concordanta cu alte strategii si prioritati UE<br />
Politica de mediu<br />
Activitatile prioritare propuse de Axa 2, sunt In concordanta cu prioritatile<br />
stabilite In al 6-lea Program de Actiune pentru Mediu, in special acele prioritati<br />
cu urmatoarele strategii tematice:<br />
a) Strategii privind Biodiversitatea (Reteaua Natura 2000) – al 6-lea<br />
Program de Actiune pentru Mediu urmareste “infiintarea retelei<br />
Natura 2000” si “promovarea integrarii biodiversitatii in politicile<br />
agricole si incurajarea unei dezvoltarii rurale durabile, a unei<br />
agriculturi multifunctionale si durabile”.<br />
b) Directiva Cadru Apa – obiectivul global al acestei directive este<br />
stabilirea unui cadru de referinta pentru realizarea “unui statut chimic<br />
si ecologic bun ” in domeniul apelor. Deoarece managementul<br />
terenului agricol are impact asupra calitatii apelor din mai multe<br />
puncte de vedere, masurile de agro-mediu propuse in cadrul Axei 2<br />
vor fi un instrument util pentru a sprijini implementarea Directivei Apa<br />
– in principal, a acelor masuri care au ca obiectiv reducerea<br />
pierderilor de substante nutritive, protectia solurilor Impotriva eroziunii<br />
si promovarea agriculturii ecologice.<br />
c) Strategia Tematica privind Protectia Solului – al 6-lea Program de<br />
Actiune pentru Mediu urmareste utilizarea durabila a solurilor,<br />
acordand o atentie speciala feneomemnului de eroziune al acestuia.<br />
d) Programul European de Schimbari Climatice – scopul Programului<br />
este de a indeplini obiectivele stabilite in cadrul Protocolului de la<br />
Kyoto pentru reducerea efectului de sera generat de emisiile de gaze.<br />
Deoarece agricultura intensiva este o sursa importanta de generare<br />
atat a metanului, cat si a amoniacului, incurajarea unor metode de<br />
productie agricola cu impact redus asupra poluarii in cadrul Axei 2<br />
(inclusiv agricultura ecologica si pasunatul traditional), va contribui la<br />
implementarea acestui Program in Romania. Sprijinul pentru<br />
impaduriri si impadurirea de noi suprafete va fi, de asemenea,<br />
INHGA – DGA 26
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
important pentru absorbtia si retinerea gazelor ce produc efectul de<br />
sera, in special datorita faptului ca arborii tineri cresc mai repede si<br />
absorb mai mult CO2 decat padurile mature.<br />
e) Strategia Tematica privind Utilizarea Durabila a Pesticidelor - al 6-lea<br />
Program de Actiune pentru Mediu urmareste sa reduca efectele<br />
nocive ale poluarii asupra sanatatii omului si a mediului, inclusiv<br />
datorita pesticidelor. Strategia urmareste in special incurajarea<br />
“utilizarii pesticidelor cu impact redus sau practicarea unei agriculturi<br />
fara pesticide” , care este, de asemenea, promovata prin masura de<br />
agro-mediu din cadrul Axei 2 – in special acele sub-masuri ce sprijina<br />
managementul pasunatului extensiv si a agricultura ecologica.<br />
8. PROGRAMUL NATIONAL DE DEZ<strong>VOL</strong>TARE RURALA<br />
Romania, prin Programul National de Dezvoltare Rurala, vizeaza o serie de<br />
obiective care sprijina cresterea competitivitatii sectoarelor agro-alimentar si<br />
forestier, imbunatatirea mediului si a spatiului rural, imbunatatirea calitatii vietii<br />
in zonele rurale, diversificarea economiei rurale, demararea si functionarea<br />
initiativelor de dezvoltare locala. Realizarea obiectivelor celor trei axe ale<br />
programului se face prin implementarea masurilor prevazute pentru fiecare axa<br />
PNDR pune accent pe aspecte precum competitivitatea, mediul, calitatea vietii,<br />
avand ca obiective generale:<br />
‣ cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier; (AXA 1)<br />
‣ imbunatatirea mediului rural; (AXA 2)<br />
‣ imbunatatirea calitatii vietii si diversificarea economiei rurale;(AXA 3)<br />
‣ demararea si functionarea initiativelor locale (AXA 4).<br />
Obiectivele generale sunt impartite intr-un numar de obiective strategice ce tin<br />
cont de situatia economica locala si regionala din mediul rural si provocarile ce<br />
vor urma.<br />
Zonele rurale dispun de un potential de crestere substantial si au un rol<br />
social vital. Conform definitiei din legislatia nationala, zonele rurale din<br />
Romania acopera 87,1% din teritoriul tarii, cuprinzand 45,1% din populatie (la 1<br />
iulie 2005, conform indicatorilor Institutului National de Statistica), si anume, 9,7<br />
milioane de locuitori. Densitatea medie a populatiei din zonele rurale a ramas<br />
relativ constanta de-a lungul anilor (la circa 45,1 locuitori/km2).<br />
Populatia rurala nu este distribuita uniform. Exista diferente semnificative<br />
din punctul de vedereal densitatii populatiei, pe tot teritoriul Romaniei.<br />
Majoritatea comunelor cu mai putin de 50 locuitori/km 2 sunt grupate in partea<br />
de vest a tarii, comparativ cu zonele din est si din sud, unde predomina<br />
comunele, cu densitati ale populatiei de 50 - 100 locuitori/km 2 . Cele mai<br />
populate zone rurale sunt cele din nord-estul tarii, unde rata natalitatii este<br />
INHGA – DGA 27
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
ridicata, si in regiunile din sud, puternic industrializate in perioada comunista.<br />
Exista mari disparitati, determinate in special de influenta reliefului la nivel<br />
regional si judetean. In acest context, se remarca cele 24 de comune si orase<br />
care se suprapun in totalitate sau partial cu Rezervatia Biosferei Delta Dunarii<br />
unde densitatea medie a populatiei este de 28,7 locuitori/km 2 .<br />
Suprafete mari ale fondului funciar romanesc pot fi utilizate pentru<br />
practicarea agriculturii<br />
Avand o suprafata agricola de 14741,2 mii ha (sau 61,8% din suprafata totala a<br />
tarii) in anul 2005, Romania dispune de resurse agricole importante in Europa<br />
Centrala si de Est. Desi zone semnificative din suprafata agricola utilizata sunt<br />
clasificate ca fiind zone defavorizate, conditiile pedologice sunt deosebit de<br />
favorabile activitatilor agricole de productie in regiunile de sud si de vest ale<br />
tarii. Cea mai mare parte a suprafetei agricole este arabila (63,9%) iar pasunile<br />
si fanetele detin de asemenea ponderi importante (22,8% si respectiv 10,2%).<br />
Podgoriile si livezile, inclusiv pepinierele, reprezinta restul de 1,5% si respectiv,<br />
1,4% din suprafata arabila a tarii (INS – Anuarul Statistic al Romaniei, 2006).<br />
Suprafata agricola a Romaniei a scazut usor de la un an la altul. Transferul<br />
suprafetelor de teren catre sectorul forestier si al constructiilor a constituit cauza<br />
principala a reducerii suprafatei agricole In ultimii douazeci de ani. Reducerea<br />
suprafetelor de teren, prin includerea acestora in zona urbana, reprezinta un<br />
fenomen intalnit in zonele cu productivitate mai mare, in timp ce schimbarea<br />
categoriei de folosinta a terenului agricol in cel forestier apare, in special, in<br />
zonele defavorizate.<br />
Padurile acopera o suprafata importanta, insa se situeaza inca sub<br />
potential. Padurile si alte terenuri cu vegetatie forestiera (6742,8 mii ha)<br />
reprezinta 28,28% din fondul funciar al Romaniei. Acesta este compus din<br />
paduri (6233 mii ha), reprezentand 92,4% si alte terenuri acoprite cu vegetatie<br />
forestiera. (INS – Anuarul Statistic al Romaniei, 2006).<br />
Ponderea suprafetelor impadurite in totalul suprafetei Romaniei se situeaza sub<br />
media europeana si cu mult sub nivelul pe care cercetatorii il considera ca fiind<br />
un prag minim posibil, avand in vedere conditiile naturale ale tarii (32-35%).<br />
Descrierea si analiza disparitatilor cu privire la furnizarea serviciilor In<br />
spatiul rural<br />
Zonele rurale din Romania sunt afectate de lipsa semnificativa a infrastructurii si<br />
a deficientelor acesteia care afecteaza atat dezvoltarea economica, cat si<br />
calitatea vietii.<br />
Alimentarea cu apa potabila<br />
Asigurarea unei retele de apa potabila curenta reprezinta o alta problema<br />
majora ce conditioneaza calitatea vietii si dezvoltarea activitatilor economice<br />
in spatiul rural. Doar 33% dintre locuitorii mediului rural (3,4 milioane de<br />
INHGA – DGA 28
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
locuitori) au acces la reteaua publica de apa, iar in ceea ce priveste reteaua de<br />
apa calda situatia este mult mai critica. Dat fiind acest lucru, majoritatea<br />
gospodariilor (70%), folosesc fantanile pentru consumul de apa.<br />
In 2003, 43,6% din lungimea totala a retelelor de alimentare cu apa potabila se<br />
afla in zonele rurale, iar 56,4% in zonele urbane.<br />
Reteaua publica de canalizare<br />
Reteaua publica de canalizare este inca intr-o faza incipienta In mediul rural,<br />
la sfarsitul anului 2004, 373 de comune (10% din totalul populatiei rurale)<br />
beneficiau de o retea de canalizare. (INS Anuarul Statistic al Romaniei, 2006).<br />
Diferentele dintre zonele urbane si cele rurale sunt foarte mari in ceea ce<br />
priveste infrastructura de canalizare. In 2003, 93,2% din lungimea conductelor<br />
traversa orasele si doar 6,8% satele.<br />
Oportunitati<br />
‣ Potential de a imbunatati calitatea apei prin investitii in infrastructura<br />
de apa din localitatile rurale.<br />
‣ Potential de a se imbunatati managementul apei si solului prin<br />
sustinerea practicilor agricole care protejeaza mediul.<br />
‣ Potential de a se imbunatati managementul resurselor naturale prin<br />
instruire si consiliere, focusate pe protectia mediului, inclusiv pe<br />
ecoconditionalitate.<br />
‣ Potential crescut de utilizare a resurselor forestiere in vederea<br />
conservarii solului si prevenirii inundatiilor prin impadurirea terenurilor<br />
agricole si non-agricole.<br />
‣ Potential de stimulare a comunitatilor locale, in vederea cresterii<br />
gradului de constientizare asupra nevoilor de conservare a resurselor<br />
de apa si sol.<br />
Axa 1 cuprinde trei prioritati strategice: resurse umane; competitivitatea<br />
exploatatiilor; modernizarea sectoarelor de procesare si comercializare a<br />
produselor agroalimentare si forestiere. Aceste prioritati strategice sunt<br />
abordate sub forma unor obiective strategice care corespund celor precizate in<br />
PNS.<br />
Axa 2 din PNS prezinta trei prioritati strategice: (a) evitarea abandonului<br />
activitatilor agricole in zonele defavorizate; (b) conservarea si imbunatatirea<br />
resurselor naturale si a biodiversitatii; (c) atenuarea efectelor schimbarilor<br />
climatice. Aceste prioritati au fost articulate sub forma unor obiective strategice,<br />
care corespund obiectivelor strategice din PNS.<br />
PNS subliniaza o serie de aspecte referitoare la zonele rurale (Axa 3) cum<br />
ar fi: dependenta economica de agricultura, cresterea somajului avand drept<br />
cauza problemele structurale/tendintele de crestere a competitivitatii<br />
INHGA – DGA 29
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
exploatatiilor, lipsa diversificarii activitatilor in intreprinderi, orientarea catre<br />
sectorul primar, lipsa valorii adaugate, nivelul redus al veniturilor, nivelul scazut<br />
al gradului de ocupare a fortei de munca in randul femeilor, instabilitatea sociala<br />
determinata de migratie, potentialul neexploatat al turismului rural, infrastructura<br />
deficitara la toate nivelurile mediului rural, patrimoniul rural neprotejat,<br />
neglijarea mostenirii culturale si, in general, nivelul scazut al calitatii vietii.<br />
Masura „Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza<br />
pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii<br />
rurale” vizeaza aspectele din PNS, propunand o abordare integrata a acestora,<br />
care sa vina in intampinarea problemelor diverse care afecteaza calitatea vietii<br />
rurale. Activitatile detaliate in cadrul masurii vizeaza o gama larga de aspecte,<br />
al caror scop principal este de a se reusi o imbunatatire reala a conditiilor de trai<br />
ale populatiei rurale.<br />
Avand in vedere tipul de abordare necesar dezvoltarii rurale din Romania, bazat<br />
pe un program special, procesul de renovare si dezvoltare a satelor cuprinde<br />
trei sub-masuri: dezvoltarea infrastructurii de baza, imbunatatirea calitatii<br />
mediului social, economic si natural din zonele rurale si conservarea<br />
patrimoniului natural, cultural si arhitectural. Avand in vedere ca aceste<br />
sub-masuri sunt identificate si aplicate integrat sunt asteptate efecte de sinergie<br />
semnificative.<br />
Pentru atingerea obiectivului de imbunatatire a calitatii vietii in zonele rurale<br />
aferent Axei 3 s-a propus o abordare integrata care combina trei masuri:<br />
„Servicii de baza pentru economia si populatia rurala”, „Renovarea si<br />
dezvoltarea satelor” si „Conservarea si punerea in valoare a mostenirii rurale”<br />
intr-o singura masura – oferind astfel posibilitatea de a combina o serie de<br />
actiuni pentru a progresa in rezolvarea problemelor si a deficientelor<br />
existente in spatiul rural, tinand cont de nevoile si potentialul local.<br />
Procesul de dezvoltare rurala din Romania va fi sprijinit, dupa cum s-a aratat in<br />
Planul National Strategic, si prin imbunatatirea guvernantei locale si<br />
promovarea potentialului endogen al spatiului rural, obiective strategice ale<br />
Axei 4.<br />
Prioritizarea obiectivelor si masurilor aferentei Axei 2<br />
Masurile din cadrul Axei iI vizeaza mentinerea si imbunatatirea calitatii mediului<br />
rural din spatiul rural prin promovarea unui management durabil atat al<br />
suprafetelor agricole cat si al celor forestiere.<br />
Aceasta interventie se realizeaza cu scopul de a:<br />
‣ imbunatatii echilibrul dintre nevoia de dezvoltare economica a<br />
zonelor rurale si utilizarea durabila a resurselor naturale, care vor<br />
constitui baza cresterii economice;<br />
INHGA – DGA 30
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
‣ aborda problema abandonului activitatilor agricole din zonele<br />
defavorizate agricol intr-o maniera care sa atenueze riscul de<br />
abandon al acestora;<br />
‣ acorda sprijin financiar agricultorilor si proprietarilor de padure pentru<br />
prestarea de servicii de protectie a mediului pentru conservarea si<br />
protejarea florei si faunei salbatice, apei si solului - conform<br />
prioritatilor de mediu ale UE referitoare la agricultura si silvicultura –<br />
si de a mentine sistemele agricole de tip HNV (high natural value- cu<br />
valoare naturala inalta), sustine Natura 2000, indeplini obligatiile<br />
prevazute de Directiva Cadru Apa si Directiva Nitrati si de a atenua<br />
efectele schimbarilor climatice;<br />
‣ mentine si creste atractivitatea zonelor rurale, ca baza de<br />
diversificare a functiilor fermelor si de generare a activitatilor<br />
economice alternative;<br />
‣ aborda problema nivelului scazut de informare a agricultorilor in<br />
privinta practicilor de gospodarire extensiva a terenurilor agricole.<br />
Cea de-a doua prioritate a Romaniei, in cadrul Axei 2, este protejarea si<br />
gospodarirea durabila a resurselor naturale, in special a apei si a solului.<br />
Desi in prezent resursele de apa se gasesc, in general, in stare buna, tendinta<br />
tot mai mare de utilizare a substantelor chimice in agricultura prezinta un risc<br />
real. Ca urmare, in Axa 2 sunt incluse o serie de masuri care pot contribui la<br />
reducerea acestui risc (de ex. cerintele de agro-mediu referitoare la eliminarea<br />
completa a utilizarii ingrasamintelor chimice, aplicarea practicilor de agricultura<br />
ecologica precum si a practicilor de prevenire a infiltrarii nitratilor in sol prin<br />
promovarea culturilor verzi) si la atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apa. Pe<br />
langa aceste actiuni din Axa 2 mai exista si alte interventii, sprijinite atat prin<br />
Axa 1, cat si prin Axa 3, care vor aduce un aport important protectiei resurselor<br />
apelor (de ex. sprijinul acordat prin Axa 1 pentru respectarea normelor<br />
Directivei Nitrati si sprijinul din Axa 3, privind sistemele de canalizare).<br />
Imbunatatirea mediului si a spatiului rural<br />
Orientarile strategice comunitare<br />
LDSC 2 – Biodiversitatea, Conservarea si Dezvoltarea sistemelor din<br />
agricultura si silvicultura cu valoare naturala inalta precum si a peisajelor<br />
agricole traditionale, Apa, Schimbarile climatice. Conform LDSC nr. 2, resursele<br />
prevazute prin Axa 2 trebuie sa contribuie la atingerea celor trei obiective<br />
prioritare de interes comunitar, si anume: biodiversitatea si conservarea<br />
sistemelor agricole si forestiere de tip HNV, apa si schimbarile climatice. La<br />
atingerea acestor obiective participa mai multe masuri din PNDR.<br />
Aceste masuri sunt complementare, in sensul ca sprijinul acordat pentru<br />
infiintarea culturilor verzi va fi accesibil fermierilor care detin terenuri arabile si<br />
INHGA – DGA 31
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
va contribui pe scara larga la reducerea pierderilor de nutrienti si a eroziunii<br />
solului, iar impadurirea are capacitatea de a rezolva probleme severe de<br />
eroziune a solului, inclusiv pe suprafete puternic degradate. Masura de<br />
agromediu contribuie (prin cerintele sale) si la reducerea consumului de<br />
ingrasaminte din agricultura, participand si in acest fel la protectia resurselor de<br />
apa.<br />
Un sprijin suplimentar pentru conservarea resurselor de apa si sol va fi furnizat<br />
prin Axa 1 (formare profesionala, servicii de consultanta, modernizarea<br />
exploatatiilor si cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere) si<br />
prin Axa 3 (investitii in infrastructura rurala, de exemplu: sisteme de alimentare<br />
cu apa si canalizare).<br />
Masura: Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea<br />
si adaptarea agriculturii si silviculturii<br />
Imbunatatirile funciare au reprezentat pentru agricultura Romaniei un adevarat<br />
scut protector, avand in vedere ca din cele 14,8 milioane ha teren agricol, 9,3<br />
milioane ha sunt teren arabil.<br />
Astfel, secetele de lunga durata au impus amenajarea unor suprafete de cca. 3<br />
milioane ha la irigatii. Amenajarile au fost realizate in cea mai mare parte in<br />
perioada 1970-1989. Unele amenajari au cuprins si terenuri situate la inaltimi<br />
mari fata de sursa de apa (250 - 300 m), fiind astfel mari consumatoare de<br />
energie la pomparea apei si deci neeficiente din punct de vedere economic.<br />
Zonele cele mai secetoase sunt situate in Campia Romana, Dobrogea, Podisul<br />
Moldovei. Totodata, inundatiile si excesul de umiditate al zonelor joase au<br />
impus indiguiri si desecari pe suprafete ce depasesc 3,1 milioane ha din cele 4<br />
milioane ha necesare. Pe cca. 215 mii ha reteaua de canale de desecare a fost<br />
completata si cu o retea de drenaj inchis.<br />
Irigatia reprezinta un input pentru productia agricola iar prin practicarea irigatiei,<br />
producatorul agricol isi imbunatateste competitivitatea si are siguranta unei<br />
productii ridicate si relativ stabila de la an la an. Investitiile in infrastructura de<br />
irigatie, pe langa impactul favorabil asupra mediului (reducerea riscului la<br />
seceta, combaterea aridizarii, reducerea pierderilor de apa prin infiltratii - cu<br />
consecinte negative asupra apei freatice si solului) conduc la reducerea<br />
consumului de resurse energetice si de apa.<br />
Procesul de reforma a sectorului agricol si forestier a inclus si masuri de<br />
restructurare a modului de administrare si utilizare a infrastruturii existente<br />
astfel: infrastructura nationala de irigatii si imbunatiri funciare a fost pastrata in<br />
propriatatea si administrarea statului pana la un anumit nivel, iar infrastructura<br />
intermediara si finala a fost transferata in proprietatea si administrarea<br />
utilizatorilor finali (fermierilor) organizati in structuri asociative denumite<br />
Organizatii de Utilizatori de Apa pentru Irigatii – OUAI si Federatii de Organizatii<br />
de Utilizatori de Apa pentru Irigatii (FOUAI). Infrastructura mare (acumularile de<br />
INHGA – DGA 32
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
apa, canalele magistrale, statiile de pompare, etc) au ramas in proprietatea<br />
statului, fiind administrate de catre Administratia Nationala de Imbunatatiri<br />
Funciare-ANIF. Operatiunile si activitatile finatate prin aceasta masura vor<br />
sprijini infrastructura care face obiectul proiectelor de reabilitare si care este in<br />
proprietatea si administrarea OUAI si/sau FOUAI, compusa din: prize de apa,<br />
statii de pompare (inclusiv reteaua electrica de alimentare a acestora cu<br />
energie), canale de transport si de distributie a apei, reteaua de conducte<br />
subterane, etc., precum si infrastructura de desecare si drenaj, combaterea<br />
eroziunii solului si aparare impotriva inundatiilor.<br />
Aceste organizatii si federatii (OUAI) sunt persoane juridice de utilitate publica,<br />
fara scop patrimonial, ce se constituie si functioneaza in conformitate cu Legea<br />
nr.138/2004 a imbunatatirilor funciare si care administreaza infrastructura de<br />
imbunatatiri funciare in interesul utilizatorilor de teren.<br />
In acest scop s-au constituit pana in prezent 315 Organizatii de imbunatatiri<br />
funciare (OIF), din care: 309 de Organizatii ale Utilizatorilor de Apa pentru<br />
Irigatii (OUAI), 4 organizatii de desecare - drenaj si 3 organizatii cu activitate de<br />
irigatii si de desecare. Suprafata totala utilizata de aceste organizatii este de<br />
775000 hectare, defalcata astfel:<br />
Tipul de infrastructura<br />
Suprafata pe tipul de amenajare<br />
[ha]<br />
Irigatii 745430<br />
Desecari 29075<br />
Irigatii si desecari<br />
7047 (irigatii)<br />
5355 (desecari)<br />
In afara de aceasta problema a adaptarii infrastructurii existente la noile<br />
structuri agricole si forestiere, competitivitatea sectorului agricol si forestier este<br />
in mare masura afectata de subdezvoltarea infrastruturii astfel ca sectoarele<br />
raman vulnerabile conditiilor climatice (alternarea situatiilor de seceta cu<br />
inundatiile frecvente) cu efecte economice insemnate asupra viabilitatii<br />
economice a fermelor. In contextul incalzirii globale aceasta problema devine<br />
mult mai acuta. Analizand situatia suprafetelor amenajate pentru irigatii si<br />
gradul de folosire a irigatiilor se constata o medie anuala de 424 mii hectare<br />
utilizate pentru irigatii. Gradul anual de utilizare a celor 867 mii hectare pregatite<br />
sa functioneze a variat anual Intre 10 si 67% din acesta suprafata in perioada<br />
1990-2007.<br />
In ultimii ani nu s-au efectuat investitii in reabilitarea/modernizarea sistemelor<br />
de irigatii predate utilizatorilor finali ci numai cheltuieli (minime si de cele mai<br />
multe ori insuficiente) pentru intretinerea si reparatia anuala a unor sisteme si<br />
anume acelea in care s-au Inregistrat cereri de apa din partea fermierilor.<br />
INHGA – DGA 33
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
In prezent se deruleaza un proiect pilot privind reabilitarea si reforma sectorului<br />
de irigatii, finantat dintr-un imprumut de la Banca Internationala pentru<br />
Reconstructie si Dezvoltare, prin care se realizeaza reabilitarea pentru irigatii a<br />
50000 ha In amenajarile Sadova - Corabia si Nicoresti – Tecuci si 100000 ha in<br />
amenajarile Terasa Viziru, Terasa Brailei, Terasa Covurlui, Fantanele Sag si<br />
Semlac Pereg. Aceasta suprafata reprezinta cca. 20 % din suprafata care se<br />
afla in administrarea organizatiilor utilizatorilor de apa pentru irigatii.<br />
Strategia de modernizarea si reabilitarea infrastructurii de imbunatatiri funciare<br />
vizeaza in primul rand reabilitarea infrastructurii existente, economisirea<br />
resurselor de apa si eficientizarea sitemului de irigatii. In acest scop prioritate se<br />
va acorda rebilitarii si modernizarii sistemelor existente.<br />
Varietatea mare de relief, corelata cu substratul litologic specific spatiului rural<br />
romanesc induce un grad mare de torentialitate in cuprinsul bazinelor<br />
hidrografice. La aceasta data in paduri sunt in functiune 2370 km de albie<br />
corectata. Conform studiilor intocmite, lungimea retelei hidrografice torentiale se<br />
ridica la 29000 km, din care 2372,42 km a fost amenajata pana in 2006, alti<br />
1.630 km de albii necesitand lucrari complexe de corectarea torentilor pana in<br />
2020. Lucrarile de amenajare a bazinelor hidrografice, cum sunt barajele,<br />
digurile si canalele, propuse pentru sprijin prin aceasta masura, pot, cu conditia<br />
sa fie completate de masuri de gospodarire durabila a padurilor in zona<br />
montana, sa reduca semnificativ nivelul pagubelor cauzate de cursurile de apa<br />
torentiale asupra sectorului forestier si a altor activitat din zonele rurale.<br />
Obiectivele masurii<br />
Obiective generale<br />
Adaptarea infrastructurii agricole si forestiere la noile structuri de proprietate<br />
aparute ca urmare a procesului de restituire a proprietatilor in vederea cresterii<br />
competitivitatii sectorului agricol si forestier.<br />
Masura va cuprinde doua submasuri pentru care se detaliaza elementele<br />
specifice mai jos dupa cum urmeaza:<br />
Submasura 125: Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de<br />
dezvoltarea si adaptarea agriculturii<br />
Obiective specifice<br />
‣ Cresterea eficientei activitatii agricole prin imbunatatirea<br />
aprovizionarii cu input-uri si o mai buna valorificare a produselor<br />
rezultate;<br />
‣ Diminuarea riscului si incertitudinii in agricultura prin reducerea<br />
incidentei fenomenelor naturale (seceta, inundatii, eroziunea solului,<br />
etc.);<br />
‣ Ameliorarea calitatii mediului si diminuarea surselor de poluare.<br />
INHGA – DGA 34
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiective operationale<br />
‣ Construirea si/sau modernizarea infrastructurii agricole: drumurile de<br />
acces si drumurile agricole de exploatatie, lucrarile de corectare a<br />
torentilor, situate in fondul funciar agricol;<br />
‣ Modernizarea si/sau retehnologizarea sistemelor de irigatii si a altor<br />
lucrari de imbunatatiri funciare (drenaje, lucrari de aparare Impotriva<br />
inundatiilor, etc.).<br />
Domeniul de actiune<br />
Actiunile sprijinite in cadrul acestei sub-masuri sunt:<br />
‣ imbunatatirea accesului la exploatatiile agricole;<br />
‣ construirea si modernizarea drumurilor de exploatatie care sa<br />
asigure accesul public la exploatatiile agricole;<br />
‣ modernizarea si/sau retehnologizarea sistemelor de irigatii;<br />
‣ modernizarea si/sau retehnologizarea sistemelor de desecare si<br />
drenaj;<br />
‣ lucrari de corectare a torentilor situati In fondul agricol.<br />
Descrierea tipului de operatiuni<br />
Sprijinul prevazut In cadrul acestei sub- masuri va fi acordat pentru:<br />
a. construirea, extinderea si modernizarea infrastructurii de exploatare<br />
si de acces a exploatatiilor agricole;<br />
b. modernizarea si/sau retehnologizarea sistemelor existente de irigatii<br />
aflate in proprietatea si/sau administrarea OUAI/FOUAI si a altor<br />
lucrari de imbunatatiri funciare;<br />
c. lucrari de corectarea torentilor situate in fondul funciar agricol.<br />
Tipuri de investitii si cheltuieli eligibile<br />
(i) Infrastructura rutiera agricola - construirea si/sau modernizarea<br />
drumurilor de acces, poduri si podete, drumurilor agricole de<br />
exploatatie.<br />
(ii) Sisteme de irigatii - modernizare si/sau retehnologizare inclusiv<br />
lucrari pentru statiile de pompare, de contorizare.<br />
(iii) Sisteme desecare si drenaj si alte lucrari de imbunatatiri funciare –<br />
modernizare si/sau retehnologizare.<br />
(iv) Lucrari de corectare a torentilor, situate in fond funciar agricol -<br />
constand in construirea si/sau modernizarea barajelor, digurilor,<br />
canalelor sau alte asemenea lucrari.<br />
INHGA – DGA 35
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Proiectele de irigatii trebuie sa demonstreze reducerea pierderilor de apa cu<br />
minim 10% si scaderea costului apei cu minim 10%. Proiectele de desecare –<br />
drenaj trebuie sa demonstreze reducerea costului energiei electrice cu minim<br />
5% la volumul de apa evacuat.<br />
Criterii de selectie<br />
Criteriile de selectie a proiectelor pentru irigatii si alte lucrari de imbunatatiri<br />
funciare sunt urmatoarele:<br />
‣ proiectele de irigatii la care infrastructura primara de irigatii a fost<br />
deja modernizata sau are un proiect de modernizare, precum si<br />
proiectele de irigatii la care sistemul de irigatii din aval a fost<br />
modernizat sau are un proiect de modernizare;<br />
‣ proiecte de irigatii in zonele cu incidenta crescuta a secetei;<br />
‣ proiecte cu grad de utilizare a suprafetei de udare cat mai ridicat.<br />
Submasura 125 b "Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de<br />
dezvoltarea si adaptarea silviculturii”<br />
Obiective specifice<br />
‣ Dezvoltarea infrastructurii padurii in vederea asigurarii competitivitatii<br />
sectorului forestier.<br />
‣ Diminuarea riscului incidentei fenomenelor naturale periculoase<br />
asupra padurii.<br />
Obiective operationale<br />
‣ Construirea si/sau modernizarea infrastructurii forestiere (drumuri<br />
forestiere, cai ferate forestiere si funiculare).<br />
‣ Lucrari de corectarea torentilor in paduri.<br />
Domeniul de actiune<br />
Actiunile sprijinite in cadrul acestei sub-masuri sunt:<br />
‣ crearea accesului la padurile din zone cu accesibilitate redusa ;<br />
‣ modernizarea drumurilor forestiere si a cailor ferate forestiere;<br />
‣ lucrarile de corectarea torentilor din bazinele hidrografice torentiale<br />
situate in padure.<br />
Descrierea tipului de operatiuni<br />
Sprijinul prevazut in cadrul acestei masuri va fi acordat pentru:<br />
a. construirea, extinderea si modernizarea drumurilor forestiere;<br />
b. lucrari de corectarea torentilor situate In padure.<br />
INHGA – DGA 36
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Tipuri de investitii eligibile<br />
a. Infrastructura rutiera forestiera - construirea si/sau modernizarea<br />
drumurilor de acces, poduri si podete, lucrari de aparare -<br />
consolidare, lucrari de siguranta circulatiei (parapeti), semnalizare si<br />
avertizare.<br />
b. Infrastructura feroviara forestiera – construirea si modernizarea<br />
modernizarea terasamentelor si calea de rulare, poduri si podete,<br />
lucrari de aparare – consolidare, tunele, lucrari de semnalizare si<br />
avertizare.<br />
c. Instalatii de transport pe cablu (funiculare).<br />
d. Lucrari de corectare a torentilor, situate in padure - constand in<br />
construirea barajelor, digurilor, canalelor sau alte asemenea lucrari.<br />
Criterii de selectie<br />
Criteriile de selectie a proiectelor sunt urmatoarele:<br />
‣ tipuri de lucrari: prioritate vor avea drumurile forestiere, apoi<br />
funicularele, apoi lucrarile de corectarea torentilor, apoi caile ferate<br />
forestiere.<br />
‣ zona geografica (altitudinea): prioritate vor avea proiectele referitoare<br />
la zonele montane, apoi cele din zonele de deal, si apoi cele din<br />
zonele de campie;<br />
‣ proprietatea majoritara a terenurilor forestiere servite de<br />
infrastructura: prioritate vor avea proprietarii privati si asociatiile<br />
acestora, apoi consiliile locale, si in final Regia Nationala a Padurilor.<br />
‣ in cazul drumurilor forestiere: prioritate vor avea drumurile care<br />
deservesc suprafata de padure cea mai mare;<br />
‣ in cazul lucrarilor de corectarea torentilor: prioritate vor avea bazinele<br />
torentiale cu debitul cel mai mare.<br />
Tipul de indicator<br />
Realizare<br />
Indicatori aditionali<br />
Indicator<br />
Tinta<br />
2007 - 2013<br />
Suprafata modernizata si reabilitata<br />
Irigatii (ha) 375000<br />
Drenaje (ha) 120000<br />
Combaterea eroziunii solului 60000<br />
(ha) Protectie impotriva inundatiilor 4000<br />
Lungimea (ha) drumurilor construite<br />
Agricole (km) 740<br />
Forestiere (km) 2010<br />
INHGA – DGA 37
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Masura: Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza<br />
pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a<br />
mostenirii rurale<br />
Zonele rurale din Romania prezinta o deosebita importanta din punct de vedere<br />
economic, social si din punct de vedere al dimensiunii lor, diversitatii, resurselor<br />
naturale si umane pe care le detin.<br />
Dezvoltarea economica si sociala durabila a spatiului rural este indispensabil<br />
legata de imbunatatirea infrastructurii rurale existente si a serviciilor de baza.<br />
Pe viitor zonele rurale trebuie sa poata concura efectiv in atragerea de investitii,<br />
asigurand totodata si furnizarea unor conditii de viata adecvate si servicii<br />
sociale necesare comunitatii.<br />
(i) Infrastructura fizica de baza<br />
Renovarea si dezvoltarea satelor reprezinta o cerinta esentiala pentru<br />
imbunatatirea calitatii vietii, cresterii atractivitatii si interesului pentru zonele<br />
rurale. Pentru imbunatatirea calitatii vietii, un factor determinant il constituie<br />
modernizarea si extinderea infrastructurii fizice rurale de baza care<br />
influenteaza in mod direct dezvoltarea activitatilor sociale, culturale si<br />
economice si implicit, crearea de oportunitati ocupationale.<br />
Alimentarea cu apa si tratarea apelor uzate<br />
Accesul la reteaua publica de alimentare cu apa a populatiei rurale este<br />
redus (1/3 din populatia rurala are acces la acest sistem), iar in ceea ce<br />
priveste accesul la sistemul de canalizare situatia este si mai critica, doar 10%<br />
din numarul de locuitori beneficiaza de reteaua publica de canalizare. In mod<br />
evident, aceste aspecte afecteaza sanatatea si bunastarea familiilor din<br />
comunitatile rurale.<br />
(ii) Abordarea integrata<br />
Complexitatea nevoilor de renovare, dezvoltare si modernizare a localitatilor<br />
rurale reclama necesitatea unei abordari integrate care presupune<br />
combinarea activitatilor si operatiunilor a trei masuri oferite de cadrul legal de<br />
dezvoltare rurala si anume: 321 - „Servicii de baza pentru economia si populatia<br />
rurala”, 322 - „Renovarea si dezvoltarea satelor” si 323 - „Conservarea si<br />
punerea in valoare a mostenirii rurale” in una singura. Aceasta va permite<br />
comunitatilor locale sa rezolve intr-un cadru integrat problemele si nevoile<br />
locale.<br />
O astfel de abordare are la baza doua motive importante, respectiv, gradul<br />
inalt de interdependenta a actiunilor, reprezentand necesitati stringente<br />
comune si necesitatea modernizarii, renovarii si revitalizarii satelor,<br />
coreland interventiile astfel incat sa fie eficiente si in armonie cu peisajul.<br />
Toate acestea sunt nevoi ce presupun urgente pentru toate cele trei categorii<br />
de activitati specifice celor trei masuri: imbunatatirea si crearea infrastructurii<br />
INHGA – DGA 38
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
fizice de baza (cu precadere infrastructura de drumuri si infrastructura de<br />
apa/apa uzata), a serviciilor publice de baza si punerea In valoare a<br />
mostenirii rurale.<br />
In plus, din punct de vedere economic, aceasta ofera avantajul economiei de<br />
scara a operatiunilor executate integrat, dar si reducerea cheltuielilor<br />
administrative si simplificarea procedurilor, in timp ce tratarea lor individuala ar<br />
induce intarzieri in implementare.<br />
Obiectivele masurii<br />
Obiectivul general al masurii vizeaza imbunatatirea conditiilor de viata pentru<br />
populatie, asigurarea accesului la serviciile de baza si protejarea mostenirii<br />
culturale si naturale din spatiul rural in vederea realizarii unei dezvoltari<br />
durabile.<br />
Obiectivul specific vizeaza cresterea numarului de locuitori din zonele rurale<br />
care beneficiaza de servicii imbunatatite.<br />
Obiectivele operationale ale acestei masuri vizeaza:<br />
‣ imbunatatirea infrastructurii fizice de baza in spatiul rural;<br />
‣ imbunatatirea accesului la serviciile publice de baza pentru populatia<br />
rurala;<br />
‣ cresterea numarului de sate renovate;<br />
‣ cresterea numarului de obiective de patrimoniu din spatiul rural<br />
sprijinite.<br />
Domeniul de aplicabilitate si actiuni prevazute<br />
Sprijinul pentru aceasta masura vizeaza investitii in spatiul rural pentru:<br />
a. crearea si modernizarea infrastructurii fizice de baza;<br />
b. crearea si dezvoltarea serviciilor publice de baza pentru populatia<br />
rurala;<br />
c. protejarea patrimoniului cultural de interes local si natural din spatiul<br />
rural.<br />
Tipul de servicii/actiuni sprijinite<br />
‣ Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa<br />
(captare, statii de tratare, alimentare) pentru localitatile rurale avand<br />
sub 10.000 populatie echivalenta (p.e).<br />
‣ Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa<br />
uzata (canalizare, statii de epurare) pentru localitatile rurale avand<br />
sub 10.000 populatie echivalenta (p.e).<br />
INHGA – DGA 39
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Criterii de selectie<br />
A. Localitatile rurale care nu au mai primit anterior sprijin comunitar<br />
pentru o investitie similara.<br />
B. Localitati rurale din regiunile cu grad de saracie ridicat.<br />
C. Proiectele care se incadreaza intr-o strategie de dezvoltare locala<br />
sau judeteana.<br />
D. Proiectele de investitii in infrastructura de apa/apa uzata in localitatile<br />
rurale Intre 2.000-10.000 de p.e. identificate prin Master Planurile<br />
Regionale, dar care nu sunt finantate din POS Mediu si care au<br />
termene intermediare pentru indeplinirea angajamentelor de mediu<br />
inclusive localitatile rurale care au beneficiat de finantare pentru<br />
proiectele de infrastructura de apa/apa uzata prin Programul<br />
SAPARD sau alte programe cu finantare nationala sau europeana<br />
care dovedesc utilitatea si functionalitatea acestor investitii.<br />
E. Proiecte de investitii in infrastructura de alimentare cu apa in zonele<br />
in care apa este insuficienta sau in zonele care prezinta incidenta<br />
ridicata a perioadelor de seceta.<br />
F. Proiectele de investitii in infrastructura de apa/apa uzata pentru<br />
zonele in care apa prezinta un grad ridicat de poluare sau zonele in<br />
care apa freatica prezinta o concentratie ridicata de nitrati ce<br />
afecteaza sanatatea populatiei.<br />
Criteriile si liniile de demarcare cu alte instrumente financiare ale UE, cu<br />
alte masuri PNDR si programe nationale<br />
Demarcarea sprijinului FEADR, FEDR si FC pentru infrastructura de<br />
apa/apa uzata are la baza Master Plan-uri Regionale, elaborate de catre<br />
MMDD. Prin PNDR (FEADR) se vor finanta acele proiecte de infrastructura de<br />
apa/apa uzata din localitatile rurale avand sub 10000 populatie echivalenta<br />
(p.e.) cu exceptia acelor localitati rurale care sunt cuprinse in Proiectele<br />
Regionale care vor fi finantate prin POS Mediu (FEDR, FC) si cu exceptia<br />
proiectelor de infrastructura apa/apa uzata din statiunile balneare si<br />
balneoclimaterice din spatiul rural care vor fi sprijinite prin POR (FEDR).<br />
Demarcarea cu alte masuri PNDR<br />
Infrastructura de apa/apa uzata<br />
Prin Masura 125 (PNDR – Axa 1) sunt sustinute doar investitiile de racordare a<br />
fermelor situate in extravilan, la retelele publice de alimentare cu apa si<br />
canalizare, in scopul dezvoltarii si adaptarii agriculturii iar in privinta silviculturii<br />
investitiile constau in corectarea torentilor in bazinele hidrografice, in timp ce<br />
prin Masura 322 sunt sustinute investitiile in infrastructura publica de apa/apa<br />
uzata realizate la nivel de comuna.<br />
INHGA – DGA 40
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
9. PROPUNERI PRIVIND DEFINIREA STRATEGIEI PRIVIND AMENAJARILE<br />
DE IMBUNATATIRI FUNCIARE – IRIGATII, DESECARI, COMBATEREA<br />
EROZIUNII SOLULUI SI APARARE IMPOTRIVA INUNDATIILOR<br />
Aceasta strategie a fost elaborata de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.<br />
Diagnoza starii actuale a sectorului<br />
Puncte tari comune pentru toate activitatile de imbunatatiri funciare:<br />
‣ imbunatatirea microclimatului necesar dezvoltarii vegetatiei si<br />
reducerea deflatiei pe terenuri nisipoase;<br />
‣ existenta infrastructurii pentru mari teritorii dezvoltata in toate<br />
judetele tarii;<br />
‣ experienta in proiectarea executia si exploatarea amenajarilor de<br />
imbunatatiri funciare;<br />
‣ existenta invatamantului mediu si superior de specialitate;<br />
‣ existenta unei baze de date provenite din activitatea de cercetare si<br />
proiectare de specialitate;<br />
‣ factor semnificativ in dezvoltarea durabila a zonei rurale;<br />
‣ cadru legal satisfacator care stimuleaza implicarea comunitatilor<br />
locale si a sectotului privat si crearea de locuri de munca in zona<br />
rurala;<br />
‣ procesul de restructurare a sectorului de imbunatatiri funciare pe<br />
baza principiilor economiei de piata este in derulare;<br />
‣ existenta firmelor private autohtone specializate si dotate pentru<br />
executarea componentelor de infrastructura, precum si pentru<br />
producerea de echipamente si utilaje specifice.<br />
Puncte tari specifice fiecarei activitati de imbunatatiri funciare<br />
Irigatii<br />
‣ Factor principal in obtinerea de productii ridicate si relativ stabile de<br />
la an la an cu implicatii favorabile in asigurareea securitatii<br />
alimentare a populatiei si crearii de disponibilitati la export de<br />
produse agricole.<br />
‣ Cadru legal care stimuleaza concentrarea irigatiei in zonele eficiente<br />
din punct de vedere al costurilor.<br />
‣ Potential ridicat in dezvoltarea agriculturii ecologice la culturile mari<br />
consumatoare de apa (legume, fructe etc.).<br />
‣ Procesul de implicare a comunitatilor locale in administrarea<br />
infrastructurii de irigatii in interesul beneficiarilor este in derulare.<br />
INHGA – DGA 41
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Desecari/CES/Aparare impotriva inundatiilor<br />
Puncte slabe<br />
‣ Activitati de interes public avand ca scop protectia culturilor agricole<br />
precum si a obiectivelor socio-economice si a mediului inconjurator.<br />
‣ Costurile investitionale si cele anuale pentru exploatarea sunt mici<br />
raportate la impactul pozitiv asupra ecosistemelor.<br />
A. Puncte slabe comune pentru toate activitatile de imbunatatiri funciare:<br />
‣ mentalitate invechita a beneficiarilor care considera ca statul este<br />
singurul factor responsabil cu administrarea amenajarilor si cu<br />
asigurarea fondurilor necesare su cu preluarea tuturor riscurilor<br />
generate de exploatarea amenajarilor de imbunatatiri funciare;<br />
‣ faramitarea si marimea redusa a parcelelor cu folosinta agricola si<br />
amplasarea necorespunzatoare a culturilor care favorizeaza<br />
practicarea unei agriculturi de subzistenta si cu implicatii negative,<br />
din punct de vedere tehnic si financiar, in exploatarea, intretinerea si<br />
repararea infrastructurii;<br />
‣ slaba participare a cercetarii la rezolvarea unor aspecte de ordin<br />
tehnic, institutional si economic;<br />
‣ lipsa stimulentelor de atragere a personalului calificat, de<br />
specialitate;<br />
‣ piata agricola neconsolidata care nu stimuleaza practicarea unei<br />
agriculturi comerciale;<br />
‣ interes redus in punerea in aplicare a conceptului ca orice amenajare<br />
de imbunatatiri funciare sa fie insotita de amenajari silvice;<br />
‣ lipsa inginerilor de specialitate, cu experienta in administrarea<br />
amenajarilor si lucrarilor de imbunatatiri funciare.<br />
B. Puncte slabe specifice activitatii de irigatii<br />
‣ amenajari de irigatii amplasate in zone care necesita cheltuieli mari<br />
de exploatare si care conduc la obtinerea unor productii agricole<br />
nerentabile;<br />
‣ utilizarea neeconomica a resurselor financiare bugetare datorita<br />
subventionarii exploatarii si livrarii apei in amenajarile de irigatii<br />
neviabile;<br />
‣ reticiente din partea agricultorilor in orientarea planului de cultura<br />
catre plante valoroase, care raspund bine la irigatii si care au<br />
desfacere imediata pe piata interna si externa;<br />
INHGA – DGA 42
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Oportunitati<br />
‣ insuficienta echipamentelor de udare si distributia neuniforma a<br />
acestora in teritoriu.<br />
Puncte comune pentru toate activitatile de imbunatatiri funciare<br />
‣ moment prielnic de schimbare a mentalitatii, implicarea beneficiarilor,<br />
sectorului privat si crearea parteneriatelor public-privat pentru<br />
administrarea amenajarilor;<br />
‣ finantari externe (UE, Banca Mondiala etc.) pentru dezvoltarea zonei<br />
rurale si pentru protectia mediului;<br />
‣ degrevarea statului de unele cheltuieli pentru administrarea<br />
infrastructurii de imbunatatiri funciare;<br />
‣ atentia deosebita care se acorda protectiei mediului, combaterii<br />
secetei, aridizarii, desertificarii, conservarii zonelor umede si<br />
amenajarii – ameliorarii terenurilor degradate pentru implementarea<br />
Programului national de actiune privind schimbarile climatice;<br />
‣ posibile subventii UE si de la alte institutii financiare; noul mecanism<br />
de subventionare va delimita si selecta zonele viabile de cele<br />
neviabile;<br />
‣ retragerea din exploatare a amenajarilor (sau a partilor de<br />
amenajare) neviabile economic si valorificarea acestora prin vanzare,<br />
concesionare sau dezmembrare si valorificare pe componenete;<br />
‣ posibilitati de alocare a unor fonduri externe (UE) pentru reabilitarea<br />
lucrarilor existente;<br />
‣ din cauza cresterii preturilor energetice la nivel mondial, realizarea<br />
unor sporuri de productie agricola ca efect al lucrarilor de desecari /<br />
CES / apararea impotriva inundatiilor ar putea deveni mult mai<br />
atractiva decat obtinerea unor sporuri de productie prin irigarea unor<br />
zone care presupun pomparea apei cu costuri energetice mari;<br />
‣ declansarea unui program investitional in zonele in care se pot<br />
realiza amenajari noi, alimentate gravitational (ex. Siret - Baragan)<br />
sau racordarea unor parti din amenajarile existente la noi surse de<br />
apa din care alimentarea se realizeaza gravitational (raul Olt);<br />
‣ impadurirea terenurilor degradate si infiintarea perdelelor forestiere<br />
de protectie atat in amenajarile de imbunatatiri funciare cat si in afara<br />
acestora;<br />
‣ punerea in valoare a amenajarilor abandonate prin protectie de<br />
schimbare a destinatiei acestora pentru folosinta piscicola, alimentari<br />
cu apa, silvicultura, turism rural etc.<br />
INHGA – DGA 43
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Constrangeri / pericole / riscuri<br />
Irigatii<br />
Desecari / CES/ Aparare<br />
Mentalitati si aranjamente institutionale invechite<br />
- dupa 15 ani de interes redus, orice -- dupa 15 ani de interes redus, orice<br />
intarziere in alocarea unor fonduri intarziere in alocarea unor fonduri<br />
suplimentare pentru lucrari de reabilitare<br />
si/sau reparatii necesare poate conduce<br />
la degradari majore a caror rezolvare ar<br />
putea deveni deosebit de costisitoare<br />
suplimentare pentru lucrari de reabilitarea<br />
si/sau reparatii necesare poate conduce la<br />
degradari majore a caror rezolvare ar putea<br />
devenii deosebit de costisitoare (rupere de<br />
diguri, alunecari de teren etc.) sau chiar la<br />
- cresterea in continuare a preturilor<br />
energetice ar putea periclita viabilitatea<br />
economica a unor zone situate sub 70 m<br />
desupra nivelului sursei de apa si care in<br />
prezent sunt considerate viabile.<br />
Tinte strategice<br />
pierderea unor vietii omenesti<br />
- distrugerea habitatelor naturale si a<br />
peisajului prin degradarea solurilor,<br />
inundatiilor, alunecarii de teren etc.<br />
Importul de produse agricole traditionale<br />
Degradarea spatiului rural, depopulare, migratie etc.<br />
‣ Refacerea potentialului biologic, conservarea si protejarea resurselor<br />
de sol si apa intr-un concept unitar de exploatare durabila si in<br />
conditiile asigurarii securitatii alimentare a populatiei.<br />
‣ Alocarea pe principii de eficienta a fondurilor pentru reabilitari sau<br />
investitii in noi amenajari de irigatii, combaterea eroziunii solului,<br />
desecari si aparare impotriva inundatiilor, acolo unde se asigura<br />
protectia mediului, dezvoltarea spatiului rural si recuperarea<br />
investitiilor pe seama cresterii productiilor, a randamentelor de<br />
exploatare si a pagubelor evitate.<br />
‣ Explorarea tehnologiilor pentru reducerea consumului de energie<br />
pentru irigatii.<br />
‣ Realizarea unei economii de piata functionale si stabila in spatiul<br />
rural.<br />
‣ Consolidarea proprietatii.<br />
‣ Dezvoltarea durabila a spatiului rural.<br />
Plan de actiune<br />
‣ Restructurarea fundamentala a institutiilor implicate in sectorul de<br />
imbunatatiri funciare pentru a le transforma in institutii similare celor<br />
existente in Uniunea Europeana.<br />
‣ Reforma legislativa si institutionala cuprinzatoare a sectorului de<br />
imbunatatiri funciare.<br />
INHGA – DGA 44
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
‣ Privatizarea si consolidarea sectorului privat in domeniul irigatiilor.<br />
‣ Dezvoltarea comunitatilor locale si descentralizarea democratica a<br />
structurilor existente pentru managementul imbunatatirilor funciare.<br />
‣ Promovarea sistemelor de stabilire a pretului si de subventionare<br />
pentru toate lucrarile de imbunatatiri funciare.<br />
‣ Maximizarea suprafetei irigate efficient.<br />
‣ Delimitarea infrastructurilor de domeniul public de cea de domeniul<br />
privat si de transferul responsabilitatilor catre cele doua sectoare.<br />
‣ Delimitarea zonelor viabile si / sau potential viabile (in special cu<br />
referire la activitatea de irigatii) din totalul suprafetelor amenajate cu<br />
lucrari de imbunatatiri funciare.<br />
‣ Determinarea costurilor totale si a celor specifice (unitare) de<br />
exploatare, intretinere si reparatii in functie de conditiile reale.<br />
‣ Determinarea beneficiilor agricole reale si potentiale ca rezultat al<br />
sporurilor de productie ori al evitarii unor pagube sau calamitati.<br />
‣ Determinarea necesarului investitional pentru reabilitarea zonelor<br />
considerate viabile si identificarea constrangerilor de ordin<br />
institutional, managerial ori investitional prin inlaturarea carora se pot<br />
obtine efecte favorabile, imediate si majore comparativ cu efortul<br />
financiar necesar.<br />
‣ Retragerea din exploatare si intretinere a amenajarilor care nu<br />
indeplinesc conditiile de functionare si a celor din zonele ne-viabile<br />
cu prioritate a celor unde ne-viabilitatea este evidenta si valorificarea<br />
rapida a infrastructurii prin:<br />
cedarea acesteia catre OIF-uri sau Federatii de OIF-uri;<br />
vanzarea catre investiroti private;<br />
concesionarea sau inchirierea infrastructurii;<br />
in lipsa interesului pentru una din modalitatile anterioare, se va<br />
trece la dezafectarea si valorificarea pe componente.<br />
‣ Trecerea in conservare a amenajarilor si infrastructurii din zonele<br />
care nu indeplinesc conditiile minime de functionare si care nu au<br />
putut fi valorificate printr-una dintre primele trei modalitati, dar<br />
reprezinta din punct de vedere tehnico-economic zone potential<br />
viabile sau zone ce ar putea fi racordate in viitor la o alimentare<br />
gravitationala (sau cu pompare redusa) din alte surse de apa.<br />
‣ Dezvoltarea unei strategii sectoriale cu obiective pe termen scurt,<br />
mediu si lung care sa permita dezvoltarea unei agriculturi sustenabile<br />
prin efectul lucrarilor de imbunatatiri funciare ce pot fi realizate<br />
INHGA – DGA 45
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
(reabilitate) exploatate si intretinute in conditii de eficienta<br />
economica.<br />
‣ Finantarea unui studiu multidisciplinar – gospodarirea apelor,<br />
energie, transporturi si irigatii care sa identifice solutii pe termen lung<br />
pentru optimizarea consumului de energie necesar alimentarii cu apa<br />
a sistemelor de irigatii.<br />
‣ Finantarea unui studiu pentru identificarea terenurilor din amenajarile<br />
de imbunatatiri funciare care au folosinte agricole cu viabilitate<br />
redusa sau neviabila si propuneri pentru folosirea durabila a acestor<br />
terenuri.<br />
‣ Imbunatatirea standardelor si normativelor tehnice de proiectare,<br />
executie si exploatare pentru a corespunde reglementarilor UE.<br />
‣ Contorizarea distributiei apei si monitorizarea performantelor tehnice,<br />
economice si de mediu.<br />
‣ Imbunatatirea sistemelor de colectare a tarifelor de la utilizatori.<br />
‣ Consolidarea comunitatilor locale care participa la managementul<br />
amenajarilor de imbunatatiri funciare.<br />
‣ Reciclarea apelor pentru reutilizarea acestora sau folosirea unor<br />
surse de apa neconventionale.<br />
‣ Colaborare si cooperare interna si internationala in domeniul stiintific,<br />
tehnic si economic, cu institutii, organizatii si firme pentru<br />
consolidarea activitatii de imbunatatiri funciare.<br />
Obiective strategice<br />
Obiective pe termen mediu – 1 ianuarie 2009<br />
I) Analiza economica, sociala si de mediu a sectorului de imbunatatiri funciare<br />
pentru alocarea resurselor pe criterii clare de eficienta economica si/sau pe<br />
considerente legate de asigurarea securitatii alimentare si mentinerea<br />
echilibrului ecologic, prin:<br />
a) elaborarea analizei economice privind viabilitatea sectorului de<br />
irigatii;<br />
b) identificarea constrangerilor de ordin legislativ institutional si<br />
investitional si rezolvarea rapida a acelora care nu presupun un efort<br />
financiar major sau elaborarea unor studii si analize complexe sau de<br />
lunga durata (ex. subventionarea partiala a pretului unor echipamente<br />
de udare „‟conventionale‟‟ si/sau a unor agregate de pompare,<br />
fabricate in tara, acolo unde lipsa acestora reprezinta o<br />
constrangere);<br />
INHGA – DGA 46
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
c) repunerea in functiune a partilor din amenajarile de imbunatatiri<br />
funciare ce urmeaza a fi transferate in proprietatea OIF prin alocarea<br />
unor fonduri bugetare in zone a caror viabilitate economica a fost<br />
demonstrata si numai pe baza unor criterii de prioritate care sa<br />
favorizeze zonele in care costurile de pompare si costurile specifice<br />
de „‟reabilitare‟‟ sunt reduse, iar interesul beneficiarilor fata de<br />
aplicarea irigatiei (masurat prin volumele de apa utilizate) este mare;<br />
d) inceperea valorificarii (in conditiile prevazute de lege) infrastructurii<br />
de imbunatatiri funciare din amenajarile carora li s-a retras<br />
recunoasterea de utilitate publica;<br />
e) trecerea in conservare a amenajarilor de imbunatatiri funciare (in<br />
special a celor de irigatii) considerate viabile sau potential viabile din<br />
punct de vedere tehnico-economic, dar a caror mentinere in functiune<br />
nu se justifica economic in prezent din cauza interesului scazut al<br />
benficiarilor ori cauzat de o stare grava de deteriorare sau distrugere<br />
a infrastructurii, ce nu poate fi solutionata cu usurinta;<br />
f) evaluarea rezultatelor si a stadiului implementarii Proiectului de<br />
reabilitare si reforma sectorului de irigatii (PRRSI);<br />
g) inceperea executiei lucrarilor de reabilitare a sistemelor din etapa I a<br />
PRRSI;<br />
h) realizarea unor studii multidisciplinare – gospodarirea apelor, energie,<br />
transporturi si irigatii care sa identifice solutii pe termne lung pentru<br />
optimizarea consumului de energie necesar alimentarii cu apa a<br />
sistemelor de irigatii;<br />
i) realizarea unor studii pentru identificarea terenurilor din amenajarile<br />
de imbunatatiri funciare care au folosinte agricole cu viabilitate<br />
redusa sau neviabila si propuneri pentru folosirea durabila a acestor<br />
terenuri.<br />
II) Amenajarea si ameliorarea terenurilor degradate in suprafata de 50 mii<br />
hectare anual.<br />
Obiective pe termen lung – 2013<br />
A. Faza I – 31 dec. 2009<br />
I) Realizarea inventarierii complete a terenurilor agricole degradate.<br />
II) Elaborarea Programului National de ameliorare si amenjare a<br />
terenurilor agricole degradate si de amenajare a bazinelor<br />
hidrografice torentiale.<br />
III) Ajustarea Programului de imbunatatiri funciare si elaborarea<br />
formelor de sprijin pentru perioada postaderare prin:<br />
INHGA – DGA 47
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
a) elaborarea unei strategii a sectorului de imbunatatiri funciare pe<br />
termen lung care sa aiba in vedere eliminarea acordarii de<br />
subventii pentru aceste activitati;<br />
b) elaborarea unui studiu global de analiza a impactului eliminarii<br />
in totalitate (gradual sau nu) a subventionarii activitatilor de<br />
imbunatatiri funciare si identificarea zonelor viabile in care<br />
interesul sporit al beneficiarilor fata de activitatile de imbunatairi<br />
funciare justifica alocarea unor fonduri publice pentru<br />
reabilitarea unor lucrari de infrastructura;<br />
c) elaborarea unui studiu economic privind fezabilitatea unor<br />
investitii de reabilitare in cadrul unor amenajari existente si<br />
identificarea unor perimetre si areale noi care prezinta conditii<br />
favorabile (costuri anuale mici si investitii specifice reduse)<br />
pentru noi investitii;<br />
d) valorificarea completa a infrastructurii din amenajarile (sau<br />
partile de amenajare) care s-au dovedit neviabile si/ori s–au<br />
aflat in conservare pentru o perioada de trei ani, perioada in<br />
care n-au fost declarate de utilitate publica;<br />
e) finalizarea executiei pentru sistemul de irigatii Terasa Nicoresti –<br />
Tecuci si a statiilor de pompare principale din sistemul Sadova-<br />
Corabia si inceperea executiei lucrarilor de reabilitare la<br />
amenajarile de irigatii selectate pentru etapa II.<br />
B. Faza II – 31 decembrie 2013<br />
IV) Realizarea anuala a lucrarilor de hidroamelioratii, indiguiri si combatere a<br />
eroziunii solului pe 10 mii hectare anual:<br />
a. analizarea executiei lucrarilor de reabilitare la sistemul Sadova-<br />
Corabia si a amenajarilor de irigatii selectate pentru etapa II a<br />
Proiectului;<br />
b. inceperea implementarii programului de investitii privind reabilitarea<br />
unor amenajari existente de imbunatatiri funciare, altele cele decat<br />
selectate in cadrul etapelor I si II ale Proiectului privind “Reabilitarea<br />
si reforma sectorului de irigatii”;<br />
c. elaborarea unor studii de fezabilitate privind realizarea si executarea<br />
unor noi amenajari de imbunatatiri funciare.<br />
INHGA – DGA 48
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
10. STRATEGIA ENERGETICA A ROMANIEI IN PERIOADA 2007-2020<br />
Obiective strategice<br />
Obiectivul general al strategiei<br />
Obiectivul general al dezvoltarii sectorului energetic il constituie acoperirea<br />
integrala a consumului intern de energie electrica si termica in conditii de<br />
crestere a securitatii energetice a tarii, de dezvoltare durabila si cu asigurarea<br />
unui nivel corespunzator de competitivitate.<br />
Politica energetica a Uniunii Europene<br />
In conformitate cu Noua Politica Energetica a Uniuni Europene elaborata in anul<br />
2007, energia este un element esential al dezvoltarii la nivelul uniunii. Dar, in<br />
aceeasi masura este o provocare in fata tarilor UE in ceea ce priveste impactul<br />
sectorului energetic asupra schimbarilor climatice, a cresterii dependentei de<br />
importul de resurse energetice precum si a cresterii pretului energiei. Pentru<br />
depasirea acestor provocari, Comisia Europeana (CE) considera absolut<br />
necesar ca UE sa promoveze o politica energetica comuna, bazata pe<br />
securitatea energetica, dezvoltare durabila si competitivitate<br />
In ceea ce priveste securitatea alimentarii cu resurse energetice, UE se<br />
asteapta ca dependenta de importul de gaze naturale sa creasca de la 57% in<br />
prezent, la 84% in anul 2030 iar la petrol de la 82% la 93% pentru aceeasi<br />
perioada.<br />
In ceea ce priveste dezvoltarea durabila, trebuie remarcat faptul ca, in anul<br />
2007, sectorul energetic este, la nivelul UE, unul din principalii producatori de<br />
gaze cu efect de sera. In cazul neluarii unor masuri drastice la nivelul UE, in<br />
ritmul actual si la tehnologiile existente in anul 2007, emisiile de gaze cu efect<br />
de sera vor creste la nivelul UE cu circa 5% si la nivel global cu circa 55% pana<br />
in anul 2030. Energia nucleara reprezinta in acest moment in Europa una dintre<br />
cele mai mari resurse de energie fara emisii de CO 2 . Centralele nucleare<br />
asigurau in anul 2007 o treime din prductia de electricitate din Uniunea<br />
Europeana, avand astazi o contributie reala la dezvoltarea durabila.<br />
In ceea ce priveste competitivitatea, piata interna de energie asigura stabilirea<br />
unor preturi corecte si competitive la energie, stimuleaza economisirea de<br />
energie si atrage investitii in sector.<br />
UE este tot mai expusa la instabilitatea si cresterea preturilor de pe pietele<br />
internationale de energie, precum si la consecintele faptului ca rezervele de<br />
hidrocarburi ajung treptat sa fie monopolizate de un numar restrans de<br />
detinatori. Efectele posibile sunt semnificative: de exemplu, in cazul in care<br />
pretul petrolului ar creste pana la 100 USD/baril in 2030, importul de energie in<br />
UE-27 ar costa circa 170 de mld. EUR, ceea ce inseamna o valoare de 350<br />
EUR pentru fiecare cetatean UE.<br />
INHGA – DGA 49
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Comisia Europeana propune in setul de documente care reprezinta Noua<br />
Politica Energetica a UE urmatoarele obiective:<br />
‣ reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 30% pana in anul<br />
2020, in comparatie cu 1990;<br />
‣ cresterea ponderii energiei regenerabile de la mai putin de 7% in<br />
anul 2006, la 29% din totalul surselor sale de energie pana in anul<br />
2020;<br />
‣ cresterea ponderii si biocombustibililor la cel putin 10% din totalul<br />
combustibililor utilizati in anul 2020;<br />
‣ reducerea consumului global de energie primara cu 20% pana in<br />
anul 2020.<br />
Obiectivele dezvoltarii sectorului energetic al Romaniei si masurile<br />
preconizate pentru atingerea acestora<br />
Obiectivele prioritare ale dezvoltarii sectorului energetic romanesc<br />
Sectorul energetic trebuie sa fie un sector dinamic, care sa sustina activ<br />
dezvoltarea economica a tarii, si reducerea decalajelor fata de Uniunea<br />
Europeana.<br />
In acest sens, obiectivul general al dezvoltarii sectorului energetic il constituie<br />
acoperirea integrala a consumului intern de energie in conditii de crestere a<br />
securitatii energetice a tarii, de dezvoltare durabila si cu asigurarea unui nivel<br />
corespunzator de competitivitate.<br />
Alegerea unui mix de energie echilibrat, cu accent pe utilizarea carbunelui,<br />
energiei nucleare si resurselor energetice regenerabile, inclusiv prin utilizarea<br />
potentialului hidro neexploatat, care sa confere sectorului energetic<br />
competitivitate si securitate in aprovizionare.<br />
Durabilitate<br />
‣ Promovarea producerii energiei pe baza de resurse regenerabile,<br />
astfel incat consumul de energie electrica realizat din resurse<br />
regenerabile de energie electrica sa reprezinte 33% din consumul<br />
intern brut de energie electrica al anului 2010, 35% in anul 2015 si<br />
38% in anul 2020. Din consumul intern brut de energie 11% va fi<br />
asigurat din surse regenerabile in anul 2010.<br />
‣ Stimularea investitiilor in imbunatatirea eficientei energetice pe<br />
intregul lant: resurse-productie-transport-distributie-consum.<br />
‣ Promovarea utilizarii biocombustibililor lichizi, biogazului si a energiei<br />
geotermale.<br />
‣ Sustinerea activitatilor de cercetare-dezvoltare si diseminare a<br />
rezultatelor cercetarilor aplicabile.<br />
INHGA – DGA 50
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
‣ Reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului<br />
inconjurator prin utilizarea tehnologiilor curate.<br />
‣ Consumul national de energie va creste relativ constant cu circa 3%<br />
pe an in toata perioada analizata.<br />
‣ Exportul de energie electrica va creste substantial dupa anul 2015<br />
prin intrarea in functiune a unitatilor nucleare nr.3 si nr. 4 de la CNE<br />
Cernavoda si retehnologizarea unor unitati termo.<br />
‣ Se va incuraja utilizarea surselor regenerabile, cu atingerea tintei de<br />
33% din consumul intern brut de energie al anului 2010 realizat din<br />
aceste surse.<br />
In anul 2010 se va indeplini tinta nationala stabilita privind utilizarea surselor<br />
regenerabile de energie in productia de energie electrica. Ritmul de utilizare a<br />
surselor regenerabile va continua sa creasca si dupa anul 2010, astfel incat<br />
productia de energie electrica din aceste surse in anul 2015 sa reprezinte 35%<br />
din consumul brut de energie, iar in anul 2020 sa reprezinte 38%.<br />
Evaluarea cererii de energie termica este corelata cu estimarile privind<br />
restructurarea economiei, ridicarea nivelului de trai, cu ritmuri anuale de<br />
crestere cu circa 1% mai reduse decat ale evolutiei cererii de energie electrica.<br />
Totalul cererii de energie termica in sistemul centralizat de distributie a caldurii<br />
se estimeaza pentru anul 2010 la circa 3 mil. tep (tone echivalent petrol).<br />
In conformitate cu Studiul privind restructurarea sistemului de producere a<br />
energiei electrice din Romania – Etapa II –Dezvoltarea sistemului<br />
electroenergetic, elaborat de catre PB POWER Marea Britanie si ISPE, este<br />
necesar sa fie retehnologizate in perioada 2008 – 2010 centrale hidro cu o<br />
putere instalata de aprox. 1135 MW , sunt posibil de retehnologizat, in perioada<br />
2010 – 2020, centrale hidro cu o putere instalata de aprox. 2417 MW, la care se<br />
adauga proiecte noi in centrale hidro stabilite pentru perioada 2008 - 2020, cu o<br />
putere instalata de 759 MW, si proiecte posibil de realizat in aceeasi perioada,<br />
cu o putere instalata de 895 MW. La aceste proiecte hidro se adauga inca doua<br />
proiecte, care vor fi realizate in aceasta perioada, si anume CHEAP Tarnita, cu<br />
putere instalata de 1000 MW si AHE pe Tisa, de 30 MW.<br />
In ceea ce priveste grupurile termoelectrice, sunt prognozate a se realiza in<br />
perioada 2008 – 2020 grupuri cu o putere instalata de circa 3000 MW si vor fi<br />
casate, in aceeasi perioada grupuri cu o putere instalata de circa 2900 MW.<br />
In domeniul nuclear, urmeaza a se realiza inca doua unitati nucleare, Unitatile 3<br />
si 4 Cernavoda, cu o putere instalata de 706 MW fiecare.<br />
Masuri specifice domeniului<br />
‣ Incadrarea centralelor termoenergetice in conditiile impuse de<br />
Directiva 2001/80/EC cu privire la limitarea emisiilor in aer ale<br />
anumitor poluanti (SO 2 , NO 2 si pulberi) proveniti din instalatiile mari<br />
INHGA – DGA 51
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
de ardere, de Directiva 96/61/EC pentru prevenirea si controlul<br />
integrat al poluarii si de Directiva 99/31/EC privind depozitarea<br />
deseurilor industriale.<br />
‣ Incadrarea centralelor termoelectrice in ceea ce priveste emisia<br />
gazelor cu efect de sera, in cotele prevazute in Planul National de<br />
Alocare (PNA) a certificatelor de emisii a gazelor cu efect de sera<br />
pentru perioadele 2007 si 2008 – 2012, depasirea cotelor putand fi<br />
realizata doar cu achizitie de certificate si cresterea corespunzatoare<br />
a pretului energiei electrice livrate.<br />
‣ Intensificarea utilizarii mecanismelor flexibile prevazute in Protocolul<br />
de la Kyoto si de Directiva 2003/87/CE privind comercializarea<br />
permiselor de emisii de CO 2 .<br />
‣ Promovarea tehnologiilor curate: capturarea si depozitarea CO 2 din<br />
gazele de ardere a carbunelui, pilele de combustie si utilizarea<br />
hidrogenului ca vector energetic.<br />
‣ Preluarea de catre Statul Roman a tuturor distrugerilor de mediu<br />
produse de catre sectorul carbonifer pana la data acordarii licentei de<br />
concesiune.<br />
Pentru sustinerea producerii energiei electrice din resurse energetice<br />
regenerabile a fost stabilit un mecanism de promovare bazat pe certificate verzi,<br />
prin care furnizorii achizitioneaza certificate in cote obligatorii, proportional cu<br />
volumul de energie electrica vanduta consumatorilor. Au fost stabilite<br />
urmatoarele cote obligatorii, ca valori procentuale anuale din consumul brut de<br />
energie electrica: pentru anul 2006 -2,2%, pentru anul 2007 - 3,74%, pentru<br />
anul 2008-5,26%, pentru anul 2009 - 6,78% si incepand cu anul 2010 - 8,4%.<br />
Masurile care se au in vedere pentru promovarea surselor regenerabile de<br />
energie<br />
Cresterea gradului de valorificare, in conditii de eficienta economica, a<br />
resurselor energetice regenerabile pentru productia de energie electrica si<br />
termica prin facilitati in etapa investitionala, inclusiv facilitarea accesului la<br />
reteua electrica.<br />
Pentru Romania, cele mai convenabile resurse regenerabile (in functie de<br />
costurile de utilizare si volumul de resurse) sunt: microhidrocentralele,<br />
centralele eoliene si biomasa.<br />
O posibila repartitie pe tehnologii, care impreuna cu instalatiile hidroenergetice<br />
mari asigura indeplinirea tintelor stabilite pentru anii 2010, 2015 si 2020 ar fi:<br />
‣ instalatiile hidro de mica putere cu 1,5...1,7 TWh (cca 600 MW<br />
instalati);<br />
‣ aplicatiile eoliene cu 1,3...1,6 TWh (cca 600...700 MW);<br />
INHGA – DGA 52
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
‣ grupuri de cogenerare ce utilizeaza biomasa, cu 0,5...1,0 TWh<br />
(cca150...300 MW).<br />
In conformitate cu prevederile Strategiei de valorificare a surselor regenerabile<br />
de energie, necesarul de investitii in perioada 2006-2015, este estimat la 1800<br />
mil. Euro.<br />
Pentru asigurarea sigurantei in functionare a Sistemului Electroenergetic<br />
National, este necesara mentinerea sub controlul statului a unei puteri instalate<br />
in unitati de producere a energiei electrice strategice care sa cuprinda<br />
Cernavoda U1 si U2, Portile de Fier 1 si 2, Oltul Inferior inclusiv Lotru.<br />
Masurile care vor fi luate in domeniul productiei, transportului si distributiei de<br />
energie electrica si termica<br />
Noi investitii<br />
‣ Realizarea de societati mixte pentru construirea de noi capacitati in<br />
cadrul termocentralelor SC ELCEN SA si SC Termoelectrica SA.<br />
‣ Continuarea programului de privatizare a microhidrocentralelor si<br />
privatizarea unor unitati hidro de putere medie.<br />
‣ Continuarea programului de retehnologizare a grupurilor<br />
hidroenergetice, program ce cuprinde pana la nivelul anului 2010,<br />
reabilitarea unor capacitati de productie cu o putere totala de 611,36<br />
MW.<br />
‣ Valorificarea eficienta a potentialului hidroenergetic, prin realizarea<br />
de noi capacitati de productie, inclusiv prin atragerea de capital<br />
privat.<br />
‣ Realizarea centralei hidroenergetice de acumulare prin pompaj<br />
Tarnita-Lapustesti, pentru satisfacerea cererii de servicii de sistem<br />
pe piata de energie interna si regionala si optimizarea regimurilor de<br />
functionare ale Sistemului Energetic National. Finantarea se va<br />
asigura si prin aport de capital privat.<br />
‣ Finalizarea urgenta de catre Ministerul Transporturilor a proiectelor<br />
de amenajare a Dunarii in vederea asigurarii apei de racire la CNE<br />
Cernavoda (pragul Bala sau CHE Macin) si inceperea executiei<br />
lucrarilor.<br />
‣ Continuarea programului de energetica nucleara prin finalizarea<br />
pana in anul 2015 (inceperea exploatarii comercilae) a Unitatilor 3 si<br />
4 Cernavoda, prin tragerea de capital privat.<br />
‣ Continuarea productiei de apa grea la ROMAG Drobeta Turnu<br />
Severin, la preturi de cost competitive, pentru acoperirea necesarului<br />
Unitatilor 3 si 4 Cernavoda.<br />
INHGA – DGA 53
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Centrala cu acumulare popare Tarnita - Lapustesti<br />
Companie de proiect, cu participarea SC Hidroelectrica SA (in curs de decizie).<br />
Centrala se justifica prin realizarea de servicii de sistem la nivel regional.<br />
Amenajarea in continuare a Dunarii pe sectorul “Portile de Fier II - Braila”<br />
Se are in vedere relansarea proiectului AHE Turnu Magurele – Nicopole in<br />
parteneriat cu Bulgaria, reanalizarea oportunitatii amenjararii Calarasi - Silistra<br />
si realizarea CHE Macin.<br />
Centrala hidroelectrica de pe Tisa<br />
Acest obiectiv de investitii urmeaza a se realiza in parteneriat cu Ucraina.<br />
Centrale ce utilizeaza surse regenerabile<br />
Clarificarea rapida a politicii privind cele 22 de centrale hidroelectrice<br />
neterminate (studiu in curs). Posibilitati:<br />
‣ terminarea investitiilor de catre SC Hidroelectrica SA prin fonduri<br />
proprii si imprumuturi;<br />
‣ realizarea de societati mixte SC Hidrolectrica SA – investitor privat;<br />
‣ privatizare in stadiu existent (cu obligarea cumparatorului sa<br />
finalizeze investitia).<br />
11. PLANUL NATIONAL STRATEGIC PENTRU PESCUIT 2007 – 2013<br />
Prioritati cheie ale PNS 2007-2013<br />
Infiintarea de unitati de acvacultura intensiva si super intensiva in scopul<br />
cresterii productivitatii muncii si valorificarii superioare a suprafetelor, avandu-se<br />
in vedere reducerea impactului negativ asupra mediului.<br />
Protectia mediului se va realiza in special prin axa 3(protectia florei si faunei,<br />
reabilitarea apelor interioare si implementarea retelei NATURA 2000) de catre<br />
axa 2 (prin imbunatatirea facilitatilor din acvacultura compatibile cu<br />
reglementarile NATURA 2000 si axa 4 (pentru sustinerea dezvoltarii durabile a<br />
zonelor pescaresti).<br />
Dezvoltarea potentialului productiv<br />
In prezent, in Romania se folosesc peste 70.000 ha bazine amenajate pentru<br />
acvacultura semiintensiva.<br />
Aceste capacitati de productie reprezinta un mare avantaj in vederea dezvoltarii<br />
acvaculturii din romania, dar ele trebuie reprofilate si modernizate in scopul<br />
cresterii productivitatii pe unitatea de suprafata.<br />
O atentie deosebita va fi indreptata catre cultura de pastrav din zonele montane<br />
in scopul cresterii veniturilor populatiei locale.<br />
INHGA – DGA 54
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
In scopul atingerii potentialului real al acestui sector in Romania, Agentia<br />
Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, impreuna cu alte servicii publice si<br />
administrative competente, va examina toate aspectele propuse pentru<br />
acvacultura (teren si apa) si va decide asupra tipului de acvacultura si a<br />
sistemului de crestere care trebuie promovat. Se va elabora un master plan<br />
elocvent pentru dezvoltarea durabila in urmatorii 20 de ani.<br />
Pentru dezvoltarea pescuitului in apele interioare trebuie asigurata o exploatare<br />
durabila a resurselor, pastrarea liniilor genetice salbatice existente in<br />
ecosistemele naturale, dar si refacerea stocurilor prin actiuni de repopulare, mai<br />
ales pentru speciile cu mare valoare economica si care sunt obiectul exploatarii<br />
intense prin pescuit.<br />
CONCLUZII<br />
In vederea fundamentarii politicilor si strategiilor nationale in domeniul<br />
gestionarii integrate a resurselor de apa, in prezentul volum s-au trecut in<br />
revista: politica Uniunii Europene in domeniul apei, politica Uniunii Europene<br />
pentru rezolvarea problemei deficitului de apa si a secetei, Planul National de<br />
Dezvoltare a Romaniei precum si unele strategii sectoriale (energie, dezvoltare<br />
rurala, imbunatatirile funciare, pescuit etc.) atat sub aspectul cerintelor de apa<br />
ale obiectivelor prevazute, cat si sub cel al altor cerinte ale acestor strategii<br />
asupra domeniului apei si mai ales asupra gestionarii acestora.<br />
INHGA – DGA 55
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
II. IDENTIFICAREA POLITICILOR IN DOMENIUL APEI<br />
CUPRINSE IN STRATEGIA DE DEZ<strong>VOL</strong>TARE REGIONALA A<br />
ROMANIEI, STRATEGIILE SECTORIALE SI IN STRATEGIA DE<br />
DEZ<strong>VOL</strong>TARE A ORASELOR MICI SI MIJLOCII<br />
Pe linia determinarii influentei obiectivelor de planificare in domeniul apei<br />
asupra cerintelor de apa, s-a urmarit identificarea prevederilor cuprinse in<br />
politicile si strategiile sectoriale, a strategiei de dezvoltare a oraselor mici si<br />
mijlocii, a programului operational regional de dezvoltare, a strategiei de<br />
dezvoltare regionala a Romaniei, a planurilor si programelor aferente acestor<br />
strategii si extragerii din acestea a prevederilor privind dezvoltarea folosintelor<br />
si cerintelor de apa ale acestora, a cerintelor de mediu asupra resurselor de<br />
apa, a situatiei infrastructurilor de apa si canalizare, a poluarii apelor, a<br />
dezvoltarilor, reabilitarilor si modernizarii infrastructurilor si a serviciilor de apa,<br />
a navigatiei etc.<br />
Ca strategii de dezvoltare s-au identificat si analizat:<br />
‣ Politica si Strategia de Dezvoltare a Sectorului Forestier din<br />
Romania (2001 – 2010);<br />
‣ Strategia pentru dezvoltarea oraselor mici si mijlocii 2005 –<br />
2015;<br />
‣ Programul Operational Regional al Romaniei 2007 – 2013<br />
‣ Strategia de dezvoltare regionala a Romaniei 2007 – 2013;<br />
‣ Strategia privind reabilitarea si modernizarea infrastructurii de<br />
transport naval in perioada 2005 – 2020.<br />
Principalele prevederi ale acestor strategii, planuri si programe cu referire la<br />
gestionarea resurselor de apa, la dezvoltarea sectoarelor si activitatilor legate<br />
de apa sunt prezentate in cele ce urmeaza.<br />
1. POLITICA SI STRATEGIA DE DEZ<strong>VOL</strong>TARE A SECTORULUI<br />
FORESTIER DIN ROMANIA (2001-2010)<br />
Dezvoltarea in cadrul acestei tematici a problemei padurii este explicabila data<br />
fiind importanta pe care aceasta o are in formarea scurgerii, in protectia apei si<br />
a solului. In consecinta in cele ce urmeaza sunt prezentate o serie de aspecte<br />
care aparent au o legatura mai mica cu gestionarea resurselor de apa dar care<br />
in fapt pot influenta alegerea actiunilor, masurilor, si solutiilor de gestionare a<br />
resurselor de apa, de protectie impotriva inundatiilor si de protectia mediului. Pe<br />
INHGA – DGA 56
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
de alta parte, necesitatea corelarii intre politica din domeniul forestier si cea de<br />
amenjare a bazinelor hidrografice justifica abordarea pe larg a acestei strategii.<br />
Obiectivul fundamental al politicii si strategiei in acest domeniu consta in<br />
dezvoltarea secorului forestier in scopul cresterii contributiei acestuia la<br />
ridicarea nivelului calitatii vietii, pe baza gestionarii durabile a padurilor.<br />
Obiective strategice privind ansamblul sectorului forestier<br />
‣ Actualizarea cadrului institutional pentru a realiza implementarea in<br />
mod unitar si sustinut a strategiei de dezvoltare a sectorului forestier.<br />
‣ Dezvoltarea cadrului de reglementare a sectorului forestier.<br />
In plan sectorial, Strategia de dezvoltare a sectorului forestier pentru perioada<br />
2001-2010 are printre obiective armonizarea legislatiei nationale cu legislatia<br />
specifica a UE, conventiile si acordurile internationale la care Romania este<br />
parte semnatara (ENA FLEG, FLEGT si MCPFE), precum si adaptarea cadrului<br />
normativ specific activitatilor de exploatare si prelucrare a lemnului la cerintele<br />
si conditiile de protectie si conservare a mediului. Programul forestier national<br />
arata ca se impun atat masuri ferme de stavilire a taierilor ilegale (punct 3.4) cat<br />
si o coordonare unitara a politicilor si strategiilor din sectorul forestier la toate<br />
nivelurile de activitate (punct 2.9). Combaterea taierilor ilegale este parte<br />
integranta a procesului de implementare a strategiei forestiere nationale si a<br />
programului forestier national, prin faptul ca se asigura astfel o conditie de baza<br />
a gestionarii durabile a padurilor.<br />
In cadrul intalnirii ministeriale de la Sankt Petersburg din 28 octombrie 2005 a<br />
ENA FLEG (Intarirea legislatiei si guvernantei in domeniul forestier pentru<br />
Europa si Asia de Nord), Romania a semnat un acord prin care statele<br />
participante se obliga in plan politic la intocmirea unor planuri de actiune care<br />
sa vizeze combaterea activitatilor ilegale in domeniul forestier, intr-o maniera<br />
transparenta si structurata. Acest acord a mai stabilit pentru factorii de decizie,<br />
dezvoltarea comuna a conceptelor, definitiilor si termenilor utilizati de<br />
administratiile silvice, cerinte clare si obligatii pentru detinatorii si utilizatorii de<br />
teren forestier, construirea si intarirea unor capacitati si mecanisme<br />
institutionale menite sa combata eficient comertul ilicit cu produse lemnoase si<br />
sa implementeze instrumente anticoruptie si de management durabil al<br />
padurilor.<br />
Elemente de caracterizare a padurilor din Romania<br />
Suprafata padurii: 6,38 mil. ha din care proprietate de stat 4,2 mil. ha,<br />
reprezentand 26,7% din suprafata tarii, fata de 29,3% media europeana.<br />
Volum lemn pe picior:<br />
1.341 mil. mc<br />
‣ Rasinoase 39%<br />
‣ Fag 37%<br />
INHGA – DGA 57
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Compozitie<br />
‣ Stejar 13%<br />
‣ DT + DM 11%<br />
‣ Rasinoase 30%<br />
‣ Fag 32%<br />
‣ Stejar 18%<br />
‣ DT 16%<br />
‣ DM 5%<br />
Volum mediu la hectar: 218 mc/ha<br />
Repartitia fondului forestier pe forme de relief:<br />
‣ Munte 51,9%<br />
‣ Deal 37,2%<br />
‣ Campie 10,9%<br />
Suprafata de padure/locuitor: 0,33 ha/locuitor.<br />
Cresterea medie anuala: 3,6 mc/ha<br />
Posibilitate anuala:<br />
20,0 mil. mc<br />
Structura padurilor pe clase de varsta:<br />
‣ 0 – 20 23%<br />
‣ 21 – 40 19%<br />
‣ 41 – 60 18%<br />
‣ 61 – 80 15%<br />
‣ 81 – 100 10%<br />
‣ > 100 15%<br />
Functii speciale de protectie (53% din suprafata)<br />
‣ Terenuri si soluri 43%<br />
‣ Ape 31%<br />
‣ Recreere 11%<br />
‣ Interes stiintific 10%<br />
‣ Factori climatici 5%<br />
Suprafata padurilor bracuite (rarite) prin taieri ilegale este estimata la<br />
95.077 ha.<br />
INHGA – DGA 58
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Suprafata de padure taiata ras prin taieri ilegale este evaluata la 32.524 ha.<br />
Silvicultura<br />
Politica: managementul resurselor forestiere in conformitate cu conceptul<br />
gestionarii durabile a capitalului natural.<br />
Obiective si actiuni strategice<br />
1. Adaptarea structurilor de administratie silvica si de control al<br />
respectarii regimului silvic, la conditiile diversificarii formelor de<br />
proprietate asupra terenurilor forestiere.<br />
2. Institutionalizarea conceptului de gestionare durabila a padurilor si<br />
asigurarea prin amenajament a cadrului necesar acesteia<br />
Actiuni strategice<br />
‣ Elaborarea Programului National Forestier (PNF) pentru gestionarea<br />
durabila a padurilor si oficializarea acestuia.<br />
‣ Modernizarea si adaptarea sistemului informational si folosirea ca<br />
subsistem a Sistemului Informatic Geografic (GIS) pentru<br />
gestionarea padurilor in Romania.<br />
‣ Realizarea inventarului forestier national.<br />
‣ Perfectionarea sistemului de cadastru forestier in concordanta cu<br />
cerintele cadastrului general.<br />
‣ Modernizarea sistemului de amenajare a padurilor.<br />
3. Asigurarea integritatii si dezvoltarea fondului forestier, precum si<br />
extinderea suprafetei terenurilor cu vegetatie forestiera<br />
Actiuni strategice<br />
‣ Monitorizarea integritatii fondului forestier la nivel national.<br />
‣ Sprijinirea sub raport tehnic si cu material de impadurire a actiunii de<br />
creare de paduri in zonele deficitare in vegetatie forestiera.<br />
‣ Extinderea suprafetei padurilor si altor categorii de vegetatie<br />
forestiera, inclusiv pe terenurile degradate, in afara fondului forestier.<br />
‣ Sprijinirea realizarii de plantatii forestiere pe terenuri scoase din<br />
circuitul agricol, in concordanta cu cerintele agriculturii durabile.<br />
‣ Sprijinirea actiunilor de realizare a perdelelor forestiere de protectie,<br />
a aliniamentelor si a altor categorii de plantatii forestiere, in afara<br />
fondului forestier.<br />
4. Asigurarea stabilitatii si cresterea eficacitatii functionale a<br />
ecosistemelor forestiere<br />
INHGA – DGA 59
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Actiuni strategice<br />
‣ Protejarea padurilor cu structuri naturale si cvasinaturale.<br />
‣ Cresterea ponderii regenerarii naturale prin aplicarea tratamentelor<br />
intensive adecvate.<br />
‣ Promovarea silviculturii pe criterii regionale.<br />
‣ Identificarea padurilor care nu sunt corespunzatoare in raport cu<br />
potentialul natural al statiunilor forestiere pe care se afla, a cauzelor<br />
ce au condus la starea actuala a acestora si elaborarea si aplicarea<br />
programelor de refacere specifice a acestor paduri.<br />
‣ Perfectionarea si dezvoltarea sistemului de monitorizare permanenta<br />
a starii padurilor.<br />
‣ Extinderea combaterii biologice a daunatorilor padurii.<br />
‣ Optimizarea compozitiilor de impadurire in raport cu politica de<br />
promovare a speciilor si cu modificarile stationale.<br />
‣ Utilizarea biotehnologiilor de producere a puietilor pentru speciile<br />
valoroase ecologic si economic care nu pot fi inmultite pe cale<br />
generativa.<br />
‣ Selectarea si promovarea de biotipuri de arbori rezistenti la<br />
adversitati si extinderea utilizarii acestora in lucrarile de regenerare a<br />
padurilor.<br />
‣ Protectia calitatii solurilor forestiere.<br />
‣ Elaborarea normelor tehnice pentru determinarea valorii economice<br />
totale a padurilor si a vegetatiei forestiere in raport cu functiile<br />
atribuite.<br />
‣ Implementarea sistemului de evaluare economica totala a padurilor<br />
si a terenurilor cu vegetatie forestiera , la nivel zonal si national.<br />
5. Reconstructia padurilor necorespunzatoare ecologic si economic<br />
Actiuni strategice<br />
‣ Reconstructia ecologica a padurilor afectate de factori dereglatori<br />
sau necorespunzatoare structural<br />
‣ Extinderea lucrarilor de amenajare complexa a bazinelor hidrografice<br />
torentiale<br />
6 Sprijinirea detinatorilor de terenuri forestiere in vederea gestionarii<br />
durabile a acestora<br />
7. Conservarea biodiversitatii ecosistemelor forestiere si adaptarea<br />
cadrului institutional in mod corespunzator<br />
INHGA – DGA 60
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Actiuni strategice<br />
‣ Dezvoltarea structurii de gestionare a ariilor protejate din fondul<br />
forestier, elaborarea planurilor de management ale ariilor protejate si<br />
aplicarea acestora, includerea in amenajamentele silvice a<br />
aspectelor legate de conservarea biodiversitatii si a prevederilor din<br />
planurile de management ale ariilor protejate.<br />
‣ Inventarierea si protejarea speciilor rare, endemice si periclitate din<br />
fondul forestier.<br />
‣ Conservarea padurilor virgine si cvasivirgine.<br />
‣ Atragerea de fonduri pentru proiecte de conservare a biodiversitatii in<br />
ecosistemele forestiere si pentru managementul ariilor protejate din<br />
fondul forestier<br />
‣ Repopularea ecosistemelor forestiere cu speciile disparute din<br />
arealul natural.<br />
‣ Refacerea habitatelor forestiere deteriorate.<br />
‣ Refacerea jnepenisurilor si includerea terenurilor cu jnepenisuri in<br />
fondul forestier, in vederea unei administrari corespunzatoare.<br />
‣ Integrarea in sistemul informational si de monitoring forestier a<br />
aspectelor legate de biodiversitate si de management al ariilor<br />
protejate si corelarea acestuia cu sistemul national informational si<br />
de monitoring al biodiversitatii.<br />
8. Integrarea ecosistemelor forestiere reprezentative in reteaua nationala a<br />
ariilor protejate<br />
Actiuni strategice<br />
‣ Identificarea tipurilor de ecosisteme si habitate forestiere valoroase<br />
din punct de vedere al biodiversitatii.<br />
‣ Includerea tuturor tipurilor de ecosisteme forestiere reprezentative in<br />
sistemul national de arii protejate.<br />
‣ Identificarea si delimitarea coridoarelor de legatura pentru prevenirea<br />
fragmentarii habitatelor, cu evidentierea lor in amenajamentele<br />
silvice.<br />
9. Dezvoltarea ofertei de servicii si produse ale padurii, altele decat lemnul<br />
10. Constientizarea publicului, detinatorilor de terenuri forestiere si a<br />
mediului politic si decizional privind rolul si importanta patrimoniului<br />
forestier national<br />
Exploatarea, transportul si prelucrarea lemnului<br />
INHGA – DGA 61
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Politica: Integrarea activitatilor de exploatare si prelucrare a lemnului in<br />
conceptul gestionarii durebile a capitalului natural, in scopul valorificarii<br />
superioare a resursei lemnoase<br />
Obiective si actiuni strategice:<br />
1. Cresterea nivelului general de eficienta a activitatilor de exploatare,<br />
transport si prelucrare a lemnului<br />
2. Ecologizarea activitatilor de exploatare si prelucrare a lemnului<br />
Actiuni strategice<br />
‣ Promovarea unor metode si tehnologii de exploatare a lemnului cat<br />
mai putin agresive pentru componentele ecosistemului forestier.<br />
‣ Promovarea unor tehnologii de prelucrare a lemnului cu impact redus<br />
asupra mediului.<br />
3 Imbunatatirea accesibilitatii fondului forestier, in corelatie cu metodele<br />
si tehnologiile moderne de exploatare a lemnului, respectand cerintele de<br />
protectie a mediului<br />
Actiuni strategice<br />
‣ Extinderea retelei de drumuri forestiere.<br />
‣ Modernizarea si consolidarea drumurilor forestiere existente.<br />
2. PROGRAMUL FORESTIER NATIONAL 2001 - 2010<br />
Dupa Conferinta Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare de la Rio de<br />
Janeiro (1992), la nivel international s-a acordat o atentie deosebita<br />
programelor forestiere nationale (PFN), considerate un instrument eficient<br />
pentru rezolvarea problemelor forestiere importante atat din tarile in curs de<br />
dezvoltare, cat si din tarile dezvoltate din intreaga lume. Multe dintre<br />
documentele ulterioare ale Comisiei Interguvernamentale pentru Paduri (IPF) si<br />
ale Forumului Interguvernamental pentru Paduri (IFF) se refera la elaborarea si<br />
implementarea programelor forestiere nationale.<br />
Pe plan european, s-a recunoscut ca PFN poate contribui la rezolvarea unor<br />
probleme forestiere dificile si la armonizarea unor interese divergente din<br />
domeniul forestier, in spiritul conceptului de gestionare durabila a padurilor.<br />
Problema elaborarii programelor forestiere a fost abordata la Conferintele<br />
Ministeriale pentru Protectia Padurilor in Europa de la Helsinki (1993), Lisabona<br />
(1998) si Viena (2003), subliniindu-se, in special la aceasta din urma, rolul si<br />
importanta lor in intarirea sinergiilor pentru gestionarea durabila a padurilor.<br />
INHGA – DGA 62
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Romania, ca tara semnatara a documentelor respective, a initiat inca din 1994,<br />
inclusiv cu sprijin din partea Organizatiei Natiunilor Unite pentru Alimentatie si<br />
Agricultura (FAO), adaptarea politicilor si strategiilor sale forestiere la exigentele<br />
unei asemenea gestionari, precum si la conditiile social – economice create<br />
dupa anul 1990. Pe aceasta linie, un obiectiv de baza il constituie armonizarea<br />
cerintelor de ordin economic cu imperativele privind sporirea continua a rolului<br />
padurilor in ameliorarea conditiilor de mediu si de viata.<br />
Acest obiectiv, precum si obiectivele strategice incluse in ultima versiune, din<br />
2005, a Strategiei Dezvoltarii Sectorului Forestier (SDSF), au stat la baza<br />
elaborarii Programului Forestier National (PFN). Vizand asigurarea gestionarii<br />
durabile a padurilor tarii. Programul cuprinde prevederi referitoare la: politici,<br />
institutii si instrumente necesare; conservarea si dezvoltarea resurselor<br />
forestiere; polifunctionalitatea ecosistemelor forestiere, stabilitatea si starea de<br />
sanatate a acestora; conservarea si ameliorarea diversitatii biologice;<br />
mentinerea si intensificarea functiilor de productie, de protectie si sociale ale<br />
ecosistemelor forestiere; aportul cercetarii stiintifice si invatamantului de profil la<br />
dezvoltarea si implementarea conceptului de gestionare durabila a padurilor.<br />
La structurarea PFN s-a avut in vedere ca urmarirea modului in care se<br />
realizeza prevederile lui sa se poata face in raport cu sistemul pan–european<br />
de criterii si indicatori de gestionare durabila a padurilor, sistem care a fost<br />
adaptat corespunzator la conditiile Romaniei, potrivit recomandarilor Conferintei<br />
Ministeriale pentru Protejarea Padurilor in Europa de la Viena.<br />
Programul s-a realizat cu participarea larga a reprezentantilor unui mare numar<br />
de institutii, asociatii patronale si profesionale, organizatii non-guvernamentale<br />
etc. implicate sau interesate, direct sau indirect, in problema gestionarii durabile<br />
a padurilor din tara noastra.<br />
Situatia actuala a padurilor si a organizarii sectorului forestier<br />
Fondul/patrimoniul forestier al Romaniei are o suprafata de 6382 mii hectare,<br />
din care 6223 mii ha acoperite cu paduri propriu-zise, iar restul de 159 mii ha<br />
reprezinta terenuri destinate culturii, productiei si gestionarii silvice. Padurile<br />
ocupa 26,7% din teritoriul tarii, cu o distributie foarte neuniforma in cuprinsul<br />
acestuia. Aproximativ 53% din paduri sunt localizate in regiunea arcului<br />
carpatic, 27 % in dealurile precarpatice si 10% la campie.<br />
In afara padurilor cuprinse in fondul forestier, exista o suprafata de circa 350 mii<br />
ha de alte terenuri cu vegetatie forestiera. Acestea, indeplinind un rol protector<br />
remarcabil, nu sunt totusi considerate paduri. Ele apartin diverselor comune,<br />
asociatii si proprietarilor particulari si sunt supuse unor reglementari silvice<br />
sumare.<br />
In raport cu functiile ecologice, sociale si economice pe care trebuie sa le<br />
indeplineasca, padurile tarii sunt impartite in doua grupe functionale: grupa I –<br />
paduri cu functii speciale de protectie (3339 mii hectare, respectiv 53% din total)<br />
INHGA – DGA 63
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
si grupa a II-a – paduri cu functii de productie si de protectie (3028 mii hectare,<br />
respectiv 47% din total).<br />
Cu toate ca padurile indeplinesc functii multiple, indiferent de grupa functionala<br />
din care fac parte, padurile din grupa I sunt divizate in cinci subgrupe in raport<br />
cu functia lor prioritara: protectia solului; protectia apelor; protectia impotriva<br />
factorilor climatici si industriali daunatori; recreere; interes stiintific si ocrotirea<br />
genofondului si ecofondului forestier.<br />
Grupa a II-a functionala cuprinde doua subgrupe: paduri destinate prioritar<br />
pentru productia de lemn si paduri destinate prioritar pentru productia<br />
cinegetica. In cadrul fiecarei subgrupe se disting diverse categorii functionale (in<br />
numar de peste 55) care sunt luate in considerare la diferentierea modului de<br />
gospodarire a padurilor.<br />
Principalele formatii forestiere sunt: molidisurile, bradetele, amestecurile de fag<br />
cu rasinoase, fagetele, goruneto-fagete si sleauri de deal cu gorun; gorunete si<br />
stejarete (inclusive de stejar brumariu si stejar pufos), sleauri cu stejar (de<br />
lunca, de campie si de deal ), cerete, garnitete si amestecuri de cer si garnita;<br />
salcamete, aninisuri, zavoaie de salcie si de plopi indigeni s.a. Sub raportul<br />
proportiei speciilor, foioasele ocupa 69% (fag 31%, stejari 18%, alte foioase tari<br />
15%, foioase moi 5%) iar rasinoasele 31% (molid 23%, brad 5%, larice, pin s.a.<br />
3%).<br />
Politici, institutii si instrumente pentru imbunatatirea conditiilor de<br />
gestionare durabila a padurilor<br />
Conturarea obiectivelor unei politicii forestiere specifice perioadei de tranzitie<br />
spre economia de piata si intocmirea unei note de orientare strategica pentru<br />
perioada respectiva s-au realizat prin doua lucrari elaborate cu sprijinul<br />
Organizatiei Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura – FAO, in anul<br />
1994 si, respectiv, in 1998. Editii succesive ale strategiei dezvoltarii silviculturii<br />
s-au realizat in anii 1995, 1996, 1999 si 2001. O noua versiune a celei din urma,<br />
intitulata ”Politica si strategia de dezvoltare a sectorului forestier din Romania<br />
(2001-2010) “ a fost elaborata in anul 2005, cu participarea unor specialisti ai<br />
Bancii Mondiale.<br />
Obiectivul major al politicii forestiere este gestionarea durabila a padurilor si<br />
intensificarea rolului acestora in viata social-economica a tarii. Alte obiective<br />
importante, specifice actualei perioade de tranzitie, le constituie accelerarea<br />
procesului de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor<br />
forestiere si crearea conditiilor specifice economiei de piata in sectorul forestier.<br />
Ca obiective pe domenii de activitate se mentioneaza:<br />
‣ apararea patrimoniului forestier national si cresterea suprafetei<br />
ocupate de vegetatie forestiera, in scopul restabilirii echilibrului<br />
ecologic si al satisfacerii necesitatilor de dezvoltare zonala/rurala;<br />
INHGA – DGA 64
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
‣ conservarea si ameliorarea biodiversitatii ecosistemelor forestiere;<br />
‣ accentuarea si diversificarea functiilor socio-economice ale<br />
ecosistemelor forestiere in raport cu cresterea cerintelor societatii<br />
fata de padure;<br />
‣ in domeniile exploatarii si prelucrarii lemnului se urmareste<br />
adaptarea capacitatilor de productie la resursele de lemn disponibile<br />
si cresterea eficacitatii prin modernizarea si dotarea adecvata a<br />
unitatilor de profil.<br />
‣ valorificarea superioara a lemnului si a altor produse ale padurii, in<br />
concordanta cu principiile si exigentele dezvoltarii durabile.<br />
O trasatura esentiala a politicii forestiere este aceea ca fondul forestier este<br />
considerat bun de interes national, indiferent de natura proprietatii asupra<br />
padurilor si asupra terenurilor afectate gestionarii lor.<br />
Pentru atingerea obiectivelor mentionate mai sus, gospodarirea<br />
fondului/patrimoniului forestier trebuie sa se faca in spiritul principiilor gestionarii<br />
durabile adoptate la Conferinta de la Helsinki pentru protejarea padurilor in<br />
Europa din 1993, iar modul de realizare a acestui deziderat trebuie sa fie<br />
urmarit prin sistemul pan-european de criterii si indicatori de gestionare durabila<br />
a padurilor. Acest sistem de criterii si indicatori a fost adaptat la specificul<br />
padurilor si silviculturii romanesti, potrivit recomandarilor Conferintelor pentru<br />
protejarea padurilor din Europa de la Lisabona (1998) si Viena (2003).<br />
Strategia de dezvoltare a sectorului forestier in perioada 2001-2010 vizeaza<br />
transpunerea in practica a obiectivelor de baza ale politicii forestiere.<br />
Ea este structurata pe unele obiective strategice generale la nivelul intregului<br />
sector forestier, cu dezvoltari adecvate pe patru componente distincte: i)<br />
silvicultura; ii) exploatarea, transportul si prelucrarea lemnului; iii) marketing; iiii)<br />
cercetare, invatamant si formarea profesionala continua.<br />
Obiectivele de baza si principalele caracteristici ale politici forestiere si ale<br />
strategiei de dezvoltare a sectorului forestier sunt reflectate in Codul silvic din<br />
anul 1996 si in alte acte normative emise de forul legislativ, de guvern, de<br />
autoritatile publice centrale care raspund de agricultura, silvicultura si mediu.<br />
Conservarea si dezvoltarea resurselor forestiere in vederea ameliorarii<br />
conditiilor de mediu si viata<br />
Romania este o tara relativ saraca in paduri, comparativ cu alte tari europene<br />
cu conditii climatice si de relief similare. Padurile si celelalte terenuri cu<br />
vegetatie forestiera semnificativa ocupa doar 26,7% din teritoriul tarii. Sub acest<br />
raport, Romania ocupa locul 13 in Europa, situandu-se sub media europeana<br />
(32,8%) si cu mult sub procentul de impadurire din tari ca Austria, Cehia etc.<br />
Raspandirea padurilor in teritoriul tarii este neuniforma. Din repartitia padurilor<br />
pe mari zone geomorfologice, rezulta ca procentul cel mai mic, de doar 10%, se<br />
INHGA – DGA 65
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
inregistreaza in zonele de campie, cele mai despadurite fiind Campia de Vest<br />
(3,2%), Campia Baraganului (3,5%), Campia Moldovei (4,1%), Campia Olteniei<br />
(5,3%) etc.<br />
Procentele reduse de impadurire din zonele de campie se coreleaza cu secete<br />
frecvente si prelungite, asa cum despaduririle din zona de deal si de coline,<br />
precum si taierile masive din unele paduri de munte se coreleaza cu fenomene<br />
de torentialitate si de degradare a terenurilor.<br />
Pentru oprirea sau diminuarea fenomenelor negative mentionate, se impun<br />
masuri ferme de stavilire a defrisarilor de orice fel si de crestere a suprafetei<br />
acoperite cu vegetatie forestiera. Aceasta crestere poate fi realizata, in<br />
principal, prin impadurirea unor terenuri degradate si a unor terenuri marginale,<br />
inapte pentru o agricultura eficienta, precum si prin crearea de perdele<br />
forestiere de protectie a campurilor agricole, a cursurilor de apa si a cailor de<br />
comunicatie, pentru protectia antierozionala a terenurilor in panta etc.<br />
Potrivit unor studii aprofundate referitoare la fondul funciar, in Romania exista<br />
suprafete intinse cu terenuri degradate, cele mai multe fiind situate in zonele de<br />
deal si de munte. Asa cum rezulta din ,,Strategia nationala si programul de<br />
actiune privind combaterea desertificarii, degradarii terenurilor si secetei” -<br />
2002, suprafata totala a terenurilor degradate este de circa 7 mil. ha. Eroziunea<br />
excesiva, asociata cu ravenari si alunecari de teren, se inregistreaza pe o<br />
suprafata de peste 2 mil. ha, iar eroziunea moderat - puternica pe aproape 5<br />
mil. ha. Suprafete mari de terenuri degradate se gasesc in Podisul Getic,<br />
Subcarpatii Munteniei, Podisul Somesan, Podisul Transilvaniei, Subcarpatii<br />
Moldovei, Campia si Podisul Moldovei si Dobrogea. In perspectiva, pe masura<br />
intensivizarii utilizarii terenurilor agricole, peste 2 mil. ha de terenuri degradate<br />
vor trebui reabilitate prin impadurire.<br />
Din lucrarea mentionata anterior, rezulta ca practic intreaga suprafata agricola a<br />
tarii este situata in zone afectate de seceta. Daca in zone cu indici de ariditate<br />
Palfay 2-4 (din Moldova de nord si din partea centrala a Transilvaniei)<br />
sensibilitatea la seceta este slaba, frecventa anilor secetosi fiind 6-11%, in zone<br />
cu indici de ariditate Plafay 6-8 sensibilitatea la seceta este puternica, iar<br />
frecventa anilor secetosi se situeaza intre 40-63%. In aceasta ultima categorie<br />
intra majoritatea terenurilor arabile din sudul si estul tarii, unde aproape trei<br />
milioane hectare de terenuri agricole, in special din Dobrogea, estul Munteniei<br />
si sudul Moldovei sunt potential afectate de desertificare. Studiile elaborate,<br />
referitoare la combaterea secetelor si a efectelor acestora, au evidentiat<br />
necesitatea infiintarii unui sistem national de perdele forestiere de protectie, a<br />
carui realizare este prevazuta prin Legea nr. 289/2003. Din studiile respective<br />
rezulta ca pentru realizarea acestui sistem va fi necesara impadurirea a circa<br />
300 mii de hectare.<br />
Cresterea suprafetei padurilor si a celorlalte terenuri acoperite cu vegetatie<br />
forestiera, pe langa stavilirea torentialitatii, ameliorarea terenurilor degradate,<br />
INHGA – DGA 66
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
imbunatatirea conditiilor de clima cu efecte favorabile asupra recoltelor agricole<br />
etc., vor contribui si la mentinerea echilibrului CO 2 din atmosfera, prin sporirea<br />
considerabila a carbonului stocat in arbori si in solurile forestiere, de la cca.<br />
1225 milioane tone, in prezent, la circa 1600 milioane tone in viitor, cand s-ar<br />
realiza o structura adecvata a ecosistemelor forestiere nou create.<br />
Dintre principalele actiuni ce trebuie intreprinse pentru conservarea si<br />
dezvoltarea resurselor forestiere, in vederea ameliorarii conditiilor de mediu si<br />
de viata se mentioneaza:<br />
‣ apararea integritatii fondului forestier; interzicerea schimbarii<br />
folosintei terenurilor acoperite cu paduri si cu alte forme de vegetatie<br />
forestiera, daca aceastea sunt importante pentru asigurarea<br />
conditiilor de mediu si de viata;<br />
‣ alinierea adecvata a notiunii de padure la continutul atribuit acesteia<br />
in cadrul Uniunii Europene si includerea in randul padurilor, cu<br />
respectarea dreptului de proprietate, a asa-ziselor pasuni impadurite<br />
care nu au fost inca supuse defrisarii sau degradarii;<br />
‣ extinderea suprafetei padurilor si a altor categorii de vegetatie<br />
forestiera, in special pe terenuri degradate improprii pentru culturile<br />
agricole rentabile (circa 2220 mii hectare pana in anul 2020).<br />
‣ initierea, in cadrul unui program special, a actiunilor de realizare a<br />
Sistemului national de perdele forestiere de protectie, vizand<br />
protejarea campurilor agricole si combaterea secetei, protectia<br />
antierozionala, protectia cailor de comunicatii, a cursurilor de apa etc.<br />
(circa 300 mii hectare - pana in anul 2020).<br />
‣ realizarea, cu acordul proprietarilor de terenuri, a unor culturi<br />
forestiere intensive pentru scopuri energetice, precum si a unor<br />
culturi agro-silvice, in raport cu cerintele dezvoltarii rurale;<br />
‣ sprijinirea actiunilor de crestere a suprafetei acoperite cu vegetatie<br />
forestiera, inclusiv prin finantari externe – fonduri SAPARD, fonduri<br />
sau subventii pentru stocarea carbonului etc.<br />
Polifunctionalitatea ecosistemelor forestiere, mentinerea si ameliorarea<br />
starii de sanatate si a stabilitatii acestora<br />
Introdus in practica gospodaririi padurilor in anul 1954, sistemul de zonare<br />
functionala romanesc a marcat trecerea la o gestionare pe criterii functionale a<br />
padurilor tarii. Prin gruparea celor peste 55 de categorii functionale in raport cu<br />
importanta si intensitatea functiilor prioritare atribuite arboretelor, a fost posibila<br />
o diferentiere a modului de gospodarire pe urmatoarele grupari: paduri cu functii<br />
speciale de protectie supuse regimului de ocrotire (tip functional I) in care nu se<br />
fac nici un fel de interventii gospodaresti; paduri cu functii speciale de protectie<br />
supuse regimului de conservare speciala (tip functional II) in care nu se fac<br />
taieri de produse principale, interventiile silviculturale avand un pronuntat<br />
caracter conservativ; alte paduri din grupa I functionala, in care recoltarea de<br />
INHGA – DGA 67
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
produse principale este admisa numai cu restrictii speciale privind modalitatea<br />
de interventie (tipurile functionale III si IV); paduri din grupa a II-a functionala, in<br />
care recoltarile de lemn si interventiile silviculturale se pot face in mod curent,<br />
cu respectarea imperativelor privind gestionarea durabila a padurilor (tipurile<br />
functionale V si VI).<br />
Starea de sanatate a ecosistemelor forestiere este de importanta majora in<br />
indeplinirea de catre acestea a functiilor ecologice, sociale si economice ce le<br />
sunt atribuite. In general, se poate afirma ca padurile Romaniei au o stare de<br />
sanatate corespunzatoare. In raport cu proportia arboretelor cu defoliere<br />
semnificativa, pe ansamblul speciilor forestiere rezultatele monitoringului<br />
national situeaza padurile tarii in categoria celor cu vatamare moderata. La nivel<br />
national, evolutia starii de sanatate a padurilor pentru toate speciile a fost, in linii<br />
mari, regresiva intre anii 1990 si 1994 si in ameliorare relativa dupa 1995.<br />
In ultimii 20 de ani, atacuri semnificative de insecte daunatoare s-au inregistrat<br />
in 1998 (pe circa 1315 mii de hectare).<br />
Dintre factorii abiotici, vantul cauzeaza vatamari semnificative. Doboraturile<br />
produse de vant au afectat in medie pe an circa 200 mii hectare de paduri,<br />
majoritatea calamitatilor inregistrandu-se in zona rasinoaselor (in special la<br />
molid) cele mai afectate fiind padurile din nordul Carpatilor Orientali.<br />
Pagubele produse de incendiile de paduri sunt in general putin semnificative, in<br />
principal datorita compozitiei preponderent pe baza de foioase a padurilor. In<br />
medie, se produc anual 88 de incendii, iar suprafata de padure afectata este de<br />
276 hectare. Raportata la suprafata fondului forestier al tarii, suprafata totala<br />
incendiata anual reprezinta 0,15%. Majoritatea incendiilor din paduri sunt de<br />
litiera, iar incendii mai frecvente se inregistreaza in anii secetosi.<br />
Pasunatul in paduri, desi este restrictionat si chiar interzis prin lege, constituie<br />
un factor destabilizator important, contribuind la deteriorarea conditiilor de<br />
mediu si la perturbarea echilibrului specific ecosistemelor forestiere. In plus, in<br />
cazul padurilor in curs de regenerare, el aduce grave prejudicii semintisului si<br />
are efecte negative de lunga durata asupra calitatii viitoarelor arborete.<br />
Supravegherea continua a efectelor poluarii aerului asupra padurilor si asupra<br />
acidificarii solurilor sunt urmarite in cadrul monitoringului forestier.<br />
Codul silvic prevede ca anual sa se intocmeasca statistica si prognoza<br />
daunatorilor vegetatiei forestiere pentru intreg fondul forestier. Pe baza<br />
prognozei intocmite se stabilesc masurile pentru prevenirea si combaterea<br />
acestora. In scopul protectiei faunei si florei, se aplica metode biologice si<br />
integrate de combatere a bolilor si daunatorilor acestora, metode prin care se<br />
urmareste sa nu se aduca prejudicii echilibrului ecologic.<br />
Legea protectiei mediului stabileste obligatiile pe care le au detinatorii, cu orice<br />
titlu, de paduri, inclusiv aceea de a sesiza autoritatile pentru protectia mediului<br />
despre accidente sau activitati care afecteaza ecosistemele forestiere.<br />
INHGA – DGA 68
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Printre actiunile ce se impun in scopul ameliorarii starii de sanatate si de<br />
stabilitate a ecosistemelor forestiere si al sporirii eficacitatii functionale ale<br />
acestora se numara:<br />
‣ practicarea unei silviculturi apropiate de natura, vizand: protejarea<br />
padurilor naturale si cvasinaturale; masuri de regenerare adecvata a<br />
arboretelor (promovarea regenerarii naturale, alegerea corecta a<br />
tratamentelor, utilizarea de biotehnologii de producere a puietilor<br />
pentru speciile valoroase care nu pot fi regenerate natural etc.);<br />
‣ executarea lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor conform<br />
prevederilor amenajamentelor silvice si cu necesitatile de dezvoltare<br />
ale ecosistemelor forestiere;<br />
‣ optimizarea compozitiei si a celorlalti parametri de structura ai<br />
padurilor in raport cu functiile lor ecologice, economice si sociale;<br />
promovarea speciilor autohtone stabile si valoroase;<br />
‣ promovarea unei selectii eficiente in lucrarile de regenerare si de<br />
ingrijire a arboretelor, bazata pe criterii de silvicultura zonala;<br />
‣ reconstructia ecologica a padurilor afectate de factori dereglatori sau<br />
necorespunzatoare sub raport structural-functional (afectate prin<br />
doboraturi si rupturi produse de vant si zapada, atacuri de insecte,<br />
etc.);<br />
‣ selectarea si promovarea de biotipuri de arbori rezistenti la<br />
adversitati si extinderea utilizarii acestora in lucrarile de regenerare a<br />
padurilor;<br />
‣ perfectionarea sistemului de monitorizare a starii de sanatate a<br />
padurilor, in corelare cu aspectele privind calitatea solurilor<br />
forestiere;<br />
‣ protectia calitatii solurilor forestiere; evitarea dezgolirii acestora prin<br />
defrisari sau prin tehnologii silvice inadecvate (taieri rase etc.);<br />
‣ implementarea sistemului de evaluare economica a padurilor si a<br />
terenurilor cu vegetatie forestiera, la nivel zonal si national, inclusiv in<br />
raport cu functiile lor ecologice, economice si sociale.<br />
Conservarea si ameliorarea diversitatii biologice a ecosistemelor<br />
forestiere<br />
Teritoriul Romaniei reprezinta un punct de intersectare intre diferite regiuni<br />
biogeografice: arctica, alpina, vestica si central europeana, panonica, pontica,<br />
balcanica, submediteraniana si chiar colchica si turanic-iraniana. Acest nivel<br />
ridicat al diversitatii conditiilor/sistemelor ecologice determina si o mare<br />
diversitatea floristica si faunistica, estimata la 3700 de specii de plante si la<br />
peste 33000 specii de animale. Un mare numar dintre aceste specii (peste 220<br />
de plante si peste 1000 de animale) sunt specii endemice, adaptate la conditiile<br />
locale si se intalnesc numai in Romania.<br />
INHGA – DGA 69
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Asa se explica faptul ca si diversitatea biologica a padurilor este foarte bogata<br />
si bine reprezentata atat la nivel de ecosisteme si de specii, cat si la nivel<br />
genetic. De asemenea, este de mentionat procentul ridicat de ecosisteme<br />
forestiere naturale. Datorita faptului ca exploatarile forestiere semnificative au<br />
inceput relativ tarziu (catre mijlocul secolului al XIX-lea), arboretele de tip<br />
natural fundamental ocupa peste 2/3 din suprafata padurilor tarii. Pe de alta<br />
parte, si unele arborete derivate, uneori chiar artificiale, sunt formate in masura<br />
apreciabila din specii corespunzatoare tipului natural de padure.<br />
Conditii naturale si imprejurari social-economice deosebite au facut ca in<br />
Romania sa se mai pastreze importante suprafete de paduri naturale, virgine si<br />
cvasivirgine. Din pacate, aceste suprafete se restrang cu rapiditate, ele<br />
ocupand in prezent doar circa 280 mii hectare, adica mai putin de jumatate din<br />
suprafata existenta acum 20-25 de ani. Aceste paduri sunt localizate in<br />
proportie de 99% in regiuni montane (in zone carstice, in bazine greu<br />
accesibile, pe versanti abrupti si grohotisuri) si doar in proportie de 1% in<br />
regiunile de deal si campie (zone greu accesibile din Delta Dunarii sau masive<br />
forestiere compacte situate la mare departare de localitati). Cele mai multe<br />
dintre ele sunt situate in zona fagetelor, molidisurilor si a amestecurilor de<br />
molid, brad si fag. In prezent, parte din padurile virgine si cvasivirgine de<br />
valoare unica, inclusiv pentru studiul biodiversitatii ecosistemelor naturale, sunt<br />
incluse in arii protejate oficial constituite.<br />
Caracterul natural al ecosistemelor forestiere din Romania este demonstrat si<br />
de prezenta unei game largi din fauna europeana de padure. Cu referire la<br />
unele specii rare sau pe cale de disparitie, este de mentionat ca Romania<br />
detine circa 60% si, respectiv, 40% din populatiile europene de ursi si lupi. Este<br />
remarcabila, de asemenea, diversitatea biologica specifica ecosistemelor<br />
forestiere din Delta Dunarii, entitate de mare importanta pentru migratia si<br />
dispersia speciilor, in special a pasarilor.<br />
Diversitatea biologica a padurilor incluse in grupa I functionala este asigurata<br />
prin constituirea de arii naturale protejate (regim de ocrotire), prin interzicerea<br />
taierilor de produse principale(regim de conservare speciala) si prin alte masuri<br />
de gestionare specifice padurilor din acesta grupa. Pentru padurile din grupa a–<br />
II-a functionala, conservarea biodiversitatii se realizeaza in special pe calea<br />
regenerarii naturale si a selectiei in cadrul sistemului de ingrijire si de conducere<br />
a arboretelor.<br />
In categoria rezervatiilor forestiere strict protejate( supuse regimului de ocrotire<br />
integrala), conform sistemului romanesc de zonare functionala a padurilor, sunt<br />
incluse arboretele care indeplinesc functii speciale pentru ocrotirea naturii, in<br />
care sunt interzise prin lege orice fel de recoltari de lemn sau alte produse.<br />
Aceste paduri sunt de interes stiintific si de aparare si conservare a<br />
genofondului si ecofondului forestier, fiind incluse in urmatoarele categorii:<br />
rezervatii strict protejate situate in parcuri nationale; rezervatii naturale;<br />
INHGA – DGA 70
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
rezervatii stiintifice; rezervatii peisagistice; monumente ale naturii. In Romania<br />
exista cca. 150 de rezervatii forestiere strict protejate, a caror suprafata<br />
insumeaza circa 128 mii hectare. Suprafata acestora variaza de la 0,5 ha, in<br />
cazul unor monumente ale naturii, la cca. 5000 ha, in cazul unor rezervatii strict<br />
protejate situate in cuprinsul unor parcuri nationale sau naturale.<br />
Pentru celelalte paduri din grupa I functionala se aplica un regim special de<br />
gospodarire, diferentiat in raport cu intensitatea functiilor de protectie pe care le<br />
indeplinesc: pentru circa 1253 mii ha, recoltarea de lemn prin taieri obisnuite de<br />
regenerare este interzisa, fiind admise doar unele lucrari cu caracter<br />
conservativ (regim special de conservare); in celelalte paduri cu functii prioritare<br />
de protectie sunt admise taieri de regenerare, dar cu restrictii speciale stabilite<br />
prin planurile de amenajament.<br />
In padurile din grupa a-II-a functionala se admite aplicarea unei game largi de<br />
tratamente silviculturale, urmarindu-se pe cat posibil realizarea regenerarii pe<br />
cale naturala. Pentru conservarea solurilor forestiere, se are in vedere evitarea<br />
taierilor rase, iar acolo unde acestea se impun, ele nu pot fi mai mari de trei<br />
hectare.<br />
Pentru ecosistemele forestiere, Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice a<br />
elaborat in anul 1995, pentru prima data in tara noastra, o “Lista rosie” a<br />
speciilor de plante si animale rare, vulnerabile si periclitate, lista care nu a fost<br />
insa oficializata pana in prezent. A fost stabilita situatia numerica a acestor<br />
specii, cu referire speciala asupra speciilor periclitate.<br />
Romania a semnat si ratificat conventiile internationale care contin o serie de<br />
prevederi privind conservarea diversitatii biologice, inclusiv in ecosistemele<br />
forestiere: Conventia privind diversitatea biologica - Rio de Janeiro; Conventia<br />
privind protectia patrimoniului cultural si natural mondial – Paris; Conventia<br />
asupra zonelor umede – Ramsar; Conventia privind protectia habitatelor<br />
naturale si a vietii salbatice in Europa – Berna; Conventia privind comertul<br />
international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie-<br />
Washington; Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale<br />
salbatice-Bonn; Conventia-cadru pentru combaterea desertificarii in tarile grav<br />
afectate de seceta si/sau desertificare – Paris; Conventia cadru asupra<br />
schimbarilor climatice – Rio de Janeiro etc.<br />
Cadrul legislativ pentru asigurarea diversitatii biologice, inclusiv in ecosistemele<br />
forestiere, este asigurat de Legea privind protectia mediului, sectiunea 4 -<br />
regimul ariilor protejate si a monumentelor naturii, de Legea ariilor protejate, de<br />
Codul silvic si de reglementarile specifice regimului silvic, cu aplicabilitate<br />
pentru toate padurile tarii.<br />
Desi bogate in resurse biologice diversificate, padurile din Romania au<br />
inregistrat, ca urmare a unor activitati umane, insemnate consecinte<br />
nefavorabile in ceea ce priveste diversitatea biologica. Este vorba de efectele<br />
INHGA – DGA 71
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
poluarii, ale indiguirii unor rauri si ale altor lucrari hidrotehnice, ale supraexploatarii<br />
unor paduri usor accesibile etc. Presiunile asupra resurselor<br />
forestiere sunt si in prezent foarte puternice si se accentueaza, in special ca<br />
urmare a actiunii de reconstituire, fara o pregatire adecvata, a drepturilor de<br />
proprietate asupra unor intinse suprafete de padure, inclusiv din arii protejate.<br />
Pentru a diminua presiunile asupra ecosistemelor forestiere si a pune stavila<br />
actiunilor care pot afecta negativ diversitatea lor biologica, se impune<br />
intreprinderea unor actiuni dintre care se mentioneaza:<br />
‣ constituirea de noi arii protejate vizand conservarea biodiversitatii<br />
forestiere si gestionarea lor pe baza unor planuri speciale de<br />
management;<br />
‣ conservarea padurilor virgine si cvasivirgine, inclusiv prin incadrarea<br />
lor in sistemul de arii naturale protejate;<br />
‣ identificarea tipurilor de ecosisteme si habitate forestiere valoroase<br />
din punct de vedere al biodiversitatii, in vederea supunerii lor unui<br />
regim adecvat de conservare;<br />
‣ refacerea habitatelor forestiere deteriorate;<br />
‣ identificarea si oficializarea coridoarelor de legatura pentru<br />
prevenirea fragmentarii habitatelor;<br />
‣ includerea in sistemul ariilor protejate a tuturor tipurilor de<br />
ecosisteme forestiere reprezentative;<br />
‣ inventarierea si protejarea speciilor rare, endemice, periclitate sau pe<br />
cale de disparitie;<br />
‣ repopularea ecosistemelor forestiere cu speciile disparute sau pe<br />
cale de disparitie din arealul natural si refacerea habitatelor forestiere<br />
deteriorate;<br />
‣ protejarea faunei salbatice – inclusiv a celei de interes cinegetic;<br />
‣ acordarea unei atentii speciale Deltei Dunarii – entitate naturala<br />
privilegiata, cu asociatii, comunitati de viata si elemente<br />
biogeografice unice – prin instituirea unui regim sever de paza,<br />
conservare si monitorizare a padurilor din zona;<br />
‣ refacerea jnepenisurilor si includerea terenurilor cu jnepenisuri in<br />
fondul forestier national, in vederea conservarii lor;<br />
‣ abordarea ecosistemica in managementul tuturor tipurilor de paduri<br />
si aplicarea programului de lucru extins privind diversitatea biologica<br />
a padurilor, adoptat de Conventia privind Diversitatea Biologica<br />
(CBD) prin Decizia VI/22 a Conferintei Partilor .<br />
INHGA – DGA 72
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Intensificarea functiei de productie a padurilor<br />
In perioada 1950-1990, desi toate padurile tarii erau amenajate, volumul<br />
exploatarilor de lemn, impus prin planuri cincinale, a depasit cu mult<br />
posibilitatea stabilita prin amenajamentele silvice.<br />
Dupa anul 1990, volumul exploatarilor s-a inscris sub nivelul posibilitatii<br />
padurilor. Pe langa preocuparile pentru redresarea fondului de productie, la<br />
aceasta restrangere a taierilor a contribuit accesibilitatea redusa a padurilor<br />
exploatabile si restrangerea capacitatatii de lucru a unitatilor de exploatare si<br />
prelucrare a lemnului. In ultima vreme, activitatea de exploatare s-a revigorat in<br />
mod simtitor si in multe regiuni ale tarii au aparut din nou presiuni importante<br />
asupra padurilor.<br />
In prezent, gestionarea padurilor proprietate publica de stat, a padurilor<br />
proprietate publica a unitatilor teritorial administrative, precum si a celor<br />
proprietate privata apartinand persoanelor juridice se face pe baza planurilor din<br />
amenajamentele silvice, elaborate din 10 in 10 ani, potrivit normelor tehnice<br />
impuse de Codul silvic.<br />
In ceea ce priveste infrastructura necesara pentru valorificarea produselor<br />
forestiere, este de mentionat ca densitatea drumurilor din cuprinsul padurilor<br />
este de 6,4 m/ha, cu mult sub minimul necesar, estimat la 12 m/ha.<br />
In etapa actuala, dezvoltarea sectorului forestier, privita sub raportul investitiilor<br />
necesare si al celor realizate, se gaseste intr-un mare impas. Din cauza<br />
dificultatilor economice din perioada de tranzitie spre economia de piata, in<br />
ultimii ani nivelul investitiilor in domeniul forestier a fost foarte scazut. O<br />
redresare in domeniul investitiilor este de asteptat ca urmare a liberalizarii<br />
pretului lemnului pe picior si a eliminarii unor bariere privind exportul produselor<br />
din lemn.<br />
Printre produsele nelemnoase ale padurii, cele mai importante sunt produsele<br />
vanatoresti si piscicole (salmonicole), fructele de padure si ciupercile<br />
comestibile, produsele din rachita, semintele si puietii forestieri, plantele<br />
medicinale si aromatice, rasina, miere etc. In cazul padurilor proprietate publica<br />
a statului, valoarea acestor produse reprezinta circa 10% din valoarea<br />
productiei totale. Productia realizata din produse nelemnoase in padurile<br />
proprietate privata este deocamdata nesemnificativa si nu exista o evidenta<br />
clara a acesteia.<br />
Fondul cinegetic, considerat resursa naturala de interes national si international,<br />
este administrat si gestionat in scopul conservarii biodiversitatii faunei salbatice,<br />
mentinerii echilibrului ecologic, executarii vanatorii si satisfacerii altor cerinte<br />
social-economice. Potrivit Codului silvic, administrarea, ocrotirea, gospodarirea<br />
unitara si rationala a fondului cinegetic si a fondului piscicol din apele de munte<br />
se asigura de catre autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura.<br />
INHGA – DGA 73
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Mentinerea si ameliorarea functiilor de protectie a padurilor<br />
Asa cum rezulta din prezentarea sistemului romanesc de zonare functionala a<br />
vegetatiei forestiere, padurile tarii sunt impartite in doua mari grupe functionale:<br />
grupa I – paduri cu functii speciale de protectie si grupa a-II-a – paduri cu functii<br />
de productie si protectie.<br />
Pentru o aliniere adecvata la felul in care este tratata aceasta problema la nivel<br />
european, se considera ca paduri cu functii speciale de protectie doar cele care<br />
indeplinesc in mod prioritar functii de protectie a solului, functii de protectie a<br />
apelor si functii de protectie impotriva factorilor climatici si industriali daunatori.<br />
Subgrupa functionala a padurilor de protectie a solului include o suprafata de<br />
1433 mii hectare, respectiv 22,6% din suprafata totala a padurilor. Principalele<br />
categorii functionale ale acestei subgrupe cuprind: paduri situate pe stancarii,<br />
grohotisuri, pe terenuri cu pante mari, puternic erodate sau alunecatoare, pe<br />
terenuri cu inmlastinare permanenta; paduri aflate in zonele de formare a<br />
avalanselor si pe culoarele acestora; paduri din jurul golurilor alpine, al<br />
constructiilor industriale si al minelor de suprafata si carierelor din zone cu teren<br />
accidentat si cu pericol de eroziune; plantatiile forestiere infiintate pe terenuri<br />
degradate etc. In asemenea situatii, dat fiind importanta deosebita a rolului<br />
protector pe care il indeplinesc, padurile respective sunt incluse in timpul<br />
functional II si supuse unui regimului special de conservare, in cadrul lor fiind<br />
interzisa planificarea prin amenajament a taierilor de produse principale.<br />
In situatiile in care intensitatea functiilor de protectie ale padurilor este mai<br />
redusa, (cazul padurilor situate pe nisipuri mobile, in zone de carst sau pe<br />
terenuri cu substraturi litologice vulnerabile la eroziuni, dar cu pante relativ<br />
reduse) acestea sunt incadrate in tipurile functionale III sau IV, in care sunt<br />
admise recoltari de produse principale, dar numai prin tratamente intensive, prin<br />
care sa se evite dezgolirea solului.<br />
Subgrupa functionala a padurilor de protectie a apelor cuprinde o suprafata de<br />
1052 mii hectare, respectiv 16.6% din suprafata totala a padurilor. Dintre<br />
acestea sunt supuse regimului special de conservare padurile situate in<br />
perimetrul de protectie a izvoarelor, zacamintelor si surselor de apa minerala,<br />
potabila sau industriala, precum si padurile destinate protectiei pastravariilor. In<br />
aceste paduri taierile de produse principale sunt interzise. Paduri de protectie a<br />
apelor sunt considerate si padurile de pe versantii directi ai lacurilor de<br />
acumulare si cele de pe versantii raurilor si paraielor din zona montana si<br />
colinara care alimenteaza asemenea lacuri; padurile situate in albia majora a<br />
raurilor si cele din bazinele hidrografice torentiale sau cu transport excesiv de<br />
aluviuni; padurile din Lunca si Delta Dunarii precum si cele situate de-a lungul<br />
raurilor interioare. Acestea sunt incadrate in tipurile functionale III si IV si sunt<br />
supuse unor restrictii speciale privind alegerea si aplicarea tratamentelor.<br />
INHGA – DGA 74
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Subgrupa padurilor cu functii de protectie contra factorilor climatici si industriali<br />
daunatori include o suprafata de 176 mii hectare, respectiv 2,8% din suprafata<br />
totala a padurilor. O parte insemnata din aceste paduri sunt excluse de la taieri<br />
de produse principale si sunt supuse regimului special de conservare. Dintre<br />
acestea sunt de mentionat: padurile din stepa si silvostepa externa si cele<br />
situate in vecinatatea Marii Negre si a lacurilor litorale; perdelele de protectie a<br />
campurilor agricole si caile de comunicatie; padurile situate la mare altitudine in<br />
conditii foarte grele de regenerare; padurile din subalpin si presubalpin, precum<br />
si cele din zona montana limitrofe golurilor de munte; jnepenisuri si raristile<br />
naturale din subalpin; padurile situate in zone cu atmosfera puternic poluata.<br />
Cea mai mare parte a padurilor tarii este situata in zone cu relief muntos si<br />
deluros, cu pante mari, cu substrat litologic predominant de natura sedimentara,<br />
fapt care sporeste vulnerabilitatea terenurilor la eroziune, la alunecari, colmatari<br />
etc. Se apreciaza ca este 75- 80% din suprafata fondului forestier este supusa<br />
diverselor forme de degradare, mai mult sau mai putin accentuata. Prin insasi<br />
prezenta sa, padurea reduce considerabil scurgerea apei pe versanti,<br />
micsoreaza viteza acesteia, impiedicand sau diminuand eroziunea solului si<br />
transportul de aluviuni. De asemenea, padurea constituie o bariera importanta<br />
impotriva puhoaielor si a inundatiilor. In zonele de campie, prezenta vegetatiei<br />
forestiere asigura atenuarea vitezei vantului, reducerea extremelor termice din<br />
aer si sol, favorizeaza condensarea vaporilor de apa din atmosfera, ameliorarea<br />
regimului apei din sol si al apei freatice si contribuie in acest fel la ameliorarea<br />
conditiilor climatice, la diminuarea secetelor, avand o influenta favorabila<br />
importanta asupra recoltelor agricole.<br />
Este cunoscut faptul ca Romania se confrunta in ultimele decenii cu fenomene<br />
catastrofale si calamitati deosebite.<br />
Inundatiile din ce in ce mai frecvente incepand cu anul 1970, produc pagube<br />
importante, inclusiv pierderea de vieti omenesti. Ele sunt insotite evident de<br />
fenomene de torentialitate a cursurilor de apa, de eroziuni si alunecari de<br />
terenuri, cu efecte distrugatoare asupra localitatilor, cailor de transport,<br />
terenurilor si recoltelor agricole.<br />
De asemenea, la intervale scurte de timp, in zonele de campie se inregistreaza<br />
ani secetosi si excesiv de secetosi, in care recoltele agricole reprezinta doar 10-<br />
30% din cea corespunzatoare anilor normali.<br />
Aceste situatii se inregistreaza si ca urmare a faptului ca ponderea padurilor in<br />
suprafata tarii (26,7%) este scazuta, ca distributia lor teritoriala este neuniforma<br />
si necorespunzatoare, ca defrisarile din trecut, practicate in scopul cresterii<br />
suprafetei agricole, s-au facut de multe ori fara a se tine seama de conditiile de<br />
relief, de caracteristicile retelei hidrografice, de particularitatile climatice zonale<br />
etc. La acestea s-au adaugat si exploatarile excesive din unele zone, precum si<br />
aplicarea unor tratamente silviculturale inadecvate.<br />
INHGA – DGA 75
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Este evident faptul ca pentru redresarea acestei situatii prezentate, pe langa<br />
unele masuri privind buna gospodarire a fondului forestier, se impun si actiuni<br />
ample, intersectoriale, vizand amenajari teritoriale complexe pe spatii ample,<br />
care sa ia in considerare inclusiv anumite modificari privind folosinta terenurilor<br />
in raport cu necesitatile unei dezvoltari durabile a zonelor rurale ale tarii. Fara<br />
asemenea actiuni, nu este posibila amenajarea complexa a unor bazine<br />
hidrografice torentiale, nu pot fi ameliorate prin impadurire milioane de hectare<br />
de terenuri degradate care si-au pierdut total sau in mare parte capacitatea de<br />
productie, nu poate fi realizat corespunzator sistemul national de perdele<br />
forestiere de protectie a campului si nu pot fi stavilite secetele frecvente si<br />
dezastroase.<br />
Dintre actiunile ce trebuie intreprinse in scopul ameliorarii rolului padurii in<br />
protectia solului, in protectia apelor si in protectia impotriva factorilor climatici si<br />
industriali daunatori se mentioneaza:<br />
‣ imbunatatirea continua a criteriilor de zonare functionala a padurilor<br />
si cresterea, in raport cu necesitatile, a suprafetei arboretelor cu<br />
functii speciale de protectie;<br />
‣ optimizarea, structurii padurilor cu functii speciale de protectie, in<br />
special in ceea ce priveste compozitia, distributia pe varste si<br />
densitatea arboretelor;<br />
‣ intensificarea actiunilor de corectare a torentilor si de ameliorare prin<br />
impadurire a terenurilor degradate preluate in fondul forestier;<br />
‣ continuarea actiunilor de infiintare a perdelelor forestiere de protectie<br />
in zonele frecvent si puternic afectate de seceta si vant si realizarea,<br />
pe etape, a sistemului national de perdele forestiere de protectie;<br />
‣ initierea unor actiuni intersectoriale de amenajare complexa, pe<br />
bazine hidrografice, a teritoriului in zonele de munte si de dealuri si<br />
pe unitati teritorial-administrative in zona de campie, in vederea<br />
realizarii unei eficiente sporite in lupta impotriva inundatiilor, a<br />
torentializarii cursurilor de apa, a degradarii terenurilor si a secetelor<br />
excesive;<br />
‣ se va urmari ca schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor,<br />
impusa de amenajarea complexa prevazute la punctul precedent, sa<br />
se faca in conditiile legii si cu respectarea drepturilor de proprietate<br />
asupra terenurilor in cauza. Prin studiile de fundamentare referitoare<br />
la schimbarea categoriilor de folosinta se vor face estimari privind<br />
stocarea de carbon posibil a fi realizata prin impadurirea de noi<br />
terenuri, precum si contributiile aduse pe aceasta cale la<br />
evitarea/diminuarea efectului de sera, la sporirea surselor<br />
regenerabile de energie din zonele respective etc., in vederea<br />
INHGA – DGA 76
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
antrenarii de finantari speciale, inclusiv pentru incurajarea/stimularea<br />
proprietarilor terenurilor respective.<br />
Functiile sociale ale ecosistemelor forestiere<br />
Suprafata padurilor cu functii sociale, in special de recreere, este de circa 369<br />
mii hectare, reprezentand 5,8% din suprafata totala a padurilor. Dintre acestea<br />
sunt supuse regimului special de conservare (tip functional II), fiind excluse de<br />
la taierile de produse principale, padurile special amenajate in scop recreativ<br />
(paduri parc), padurile situate in jurul monumentelor de cultura (manastiri,<br />
monumente arhiologice, istorice etc.), precum si cele situate de-a lungul cailor<br />
de comunicatii de interes turistic sau cele care protejeaza obiective de interes<br />
special. In celelalte paduri de recreere, cum ar fi cele constituite ca zone verzi in<br />
jurul localitatilor, al statiunilor balneoclimaterice, sanatoriilor (incadrate in tipul<br />
functional III) sunt admise recoltari de produse principale, dar numai cu restrictii<br />
specifice padurilor din grupa I functionala.<br />
Urmarirea aplicarii Programului Forestier National<br />
Urmarirea aplicarii Programului Forestier National se va face pe baza sistemului<br />
pan-european de criterii si indicatori de gestionare durabila a padurilor, adaptati<br />
la conditiile specifice padurilor si silviculturii romanesti, potrivit rezolutiei<br />
Conferintei Ministeriale pentru Protectia Padurilor in Europa de la Viena (2003).<br />
Reconstructie ecologica<br />
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale este coordonatorul tehnic<br />
al actiunilor de ameliorare a terenurilor degradate prin impadurire.<br />
Reconstructia ecologica forestiera, prin impadurirea terenurilor degradate,<br />
inapte pentru folosinte agricole, precum si a terenurilor neproductive, indiferent<br />
de forma de proprietate, are ca scop principal protejarea solului, refacerea<br />
echilibrului hidrologic si imbunatatirea conditiilor de mediu.<br />
Terenurile care prin eroziune, poluare sau actiunea distructiva a unor factori<br />
antropici si-au pierdut definitiv capacitatea de productie agricola, dar pot fi<br />
ameliorate prin impadurire sunt considerate terenuri degradate. Sunt<br />
considerate terenuri degradate urmatoarele categorii de terenuri:<br />
‣ terenurile cu eroziune de suprafata foarte puternica si excesiva;<br />
‣ terenurile cu eroziune de adancime – ogase, ravene, torenti;<br />
‣ terenurile afectate de alunecari active, prabusiri, surpari si scurgeri<br />
noroioase;<br />
‣ terenurile nisipoase expuse erodarii de catre vant sau apa;<br />
‣ terenurile cu aglomerari de pietris, bolovanis, grohotis, stancarii si<br />
depozite de aluviuni torentiale;<br />
‣ terenurile cu exces permanent de umiditate;<br />
INHGA – DGA 77
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
‣ terenurile saraturate sau puternic acide;<br />
‣ terenurile poluate cu substante chimice, petroliere sau noxe;<br />
‣ terenurile ocupate cu halde miniere, deseuri industriale sau<br />
menajere, gropi de imprumut;<br />
‣ terenuri cu biocenoze afectate sau distruse;<br />
‣ terenuri neproductive.<br />
Terenurile degradate care pot fi ameliorate prin impadurire, se constituie in<br />
perimetre de ameliorare.<br />
Inventarierea terenurilor degradate este o obligatie permanenta, care nu se va<br />
incheia decat dupa finanlizarea actiunilor de ameliorare a acestora.<br />
Executarea lucrarilor de ameliorare a terenurilor degradate prin impadurire este<br />
obligatorie atat pentru persoanele fizice, cat si pentru cele juridice.<br />
3. STRATEGIA PENTRU DEZ<strong>VOL</strong>TAREA ORASELOR MICI SI MIJLOCII<br />
2005-2015<br />
Orasele au devenit elemente esentiale ale procesului de dezvoltare economicosociala,<br />
iar ariile lor de influenta constituie repere in ansamblul dezvoltarii la<br />
nivel national. Acest proces trebuie sa raspunda necesitatilor specifice ale<br />
cetatenilor care trebuie sa aiba garantia progresului si a prosperitatii, pe care o<br />
ofera doar participarea la elaborarea proiectelor care ii privesc.<br />
Domenii cheie si obiective strategice<br />
O lunga lista de probleme la nivelul comunitatilor mici si mijlocii trebuiesc<br />
rezolvate. Nu toate nevoile pot fi satisfacute. Atat resursele disponibile in<br />
prezent cat si cele viitoare sunt limitate si trebuiesc utilizate in modul cel mai<br />
eficient si eficace. Acesta este motivul pentru care este necesar sa se<br />
stabileasca scopuri si obiective.<br />
Cinci domenii sunt considerate majore pentru dezvoltarea oraselor mici si<br />
mijlocii. Aceasta nu inseamna ca alte probleme importante trebuiesc neglijate.<br />
Din contra, serviciile existente solicitate de catre cetateni trebuie prestate la un<br />
standard inalt si profesionist. Aceste scopuri si obiective sunt destinate pentru a<br />
fi utilizate in vederea unei mai bune planificari si prestari a tuturor serviciilor, mai<br />
ales a celor scoase in evidenta ca fiind prioritare.<br />
Domeniul cheie 1 – Infrastructura si mediul<br />
Obiectivul prioritatii: Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii fizice si<br />
sociale prezervand in acelasi timp conditiile de mediu<br />
Masura 1. - Modernizarea infrastructurii locale si regionale de transport rutier<br />
INHGA – DGA 78
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectivul masurii: Reabilitarea si modernizarea infrastructurii rutiere in<br />
vederea asigurarii unui acces mai rapid catre zonele urbane, turistice, de<br />
afaceri si puncte de frontiera ale comunitatilor.<br />
Masura 2. - Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de mediu<br />
Obiectivul masurii: Imbunatatirea standardului de viata a locuitorilor si<br />
cresterea atractivitatii de investire in orasele mici si<br />
mijlocii prin crearea, extinderea si modernizarea<br />
infrastructurii de mediu.<br />
Actiuni<br />
‣ Managementul integrat al deseurilor menajere, managementul<br />
deseurilor industriale, managementul deseurilor periculoase.<br />
‣ Construirea si/sau extinderea, retehnologizarea, reabilitarea si<br />
modernizarea instalatiilor de epurare / preepurare a apelor uzate<br />
menajere si / sau industriale implementarea de sisteme de<br />
monitorizare a calitatii factorilor de mediu (aer, apa, sol).<br />
‣ Reconstructia ecologica a zonelor degradate si protejarea<br />
patrimoniului natural.<br />
‣ Stoparea poluarii si depoluarea lacurilor si raurilor, inclusiv<br />
repopularea acestora.<br />
‣ Reabilitarea, modernizarea si extinderea infrastructurii de utilitati<br />
(alimentare cu apa, retele de canalizare).<br />
‣ Realizarea de investitii guvernamentale, posibilitati de finantare<br />
externa, in vederea realizarii la nivelul tuturor oraselor, a sistemului<br />
de canalizare, reabilitarea statiilor de epurare, problema cu care se<br />
confrunta majoritatea oraselor mici si mijlocii, care mostenesc un<br />
sistem de canalizare depasit.<br />
‣ Finantarea la nivel national a constructiei de gropi ecologice, acestea<br />
reprezentand o necesitate pentru orasele mici, care functioneaza cu<br />
gropi de gunoi improvizate, de multe ori amenajate pe langa cursul<br />
raurilor, provocand astfel, poluarea raurilor din apropierea acestora.<br />
‣ Amenajarea cursurilor de apa si realizarea unor sisteme de<br />
avertizare-alarmare sonora a populatiei si a obiectivelor din zonele<br />
potential afectate.<br />
‣ Implementarea de programe de reducere a emisiilor atmosferice.<br />
‣ Realizarea de retele de monitorizare a poluarii fonice in zonele<br />
urbane.<br />
‣ Stabilizarea versantilor din apropierea cailor de acces – drumuri<br />
judetene afectate de alunecari de teren.<br />
INHGA – DGA 79
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Masura 3. - Dezvoltarea infrastructurii energetice<br />
Obiectivul masurii: Imbunatatirea standardului de viata a locuitorilor si<br />
cresterea atractivitatii de investire in orasele mici si<br />
mijlocii prin crearea, extinderea si modernizarea<br />
infrastructurii energetice.<br />
Actiuni<br />
‣ Construirea, modernizarea si extinderea surselor de energie<br />
regenerabile (biomasa, energie solara, eoliana, etc.).<br />
Masura 5. - Reabilitare urbana<br />
Obiectivul masurii : Atragerea investitorilor si turistilor straini cat si cresterea<br />
standardelor de viata a locuitorilor prin imbunatatirea<br />
imaginii mediului urban.<br />
Actiuni<br />
‣ Refacerea si/sau dezvoltarea infrastructurii publice urbane si de<br />
utilitati.<br />
‣ Reabilitarea lacurilor din apropierea mediului urban si crearea de<br />
locuri de agrement.<br />
‣ Dezvoltarea zonelor de recreere, inclusiv a facilitatilor sportive.<br />
Domeniul cheie 2 – Dezvoltarea agriculturii<br />
Obiectivul prioritatii: Redresarea treptata a agriculturii si asigurarea<br />
conditiilor pentru relansare,in concordanta cu<br />
potentialul natural, economic si uman de care<br />
dispune fiecare oras in parte<br />
Masura 1 – Modernizarea structurilor agrare prin crearea si dezvoltarea<br />
exploatatiilor agricole performante.<br />
Actiuni<br />
‣ Dezvoltarea sistemului de irigatii in Romania.<br />
Domeniul cheie 4 – Turism<br />
Obiectivul prioritatii: Realizarea de investitii si dezvoltarea de noi servicii<br />
turistice in vederea valorificarii potentialui turistic al<br />
oraselor<br />
Masura 2. - Promovarea potentialului turistic<br />
Obiectivul masurii: Valorificarea potentialului turistic prin dezvoltarea de noi<br />
servicii turistice si de actiuni specifice<br />
Actiuni:<br />
Valorificarea turismului ecologic.<br />
INHGA – DGA 80
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
III. PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL AL ROMANIEI<br />
2007- 2013<br />
Programul Operational Regional 2007 – 2013 (POR) include toate cele 8<br />
Regiuni de Dezvoltare ale Romaniei, stabilite prin Legea nr. 151/1998 a<br />
dezvoltarii regionale, modificata prin Legea nr. 315/2004, cu respectarea<br />
Regulamentului CE Nr. 1059/2003, referitor la stabilirea unui sistem comun de<br />
clasificare statistica a unitatilor teritoriale. Cele 8 Regiuni de Dezvoltare sunt:<br />
‣ Regiunea 1: Nord-Est include 6 judete: Bacau, Botosani, Iasi, Neamt,<br />
Suceava, Vaslui;<br />
‣ Regiunea 2: Sud-Est include 6 judete: Braila, Buzau, Constanta,<br />
Galati, Tulcea, Vrancea;<br />
‣ Regiunea 3: Sud include 7 judete: Arges, Calarasi, Dambovita,<br />
Giurgiu, Ialomita, Prahova, Teleorman;<br />
‣ Regiunea 4: Sud-Vest include 5 judete: Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt,<br />
Valcea;<br />
‣ Regiunea 5: Vest include 6 judete: Arad, Caras Severin, Hunedoara,<br />
Timis;<br />
‣ Regiunea 6: Nord-Vest include 6 judete; Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj,<br />
Maramures, Satu Mare, Salaj;<br />
‣ Regiunea 7: Centru include 6 judete: Alba, Brasov, Covasna,<br />
Harghita, Mures, Sibiu;<br />
‣ Regiunea 8: Bucuresti – Ilfov include capitala tarii Bucuresti si<br />
Judetul Ilfov.<br />
Regiunile de Dezvoltare ale Romaniei<br />
Regiunile de Dezvoltare sunt unitati teritorial - statistice, alcatuite din 4-7 judete<br />
(cu exceptia Regiunii Bucuresti-Ilfov), prin asocierea libera a Consiliilor<br />
INHGA – DGA 81
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Judetene. Ele corespund nivelului NUTS II potrivit clasificarii EUROSTAT, si<br />
reprezinta cadrul de colectare a datelor statistice specifice la nivel teritorial<br />
NUTS II.<br />
Clasificarea NUTS a Romaniei, pe cele trei niveluri teritoriale recomandate de<br />
EUROSTAT sunt:<br />
Nivel corespunzator<br />
NUTS<br />
Unitate<br />
Nr. de unitati<br />
(iunie 2004)<br />
I Romania 1<br />
II Regiuni 8<br />
III Judete si Municipalitatea Bucuresti 42<br />
Regiunile de Dezvoltare reprezinta cadrul pentru elaborarea, implementarea,<br />
monitorizarea si evaluarea strategiilor de dezvoltare regionala si a programelor<br />
de coeziune economica si sociala prin care acestea se implementeaza.<br />
Cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala (ADR-uri) au fost stabilite in 1998 prin<br />
Legea nr. 151/1998, modificata prin Legea nr. 315/2004, ele fiind organisme<br />
executive ale Consiliului de Dezvoltare Regionala, care grupeaza reprezentati<br />
ai autoritatilor judetene si locale. ADR-urile au fost desemnate organisme<br />
intermediare pentru implementarea POR, conform angajamentelor asumate in<br />
Capitolul 21 – Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale.<br />
Programul Operational Regional va fi finantat in perioada 2007- 2013 din<br />
bugetul de stat si bugetele locale, cat si din surse private, fiind cofinantat din<br />
Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) - unul din Fondurile<br />
Structurale ale Uniunii Europene. Contributia financiara a UE poate ajunge<br />
pana la 85% din totalul cheltuielilor nationale (publice si private).<br />
POR implementeaza elemente importante ale Strategiei Nationale de<br />
Dezvoltare Regionala a Planului National de Dezvoltare (PND), contribuind,<br />
impreuna cu celelalte Programe Operationale Sectoriale (PO), la realizarea<br />
obiectivului Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala a PND si al Cadrului<br />
National Strategic de Referinta, si anume diminuarea disparitatilor de dezvoltare<br />
economica si sociala dintre Romania si statele membre ale UE.<br />
Disparitatile teritoriale, in ceea ce priveste dezvoltarea economica si sociala,<br />
sunt intr-un proces de crestere la nivelul intregii tari, desi in cateva cazuri ritmul<br />
schimbarii a fost atat de rapid incat este dificil de identificat modele structurale.<br />
Evident este insa faptul ca Bucuresti – Ilfov este cea mai dezvoltata regiune a<br />
tarii si prezinta semne de congestionare. In acelasi timp, se observa o usoara<br />
tendinta de crestere care se concentreaza in regiunile vestice (Nord-Vest,<br />
Centru si Vest) si mai putin in regiunile estice (Nord-Est, Sud-Est, Sud si Sud-<br />
Vest), desi dinamica reala poate fi mai bine evaluata la nivel subregional, unde<br />
sunt foarte evidente semnele de decuplare economica a arealelor marginale<br />
INHGA – DGA 82
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
situate de-a lungul granitelor inclusiv de-a lungul Dunarii, intarindu-se tendintele<br />
istorice vechi, iar alti factori locali pot fi mai bine evaluati.<br />
De aceea, scopul POR este sa sprijine, pe cat posibil, o crestere echilibrata a<br />
tuturor zonelor tarii, nu atat prin redistribuirea resurselor publice, cat mai ales<br />
prin asigurarea, ca toate zonele sa aiba un nivel minim de infrastructura de<br />
afaceri, sociala si capital uman, care sa permita cresterea economica. In acest<br />
sens, trebuie sa se asigure ca exista preconditii adecvate si ca nu s-au creat<br />
prin anumite mecanisme care se intareasc unele pe altele (politica fiscala si<br />
piata muncii) pericole de subdezvoltare. Este evident ca POR nu poate singur<br />
sa impulsioneze dezvoltarea regionala, nici sa joace rol de echilibrare daca<br />
actioneaza izolat de interventiile structurale in domeniul transportului,<br />
competitivitatii economice, mediului, dezvoltarii rurale si a resurselor umane,<br />
care sunt incluse in alte programe operationale si care constituie intr-un fel<br />
preconditii pentru succesul Programului Operational Regional. POR isi propune<br />
sa sprijine acest proces de crestere distribuita geografic, dandu-i o dimensiune<br />
locala mai pregnanta, si permitand diferitelor zone ale tarii sa-si valorifice<br />
resursele specifice pe baza nevoilor locale si a potentialului local, iar<br />
diversitatea cailor de dezvoltare a diferitelor zone ale tarii poate avea loc pe<br />
baza propriei lor istorii a resurselor si a punctelor lor forte. Cu alte cuvinte, POR<br />
va sprijini dezvoltarea locala pe o abordare de jos in sus complementara cu<br />
abordarea dezvoltarii structurale national sectoriale de sus in jos prevazuta in<br />
majoritatea Programelor Operationale. POR va sprijini, de asemenea,<br />
interventiile locale in zonele cu un nivel ridicat de crestere, pentru a face fata<br />
problemelor generate de crestere cum ar fi congestionarea, pentru a evita<br />
anumite situatii de decuplare de la dezvoltarea economica la scara mica si de a<br />
asigura durabilitatea cresterii, prin sprijinirea interventiilor strategice pe termen<br />
lung.<br />
Principalele caracteristici ale POR, care il individualizeaza de celelalte<br />
Programe Operationale, sunt:<br />
‣ are o dimensiune locala evidenta, in abordarea problemelor socioeconomice<br />
din punct de vedere local si valorificarea resurselor si<br />
oportunitatilor locale;<br />
‣ da prioritate regiunilor relativ ramase in urma si mai putin dezvoltate,<br />
pentru a le asigura un set minim de preconditii de crestere, neavand,<br />
in sine, un scop redistributiv;<br />
‣ domeniile de interventie ale POR sunt complementare domeniilor de<br />
interventie ale celorlalte Programe Operationale, si se asteapta sa<br />
opereze in sinergie cu acestea;<br />
‣ promoveaza o abordare de jos in sus a dezvoltarii economice;<br />
INHGA – DGA 83
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
‣ ia in considerare gradul scazut al capacitatii de planificare si<br />
programare din tara si prevede, in linii mari, axe prioritare tematice la<br />
nivel national, si anume:<br />
Axa 1 – Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – potentiali<br />
poli de crestere;<br />
Axa 2 - Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de<br />
transport;<br />
Axa 3 – Imbunatatirea infrastructurii sociale;<br />
Axa 4 - Consolidarea mediului de afaceri regional si local;<br />
Axa 5 - Dezvoltarea durabila si promovarea turismului;<br />
Axa 6 - Asistenta tehnica.<br />
Aceste axe prioritare sunt in concordanta cu politicile comunitare asupra<br />
coeziunii economice si sociale promovate de Uniunea Europeana asa cum sunt<br />
evidentiate in Capitolul 3.4 al acestui document.<br />
Prin implementarea acestor axe prioritare, POR contribuie nu numai la<br />
atingerea obiectivului global al Stategiei Nationale de Dezvoltare Regionala, dar<br />
si la realizarea obiectivului global al Planului National de Dezvoltare si al<br />
Cadrului National Strategic de Referinta si anume, diminuarea disparitatilor de<br />
dezvoltare dintre Romania si Statele Membre ale UE, prin complementaritatea<br />
pe care o asigura Programelor Sectoriale:<br />
‣ Cresterea Competitivitatii Economice<br />
‣ Infrastructura de Transport<br />
‣ Infrastructura de Mediu<br />
‣ Dezvoltarea Resurselor Umane<br />
‣ Cresterea Capacitatii Administrative<br />
‣ Asistenta Tehnica<br />
Programul Operational Regional este structurat pe 5 axe prioritare si<br />
doisprezece domenii de interventie, precum si o axa prioritara de asistenta<br />
tehnica prin intermediul careia sa se asigure implementarea in bune conditii a<br />
Programului.<br />
Axele prioritare propuse si domeniile de interventie incluse in POR sunt in<br />
concordanta cu obiectivele Strategiei Lisabona (ce ia in considerare Strategia<br />
Gothenburg 2001), ale Politicii de Coeziune a Uniunii Europene si cu Orientarile<br />
Strategice Comunitare. Totodata, Programul este in concordanta cu principiile<br />
obiectivului Convergentei al Fondurilor Structurale.<br />
INHGA – DGA 84
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Analiza situatiei economice si sociale a regiunilor<br />
Asemeni celorlalte state est-europene, Romania a intrat in procesul de tranzitie<br />
avand un nivel relativ scazut al disparitatilor regionale, comparativ cu statele cu<br />
traditie in economia de piata. Aceste disparitati au crescut insa rapid si in mod<br />
deosebit intre Regiunea Bucuresti–Ilfov (care include capitala tarii) si celelalte<br />
regiuni. Disparitatile inter-regionale in termeni absoluti sunt relativ mici<br />
comparativ cu Uniunea Europeana. In termeni relativi insa, acestea au atins<br />
nivele comparabile cu cele din Republica Ceha, Ungaria si Germania.<br />
Performantele economice si potentialul de crestere ale regiunilor<br />
Dimensiunea regionala, NUTS II, permite doar o intelegere limitata a tendintelor<br />
de dezvoltare de-a lungul tarii, acestea fiind influentate in principal de 1)<br />
dimensiunea urbana, unde cresterea se concentreaza indeosebi in orasele<br />
mari, Bucuresti reprezentand cel mai vizibil exemplu al acestui fenomen; 2)<br />
accesul la piata (in special cea vestica) – atragerea ISD si cresterea economica<br />
fiind influentate favorabil de existenta porturilor internationale (Constanta) sau<br />
accesul facil la pietele vestice. Din contra, proximitatea barierelor naturale<br />
pentru comert (fluviul Dunarea) sau a pietelor subdezvoltate din est (Ucraina si<br />
Republica Moldova), de regula au impiedicat dezvoltarea. Conform hartii de mai<br />
jos, daca folosim Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor pentru analiza, zonele<br />
tarii cu cele mai ridicate valori ale venitului pe cap de locuitor sunt judetele care<br />
au orase mari, aeroporturi internationale sau sunt localizate in apropierea sau<br />
pe axele de transport catre granita vestica. Din contra, unele dintre judetele<br />
care inregistreaza cele mai severe probleme de subdezvoltare, fie sunt riverane<br />
Dunarii fie sunt localizate in apropierea granitei cu Ucraina sau Republica<br />
Moldova. De asemenea, merita mentionat ca veniturile se concentreaza in jurul<br />
catorva orase, de regula mari. In 2004, doar 12 judete au inregistrat un PIB pe<br />
locuitor mai mare decat media nationala iar majoritatea aveau centre urbane<br />
mari. Alte 10 judete au inregistrat valori de sub 75% din media nationala, intre<br />
acestea aflandu-se judete localizate in apropierea Dunarii, Ucrainei sau<br />
Republicii Moldova. In orice caz, nici un judet nu a inregistrat valori de sub 50%<br />
din media nationala a PIB pe locuitor, in timp ce Municipiul Bucuresti a atins o<br />
valoare dubla fata de media nationala.<br />
Situatia inregistrata in perioada 1998-2003 poate fi rezumata astfel:<br />
‣ apropierea de pietele vestice a parut a fi un factor capabil, singur, sa<br />
induca treptat dezvoltare in ariile invecinate (Caras Severin, Salaj);<br />
‣ zonele miniere par a-si fi revenit din criza si, mai mult, par sa fi<br />
beneficiat de procesul de restructurare (Gorj, Hunedoara si Alba),<br />
desi acest lucru nu s-a reflectat intotdeauna in gradul de ocupare a<br />
populatiei (cu mai putin succes in Mures);<br />
‣ decuplarea de la cresterea economica a afectat tot mai mult zonele<br />
de granita situate in lungul Dunarii, Ucrainei si Republicii Moldova,<br />
INHGA – DGA 85
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
fiind totusi oarecum limitata in nord de aparitia unui pol turistic –<br />
Suceava (manastirile din nordul Moldovei) si de cresterea Iasului;<br />
‣ aparitia unui grup de judete localizate in partea estica a tarii, toate<br />
inregistrand o severa recesiune (Galati, Vrancea, Bacau, Buzau,<br />
Braila), cauzata pe de-o parte de subdezvoltarea istorica avand la<br />
baza agricultura, iar pe de alta parte de puternica criza industriala<br />
care a afectat zona, la care s-a adaugat reorientarea fluxurilor<br />
comerciale pe directia est-vest, in perioada de tranzitie care a urmat<br />
caderii blocului socialist;<br />
‣ aparitia treptata a unui important pol industrial, determinata de<br />
investitiile straine directe, in Pitesti (judetul Arges);<br />
‣ zonele montane carpatice (Harghita, Covasna, Neamt, Valcea) sunt<br />
afectate tot mai mult de stagnare sau recesiune;<br />
‣ dezvoltarea rapida a unui pol turistic in Tulcea (Delta Dunarii), in<br />
vecinatatea judetului Constanta – cu un turism litoral tot mai putin<br />
atractiv.<br />
In acest moment, este dificila crearea unei imagini clare asupra tendintelor<br />
curente, intrucat datele statistice oficiale sunt disponibile doar pana la nivelul<br />
anului 2003, neluand astfel in considerare consecintele fluxurilor masive de ISD<br />
de dupa aceasta data si nici a privatizarilor care au fost amanate pana dupa<br />
2003. De aceea o previziune dinamica trebuie luata in calcul.<br />
Insuficienta datelor statistice disponibile la acest moment, inclusiv a celor<br />
referitoare la recentele fluxuri masive de ISD si a prezentei in tara a tot mai<br />
multor investitori non-europeni, fac dificila schitarea unei imagini clare a<br />
tendintelor recente de dezvoltare. Un posibil indicator anticipativ poate fi obtinut<br />
pe baza datelor privind contributia fiscala a judetelor care – desi este usor<br />
distorsionat de definitia diferita a veniturilor folosita in scopuri fiscale fata de cea<br />
folosita pentru calcularea statistica a PIB, precum si de problemele induse de<br />
distributia geografica a veniturilor – poate fi totusi considerat un indicator<br />
rezonabil pentru anticiparea datelor statistice viitoare. Astfel, daca se folosesc<br />
datele disponibile pentru primele zece lunii ale anului 2006, pot fi sesizate<br />
cateva aspecte care schimba substantial unele dintre constatarile anterioare<br />
sau sugereaza reducerea temporara a importantei anumitor factori. Din analiza<br />
datelor disponibile au rezultat urmatoarele:<br />
‣ cresterea exploziva a Bucurestiului pare sa se extinda si in ariile<br />
inconjuratoare, cuprinzand aici nu numai judetul Ilfov, ci si judetele<br />
Prahova si Giurgiu. Se poate astfel estima formarea unei conurbatii<br />
complexe in jurul capitalei cu importante fluxuri de deplasarii zilnice<br />
si efecte de difuzie geografica;<br />
‣ atat Constanta cat si Galati dau semne de revenire din criza care le-a<br />
afectat anterior, profitand in acelasi timp de cresterea importantei<br />
INHGA – DGA 86
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
porturilor si a santierelor navale in economia globalizata de astazi.<br />
Ramane insa de vazut masura in care aceasta situatie se va reflecta<br />
in cresterea oportunitatilor de consum ale populatiei si in atingerea<br />
unei piete critice in sectoarele serviciilor si comertului;<br />
‣ importanta relativa a apropierii de pietele vestice pare sa se reduca.<br />
Un numar de judete vestice nu pot tine pasul cu noile rate de<br />
crestere impuse de ISD, pierzand teren comparativ cu celelalte<br />
judete. Aceasta situatie se intalneste nu numai in cazul judetului Cluj<br />
ci si a judetului Timis; de asemenea, a determinat aparitia crizei in<br />
Caras-Severin reducand si efectele unor privatizari. Partea de la<br />
granita de nord-vest pare sa fie mai putin afectata: judetele Bihor si<br />
Arad isi pastreaza pozitiile in timp ce pentru judetul Satu Mare se<br />
contureaza ca o zona de crestere ridicata.<br />
‣ evolutia aparent pozitiva a unor zone miniere nu pare a fi durabila,<br />
judetele Hunedoara, Alba si Gorj pierzand pozitii;<br />
‣ turismul legat de Delta Dunarii, pare a stimula in continuare cresterea<br />
economica in judetul Tulcea. Dimpotriva, turismul cultural si religios<br />
din judetul Suceava nu pare a avea acelasi efect;<br />
‣ cu exceptia judetului Giurgiu, decuplarea de la cresterea economica<br />
caracterizeaza in continuare judetele situate de-a lungul Dunarii si a<br />
granitelor cu Ucraina si Republica Moldova. De asemenea, cresterea<br />
relativ rapida a Iasului pare a fi de scurta durata;<br />
‣ stagnarea pare sa fie caracteristica generala in aria Carpatilor, iar<br />
Brasov continua sa scada in importanta intre orasele Romaniei;<br />
‣ exista un grup compact de vechi orase industriale situate in estul<br />
Bucurestiului pana in sudul Moldovei: Buzau, Braila, Focsani, Bacau,<br />
care nu dau prea multe semne de revenire din criza, facand parte<br />
dintr-o veche centura industriala ce pare a fi inlocuita treptat de catre<br />
o noua centura a industriei prelucratoare avand la baza axa<br />
Bucuresti-Ploiesti, cu extindere in judetele Prahova si Giurgiu.<br />
Dezvoltarea la nivelul Regional NUTS II<br />
Analiza realizata mai sus, demonstreaza faptul ca tendintele de dezvoltare la<br />
nivel regional (NUTS II) sunt mai curand rezultatul combinarii unor modele de<br />
dezvoltare locala cu influentele complexe a diferitor factori, decat adevarate<br />
tendinte regionale.<br />
Simplificand lucrurile se poate spune ca Regiunea Nord-Est (cu judetele Iasi si<br />
Suceava fiind intr-o anumita masura cazuri specifice) este puternic influentata<br />
de dependenta sa fata de agricultura si este afectata de localizarea in<br />
apropierea granitelor cu Ucraina si Republica Moldova, precum si de caracterul<br />
montan a unei parti din teritoriului sau. De asemenea, si in Regiunile Sud si<br />
INHGA – DGA 87
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Sud-Vest, agricultura este activitatea economica dominanta, iar Dunarea<br />
impiedica dezvoltarea, comportandu-se ca o bariera pentru schimburile<br />
economice trans-frontaliere. Profitand de apropierea fata de pietele vesteuropene<br />
si de dependenta traditional scazuta fata de sectorul economic<br />
primar, Regiunile Vest, Nord-Vest si Centru au reusit sa atraga un numar ridicat<br />
de investitori straini, care au contribuit semnificativ la dezvoltarea lor. Regiunea<br />
Sud-Est este un caz special, combinand judete mai putin dezvoltate cu<br />
particularitatile judetelor Constanta, Galati si Tulcea. In timp, disparitatile intre<br />
regiuni au crescut, devenind o caracteristica a economiei Romaniei, cu<br />
concentrarea cresterii economice in jurul Bucurestiului, in timp ce unele zone<br />
ale tarii inregistreaza o clara decuplare de la cresterea economica.<br />
Principalele cauze ale acestei situatii, sunt:<br />
‣ dependenta ridicata a cresterii economice fata de volumul ISD si<br />
concentrarea de pana acum a investitiilor straine in zona capitalei –<br />
in afara Regiunii Bucuresti-Ilfov, investitiile straine in celelalte sapte<br />
regiuni de dezvoltare, in 2005, reprezentau numai 39,4 % din totalul<br />
investitiilor straine directe;<br />
‣ lichidarea majoritatii vechilor intreprinderilor necompetitive din<br />
sectorul industriei grele, care nu au fost intotdeauna inlocuite (in<br />
special in anumite zone din estul tarii) cu IMM-uri orientate catre<br />
cerintele pietei;<br />
‣ migrarea masiva a fortei de munca, in special din zonele predominat<br />
agricole ale tarii, dar si ca urmare a restructurarii industriale si a<br />
esecului inlocuirii locurilor de munca pierdute in industrie cu altele in<br />
celelalte sectoare economice, determinand o importanta perturbare a<br />
structurii economice a oraselor si judetelor afectate.<br />
Infrastructura de transport<br />
Romania, prin asezarea sa geografica, reprezinta o zona de intersectie a<br />
magistralelor internationale de transport, care leaga atat nordul si sudul<br />
Europei, cat si vestul si estul acesteia. Reteaua de transport asigura legatura cu<br />
toate retelele de transport ale tarilor vecine dar si cu cele din tarile Europei si<br />
Asiei.<br />
Comparativ cu Statele Membre ale UE si cu unele tari est-europene, sistemul<br />
de transport romanesc este insuficient dezvoltat si de slaba calitate, consecinta<br />
a investitiilor reduse in infrastructura de transport realizate in perioada de<br />
tranzitie.<br />
Astfel, dezvoltarea infrastructurii de transport este deosebit de importanta<br />
pentru Romania, intrucat poate sprijini cresterea cererii de servicii de transport<br />
si poate accelera progresul economic al tarii.<br />
INHGA – DGA 88
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
La nivel intra-regional, reteaua de transport inadecvata impiedica dezvoltarea<br />
oraselor mici si mijlocii a comunelor si a satelor. Multe zone dispun de retele<br />
rutiere de transport intre localitati foarte slab dezvoltate (de exemplu, satele din<br />
Delta Dunarii, zona subcarpatica, podisul Mehedinti, Muntii Apuseni),<br />
determinand chiar izolarea unor localitati.<br />
Transportul rutier pe drumuri judetene<br />
Lungimea totala a retelei de drumuri in Romania, la finele anului 2005, era de<br />
79904 km, din care 36009 km sunt drumuri judetene. Ponderea drumurilor<br />
judetene in total drumuri publice este de 45%, cu valori mai ridicate in<br />
Bucuresti-Ilfov (51,4%), Sud (47,8%) si Centru (47,4%).<br />
Desi in perioada 1995-2005, reteaua drumurilor publice modernizate s-a extins,<br />
densitatea drumurilor publice (33,5 km/100 km 2 ) continua sa fie foarte scazuta,<br />
comparativ cu media UE 25 (110,1 km/ km 2 ). Densitatea drumurilor judetene<br />
este de 15,1 km/100 km 2 , valori mai ridicate fiind inregistrate in Bucuresti-Ilfov<br />
(24,6 km/100 km 2 ), Sud (16,6 km/100 km 2 ), Sud-Vest (16,1 km/100 km 2 ) si<br />
Nord-Vest (15,1 km/100 km 2 ).<br />
Ponderea drumurilor modernizate in regiuni este scazuta, cu urmari negative in<br />
atragerea unor largi teritorii in activitati economice productive, limitand atat<br />
desfacerea produselor agricole in centrele urbane, cat si posibilitatea ca zonele<br />
cu potential agroturistic sa fie atrase in circuitul economic national. (ex. zona<br />
subcarpatica a Munteniei si Olteniei, podisul Mehedinti, Muntii Apuseni). Cu<br />
exceptia regiunii Bucuresti Ilfov, unde densitatea drumurilor publice este mare<br />
(47,9/100 km 2 ), datorita prezentei Capitalei, reteaua de drumuri publice este<br />
distribuita intr-un mod echilibrat in celelalte Regiuni.<br />
Transportul pe apa<br />
Fluviul Dunarea, care strabate teritoriul Romaniei pe o distanta de 1075 km, si<br />
deschiderea la Marea Neagra, cu 244 km litoral, ofera Romaniei un potential<br />
important pentru a-si dezvolta sectorul de transport pe apa.<br />
Sectorul romanesc al Dunarii include Dunarea-Maritima si Fluviul Dunarea cu<br />
29 de porturi, dintre care 4 sunt porturi fluvial-maritime si 25 sunt porturi fluviale.<br />
Romania are 3 porturi maritime: Constanta, Mangalia si Midia. Din numarul total<br />
de porturi, 19 porturi sunt situate in afara retelei TEN-T: Mangalia, Midia, Chilia<br />
Veche, Mahmudia, Isaccea, Macin, Smardan, Harsova, Turnu Magurele,<br />
Zimnicea, Corabia, Bechet, Cetate, Gruia, Orsova, Drencova, Basarabi, Ovidiu,<br />
Luminita.<br />
Porturile romanesti totalizeaza 40000 m de chei, dintre care 18,1% au fost<br />
construite cu 60 de ani in urma si necesita lucrari urgente de reabilitare. In<br />
aceste porturi se desfasoara o activitate redusa, comparativ cu activitatea<br />
desfasurata in porturile din tarile membre UE. Principalele activitati sunt<br />
reprezentate de activitati de operare a navelor (incarcare-descarcare,<br />
depozitare etc), precum si de operatiuni auxiliare activitatii de transport<br />
INHGA – DGA 89
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
(activitatile privind intretinerea infrastructurii de transport naval, reparatii,<br />
aprovizionare nave etc).<br />
Conform datelor furnizate de catre Compania Nationala Administratia Porturilor<br />
Dunarii Fuviale Giurgiu, in anul 2005 au fost operate pe Dunarea fluviala un<br />
numar de 2230 nave, din care 1926 nave romanesti si 304 nave straine. Traficul<br />
de marfuri inregistrat in 2005 a fost de 2187,1 mii tone.<br />
Din reteaua de cai navigabile din Romania face parte si o retea locala de cai<br />
navigabile interioare pe care se desfasoara, in principal, navigatia de agrement<br />
sau navigatia de mic trafic local, retea care cuprinde lacurile naturale (Snagov,<br />
lacurile din sistemul Bucuresti, lacurile litoralului romanesc), lacurile de<br />
acumulare (Bicaz, Vidraru, Fantanele, Tarnita, Marisel etc), precum si unele<br />
rauri interioare (Prut, Bega).<br />
Investitiile in reabilitarea infrastructurii portuare sunt necesare, in vederea<br />
valorificarii potentialului lor de dezvoltare, contribuind la dezvoltarea economica<br />
a arealelor sarace, in care sunt localizate aceste porturi (Dunarea inferioara,<br />
Dobrogea etc).<br />
Turism<br />
Romania a reprezentat inainte de 1990 o destinatie turistica importanta pentru<br />
piata est-europeana, promovand, cu precadere, produsele turistice de litoral,<br />
statiunile balneare, programele culturale si manastirile din nordul Moldovei si<br />
Bucovina. Desi toate cele opt Regiuni ale tarii, indeosebi cele ramase in urma<br />
ca nivel de dezvoltare, dispun de un valoros potential pentru dezvoltarea<br />
turismului, in prezent (2003), contributia turismului la cresterea economiei<br />
nationale este, inca, redusa (2,13% din PIB in 2003).<br />
Motoarele industriei turistice romanesti sunt, in fapt, cateva segmente care<br />
functioneaza bine: agroturismul, turismul balnear si montan, turismul de circuit<br />
si de eveniment.<br />
Regiunile detin un potential turistic insemnat din punct de vedere al cadrului<br />
natural, cultural si istoric. Diferentele de la o regiune la alta in ce priveste<br />
valorificarea potentialului lor turistic sunt determinate atat de conditiile istorice<br />
de dezvoltare a acestora, cat si de infrastructura generala a tarii, fapt care a<br />
impiedicat, deseori, dezvoltarea unor zone de mare atractivitate, dar cu grad<br />
scazut de accesibilitate si a facilitat dezvoltarea altora. Un exemplu in aceasta<br />
directie il constituie evolutia Vaii Prahovei, in comparatie cu culoarul Rucar-<br />
Bran, cat si cu Valea superioara a Buzaului.<br />
Romania dispune de un potential turistic diversificat si echilibrat distribuit,<br />
concentrat in special in zona Muntilor Carpati (incluzand statiunile montane,<br />
balneare si balneo-climaterice), Marea Neagra precum si zone cu traditii<br />
culturale vechi (Bucovina, Moldova, Transilvania, Banat, Dobrogea). O<br />
caracteristica importanta este data de faptul ca zonele nedezvoltate<br />
INHGA – DGA 90
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
concentreaza cele mai importante obiective si atractii turistice. Aceste areale<br />
pot fi revitalizate prin valorificarea potentialului lor turistic, natural si cultural.<br />
Au fost identificate doua categorii de potential turistic: zone cu potential<br />
turistic complex si de mare valoare (24% din suprafata tarii), care includ<br />
Parcurile Nationale si Rezervatiile Biosferei, monumente naturale, arii naturale<br />
protejate, valori de patrimoniu cultural de interes national, resurse balneare,<br />
muzee si case memoriale si zone cu potential turistic ridicat (34% din<br />
suprafata tarii), care includ cel putin una din urmatoarele categorii: rezervatii si<br />
monumente ale naturii de interes national, valori de patrimoniu cultural de<br />
interes national, resurse balneare, muzee si case memoriale. (Sursa: document<br />
in lucru - Planul de Amenajare a Teritoriului National, sectiunea VI - Turism,<br />
anexa 3).<br />
In afara acestor areale, exista o serie de atractii turistice, naturale si antropice,<br />
care ofera oportunitati pentru dezvoltarea turismului, chiar daca au o densitate<br />
mai redusa (Sursa: document in lucru - Planul de Amenajare a Teritoriului<br />
National, sectiunea VI-Turism, anexele 5 si 6).<br />
Peste o treime din apele minerale ale Europei sunt localizate in Romania. De<br />
altfel, prin statiunea Baile Herculane, atestata documentar inca de pe vremea<br />
romanilor (secolul 2 e.n.) Romania poate fi considerata, pe buna dreptate, una<br />
din tarile fondatoare ale turismului balnear. Circa 160 de statiuni balneare -<br />
unele de talie europeana, altele de interes local - reprezinta tot atatea posibilitati<br />
de a trata o serie de afectiuni (reumatismale, nervoase, etc.).<br />
Dezvoltare urbana<br />
In anul 2005 populatia urbana a Romaniei reprezenta 54,9% din populatia tarii,<br />
ceea ce plaseaza Romania in randul tarilor cele mai slab urbanizate din Europa.<br />
La nivel regional gradul de urbanizare este corelat cu nivelul general de<br />
dezvoltare. Regiunile Nord-Est, Sud si Sud-Vest inregistreaza ponderi ale<br />
populatiei urbane sub 50% (cea mai mica fiind in Sud - 41,7% si Nord-Est -<br />
43,4%). Cel mai ridicat procent al populatiei urbane se inregistreaza in<br />
Regiunile Bucuresti-Ilfov – 90,5% si Vest – 63,6%.<br />
In anul 2005, reteaua urbana a Romaniei cuprindea, 314 orase cu o populatie<br />
de 11879897 locuitori, doar 46 de orase avand mai mult de 50000 de locuitori.<br />
Din numarul total al oraselor, numai 25 de orase inregistrau o populatie de<br />
peste 100000 de locuitori ingloband aprox. 55 % din populatia urbana a<br />
Romaniei, ceea ce inseamna o medie de aproximativ 3 orase mari pe regiune.<br />
Municipiul Bucuresti concentreaza singur 16,2% din populatia urbana a tarii.<br />
Restul retelei urbane din Romania este compusa din orase mici si mijlocii<br />
(aprox. 90% din total orase) cu functii urbane insuficient conturate si<br />
infrastructura deficitara. De fapt un numar de 209 orase mici (sub 20000 de<br />
locuitori) concentreaza doar 17,1 % din totalul populatiei urbane din cauza<br />
faptului ca majoritatea au mai putin de 10000 de locuitori, obtinand statutul<br />
INHGA – DGA 91
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
urban in ultimele decenii, multe avand infrastructura si dotari edilitare insuficient<br />
dezvoltate sau inexistente. Mai mult, restructurarea industriala din anii „90 a<br />
afectat in special aceste centre urbane monoindustriale, contribuind si mai mult<br />
la diminuarea functiilor lor urbane.<br />
Distributia oraselor pe categorii de marime (in functie de numarul de<br />
locuitori) si pe Regiuni de Dezvoltare in anul 2005<br />
Numar locuitori<br />
< 20000 20000-99999 > 100000 TOTAL<br />
Romania 207 82 25 314<br />
Nord-Est 26 14 5 45<br />
Sud-Est 24 6 5 35<br />
Sud 32 14 2 48<br />
Sud-Vest 29 8 3 40<br />
Vest 30 10 2 42<br />
Nord-Vest 29 9 4 42<br />
Centru 37 17 3 57<br />
Bucuresti-Ilfov 2 2 1 5<br />
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, 2006<br />
Distributia oraselor pe regiuni de dezvoltare indica o concentrare mai<br />
numeroasa a acestora in regiunile Centru (57 orase), regiune care inglobeaza o<br />
mare parte a provinciei istorice Transilvania, provincie cu o retea urbana veche<br />
si bine structurata si Sud (49 orase), dar pentru ca este regiunea cu cel mai<br />
mare numar de judete (7). Exista o distributie teritoriala relativ echilibrata a<br />
oraselor mari in cadrul tarii. Cele mai importante centre urbane regionale, sub<br />
aspectul marimii demografice, sunt: Iasi – 307377 (Nord-Est), Constanta –<br />
306332 locuitori, Galati – 298366 locuitori, Braila – 218744 locuitori (Sud-Est),<br />
Ploiesti – 233699 locuitori (Sud), Craiova – 300182 locuitori (Sud-Vest),<br />
Timisoara – 303640 locuitori (Vest), Cluj-Napoca 310194 locuitori, Oradea –<br />
206223 locuitori (Nord-Vest), Brasov – 282517 locuitori (Centru) si Bucuresti –<br />
1924959 locuitori (Bucuresti-Ilfov).<br />
Nivelul dotarilor infrastructurale si al serviciilor urbane influenteaza<br />
calitatea vietii in mediul urban. Din totalul celor 314 orase cat inregistra reteaua<br />
urbana a Romaniei in anul 2005, doar 217 localitati urbane (69%) aveau<br />
sisteme de distributie a gazelor naturale si numai 129 de orase (41%)<br />
beneficiau de energie termica. Aceste probleme sunt intalnite la toate<br />
categoriile de orase devenind mai putin prezente in cazul oraselor cu peste<br />
100.000 de locuitori.<br />
INHGA – DGA 92
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
La nivelul anului 2002 in orasele cu o populatie mai mica de 30000 de locuitori,<br />
31% din totalul locuintelor nu aveau acces la apa in locuinta, 33% nu erau<br />
conectate la sistemul de canalizare, 82% nu aveau termoficare, iar 44% nu erau<br />
racordate la reteaua de gaze naturale. In orasele cu populatie intre 30.000 si<br />
100.000 locuitori, 22% din locuinte nu au acces la apa in locuinta, 13% nu sunt<br />
conectate la sistemul de canalizare, 47% la cel de termoficare, iar 29% nu sunt<br />
racordate la reteaua de gaze naturale. Ceva mai bine stau orasele cu peste<br />
100000 locuitori, dar si in cazul acestora, nu toate locuintele dispun de toate<br />
dotarile urbane de baza: circa 5% din locuinte nu au acces la apa in locuinta,<br />
8% nu sunt conectate la reteaua de canalizare, 30% la cea de termoficare si<br />
aproape 15% la cea de gaze naturale.<br />
Este de mentionat ca si diferitele tipuri de dotari infrastructurale existente sunt<br />
nefunctionale si sunt afectate de reducerea drastica a investitiilor publice<br />
realizate de catre autoritatile locale pentru intretinerea si modernizarea<br />
acestora. Un numar ridicat de orase mici si mijlocii din Romania intampina<br />
dificultati in asigurarea serviciilor publice urbane de utilitati, lipsa acestora<br />
constituind un impediment in elaborarea unor strategii pentru atragerea<br />
investitiilor si stimularea micilor intreprinzatori.<br />
Mediu<br />
Introducerea unei prioritati orizontale privind protectia mediului in cadrul<br />
Programului Operational Regional este extrem de importanta, chiar daca<br />
obiectivul politicii de coeziune pentru perioada de programare 2007-2013<br />
consta in promovarea cresterii economice si a locurilor de munca, conform<br />
prevederilor strategiei Lisabona si a Orientarile Strategice Comunitare 2007-<br />
2013. Abordarea problematicii mediului este necesara atat pentru a beneficia<br />
avantajele pe care cresterea bazata pe protectia mediului le poate aduce unei<br />
societati, cat si pentru a stimula promovarea dezvoltarii durabile in cadrul UE.<br />
In acest context, problematica mediului este deosebit de importanta pentru<br />
Programul Operational Regional, scopul urmarit fiind acela de a reduce si<br />
minimiza efectele negative, precum si de a optimiza efectele pozitive asupra<br />
mediului prin implementarea proiectelor care vor fi finantate prin axele prioritare.<br />
Cele mai relevante caracteristici ale principalelor componente de mediu din<br />
Romania sunt:<br />
Apa<br />
Poluarea apei reprezinta o problema fundamentala in Romania. Nu numai ca<br />
existe zone critice sub aspectul poluarii apelor, dar Romania a inregistrat cele<br />
mai mari deversari de deseuri in rauri. Cel mai mare nivel de poluare a surselor<br />
de apa este atribuit operatorilor de apa din orase si serviciilor comunale de<br />
canalizare, industriei chimice, metalurgiei, activitatilor de minerit si sectorului<br />
zootehnic. Cantitatea totala a apelor uzate rezultata din statiile de tratare este<br />
estimata la 171086 t/an. De obicei slamul este depozitat pe terenuri si constituie<br />
INHGA – DGA 93
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
un pericol pentru contaminarea apelor subterane. Cele mai contaminate zone<br />
ale apelor subterane au fost inregistrate in bazinele: Prut (17,1%), Somes (14,9)<br />
and Vedea (13,4%).<br />
Calitatea precara a apei este provocata in special de actiunea umana si de<br />
poluarea difuza a surselor. Cel mai mare nivel de poluare a surselor de apa<br />
este atribuit operatorilor de apa din orase si serviciilor comunale de canalizare,<br />
industriei chimice, metalurgiei, activitatilor de minerit si sectorului zootehnic.<br />
Sursele difuze de poluare sunt reprezentate de activitatile agricole (nitrati si<br />
sedimente solide acumulate in ultimii 20 de ani ai agriculturii intensive din<br />
vremea comunismului), consumul de materii prime in industrie si deseurile.<br />
In prezent exista 1310 de statii de tratare a apelor uzate urbane si industriale si<br />
numai 37,6% dintre acestea functioneaza in mod corespunzator. <strong>Apele</strong><br />
deversate sunt tratate insuficient si contin in principal substante organice, solide<br />
in suspensie, saruri minerale si amoniu. Contaminarea apelor subterane<br />
depinde de contaminarea apelor de suprafata si de calitatea solului. Cele mai<br />
mari poluari subterane istorice se pot gasi in zonele industrializate cum ar fi<br />
rafinariile din valea Prahovei, industria otelului si a metalurilor grele din partea<br />
de nord-vest a tarii, industria miniera si extractiva si fabricilor de produse<br />
chimice din toate regiunile.<br />
In ultimii ani s-a observat o imbunatatire a calitatii apei in diferite bazine din<br />
cauza reducerii fermelor si inchiderii unor industrii poluante.<br />
Biodiversitate<br />
Romania are inca cele mai mari suprafete de teren nefragmentate din Europa.<br />
Totusi, fragmentarea habitatului a fost accelerata de viteza dezvoltarii<br />
infrastructurii de transport si extinderea urbana din ultimul deceniu, in special in<br />
zone brownfield. Exista nevoia de a promova utilizarea siturilor de tip<br />
brownfield, mai mult decat a celor de tip Greenfield.<br />
Spatiul bio-geografic al Romaniei este impartit in mod egal de trei unitati<br />
geografice – campii, dealuri si munti fiind caracterizat de o diversitate larga si<br />
conditii hidrologice, avand un numar de 52 de eco-regiuni cu o varietate larga<br />
de ecosisteme terestre, acvatice specifice tarmurilor Marii Negre, zonei de<br />
stepa, dealurilor, muntilor, lacurilor, luncilor de rau si ariilor mlastinoase,<br />
incluzand si pe cele specifice Deltei Dunarii. Datorita pozitiei geografice,<br />
Romania are o diversitate biologica ridicata, reflectata la nivelul ecosistemelor si<br />
speciilor. Cu exceptia zonelor mari agricole si a catorva ecosisteme terestre si<br />
acvatice care sunt afectate de sursele de poluare, si care au cauzat schimbari<br />
in structura si dinamica biodiversitatii, mediul inconjurator este in conformitate<br />
cu parametrii de calitate, asigurand conditiile necesare pentru conservarea<br />
biodiversitatii specifice.<br />
Deoarece sistemele ecologice sunt sisteme operationale, avand in general o<br />
organizare complexa, schimbarile structurale nu pot fi observate in fiecare an<br />
INHGA – DGA 94
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
doar daca au loc dezastre ecologice, care trebuiesc luate in considerare pe<br />
termen scurt din cauza ca mediul inconjurator are abilitatea de a se reface dupa<br />
incetarea cauzelor.<br />
Solul<br />
Solul reprezinta o resursa importanta in Romania. Solurile deteriorate de<br />
poluare reprezinta o problema critica. Masuratorile efectuate in Baia Mare au<br />
scos la iveala diminuarea concentratiilor de metale grele din sol.<br />
Poluarea chimica a solului afecteaza circa 0,9 milioane ha, din care poluarea<br />
excesiva circa 0,2 milioane ha. Efectele agresive deosebit de puternice asupra<br />
solului produc poluarea cu metale grele (mai ales Cu, Pb, Zn, Cd) si dioxid de<br />
sulf, identificata in special in zonele Baia Mare, Zlatna, Copsa Mica.<br />
Profilurile socio – economice ale regiunilor si disparitati intaregionale<br />
O particularitate a dezvoltarii regionale in Romania este structura mozaicala a<br />
dezvoltarii la nivel sub-regional. Practic, in toate regiunile coexista zone relativ<br />
dezvoltate cu zone slab sau chiar subdezvoltate. De aceea o analiza la nivel<br />
subregional este absolut necesara pentru a putea evidentia disparitatile<br />
intraregionale, respectiv la nivel de judete si a putea argumenta nu numai prin<br />
marimea PIB pe locuitor necesitatea de a sprijini toate regiunile tarii, inclusiv pe<br />
cele considerate, potrivit marimii PIB, mai prospere.<br />
INHGA – DGA 95
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
PLANUL DE DEZ<strong>VOL</strong>TARE REGIONALA A REGIUNII SUD - VEST OLTENIA<br />
2007-2013<br />
Descriere introductiva a regiunii<br />
Est - Vest). Raul Jiu traverseaza regiunea de la Nord la Sud.<br />
Regiunea Sud – Vest Oltenia este<br />
situata in partea de sud-vest a<br />
Romaniei si cuprinde cinci judete: Dolj,<br />
Olt, Valcea, Mehedinti si Gorj. In mare<br />
coincide cu vechea regiune istorica<br />
Oltenia, in limitele sale naturale: fluviul<br />
Dunarea la Sud, raul Olt (al treilea ca<br />
marime din Romania) la Est, Muntii<br />
Carpati (Alpii Transilvaniei) la Nord si<br />
Vest. Cu o suprafata de 29.212 kmp<br />
(locul 7 intre regiunile Romaniei,<br />
12,25% din suprafata totala a tarii)<br />
Oltenia formeaza un cadrilater<br />
aproximativ simetric, pe axele Nord –<br />
Sud si<br />
Oltenia de astazi se invecineaza la Sud cu Bulgaria, la Est cu regiunea istorica<br />
Muntenia (azi Regiunea Sud - Muntenia), la Nord cu Transilvania (Regiunea<br />
Centru), iar la vest cu Banatul (Regiunea Vest) si cu Serbia.<br />
Dunarea o regiune transfrontaliera. Dunarea (care intra in Romania in<br />
amonte de Portile de Fier) a reprezentat de-a lungul timpului o importanta cale<br />
naturala de transport. Importanta strategica a Dunarii ca un coridor paneuropean<br />
pentru tranzitul de marfuri dintre Europa Centrala, Europa de Vest,<br />
Marea Neagra, regiunea Caucaziana, Asia Centrala si Orientul Mijlociu si<br />
Orientul Indepartat, a fost reconfirmata de catre Comisia Dunarii prin infiintarea<br />
Coridorului VII si de catre Guvernul Romaniei ce considera ca dezvoltarea<br />
coridorului este de o importanta strategica, avand in plan modernizarea<br />
sistemului de semnalizare si a masurilor hidro-tehnice, asigurarea adancimii<br />
minime de navigatie in punctele critice pe toata perioada anului, modernizarea<br />
si intretinerea infrastructurii portuare (baraje, pilone, bazine si zone portuare).<br />
Inexistenta unui pod peste Dunare in sudul regiunii ingreuneaza traficul de<br />
frontiera, prin cele doua puncte vamale cu Bulgaria (Calafat – Vidin si Bechet –<br />
Oreahovo), tranzitul facandu-se exclusiv cu bacul (in medie, tranzitul fluvial<br />
dureaza 2-3 ore), ceea ce creeaza mari intarzieri si dificultati operatorilor de<br />
transport de marfuri si turistilor.<br />
INHGA – DGA 96
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Muntii Carpati si impactul asupra reliefului. Ca si Dunarea, Muntii Carpati<br />
(incadrand regiunea la Nord si Vest) reprezinta o bariera naturala intre Oltenia<br />
si celelalte doua regiuni (Centru si Vest). Tranzitul spre Transilvania (regiunea<br />
Centru) se desfasoara prin trecatoarea Turnu Rosu – Valea Oltului catre judetul<br />
Sibiu.<br />
Tranzitul spre Regiunea Vest (Banat) se face prin trecatoarea Lainici din Valea<br />
Jiului catre judetul Hunedoara si prin defileul Dunarii (Portile de Fier). Tranzitul<br />
rutier este relativ dificil pe axele N-S si V-E.<br />
Relieful regiunii ofera un profil diversificat in ceea ce priveste altitudinea: la Sud<br />
Campia Dunarii – altitudine 50 m, la Nord si la Vest Muntii Carpati – altitudine<br />
maxima pe teritoriul regiunii aproximativ 2400 m, pe o distanta de circa 200 km<br />
diferenta de nivel fiind semnificativa.<br />
Repartitia teritoriala dupa formele de relief ofera o imagine relativ echilibrata<br />
cuprinzand munti, campii, dealuri si podisuri. Muntii, bogati in resurse (dintre<br />
care carbunele si lemnul in special) au favorizat dezvoltarea mineritului si<br />
exploatarile silvice. Industria miniera a cauzat probleme majore de mediu, si<br />
restructurarea sa recenta a dus la tensiuni sociale severe - zonele miniere au<br />
reprezentat din 1989 principalele surse de tulburari sociale grave in Romania –<br />
si la somaj.<br />
Relieful din partea de sud a regiunii favorizeaza agricultura, Oltenia fiind una din<br />
regiunile agricole traditionale din Romania. Reteaua hidrologica, alaturi de<br />
configuratia reliefului, confera regiunii rolul energetic principal in Romania, prin<br />
exploatarea potentialului apelor curgatoare care traverseaza regiunea : fluviul<br />
Dunarea, raurile Jiu si Olt. Pe teritoriul Olteniei se afla complexele<br />
hidroenergetice Portile de Fier (printre cele mai mari din Europa) – judetul<br />
Mehedinti si Lotru-Olt – in judetul Valcea (printre cele mai mari din Romania).<br />
Mai mult, aproape de zonele miniere Motru – Valea Jiului, functioneaza doua<br />
din cele mai mari centrale termoelectrice din Romania: Rovinari si Turceni.<br />
Productia de energie termoelectrica impreuna cu activitatile miniere, creeaza<br />
probleme substantiale asupra mediului, probleme ce au un impact mare asupra<br />
standardului de viata al locuitorilor din regiune. De exemplu, calitatea apei<br />
potabile este afectata de poluarea Raului Jiu.<br />
Populatia regiunii<br />
Regiunea Sud Vest Oltenia avea, in 2004, o populatie de 2317636 locuitori<br />
(10,7% din populatia totala a tarii), densitatea acesteia fiind sub media nationala<br />
(79,7 locuitori/km2 fata de 91,2 locuitori/km2).<br />
Ponderea populatiei pe medii este de 47,2% in mediul urban fata de 52,8% in<br />
mediul rural. (Romania – 54,9 % in mediul urban fata de 45,1% in mediul rural),<br />
judetele cu cel mai mare numar de locuitori in mediul rural fiind Olt (59,6%),<br />
Gorj (53%) si Valcea (55%). Dintre orasele mici (sub 20000 locuitori), multe nu<br />
INHGA – DGA 97
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
au o structura si dezvoltare corespunzatoare: Vanju Mare, Dabuleni, Scornicesti<br />
etc.<br />
Populatia urbana este concentrata in special in cele cinci resedinte de judet<br />
care totalizeaza impreuna 63% din populatia urbana a regiunii (tab. 1.1). Alte<br />
centre importante sunt municipiul Caracal – ex-resedinta a fostului judet<br />
Romanati si un numar de orase cu structura de mono-industrie incluzand<br />
municipiul Motru (industria miniera) si orasul Rovinari (energie termica).<br />
In regiunea Oltenia, judetele Mehedinti, Gorj si Valcea sunt mai slab populate,<br />
avand o medie mult sub cea nationala, pe cand Doljul si Oltul depasesc,<br />
respectiv se apropie de aceasta valoare. Exista 3 mari zone izolate in regiune<br />
unde satele se gasesc la peste 30 km de primul oras. Acest lucru influenteaza<br />
intr-o masura negative infrastructura, atat cea de transporturi si utilitati, cat si<br />
cea manageriala.<br />
Distributia populatiei ocupate pe sectoare de activitate evidentiaza implicarea<br />
acesteia in activitati agricole intr-o proportie semnificativa (47,7%). Fata de<br />
inceputul intervalului analizat se constata, totusi, diminuarea greutatii specifice<br />
a agriculturii, industriei si constructiilor, in detrimentul serviciilor (de la 24,2% in<br />
anul 1996, la 27,8% in anul 2004).<br />
Dezvoltarea regiunii si eligibilitatea pentru politica de coeziune 2007-2013<br />
In prima perioada de programare 2007 - 2013, potrivit regulilor politicii de<br />
coeziune, regiunea Sud-Vest Oltenia va beneficia de politica de coeziune sub<br />
doua obiective:<br />
Convergenta si Cooperare Teritoriala Europeana.<br />
Exista doua tipuri de eligibilitate a regiunii S-V Oltenia sub obiectivul<br />
Convergenta:<br />
‣ o eligibilitate regionala (intrucat PIBul regional per capita (in PPC), la<br />
nivel NUTS II, disponibil pe perioada 2000-2001-2002 se situeaza<br />
sub 75% din media UE 25: 23,6% din media UE 25);<br />
‣ o eligibilitate nationala, sub Fondul de Coeziune (intrucat PNB per<br />
capita al Romaniei (in PPC), pe perioada 2002 – 2003 - 2004 se<br />
situeaza sub 90 % din media comunitara).<br />
Obiectivul cooperare teritoriala europeana vizeaza trei componente:<br />
Cooperare transfrontaliera<br />
‣ Dezvoltarea sistemelor de infrastructura fizica (imbunatatirea<br />
infrastructurii de transport, a retelelor si serviciilor de informare si<br />
comunicare, realizarea interconexiunii sistemelor energetice, de apa<br />
si reciclarea deseurilor).<br />
INHGA – DGA 98
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
‣ Intarirea conexiunilor/relatiilor economice intre regiunile invecinate<br />
pentru a sustine impreuna dezvoltarea economica durabila a zonei<br />
(dezvoltarea cooperarii in domeniile IMM, turism si comertul de<br />
granita, promovarea integrarii pietelor locale ale fortei de munca).<br />
‣ Realizarea coeziunii sociale si culturale intre comunitatile si cetatenii<br />
de pe ambele parti ale granitei (dezvoltarea utilizarii in comun a<br />
infrastructurii din domeniile sanatate, cultura si educatie).<br />
‣ Solutionarea in comun a unor amenintari similare si simultane din<br />
partea factorilor de mediu (prevenirea inundatiilor, alunecarilor de<br />
teren, eroziunii solului, realizarea unor sisteme de avertizare si<br />
control a riscurilor naturale si tehnologice).<br />
Granita Romania - Bulgaria a devenit granita interna a UE, odata cu aderarea<br />
celor doua state, in 2007.<br />
La nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, in cadrul acestei componente vor fi eligibile<br />
judetele Dolj, Mehedinti si Olt.<br />
Cooperare transnationala<br />
In urma divizarii recente a spatiului CADSES, intregul teritoriu al Romaniei va<br />
face parte din spatiul Dunare Balcani (CADSES sud), alaturi de state precum<br />
Austria, Ungaria, Bulgaria, Slovenia, Grecia si unele regiuni din Italia si<br />
Slovacia.<br />
Temele majore in jurul carora se vor dezvolta proiecte in aceasta zona sunt:<br />
managementul apei (in special fluviul Dunarea), siguranta maritima (Marea<br />
Neagra), prevenirea inundatiilor, cercetare-dezvoltare, inovare si retele IMM.<br />
Cooperarea interregionala vizeaza programe si proiecte cu orice regiuni din<br />
Uniunea Europeana, cu conditia ca beneficiarii sa fie din trei regiuni localizate in<br />
trei state membre sau din trei tari, din care cel putin doua sunt state membre.<br />
Actiunile eligibile in cadrul acestei componente se refera la: incurajarea<br />
schimbului de experienta si de bune practici referitor la dezvoltarea urbana,<br />
modernizarea serviciilor publice, incluziune sociala, antreprenoriat; • efectuarea<br />
de studii si colectarea de date in domenii de interes comun.<br />
Contextul economic al Regiunii Sud – Vest Oltenia<br />
Structura economica a regiunii<br />
Structura economica a regiunii Sud - Vest Oltenia este consecinta atat a<br />
potentialului economic natural, cat si a traditiei economice existente in regiune.<br />
Potentialul economic natural este dat de bogatele resurse agricole<br />
(dimensiunea terenului agricol, precum si calitatea acestuia, considerat a fi pe<br />
unul din locurile fruntase intre terenurile arabile ale Romaniei), hidroenergetice<br />
(rolul energetic principal in Romania - in 2001, 71,57% din totalul productiei<br />
INHGA – DGA 99
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
hidroelectrice nationale era produs aici), si termoenergetice (27% din totalul<br />
productiei termoelectrice nationale, in 2001). Aceste resurse sunt distribuite<br />
diferit in interiorul regiunii: judetele din sud (Dolj si Olt in special, Mehedinti) sunt<br />
preponderent agricole, Mehedinti si Valcea se remarca prin resursele<br />
hidroenergetice de la Portile de Fier si Lotru-Olt, iar Gorj prin resursele<br />
termoenergetice din zona Motru-Rovinari si Turceni. La nivel national interregional,<br />
un potential agricol similar este prezent in regiunile Nord-Est si Sud<br />
Muntenia, in timp ce resurse hidroenergetice sunt prezente in regiunea Nord-<br />
Est. La nivel european, potential agricol asemanator este prezent in regiunile<br />
Frantei si hidroenergetic in regiunile Suediei.<br />
Muntii, acoperiti de paduri si pasuni alpine, constituie un important potential<br />
turistic si hidroenergetic, inca insuficient folosit. Subsolul regiunii este bogat in<br />
carbune, minerale metalice si nemetalice, sare, petrol, gaze naturale, ape<br />
minerale etc. Vegetatia forestiera ce acopera teritoriul regiunii este formata din<br />
foioase (stejar, fag, ulm, carpen, frasin, paltin, tei s.a.), pana la 1000 - 1400 m si<br />
conifere (brad, molid, pin, zada s.a.), pana la 1800 m, si adaposteste o fauna<br />
bogata si variata, interesanta din punct de vedere cinegetic.<br />
Structura Produsului Intern Brut pe categorii de resurse (VAB)<br />
La nivelul anului 2003 cea mai mare contributie la formarea valorii adaugate<br />
brute (VAB) a avut-o sectorul industrial (inclusiv energie electrica si termica,<br />
gaze si apa) de 50929,7 mld. lei, reprezentand 31,83% din VAB regionala,<br />
urmata de sectorul agricol cu 25779,00 mld. Lei reprezentand 16.11%, sectorul<br />
tranzactiilor imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate intreprinderilor<br />
16379,80 mld. lei, (10,24%), transport, depozitare si comunicatii 15423,7 mld.<br />
lei,(9,64%), administratie publica si aparare 13019,10 (8,14%), comert<br />
12141,10 mld. lei, (7,59%) si constructii 11084,40 mld. lei, (6,93%).<br />
Dinamica VAB regionala in perioada 2000-2003, evidentiaza o crestere cu<br />
700% in domeniul pescuitului si pisciculturii, urmata de sectorul administratiei<br />
publice si apararii (279,06%), sanatate si asistenta sociala (174,86%),<br />
constructii (168,35%), transport, depozitare si comunicatii (156,79%) si<br />
intermedieri financiare (153,79%).<br />
Structura economica sectoriala a Regiunii de Dezvoltare SV Oltenia reflecta o<br />
dezvoltare inferioara in comparatie cu media nationala (tab. de mai jos), chiar<br />
daca ponderile sectoarelor industrial si cel al constructiilor este cu 3,62% si<br />
respectiv 0,38% mai mare decat media nationala. Atat la nivel national, cat si la<br />
nivel nivel regional, ponderea agriculturii la formarea PIB s-a diminuat fata de<br />
anii precedenti, totusi la nivelul anului 2003, ponderea regionala este superioara<br />
celei nationale cu 3 puncte procentuale. Ponderea sectoarelor din sfera<br />
comertului si serviciilor se situeaza semnificativ sub media nationala, aspect ce<br />
reflecta o structura economica inferioara celei nationale si europene.<br />
INHGA – DGA 100
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Analiza in dinamica a structurii economiei regionale evidentiaza o schimbare in<br />
conformitate cu tendintele nationale, insa pastreaza decalajele relativ constante<br />
in raport cu aceasta. Aceasta transformare in structura activitatilor economice<br />
reflecta in general tendintele nationale globale. Se poate chiar concluziona ca,<br />
luata ca un intreg, economia Olteniei s-a schimbat putin mai lent si mai putin<br />
intensiv in comparatie cu cea a Romaniei. Structura economico-sociala<br />
regionala, ce a rezultat in urma procesului de restructurare economica, este in<br />
continuare serios dezechilibrata.<br />
Sectorul energetic din regiunea Sud - Vest Oltenia reprezinta o infrastructura<br />
strategica de baza a economiei regionale si nationale. Reteaua hidrologica,<br />
alaturi de configuratia reliefului, confera regiunii rolul energetic principal in<br />
Romania (71,57% din totalul productie hidroelectrice, cu un total de 10363,39<br />
GWh in 2001), prin exploatarea potentialului apelor curgatoare care traverseaza<br />
regiunea : fluviul Dunarea, raurile Jiu si Olt. Pe teritoriul Olteniei se afla<br />
complexele hidroenergetice Portile de Fier (printre cele mai mari din Europa) –<br />
judetul Mehedinti si Lotru-Olt –in judetul Valcea (printre cele mai mari din<br />
Romania). Mai mult, aproape de zonele miniere Motru –Valea Jiului,<br />
functioneaza doua din cele mai mari centrale termoelectrice din Romania:<br />
Rovinari si Turceni. Importanta Olteniei in productia nationala de energie este<br />
ilustrata in tabelul de mai jos. Asa cum se poate vedea, regiunea detine 27%<br />
din totalul productiei termoelectrice si 71,5% din totalul productiei de energie<br />
hidroelectrica a Romaniei.<br />
Productia de energie hidroelectrica a Regiunii Sud - Oltenia<br />
Unitatea teritoriala<br />
Energie hidroelectrica (GWh/an)<br />
Mehedinti 7357,544<br />
Valcea 2767,459<br />
Gorj 238,184<br />
Olt -<br />
Dolj -<br />
Regiunea Sud - Oltenia 10363,39<br />
Sursa: Hidroelectrica SA<br />
Romania 14478,22<br />
% din total 71,57<br />
Productia de energie termoelectrica impreuna cu activitatile miniere, creeaza<br />
probleme substantiale asupra mediului, probleme ce au un impact mare asupra<br />
standardului de viata al locuitorilor din regiune. De exemplu, calitatea apei<br />
potabile este afectata de poluarea Raului Jiu. Dezvoltarea si modernizarea<br />
sectorului energetic reprezinta baza dezvoltarii si modernizarii industriei si in<br />
principal a industriei prelucratoare, care la randul ei este principalul producator<br />
de piese de schimb si componente pentru buna functionare a instalatiilor<br />
INHGA – DGA 101
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
energetice. Avand in vedere rolul capital detinut de regiunea Sud-Vest Olenia in<br />
acest sector, cresterea competitivitatii sectorului energetic trebuie sa reprezinte<br />
un obiectiv esential al economiei regionale.<br />
Zonele defavorizate<br />
In conformitate cu legea in vigoare, SV Oltenia are trei zone defavorizate, zone<br />
ce au fost in mod special afectate de restructurarea industriala si in particular de<br />
crizele din sectorul minier. Aceste zone sunt Albeni, Schela si Motru, toate<br />
localizate in judetul Gorj, cu o suprafata totala de 1282 km 2 .<br />
Albeni are o suprafata de 239 km 2 cuprinzand ca localitati mai importante: Tg.<br />
Carbunesti, Albeni, Bustuchin si Rosia de Amaradia. Este o zona deluroasa cu<br />
un total de 18000 locuitori si o rata a somajului de 70% din totalul populatiei, la<br />
sfarsitul anului 2000. Zona depinde in special de industria grea: miniera,<br />
extractie de gaz si petrol, constructii materiale si lemn. Schela este o zona cu o<br />
suprafata de aprox. 384,6 km 2 si cuprinde ca localitati mai importante Bumbesti-<br />
Jiu si Schela, cu un total de 14000 locuitori si o foarte scazuta densitate a<br />
populatiei. Ultima zona, Motru-Rovinari are o suprafata de aprox. 430,84 km 2 si<br />
cuprinde doua localitati: Motru si Rovinari cu un total de 66000 locuitori.<br />
Infrastructura<br />
Infrastructura de transport<br />
Regiunea SV Oltenia este traversata de 3 Axe prioritare ale retelei europene de<br />
transport (TEN-T): axa prioritara 7 (rutiera) – fostul Coridor Pan-european IV;<br />
axa prioritara 18 (fluviul Dunarea) – fostul Coridor Pan-european VII; axa<br />
prioritara 22 (feroviara)<br />
Dunarea reprezinta o cale de transport pe apa internationala care se intinde de<br />
la Marea Neagra la Sulina in Romania, via Belgrad in Serbia, Croatia,<br />
Budapesta in Ungaria, Bratislava in Slovacia si Viena in Austria, pana la izvorul<br />
sau in Muntii Padurea Neagra in Germania. Lungimea sa totala este de 2845<br />
km. Este navigabila pana la km 2411, la Bamberg de unde se conecteaza la<br />
Rin via canalul Bamberg/Kelheim de 171 km in lungime. Dunarea face parte din<br />
axa prioritara TEN-T-18: axa de transport fluvial Rin/Meusia-Main-Dunare, si<br />
furnizeaza Romaniei si altor tari prin care trece noi oportunitati majore pentru<br />
dezvoltarea transportului pe apa. In Romania traficul pe cai navigabile este<br />
aproape in exclusivitate realizat pe Dunare, navigabila din Bazias (la intrarea in<br />
Romania) pana la Braila pentru nave cu pescaj de 2 m, iar pe Dunarea<br />
maritima, intre Braila si Sulina, pentru nave cu pescaj de pana la 7 m. De-a<br />
lungul celor 1075 km ai Dunarii din Romania, cele 19 orase localizate pe malul<br />
romanesc sunt de asemenea porturi fluviale din care 5 apartin regiunii Oltenia:<br />
Orsova, Drobeta Turnu - Severin, Calafat, Bechet si Corabia. Dunarea<br />
functioneaza in prezent ca bariera naturala pentru transportul rutier /feroviar. In<br />
aceasta regiune exista trei poduri in sectiunea romaneasca si doua baraje la<br />
Portile de Fier I si II. Administratiile porturilor sunt responsabile cu intretinerea<br />
INHGA – DGA 102
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
infrastructurii portuare si in special a cheurilor. Ca parte a retelei de transport<br />
trans-europene, Dunarea are potential pentru dezvoltarea turismului in zonele<br />
adiacente raului si in Delta si pentru imbunatatirea activitatilor din porturile<br />
fluviale, fiind parte din dezvoltarea transportului combinat. Pana in prezent nu s-<br />
au desfasurat lucrari de reabilitare a porturilor din regiunea SV Oltenia; POR<br />
2007 - 2013 va finanta proiecte de reabilitare si modernizarea porturilor de<br />
interes regional/local.<br />
Strazile orasenesti<br />
Oltenia are o retea de 2539 km de astfel de strazi (10,15% din totalul retelei<br />
nationale), din care 1555 km sunt modernizati (10,61% din totalul de km la nivel<br />
national modernizati).<br />
Reteaua de distributie a apei potabile<br />
Lungimea retelei de alimentare cu apa a regiunii Oltenia este de 3969 km<br />
(penultimul loc intre regiuni), 8,8 % din totalul national de 44987 km.<br />
Reteaua de distributie a apei potabile la sfarsitul anului 2004<br />
Localitati cu sisteme centralizate<br />
Lungimea totala simpla a retelei<br />
Unitatea de alimentare cu apa (numar)<br />
de distributie a apei potabile<br />
teritoriala<br />
Din care municipii si<br />
Total<br />
(km)<br />
orase<br />
Mehedinti 41 5 651<br />
Valcea 35 11 787<br />
Gorj 39 9 922<br />
Olt 47 8 805<br />
Dolj 12 7 804<br />
Regiunea Sud 174 40 3969<br />
- Oltenia<br />
Romania 1860 309 44987<br />
Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, INS, 2005<br />
Judetul Dolj are cel mai mic numar de localitati din tara cu sisteme centralizate<br />
de alimentare cu apa, 12 din 479 (comparativ cu judetele Arges si Cluj, care au<br />
73, respectiv 72 localitati care dispun de astfel de instalatii). Regiunea Oltenia<br />
are in total cel mai mic numar de localitati alimentate cu apa din Romania.<br />
Evolutia cantitatii de apa potabila distribuite populatiei reliefeaza o descrestere<br />
de-a lungul ultimilor 10 ani in Oltenia, atat la nivel regional, cat si la nivel<br />
national. Proportia apei de uz casnic din totalul apei distribuite a inregistrat<br />
usoare modificari de-a lungul ultimei decade.<br />
Dupa anul 1990, apa a inceput sa fie distribuita utilizandu-se apometre. Aceasta<br />
masura a contribuit la o mai buna distributie a apei, reducand atat pierderile cat<br />
si costurile si imbunatatind monitorizarea consumului de apa. Regiunea Oltenia<br />
se plaseaza pe ultimul loc in Romania in ceea ce priveste procentul de apa<br />
INHGA – DGA 103
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
furnizata prin utilizarea de apometre: 61,5%, comparativ cu 75,3% la nivel<br />
national si 81,1% si 86,1% pentru regiunile Vest, respectiv, Bucuresti - Ilfov.<br />
Din punctul de vedere al ponderii cantitatii repartizate prin apometre fata de<br />
totalul cantitatii de apa potabila distribuite catre consumatori, judetul Gorj este<br />
situat pe penultimul loc in Romania (39,2%), pe ultimul loc aflandu-se judetul<br />
Teleorman (36,3%). Numai judetul Valcea se plaseaza cosiderabil peste media<br />
nationala – 91,7% (date 2004).<br />
Reteaua publica de canalizare<br />
Lungimea retelei publice de canalizare la nivel regional este de 1466 km.<br />
Aceasta reprezinta doar 8,37% din lungimea retelei de canalizare la nivel<br />
national (17514 km). Din acest punct de vedere regiunea Oltenia se afla pe<br />
ultimul loc, asa cum se observa si din tabelul urmator.<br />
Localitati cu sisteme publice de canalizare la 31.12.2004<br />
Localitati cu sisteme publice<br />
Lungimea totala simpla a<br />
Unitatea de canalizare (numar)<br />
conductelor de canalizare publica<br />
teritoriala<br />
Din care municipii si<br />
Total<br />
[km]<br />
orase<br />
Mehedinti 12 5 181<br />
Valcea 15 11 308<br />
Gorj 13 9 191<br />
Olt 10 8 247<br />
Dolj 8 6 539<br />
Regiunea Sud - 58 39 1466<br />
Oltenia<br />
Romania 675 302 17514<br />
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2005, INS,2006<br />
In Romania, judetul Dolj se numara printre judetele cu cel mai mic numar de<br />
localitati cu retea publica de canalizare din tara (8 localitati comparativ cu<br />
judetul Bacau, care are 49 de localitati conectate la retea).<br />
In special, in Craiova, statia de epurare a apei inca nu functioneaza, apele<br />
reziduale provenind de la populatie si de la unitatile industriale fiind deversate<br />
intr-un canal colector care este partial acoperit si care traverseaza orasul,<br />
deversandu-se apoi in raul Jiu, care se varsa la randul sau in Dunare. In<br />
celelalte orase ale regiunii nu exista statii de epurare a apei, apele reziduale<br />
deversandu-se direct in raurile Olt, Jiu sau in Dunare. Regia de canalizare<br />
beneficiaza de un proiect in cadrul programului ISPA, prin care se urmareste<br />
construirea si darea in functiune a unei noi statii de epurare a apei si a unui nou<br />
canal colector in Craiova.<br />
La Calafat, lucrarile de constructie la statia de epurare a apei (Programul Phare<br />
2001) sunt aproape de finalizare. In celelalte orase ale regiunii nu exista statii<br />
INHGA – DGA 104
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
de epurare a apei, apele reziduale deversandu-se direct in raurile Olt, Jiu sau in<br />
Dunare.<br />
Municipiile Ramnicu Valcea si Drobeta Turnu-Severin vor beneficia de lucrari de<br />
reabilitare a sistemului de alimentare cu apa, a sistemului de canalizare si a<br />
statiei de tratare a apelor reziduale in valoare de 29000000,00 Euro, respectiv<br />
41600000,00 Euro finantate din programul ISPA, memorandumul de finantare<br />
pentru aceste proiecte fiind semnate la 6 decembrie 2004.<br />
Conditiile de mediu<br />
Consideratii generale<br />
Intensitatea activitatilor economice a condus la poluarea continua a apei,<br />
aerului, solului si subsolului regiunii SV Oltenia.<br />
Masuratorile sistematice ale calitatii aerului din jud. Dolj au evidentiat, in zonele<br />
de N-V ale acestuia, la Isalnita, Podari si Calafat, concentratii medii anuale, de<br />
regula la limita maxima admisibila, la amoniac, dioxid de azot si pulberi.<br />
Reducerea activitatii industriale a contribuit la diminuarea cantitatii de noxe<br />
degajate in mediu.<br />
In jud. Gorj, o suprafata considerabila de teren este afectata de existenta<br />
exploatarilor miniere, activitate ce genereaza pulberi sedimentabile si scoate din<br />
circuitul agricol suprafete importante prin depozitele de steril.<br />
In jud. Olt, exploatarile de petrol afecteaza, in principal, solul.<br />
In jud. Valcea, solul este afectat de eroziune, in adancime (487ha.) si la<br />
suprafata (2184 ha.), alunecari de teren (892 ha.) si eroziuni de mal (694 ha.),<br />
ca si de exploatari de steril (1145, 3 ha.).<br />
Solul regiunii este degradat de continutul redus si foarte redus de fosfor si azot,<br />
de aciditatea puternica si moderata, de compactarea solului, poluare cu petrol si<br />
pesticide, etc.<br />
In ceea ce priveste apele freatice, in unele zone din mediu rural persista<br />
concentratii relativ ridicate de amoniu, nitrati si nitriti, influentand negativ<br />
calitatea apei potabile si contribuind la afectarea sanatatii populatiei la nivelul<br />
zonelor afectate.<br />
Calitatea apei<br />
Bazinul hidrografic Jiu<br />
O mare pondere in poluarea apelor raului Jiu o au exploatarile miniere, si<br />
reparatia de carbune Coroesti.<br />
Termocentralele Paroseni, Rovinari, Turceni, datorita volumului mare de apa<br />
vehiculat de sistemele de racire contribuie la cresterea temperaturii apei cu<br />
peste 10 grade Celsius peste temperatura normala. Aceasta situatie creeaza<br />
probleme alimentarii cu apa potabila a municipiului Craiova, alimentarii cu apa<br />
INHGA – DGA 105
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
de racire a termocentralei Isalnita precum si a SNP Petrom, suc. DOLJCHIM<br />
Craiova.<br />
Preparatiile de carbune, exploatarile miniere si termocentralele in anul 2005, in<br />
mare masura, au contribuit la inrautatirea calitatii apei raului Jiu, situatie ce se<br />
resimte in amonte de priza de captare apa Isalnita, unde concentratia in<br />
suspensii in aceasta sectiune ingreuneaza procesul de autoepurare a apelor,<br />
contribuie la schimbarea proprietatilor fizice ale apei, la distrugerea florei si<br />
faunei raului Jiu.<br />
In bazinul superior o contributie insemnata o are RAAVJ Petrosani prin apele<br />
evacuate de statia de epurare Denutoni, a carei treapta mecanica a fost pusa in<br />
functiune in anul 2003, respectand in acest fel conditiile impuse de Uniunea<br />
Europeana.<br />
In zona Tg. Jiu sunt descarcate apele provenite de la AQUATERM Tg. Jiu a<br />
carei statie de epurare nu este terminata, neavand capacitatea necesara si fiind<br />
exploatata si intretinuta necorespunzator.<br />
In zona Podari-Malu Mare sunt deversate apele provenite de la Termocentrala<br />
Isalnita, DOLJCHIM Craiova, municipiul Craiova, precum si apele uzate de pe<br />
platforma Podari.<br />
Termocentrala Isalnita in anul 2005 a evacuat in raul Jiu urmatoarele cantitati<br />
de substante poluante: - 47 t/an suspensii; - 322 t/an reziduu fix; - 24 t/an<br />
cloruri; - 0,220 t/an amoniu.<br />
SNP PETROM - Sucursala DOLJCHIM Craiova a evacuat in anul 2005 prin<br />
deversarea de ape uzate urmatoarele cantitati de poluanti in raul Jiu: 76 t/an<br />
CBO5; 134 t/an suspensii; 248 t/an reziduu fix; 18 t/an amoniu; 683 t/an azotati.<br />
R.A. Apa Craiova, fara statie de epurare, a evacuat in anul 2005 odata cu apele<br />
uzate neepurate urmatoarele cantitati de substante poluante: 975 t/an CBO5;<br />
7350 t/an suspensii; 25645 t/an reziduu fix; 4175 t/an cloruri; 620 t/an amoniu;<br />
1510 t/an azotati.<br />
DOLJCHIM Craiova si RA Apa Craiova sunt unitati cu pondere insemnata in<br />
poluarea raului Jiu, ceea ce face ca apa raului Jiu aval de deversarea celor<br />
doua mari unitati sa fie de categoria a II-a de calitate.<br />
Bazinul hidrografic Dunarea<br />
In urma controalelor efectuate la folosintele de apa aferente bazimului<br />
hidrografic Dunarea, conform programelor aprobate s-a constatat la majoritatea<br />
agentilor economici din judetul Dolj o diminuare a debitelor evacuate fata de<br />
debitele autorizate, ca urmare a reducerii sau restrangerii activitatilor<br />
economice. Datorita acestui aspect principalii agenti economici nu au avut<br />
permanent depasiri semnificative la indicatorii de calitate fata de limitele admise<br />
din actele de reglementare de gospodarire a apelor.<br />
INHGA – DGA 106
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Situatii deosebite cu depasiri semnificative la unii indicatori de calitate fata de<br />
limitele admise au fost: S.C.G.C.L. Calafat, si Servicii Publice Bailesti.<br />
SCGCL Calafat - Unitatea are ca profil de activitate prestari servicii apa-canal<br />
pentru populatie si industrie din Calafat.<br />
Alimentarea cu apa se realizeaza din sursa de suprafata fluviul Dunarea, prin<br />
intermediul a 3 criburi din beton si statia de pompare echipata cu 2<br />
electropompe 14 NDS, Q = 1080 mc/h si 2 electropompe 18 NDS, Q = 2150<br />
mc/h (nu functioneaza in prezent) pentru industrie.<br />
De la captare apa este transportata printr-o conducta cu diametru de 1000 mm,<br />
pana la decantor cu o capacitate de 3700 mc. Dupa tratare cu sulfat de<br />
aluminiu si decantare apa merge la cele 6 filtre rapide, se clorineaza intr-un<br />
bazin, de unde este refulata in rezervorul de inmagazinare de 5000 mc si 2<br />
rezervoare de 2000 mc., apoi apa este transportata si distribuita catre oras prin<br />
intermediul a 2 pompe TERMA 200 cu un debit de Q = 350 mc/h pentru<br />
populatie si prin intermediul a 2 electropompe CERNA cu Q = 375 mc/h pentru<br />
industrie.<br />
Timpul de functionare este de 365 zile/an cu 24 ore/zi.<br />
Calitatea apei pe baza datelor existente la sectiunile de supraveghere este de<br />
categoria I de calitate.<br />
Modul de functionare a statiei de tratare este corespunzator.<br />
Evacuarea apelor uzate se face astfel: apele uzate menajere orasenesti sunt<br />
evacuate in canalizarea orasului, care deverseaza direct in fluviul Dunarea prin<br />
2 guri de evacuare deoarece statia de epurare a municipiului este in<br />
constructie.<br />
Primaria Calafat a obtinut includerea municipiului Calafat in programul de<br />
finantare externa pentru realizarea statiei de epurare.<br />
Sector Servicii Publice Bailesti <strong>Apele</strong> industriale si menajere urbane din<br />
municipiul Bailesti se evacueaza neepurate in paraul Balasan, ceea ce face ca<br />
paraul Balasan sa se incadreze in categoria a Iia de calitate.<br />
Sector Servicii Publice Bailesti a obtinut avizul nr.11/06.05.1996 privind<br />
investitia: Statie de epurare si extindere a retelei de canalizare oras Bailesti.<br />
Documentatia prevede extinderea retelei orasenesti de canalizare pe 19.9 km si<br />
realizare statie de epurare, cu un debit de 200 l/s, care urmeaza a fi evacuat in<br />
paraul Balasan. <strong>Apele</strong> pluviale se evacueaza separat prin retele stradale tot in<br />
paraul Balasan in mai multe puncte.<br />
Lucrarile de investitii privind statiile de preepurare ale unitatilor se vor realiza in<br />
functie de fondurile alocate.<br />
Consideratii privind impactul apelor uzate asupra resurselor de apa<br />
INHGA – DGA 107
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
In judetul Dolj, s-a constatat ca la majoritatea agentilor economici, s-au diminuta<br />
debitele de apa evacuate, fata de debitele autorizate, ca urmare reducerii sau<br />
restrangerii activitatilor economice. Datorita acestui aspect, principalii agenti<br />
economici nu au avut depasiri semnificative la indicatorii de calitate, fata de<br />
limitele admise prin actele de reglementare de gospodarire a apelor.<br />
Statiile de epurare se afla intr-un grad avansat de uzura fizica si morala, avand<br />
capacitatea de epurare insuficienta, pentru debitele de apa uzata. Cele mai<br />
multe statii de epurare nu realizeaza parametrii calitativi reglementati,<br />
deversand in cursurile de apa receptoare debite de ape insuficient epurate. O<br />
problema majora o constituie evacuarile directe de ape neepurate datorita<br />
lipsei statiilor de epurare.<br />
Cauzele functionarii necorespunzatoare ale instalatiilor de epurare constau in<br />
subdimensionarea acestora, uzura fizica a instalatiilor si a exploatarii<br />
necorespunzatoare.<br />
Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata si a celor subterane<br />
Cea mai cunoscuta zona critica din punct de vedere al calitatii apelor este zona<br />
Breasta-Craiova, in care apele freatice din Lunca Jiului erau captate prin 5<br />
fronturi de captare si trimise in statia de deferizare Breasta, dupa care se<br />
foloseau in alimentarea cu apa a municipiului Craiova.<br />
Prezenta fierului bivalent in apele freatice este in situ astfel incat eliminarea<br />
acestuia este realizata in statia de deferizare.<br />
Analizand datele din buletinele de analiza fizico-chimice efectuate la probele de<br />
apa prelevate din apele de suprafata, din apele raului Jiu (baraj Isalnita) si din<br />
forajele Statiei hidrogeologice pentru urmarirea poluarii Isalnita, constatam ca<br />
apele uzate evacuate de DOLJCHIM Craiova prin evacuarile canal meteoric,<br />
Sybetra si Kellog in raul Jiu si paraul Amaradia nu mai au incarcarile mari din<br />
anii anteriori. In schimb, apele din precipitatiile care cad pe suprafata batalului<br />
de ape fosfo - amoniacale se infiltreaza prin fundul batalului in apele freatice,<br />
antrenand mari cantitati de amoniu, azotati, fosfati etc., care se regasesc in<br />
forajele hidrogeologice pentru urmarirea poluarii.<br />
Aceste considerente ne determina sa apreciem zona Isalnita-Breasta ca o zona<br />
critica din punct de vedere al calitatii apelor freatice din bazinul hidrografic Jiu.<br />
Conform analizelor fizico-chimice efectuate la forajele pentru urmarirea poluarii<br />
apelor freatice din zona haldelor de cenusa ale CET II Craiova, zona invecinata<br />
acestora are apele freatice poluate cu sulfati si fier, cu valori mari si pentru<br />
reziduu fix si pH.<br />
Concluzii<br />
In vederea protectiei calitatii apelor de suprafata si subterane din bazinul<br />
hidrografic Jiu si imbunatatirea calitatii acestora se impun cunoasterea si<br />
evidenta exploatarilor din subteran caracterizate printr-o serie de actiuni, care<br />
INHGA – DGA 108
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
concura la gospodarirea judicioasa a resurselor de apa subterane si masuri<br />
care sa asigure conservarea si protectia resurselor de apa.<br />
Pentru o gospodarire rationala a surselor de apa subterana sunt necesare<br />
actiuni pentru: stabilirea tuturor surselor de apa subterana in functiune in anul<br />
2005 si sursele scoase din functiune; exploatarea rationala a forajelor<br />
hidrogeologice prin dotarea cu apometre la fiecare foraj si montarea pompelor<br />
adecvate la adancimile stabilite, precum si verificarea debitelor de exploatare<br />
pentru fiecare foraj in parte; folosirea apelor subterane in exclusivitate pentru<br />
alimentari cu apa potabila; folosirea apelor subterane cu calitati inferioare in<br />
industrie si alte folosinte; stabilirea zonelor de protectie hidrogeologica pentru<br />
fiecare sursa de ape subterane din zona de competenta a Directiei Apelor Jiu;<br />
in apropierea surselor potentiale de poluare se impune organizarea unui sistem<br />
de supraveghere a calitatii apelor subterane prin executarea unor foraje<br />
hidrogeologice de control, instituirea unui program de monitorizare a<br />
chimismului apelor subterane de adancime, prin efectuarea de analize fizicochimice<br />
la forajele hidrogeologice de adancime existente.<br />
In vederea imbunatatirii calitatii apelor de suprafata din bazinul hidrografic Jiu<br />
se impune ca toate lucrarile la statiile si instalatiile de epurare sa fie finalizate si<br />
sa functioneze la capacitate cu realizarea eficientei maxime de epurare a apelor<br />
uzate pentru respectarea prevederilor reglementarilor comunitare (Directiva<br />
cadru privind apa si cele 7 directive - fiice) precum si standardele si normativele<br />
romanesti in vigoare.<br />
Propuneri si masuri pentru protectia calitatii apelor<br />
Datorita reducerii productiei, in unele zone calitatea resurselor de apa a<br />
inregistrat pentru anul 2005 o imbunatatire.<br />
Analiza comparativa a dinamicii apelor subterane reliefeaza o accentuare in<br />
ultimii ani a aprecierii acestor resurse atat sub aspectul extinderii spatiale a<br />
zonelor afectate, cat si a intensitatii de manifestare a principalelor caracteristici<br />
si zone de poluare.<br />
Pentru diminuarea acestor fenomene au fost intreprinse urmatoarele masuri:<br />
imbunatatirea Sistemului national de supraveghere a calitatii apelor, a dotarii<br />
Directiei Apelor Jiu; desfasurarea de activitati de control al agentilor economici<br />
utilizatori de apa si potential poluatori ai apelor de suprafata sau subteran si de<br />
indrumare in scopul prevenirii si combaterii poluarii apelor; realizarea de<br />
instructaje periodice cu gospodarii de apa abilitati pentru control in domeniul<br />
apelor, pentru pregatirea continua si specializare pe plan legislativ; instituirea<br />
unui regim de supraveghere speciala a activitatii de epurare a apelor uzate<br />
desfasurata de agentii economici ce reprezinta mari surse de poluare a apelor<br />
din bazinul hidrografic Jiu.<br />
Pentru protectia resurselor de apa se interzice evacuarea in receptorii naturali a<br />
apelor uzate, a substantelor poluante ce depasesc concentratiile stabilite in<br />
INHGA – DGA 109
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
normativ, a apelor uzate care provoaca depuneri de materii si suspensii<br />
sedimentabile, a cresterii turbiditatii, schimbarea culorii, gustului si mirosului<br />
apei receptorului fata de starea naturala.<br />
Se interzice evacuarea in receptorii naturali a apelor uzate care contin<br />
pesticide, a apelor uzate continand patogeni sau virusi, provenind de la spitale,<br />
unitati zootehnice, abatoare si a afluentilor statiilor de epurare orasenesti.<br />
Statiile de evacuare a apelor uzate in receptorii naturali, trebuie prevazute cu<br />
mijloace de masurare a debitelor si volumelor de ape uzate evacuate si<br />
amenajate pentru prelevarea de probe de apa pentru analiza, sau sa fie dotate<br />
cu sisteme automate de determinare a calitatii apelor uzate evacuate.<br />
Calitatea solului<br />
Calitatea solului rezulta din interactiunile complexe intre elementele<br />
componente ale acestuia si poate fi legata de interventiile defavorabile si<br />
practicile agricole adaptate la conditiile de mediu, introducerea in sol de<br />
compusi mai mult sau mai putin toxici, acumularea de produse toxice provenind<br />
din activitati.<br />
Principala masura este conservarea si protejarea fondului forestier si a celui<br />
funciar existent, prevenirea, stoparea sau reducerea tuturor factorilor care<br />
influenteaza negativ buna gestionare si exploatare a fondului existent. Avand in<br />
vedere ca mai exista litigii privind proprietatea asupra terenurilor, fondul funciar<br />
privat are tendinte de dezvoltare in urmatorii ani, cu specificatia ca se vor<br />
modifica si categoriile de folosinta.<br />
Odata cu diminuarea calitatii solului cresc riscurile de compromitere a recoltelor<br />
si de erodare semnificativa a acesteia. Astfel solul ajunge sa fie utilizat ca<br />
pasune.<br />
Calitatea pamantului propice pentru agricultura depinde de administrarea<br />
acestuia.<br />
Solurile au nevoie de sute de ani pentru a se reface, dar pot fi distruse in<br />
cativa ani printr-o administrare incorecta.<br />
Pentru mentinerea sau imbunatatirea calitatii solului existent s-au avut in vedere<br />
urmatoarele masuri: mentinerea sau reducerea lucrarilor mecanice executate<br />
pe aceeasi suprafata; corectarea reactiei acide a solurilor in vederea<br />
imbunatatirii proprietatilor fizice, chimice si biologice ale acestora; extinderea<br />
suprafetelor cu deseuri organice; efectuarea de controale fitosanitare pentru<br />
depistarea bolilor si daunatorilor de carantina in scopul eliberarii buletinelor de<br />
avertizare.<br />
Pe viitor, avand in vedere politica de conservare a solurilor, de protejare a lor<br />
atat din punct de vedere fizic, chimic, biologic cat si tehnic se vor infiinta la<br />
nivelul fiecarei zone agricole comisii care sa gestioneze profesionist solurile.<br />
INHGA – DGA 110
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Presiuni asupra starii de calitate a solurilor<br />
Soluri afectate de reziduuri zootehnice<br />
Judetul Dolj<br />
In afara unor suprafete foarte mici, nesemnificative din imprejurimile<br />
intravilanelor, la nivelul judetului Dolj nu se constata prezenta terenurilor cu<br />
soluri afectate de reziduuri zootehnice (putinele cantitati de ingrasaminte<br />
organice rezultate din sectoarele zootehnice si gospodariile private sunt utilizate<br />
ca fertilizanti organici).<br />
Judetul Gorj<br />
In judetul Gorj mai functioneaza 2 complexe zootehnice, SC SUINPROD S.A<br />
care este profilat pe cresterea porcinelor si SC AVIINSTANT – cresterea<br />
pasarilor.<br />
Pot fi intalnite si alte surse de poluare cu reziduuri zootehnice cu totul<br />
accidentale in gospodariile populatiei, pe zone restranse, fara a constitui un<br />
grad de pericol ridicat.<br />
Judetul Mehedinti<br />
In cursul anului 2005 in judetul Mehedinti au fost afectate cu reziduuri<br />
zootehnice urmatoarele suprafete: Pristol – 35 ha, Gruia – 42 ha, Cazanesti –<br />
18 ha.<br />
Judetul Olt<br />
Comparativ cu inceputul anilor 1990 septelul s-a redus considerabil in unitatile<br />
economice de profil, ceea ce a condus la scaderea cantitatile de dejectii<br />
animale.<br />
S-a redus concentratia dejectiilor in depozite mari ca urmare a desfiintarii<br />
tuturor complexelor pentru cresterea animalelor (porci, vaci), in schimbul<br />
dispersarii in mai multe depozite cu incarcare mai redusa si cu suprafete mai<br />
mici situate fie in gospodariile individuale, fie in administrarea consiliilor<br />
comunale.<br />
La nivelul judetului exista numai un numar de trei complexe pentru cresterea<br />
pasarilor.<br />
In anul in curs pe raza judetului Olt nu au fost identificate suprafete afectate de<br />
reziduurile zootehnice.<br />
Judetul Valcea<br />
In general, namolurile rezultate din statiile de epurare orasenesti sunt<br />
depozitate pe paturi de uscare dupa care sunt evacuate la depozitul de deseuri<br />
zonal. Cea mai mare problema pentru utilizarea namolurilor in agricultura este<br />
transportul al carui cost ridicat, impiedica apelarea la acest mijloc de utilizare a<br />
ingrasamantului natural.<br />
INHGA – DGA 111
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Lipsa unei monitorizari adecvate a depozitarii in paturile de uscare si de control<br />
al fermentarii, impiedica luarea unor decizii corecte in privinta valorificarii lui<br />
eficiente.<br />
In concluzie, se poate afirma ca in judetul Valcea nu sunt soluri afectate de<br />
reziduuri zootehnice.<br />
Poluarea solurilor in urma activitatilor din sectorul industrial (minier,<br />
siderurgic)<br />
Judetul Mehedinti<br />
Poluarea solului din sectorul minier: comuna Floresti – Mina Zegujani – 12 ha;<br />
comuna Simian – EM Valea Copcii – 240 ha.<br />
Judetul Gorj<br />
Impactul peisagistic creat de exploatarile miniere si haldele de steril este<br />
semnificativ. Efectul principal pe care il au exploatarile miniere il constituie<br />
scoaterea din circuitul economic a unor mari suprafete de teren si reducerea<br />
capacitatii de productie a unor terenuri limitrofe, prin schimbarea regimului<br />
hidrologic.<br />
Haldele de steril sunt supuse unor intense procese de modelare, siroirile,<br />
ravenarile si alunecarile de teren fiind fenomene frecvente ce afecteaza<br />
taluzurile. Mari cantitati de material din halda sunt antrenate de precipitatii<br />
ducand uneori la colmatarea albiilor raurilor afectand viata acvatica.<br />
Judetul Olt<br />
Desi judetul Olt nu dispune de industrie miniera sau siderurgica, totusi o<br />
suprafata de 17,4 ha este destinata depozitelor industriale (halde) de pe langa<br />
societatile SC SMR SA Bals, SC ALRO SA Slatina, SC ALPROM SA Slatina si<br />
SC ELECTROCARBON SA Slatina.<br />
Judetul Valcea<br />
Societatile de pe raza judetului Valcea care contribuie la poluarea solurilor in<br />
urma activitatilor desfasurate sunt: SC Oltchim SA - care detine un batal pentru<br />
depozitarea reziduurilor organice; SC Uzinele Sodice Govora SA - detine un<br />
batal compus din 8 compartimente pentru depozitarea suspensiilor rezultate din<br />
procesele tehnologice; SC CET Govora SA – dispune de un depozit de zgura si<br />
cenusa; Sucursala Exploatarea Miniera Rm. Valcea – cu halde de steril la<br />
Pietreni si Cataracte; Exploatarea Miniera Berbesti – cu haldele de steril de la<br />
Oltet - Alunu si Berbesti.<br />
Exploatarea Miniera Berbesti este in proprietatea Companiei Nationale a<br />
Lignitului Oltenia cu sediul in Targu Jiu, judetul Gorj. In judetul Valcea, EM<br />
Berbesti desfasoara o activitate de extractie a carbunelui inferior (lignit) din<br />
carierele de suprafata Berbesti si Oltet. In procesul de extractie a carbunelui se<br />
decoperteaza sterilul de la suprafata pana se ajunge la stratul de carbune.<br />
INHGA – DGA 112
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Sterilul decopertat este transportat cu ajutorul benzilor transportoare si<br />
depozitat in halde special amenajate, care pot fi atat halde interioare cat si<br />
exterioare. Carierele Berbesti si Oltet sunt deservite de halde active, haldarea<br />
facandu-se in trepte cu inaltimea maxima de 10m. Starea actuala a depozitelor<br />
este stabila neinregistrandu-se evenimente deosebite pe parcursul exploatarii.<br />
In cadrul Sucursalei EM Rm. Valcea isi desfasoara activitatea doua sectoare:<br />
Sector extractie si preparare Bistrita; Sector Brezoi – Cataracte.<br />
Sectorul extractie si preparare Bistrita are ca obiect de activitate exploatarea<br />
calcarului din zona Arnota – Bistrita, avand in exploatare o halda de steril.<br />
Datorita prezentei in solul suprafetei pe care este amplasata halda, a unui strat<br />
de marna argiloasa, argile precum si a miscarii dezordonate a apelor meteorice<br />
prin masa de steril depusa, s-a creat o suprafata de alunecare ce a condus la<br />
reducerea latimii fasiei de garda dintre partea inferioara a haldei si paraul<br />
Costesti, in partea S-E a haldei.<br />
Alunecarile de steril si a terenului din fata haldei se produc in special primavara<br />
sau dupa perioade secetoase, cu timpul putand duce la obturarea paraului<br />
Costesti in punctul Scoala Pietreni. Eroziunile de mal au condus la modificari<br />
frecvente ale cursului albiei paraului Costesti. Societatea efectueaza semestrial<br />
masuratori topografice in zona, iar nivelarea suprafetei haldei se face periodic<br />
pentru a preveni baltirea apei din precipitatii.<br />
Sectorul minier Brezoi – Cataracte are ca obiect de activitate exploatarea<br />
pegmatitelor cu feldspat sodic din zacamantul Vasilatu precum si pegmatitelor<br />
cu feldspat si mica de la Cataracte – Voineasa. Procesul de exploatare din<br />
subteran a fost oprit in anul 1994, cheltuielile de extractie fiind mari, mina<br />
trecand in conservare. Datorita apelor pluviale provenite de pe versantul drept<br />
si a vailor de torent ale acestui versant, materialul din halda este antrenat spre<br />
albia paraului Lotru, care il tranziteaza spre aval, cu consecinte negative asupra<br />
lacurilor de acumulare Malaia si Bradisor. De asemenea, debitele medii ale<br />
paraului Lotru pot actiona direct asupra taluzului haldei prin eroziune,<br />
provocand surpari ce conduc la instabilitatea haldei. Societatile monitorizeaza in<br />
permanenta atat capacitatea de depozitare, modul de functionare al drenurilor,<br />
precum si gradul de rezistenta a digurilor de suprainaltare.<br />
Zone critice sub aspectul degradarii solurilor<br />
Judetul Dolj<br />
Sub acest aspect se poate include ca zona critica ce necesita reconstructia<br />
ecologica Zona nisipurilor din stanga Jiului recunoscuta in triunghiul Sadova –<br />
Bechet - Corabia unde datorita taierilor nerationale a perdelelor de protectie s-a<br />
intensificat fenomenul de desertificare si extindere a zonei de aridizare (seceta<br />
frecventa).<br />
Judetul Mehedinti<br />
INHGA – DGA 113
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
In anul 2005 la nivelul judetului Mehedinti s-au inregistrat ca zone critice sub<br />
aspectul degradarii solurilor urmatoarele: alunecari active – Orsova, Dubova,<br />
Svinita, Eselnita, Malovat, Comanesti, Tamna.<br />
Judetul Gorj<br />
Zonele critice sub acest aspect se gasesc in mare parte in perimetrele<br />
exploatarilor miniere si a haldelor de steril.<br />
Principalele zone care necesita reconstructie ecologica in judetul Gorj sunt<br />
reprezentate prin terenurile miniere eliberate de sarcini tehnologice, haldele de<br />
steril pe care nu se mai depune material si terenurile afectate de alunecari, in<br />
special cele cu alunecari active.<br />
Conform datelor primite de la Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice pe<br />
teritoriul judetului Gorj 106579 ha de teren sunt afectate de alunecari, din care<br />
7509 ha, alunecari active.<br />
Judetul Valcea<br />
In anul 2005, procesul de degradare a solurilor a continuat prin: reactivarea<br />
unor zone cu potential de alunecare in conditiile unui an caracterizat din punct<br />
de vedere climatic la parametrii maximali, ca de exemplu in comunele<br />
Francesti, Tomsani, Vaideeni, Cernisoara, Berbesti, Gradistea, Scundu,<br />
Berislavesti, Caineni, Daesti, Racovita, Costesti, Perisani, Malaia, Voineasa,<br />
Madulari, Mihaesti, Popesti, Scundu, Stroesti, Tomsani, Vladesti, Zatreni,<br />
Stoilesti; eroziuni produse de apele de suprafata.<br />
Amploarea si frecventa acestor fenomene s-au manifestat cu precadere in<br />
prima parte a anului, in localitatile Rm. Valcea, Berbesti - Dealul Alunis, Baile<br />
Govora, Calimanesti, Horezu, Alunu - catun Ciobani, Barbatesti, Boisoara,<br />
Bujoreni, Cernisoara - sat Madulari, Ladesti – sat Maldaresti, Roesti, Rosiile -<br />
sate Plesesti si Pasarei, Runcu, Salatrucel - sat Patesti si Serbanesti, Slatioara,<br />
Sinesti, Titesti, Sirineasa, Ionesti, Stoenesti - sat Zmeurat.<br />
De remarcat, ca reactivarea alunecarilor s-a produs in unele zone, care au fost<br />
instituite ca arii construibile, fara a indeplini conditiile impuse de protectia<br />
mediului si ca in majoritatea comunelor, zonele de risc natural la alunecari nu<br />
sunt inscrise in planurile urbanistice generale.<br />
In afara factorilor naturali, o contributie deloc de neglijat in degradarea solurilor,<br />
o au agentii economici care isi desfasoara activitatea cu preponderenta in<br />
partea de sud, respectiv SC OLTCHIM SA, U.S.G., CET GOVORA, deseurile<br />
rezultate constituindu- se in: batalele de slam ale US Govora; batalul de rezidii<br />
organice a Oltchim S.A.; batalul de cenusa si zgura al CET Govora.<br />
La degradarea solurilor participa in egala masura societatile cu activitati de<br />
exploatare a resurselor naturale subterane (carbune, titei, sare) in: perimetrele<br />
de extractie a carbunelui si haldele de steril de la Berbesti - Alunu; perimetrele<br />
INHGA – DGA 114
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
de extractie a titeiului de la schelele petroliere Bãbeni, Drãgãsani; terenurile din<br />
perimetrul campului de sonde de extractie a saramurii de la Teica-Ocnita.<br />
Zone critice care necesita reconstructie ecologica<br />
Judetul Mehedinti<br />
In anul 2005 la nivelul judetului Mehedinti s-au inregistrat urmatoarele zone<br />
critice care necesita masuri de reconstructie ecologica: Baia de Arama – EM<br />
Marasesti; Clisura Dunarii – cuveta Lacului de acumulare; comuna Halanga –<br />
Termo Drobeta; comuna Simian – EM Valea Copcii; comuna Floresti – EM<br />
Zegujani.<br />
Judetul Valcea<br />
Judetul Olt<br />
‣ Perimetrul manastirii Arnota din zona exploatarii carierei de calcar de<br />
la Costesti – Bistrita.<br />
‣ Albia raului Lotru in zona Cataracte si perimetrul invecinat haldei de<br />
terasit rezultat de la exploatarea zacamantului de mica.<br />
‣ Zonele cu eroziuni de teren stabilizate, a caror cauza se datoreaza<br />
defrisarilor.<br />
‣ Zonele montane unde s-au executat "taieri la ras" trebuie impadurite.<br />
Sub aspectul desertificarii zona din sud vestul judetului Olt, respectiv zona<br />
comunelor Ianca – Potelu – Stefan cel Mare, poate fi considerata zona critica<br />
sub aspectul deteriorarii solului.<br />
Incepand cu anul 2002 s-a constituit perimetrul de reconstructie ecologica in<br />
Lunca Dunarii in suprafata de 1048 ha, din care pe localitati: Orlea – 258 ha,<br />
Ianca – 621 ha, Grojdibodu – 169 ha, proiect continuat si in anul 2006.<br />
Actiuni intreprinse pentru reconstructia ecologica a terenurilor degradate<br />
si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor<br />
In anul 2005 la nivelul regiunii SV Oltenia pentru reconstructia ecologica a<br />
terenurilor degradate si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor s-au<br />
intreprins urmatoarele actiuni:<br />
Judetul Dolj<br />
‣ Programul reconstructiei ecologice forestiere pe terenurile degradate<br />
pe o suprafata de 8164 ha care se vor desfasura pe teritoriile<br />
administrative Bailesti, Calafat, Calarasi, Afumati, Bechet, Bistret,<br />
Cetate, Cioroiasi, Dabuleni, Galicea-Mare, Gighera, Giubega,<br />
Gangiova, Macesu de Jos, Macesu de Sus, Maglavit, Motatei, Negoi,<br />
Piscu Vechi, Poiana Mare, Rast, Seaca de Camp, Sadova, Unirea,<br />
Urzicuta, Valea Stanciului.<br />
INHGA – DGA 115
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
‣ Programul de amendare cu calcar a terenurilor acide (pentru anul<br />
2006 –10000 ha).<br />
‣ Programe de ameliorare a terenurilor degradate in urma activitatilor<br />
socioeconomice; (redari in circuitul agricol a terenurilor scoase<br />
temporar din circuitul agricol ca urmare a lucrarilor de foraj – extractie<br />
petrol si gaze).<br />
‣ Programe de ameliorare a terenurilor cu soluri afectate de diversi<br />
factori limitativi ai productiei agricole (compactare, formarea de cruste<br />
la suprafata solului, exces frecvent de apa in sol sau la suprafata,<br />
eroziune puternicexcesiva la suprafata, alunecari de teren, rezerva<br />
mica si foarte mica de humus in sol, aciditate sau alcalinitate ridicata,<br />
carenta de microelemente, poluare de diverse tipuri, etc.).<br />
Judetul Mehedinti<br />
Judetul Gorj<br />
‣ Studii pedologice si agrochimice pentru ameliorarea starii de calitate<br />
a solurilor: Corcova, Brosteni, Strehaia, Cazanesti, Balta Verde,<br />
Tamna, Prunisor, Garla Mare, Pristol, Gruia. In anul 2005 au fost<br />
executate studii pedologice pentru ameliorarea calitatii solurilor la<br />
teritoriile Pristol si Gruia.<br />
In judetul Gorj zonele cele mai afectate se datoreaza exploatarilor miniere,<br />
extractiei petrolului, termocentralelor, depozitarii de deseuri, eroziunii, aciditatii,<br />
alunecarilor de teren, etc.<br />
Pentru reconstructia ecologica a terenurilor degradate de activitatile miniere s-<br />
au intreprins actiuni de recuperare a solului fertil inaintea excavatiilor si<br />
conservarea lui corespunzatoare, urmand ca acesta sa fie folosit la redarea in<br />
circuitul economic a suprafetelor eliberate de sarcini tehnologice.<br />
Prin programele de conformare s-a impus unitatilor miniere redarea in circuitul<br />
productiv a unor suprafete echivalente cu cele ocupate prin extinderea<br />
carierelor.<br />
Judetul Valcea<br />
La nivelul anului 2005, in judetul Valcea s-au executat lucrari pentru<br />
combaterea eroziunii solului. Pentru identificarea solurilor cu reactie acida in<br />
vederea administrarii de amendamente calcice, s-au efectuat studii<br />
agrochimice, pe baza carora s-au aplicat aceste amendamente pe mai mult de<br />
3000 ha. Pe baza studiilor pedologice, pentru ameliorarea terenurilor degradate<br />
din perimetrele Ocnele Mari si Lapusata s-au efectuat lucrari si s-au initiat<br />
actiuni de consolidare a terenurilor pe suprafete de cca. 1000 ha.<br />
Costurile pentru reconstructia ecologica a terenurilor sunt mari si de aceea<br />
actiunile pentru contracararea efectelor negative induse de fenomenele de<br />
INHGA – DGA 116
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
degradare la nivelul tuturor ecosistemelor din judetul Valcea sunt limitate.<br />
Corectiile de torenti, impaduririle si regularizarile unor paraie sunt alte actiuni ce<br />
trebuiesc efectuate in mod curent.<br />
Judetul Olt<br />
Incepand cu anul 2002 s-a constituit perimetrul de reconstructie ecologica in<br />
Lunca Dunarii in suprafata de 1048 ha, din care pe localitati: Orlea - 258 ha;<br />
Ianca - 721 ha; Grojdibodu - 169 ha.<br />
In anul 2005 s-au continuat lucrarile de reconstructie ecologica pe suprafata de<br />
312 ha in perimetrele: Mamura Strejesti, Schitu Colibasi si Drumul Casei, lucrari<br />
ce au fost demarate in anul 2003.<br />
In privinta combaterii aciditatii solurilor in judetul Olt in anul 2005 s-au<br />
administrat amendamente calcaroase pe o suprafata de 6949 ha in cantitate de<br />
32,5 tone ceea ce a reprezentat 8% din suprafata arabila.<br />
In judetul Olt prin SNIF SA Sucursala Olt, exista in administrare suprafata de<br />
75296 ha amenajata cu lucrari de desecare din care pe suprafata de 14445 ha<br />
eliminarea excesului de umiditate se asigura prin pompare. Aceasta suprafata<br />
se afla in incinta indiguita Dabuleni-Potelu-Corabia. In aceasta zona<br />
functionarea statiilor de pompare si intretinerea canalelor principale colectoare<br />
sunt asigurate in mod continuu.<br />
Concluzii<br />
In judetul Mehedinti, datorita conditiilor meteo care au avut impact asupra<br />
solului, mai ales din punct de vedere al umiditatii, s-au produs alunecari de<br />
teren moderate in 7 zone judetene.<br />
La nivelul anului 2005, s-au desfasurat in continuare activitatile pornite in anul<br />
2004 privind reconstructia ecologica a zonelor afectate.<br />
In judetul Gorj, potrivit studiului «Modificari ale insusirilor solurilor sub actiunea<br />
poluarii antropice in judetul Gorj» elaborat de O.S.P.A. Gorj, se pot trage<br />
urmatoarele concluzii privind poluarea solurilor:<br />
‣ principalele surse de poluare din judetul Gorj si suprafetele afectate<br />
de acestea: industria extractiva – 13509 ha; exploatari miniere de<br />
suprafata – 13034 ha; exploatari petroliere – 474 ha; industria<br />
energetica (pulberi de la termocentrale) – 50000 ha; industria<br />
materialelor de constructii - 15000 ha;<br />
‣ suprafata poluata de principalele surse de poluare este de 78909 ha<br />
(date din anul 2002), din care: poluare fizica – 13034 ha; poluare<br />
chimica – 65874 ha.<br />
Poluarea fizica a determinat modificarea radicala a solurilor existente: 60% din<br />
materialele geologice aduse la suprafata din punct de vedere al insusirilor fizice<br />
INHGA – DGA 117
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
au o pretabilitate buna pentru activitati productive agricole. Chimismul<br />
materialelor geologice este cel putin satisfacator, dar nu este durabil.<br />
Poluarea chimica a produs modificari asupra insusirilor chimice ale solurilor,<br />
astfel: poluarea cu petrol si apa sarata a determinat impregnarea solului pe<br />
grosimi cuprinse intre 5 si 20 cm, producand astfel efecte negative directe –<br />
mor toate formele de viata pe toata grosimea impregnata – si directe – se<br />
intrerup schimburile dintre sol si mediul inconjurator; poluarea cu apa sarata<br />
modifica chimismul solurilor, prin cresterea continutului de sodiu si clor peste<br />
limitele maxime admise; poluarea cu pulberi de la termocentrale nu a produs<br />
pana in prezent modificari cuantificabile ale principalelor insusiri chimice;<br />
poluarea cu metale grele a determinat cresteri punctuale peste limitele normale,<br />
cu exceptia cobaltului si manganului, care se pastreaza in limitele normale.<br />
Zincul si nichelul depasesc punctual limitele maxime admise; poluarea cu praf<br />
de ciment a determinat cresteri ale pH - ului de la 5 - 5,8 la 7,3 - 8,2 la 500 m de<br />
sursa de poluare, iar continutul in CaCO 3 a crescut pana la 3,7%.<br />
In judetul Valcea, pe langa contributiile deosebite la progresul social, economia<br />
conventionala, a adus si grave prejudicii mediului si chiar resurselor ei vitale –<br />
solul si propria ei baza de resurse genetice.<br />
In ultimii ani societatea romaneasca a inteles ca o societate cu economie<br />
sanatoasa nu este posibila intr-o lume in care se accentueaza distrugerea<br />
mediului si ca trebuie sa se apeleze la abordarea integrata a stiintei si artei<br />
manageriale agricole, tratandu-se exploatatia agricola ca un intreg si sprijininduse<br />
pe experienta colectivelor interdisciplinare de cercetatori si specialisti din<br />
sectoarele publice si private.<br />
In procesul de monitorizare si control al efectelor poluarii se are in vedere ca<br />
prevenirea este mult mai usor de realizat si mai putin costisitoare decat<br />
repararea si inlaturarea efectelor poluarii. O gestionare corecta a terenurilor<br />
care sa includa conservarea solurilor si aplicarea stiintei si a tehnologiei<br />
moderne in agricultura este necesara pentru a face fata provocarilor secolului<br />
XXI.<br />
Judetul Olt se caracterizeaza prin simetria reliefului fata de albia Oltului si prin<br />
simplitatea structurilor geologice ale solului. In conditiile specifice din judetul Olt<br />
(clima, roca, relief, vegetatie, etc.) s-au format soluri destul de variate ca<br />
geneza, iar ca distributie geografica se observa o mare diversitate a lor,<br />
distingandu-se totusi doua mari fasii: una legata de Piemontul Getic, cealalta<br />
legata de Campia Romana si separate printr-o fasie de mijloc cu caractere de<br />
tranzitie.<br />
Geografic, solurile judetului Olt se impart in mai multe unitati zonale si<br />
intrazonale, care constituie potentialul pedodologic, valorificat ca baza de<br />
dezvoltare a biocenozelor si culturilor de tot felul, in raport cu conditiile mediului<br />
inconjurator.<br />
INHGA – DGA 118
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Pentru imbunatatirea capacitatii agroproductive a solurilor din judetul Olt in<br />
scopul obtinerii de productii mari si constante, au condus la actiuni pentru<br />
reconstructia ecologica a terenurilor degradate, precum si pentru ameliorarea<br />
starii de calitate a solurilor.<br />
Protectia naturii<br />
La toate ariile protejate se impune cartografierea, reinventarierea speciilor de<br />
flora si fauna precum si actualizarea documentatiei cu privire la administrarea<br />
terenurilor pe care se gasesc ariile respective (ca urmare a finalizarii aplicarii<br />
Legii 247/2005 privind reforma in domeniul proprietatii si justitiei). In ceea ce<br />
priveste ariile acvatice protejate acestea trebuie reconsiderate avand in vedere<br />
diminuarea suprafetelor, cat si a debitelor, incluzand aici ariile protejate Balta<br />
Neagra si Balta Lata din Judetul Dolj.<br />
Presiunile antropice exercitate asupra biodiversitatii sunt numeroase,<br />
producand o serie de efectele negative asupra naturii:<br />
‣ despadurirea masiva si luarea in exploatare agricola a terenurilor,<br />
inclusiv a celor nisipoase, au condus la modificari negative,<br />
semnificative in ceea ce priveste stabilitatea ecosistemelor naturale,<br />
asupra terenurilor nisipoase, distrugandu-se tocmai ceea ce asigura<br />
stabilitatea nisipurilor, pe suprafete intinse producandu-se o<br />
reactivare a acestora sub actiunea vantului;<br />
‣ in urma lucrarilor pentru introducerea in circuitul agricol permanent a<br />
terenurilor din Luncile Dunarii si Jiului, suprafetele padurilor de salcie<br />
si plop s-au redus considerabil, acestea ramanand sub forma lor<br />
obisnuita in ostroave si de-a lungul digurilor, in fasia de protectie;<br />
‣ s-au redus sau au disparut baltile si mlastinile pline de vegetatie<br />
obisnuita in aceste locuri;<br />
‣ arealele din zona inundabila a Luncii Dunarii au fost reduse drastic<br />
prin indiguire; in acest sector au disparut baltile: Nedeia, Carna, Balta<br />
Neagra; au disparut canalele, garlele si mlastinile adiacente lacurilor<br />
mentionate. Se apreciaza ca din suprafata initiala a zonei inundabile<br />
Cetate - Dabuleni, a disparut cca. 50%. Un obiectiv important in acest<br />
sens este reconstructia ecologica, care sa asigure refacerea tipurilor<br />
de ecosisteme disparute;<br />
‣ modificarea utilizarii terenurilor care a condus la pierderea unor<br />
habitate si indirect a comunitatilor care le populau. Construirea<br />
sistemelor hidroenergetice Portile de Fier I si II a adus confort uman,<br />
dar a indus modificari directe si indirecte de habitate, areale de<br />
distributie a unor specii, comunitati de plante si animale, aparitia unor<br />
specii invazive;<br />
INHGA – DGA 119
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
‣ starea actuala a zonelor umede si habitatelor acvatice este afectata<br />
direct de presiunea exercitata prin cultivarea legumelor sau<br />
constructia caselor de vacanta. Indirect, in aceste habitate este<br />
afectata lumea pasarilor acvatice, indiferent daca acestea sunt<br />
migratoare sau sedentare;<br />
‣ recoltarea de plante si vanatoarea peste cotele aprobate prin<br />
autorizatii si in special braconajul au un rol determinant in<br />
instabilitatea ecosistemelor;<br />
‣ vandalizarea habitatelor de vipera cu corn, colectarea juvenililor sau<br />
chiar a adultilor de testoasa a lui Hermann pentru comercializare sunt<br />
doua exemple in acest sens. De asemenea conventia CITES,<br />
ratificata si de Romania, nu contine in anexele ei specii care in<br />
arealul Parcului Natural Portile de Fier sunt in pericol iminent<br />
(Laleaua Cazanelor Dunarii – Tulipa hungarica), vulnerabile, in<br />
conservare, amenintate, specii insuficient cunoscute sau neevaluate;<br />
‣ proiectul LIFE NATURE (la care A.P.M. Mehedinti este partener),<br />
derulat in arealul Parcului Natural Portile de Fier a atras atentia<br />
asupra impunerii restrictiilor legale care insotesc aceste categorii de<br />
specii iar in planul de management sunt prioritizate o serie de masuri<br />
ce urmeaza a fi implementate in urmatorii 5 ani de structurile de<br />
gestionare a acestei arii protejate;<br />
‣ comercializarea ilegala de resurse naturale recoltate din flora<br />
salbatica a judetului;<br />
‣ Academia de Stiinte Agricole si Silvice Gheorghe Ionescu Sisesti –<br />
Centrul de Cercetare Dezvoltare pentru Piscicultura Nucet a realizat<br />
un “Studiu privind monitorizarea Acumularii Arcesti, judetul Olt dupa<br />
popularea cu puiet de peste” in care a tras un semnal de alarma<br />
privind faptul ca braconajul piscicol a atins cote alarmante (citam din<br />
studiu in fiecare noapte patrund cate 20–30 de barci din care se<br />
intind zeci de km de setci ducand la diminuarea populatiei piscicole);<br />
‣ in unele fonduri de vanatoare, situate in zona montana, datorita<br />
activitatilor de recoltare a ciupercilor si a fructelor de padure se<br />
constata o tulburare a linistii vanatului in habitatul lui, semnalata in<br />
special la efectivele de cerb, avand ca efect schimbarea locurilor de<br />
boncanit si o intensitate slaba a acestuia. Au fost inregistrate cazuri<br />
de braconaj la urs, caprior, mistret, iepuri, fazani, precum si la peste,<br />
situatie mai des intalnita in lacurile de pe raul Olt, aval de Rm.<br />
Valcea;<br />
‣ ca urmare a actiunii cumulative a factorilor de poluare cu deficitul de<br />
umiditate, atacul de daunatori, pasunatul intensiv, au dus la<br />
accentuarea fenomenului de uscare partiala a padurilor.<br />
INHGA – DGA 120
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Datorita procentului mic de impadurire si a distributiei preponderent rurala a<br />
populatiei, presiunea antropica asupra padurilor este extrem de mare.<br />
Aceasta se manifesta atat prin taierile practicate in delict, iar odata cu<br />
retrocedarea padurilor catre fostii proprietari fenomenul va lua amploare daca<br />
nu se iau masurile de rigoare.<br />
Zone si activitati rurale<br />
A. – Dominanta asupra zonei urbane, ca numar de persoane<br />
Populatia rurala a regiunii reprezinta la nivelul anului 2004, 52,8% din totalul<br />
populatiei, situand Oltenia pe a sasea pozitie in Romania dupa Bucuresti –<br />
9,4%, Vest – 36,3%, Centru – 40,0%, Sud Est – 44,5%, Nord Vest – 47,2% si<br />
inaintea regiunilor Nord Est – 56,4% si Sud Muntenia – 58,6%. Chiar daca, in<br />
comparatie cu media nationala, populatia rurala a scazut in ultimul deceniu,<br />
Oltenia este inca o regiune cu puternic caracter rural.<br />
Se estimeaza ca tendinta de descrestere a populatiei rurale va continua,<br />
datorita actiunii conjugate a doi factori: pe de o parte o rata mai ridicata a<br />
mortalitatii comparative cu zona urbana datorata unui procent superior al<br />
populatiei varstnice si pe de alta a continuarii migratiei populatiei catre zona<br />
urbana pe masura restructurarii sectorului agricol si a cresterii productivitatii<br />
muncii. Conform celor mai optimiste estimari insa, nu exista conditii in a atinge<br />
nivelul de 30% populatie rurala in 2010.<br />
B. – Un procent mare din populatie lucreaza in agricultura<br />
La nivelul anului 2004, 42,08% din populatia regiunii Oltenia lucra in agricultura,<br />
procent ce ilustreaza un puternic caracter agricol al regiunii, media nationala<br />
fiind de 32%.<br />
Indicatori agricoli<br />
Agricultura reprezinta o importanta resursa a regiunii Oltenia, cu peste 1 milion<br />
hectare pentru cultivarea cerealelor (in special porumb si grau), plante<br />
oleaginoase (in special floarea soarelui), legumele (soia, mazare, fasole, rosii,<br />
varza, praz, ceapa) si fructe (mere, pepene, pepene galben, struguri), cartofi,<br />
trestie de zahar, productie de vin de buna calitate.<br />
Oltenia produce 12,50% din productia agricola nationala, cu o concentratie a<br />
zonelor cultivate in judetele Dolj si Olt. Cu toate acestea, productivitatea<br />
sectorului este inferioara productivitatii inregistrate in tarile din Uniunea<br />
Europeana, datorita insuficientei dotari tehnice, dimensiunii mici a<br />
intreprinderilor agricole, ce reprezinta obstacole in calea dezvoltarii eficiente. De<br />
asemenea, sistemele de irigatie sunt insuficient dezvoltate.<br />
Sectoarele cheie ale zonei rurale sunt: cultivarea cerealelor (in special graul<br />
in judetele Dolj si Olt); cresterea animalelor in toate cele cinci judete din<br />
Oltenia; exploatarea lemnului - in zona de nord a judetelor Valcea, Gorj, si<br />
INHGA – DGA 121
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Mehedinti; productia de peste in zona de sud a judetelor Olt, Dolj, Mehedinti;<br />
agro-turismul in zonele de munte.<br />
Suprafata agricola a regiunii Oltenia a fost evaluata in anul 2004 la 1807794 ha<br />
ceea ce reprezinta 61,88% din suprafata fondului funciar (2921.169 ha).<br />
Din analiza structurii suprafetelor cultivate cu principalele culturi rezulta ca o<br />
pondere ridicata o au cerealele pentru boabe care sunt cultivate in Oltenia pe<br />
mai mult de 83,57% din total suprafata cultivata (73,47% la nivel national).<br />
Pentru terenul privat procentul cerealelor pentru boabe cultivate este de 86,23%<br />
(74,47% la nivel national). Suprafetele cultivate cu grau ocupa 41,13% din total<br />
suprafata cultivata iar porumbul 38,30 % din aceasta.<br />
In sectorul zootehnic, din analiza efectivelor totale de animale, pasari si albine<br />
s-a remarcat o scadere continua a efectivelor de bovine (de la 559 mii cap. in<br />
anul 1990 la 299 mii cap.in anul 2004), porcine (de la 1184 mii cap. in anul<br />
1990 la 892 mii cap. in anul 2004) si ovine (de la 1417 mii cap. in anul 1990 la<br />
605 mii cap. in anul 2004). Reducerea efectivelor de animale a fost cauzata in<br />
mare parte, de cresterea preturior la furaje, determinata de seceta prelungita<br />
din perioada anilor 2000-2003.<br />
Se poate remarca faptul ca regiunea Sud - Vest Oltenia a inregistrat cea mai<br />
semnificativa crestere a productiei vegetale in anul 2003, in comparatie cu anul<br />
2002 (169,1%). Totusi, totalul productiei agricole realizate la nivelul anului 2003,<br />
ramane inferior altor regiuni si plaseaza Oltenia pe locul 7 in topul regiunilor.<br />
In ceea ce priveste productia de cherestea, Oltenia se situeaza pe pozitia a 6-a<br />
in Romania. Zona acoperita de paduri a fost in continua descrestere in ultimii 50<br />
de ani, politicile agricole ale fostului regim comunist afectand un important<br />
procent al zonelor ocupate de paduri.<br />
Datorita pozitionarii sale, reliefului variat, pitorescului locurilor, monumentelor<br />
istorice si traditiilor culturale, Regiunea Sud - Vest Oltenia dispune de conditii<br />
prielnice pentru dezvoltarea turismului.<br />
Principalele atractii turistice<br />
Turismul montan. Muntii Carpati incadreaza regiunea Oltenia in partea de nord<br />
si nord-vest, unde sunt traversati de fluviul Dunarea. Cele mai frumoase zone<br />
montane din Oltenia sunt localizate in judetele Gorj, Valcea si Mehedinti.<br />
Statiunile sale balneo-climaterice (terme) erau foarte populare printre turistii din<br />
Germania si Austria pana in anii ‟50. Mai tarziu, lipsa investitiilor in infrastructura<br />
a dus la decalaje in competitia cu alte tari. In Oltenia exista 3 zone bogate in<br />
ape minerale: in Mehedinti (Bala, Schela Cladovei, Gura Vaii), in Gorj (Sacelu),<br />
in Valcea (Govora, Baile Olanesti, Calimanesti - Caciulata). Toate aceste<br />
localitati se afla in zona Carpatilor de Sud, in apropierea unor zone turistice<br />
interesante. Aceasta reprezinta o importanta resursa, dar pentru a putea fi<br />
exploatata, sunt necesare investitii semnificative. In prezent, din cele 6 localitati<br />
INHGA – DGA 122
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
termale din Oltenia, 2 necesita investitii atat in infrastructura de baza cat si in<br />
capacitatea de cazare (Bala si Sacelu), celelalte 4 necesitand investitii in<br />
capacitatea de cazare.<br />
In paralel cu dezvoltarea si modernizarea tuturor statiunilor balneo-climaterice<br />
existente, infiintarea unora noi este obligatorie pentru a exploata potentialul<br />
existent (exemplu, Ionele, Desa, Gighera, Urzicuta si Ghercesti din Dolj).<br />
Izvoarele minerale din sudul comunei Gighera, judetul Dolj, poseda un insemnat<br />
potential curativ atestat prin studii hidrogeologice complexe.<br />
Pentru a fi exploatate, sunt necesare investitii in infrastructura pentru<br />
revitalizarea acestei statiuni balneoclimaterice care a functionat cu succes<br />
inainte de cel de-al doilea razboi mondial. De asemenea trebuie incurajata<br />
dezvoltarea turismului montan prin modernizarea statiunilor Voineasa, Vidra si<br />
Ranca.<br />
Dunarea si Lunca Dunarii. Dunarea reprezinta frontiera naturala a regiunii cu<br />
Serbia si Bulgaria, pe o lungime de peste 600 km. Pentru toate cele trei judete<br />
de la Dunare, Olt, Dolj si Mehedinti, vecinatatea acestui fluviu poate constitui un<br />
potential turistic, prea putin exploatat in prezent. Fluviul Dunarea si raul Olt<br />
reprezinta o sursa importanta de pescuit, iar intreaga regiune este considerata<br />
un adevarat paradis pentru vanatoare. In judetul Dolj se gaseste cel de al doilea<br />
mare lac natural din Romania, lacul Bistret, cu o suprafata de 1867 hectare.<br />
Pescuitul se poate practica in perioadele reglementate prin lege, atat pe raurile<br />
regiunii, cat si in lacurile naturale (Bistret, Zaton) si in cele artificiale, situate pe<br />
cursurile Dunarii, Oltului, Lotrului.<br />
Parcuri naturale. Oltenia cuprinde peste 201000 hectare de zone protejate.<br />
Cele mai importante parcuri nationale sunt Domogled – Valea Cernei (60000<br />
hectare in judetele Mehedinti si Gorj), parcul natural Cozia, cu o suprafata de<br />
17000 hectare si parcul national Bulia-Vanturarita, insumand o suprafata de<br />
4168 ha. situate in judetul Valcea, si parcul natural Portile de Fier in judetul<br />
Mehedinti (115000 hectare). In regiune se gasesc paduri de salcam la Vinju<br />
Mare, paduri de tei la Biltoanele si Strehaia; lacurile temporare Zatonul Mare si<br />
Zatonul Mic, padurile de liliac de la Ponoare, un spectacol impresionant de flori,<br />
pe o suprafata de peste 20 hectare. Un monument natural unic in Europa este<br />
Podul lui Dumnezeu de la Ponoare, regiune carstica aflata la sud de Baia de<br />
Arama (judetul Mehedinti), pod natural format deasupra unei imense grote,<br />
Podul masoara 61 metri lungime si 13 metri inaltime. Zona Padurii Zaval,<br />
situata pe o suprafata de 370 ha in sudul judetului Dolj, in imediata apropiere a<br />
Dunarii, beneficiaza de un fond forestier natural exceptional, specific sleaului de<br />
lunca, de exemplu stejarul pedunculat, sau specii de frasin cu varste de pana la<br />
200 de ani. Toate aceste zone prezinta o certa atractie turistica, dar serviciile de<br />
protectie a mediului sunt slab dezvoltate.<br />
INHGA – DGA 123
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Marele avantaj al Olteniei pentru dezvoltatarea turismului este oferit de<br />
prezenta resurselor naturale si culturale de o mare diversitate si armonios<br />
repartizate in teritoriu care dau posibilitatea practicarii intregii game de forme de<br />
turism.<br />
Probleme Cheie de Mediu<br />
Un numar de zone critice au fost identificate in Oltenia ca zone de risc din punct<br />
de vedere al mediului: uzine pentru producerea energiei electrice si termice<br />
(Dolj, Gorj, Mehedinti); mine inca in folosinta (Gorj, Mehedinti); uzine chimice,<br />
de ciment si anumite industrii usoare (Dolj, Gorj, Valcea); fabrici de aluminiu<br />
(Olt).<br />
Suplimentar: conducte pentru transportul petrolului, gazului, combustibilului etc.<br />
care sunt subiect al spargerilor accidentale; mina de sare de la Ocnele Mare<br />
(judetul Valcea) care nu mai este in folosinta dar ameninta raul Olt (deci si<br />
fluviul Dunarea) prin alunecarile de teren care ar putea afecta apa raurilor.<br />
In judetul Dolj se inregistreaza un proces ingrijorator de desertificare, 65% din<br />
fondul arboricol fiind afectat, cel mai ridicat grad de afectare din Romania.<br />
In cadrul regiunii, rezervatiile naturale si zonele cu monumente naturale<br />
totalizeaza o suprafata de aproape 8500 ha.<br />
Din cele 24 lacuri antropice majore din Romania, 9 sunt localizate in Oltenia,<br />
insumand o zona totala de peste 58,000 hectare si un procent de 80% din<br />
suprafata totala a lacurilor antropice din tara. La acestea ar trebui adaugat un<br />
rau natural –lunca cu o suprafata de 1867 ha, peste 35% din suprafata totala a<br />
acestora in Romania. Poluarea acestor lacuri reprezinta motiv major de<br />
ingrijorare.<br />
Planificarea si Reabilitarea Teritoriala<br />
Regiunea detine 2369 ha de zone verzi in municipii si orase din care 1300 ha in<br />
judetul Dolj, judetul cu cea mai mare suprafata de zone verzi localizate in<br />
zonele urbane.<br />
Trebuie mentionat ca unele din zonele verzi gazduiesc cladiri si alte elemente<br />
apartinand mostenirii culturale nationale – de exemplu Parcul <strong>Romane</strong>scu in<br />
Craiova, al treilea parc natural intravilan din Europa, Parcul Brancusi in Targu<br />
Jiu unde sunt expuse in aer liber sculpturi bine-cunoscute in intreaga lume).<br />
Nivelul de poluare al acestor zone reprezinta un domeniu de preocupare majora<br />
inclusiv pentru sanatatea populatiei, intrucat aceste zone sunt localizate in<br />
cadrul asezarilor urbane.<br />
In cadrul regiunii, rezervatiile naturale si monumentele naturii sunt in numar de<br />
121.<br />
Datorita investitiilor reduse din ultimele decenii, o mare parte a patrimoniului<br />
mostenirii culturale este puternic degradata.<br />
INHGA – DGA 124
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Disparitatile regionale<br />
Daca, de exemplu, regiunile Sud sau Nord - Est ar putea fi considerate relativ<br />
omogene in privinta nivelului de dezvoltare al judetelor, iar regiunile Bucuresti-<br />
Ilfov si Sud Est regiuni polarizante (ale caror teritorii, aproape in intregime, sunt<br />
puternic influentate de centrele Bucuresti si Constanta), regiunea Oltenia este<br />
mai omogena. Chiar daca municipiul Craiova este de departe cel mai important<br />
oras din regiune – vechea capitala a regiunii istorice de secole - influenta sa in<br />
regiune nu este atat de evidenta. Nu putem vorbi despre o hipertrofie a capitalei<br />
regionale asa cum, la nivel national, se poate spune despre Bucuresti si,<br />
oarecum, de Cluj, in Regiunea Nord - Vest.<br />
Exista totusi disparitati privind regiunea Oltenia. Toate cele cinci judete care<br />
formeaza regiunea Oltenia trec printr-o perioada dificila din punct de vedere<br />
socio-economic: daca judetele industrializate din nord (Gorj si Valcea) au fost<br />
puternic afectate de restructurarea industriala, ducand la o crestere<br />
corespunzatoare a somajului, zona agricola din sud, cuprinzand judetele Dolj,<br />
Olt si Mehedinti este puternic afectata de nivelul scazut al productivitatii, avand<br />
ca rezultat adancirea saraciei de-a lungul acestor zone traditional<br />
subdezvoltate.<br />
Diferentele dintre cele cinci judete incep cu marimea teritoriilor lor si a<br />
populatiei: daca judetul Dolj este considerat un judet mare privind atat<br />
suprafata, cat si populatia (al 7 - lea, respectiv al 5-lea in Romania), restul de 4<br />
sunt judete mici (Gorj, Mehedinti) sau medii (Valcea, Olt).<br />
In ceea ce priveste zonele rurale, Oltenia este singura regiune din Romania in<br />
care toate judetele componente au un nivel de dezvoltare al zonelor rurale<br />
redus sau foarte redus.<br />
Privind utilitatile de infrastructura, judetele Dolj si Mehedinti se situeaza pe<br />
ultimele locuri privind numarul oraselor si comunelor conectate le reteaua de<br />
gaz. Aceeasi situatie este prezenta si in privinta retelei de apa: chiar daca<br />
judetul Dolj este pe ultimul loc in Romania ca numar de localitati conectate la<br />
reteaua de apa, simpla lungime a retelei il situeaza pe locul 26 in Romania si pe<br />
locul 3 in Oltenia. Dolj este al 5 - lea judet in Romania si primul in Oltenia ca<br />
volum de apa potabila distribuita.<br />
Desigur, Craiova este beneficiarul aproape al intregii cantitati.<br />
Relatia dintre dezvoltarea rurala si urbanizarea regiunii s-a dovedit de<br />
asemenea extrem de relevanta. Cu cat distanta intre un sat si cel mai apropiat<br />
oras este mai mare, cu atat este mai mare probabilitatea ca acesta sa fie sarac.<br />
La nivelul judetelor, cu cat urbanizarea este mai ridicata, cu atat sunt mai<br />
dezvoltate satele. La nivel national, saracia ridicata in apropierea marilor orase<br />
este specifica pentru satele din Iasi, Galati si Braila. Cazul opus de sate<br />
dezvoltate in contextul unei urbanizari scazute a fost identificat in judetele<br />
Suceava si Dambovita. Cea mai buna situatie pare a fi cea a satelor dezvoltate<br />
INHGA – DGA 125
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
in contextul unor judete puternic urbanizate ca Sibiu, Brasov, Hunedoara si<br />
Ilfov. Satele regiunii Oltenia nu se incadreaza in nici una din aceste situatii<br />
extreme:<br />
Analiza SWOT<br />
Punctele tari, punctele slabe, oportunitatile si amenintarile au fost analizate<br />
pentru fiecare din sectoarele identificate de prioritatile nationale socioeconomice<br />
ca si de prioritatile regionale, astfel:<br />
Puncte tari<br />
1. Regiune de tranzit cheie intre Banat si Muntenia (Bucuresti).<br />
Regiunea SV Oltenia este traversata de 3 Axe prioritare ale retelei europene de<br />
transport (TEN-T): axa prioritara 7 rutiera (fostul coridor IV paneuropean); axa<br />
prioritara 18 fluviul Dunarea (fostul coridor VII pan-european); axa prioritara 22<br />
(feroviara).<br />
2. Cel mai mare producator de energie din Romania cu resurse energetice<br />
refolosite.<br />
Reteaua hidrografica, alaturi de configuratia reliefului, confera regiunii rolul<br />
energetic principal in Romania (71,57% din totalul productie hidroelectrice, cu<br />
un total de 10.363,39 GWh in 2001), prin exploatarea potentialului apelor<br />
curgatoare care traverseaza regiunea: fluviul Dunarea, raurile Jiu si Olt. Pe<br />
teritoriul Olteniei se afla complexele hidroenergetice Portile de Fier (printre cele<br />
mai mari din Europa) – judetul Mehedinti si Lotru-Olt – in judetul Valcea (printre<br />
cele mai mari din Romania). Mai mult, aproape de zonele miniere Motru – Valea<br />
Jiului, functioneaza doua din cele mai mari centrale termoelectrice din Romania:<br />
Rovinari si Turceni.<br />
3. Fluviul Dunarea, o resursa importanta pentru industrie si turism.<br />
Dunarea reprezinta frontiera naturala a regiunii cu Serbia si Bulgaria, pe o<br />
lungime de peste 600 km si constituie Axa prioritara TEN-T 18. De asemenea,<br />
Dunarea reprezinta o resursa importanta pentru turism, porturile dunarene<br />
Orsova, Drobeta Turnu-Severin si Calafat, urmand sa figureze pe lista vaselor<br />
de croaziera straine ce vor circula pe Dunare.<br />
Fluviul Dunarea reprezinta o sursa importanta de pescuit, iar intreaga regiune<br />
este considerata un adevarat paradis pentru vanatoare.<br />
Pentru toate cele trei judete de la Dunare, Olt, Dolj si Mehedinti, vecinatatea<br />
acestui fluviu poate constitui un potential turistic, prea putin exploatat in prezent.<br />
4. Potential turistic diversificat: arii protejate, parcuri naturale, munti, pesteri,<br />
zone rurale nepoluate, ape minerale si statiuni balneare, pescuit si vanatoare,<br />
atractii culturale, manastiri in zone pitoresti;<br />
INHGA – DGA 126
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Regiunea Oltenia are un potential turistic bogat, care creeaza conditii favorabile<br />
pentru practicarea urmatoarelor forme de turism:<br />
Puncte slabe<br />
‣ turismul montan - muntii Carpati incadreaza regiunea Oltenia in<br />
partea de nord si nord-vest, unde sunt traversati de fluviul Dunarea.<br />
Cele mai frumoase zone montane din Oltenia sunt localizate in<br />
judetele Gorj, Valcea si Mehedinti;<br />
‣ turismul pentru vanatoare si pescuit – regiunea dispune de<br />
importante resurse cinegetice si piscicole;<br />
‣ turismul speologic - o atractie deosebita o reprezinta lumea pesterilor<br />
subterane, unele deschise turismului, iar altele avand statut de<br />
rezervatii naturale;<br />
‣ turismul balnear - in regiune exista 6 localitati termale, cele mai<br />
importante fiind situate in judetul Valcea (Govora, Baile Olanesti,<br />
Calimanesti - Caciulata);<br />
‣ turismul rural - zonele rurale ofera o veritabila ospitalitate bazata pe<br />
mediul nepoluat, vinuri si gastronomie de buna calitate, si pe binecunoscutele<br />
traditii folclorice ale Olteniei;<br />
‣ parcuri naturale - Oltenia cuprinde peste 201.000 hectare de zone<br />
protejate.<br />
1. Infrastructura de utilitati si mediu slab dezvoltata (apa, canalizare, epurare,<br />
gaze, managementul deseurilor, comunicatii), in mediul rural, dar si in multe<br />
orase.<br />
Lungimea retelei de alimentare cu apa a regiunii Oltenia este de 3969 km<br />
(penultimul loc intre regiuni), 8,8 % din totalul national de 44987 km; de<br />
asemenea, regiunea are cel mai mic numar de localitati alimentate cu apa din<br />
Romania - 174, exceptand Bucuresti. Regiunea Oltenia se plaseaza pe ultimul<br />
loc in Romania in ceea ce priveste procentul de apa furnizata prin utilizarea de<br />
apometre: 61,5%, comparativ cu 75,3% la nivel national.<br />
Cu o lungime a retelei de canalizare regionala de 1466 km, regiunea Oltenia<br />
ocupa ultimul loc intre regiuni. De asemenea, exceptand regiunea Bucuresti,<br />
are cel mai mic nr. de localitati conectate.<br />
2. Regiune “de granita” slab dezvoltata (la granita cu Bulgaria si Serbia).<br />
Fluviul Dunarea a actionat de-a lungul timpului ca o bariera naturala, de-a<br />
lungul laturii sudice a regiunii, ingreunand schimburile.<br />
3. Probleme de mediu afectand apa, aerul, solul si subsolul (in zona<br />
exploatarilor de lignit din nord, in jurul Craiovei).<br />
INHGA – DGA 127
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Valea Jiului a suferit o lunga perioada de timp datorita industriei miniere<br />
(activitati de spalare a carbunelui), fara a se face investitii suficiente in protectia<br />
apei. Lipsa sau calitatea scazuta a echipamentelor ecologice pentru deseuri in<br />
unitatile industriale a dus la accidente cu consecinte asupra calitatii apei.<br />
Lipsa investitiilor in modernizarea instalatiile de canalizare publica si cele ale<br />
apei potabile au repercursiuni asupra calitatii apei furnizate cu consecinte<br />
asupra sanatatii populatiei.<br />
In Craiova, statia de epurare a apei inca nu este finalizata, apele reziduale<br />
provenind de la populatie si de la unitatile industriale fiind deversate intr-un<br />
canal colector care este partial acoperit si care traverseaza orasul, deversanduse<br />
apoi in raul Jiu, care se varsa la randul sau in Dunare. O alta statie de<br />
epurare este in curs de finalizare la insa in celelalte orase ale regiunii nu exista<br />
statii de epurare a apei, apele reziduale deversandu-se direct in raurile Olt, Jiu<br />
sau in Dunare.<br />
4. Grad redus de urbanizare si existenta unor areale urbane degradate cu<br />
infrastructura de utilitati invechita, cladiri apartinand patrimoniului cultural in<br />
stare avansata de degradare, lipsa zonelor verzi si de recreere, insuficiente<br />
transportului public. Se mai mentionaeaza ca 52,8% din populatia regiunii<br />
traieste in mediul rural.<br />
Lungimea retelei de alimentare cu apa a regiunii Oltenia este de 3969 km<br />
(penultimul loc intre regiuni), 8,8 % din totalul national de 44987 km; de<br />
asemenea, regiunea are cel mai mic numar de localitati alimentate cu apa din<br />
Romania-174, exceptand Bucuresti. Regiunea Oltenia se plaseaza pe ultimul<br />
loc in Romania in ceea ce priveste procentul de apa furnizata prin utilizarea de<br />
apometre: 61,5%, comparativ cu 75,3% la nivel national.<br />
Cu o lungime a retelei de canalizare regionala de 1466 km, regiunea Oltenia<br />
ocupa ultimul loc intre regiuni. De asemenea, exceptand regiunea Bucuresti,<br />
are cel mai mic numar de localitati conectate.<br />
Oportunitati: potential de exploatare a Dunarii ca un coridor de transport cu<br />
cost redus (axa prioritara TEN-T 18); constructia podului Calafat-Vidin (acces la<br />
sosea si cale ferata) catre Bulgaria, Grecia, Turcia, Orientul Apropiat si Mijlociu<br />
(axa prioritara TEN-T 7); potential crescut pentru turismul montan, rural,<br />
balnear, dunarean, religios etc; potential crescut pentru agricultura ecologica si<br />
agroturism, in special in nord.<br />
Amenintari: cresterea disparitatilor inter si infraregionale.<br />
INHGA – DGA 128
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
1. Infrastructura<br />
PUNCTE TARI<br />
Localizata la intersectia a doua<br />
dintre cele trei coridoare europene<br />
care traverseaza Romania.<br />
Cel mai important furnizor de<br />
energie din tara.<br />
OPORTUNITATI<br />
Potential de exploatare a Dunarii ca<br />
un coridor de transport cu cost<br />
redus.<br />
Constructia podului Calafat-Vidin<br />
(acces la sosea si cale ferata).<br />
Cresterea accesibilitatii si<br />
atractivitatii regionale.<br />
Cresterea investitiilor si dezvoltarea<br />
regiunii.<br />
Potential energetic amenajabil.<br />
3. Turismul<br />
PUNCTE SLABE<br />
Zone intregi lipsite de sistemul de transport, in<br />
special in sud, de-a lungul Dunarii.<br />
Porturi slab dezvoltate.<br />
Deficiente mari in furnizarea apei potabile si o<br />
retea de canalizare slab dezvoltata.<br />
Dezvoltarea insuficienta a infrastructurii de baza<br />
(apa, gaze, canalizare, etc) in mediul rural<br />
impiedica dezvoltarea industriala in afara marilor<br />
orase<br />
Existenta zonelor urbane degradate.<br />
Insuficienta/uzura infrastructurii de cultura, sport,<br />
agrement reduce calitatea vietii<br />
AMENINTARI<br />
Cresterea disparitatilor intre zonele regiunii, in<br />
special a intre mediul urban si mediul rural.<br />
PUNCTE TARI<br />
Fluviul Dunarea, o resursa importanta pentru<br />
industrie si turism<br />
Potential turistic diversificat: arii protejate, parcuri<br />
naturale, munti, pesteri, zone rurale nepoluate, ape<br />
minerale si statiuni balneare, pescuit si vanatoare,<br />
atractii culturale Interes crescut pentru agroturism<br />
OPORTUNITATI<br />
Posibilitatea exploatarii parcurilor naturale si ariilor<br />
protejate ca resursa turistica, in acelasi timp<br />
protejand mediul regional (turism ecologic)<br />
Includerea portiunii de Dunare a regiunii in turismul<br />
de croaziera<br />
PUNCTE SLABE<br />
Promovarea insuficienta<br />
In zona de munte ruara exista<br />
multe localitati care nu<br />
beneficiaza de utilitati (apa,<br />
canalizare, deseuri)<br />
AMENINTARI<br />
Competitivitate scazuta a<br />
ofertei turistice regionale fata<br />
de alte regiuni din tara si pe<br />
plan international<br />
INHGA – DGA 129
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
5. Zonele rurale si montane<br />
PUNCTE TARI<br />
Un relief adecvat practicarii turismului de diferite feluri – in<br />
special agroturism (munti, dealuri, Dunarea, parcuri naturale<br />
si zone protejate cu flora si fauna unice)<br />
Existenta planurilor de dezvoltare in mediul rural pentru<br />
infiintarea unor centre de polarizare cu functiune urbana<br />
OPORTUNITATI<br />
Oportunitati de finantare pentru imbunatatirea infrastructurii<br />
de baza si mecanizarii agriculturii<br />
6. Mediu<br />
PUNCTE SLABE<br />
Infrastructura slab<br />
dezvoltata in mediul<br />
rural<br />
AMENINTARI<br />
PUNCTE TARI<br />
Calitatea aerului si a apei in<br />
zonele de munte.<br />
Cel mai mare parc national<br />
(Domogled – Valea Cernei) si<br />
cel mai mare parc natural<br />
(Portile de Fier – singurul<br />
care cuprinde principalele<br />
formele de relief) din tara,<br />
aflate partial pe teritoriul<br />
regiunii.<br />
Existenta unor programe de<br />
reabilitare a Dunarii, precum<br />
si a baltilor si lacurilor din<br />
Lunca Dunarii Cresterea<br />
interesului fata de domeniul<br />
mediului Existenta unui<br />
important cadru natural<br />
nepoluat<br />
Existenta<br />
specializarii pe probleme<br />
legate de mediu in sistemul<br />
de invatamant<br />
PUNCTE SLABE<br />
Dificultati in implementarea normelor UE<br />
Sistemul integrat de monitorizare a factorilor poluanti<br />
insuficient dezvoltat<br />
Inexistenta unui sistem de administrare a zonelor<br />
protejate, care sa reglementeze practicarea turismului<br />
in astfel de zone<br />
Spatii verzi insuficiente in orasele regiunii<br />
Calitate slaba a apei potabile<br />
Insuficienta instalatiilor de epurare apei<br />
Investitii insuficiente in facilitati de tratare a apelor<br />
uzate si reciclarea deseurilor solide<br />
Existenta unor localitati afectate de poluare industriala<br />
Poluarea bazinelor hidrografice datorita activitatilor<br />
industriale<br />
Existenta unui numar mare de zone cu risc ridicat de<br />
alunecari de teren.<br />
Grad crescut de depreciere a calitatii arborilor in<br />
zonele de padure din Dolj, Mehedinti, Gorj.<br />
Sudul judetelor Dolj si Olt - afectat de seceta si<br />
amenintat de fenomenul de desertificare<br />
Insuficienta amenajare pe rauri impotriva inundatiilor<br />
Inexistenta depozitelor ecologice zonale si a statiilor<br />
de transfer<br />
Grad scazut de educare a cetatenilor in probleme de<br />
mediu<br />
INHGA – DGA 130
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
OPORTUNITATI<br />
Imbunatatirea calitatii<br />
mediului<br />
UE aloca fonduri substantiale<br />
pentru protectia mediului<br />
AMENINTARI<br />
Afectarea raurilor principale de catre factori poluanti<br />
din alte regiuni<br />
Prioritatile privind mediul in conflict cu interesele<br />
sectoarelor industriale (fabrici de ciment, sectorul<br />
chimic, productia termo-electrica)<br />
Degradarea continua a ariilor protejate datorita<br />
exploatarii nerationale a resurselor si turismului<br />
neecologic<br />
Diminuarea resurselor de apa<br />
STRATEGIA DE DEZ<strong>VOL</strong>TARE REGIUNII SUD-VEST OLTENIA<br />
In perioada februarie 2005 – mai 2006, in cadrul Comitetului Regional pentru<br />
Elaborarea in Parteneriat a Planului de Dezvoltare Regionala (CRP) 2007-2013,<br />
au avut loc grupuri de lucru tematice in vederea revizuirii analizei<br />
regionale socio-economice pentru elaborarea analizei SWOT, revizuirea<br />
prioritatilor regionale pentru programarea si formularea strategiei regionale<br />
de dezvoltare pentru perioada 2007-2013.<br />
Eligibilitatea regiunii in cadrul Politicii de Coeziune 2007-2013<br />
Intregul teritoriu al Romaniei, prin urmare si regiunea Oltenia, va fi eligibila sub<br />
doua obiective in cadrul Politicii de Coeziune:<br />
‣ obiectivul „Convergenta”<br />
‣ obiectivul „Cooperarare teritoriala Europeana”.<br />
Eligibilitatea in cadrul Obiectivului „Convergenta”<br />
Asistenta financiara structurala va fi acordata pe baza unui cadru multianual de<br />
planificare strategica, in acord cu politicile si prioritatile Comunitatii, de aceste<br />
principii tinandu-se seama in elaborarea Cadrului National Strategic de<br />
Referinta (CNSR) si a programelor operationale.<br />
La baza CNSR se afla Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND), care a<br />
fost conceput ca instrument prin care Romania urmareste sa recupereze cat<br />
mai rapid decalajele in dezvoltarea socio-economica fata de UE.<br />
CNSR face legatura intre prioritatile nationale de dezvoltare, stabilite in Planul<br />
National de Dezvoltare, si prioritatile la nivel european - Orientarile Strategice<br />
Comunitare (OSC) privind Coeziunea 2007-2013 si Liniile Directoare Integrate<br />
ale UE pentru Crestere Economica si Locuri de Munca 2005-2008.<br />
Programele Operationale reprezinta instrumentele de management pentru<br />
implementarea axelor prioritare din cadrul CNSR:<br />
1. Programul Operational Sectorial de Transport;<br />
INHGA – DGA 131
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
2. Programul Operational Sectorial de Mediu;<br />
3. Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii<br />
Economice;<br />
4. Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane;<br />
5. Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Capacitatii<br />
Administrative;<br />
6. Programul Operational Sectorial pentru Asistenta Tehnica;<br />
7. Programul Operational Regional (complementar Programelor<br />
Sectoriale).<br />
Eligibilitatea in cadrul Obiectivului „Cooperare Teritoriala Europeana” sub<br />
3 componente:<br />
1. Cooperare transfrontaliera<br />
‣ Dezvoltarea sistemelor de infrastructura fizica (imbunatatirea<br />
infrastructurii de transport, a retelelor si serviciilor de informare si<br />
comunicare, realizarea interconexiunii sistemelor energetice, de apa<br />
si reciclarea deseurilor).<br />
‣ Intarirea conexiunilor/relatiilor economice intre regiunile invecinate<br />
pentru a sustine impreuna dezvoltarea economica durabila a zonei<br />
(dezvoltarea cooperarii in domeniile IMM, turism si comertul de<br />
granita, promovarea integrarii pietelor locale ale fortei de munca).<br />
‣ Realizarea coeziunii sociale si culturale intre comunitatile si cetatenii<br />
de pe ambele parti ale granitei (dezvoltarea utilizarii in comun a<br />
infrastructurii din domeniile sanatate, cultura si educatie).<br />
‣ Solutionarea in comun a unor amenintari similare si simultane din<br />
partea factorilor de mediu (prevenirea inundatiilor, alunecarilor de<br />
teren, eroziunii solului, realizarea unor sisteme de avertizare si<br />
control a riscurilor naturale si tehnologice).<br />
‣ Granita Romania-Bulgaria va deveni granita interna a UE, odata cu<br />
aderarea celor doua state, in 2007.<br />
La nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, in cadrul acestei componente vor fi eligibile<br />
judetele Dolj, Mehedinti si Olt.<br />
2. Cooperare transnationala<br />
In urma divizarii recente a spatiului CADSES, intregul teritoriu al Romaniei va<br />
face parte din spatiul Dunare Balcani (CADSES sud), alaturi de state precum<br />
Austria, Ungaria, Bulgaria, Slovenia, Grecia si unele regiuni din Italia si<br />
Slovacia.<br />
INHGA – DGA 132
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Temele majore in jurul carora se vor dezvolta proiecte in aceasta zona sunt:<br />
managementul apei (in special fluviul Dunarea), siguranta maritima (Marea<br />
Neagra), prevenirea inundatiilor, cercetare-dezvoltare, inovare si retele IMM.<br />
3. Cooperarea interregionala vizeaza programe si proiecte cu orice regiuni din<br />
Uniunea Europeana, cu conditia ca beneficiarii sa fie din trei regiuni localizate in<br />
trei state membre sau din trei tari, din care cel putin doua sunt state membre.<br />
Actiunile eligibile in cadrul acestei componente se refera la: incurajarea<br />
schimbului de experienta si de bune practici referitor la dezvoltarea urbana,<br />
modernizarea serviciilor publice, incluziune sociala, antreprenoriat; efectuarea<br />
de studii si colectarea de date in domenii de interes comun.<br />
Eligibilitatea in cadrul Politicii Agricole Comune<br />
Masurile privind dezvoltarea rurala sunt prevazute in cadrul Planului National<br />
Strategic de Dezvoltare Rurala, care urmeaza sa fie implementat prin<br />
Programul National de Dezvoltare Rurala, acesta din urma finantat din Fondul<br />
European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) in cadrul Politicii<br />
Agricole Comune.<br />
Parteneri institutionali si socio-economici. Importanta realizarii PDR 2007-<br />
2013.<br />
Hotararea de Guvern 1115/2004 reglementeaza cadrul partenerial prin care<br />
Agentiile pentru Dezvoltare Regionala, institutiile si organismele publice si<br />
private stabilesc obiectivele prioritare de dezvoltare pe termen mediu, stipuland,<br />
printre altele, si faptul ca Agentia pentru Dezvoltare Regionala asigura<br />
presedintia si secretariatul Comitetului regional pentru elaborarea Planului de<br />
Dezvoltare Regionala (CRP). Realizarea PDR 2004 - 2006 a constituit premiza<br />
crearii unui parteneriat real intre diferitii actori implicati in dezvoltarea regionala.<br />
A fost de asemenea ultimul PDR elaborat inainte de aderarea Romaniei la UE,<br />
fiind un exercitiu pentru realizarea documentelor de programare viitoare.<br />
Prin elaborarea PDR si a Strategiei de dezvoltare pentru perioada 2007-2013<br />
se creeaza cadrul de planificare care sta la baza stabilirii eligibilitatii proiectelor<br />
ce vor fi finantate in regiune prin diferite programe. Partenerii regionali, precum<br />
si alte institutii, manifesta interes fata de continutul PDR, acesta constituind<br />
punctul de plecare in elaborarea altor documente de programare sectoriale si<br />
subsectoriale regionale:<br />
‣ Planul Regional de Actiune pentru Mediu;<br />
‣ Planul Regional pentru Gestionarea Deseurilor;<br />
‣ Planul Regional de Actiune pentru Invatamantul Profesional si<br />
Tehnic;<br />
‣ Planul Regional pentru Ocuparea Fortei de Munca.<br />
INHGA – DGA 133
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Strategia de dezvoltare regionala este corelata cu politicile si reglementarile<br />
comunitare, precum si cu strategiile de dezvoltare la nivel national, obiectivele<br />
sale prioritare fiind orientate in principal spre domeniile de interventie ale<br />
Instrumentelor Structurale si ale fondurilor europene care finanteaza<br />
dezvoltarea rurala si pescuitul.<br />
Obiectivul general al strategiei de dezvoltare socio-economica pentru<br />
2007- 2013 este de a aduce Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la nivelul<br />
mediei din Romania, sau nu mai – putin de 95% din aceasta valoare. Obiectivul<br />
general de mai sus poate fi atins prin:<br />
1) crearea de noi locuri de munca avand in vedere scaderea numarului<br />
de lucratori din agricultura si alte cateva sectoare industriale;<br />
2) cresterea atractivitatii regionale si dezvoltarea durabila a regiunii prin<br />
imbunatatirea infrastructurii, valorificarea zonelor urbane si a<br />
potentialului turistic;<br />
3) cresterea competitivitatii regionale prin sprijinirea intreprinderilor,<br />
dezvoltarea infrastructurii si calificarea resurselor umane.<br />
Pe langa investitii considerabile, pentru realizarea obiectivelor prevazute sunt<br />
stabilite urmatoarele prioritati:<br />
1. sprijinul pentru cresterea competitivitatii economice in sectorul privat;<br />
2. modernizarea si dezvoltarea infrastructurii regionale;<br />
3 dezvoltarea turismului si valorificarea patrimoniului natural si a<br />
mostenirii cultural-istorice;<br />
4. dezvoltarea resurselor umane in sprijinul unei ocupari durabile si<br />
imbunatatirea serviciilor sociale;<br />
5. dezvoltarea zonelor rurale si montane;<br />
6. protectia si imbunatatirea calitatii mediului.<br />
Obiectivele strategiei de dezvoltare regionala<br />
Obiectiv general - Obiectivul general al strategiei de dezvoltare socio -<br />
economica pentru 2007-2013 este de a aduce PIB pe cap<br />
de locuitor conform mediei din Romania (sau nu mai mic<br />
de – 5% din media din Romania)<br />
Obiective specifice: crearea de noi locuri de munca avand in vedere scaderea<br />
numarului de lucratori din agricultura si alte cateva<br />
sectoare industriale; cresterea atractivitatii regionale si<br />
dezvoltarea durabila a regiunii prin imbunatatirea<br />
infrastructurii, valorificarea zonelor urbane si a<br />
potentialului turistic; cresterea competitivitatii regionale<br />
INHGA – DGA 134
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
PRIORITATI<br />
2. Modernizarea si dezvoltarea<br />
infrastructurii regionale<br />
3. Dezvoltarea turismului si<br />
valorificarea patrimoniului<br />
natural si a mostenirii culturalistorice<br />
5. Dezvoltarea zonelor rurale<br />
si montane<br />
6. Protectia si imbunatatirea<br />
calitatii mediului<br />
Prioritatile de Dezvoltare Regionala<br />
prin sprijinirea intreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii si<br />
calificarea resurselor umane.<br />
MASURI<br />
2.2. Imbunatatirea infrastructurii de utilitati<br />
(alimentarea cu apa, retele de canalizare, gaze<br />
naturale si termoficare)<br />
2.5. Reabilitarea zonelor urbane, (inclusiv zone verzi,<br />
mosteniri culturale si istorice, sport si activitati<br />
recreative, site-uri industriale deteriorate si<br />
abandonate, parcari, zone pietonale, control trafic,<br />
parcuri)<br />
2.7. Imbunatatirea infrastructurii energetice si<br />
valorificarea resurselor regenerabile de energie<br />
3.1 Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii de turism<br />
3.2 Cresterea atractivitatii turismului in regiune,<br />
dezvoltarea<br />
5.2. Diversificarea economiei rurale si dezvoltarea<br />
spatiului rural<br />
5.3. Dezvoltarea economica durabila a exploatatiilor<br />
forestiere si a zonelor montane<br />
5.5. Dezvoltarea pescuitului durabil si a acvaculturii<br />
6.1. Extinderea utilizarii sistemelor de tratare a apelor<br />
uzate<br />
6.2. Extinderea si modernizarea sistemelor de<br />
gestionare a deseurilor<br />
6.3. Protejarea biodiversitatii (dezvoltarea si<br />
managementul habitatelor florei si faunei) si a ariilor<br />
protejate<br />
6.4. Dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare a<br />
mediului si interventie rapida<br />
6.5. Reducerea impactului negativ asupra mediului<br />
generat de centralele de energie electrica si termica<br />
invechite<br />
6.6. Reabilitarea siturilor industriale si militare poluate<br />
6.7 Imbunatatirea infrastructurii adecvate prevenirii<br />
riscurilor naturale de mediu<br />
A doua prioritate regionala este modernizarea si dezvoltarea<br />
infrastructurii regionale: aceasta vizeaza reducerea deficitului infrastructurii,<br />
urmarind imbunatatirea competitivitatii sistemului regional ca si a calitatii vietii in<br />
regiune.<br />
INHGA – DGA 135
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Interventia va contribui la: imbunatatirea infrastructurii de transport (drumuri,<br />
aeroporturi, porturi, cai ferate); imbunatatirea infrastructurii sociale si de<br />
educatie prin modernizarea si dotarea institiilor de invatament de toate<br />
nivelurile, a unitatilor sanitare si serviciilor medicale; crearea si/sau<br />
imbunatatirea structurilor de sprijinire a afacerilor si a infrastructurii aferente<br />
acestora; dezvoltarea si extinderea infrastructurii utilitatilor si infrastructurii<br />
energetice (alimentare cu apa, reteaua de canalizare apa, alimentare cu gaze<br />
naturale) si a infrastructurii energetice (retele de transport si capacitati de<br />
productie a energiei electrice si termice); reabilitarea mediului urban,<br />
conservarea resurselor culturale si arhitectonice din regiune, inclusiv a celor<br />
localizate in zonele urbane si sub-urbane; cresterea capacitatii regionale de a<br />
furniza servicii pentru afaceri si institutii publice si imbunatatirea infrastructurii<br />
de cercetare-dezvoltare;<br />
A sasea prioritate regionala este protectia si imbunatatirea calitatii<br />
mediului, vizand imbunatatirea calitatii vietii in regiune.<br />
Se are in vedere imbunatatirea infrastructurii de mediu prin: efectuarea de<br />
lucrari in scopul prevenirii si reducerii riscurilor legate de dezastrele<br />
hidrogeologice (realizarea unor poldere, lucrari de indiguire, regularizarea<br />
cursurilor de apa, modernizarea si dezvoltarea sistemelor informationale pentru<br />
avertizare-alarmare in timp real a populatiei, elaborarea hartilor de risc la<br />
inundatii si introducerea lor in planurile de urbanism general, realizarea cu<br />
prioritate de amenajari, lacuri de acumulare, lucrari de desecare - drenaj);<br />
dezvoltarea colectarii diferentiate a deseurilor menajere si a deseurilor<br />
industriale si reutilizarea acestora; managementul deseurilor<br />
(construirea/reabilitarea statiilor de epurare a apelor uzate,<br />
construirea/modernizarea facilitatilor de apa si apa uzata in zone specifice,<br />
dezvoltarea sistemelor de<br />
management al diverselor tipuri de deseuri); protejarea biodiversitatii<br />
(dezvoltarea si managementul habitatelor si faunei comunitare) si a ariilor<br />
protejate; reabilitarea siturilor industriale si militare poluate.<br />
Prioritatea regionala 2 - Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii<br />
regionale<br />
POS Mediu - Axa Prioritara 1 Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa<br />
si apa uzata<br />
POR - Axa Prioritara 1: Imbunatatirea infrastructurii regionale de transport;<br />
Axa Prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii sociale regionale si locale; Axa<br />
Prioritara 5: Dezvoltare urbana durabila.<br />
Impact anticipat: reducerea impactului negativ al transportului asupra mediului<br />
la nivel regional; cresterea fluxului de pasageri/marfuri pe an; cresterea<br />
atractivitatii investitiilor in mediul rural/urban; cresterea atractivitatii/ imaginii<br />
zonelor urbane pentru investitii straine.<br />
INHGA – DGA 136
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Strategia regionala: Imbunatatirea competitivitatii sistemelor regionale prin<br />
reducerea deficitului infrastructurii regionale.<br />
Masura 2.1 - Imbunatatirea infrastructurii de transport, inclusiv cea<br />
transfrontaliera<br />
Clasificare UE: 315 Porturi, 316 Cai navigabile<br />
Obiectivul masurii: Modernizarea, completarea si re-organizarea legaturilor<br />
fizice pe teritoriul regional – cai ferate, drumuri,<br />
aeroporturi, porturi, logistica de transport pentru<br />
imbunatatirea mobilitatii in cadrul regiunii.<br />
Fundamentare: Regiunea Oltenia este traversata de trei 3 Axe prioritare ale<br />
retelei europene de transport (TEN-T): Axa prioritara 7 rutiera (fostul coridor IV<br />
pan-european), Axa prioritara 18 fluviul Dunarea (fostul coridor VII paneuropean),<br />
Axa prioritara 22 (feroviara). In regiune exista 4 drumuri europene:<br />
E70, E79, E81, E574.<br />
Cele 5 porturi fluviale care apartin regiunii Oltenia: Orsova, Drobeta Turnu-<br />
Severin, Calafat, Bechet si Corabia necesita modernizare in vederea cresterii<br />
capacitatii.<br />
In regiune exista un singur aeroport, amplasat la sapte kilometri de centrul<br />
orasului Craiova, pe soseaua Craiova-Bucuresti,aflat in proprietatea Consiliului<br />
Judetean Dolj si deservind practic intreaga regiune; acesta necesita<br />
modernizare pentru a se alinia standardelor internationale tehnice si de<br />
siguranta.<br />
Oltenia are o retea de 2539 km de astfel de strazi (10,15% din totalul retelei<br />
nationale), din care 1555 km sunt modernizati (10,61% din totalul de km la nivel<br />
national modernizati).<br />
Operatiuni indicative: reabilitarea si modernizarea porturilor regionale.<br />
Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica locala<br />
si centrala<br />
Masura 2.2 - Imbunatatirea infrastructurii de utilitati (alimentarea cu apa,<br />
retele de canalizare, gaze naturale si termoficare)<br />
Clasificare UE: 344 Apa potabila (captare, tratare si distributie) 345 Canalizare<br />
si purificare apa<br />
Obiectiv: Extinderea si modernizarea sistemelor de distributie a apei potabile,<br />
de tratare si eliminare a apelor uzate, generate de zonele urbane,<br />
precum si cele rezultate de la unitatile industriale, a sistemului de<br />
colectare a apelor uzate si a celor pluviale, conectarea unui numar<br />
cat mai mare de localitati la sistemul de alimentare cu gaze naturale<br />
si energie termica, reducerea emisiilor poluante ale centralelor<br />
INHGA – DGA 137
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
termice si electrice invechite, ameliorarea concentratiilor poluantilor la<br />
nivelul aerului si solului<br />
Fundamentare: lungimea retelei de alimentare cu apa a regiunii Oltenia este<br />
de 3969 km (penultimul loc intre regiuni), 8,8 % din totalul national de 44987<br />
km; de asemenea, regiunea are cel mai mic numar de localitati alimentate cu<br />
apa din Romania-174, exceptand Bucuresti. Regiunea Oltenia se plaseaza pe<br />
ultimul loc in Romania in ceea ce priveste procentul de apa furnizata prin<br />
utilizarea de apometre: 61,5%, comparativ cu 75,3% la nivel national.<br />
Cu o lungime a retelei de canalizare regionala de 1466 km, regiunea Oltenia<br />
ocupa ultimul loc intre regiuni. De asemenea, exceptand regiunea Bucuresti,<br />
are cel mai mic nr. de localitati conectate.<br />
In Romania, judetul Dolj se numara printre judetele cu cel mai mic numar de<br />
localitati cu retea de canalizare din tara. In special, in Craiova, statia de epurare<br />
a apei inca nu functioneaza, apele reziduale provenind de la populatie si de la<br />
unitatile industriale fiind deversate intr-un canal colector care este partial<br />
acoperit si care traverseaza orasul, deversandu-se apoi in raul Jiu, care se<br />
varsa la randul sau in Dunare. In celelalte orase ale regiunii nu exista statii de<br />
epurare a apei, apele reziduale deversandu-se direct in raurile Olt, Jiu sau in<br />
Dunare.<br />
Regia de canalizare beneficiaza de un proiect in cadrul programului ISPA, prin<br />
care se urmareste construirea si darea in functiune a unei noi statii de epurare a<br />
apei si a unui nou canal colector in Craiova. Municipiile Ramnicu Valcea si<br />
Drobeta Turnu - Severin vor beneficia de lucrari de reabilitare a sistemului de<br />
alimentare cu apa, a sistemului de canalizare si a statiei de tratare a apelor<br />
reziduale in valoare de 29000000,00 Euro, respectiv 41600000,00 Euro<br />
finantate din programul ISPA, memorandumul de finantare pentru aceste<br />
proiecte fiind semnate la 6 decembrie 2004.<br />
Lungimea retelei de furnizare a gazelor naturale este de 1706 km, reprezentand<br />
6,59 % din lungimea retelei de gaze naturale la nivel national (25879 km), si<br />
plaseaza regiunea Oltenia pe penultimul loc in tara, inaintea Regiunii Sud Est.<br />
Cu un numar de 21 localitati in care se distribuie energie termica, Oltenia se<br />
plaseaza pe locul 7 in Romania.<br />
Reteaua de termoficare este veche si genereaza pierderi platite de catre<br />
populatie. Centralele electrice si termice invechite au emisii de noxe si deseuri<br />
solide ce afecteaza calitatea mediului inconjurator si starea de sanatate a<br />
populatiei.<br />
Operatiuni indicative: apa - constructia/modernizarea surselor de apa in<br />
vederea potabilizarii; constructia/reabilitarea statiilor de tratare a apei potabile;<br />
extinderea retelelor de distributie a apei potabile si a sistemelor de canalizare.<br />
Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica locala.<br />
INHGA – DGA 138
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Indicatori ai rezultatelor: apa potabila - numar de gospodarii deservite de<br />
retelele noi/imbunatatite; canalizare - numar de gospodarii deservite de retelele<br />
noi/imbunatatite.<br />
Indicatori output: apa potabila - numar de consumatori conectati la retelele noi<br />
sau modernizate, imbunatatirea capacitatiii statiilor de tratare si epurare a apei<br />
(m 3 ); canalizare - km conducte de apa si canalizare construiti/modernizati.<br />
Masura 2.7 - Imbunatatirea infrastructurii energetice si valorificarea<br />
resurselor regenerabile de energie<br />
Clasificare UE: 332 Surse de energie regenerabile (energie solara, eoliana,<br />
hidroelectrica, biomasa)<br />
Obiectivul masurii: reducerea intensitatii energetice prin cresterea eficientei<br />
energetice pe intregul lant - resurse naturale, producere,<br />
transport, distributie si utilizare finala a energiei electrice<br />
si termice.<br />
Fundamentare: sectorul energetic din regiunea Sud - Vest Oltenia reprezinta o<br />
infrastructura strategica de baza a economiei regionale si nationale,<br />
fundamentala pentru dezvoltarea acesteia (71,57% din totalul productiei<br />
hidroelectrice nationale era produs aici in 2001). Dezvoltarea si modernizarea<br />
sectorului energetic reprezinta baza dezvoltarii si modernizarii industriei si in<br />
principal a industriei prelucratoare, care la randul ei este principalul producator<br />
de piese de schimb si componente pentru buna functionare a instalatiilor<br />
energetice. Avand in vedere rolul capital detinut de regiunea Sud - Vest Olenia<br />
in acest sector, cresterea competitivitatii sectorului energetic trebuie sa<br />
reprezinte un obiectiv esential al economiei regionale. Industria de energie<br />
electrica si termica, gaze si apa inregistreaza in ultimii ani pierderi de locuri de<br />
munca (de la 14% in 2000 la 10% in 2003), acest trend fiind mai pronunatat in<br />
judetele Dolj si Valcea si mai putin pronuntat in Mehedinti, unde fluctueaza.<br />
Procentul mare de populatie ocupata in acest sector in judetele Mehedinti (16%<br />
in 2003) si Gorj (14% in 2002) sunt consecinta ponderii importante a industriei<br />
energetice in economia acestor judete.<br />
Operatiuni indicative: construirea de noi capacitati de producere a energiei<br />
electrice si termice, pentru retehnologizarea, modernizarea si reabilitarea celor<br />
existente in scopul cresterii eficientei energetice (centrale/grupuri de producere<br />
a energiei electrice si termice, centrale/grupuri de cogenerare, turboagregate);<br />
extinderea si modernizarea retelelor de distributie a energiei electrice si termice,<br />
in scopul reducerii pierderilor in retea si realizarea in conditii de siguranta si<br />
continuitate a serviciului de distributie, realizarea de investitii in noi capacitati de<br />
producere a energiei electrice si termice prin valorificarea resurselor energetice<br />
eoliene, hidroenergetice, solare, a biomasei si a resurselor geotermale si<br />
modernizarea celor existente.<br />
INHGA – DGA 139
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica,<br />
sectorul privat.<br />
Masura 3.1 - Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii de turism<br />
Clasificare EU: 171 investitii materiale pentru turisa (servicii de cazare si<br />
alimentatie publica pentru turisti, alte facilitati)<br />
Obiectivul masurii: Masura vizeaza dezvoltarea infrastructurii turistice in<br />
scopul de a creste atractivitatea regiunii Oltenia ca o destinatie turistica, prin<br />
restaurarea si valorificarea patrimoniului istoric si cultural, crearea, dezvoltarea<br />
si modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a<br />
resurselor naturale cu potential turistic, reabilitarea, extinderea si dotarea<br />
structurilor de cazare cu utilitatile conexe, precum si a facilitatilor de recreere.<br />
Fundamentare: potentialul turistic al regiunii este diversificat: arii protejate,<br />
parcuri naturale, munti, pesteri, zone rurale nepoluate, ape minerale si statiuni<br />
balneare, pescuit si vanatoare, atractii culturale.<br />
Regiunea este a doua in Romania, dupa Moldova, privind numarul manastirilor<br />
si lacaselor de cult, teritoriul sau fiind bogat in resurse minerale cum ar fi apele<br />
minerale si beneficiind de o biodiversitate unica.<br />
Cu toate acestea, desi judetul Valcea ocupa locul 3 pe tara din punctul de<br />
vedere al capacitatii de cazare functionale si locul 2 pe tara din punctul de<br />
vedere al numarului de innoptari, iar judetele din nordul Olteniei dispun de un<br />
mediu natural inca neatins format din munti, dealuri si zone rurale – sectorul<br />
turistic inregistreaza o discrepanta intre potentialul sau si nivelul de exploatare:<br />
in 2004, doar 26,57% din capacitatea de cazare existenta a fost functionala, cu<br />
o rata de ocupare de 44,5%. Este de mentionat ca acesta este superioara<br />
mediei nationale, urmare a procesului de privatizare.<br />
In judetul Valcea tendintele descrescatoare sunt atenuate de asa numitul turism<br />
social, care reprezinta fluxul de turisti care viziteaza regiunea multumita<br />
subventiilor sociale de la bugetul de stat. De fapt, cazarea in statiunile balneoclimaterice<br />
este subventionata pentru persoane care sufera de anumite boli si<br />
pentru batrani. Acest segment de turism este prin definitie caracterizat prin<br />
cheltuieli reduse.<br />
Operatiuni indicative: instalatii, echipamente si dotari pentru asigurarea<br />
necesarului de apa si pentru evacuarea apelor pluviale si menajere; dezvoltarea<br />
retelelor de captare si /sau transport a izvoarelor minerale si saline cu potential<br />
terapeutic (ape minerale, lacuri si namoluri terapeutice, gaze terapeutice,<br />
factorii sanogeni de la nivelul grotelor si salinelor); amenajarea, modernizarea,<br />
dotarea (inclusiv cu utilitati) a bazelor de tratament din statiunile balneo -<br />
climaterice, inclusiv a salinelor terapeutice; refacerea parcurilor balneare,<br />
parcuri – gradina; amenajare piscine, stranduri, bazine de kinetoterapie;<br />
amenajarea de porturi turistice, inclusiv a debarcaderelor amplasate pe lacuri<br />
INHGA – DGA 140
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
de agrement; amenajari specifice sporturilor nautice; amenajari pentru<br />
practicarea pescuitului sportiv.<br />
Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: autoritati ale administratiei<br />
publice locale si centrale, societati comerciale, persoane juridice care nu sunt<br />
agenti economici.<br />
Prioritatea regionala 5 - Dezvoltarea zonelor rurale si montane<br />
Impact anticipat: reducerea ponderii populatiei ocupate in agricultura<br />
Strategia regionala: modernizarea sectorului agricol si diversificarea<br />
activitatilor agricole altele decat agricultura, prin valorificarea particularitatilor si<br />
resurselor locale naturale, ambientale (patrimoniu piscicol, silvic, biodiversitatea<br />
etc.), a patrimoniului cultural (obiective culturale, traditii si experiente<br />
profesionale acumulate), dezvoltarea turismului si a altor sectoare productive<br />
locale (artizanat, vinurile de marca, produse ecologice, produse rezultate din<br />
prelucrarea lemnului, a pestelui etc.), dezvoltarea capitalului uman si crearea de<br />
noi specializari.<br />
Masura 5.2 - Diversificarea economiei rurale si dezvoltarea spatiului rural<br />
Clasificare UE: 1305 Servicii de baza pentru economia rurala si populatie,<br />
1306 Renovarea si dezvoltarea satelor, precum si protectia si conservarea<br />
patrimoniului rural, 1308 Gestionarea resurselor de apa in agricultura, 1312<br />
Protectia mediului inconjurator in perspectiva conservarii terenurilor, padurilor si<br />
peisajului, precum si ameliorarea conditiilor pentru animale.<br />
Obiectivul: modernizarea economiei rurale prin diversificarea activitatilor<br />
economice altele decat agricultura, mentinerea si imbunatatirea<br />
structurilor sociale si economice in scopul imbunatatirii vietii din<br />
spatiul rural.<br />
Fundamentare: agricultura de subzistenta desfasurata pe suprafete reduse si<br />
utilizand tehnologii depasite, reprezinta ocupatia cvasiprezenta in spatiul rural<br />
iar saracia rurala constituie un obstacol in calea dezvoltarii si diversificarii. Se<br />
constata un decalaj important de dezvoltare intre zonele rurale si cele urbane.<br />
Operatiuni indicative: dezvoltarea serviciilor si ofertei turistice (echitatie,<br />
pescuit sportiv, etc.); reabilitarea si valorificarea patrimoniului cultural (istoric,<br />
arhitectonic, monumental si religios) al spatiului rural; instalarea serviciilor de<br />
baza in raport cu infrastructura la scara mica locala (drumuri comunale de<br />
legatura intre localitati, telecomunicatii, transport, energie si infrastructura de<br />
apa ca servicii de baza la scara mica).<br />
Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: IMM-uri din sectorul agricol,<br />
autoritati locale comunale<br />
Masura 5.3 - Dezvoltarea economicã durabilã a exploatatiilor forestiere si<br />
a zonelor montane<br />
INHGA – DGA 141
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Clasificare UE: 121 Investitii in silvicultura, 125 Refacerea potentialului silvic in<br />
urma pagubelor provocarte de dezastre naturale si incendii si introducerea unor<br />
instrumente adecvate de prevenire, 126 Impadurirea terenurilor ne-agricole,<br />
127 Imbunatatirea / mentinerea stabilitatii ecologice a padurilor de protectie,<br />
1301 Ameliorarea terenurilor, 1312 Protectia mediului inconjurator in<br />
perspectiva conservarii terenurilor, padurilor si peisajului, precum si ameliorarea<br />
conditiilor pentru animale.<br />
Obiectivul masurii: dezvoltarea exploatatiilor forestiere si managementul<br />
durabil al terenurilor forestiere in vederea conservarii<br />
peisajului natural, imbunatatirii conditiilor de mediu si<br />
diminuarii procesului de depopulare semnalat in anumite<br />
zone (ex. zona montana, zonele cu handicapuri<br />
naturale).<br />
Fundamentare: Oltenia este o regiune rurala: ponderea populatiei pe medii<br />
este de 47,2% in mediul urban fata de 52,8% in mediul rural. (Romania – 54,9<br />
% in mediul urban fata de 45,1% in mediul rural), judetele cu cel mai mare<br />
numar de locuitori in mediul rural fiind Olt (59,6%), Gorj (53%) si Valcea (55%).<br />
In anul 2004, la nivelul Regiunii Oltenia, din totalul populatiei ocupate 42%<br />
activa in sectorul agricol; contributia sectorului agricol la formarea produsului<br />
intern brut regional era de 14,37%.<br />
Zonele rurale cuprind un numar mare de zone muntoase in judetele Mehedinti,<br />
Gorj si Valcea.<br />
Operatiuni indicative: investitii in crearea/ modernizarea exploatatiilor<br />
forestiere; investitii in crearea/ modernizarea pepinierelor; acordarea de plati<br />
compensatorii aferente programului Natura 2000; sprijinirea prin plati pentru<br />
agro-mediu si bunastarea animalelor; acordarea de prime de impadurire a<br />
terenurilor agricole sau neagricole si de organizare a unor sisteme agroforestiere<br />
pe terenuri agricole; refacerea potentialului productiei forestiere prin<br />
introducerea de actiuni de prevenire impotriva calamitatilor naturale si<br />
incendiilor; investitii in dezvoltarea serviciilor turistice montane (drumetii,<br />
aventura montana, echitatie, pescuit sportiv, etc.).<br />
Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: IMM-uri din sectorul agricol,<br />
autoritati locale comunale<br />
Masura 5.5 - Dezvoltarea pescuitului durabil si a acvaculturii<br />
Clasificare UE: 144 Acvacultura<br />
Obiectivul masurii: modernizarea si restructurarea activitatilor din domeniul<br />
pescuitului, acvaculturii, al procesarii pestelui, in concordanta cu cerintele<br />
consumatorilor si cu standardele de calitate si siguranta alimentara. In scopul<br />
realizarii acestui obiectiv se impun dezvoltarea acvaculturii, pescuitului in apele<br />
interioare, procesarii si marketingului produselor pescaresti, modernizarea<br />
vaselor de pescuit.<br />
INHGA – DGA 142
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Context: regiunea Oltenia dispune de importante resurse piscicole, numeroase<br />
lacuri si balti propice dezvoltarii acvaculturii si pescuitului. De asemenea,<br />
traversarea regiunii de catre fluviul Dunarea, raurile Olt, Jiu, etc constituie tot<br />
atatea oprtunitati in practicarea pescuitului comercial si turistic, cat si in<br />
dezvoltarea acvaculturii.<br />
Operatiuni indicative: amenajarea de ferme de acvaculturtura (piscicultura,<br />
oistercultura, cresterea racilor, etc); modernizarea si achizitionarea de noi<br />
echipamente pentru fermele de acvacultura; prelucrare si comercializare a<br />
produselor din peste (dotari, cerificarea produselor, ambalarea si etichetarea<br />
produselor, etc); modernizarea barcilor utilizate pentru activitatea de pescuit .<br />
Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: IMM-uri, administratie<br />
publica locala, etc<br />
Indicatori ai rezultatelor: accelerarea dezvoltarii acvaculturii si a pescuitului in<br />
apele interioare.<br />
Indicatori output: volumul productiei piscicole in apele interioare; numarul<br />
noilor producatori piscicoli.<br />
Prioritatea regionala 6 - Protectia si imbunatatirea calitatii mediului<br />
POS Mediu: Axa Prioritara 1 Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa<br />
si apa uzata; Axa Prioritara 2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat<br />
al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate; Axa prioritara 3 Imbunatatirea<br />
sistemelor municipale de termoficare in localitatile cele mai afectate de poluare;<br />
Axa prioritara 4 Implementarea sistemelor adecvate de management pentru<br />
protectia naturii; Axa prioritara 5 Implementarea infrastructurii adecvate de<br />
prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc.<br />
Impact anticipat: imbunatatire a calitatii vietii/mediului; protejarea sanatatii<br />
populatiei; imbunatatire a calitatii vietii/ mediului; protejarea sanatatii populatiei;<br />
crestere in cifra neta a locurilor de munca create/pastrate.<br />
Strategia regionala: imbunatatirea infrastructurii de mediu prin: efectuarea de<br />
lucrari in scopul prevenirii si reducerii riscurilor legate de dezastrele<br />
hidrogeologice; dezvoltarea colectarii diferentiate a deseurilor menajere si a<br />
deseurilor industriale si reutilizarea acestora; managementul deseurilor,<br />
construirea/reabilitarea statiilor de epurare a apelor uzate,<br />
construirea/modernizarea facilitatilor de apa si apa uzata in zone specifice,<br />
dezvoltarea sistemelor de management al diverselor tipuri de deseuri);<br />
protejarea biodiversitatii (dezvoltarea si managementul habitatelor si faunei<br />
comunitare) si a ariilor protejate; reabilitarea siturilor industriale si militare<br />
poluate.<br />
Masura 6.1 - Extinderea utilizarii sistemelor de tratare a apelor uzate<br />
Clasificare UE: 345 Canalizare si purificare de apa<br />
INHGA – DGA 143
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectivul masurii - Dezvoltarea sistemului de tratare si eliminare a apelor<br />
uzate, generate de zonele urbane, precum si cele<br />
rezultate de la unitatile industriale.<br />
Fundamentare: conditiile precare din reteaua de colectare a apelor reziduale si<br />
lipsa statiilor de epurare determina un grad ridicat de poluare a cursurilor de<br />
apa. In momentul de fata, numai doua statii de epurare a apelor reziduale sunt<br />
in curs de realizare la Craiova si Calafat.<br />
Operatiuni indicative: constructia/reabilitarea statiilor de epurare a apelor<br />
uzate; constructia/reabilitarea facilitatilor de epurare a namolurilor; contorizare,<br />
echipament de laborator, echipamente de detectare a pierderilor.<br />
Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica.<br />
Indicatori ai rezultatelor: cresterea cantitatii de apa uzata tratata /purificata;<br />
Indicatori output: numarul statiilor de epurare construite; cantitatea de apa<br />
epurata (m 3 ).<br />
Masura 6.3 - Protejarea biodiversitatii (dezvoltarea si managementul<br />
habitatelor si faunei comunitare) si a ariilor protejate<br />
Clasificare UE: 1313 Introducerea Instrumentelor Corespunzatoare De<br />
Prevenire Pentru Protectia Mediului Privind Conservarea Terenurilor, Padurilor<br />
si a Mediului Inconjurator; dezvoltarea retelei de arii protejate, identificarea<br />
Ariilor Speciale de Conservare si desemnarea Ariilor de Protectie Speciala<br />
Avifaunistica ce vor fi incluse in reteaua europeana de arii protejate NATURA<br />
2000; monitorizarea starii si a activitatilor desfasurate in ariile protejate prin<br />
coordonarea unitara a administrarii Retelei Nationale de arii protejate.<br />
Obiectivul masurii - Conservarea diversitatii biologice, asigurarea utilizarii<br />
durabile a habitatelor naturale, a speciilor de flora si<br />
fauna salbatica si reconstructia ecologica a sistemelor<br />
deteriorate.<br />
Fundamentare: Oltenia cuprinde peste 201.000 hectare de zone protejate.<br />
Cele mai importante parcuri nationale sunt Domogled – Valea<br />
Cerna (60.000 hectare in judetele Mehedinti si Gorj), parcul natural Cozia situat<br />
in judetul Valcea, cu o suprafata de 17.000 hectare, si parcul natural Portile de<br />
Fier in judetul Mehedinti (115.000 hectare). Rezervatiile naturale si<br />
monumentele naturale, in numar de 121, nu sunt conservare adecvat.<br />
Operatiuni indicative: extinderea ariilor protejate si a rezervatiilor naturale;<br />
refacerea padurilor deteriorate, prin impaduriri care sa contribuie la pastrarea<br />
biodiversitatii si sa previna alunecarile de teren; conservarea biodiversitatii<br />
habitatelor regionale, a speciilor de pasari si animale pe cale de disparitie;<br />
promovarea unor metode moderne de mangement pentru zonele protejate si<br />
crearea de centre de informare, prezentare si de cercetare a habitatelor<br />
INHGA – DGA 144
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
naturale; elaborarea si implementarea planurilor de management pentru ariile<br />
protejate, inclusiv siturile Natura 2000 (inclusiv reconstructia ecologica,<br />
dezvoltarea infrastructurii, constientizarea publicului, achizitionarea de terenuri<br />
cu o valoare ridicata din punct de vedere al biodiversitatii pentru a deveni<br />
proprietatea statului).<br />
Masura 6.7 - Imbunatatirea infrastructurii adecvate prevenirii riscurilor<br />
naturale de mediu<br />
Obiectivul masurii - Contributia la managementul durabil al riscurilor naturale<br />
de mediu in zonele cele mai vulnerabile.<br />
Fundamentare: inundatiile si alunecarile de teren ce au afectat in ultimii ani<br />
Regiunea Oltenia au demonstrat slabiciuni atat in ceea ce priveste masurile de<br />
protectie impotriva inundatiilor si alunecarilor de teren, cat si capacitatea de<br />
raspuns in situatii de criza. Prin urmare regiunea are nevoie de un sistem de<br />
management al situatiilor de criza “pro-activ” in vederea reducerii potentialelor<br />
distrugeri si a vulnerabilitatii in fata factorilor naturali.<br />
Operatiuni indicative: lucrari de constructii si amenajari pentru prevenirea si<br />
reducerea consecintelor inundatiilor si alunecarilor de teren; realizarea hartilor<br />
de risc pentru inundatii si alunecari de teren.<br />
Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica<br />
Indicatori ai rezultatelor: populatia ce va beneficia de pe urma masurilor de<br />
protectie impotriva inudatiilor.<br />
Indicatori output: numarul proiectelor vizand masuri de protectie impotriva<br />
inundatiilor si alunecarilor de teren.<br />
Coerenta cu politicile si reglementarile europene<br />
Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana este un proces cu caracter continuu<br />
care se va desfasura si ulterior datei oficiale a aderarii si care implica o<br />
dezvoltare socio - economica durabila a tarii noastre.<br />
In acest sens, sprijinul comunitar alocat prin implementarea Politicii de<br />
Coeziune si a Politicii Agricole Comune in concordanta cu principiul dezvoltarii<br />
regionale echilibrate la nivel de stat membru, joaca un rol cheie.<br />
Asistenta financiara va fi acordata cu respectarea unui cadru multianual de<br />
planificare, care contine prioritatile, procesul decizional de finantare si de<br />
management al acesteia, organizat in mai multe etape, corespunzator<br />
urmatoarei perioade de programare, respectiv 2007 - 2013.<br />
Ea este de asemenea complementara masurilor de dezvoltare adoptate de<br />
statul<br />
membru la scala nationala, regionala si locala, fiind orientata in acord cu<br />
politicile si prioritatile Comunitatii, de aceste principii tinandu-se seama in<br />
INHGA – DGA 145
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
elaborarea Cadrului National Strategic de Referinta (CSNR) si a programelor<br />
operationale.<br />
La baza CSNR se afla Planul National de Dezvoltare 2007 - 2013 (PND), care a<br />
fost dezvoltat ca si instrument prin care Romania urmareste sa recupereze cat<br />
mai rapid decalajele in dezvoltarea socio-economica fata de UE.<br />
Dezvoltare durabila<br />
Dezvoltarea durabila reprezinta o tema orizontala care a fost luata in<br />
considerare la nivelul fiecarei prioritati in cadrul PDR 2007 - 2013, avand in<br />
vedere necesitatea dezvoltarii socio-economice armonioase in conditiile<br />
protejarii mediului inconjurator.<br />
Astfel, se incurajeaza dezvoltarea activitatilor economice prin achizitionarea si<br />
utilizarea de catre intreprinderi a tehnicilor si tehnologiilor moderne, nepoluante,<br />
valorificarea resurselor regenerabile de energie.<br />
Se au in vedere de asemenea prioritatile Strategiei Europene de Dezvoltare<br />
Durabila<br />
in vederea atingerii standardelor adecvate de alimentare cu apa si cresterea<br />
accesului populatiei la serviciile de apa si canalizare, precum si prin utilizarea<br />
unor sisteme de management integrat al deseurilor.<br />
Coerenta cu politicile nationale<br />
Fundamentarea si continutul prioritatilor regionale s-au stabilit tinand seama de<br />
politicile sectoriale si obiectivele acestora pe termen mediu, statuate prin<br />
strategiile de dezvoltare la nivel national, a caror implementare va fi realizata<br />
prin programele operationale.<br />
De asemenea, s-au avut in vedere prevederilor urmatoarelor acte<br />
normative: Legea 203 / 2003 privind realizarea, dezvoltarea si modernizarea<br />
retelei de transport de interes national si european; Legea 350/2001 privind<br />
amenajarea teritoriului si urbanismul.<br />
INHGA – DGA 146
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
PLANUL DE DEZ<strong>VOL</strong>TARE REGIONALA A REGIUNII CENTRU 2007-2013<br />
Analiza economico-sociala a regiunii<br />
Descriere generala<br />
Caracteristici fizico-geografice<br />
Regiunea de Dezvoltare Centru este<br />
situata in zona centrala a Romaniei, in<br />
interiorul marii curburi a Muntilor<br />
Carpati, pe cursurile superioare si<br />
mijlocii ale Muresului si Oltului, fiind<br />
strabatuta de meridianul de 25 0<br />
longitudine estica si paralela de 46 0<br />
latitudine nordica.<br />
Prin pozitia sa geografica, Regiunea<br />
Centru realizeaza conexiuni cu 6 din<br />
celelalte 7 regiuni de dezvoltare,<br />
inregistrandu-se distante aproximativ<br />
egale din zonal ei centrala pana la<br />
punctele de trecere a frontierelor<br />
In nord se invecineaza cu regiunea 6 Nord - Vest, la nord - est cu regiunea 1<br />
Nord-Est, la est cu regiunea 2 Sud - Est, la sud cu regiunea 3 Sud si regiunea 4<br />
Sud-Vest, la vest cu regiunea 5 Vest. Regiunea Centru este formata din<br />
judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu si are o suprafata<br />
totala de 34100 km 2 , ceea ce reprezinta 14,31% din suprafata tarii.Ca<br />
suprafata, depaseste unele tari europene cum ar fi Albania, Luxemburgul,<br />
Macedonia, Slovenia si Republica Moldova.<br />
Situatia socio-economica a regiunii<br />
Datele economice ale regiunii indica un relativ echilibru de ansamblu al celor<br />
trei sectoare: primar, secundar si tertiar.<br />
Structura si repartitia principalelor activitati economice pe cuprinsul suprafetei<br />
regiunii au fost determinate de varietatea resurselor naturale, de pozitia<br />
geografica si de traditia existenta in prelucrarea acestor resurse. Prezenta<br />
activitatilor mestesugaresti in aceste tinuturi este semnalata inca din antichitate,<br />
primele organizari industriale fiind realizate inca din Evul Mediu, iar acumularile<br />
ulterioare au creat premisele aparitiei unor centre industriale puternice,<br />
reprezentate prin majoritatea ramurilor industriale.<br />
In cadrul Regiunii Centru industria are vechi traditii datorita existentei variatelor<br />
bogatii naturale si a unor conditii social-istorice specifice.<br />
INHGA – DGA 147
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Breslele – organizate si specializate pe meserii – au fost primele forme<br />
economice consemnate de documente inca din secolul XIV si ele au contribuit<br />
la dezvoltarea aglomerarilor urbane, viitoarele cetati orasenesti Brasov, Sibiu,<br />
Sighisoara, Medias, Cisnadie si altele.<br />
Ca pondere in economia regiunii se remarca in primul rand activitatile<br />
industriale, urmate de cele agro-silvice si cele de servicii.<br />
Profilul industrial al regiunii este dat de industria constructiilor de masini si a<br />
prelucrarii metalelor, chimica, materialelor de constructii, lemnului, extractiva,<br />
textila si alimentara.<br />
O caracteristica deosebita pe care o prezinta economia regiunii este ca aici sunt<br />
reprezentate aproape toate ramurile industriei.<br />
Unitatile industriale sunt amplasate in general, in localitatile urbane, si in cazul<br />
multor orase mici dau acestor localitati un caracter monospecializat.<br />
Resurse hidrografice<br />
Reteaua hidrografica este bogata, fiind formata din cursurile superioare si<br />
mijlocii ale Muresului si Oltului si din afluentii acestora, dintre care ii mentionam<br />
pe cei mai importanti: Tarnavele, Sebesul, Cugirul, Ariesul, Ampoiul (afluenti ai<br />
Muresului), Raul Negru, Barsa, Cibinul (afluenti ai Oltului).<br />
Lacurile naturale sunt diverse ca geneza, cele mai cunoscute fiind lacurile<br />
glaciare din Muntii Fagaras, lacul vulcanic Sf Ana din Muntii Harghita, si Lacul<br />
Rosu format prin bararea naturala a cursului raului Bicaz. Cele mai importante<br />
lacuri antropice sunt cele de baraj de pe raurile Olt si Sebes, lacurile sarate din<br />
fostele ocne de sare de la Ocna Sibiului si Sovata (Lacul Ursu) si iazurile<br />
piscicole din Campia Transilvaniei.<br />
Sunt de mentionat resursele energetice ale Muresului, Oltului, Lotrului si<br />
Sebesului.<br />
Potentialul energetic al cursurilor repezi de munte este exploatat in principal pe<br />
cursul raurilor Sebes si Olt.<br />
Infrastructura<br />
Infrastructura tehnico-edilitara<br />
Reteaua de distributie a apei, in lungime totala de 5571 km (12,38% din<br />
lungimea pe tara), in anul 2004, este distribuita in 253 localitati din regiune, din<br />
care 56 municipii si orase si 197 comune. Ponderea localitatilor rurale echipate<br />
cu instalatii de alimentare cu apa potabila este de 57% la nivel national si 59%<br />
la nivelul Regiunii Centru. In judetul Sibiu se gasesc cele mai multe localitati<br />
rurale fara alimentare cu apa, doar 31% din localitati beneficiind de un astfel de<br />
sistem in timp ce in judetul Brasov doar 20% dintre localitati nu au retea de<br />
alimentare cu apa potabila.<br />
INHGA – DGA 148
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Consumul mediu de apa potabila/locuitor a scazut in Regiunea Centru de la<br />
112,0 m 3 in 1990 la 61 m 3 in anul 2003 (media pe tara fiind de 56,05<br />
mc/locuitor), din care pentru uz casnic 33,16 m 3 /locuitor, fata de 32,85<br />
m 3 /locuitor, media pe tara.<br />
In mediul rural, nivelul de inzestrare a localitatilor cu instalatii de alimentare cu<br />
apa potabila din reteaua publica este scazut. Mentionam faptul ca in unele<br />
orase, din cauza capacitatii reduse a instalatiilor de captare si distributie,<br />
alimentarea cu apa se face in mod discontinuu, nesatisfacand necesitatile de<br />
alimentare cu apa ale consumatorilor. La nivelul Regiunii se constata lipsa in<br />
unele orase a statiilor de epurare a apelor uzate sau existenta unor statii de<br />
epurare necorespunzatoare din punct de vedere al standardelor de calitate.<br />
Reteaua de canalizare a Regiunii Centru s-a extins de la 84 localitati in 1990 la<br />
117 localitati in anul 2004, toate cele 51 de orase din regiune dispunand de<br />
retea de canalizare.<br />
Lungimea simpla a conductelor de canalizare era la sfarsitul anului 2004 de<br />
2382,7. Doar 8,8% din reteaua de canalizare exitenta in Regiunea Centru se<br />
afla in mediul rural. Fata de anul 2000, ponderea retelei de canalizare din<br />
mediul rural, in total retea a crescut cu 1,47 procente.<br />
Situatia canalizarii arata ca la nivel national doar 13,7% din comune beneficiaza<br />
de acest tip de dotare edilitara iar in regiune 16,7%. Ponderea strazilor care au<br />
canalizare in regiune este de 51% din total strazi; comparativ, in judetele<br />
Regiunii ponderea cea mai mica este in Alba, 29,7% fata de cea mai mare in<br />
judetul Mures, 79,1% (Brasov 60%, Covasna 47%, Sibiu 49% si Harghita 44%).<br />
Alba este judetul cu cea mai slaba echipare a retelei de canalizare in mediul<br />
rural, doar 0,7% din lungimea conductelor de canalizare se afla in mediul rural<br />
in timp ce in judetul Harghita 13,5% din lungimea conductelor de canalizare<br />
existente se afla in mediul rural. Daca ne raportam la reteaua totala de<br />
distributie a apei, lungimea retelei de canalizare acopera doar 45,17% din<br />
lungimea acesteia.<br />
De aici rezulta faptul ca exista numeroase strazi, care desi au retele de<br />
distributie a apei, nu au retele de canalizare, apele uzate menajere fiind de cele<br />
mai multe ori aruncate la suprafata solului, producand fenomene de poluare.<br />
Toate localitatile urbane ale Regiunii Centru sunt echipate cu instalatii de apa<br />
potabila dar cele rurale sunt echipate partial. Ponderea localitatilor rurale<br />
alimentate cu apa potabila este de 57% la nivel national si de 59% la nivel<br />
regional. In judetul Sibiu sunt cele mai multe localitati rurale fara alimentare cu<br />
apa potabila, doar 31% din toate comunele fiind alimentate fata de 80% in<br />
judetul Brasov.<br />
Sub media regionala se afla judetele Covasna, cu 50% din localitatile rurale<br />
echipate cu retea de alimentare cu apa potabila, si Mures cu 56,8% iar peste<br />
media regionala se situeaza judetele Alba unde doar 36,9% din localitatile<br />
INHGA – DGA 149
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
rurale nu au retea de alimentare cu apa potabila si Harghita cu 28,8% din<br />
localitatile rurale fara alimentare cu apa potabila.<br />
Dezvoltarea economica in ansamblu<br />
Evolutia indicatorilor macroeconomici regionali<br />
Produsul Intern Brut al Regiunii Centru in anul 2003 totaliza 248107,6 miliarde<br />
lei preturi curente, reprezentand 12,6 % din PIB al Romaniei. Produsul Intern<br />
Brut pe locuitor, de 97,5 milioane lei (6756 Euro PPC) in 2003, este superior cu<br />
7,2% celui calculat pentru intreaga tara, asa cum a fost de-a lungul perioadei<br />
1993-2003.<br />
In anul 2003 Regiunea Centru ocupa la acest indicator pozitia a treia, dupa<br />
Regiunea Bucuresti si Regiunea Vest.<br />
Rata anuala de crestere a PIB in Regiunea Centru a fost de 4,7% in 2003, cu<br />
0,6% mai mica decat cea inregistrata la nivel national. Din gradul de<br />
participarea a diverselor activitati la crearea Produsului Intern Brut al regiunii pe<br />
anul 2003, rezulta pentru industrie o pondere de 29,7%, pentru agricultura<br />
11,5%, pentru constructii 5,6%, iar pentru servicii 42,1%.<br />
Populatia si resursele umane<br />
Cu o populatie stabila de 2545271 locuitori, inregistrata la 1 iulie 2003,<br />
reprezentand 11,7 % din populatia Romaniei, Regiunea Centru se plaseaza pe<br />
locul al 5-lea intre cele 8 regiuni de dezvoltare, mentinandu-si pozitia ocupata la<br />
recensamantul populatiei si locuintelor din 1992.<br />
Datele definitive ale ultimului recensamant arata o scadere a populatiei stabile<br />
din Regiunea Centru fata de 1992 cu 6,5% (178676 persoane in cifre absolute),<br />
tendinta regasita la nivelul intregii tari (-4,9%).<br />
Prognoza demografica a Regiunii in orizontul anului 2025<br />
In 2003, efectivul populatiei Regiunii Centru era de 2.545,2 mii locuitori, iar in<br />
2025 se prognozeaza ca aceasta va scadea cu 239,8 mii, ajungand la 2305,4<br />
mii. In varianta optimista, reducerea efectivului in intervalul 2003 - 2025 va fi cu<br />
5,2%, in cea pesimista cu 10,9% iar in cea medie cu 9,4%.<br />
In varianta medie, se pot distinge doua intervale distincte ca evolutie, si anume<br />
perioada 2003 - 2010, cu o scadere moderata intr-un ritm mediu de 0,2%/an si<br />
2010 - 2025, perioada in care fenomenele demografice intra in declin<br />
accentuat-scadere cu 0,54%/an. Factorul cel mai important care va influenta<br />
acest fenomen este scaderea naturala.<br />
Agricultura si dezvoltarea durabila<br />
Conditiile de clima, relief si sol, faptul ca aproape jumatate din suprafata este<br />
ocupata de zona montana, iar in depresiunile din rasaritul teritoriului se<br />
inregistreaza in mod obisnuit cele mai joase temperaturi din tara, ar putea fi<br />
INHGA – DGA 150
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
considerati factori care sa faca din Regiunea Centru o zona improprie<br />
agriculturii.<br />
Cu toate acestea, agricultura isi gaseste conditii bune de dezvoltare in cea mai<br />
mare parte a teritoriului. Chiar si in zona montana suprafete intinse de pasuni si<br />
fanete naturale sunt favorabile cresterii animalelor, iar clima mai rece si regimul<br />
pluviometric specific fac ca aici sa fie mai putin simtite efectele perioadelor mai<br />
secetoase din timpul anului.<br />
Fara a se putea face o delimitare stricta intre zonele favorabile diferitelor<br />
activitati agricole se constata totusi o anumita distributie a acestora in functie de<br />
relief, clima si sol. In estul si sudul regiunii cultura principala este cartoful iar in<br />
partea cu inaltimi mai joase sunt conditii favorabile pomilor fructiferi. In zonele<br />
colinare si depresionare precum si in luncile din centrul, sudul si sud-vestul<br />
regiunii se cultiva graul, orzoaica, orzul, porumbul, sfecla de zahar, legumele,<br />
plantele de nutret. Podisul Tarnavelor, cu zona delimitata de municipiile<br />
Tarnaveni, Medias, Blaj si Aiud ca si terenurile din jurul municipiilor Alba Iulia si<br />
Sebes sunt cunoscute ca foarte favorabile culturii vitei de vie.<br />
Cresterea animalelor este relativ bine dezvoltata in toate judetele regiunii, in<br />
zona montana, constituind principala activitate agricola. Cresterea oilor,<br />
activitate traditionala a locuitorilor din Muntii Cindrelului, Muntii Sebesului si<br />
zona Branului, se afla in usor declin in ultimul deceniu din cauza dificultatilor<br />
privind valorificarea productiei. Judetele Mures si Harghita sunt renumite pentru<br />
calitatea efectivelor de bovine, Muresul avand si un puternic sector de crestere<br />
a porcinelor si pasarilor.<br />
Suprafata agricola a Regiunii Centru este de 1941 mii ha reprezentand 56,9%<br />
din suprafata totala a regiunii si 13,1 % din suprafata agricola a Romaniei. Dupa<br />
modul de folosinta structura suprafetei agricole se prezinta astfel: arabil 39,6%,<br />
pasuni 34,9 %, fanete 24,0 %, vii si pepiniere viticole 0,6%, livezi si pepiniere<br />
pomicole 0,9%.<br />
Structura terenurilor agricole (arabil, pasuni, fanete) si principalele culturi<br />
agricole<br />
Suprafata agricola a Regiunii Centru era in anul 2003 de 1893,5 mii ha<br />
reprezentand 55,5% din suprafata totala a regiunii si 12,9 % din suprafata<br />
agricola a Romaniei. Dupa modul de folosinta structura suprafetei agricole se<br />
prezinta astfel: arabil 40,6%, pasuni 34,16 %, fanete 23,89 %, vii si pepiniere<br />
viticole 0,45%, livezi si pepiniere pomicole 0,88%.<br />
Dezvoltarea spatiului rural<br />
Spatiul rural reprezinta o entitate socio-culturala care cuprinde totalitatea<br />
asezarilor rurale si in care activitatea economica de baza este agricultura.<br />
Densitatea satelor pe o suprafata de 1000 km 2 difera foarte mult in cadrul<br />
judetelor din regiune, de la judetul Alba cu 105,4 sate/1000 km 2 , la judetul<br />
INHGA – DGA 151
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Brasov, cu 28 sate/1000 km 2 , (fata de media pe tara de 55 sate/1000 km 2 ).<br />
Numarul mare de sate din judetul Alba se datoreaza asezarilor foarte mici din<br />
Zona Muntilor Apuseni, unde cateva comune grupeaza mai mult de 30 de sate.<br />
Aceasta situatie creeaza destul de mari probleme in ceea ce priveste<br />
infrastructura de transport si utilitatile acestor localitati. In cadrul comunitatilor<br />
rurale din regiune se intalnesc si sate sau asezari umane izolate care se<br />
confrunta cu fenomenul saraciei, caracterizate printr-un consum redus de<br />
bunuri si servicii.<br />
Potrivit studiului “CARTA VERDE” a dezvoltarii rurale in Romania, in Regiunea<br />
“CENTRU” exista cateva zone in care predomina factori favorizanti ai dezvoltarii<br />
(ex. Zona Caliman – judetul Mures, Depresiunea Ciuc – judetul Harghita,<br />
Depresiunea Brasov si Zona Sibiu – Lotru – judetul Sibiu) si zone in care<br />
predominanti sunt factorii restrictivi ai dezvoltarii (ex. Zona Muntilor Apuseni –<br />
judetul Alba).<br />
Factorii care favorizeaza dezvoltarea social-economica sunt dati in general de o<br />
oferta mai larga de resurse naturale, vegetatie forestiera, potential agricol ridicat<br />
si de elemente valoroase ale cadrului natural. Factorii restrictivi ai dezvoltarii se<br />
caracterizeaza printr-o slaba diversificare a activitatilor economice, dependenta<br />
aproape exclusiva de agricultura, infrastructura sociala deficitara, acces dificil la<br />
retelele de transport.<br />
Toate acestea determina un nivel de viata foarte scazut, dificultati in<br />
valorificarea produselor agricole, echipare hidroedilitara aproape inexistenta si<br />
in final duc la accentuarea fenomenului de depopulare si imbatranire a<br />
populatiei.<br />
Analiza dezvoltarii umane la nivel local indica disparitati in interiorul regiunii<br />
referitor la saracie si dezvoltarea sociala a acestora.<br />
Discrepantele cele mai mari se inregistreaza intre judetele Brasov si Alba,<br />
judetul Brasov avand valorile cele mai ridicate la indicatorii care reliefeaza<br />
gradul de dezvoltare al satelor. La polul opus, judetul Alba are cel mai mare<br />
factor de izolare a satelor, 41, precum si cel mai scazut nivel material.<br />
Indicele dezvoltarii umane in satele judetului Alba este doar 60 in timp de<br />
judetele Brasov, Covasna si Harghita au un indice de 71 respectiv 70. Un nivel<br />
mai scazut al dezvoltarii satelor se remarca si in judetul Mures.<br />
Situatia mediului<br />
Ocupatiile stravechi (specifice multor zone din Regiunea Centru) cum ar fi<br />
mineritul, cresterea animalelor, exploatarea lemnului si a materialelor de<br />
constructie, care s-au desfasurat de secole in aceasta zona, au avut ca rezultat<br />
o intensa exploatare a resurselor naturale si implicit au dus la fenomene de<br />
degradare a mediului inconjurator.<br />
INHGA – DGA 152
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
La aceste activitati traditionale s-au adaugat apoi si activitati industriale care au<br />
amplificat poluarea prin generarea unor produse secundare inutile care prin<br />
acumulare pun in pericol confortul si sanatatea oamenilor.<br />
Astfel, prin efectul cumulat al acestor activitati, mari suprafete de paduri au fost<br />
supuse fenomenului de uscare si insemnate suprafete de teren montan sunt<br />
lipsite de vegetatie.<br />
Ca urmare a acestui fapt se produc scurgeri masive a torentilor pe versanti care<br />
amplifica eroziunea si duc la colmatarea cailor de acces si a gospodariilor<br />
locuitorilor.<br />
Zone critice pe teritoriul Regiunii Centru<br />
Zonele din Regiunea Centru in care s-au inregistrat depasiri sistematice ale<br />
indicatorilor de calitate a mediului, fata de normele standardizate, producanduse<br />
deteriorari grave ale starii de mediu cu consecinte asupra sanatatii<br />
oamenilor, economiei si capitalului natural sunt :<br />
Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata si subterane<br />
In Romania unitatea de baza a activitatii legate de protectia si gospodarirea<br />
apelor este bazinul hidrografic, definita in Legea Apelor ca unitate fizicogeografica<br />
ce inglobeaza reteaua hidrografica pana la cumpana apelor, in<br />
cadrul caruia se organizeaza si se desfasoara gospodarirea unitara, rationala si<br />
complexa a apelor de suprafata si subterane sub aspect cantitativ si calitativ.<br />
Din totalul de 2885 de km de rauri apartinand bazinului hidrografic Olt, Mures si<br />
Siret : 50% se incadreaza in categoria I; 34% se incadreaza in categoria II; 10%<br />
se incadreaza in categoria III; 6% degradat.<br />
In general, raurile pe cursurile superioare se incadreaza in categoria I. pe<br />
cursurile mijlocii si inferioare, cursuri de interes major pentru economie si<br />
protectia mediului, calitatea raurilor se modifica trecand in categoria a III-a si<br />
chiar degradat.<br />
Sursele de poluare majore pe bazine hidrografice sunt urmatoarele: Bazinul<br />
Mures –SC Bicapa SA Tarnaveni (jud. Mures); EM Rosia Montana, EM Baia de<br />
Aries , EM Abrud (jud. Alba), UPSOM Ocna Mures; SC Sometra Copsa Mica<br />
(jud Sibiu). Bazinul Olt-SC Colorom Codlea, SC Nitramonia Fagaras (jud.<br />
Brasov) si Agentia Apa Canal Sibiu.<br />
In zona exploatarilor miniere din Muntii Apuseni sunt generate fenomene de<br />
poluare complexe, fiind afectate in principal apele de suprafata prin prezenta<br />
ionilor de metale grele si prin aciditatea ridicata, o alta zona este zona salinelor<br />
Ocna Mures (jud. Alba) poluata cu apa sarata.<br />
Calitatea necorespunzatoare a apei raurilor se datoreaza si impurificarii<br />
acesteia de catre afluentii proveniti din ferme zootehnice si afluenti de tip<br />
fecaloid-menajer, aceste tronsoane reprezentand 10% categoria a III-a.<br />
INHGA – DGA 153
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Normele de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere<br />
sunt aprobate prin HG 459/2002. Hotararea defineste 19 parametri si valori care<br />
trebuie sa se aplice pentru evaluarea calitatii apei de imbaiere si ea contine<br />
informatii despre 2 tipuri de valori pentru standardele de calitate: standarde<br />
obligatorii si valori ghid (care, daca sunt atinse, indica o calitate excelenta a<br />
apei de imbaiere).<br />
In judetul Alba exista 3 stranduri si 2 piscine a caror calitate este<br />
necorespunzatoare (din punct de vedere microbiologic) in 33% din cazuri.<br />
In judetul Harghita nu sunt zone naturale amenajate pentru imbaiere. In judetul<br />
Mures exista 6 zone naturale de imbaiere. Reprezentativa pentru judetul Sibiu<br />
este zona de agrement Ocna Sibiului.<br />
Pentru judetul Alba zonele critice sunt: zona Zlatna, zona municipiului Blaj, zona<br />
muntilor Apuseni.<br />
In judetul Brasov se disting urmatoarele zone critice: zona central-sudica cu<br />
raurile Barsa, Panicel, Ghimbasel, Vulcanita, Hamaradia; zona nordica cu<br />
raurile Berivoi, Homorod, Olt (la Feldioara si Hoghiz); zona vestica cu raurile Olt<br />
(la Fagaras si Ucea) si Corbul Ucei; zona Brasov cu canalul Timis.<br />
Pentru judetul Covasna zonele critice din punct de vedere al poluarii apelor de<br />
suprafata lipsesc in mod normal.<br />
Zonele critice in cazul judetului Harghita sunt: raul Olt (aval de orasul<br />
Miercurea-Ciuc), raul Tarnava Mare (aval de Odorheiu Secuiesc si Cristuru<br />
Secuiesc), raul Homorodul Mic (aval Vlahita), paraul Chirui (intre Harghita Bai si<br />
confluenta cu paraul Varghis); zonele cu activitate miniera si explorari geologice<br />
(zona industriala vest Miercurea-Ciuc si zona Votlobeni, in jurul carierei din<br />
Chileni); depozitele de deseuri industriale si urbane din orasele Miercurea-Ciuc,<br />
Odorheiu Secuiesc si Cristuru Secuiesc.<br />
In cazul judetului Mures se deosebesc zonele: tronsonul de rau Tarnava Mica<br />
(aval Tarnaveni), raul Mures (aval de municipiul Targu Mures), raul Tarnava<br />
Mare (aferent judetului Mures), Paraul de Campie.<br />
Pentru judetul Sibiu se disting urmatoarele zone critice: raul Cibin (sectiunea<br />
Mohu si sectiunea aval Talmaciu), raul Hartibaciu (sectiunile amonte si aval<br />
Agnita, sectiunea Cornasel), raul Cisnadie (sectiunea aval Cisnadie), raul<br />
Tarnava Mare (sectiunea aval Copsa Mica).<br />
Starea lacurilor<br />
Din totalul lacurilor naturale si acumularilor hidroenergetice existente, au fost<br />
monitorizate 12 acumulari hidroenergetice si 3 amenajari pentru agrement din<br />
cadrul Sistemului National de Supraveghere a Calitatii Apelor de Suprafata,<br />
urmarindu-se incadrarea in categorii de calitate si stabilirea stadiului trofic.<br />
INHGA – DGA 154
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Calitatea apei celor 12 acumulari hidroenergetice corespunde din punct de<br />
vedere fizico-chimic categoriei I de calitate – ape de suprafata, categorie<br />
necesara utilizarii in scop potabil. Stadiul trofic este diferit: oligotrofe: Sacel-<br />
Tarlung, Doca, Medein, Petresti, Bezid, Mesteacanul, Frumoasa; mezotrofe:<br />
Gura Raului, Vistea; eutrofe: Sadu II, Scorei, Ighis.<br />
Normele de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere<br />
sunt aprobate prin HG 459/2002. Hotararea defineste 19 parametri si valori care<br />
trebuie sa se aplice pentru evaluarea calitatii apei de imbaiere si ea contine<br />
informatii despre 2 tipuri de valori pentru standardele de calitate: standarde<br />
obligatorii si valori ghid (care, daca sunt atinse, indica o calitate excelenta a<br />
apei de imbaiere).<br />
In judetul Alba exista 3 stranduri si 2 piscine a caror calitate este<br />
necorespunzatoare (din punct de vedere microbiologic) in 33% din cazuri. In<br />
judetul Harghita nu sunt zone naturale amenajate pentru imbaiere. In judetul<br />
Mures exista 6 zone naturale de imbaiere.<br />
Reprezentativa pentru judetul Sibiu este zona de agrement Ocna Sibiului.<br />
Starea apelor subterane<br />
Se remarca urmatoarele aspecte:<br />
‣ modificarea calitativa a apelor subterane urmare a contaminarii<br />
acviferului cu substante organice, amoniu, nitriti, nitrati si<br />
contaminarea bacteriana in majoritatea localitatilor rurale datorata<br />
lipsei de dotari cu instalatii edilitare, depozitarii necorespunzatoare a<br />
deseurilor animaliere si menajere precum si practicilor agricole<br />
necorespunzatoare;<br />
‣ poluarea panzei freatice cu substante toxice si specifice: metale grele<br />
(zona Copsa Mica, Zlatna) datorata metalurgiei neferoase, activitate<br />
practicata in zona;<br />
‣ impurificarea naturala cu fier a apelor subterane din judetul Covasna<br />
datorita naturii substratului.<br />
Alimentarea cu apa potabila a populatiei<br />
Resursele de apa utilizate pentru alimentarea cu apa potabila a localitatilor<br />
provin din surse de suprafata 74% si 26% din surse subterane. Sistemele<br />
centralizate de alimentare cu apa potabila reprezinta 54%.<br />
De remarcat este si calitatea necorespunzatoare a apei brute provenite din<br />
sursele de suprafata ceea ce implica necesitatea gasirii unor noi surse de apa<br />
in scopul potabilizarii. Se constata de asemenea ineficienta unor statii de<br />
tratare, acestea necesitand modernizare. Se impune de asemenea<br />
modernizarea retelelor de distributie a apei potabile in scopul asigurarii<br />
cantitative si calitative a apei potabile pentru populatie.<br />
INHGA – DGA 155
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Calitatea apei potabile distribuite prin sistem public de aprovizionare<br />
In judetul Alba 4,47% dintre rezultatele analizelor efectuate pe probe de apa din<br />
retelele publice au fost necorespunzatoare ( cf. L 458/2002, STAS 1342/1991,<br />
Ord.1193/1996).<br />
In judetul Brasov, in anul 2004 s-a reabilitat sistemul de tratare a apei potabile<br />
si, partial, reteaua de distributie, ceea ce a imbunatatit calitatea apei potabile si<br />
regimul de furnizare a apei potabile.<br />
In judetul Harghita sunt 92 de localitati care au instalatii centralizate de<br />
alimentare cu apa potabila. Lungimea retelei de distributie a apei este de 750<br />
km (370 dintre acestia sunt in localitatile urbane), 75% din populatia aflata in<br />
mediul urban este deservita cu apa potabila.<br />
In judetul Mures sunt 87 localitati alimentate cu apa dintre care 11 sunt<br />
municipii si orase. Lungimea retelei de apa potabila din localitatile urbane este<br />
de 634,5 km. Apa potabila furnizata populatiei prin retele centrale de apa a fost<br />
controlata prin metode de laborator pentru indicatorii fizico - chimici si<br />
bacteriologici. In Targu Mures au fost neconforme urmatoarele probe:7,76% la<br />
clor rezidual; 0,75% pentru indicatorul coliformi totali; 0,46% la coliformi fecali.<br />
Pentru judetul Sibiu, in mediul urban, alimentarea cu apa potabila de la reteaua<br />
publica se face la 86,3% dintre gospodarii; toate localitatile urbane dispun de<br />
astfel de retele. Raul Tarnava Mare, ce serveste ca sursa de apa pentru Medias<br />
si Copsa Mica, nu corespunde HG 100/2002 privind Normele de calitate pe care<br />
trebuie sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare. Apa<br />
potabila distribuita pentru municipiul Sibiu este monitorizata cf. L 458/2002<br />
modificata cu L 311/2004 si cf. HG 974/2004.<br />
Situatia apelor uzate si menajere<br />
Evaluarea situatiei regionale a surselor de ape uzate, care are in vedere<br />
urmatoarele elemente caracteristice: randament de epurare, cantitati de<br />
substante poluante evacuate, toxicitatea poluantilor, evidentiaza:<br />
‣ statii de epurare orasenesti insuficiente care necesita modernizare,<br />
retehnologizare;<br />
‣ inexistenta statiilor de epurare pentru unele localitati urbane si rurale;<br />
‣ statii de preepurare ineficiente pentru activitati industriale;<br />
‣ lipsa retelelor de racordare la sistemul centralizat de canalizare.<br />
Sursele majore de poluare identificate in perimetrul regional sunt: SC Sometra<br />
SA Copsa Mica, Sc Rosiamin Rosia Montana, SC Bicapa SA Tarnaveni, SC<br />
Azomures Targu Mures, Sc Viromet SA Victoria, SC Colorom Codlea, SC<br />
Nitramonia SA Fagaras.<br />
Zone critice sub aspectul deteriorarii solurilor<br />
INHGA – DGA 156
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Calitatea solului rezulta din interactiunile complexe intre elementele<br />
componente ale acestuia si poate fi legata de interventiile introducerea in sol de<br />
compusi mai mult sau mai putin toxici, acumularea de produse toxice provenind<br />
din activitatile industriale si urbane. Evaluarea calitatii solurilor consta in<br />
identificarea si caracterizarea factorilor care limiteaza capacitatea productiva a<br />
acestora.<br />
Regiunea Centru se caracterizeaza printr-un invelis variat de sol. Astfel, in<br />
zonele muntoase sunt raspandite solurile brune si brune acide formate pe<br />
substratul litologic alcatuit din roci eruptive, metamorfice si sedimentare in<br />
conditiile unui climat rece si umed. Pe aceste soluri se dezvolta in conditii bune<br />
paduri de molid in zonele inalte si paduri de foioase in zonele mai joase.<br />
In zona dealurilor si depresiunilor sunt caracteristice solurile argilo-iluviale<br />
podzolice.<br />
In zonele de lunca ale principalelor cursuri de apa: Olt, Mures, Tarnava Mare,<br />
Tarnava Mica, Hartibaciu si Cibin se dezvolta solurile hidromorfe humicogleice<br />
si solurile aluviale.<br />
In judetele regiunii formele de relief, deal, podis, premontana si montana sunt<br />
predominante, zonele joase de campie fiind localizate aproape in exclusivitate<br />
pe luncile principalelor cursuri de apa.<br />
Tipurile de sol intalnite pe suprafetele de campie apartin in exclusivitate<br />
categoriei de teren arabil, fiind soluri fertile clasa I si II si fac parte din categoria<br />
argiluvisolurilor, solurilor cernoziomice si balane.<br />
Ca structura de cultura, pe solurile de fertilitate din categoria III si IV predomina<br />
culturile cerealiere paioase, porumbul, plantele tehnice, cartof si floarea<br />
soarelui.<br />
Zonele de campie de pe luncile principalelor rauri sunt repartizate pentru<br />
culturile legumicole.<br />
Degradarea solurilor poate aparea ca rezultat al fenomenelor naturale sau al<br />
activitatilor antropice. Fenomenele naturale care genereaza degradarea<br />
solurilor sunt: eroziunile, alunecari, exces de umiditate, surpari, saraturi,<br />
aciditate.<br />
Restrictii de calitate a solurilor (ha)<br />
Restrictii de calitate AB BV CV HR MS SB<br />
Eroziune de suprafata 140000 29000 28000 55480 75000<br />
Eroziune de adancime 3100 9000 74 2330 13000<br />
Alunecari de teren 1500 20100 25000<br />
Exces de umiditate 17900 65000 98732 21100 6850<br />
Soluri acide 83500 130000 37425 140669 23019 40000<br />
INHGA – DGA 157
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Restrictii de calitate AB BV CV HR MS SB<br />
Soluri sataturate 2500 40 105 224 68<br />
Soluri afectate de poluare 33 5200<br />
Soluri erodate de ape 38000 202695 2595<br />
Soluri nisipoase si pietris 2740 10511<br />
Sursa: Planul Regional de Actiune pentru Protectia Mediului 2004<br />
Sursele cele mai importante de deteriorare a solului sunt reprezentate de<br />
poluarea chimica, eroziunea de suprafata si alunecari de teren, depozitare<br />
incorecta a deseurilor industriale si menajere.<br />
In judetul Alba, zona cea mai critica din acest punct de vedere o reprezinta<br />
zona Zlatna, zona cuprinsa intre Zlatna si Patrangeni. Suprafata afectata de<br />
emisiile de la SC Ampelum SA este de aproximativ 12800 ha teren agricol si<br />
forestier. Aceasta suprafata este incadrata ca fiind puternic poluata. Pe langa<br />
aceasta, 12200 ha sunt mediu poluate.<br />
Zona Ocna Mures: cca. 92,5 ha afectate de exfiltratii din batalurile functionale si<br />
zona de impact Salina SA.<br />
In zona miniera din muntii Apuseni, sursa majora de poluare a solului o<br />
constituie haldele de steril inchise si in functiune, iazurile de decantare active si<br />
in conservare, lucrarile de cariera, apele de mina.<br />
In ceea ce priveste gestionarea necorespunzatoare a deseurilor menajere, se<br />
poate spune ca aceasta reprezinta o problema pentru toate localitatile din<br />
mediu urban si rural.<br />
In judetul Brasov, situatia solurilor degradate se prezinta astfel: zona degradata<br />
datorita eroziunii de suprafata: 38000 ha (Cincu, Drsuteni, Granari, Persani,<br />
Rotbav, Ticusul Vechi si Valea Timisului); zona depunerilor deseurilor<br />
industriale: 29 ha; zona depunerilor deseurilor menajere: 16 ha; zona<br />
alunecarilor de teren: 4546 ha (Cincu 300 ha, Galati 235 ha, Homorod 200 ha,<br />
Rasnov 200 ha, Crihalma).<br />
In judetul Mures, situatia se prezinta astfel: soluri degradate ca urmare a<br />
depozitari necorespunzatoare a deseurilor industriale: cca. 20 ha; - terenuri<br />
afectate de eroziune: cca. 60000 ha; - alunecari de teren cca. 30 ha; - terenuri<br />
degradate in urma extrageri de nisip si balast cca. 32 ha.<br />
In judetul Sibiu situatia terenurilor degradate se prezinta astfel: soluri degradate<br />
ca urmare a eroziunii de suprafata cca 6900 ha si cca 3130 ha caracterizate de<br />
o eroziune in profunzime; - degradare datorata alunecarilor de teren cca 6500<br />
ha; - soluri cu exces de umiditate cca 13760 ha; - soluri degradate datorita<br />
poluarii chimice cca.1600 ha; - saraturi cca. 181 ha.<br />
In judetele Harghita si Covasna nu sunt zone critice din punct de vedere al<br />
degradarii solurilor.<br />
INHGA – DGA 158
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Actiuni intreprinse pentru reconstructia ecologica a terenurilor degradate<br />
si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor<br />
In vederea ameliorarii starii de calitate a solurilor suprafetele amenajate pentru<br />
irigatii, cele amenajate cu lucrari de desecare si cu lucrari de combatere a<br />
eroziunii in anul 2001, sunt prezentate in tabelul urmator:<br />
Suprafetele amenajate pentru irigatii, cele amenajate cu lucrari de<br />
desecare si cu lucrari de combatere a eroziunii in anul 2001 (ha)<br />
Judet<br />
Suprafata<br />
amenajata pentru<br />
irigatii<br />
[ha]<br />
Suprafata<br />
amenajata cu<br />
lucrari de desecare<br />
[ha]<br />
Suprafata amenajata cu<br />
lucrari de combatere a<br />
eroziunii solului<br />
[ha]<br />
Alba 4676 11046 42285<br />
Brasov 2653 81369 50040<br />
Covasna 4789 44370 8078<br />
Harghita 0 2179 33602<br />
Mures 689 13709 74058<br />
Sibiu 2700 30132 84602<br />
Regiunea 15507 182805 292665<br />
Centru<br />
Romania 3177207 3201628 2278490<br />
Sursa:INS -Mediul inconjurator in Romania 2002<br />
Se mentioneaza faptul ca suprafata irigata, la nivel de tara, a scazut in perioada<br />
1990-1999, de la 62,5% la 9,4% din totalul amenajat, fenomen intalnit si la<br />
nivelul regiunii. Problema principala care se ridica in zonele afectate de seceta<br />
consta in adoptarea a unei politici manageriale adaptate previziunilor privind<br />
seceta, astfel incat sa se asigure masuri pe termen scurt (compensarea<br />
deficitului de umiditate prin irigatii, structura culturilor, adaptarea tehnologiilor de<br />
lucru a solului si de fertilizare etc.) si pe termen mediu si lung (asigurarea<br />
rezervelor de apa in lacurile de acumulare, crearea perdelelor forestiere de<br />
protectie etc.).<br />
Specificitati teritoriale si disparitati zonale<br />
Structura asezarilor<br />
Regiunea de Dezvoltare Centru, constituita pe baza legii nr. 151/1998, privind<br />
dezvoltarea regionala in Romania, are in componenta 6 judete din centrul<br />
Romaniei: Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures, Sibiu. Cu o suprafata de<br />
34100 kmp, reprezentand 14,3 % din teritoriul Romaniei, Regiunea Centru<br />
ocupa locul al 5 - lea intre cele 8 regiuni de dezvoltare. Prin situarea ei in<br />
centrul tarii, Regiunea Centru se invecineaza cu 6 din celelalte 7 regiuni de<br />
dezvoltare.<br />
INHGA – DGA 159
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Populatia stabila a Regiunii Centru, inregistrata la 1 iulie 2003 era de 2545271<br />
persoane, reprezentand 11,7 % din populatia tarii. Densitatea populatiei, de<br />
74,6 locuitori/km 2 , este mult mai redusa decat media nationala (91,2 loc/km 2 ).<br />
Regiunea Centru cuprindea la sfarsitul anului 2003 un numar de 55 orase (din<br />
care 20 municipii), 336 comune si 1792 sate, ocupand primul loc in privinta<br />
numarului de localitati urbane.<br />
Ponderea populatiei din mediul urban, conform datelor statistice din 2003, era<br />
de 61,4 %, Regiunea Centru situandu-se pe pozitia a 3-a, dupa Regiunea<br />
Bucuresti si Regiunea Vest. Majoritatea oraselor au un numar mai mic de<br />
20000 locuitori, o situatie asemanatoare inregistrandu-se si la nivelul tarii. Un<br />
singur oras – Brasovul – are populatia de peste 200000 locuitori, iar doua orase<br />
(Sibiu si Targu Mures) au intre 100000 si 200000 locuitori.<br />
Organizarea administrativa a teritoriului la 31 decembrie 2003<br />
Judet<br />
Numarul oraselor si<br />
municipiilor<br />
Numarul<br />
municipiilor<br />
Numarul<br />
comunelor<br />
Numarul<br />
satelor<br />
Alba 11 4 65 656<br />
Brasov 10 4 45 149<br />
Covasna 5 2 34 122<br />
Harghita 9 4 52 236<br />
Mures 10 4 88 466<br />
Sibiu 10 2 52 163<br />
Regiunea<br />
55 20 336 1792<br />
Centru Romania 276 103 2727 13042<br />
Sursa: INS, Anuarul Statistic 2004<br />
Disparitati teritoriale<br />
Regiunea Centru are o suprafata de 34.100 kmp, judetul cu cea mai mare<br />
suprafata fiind Muresul, iar judetul cu suprafata cea mai mica, Covasna. Din<br />
punct de vedere al populatiei, judetul Brasov se distanteaza, urmat de judetul<br />
Mures in timp ce judetul Covasna are cel mai mic numar de locuitori dintre toate<br />
judetele Regiunii. In ceea ce priveste densitatea populatiei, judetul Brasov are<br />
cel mai mare numar de locuitori pe km 2 iar judetul Harghita are cea mai mica<br />
densitate a populatiei.<br />
Disparitati in domeniul infrastructurii<br />
Raportat la infrastructura de utilitati se remarca si in aceasta privinta diferente la<br />
nivelul judetelor, cat si lipsa uniformitatii in dezvoltarea retelei de utilitati publice<br />
in interiorul aceluiasi judet.<br />
INHGA – DGA 160
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Spre exemplu, judetul Mures are cea mai bine dezvoltata retea de distributie a<br />
gazelor naturale, acoperind un numar mare de localitati in timp ce reteaua de<br />
alimentare cu apa potabila nu acopera nici 30% din totalul localitatilor unde se<br />
distribuie gaze naturale.<br />
Aceeasi situatie o intalnim si in judetul Sibiu, iar in judetul Harghita reteaua de<br />
alimentare cu apa potabila este mai bine dezvoltata decat cea de distributie a<br />
gazelor naturale. O situatie mai echilibrata din acest punct de vedere o prezinta<br />
judetele Brasov si Alba.<br />
Numarul localitatilor ce dispun de sisteme centralizate de alimentare cu<br />
apa<br />
Numarul localitatilor cu sisteme centralizate de<br />
Judet<br />
alimentare cu apa<br />
Alba 92<br />
Brasov 83<br />
Covasna 28<br />
Harghita 98<br />
Mures 86<br />
Sibiu 21<br />
Regiunea Centru 408<br />
Sursa: INS, Anuarul Statistic 2004<br />
Disparitati in calitatea mediului<br />
In Regiunea Centru zonele care se confrunta cu probleme ecologice speciale<br />
sunt localizate in imprejurimile localitatilor care concentreaza unitati de<br />
productie in domeniul chimiei, metalurgiei, materialelor de constructii si zonele<br />
miniere.<br />
Zonele care inregistreaza concentratii mai mari decat noxa maxima acceptata<br />
sunt: judetul Alba (Alba Iulia, Ocna Mures, Zlatna), judetul Brasov (Brasov,<br />
Fagaras, Hoghiz), judetul Harghita (Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc,<br />
Gheorgheni), judetul Mures (Tg. Mures) si judetul Sibiu (Sibiu, Medias, Copsa<br />
Mica).<br />
Uzinele de prelucrare a metalelor neferoase de la Zlatna si uzinele chimice de<br />
la Copsa Mica sunt cunoscute printre cei mai mari agenti poluanti din Europa.<br />
Alti producatori mari in chimie sunt localizati in Fagaras, Tarnaveni, Ocna<br />
Mures, Victoria si Tg. Mures care prin activitatea lor contribue la poluarea<br />
solului, apei si aerului din zonele respective.<br />
Din prelucrarea datelor furnizate de sistemul de monitorizare aferent pe anul<br />
2004 se evidentiaza urmatoarele aspecte:<br />
‣ orasul Copsa Mica pastreaza incadrarea de zona puternic poluata;<br />
INHGA – DGA 161
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
‣ municipiul Medias, afectat de emisiile de la SC Sometra, se<br />
incadreaza la zona mediu poluata;<br />
‣ municipiul Sibiu se incadreaza la zona urbana cu poluare redusa.<br />
In judetul Alba, din prelucrarea datelor furnizate din sistemul de monitorizare a<br />
rezultat urmatoarea clasificare a zonelor urbane: zone cu poluare redusa:<br />
Abrud, Campeni, Baia de Aries; zone cu poluare moderata: Alba Iulia, Aiud,<br />
Blaj, Cugir, Ocna Mures, Sebes; zona puternic poluata se mentine Zlatna.<br />
In judetul Covasna, in anul 2004 nu au fost inregistrate depasiri spectaculoase<br />
la indicatorii monitorizati, nu au fost constatate fenomene ce ar putea provoca<br />
aparitia unor zone critice din punct de vedere al calitatii aerului. La indicatorul<br />
pulberi in suspensie s-au inregistrat depasiri datorate starii precare a drumurilor.<br />
In judetul Brasov, datorita numerosilor agenti economici care isi desfasoara<br />
activitatea este foarte greu de facut o delimitare generala pe grade de poluare.<br />
Astfel, pentru noxe (NH 3 , NO 2 , SO 2 ) zone puternic poluate sunt Fagaras,<br />
Victoria; pentru pulberi, zone puternic poluate sunt Hoghiz, Brasov iar din punct<br />
de vedere al noxelor rezultate din arderea combustibililor situatia se prezinta<br />
diferit.<br />
In judetul Harghita, in lipsa industriilor cu grad ridicat de poluare a aerului<br />
atmosferic, factorii cu rol determinant in calitatea aerului sunt in general traficul<br />
rutier, sistemele de incalzire, neamenajari corespunzatoare a platformelor de<br />
colectare gunoi, etc.<br />
Din prezentarea anterioara, este evident ca impartirea zonelor pe grade de<br />
poluare este improprie.<br />
Degradarea solurilor ca rezultat al activitatilor antropice se remarca in zonele:<br />
Copsa Mica, Medias –jud. Sibiu si Zlatna-jud. Alba.<br />
Analiza SWOT<br />
Dezvoltare urbana<br />
PUNCTE TARI<br />
Grad ridicat de urbanizare- Regiunea cu<br />
cele mai multe localitati urbane: 55 de<br />
localitati urbane dintre care 3<br />
orase cu peste 100 000 de locuitori<br />
Retea echilibrat raspandita in teritoriu de<br />
centre urbane mici si mijlocii (~60% din<br />
totalul localitatilor urbane)<br />
Numeroase localitati cu importanta istorica<br />
si culturala a patrimoniului construit<br />
Dezvoltare urbana policentrica<br />
PUNCTE SLABE<br />
Peste 50% din orasele Regiunii au o<br />
structura economica monoindustriala ;<br />
Reducerea functiilor urbane a<br />
localitatilor mici<br />
Mediu construit degradat<br />
Infrastructura edilitara invechita<br />
(alimentare cu apa, canalizare, energie<br />
termica, gaz, colectare deseuri, etc)<br />
Lipsa amenajarilor urbane<br />
INHGA – DGA 162
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Turism<br />
PUNCTE TARI<br />
Potential turistic ridicat utilizabil pe tot<br />
parcursul anului datorat peisajului montan,<br />
traditiilor, monumentelor, arhitecturale si<br />
istorice<br />
Densitate mare de centre balneoclimaterice<br />
care ofera tratament pentru toate tipurile de<br />
afectiuni;<br />
Statiuni turistice si balneo-climaterice<br />
modernizate (Poiana Brasov, Predeal,<br />
Paltinis, Sovata, Baile Tusnad etc.)<br />
Numeroase arii protejate-parcuri nationale,<br />
parcuri naturale, monumente ale naturii si<br />
rezervatii<br />
PUNCTE SLABE<br />
Subvalorificare a resurselor turistice din<br />
Regiune<br />
Utilitati nemodernizate si dotare tehnica<br />
necorespunzatoare.<br />
STRATEGIA DE DEZ<strong>VOL</strong>TARE A REGIUNII CENTRU<br />
Obiective, Prioritati, Masuri<br />
Obiectivul strategic<br />
Asa cum o prezinta analiza socio-economica a Regiunii Centru, evolutia<br />
indicatorilor economici a cunoscut o scadere dupa 1990, dupa care s-a instalat<br />
un proces de stabilizare si este de remarcat in ultimii ani o tendinta pozitiva de<br />
crestere.<br />
Regiunea Centru se bucura de o pozitie strategica centrala, care a favorizat<br />
crearea si dezvoltarea unei bune infrastructuri de drumuri si feroviara prin care<br />
sunt legate cele mai indepartate puncte geografice ale tarii. De asemenea,<br />
Regiunea are granite comune cu 6 din cele 7 regiuni, ceea ce favorizeaza<br />
activitatile comerciale si mobilitatea populatiei celorlalte regiuni catre Regiunea<br />
Centru pentru practicarea turismului.<br />
In ultimii ani economia regionala a trecut printr-un proces intens de<br />
restructurare economica a unor mari fabrici si mine nerentabile, unele dintre ele<br />
avand un impact negativ asupra mediului. Economia si viata sociala este<br />
marcata profund de restructurare, dar exista capacitate substantiala prin<br />
revitalizarea industriei si a serviciilor de a absorbi forta de munca<br />
disponibilizata. Odata cu procesul restructurarii, centrele traditionale industriale<br />
si-au pierdut din caracterul lor dominant, crescand astfel mobilitatea sociala,<br />
una dintre directii fiind dinspre urban spre rural.<br />
Avand in vedere situatia socio-economica si disparitatile existente la nivel<br />
regional, si tinand cont de obiectivele dezvoltarii regionale in Romania, stabilite<br />
prin legea 315/2004, obiectivul strategic global este urmatorul:<br />
INHGA – DGA 163
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Utilizarea eficienta a tuturor resurselor fizice si umane, in scopul<br />
dezvoltarii unei economii performante in corelatie cu conservarea<br />
mediului si a patrimoniului, care sa duca pe termen lung la armonizarea<br />
coeziunii economice si sociale la nivelul Regiunii Centru.<br />
Obiective specifice<br />
Orientarea de baza a strategiei regiunii o constituie potentarea punctelor tari ale<br />
regiunii in vederea valorificarii potentialului de crestere si minimizarea efectelor<br />
punctelor slabe prin eliminarea factorilor care blocheaza dezvoltarea.<br />
In esenta, prin aceasta strategie se urmareste luarea unor masuri care sa<br />
permita redresarea economica a regiunii si imbunatatirea situatiei zonelor cu<br />
intarzieri in dezvoltare, luand in considerare protectia sociala si conservarea<br />
mediului.<br />
Masurile prin care se urmareste implementarea strategiei vizeaza cinci campuri<br />
de actiune: infrastructura; economia; mediul; resursele umane; turismul.<br />
Obiectivele specifice ale strategiei sunt urmatoarele:<br />
1) Imbunatatirea generala a calitatii transportului regional cu respectarea<br />
conditiilor de protectia mediului;<br />
2) Cresterea prosperitatii locuitorilor regiunii prin dezvoltarea<br />
Intreprinderilor Mici si Mijocii si crearea de noi locuri de munca;<br />
3) Cresterea rolului turismului in economia regiunii prin investitii directe,<br />
promovare si imbunatatirea serviciilor turistice;<br />
4) Cresterea nivelului de trai al locuitorilor de la sate prin diversificarea<br />
activitatilor economice in conditiile conservarii patrimoniului natural si<br />
istoric;<br />
5) Ridicarea performantelor economice prin sprijinirea cercetarii, a<br />
transferului de tehnologie si dezvoltarea retelelor informationale<br />
pentru afaceri;<br />
6) Reducerea somajului prin imbunatatirea angajarii si a adaptabilitatii<br />
fortei de munca, promovarea oportunitatilor egale, imbunatatirea<br />
pregatirii si combaterea excluziunii sociale;<br />
7) Reducerea dispatitatilor in dezvoltarea centrelor urbane din regiune;<br />
8) Dezvoltarea si incurajarea crearii de parteneriate in domeniul<br />
cercetarii si inovarii tehnologice.<br />
Principalele directii de dezvoltare a regiunii sunt:<br />
a) dezvoltarea economica;<br />
b) imbunatatirea utilizarii resurselor umane;<br />
INHGA – DGA 164
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
c) imbunatatirea infrastructurii fizice si de sustinere a dezvoltarii economice<br />
si sociale prin:<br />
‣ reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii de transport, comunicatii,<br />
energetice si edilitare;<br />
‣ dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare a localitatilor.<br />
d) protejarea mediului si conservarea patrimoniului natural, istoric si<br />
cultural al localitatiilor:<br />
‣ crearea unui parteneriat eficient intre organele administratiei publice<br />
si populatie in vederea dezvoltarii durabile a localitatilor;<br />
‣ protejarea si promovarea patrimoniului natural, cultural si istoric al<br />
localitatilor;<br />
‣ conservarea valorilor particulare ale localitatilor prin intarirea<br />
identitatii lor si prin incadrarea constructiilor intr-o estetica<br />
traditionala;<br />
‣ imbunatatirea gospodaririi deseurilor menajere si industriale;<br />
‣ imbunatatirea protectiei mediului impotriva calamitatilor naturale si<br />
dezastrelor ecologice;<br />
‣ incurajarea practicarii meseriilor traditionale;<br />
‣ conservarea biodiversitatii la nivel regional;<br />
‣ reducerea poluarii mediului si reconstructia ecologica a zonelor<br />
degradate.<br />
Prioritatile strategice de dezvoltare regionala<br />
Prin procesul de tranzitie la economia de piata toate sectoarele economice din<br />
regiune au inregistrat o puternica scadere, concomitent cu cresterea numarului<br />
de someri.<br />
Strategia de Dezvoltare Regional, prin prioritatile stabilite, urmareste<br />
dezvoltarea in intreaga regiune a unei economii performante, prin mobilizarea<br />
tuturor resurselor fizice si umane in corelatie cu conservarea mediului si a<br />
patrimoniului care sa conduca la cresterea nivelului de viata al locuitorilor.<br />
Aceasta strategie este axata pe o serie de prioritati si masuri.<br />
1. Dezvoltarea infrastructurii locale si regionale (transport, mediu,<br />
reabilitare urbana, utilitati publice, infrastructura sociala – scoli, spitale<br />
etc.): 1.1. Dezvoltarea, reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport<br />
si comunicatii; 1.2. Imbunatatirea infrastructurii tehnico-edilitare si de protectia<br />
mediului; 1.3. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii educationale, sociale<br />
si de sanatate.<br />
INHGA – DGA 165
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
3. Dezvoltarea turismului: 3.1. Conservarea patrimoniului natural, istoric si<br />
cultural; 3.2. Dezvoltarea, diversificarea si promovarea ofertei turistice; 3.3.<br />
Imbunatatirea serviciilor in turism.<br />
4. Dezvoltare Rurala: 4.1.Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice<br />
din mediul rural; 4.2.Dezvoltarea si modernizarea activitatilor din silvicultura;.<br />
7. Dezvoltare urbana durabila: 7.1 Sprijinirea dezvoltarii urbane integrate.<br />
Prioritatea I<br />
1. Dezvoltarea infrastructurii locale si regionale (transport, mediu,<br />
reabilitare urbana, utilitati publice,infrastructura sociala – scoli, spitale<br />
etc.)<br />
Fundamentare : Conditii pentru crestere economica si pentru ocuparea fortei<br />
de munca trebuie in continuare create sau imbunatatite in domeniile transport,<br />
mediu, reabilitare urbana, utilitati publice, infrastructura sociala – scoli, spitale,<br />
etc.). Calitatea proasta a infrastructurii sau chiar lipsa acesteia impiedica<br />
dezvoltarea multor localitati si se constituie intr-o cauza principala pentru<br />
ramanerea in urma a acestora.<br />
O deosebita importanta se va acorda valorificarii altor surse de energie.<br />
Interventiile in sensul imbunatatirii infrastructurii, imbunatatirii accesului la<br />
facilitati publice si regenerarea mediului comun se impun mai ales in zonele<br />
care sunt ramase in urma. Pentru a rezolva problemele prezentate si a atinge<br />
obiectivele propuse, interventiile se vor axa pe 3 masuri de dezvoltare.<br />
Obiective: imbunatatirea accesibilitatii spre zonele si centrele cu potential<br />
economic care inregistreaza intarzieri in dezvoltare; protectia mediului si<br />
prezervarea resurselor naturale.<br />
Rezultate asteptate: armonizarea cu standardele europene in domeniul<br />
asigurarii calitatii apei potabile, a tratarii apelor menajere, are drept scop<br />
asigurarea unui standard de viata ridicat al locuitorilor; conservarea, protectia si<br />
igienizarea mediului prin retehnologizarea, utilizarea de tehnologii nepoluante si<br />
asanarea zonelor degradate prin activitati industriale va duce la un mediu mai<br />
curat cu efecte directe asupra starii de sanatate a locuitorilor si a cresterii<br />
sperantei de viata a acestora.<br />
Masura 1.2. Imbunatatirea infrastructurii tehnico-edilitare si de protectie a<br />
mediului<br />
Obiective specifice: asigurarea unui standard de viata ridicat pentru locuitorii<br />
Regiunii Centru prin armonizarea cu standardele europene in domeniul calitatii<br />
apei potabile, a tratarii apelor menajare si in gestionarea deseurilor;<br />
implementarea acquis-ului comunitar in domeniul protectiei mediului; cresterea<br />
oportunitatilor de investitii in special in domeniul turismului si al activitatilor de<br />
protectie a mediului.<br />
INHGA – DGA 166
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Tipul interventiei: Scheme de sprijin prin granturi si credite.<br />
Tipul actiunii si aspectul tehnic:<br />
Pentru a raspunde necesitatii fundamentale de a trai intr-un mediu curat si de a<br />
pastra cadrul natural nepoluat se impun masuri de conservare, protectie si<br />
igienizare a mediului prin retehnologizarea, utilizarea de tehnologii nepoluante<br />
si asanarea zonelor degradate de obiective industriale cu impact negativ asupra<br />
mediului.<br />
In campul infrastructurii urbane, lipsa mare a investitiilor in mentinere si<br />
renovare a cauzat o rapida deteriorare in ce priveste calitatea serviciilor<br />
municipale. Administratiile locale au preluat responsabilitatea pentru furnizarea<br />
apei potabile, tratarea apelor menajere si canalizare, dar duc lipsa de resursele<br />
financiare necesare si de instrumentele pentru a accesa finantarea.<br />
Instalatii de captare si distributie a apei au capacitati reduse, care determina<br />
discontinuitati in aprovizionarea unor orase. In 2003 se inregistreaza scaderi la<br />
jumatate ale volumului de apa potabila si ale consumului mediu de apa<br />
potabila/locuitor fata de anul de referinta 1990. Doar 58,6% din localitatile<br />
Regiunii Centru erau alimentate cu apa potabila; dupa lungimea retelei de apa<br />
potabila Regiunea Centru se situeaza pe pozitia a IV-a in randul celorlalte<br />
regiuni.<br />
In mediul rural se afla doar 38,1% din reteaua de distributie. In mediul rural,<br />
nivelul de inzestrare a localitatilor cu instalatii de alimentare cu apa potabila din<br />
reteaua publica, este scazut.<br />
Reteaua de canalizare publica acopera doar 106 (din cele 391) localitati din<br />
regiune, dintre care 51% sunt municipii si orase. Din punct de vedere a retelei<br />
de canalizare, regiunea se situeaza pe locul al III-lea fata de celelalte regiuni.<br />
Daca ne raportam la reteaua totala de distributie a apei, lungimea retelei de<br />
canalizare acopera doar 45,2% din lungimea acesteia.<br />
De aici rezulta faptul ca exista numeroase strazi, care desi au retele de<br />
distributie a apei, nu au retele de canalizare, apele uzate menajere fiind de cele<br />
mai multe ori aruncate la suprafata solului, poluand mediul.<br />
Energia termica este distribuita in 33 de localitati, din care 30 sunt urbane.<br />
Numarul localitatilor in care se distribuie energie termica in sistem centralizat s-<br />
a redus in ultimii ani datorita costurilor ridicate cat si a gasirii unor solutii<br />
alternative din partea consumatorilor.<br />
Regiunea Centru se situeaza printre regiunile cu cele mai mari probleme in<br />
ceea ce priveste calitatea mediului. In regiunea Centru, 25,3% din suprafata<br />
padurilor este afectata de fenomenul de defoliere (fata de 33,8% la nivel de<br />
tara), judetele cele mai afectate fiind Harghita (40,0%), Covasna (31,8%) si<br />
Sibiu (31,3%). In regiunea Centru nu sunt amplasate statii de supraveghere a<br />
poluarii de fond.<br />
INHGA – DGA 167
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Degradarea solurilor ca rezultat al activitatilor antropice se remarca in zonele:<br />
Copsa Mica, Medias - judetul Sibiu precum si in zona Zlatna - judetul Alba.<br />
Astfel, in zona Copsa Mica, Medias, ca urmare a proceselor tehnologice, a<br />
prelucrarii sulfurilor polimetalice se degaja in atmosfera pulberi incarcate cu<br />
metale grele (Pb, Zn, Cd, Cu), care depuse pe sol si vegetatie produc o<br />
crestere a concentratiei acestora la niveluri toxice si au drept rezultat o<br />
degradare a suprafetelor de teren – cca. 3400 ha terenuri agricole sunt puternic<br />
poluate si cca. 7600 ha mediu poluate.<br />
Este de remarcat si degradarea zonelor ocupate de haldele de steril si de<br />
deseuri industriale, precum si a celor ocupate de haldele de deseuri menajere.<br />
Activitati eligibile<br />
Proiectele se vor axa pe incurajarea de noi tehnologii: reabilitarea, extinderea si<br />
modernizarea sistemului de canalizare, monitorizarea calitatii apei, aerului si<br />
solului, reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa.<br />
Aria geografica de interes: Regiunea Centru<br />
Beneficiari: autoritati publice locale si judetene, institutii publice, societati<br />
comerciale, organizatii neguvernamentale<br />
Programarea actiunii: 2007-2013<br />
INHGA – DGA 168
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
IV. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR DE GESTIONARE A<br />
APELOR SAU IN LEGATURA CU APELE DIN PLANURILE<br />
LOCALE DE ACTIUNI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI LA<br />
NIVEL DE JUDETE<br />
Acest capitol este destinat identificarii problemelor de gestionarea apelor sau in<br />
legatura cu apele din planurile locale de actiune pentru protectia mediului la<br />
nivel de judete (PLAM).<br />
Aceste planuri constituie detalieri la nivel administrativ local a prevederilor<br />
Planului national de dezvoltare a Romaniei, a strategiei pentru dezvoltarea<br />
oraselor mici si mijlocii, a strategiei energetice a Romaniei, a planurilor<br />
sectoriale de dezvoltare si a planurilor de dezvoltare regionala (pentru fiecare<br />
din cele 8 regiuni de dezvoltare) etc.<br />
In acest context, pentru fiecare din judetele al caror plan de dezvoltare a fost<br />
disponibil s-au abordat urmatoarele aspecte:<br />
- date fizico – geografice de identificare, contextul teritorial si de mediu,<br />
suprafata, populatia pe medii de locuire, situatia accesului populatiei la<br />
sisteme centralizate de alimentare cu apa si la retele publice de<br />
canalizare, calitatea apei, zone critice sub aspectul poluarii apei,<br />
amenajarile hidroameliorative, planurile de actiune si matrici de<br />
implementare privind cerintele si calitatea apei potabile, cu modul de<br />
implementare, cu termene si responsabilitati, pericolele potentiale<br />
generate de fenomene naturale si antropice, prioritati ale judetelor in<br />
domeniul extinderii sistemelor centralizate de alimentare cu apa si<br />
canalizare publica in mediul urban si rural, a statiilor de epurare etc.<br />
Toate aceste aspecte sunt de mare interes in actiunea de elaborare a<br />
scenariilor de dezvoltare a folosintelor si a cerintelor de apa ale acestora la<br />
nivel de judet si de bazin hidrografic, elaborarea bilantului apei in sectiunile<br />
caracteristice si de aici identificarea masurilor, actiunilor, solutiilor si lucrarilor pe<br />
care planul de amenajare, respectiv schema directoare de amenajare si<br />
management a bazinului hidrografic trebuie sa le cuprinda, pe etape de<br />
dezvoltare, pentru acoperirea cerintelor de apa ale folosintelor, utilizarea<br />
potentialului apelor, protectia impotriva inundatiilor, satisfacerea cerintelor de<br />
mediu asupra resurselor de apa, evitarea contradictiilor dintre folosintele de<br />
apa, intr-un cuvant pentru atingerea obiectivelor gestionarii durabile a resurselor<br />
de apa ale bazinelor hidrografice.<br />
INHGA – DGA 169
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
JUDETUL ARGES<br />
CANTITATEA SI CALITATEA APEI PRELEVATE SI EVACUATE<br />
Obiectiv specific Actiune Responsabili<br />
1. Asigurarea cantitatii<br />
si calitatii apei<br />
potabile in mediul<br />
urban<br />
Alimentari cu apa<br />
1.Pitesti<br />
1.1. Modernizarea statiei de tratare<br />
1.2. Reabilitare statie pompare Budeasa<br />
1.3. Reabilitarea gospodariilor de apa Razboieni, Smeura,<br />
Schitului si ZIN<br />
1.4. Extinderea retelelor de distributie<br />
1.5. Inlocuirea retelelor de distributie uzate<br />
1.6. Introducerea contorizarii la consumatorii casnici si<br />
industriali<br />
1.7. Reabilitarea a 20 de foraje din municipiu<br />
2. Campulung<br />
2.1. Reabilitarea conductei de aductiune a apei brute (Dn 800)<br />
pentru Municipiul Campulung<br />
2.2. Modernizare statie de tratare<br />
2.3. Extindere retea de distributie<br />
2.4. Extinderea retelelor de alimentare cu apa pe strazile<br />
Richard, fundatura Richard si Gruiului pe Ordonanta nr 7/2006<br />
(elaborarea proiectelor tehnice)<br />
2.5. Reabilitarea si extinderea retelelor de alimentare cu apa in<br />
cartierele Apa Sarata si Pescareasa<br />
3. Curtea de Arges<br />
3.1. Modernizare statii captare Oesti<br />
3.2. Modernizare statie tratare Cerbureni<br />
3.3. Reabilitare retele de distributie<br />
3.4. Extindere retele de distributie<br />
S.C.Apa Canal<br />
2000 S.A.<br />
CL Pitesti<br />
CL Campulung<br />
S.C.Aquaterm<br />
AG 98 SA<br />
CJ Arges<br />
CL Curtea de<br />
Arges<br />
Supraveghere/<br />
cooperare<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
Termen<br />
Surse de<br />
finantare<br />
2010 ISPA<br />
BL, As<br />
2010 FC, BL, As,<br />
BSP<br />
2010 FC, BL, As<br />
Phare 2001<br />
INHGA – DGA 170
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv specific Actiune Responsabili<br />
1. Asigurarea cantitatii<br />
si calitatii apei<br />
potabile in mediul<br />
urban<br />
2. Asigurarea apei<br />
potabile in mediul<br />
rural pentru 93 de<br />
localitati<br />
4. Mioveni<br />
4.1. Reabilitare retele de distributie<br />
4.2. Contorizare aductiune statie de tratare<br />
5. Topoloveni<br />
5.1. Modernizare statie de captare (automatizari) si<br />
inmagazinare<br />
5.2. Modernizare statie de tratare<br />
5.3. Extindere retele de distributie<br />
6. Costesti<br />
6.1. Reabilitare si modernizare statie de inmagazinare si tratare<br />
6.2. Extindere retele de distributie<br />
6.3. Reabilitare retele de distributie<br />
6.4. Alimenatre cu apa, sat Parvu Rosu<br />
7. Stefanesti<br />
Alimentare cu apa a zonei Viisoara<br />
Bascov<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Maracineni<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Bradu<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Leresti<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Rucar<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Calinesti<br />
Retea de alimentare cu apa - Sistem de alimentare cu apa in<br />
satele Urlucea , Carstieni, Valea Corbului, Valeni si Ciocanesti<br />
Albesti de Arges<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
CL; REGOM<br />
Mioveni<br />
CL Topoloveni<br />
CL Costesti<br />
CL Stefanesti<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
Supraveghere/<br />
cooperare<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
Termen<br />
Surse de<br />
finantare<br />
2013 FC, BL, As<br />
2008 FC, BL, As<br />
2013 FC, BL, As<br />
2013 FC, BL, As,<br />
BSP<br />
2007 FC, BL, As<br />
2007 FC, BL, As<br />
2013 FC, BL, As<br />
2007 FC, BL, As<br />
2007 FC, BL, As<br />
2009 -<br />
2013<br />
FC, BL, As,<br />
BSP<br />
2015 FC, BL, As<br />
INHGA – DGA 171
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv specific Actiune Responsabili<br />
2. Asigurarea apei<br />
potabile in mediul<br />
rural pentru 93 de<br />
localitati<br />
Albesti de Muscel<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Albota<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Aninoasa<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Arefu<br />
Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa a satelor<br />
Capataneni Ungureni si Capataneni Pamanteni<br />
Babana<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Baiculesti<br />
Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa satele<br />
Zigoneni, Baiculesti, Argesani, Valea lui Enache, Anghinesti,<br />
Valea Brazilor si Tutana<br />
Balilesti<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Beleti -Negresti<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Berevoiesti<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Barla<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Bogati<br />
Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa satul Suseni<br />
Boteni<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Botesti<br />
Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa sat Mosteni-<br />
Greci<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
Supraveghere/<br />
cooperare<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
Termen<br />
Surse de<br />
finantare<br />
2015 FC, BL, As<br />
2017 FC, BL, As<br />
2017 FC, BL, As<br />
2009 -<br />
2017<br />
FC, BL, As,<br />
BSP<br />
2018 FC, BL, As<br />
2009 -<br />
2013<br />
FC, BL, As,<br />
BSP<br />
2015 FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
2017 FC, BL, As<br />
2013 FC, BL, As<br />
2009 - FC, BL, As,<br />
2015 BSP<br />
2018 FC, BL, As<br />
2009 -<br />
2018<br />
FC, BL, As,<br />
BSP<br />
INHGA – DGA 172
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv specific Actiune Responsabili<br />
2. Asigurarea apei<br />
potabile in mediul<br />
rural pentru 93 de<br />
localitati<br />
Bradulet<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Budeasa<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Bughea de Jos<br />
Retea de alimentare cu apa - Extindere retea apa potabila<br />
zonele Centru, Hulubesti, Poenandre, Plesa<br />
Buzoesti<br />
Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa potabila in<br />
satul Cornatel<br />
Caldararu<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Cateasca<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Cepari<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Cetateni<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Cicanesti<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Ciofrangeni<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Ciomagesti<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Cocu<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Corbeni<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
Supraveghere/<br />
cooperare<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
Termen<br />
Surse de<br />
finantare<br />
2018 FC, BL, As<br />
2017 FC, BL, As<br />
2009 -<br />
2017<br />
2009 -<br />
2013<br />
FC, BL, As,<br />
BSP<br />
FC, BL, As,<br />
BSP<br />
2017 FC, BL, As<br />
2017 FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
2017 FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
2017 FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
2015 FC, BL, As<br />
INHGA – DGA 173
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv specific Actiune Responsabili<br />
2. Asigurarea apei<br />
potabile in mediul<br />
rural pentru 93 de<br />
localitati<br />
Corbi<br />
Retea de alimentare cu apa - Reabilitarea si modernizarea<br />
sistemului de alimentare cu apa pentru localitatile Corbisori,<br />
Stanesti si Poduri<br />
Cosesti<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Cotmeana<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Cuca<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Davidesti<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Dambovicioara<br />
Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa satele Ciocanu<br />
si Dambovicioara (catunele Valea Urdii, dealul Sasului si<br />
Muchea)<br />
Darmanesti<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Dobresti<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Domnesti<br />
Retea de alimentare cu apa - Reabilitarea si modernizarea<br />
sistemului de alimenatre cu apa pentru localitatile Nucsoara,<br />
Corbi, Domnesti si Pietrosani<br />
Dragoslavele<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Draganu<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Godeni<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
Supraveghere/<br />
cooperare<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
Termen<br />
2009 -<br />
2015<br />
Surse de<br />
finantare<br />
FC, BL, As,<br />
BSP<br />
2015 FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
2009 -<br />
2018<br />
FC, BL, As<br />
BSP<br />
2017 FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
2009 -<br />
2015<br />
FC, BL, As,<br />
BSP<br />
2018 FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
2017 FC, BL, As<br />
INHGA – DGA 174
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv specific Actiune Responsabili<br />
2. Asigurarea apei<br />
potabile in mediul<br />
rural pentru 93 de<br />
localitati<br />
Harsesti<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Hartiesti<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Izvoru<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Leordeni<br />
Retea de alimentare cu apa Alimentarea cu apa a satelor<br />
Ciulnita, Budisteni, Schitu Scoicesti, Glodu, Glambocata-Deal,<br />
Ciolcesti<br />
Lunca Corbului<br />
Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa potabila satele<br />
Padureni, Catane, Ciesti, Marghia de Jos si Marghia de Sus<br />
Malureni<br />
Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa satele Malureni<br />
I, Malureni II, Bunesti si Zarnesti<br />
Merisani<br />
Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa in satele<br />
Dobrogostea, Borlesti, Varzaru si Merisani<br />
Micesti<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Mihaesti<br />
Retea de alimentare cu apa sat Furnicosi<br />
Mioarele<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Mirosi<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Moraresti<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
Supraveghere/<br />
cooperare<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
Termen<br />
Surse de<br />
finantare<br />
2018 FC, BL, As<br />
2015 FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
2007 -<br />
2013<br />
2009 -<br />
2017<br />
2009 -<br />
2015<br />
2015 -<br />
2009<br />
FC, BL, As,<br />
BSP<br />
FC, BL, As,<br />
BSP<br />
FC, BL, As,<br />
BSP<br />
FC, BL, As,<br />
BSP<br />
2017 FC, BL, As<br />
2009 - FC, BL, As,<br />
2015 BSP<br />
2018 FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
2015 FC, BL, As<br />
INHGA – DGA 175
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv specific Actiune Responsabili<br />
2. Asigurarea apei<br />
potabile in mediul<br />
rural pentru 93 de<br />
localitati<br />
Mozaceni<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Musatesti<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Negrasi<br />
Retea de alimentare cu apa - Alimentarea cu apa a satelor<br />
Negrasi, Birlogu, Buta<br />
Nucsoara<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Oarja<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Pietrosani<br />
Retea de alimentare cu apa - Reabilitarea si modernizarea<br />
sistemului de alimentare cu apa pentru localitatile Nucsoara,<br />
Corbi, Domnesti si Pietrosani<br />
Poiana Lacului<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Poienarii de Arges<br />
Retea de alimentare cu apa - Alimentarea cu apa a satelor<br />
Poienari si Ioanicesti<br />
Poienarii de Muscel<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Popesti<br />
Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa satele Slobozia<br />
si Purcareni<br />
Priboieni<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Raca<br />
Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa satele Raca,<br />
Adunati, Bucov<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
Supraveghere/<br />
cooperare<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
Termen<br />
Surse de<br />
finantare<br />
2018 FC, BL, As<br />
2015 FC, BL,<br />
As<br />
2009 - FC, BL, As,<br />
2017 BSP<br />
2017 FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
2009 -<br />
2013<br />
FC, BL, As,<br />
BSP<br />
2013 FC, BL, As<br />
2009 -<br />
2017<br />
FC, BL, As,<br />
BSP<br />
2017 FC, BL, As<br />
2009 -<br />
2017<br />
FC, BL, As,<br />
BSP<br />
FC, BL, As<br />
2009 FC, BL, As,<br />
BSP<br />
INHGA – DGA 176
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv specific Actiune Responsabili<br />
2. Asigurarea apei<br />
potabile in mediul<br />
rural pentru 93 de<br />
localitati<br />
Ratesti<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Recea<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Rociu<br />
Retea de alimentare cu apa - Alimentare cu apa satele<br />
Serbanesti, Gliganu de Sus, Gliganu de Jos<br />
Salatrucu<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Sapata<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Schitu Golesti<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Slobozia<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Stefan cel Mare<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Stalpeni<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Stoenesti<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Stolnici<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Alimentarea cu apa a satelor Stolnici si Izbasesti<br />
Suici<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Alimentare cu apa in satul Rudeni<br />
Suseni<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
Supraveghere/<br />
cooperare<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
Termen<br />
Surse de<br />
finantare<br />
2017 FC, BL, As<br />
2017 FC, BL, As<br />
2009 -<br />
2017<br />
FC, BL, As,<br />
BSP<br />
2018 FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
2013 FC, BL, As<br />
2015 FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
2015 FC, BL, As<br />
2015 FC, BL, As<br />
2017 FC, BL, As,<br />
BSP<br />
2009 -<br />
2018<br />
FC, BL, As,<br />
BSP<br />
2017 FC, BL, As<br />
INHGA – DGA 177
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv specific Actiune Responsabili<br />
2. Asigurarea apei<br />
potabile in mediul<br />
rural pentru 93 de<br />
localitati<br />
3.Canalizarea si<br />
epurarea apelor uzate<br />
menajere din<br />
localitatile urbane<br />
Teiu<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Tigveni<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Alimentarea cu apa a satului Barsestii de Jos<br />
Titesti<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Uda<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Ungheni<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Valea Danului<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Valea Iasiului<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Vedea<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Vladesti<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Valea Mare Pravat<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Vulturesti<br />
Retea de alimentare cu apa<br />
Canalizare si epurare apeuzate<br />
Retele de canalizare - Statii de epurare<br />
Pitesti<br />
1. Reabilitarea si modernizarea statiei de epurare<br />
2. Extindere retea de canalizare<br />
3. Reabilitare retea de canalizare existenta<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL Pitesti<br />
SC Apa si Canal<br />
2000 SA<br />
Supraveghere/<br />
cooperare<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
Termen<br />
Surse de<br />
finantare<br />
2017 FC, BL, As<br />
2009 -<br />
2017<br />
FC, BL, As,<br />
BSP<br />
2015 FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
2017 FC, BL, As<br />
2017 FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
2015 FC, BL, As<br />
2017 FC, BL, As<br />
2017 FC, BL, As<br />
2009 FC, BL, As,<br />
BSP<br />
2008 -<br />
2010<br />
ISPA<br />
INHGA – DGA 178
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv specific Actiune Responsabili<br />
3.Canalizarea si<br />
epurarea apelor uzate<br />
menajere din<br />
localitatile urbane<br />
4. Canalizare si<br />
epurare in mediul<br />
rural<br />
Campulung<br />
1. Reabilitarea si modernizarea statiei de epurare, inclusiv linia<br />
namolului<br />
2. Extindere retea de canalizare<br />
3. Reabilitarea retelei de canalizare menajere si meteorice<br />
existente<br />
4. Retele de canalizare menajera si meteorica pe strazile Cuza<br />
Voda, Alexandru cel Bun si Neagoe Basarab – Mun Campulung<br />
5. Extinderea retelei de canalizare in cartierul Valea<br />
<strong>Romane</strong>stilor din Mun Campulung<br />
Curtea de Arges<br />
1. Reabilitarea si modernizarea statiei de epurare<br />
2. Extindere retea de canalizare<br />
3. Reabilitare retea de canalizare existenta<br />
Mioveni<br />
1. Reabilitarea si modernizarea statiei de epurare<br />
2. Extindere retea de canalizare<br />
3. Reabilitare retea de canalizare existenta<br />
Topoloveni<br />
1. Reabilitarea si modernizarea statiei de epurare<br />
2. Extindere retea de canalizare<br />
3. Reabilitare retea de canalizare existenta<br />
Costesti<br />
1. Reabilitarea si modernizarea statiei de epurare<br />
2. Extindere retea de canalizare<br />
3. Reabilitare retea de canalizare existenta<br />
Stefanesti<br />
1. Extindere retea de canalizare<br />
2. Racordarea la canalizarea Municipiului Pitesti<br />
Bascov<br />
Extindere canalizare satele Bascov, Scheau, Valea Ursului<br />
CL,<br />
SC Edilul CGA<br />
Campulung<br />
CL;<br />
SC Aquaterm<br />
AG 98 SA<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
Supraveghere/<br />
cooperare<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
Termen<br />
2010 -<br />
2013<br />
2010 -<br />
2013<br />
2013 -<br />
2015<br />
2008 -<br />
2010<br />
2013 -<br />
2015<br />
Surse de<br />
finantare<br />
FC, BL, As<br />
FC, BL, As<br />
FC, BL, As<br />
FC, BL, As<br />
FC, BL, As<br />
2013 FC, BL, As<br />
2009 FC, BL, As<br />
INHGA – DGA 179
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv specific Actiune Responsabili<br />
4. Canalizare si<br />
epurare in mediul<br />
rural<br />
Maracineni<br />
1. Extindere retea de canalizare<br />
2. Racordarea la canalizarea Municipiului Pitesti<br />
Bradu<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Leresti<br />
1. Extindere retea de canalizare<br />
2. Modernizare statie de epurare<br />
Rucar<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Calinesti<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Albesti Arges<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Canalizare menajera si statie de epurare, satele Albestii<br />
Pamanteni si Albestii Ungureni<br />
Albestii de Muscel<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Albota<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Aninoasa<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Arefu<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Babana<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Baiculesti<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Balilesti<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
Supraveghere/<br />
cooperare<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
Termen<br />
Surse de<br />
finantare<br />
2007 SAPARD<br />
2013 - FC, BL, As<br />
2015<br />
2007 SAPARD<br />
2007 FC, BL, As<br />
2013 -<br />
2015<br />
2009 -<br />
2015<br />
2015 -<br />
2017<br />
FC, BL, As<br />
FC, BL, As,<br />
BSP<br />
Buget local<br />
Alte surse<br />
2017 FC, BL, As<br />
2017 FC, BL, As<br />
2017 FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
2013 -<br />
2015<br />
2015 -<br />
2017<br />
FC, BL, As<br />
FC, BL, As<br />
INHGA – DGA 180
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv specific Actiune Responsabili<br />
4. Canalizare si<br />
epurare in mediul<br />
rural<br />
Beleti Negresti<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Berevoiesti<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Barla<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Bogati<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Boteni<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Botesti<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Bradulet<br />
Extindere retea de canalizare si extindere statie de epurare<br />
Budeasa<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Bughea de Jos<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Buzoiesti<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Caldararu<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Cateasca<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Cepari<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Cetateni<br />
Extindere retea de canalizare si extindere statie de epurare<br />
Cicanesti<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
Supraveghere/<br />
cooperare<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
Termen<br />
Surse de<br />
finantare<br />
2018 FC, BL, As<br />
2017 FC, BL, As<br />
2013 - FC, BL, As<br />
2015<br />
2015 - FC, BL, As<br />
2017<br />
2018 FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
2017 FC, BL, As<br />
2017 FC, BL, As<br />
2013 - FC, BL, As<br />
2015<br />
2017 FC, BL, As<br />
2017 FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
2017 FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
INHGA – DGA 181
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv specific Actiune Responsabili<br />
4. Canalizare si<br />
epurare in mediul<br />
rural<br />
Ciofrangeni<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Ciomagesti<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Cocu<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Corbeni<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Corbi<br />
Reabilitarea si modernizarea sistemului de canalizare pentru<br />
localitatile Corbisori, Stanesti si Poduri, si statie de epurare<br />
Cosesti<br />
Canalizare menajera si statie de epurare satele Cosesti si<br />
Petresti<br />
Cotmeana<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Cuca<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Davidesti<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Dambovicioara<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Darmanesti<br />
Retea de canalizare si statie de epurare - Canalizare menajera<br />
si statie de epurare satele Darmanesti si Valea Rizii<br />
Dobresti<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
Supraveghere/<br />
cooperare<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
Termen<br />
Surse de<br />
finantare<br />
2018 FC, BL, As<br />
2017 FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
2015 FC, BL, As<br />
2009 -<br />
2015<br />
FC, BL, As,<br />
BSP<br />
2015 FC, BL, As,<br />
BSP<br />
2018 FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
2009 -<br />
2017<br />
FC, BL, As,<br />
BSP<br />
2018 FC, BL, As<br />
INHGA – DGA 182
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv specific Actiune Responsabili<br />
4.Canalizare si<br />
epurare in mediul<br />
rural<br />
Domnesti<br />
Extindere retea de canalizare<br />
Reabilitarea si modernizarea sistemului de canalizare pentru<br />
localitatile Nucsoara, Corbi, Domnesti si Pietrosani si statie de<br />
epurare<br />
Dragoslavele<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Draganu<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Godeni<br />
Extindere retea de canalizare si statie de epurare<br />
Harsesti<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Hartiesti<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Izvoru<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Leordeni<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Lunca Corbului<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Malureni<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Merisani<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Micesti<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Mihaiesti<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
Supraveghere/<br />
cooperare<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
Termen<br />
2009 -<br />
2017<br />
Surse de<br />
finantare<br />
FC, BL, As,<br />
BSP<br />
2018 FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
2017 FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
2015 - FC, BL, As<br />
2017<br />
2018 FC, BL, As<br />
2013 - FC, BL, As<br />
2015<br />
2017 FC, BL, As<br />
2015 - FC, BL, As<br />
2017<br />
2015 - FC, BL, As<br />
2017<br />
2017 FC, BL, As<br />
2015 FC, BL, As<br />
INHGA – DGA 183
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv specific Actiune Responsabili<br />
4.Canalizare si<br />
epurare in mediul<br />
rural<br />
Mioarele<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Mirosi<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Moraresti<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Mosoaia<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Mozaceni<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Musatesti<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Negrasi<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Nucsoara<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Oarja<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Pietrosani<br />
Retea de canalizare si statie de epurare - Reabilitarea si<br />
modernizarea sistemului de canalizare pentru localitatile<br />
localitatile Nucsoara, Corbi, Domnesti si Pietrosani<br />
Poiana Lacului<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Poenarii de Arges<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Poenarii de Muscel<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Popesti<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
Supraveghere/<br />
cooperare<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
Termen<br />
Surse de<br />
finantare<br />
2018 FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
2015 - FC, BL, As<br />
2017<br />
2018 FC, BL, As<br />
2015 - FC, BL, As<br />
2017<br />
2018 FC, BL, As<br />
2017 FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
2009 -<br />
2015<br />
FC, BL, As,<br />
BSP<br />
2013 - FC, BL, As<br />
2015<br />
2017 FC, BL, As<br />
2017 FC, BL, As<br />
2017 FC, BL, As<br />
INHGA – DGA 184
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv specific Actiune Responsabili<br />
4.Canalizare si<br />
epurare in mediul<br />
rural<br />
Priboieni<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Ratesti<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Recea<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Rociu<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Salatrucu<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Sapata<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Schitu Golesti<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Slobozia<br />
Extindere retea de canalizare si statie de epurare<br />
Stefan cel Mare<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Stalpeni<br />
Extindere retea de canalizare si statie de epurare<br />
Stoenesti<br />
Extindere retea de canalizare si statie de epurare<br />
Stolnici<br />
Retea de canalizare si statie de epurare Canalizarea si<br />
epurarea apelor menajere uzate, zona centrala a satului Stolnici<br />
Suici<br />
Extindere retea de canalizare si statie de epurare<br />
Suseni<br />
Extindere retea de canalizare si statie de epurare<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
Supraveghere/<br />
cooperare<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
Termen<br />
Surse de<br />
finantare<br />
2017 FC, BL, As<br />
2017 FC, BL, As<br />
2017 FC, BL, As<br />
2017 FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
2013 - FC, BL, As<br />
2015<br />
2015 - FC, BL, As<br />
2017<br />
2018 FC, BL, As<br />
2015 -<br />
2017<br />
2015 -<br />
2017<br />
2009 -<br />
2017<br />
FC, BL, As<br />
FC, BL, As<br />
FC, BL, As<br />
2018 FC, BL, As<br />
2017 FC, BL, As<br />
INHGA – DGA 185
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv specific Actiune Responsabili<br />
Teiu<br />
Extindere retea de canalizare si statie de epurare<br />
Tigveni<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Titesti<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Uda<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Ungheni<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Valea Danului<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Valea Iasului<br />
Retea de canalizare si statie de epurare<br />
Canalizarea si epurarea apelor uzate in satele Cerbureni,<br />
Mustatesti, Valea Uleiului, Valea Iasului<br />
Vedea<br />
Extinderea retea de canalizare si statie de epurare<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
CL<br />
Supraveghere/<br />
cooperare<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
D.A.A.V.; APM,<br />
CL<br />
Termen<br />
Surse de<br />
finantare<br />
2017 FC, BL, As<br />
2017 FC, BL, As<br />
2015 - FC, BL, As<br />
2017<br />
2018 FC, BL, As<br />
2017 FC, BL, As<br />
2017 FC, BL, As<br />
2009 -<br />
2018<br />
2015 -<br />
2017<br />
FC, BL, As<br />
FC, BL, As<br />
INHGA – DGA 186
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Lucrari de<br />
aparare si<br />
punerea in<br />
siguranta a<br />
barajelor<br />
Actiune<br />
FENOMENE NATURALE SI DEZASTRE<br />
Amenajarea impotriva inundatiilor a r. Telorman la Cotmeana si<br />
Vedea in zona localitatilor afectate<br />
Responsabili<br />
Supraveghere /<br />
Surse de<br />
Termen<br />
cooperare<br />
finantare<br />
DAAV DAAV 2009 Bugetul de<br />
stat<br />
BIRD<br />
Amenajarea r. Targului in municipiul Campulung Muscel DAAV DAAV 2009 Bugetul de<br />
stat<br />
BDCE<br />
Amenajarea r. Bratia intre localitatile Bervoiesti si Balilesti DAAV DAAV 2009 Bugetul de<br />
stat<br />
Amenajarea r. Bunghea intre localitatile Bunghea de Jos si<br />
Capul Piscului<br />
DAAV DAAV 2009 Bugetul de<br />
stat<br />
Amenajarea r. Targului intre Campulung Muscel si localitatea<br />
Clucereasa<br />
DAAV DAAV 2009 Bugetul de<br />
stat<br />
Amenajarea r. Argesel intre localitatile Hartiesti si orasul<br />
Mioveni<br />
DAAV DAAV 2009 Bugetul de<br />
stat<br />
Amenajarea r. Doamnei pentru apararea impotriva inundatiilor in<br />
localitatile Corbi, Domnesti, Pietrosani<br />
DAAV DAAV 2009 Bugetul de<br />
stat<br />
Amenajarea r. Valsan intre localitatile bradet si valcele DAAV DAAV 2009 Bugetul de<br />
stat<br />
BIRD<br />
Regularizarea r. Argesel la Boteni DAAV DAAV 2009 Bugetul de<br />
stat<br />
Regularizarea r. Cotmeana la Lunca Corbului si p. Vartej,<br />
afluent al r. Cotmeana, in localitatea Babana<br />
Acumularea Maracineni pe r. Doamnei – punerea in siguranta a<br />
lucrarilor<br />
Amenajarea r. Arges pe sectorul baraj Golesti – limita judet<br />
Arges, in vederea stabilirii talvegului<br />
DAAV APM; DAAV 2009 Bugetul de<br />
stat<br />
DAAV DAAV 2009 Bugetul de<br />
stat<br />
DAAV DAAV 2011 Bugetul de<br />
stat<br />
BEI<br />
INHGA – DGA 187
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Lucrari de<br />
aparare si<br />
punerea in<br />
siguranta a<br />
barajelor<br />
Actiune<br />
Amenajarea r. Argesel intre localitatea Hartiesti si orasul<br />
MIoveni<br />
Amenajarea r. Doamnei pentru apararea impotriva inundatiilor in<br />
localitatile Corbi, Domnesti, Pitrosani<br />
Regularizarea r. Arges intre acumularea Bascov si acumularea<br />
Pitesti<br />
Marirea gradului de siguranta in expluatarea al acumularii<br />
Pecineagu<br />
Responsabili<br />
Supraveghere /<br />
Surse de<br />
Termen<br />
cooperare<br />
finantare<br />
DAAV DAAV 2009 Bugetul de<br />
stat<br />
DAAV DAAV 2009 Bugetul de<br />
stat<br />
DAAV DAAV 2011 Bugetul de<br />
stat<br />
BEI<br />
DAAV DAAV 2011 Bugetul de<br />
stat<br />
BDCE<br />
Punerea in siguranta a acumularii Valcele DAAV DAAV 2011 Bugetul de<br />
stat<br />
BDCE<br />
Baraj priza Clucereasa pe r. Tragului DAAV DAAV 2011 Bugetul de<br />
stat<br />
BDCE<br />
Refacere drum contur mal stang al lacului de acumulare Rausor<br />
pe tronsonul 12-320 – km 13-020<br />
DAAV DAAV 2011 Bugetul de<br />
stat<br />
Amenajarea impotriva inundatiilor a r. Cotmeana in zona<br />
localitatilor Hirsesti, Stolnici si Barla<br />
DAAV DAAV 2013 Bugetul de<br />
stat<br />
Regularizarea p. Budeasa, comuna Budeasa – zona de<br />
debusolare in rigola dig mal drept Acumulare Maracineni<br />
DAAV DAAV 2013 Bugetul de<br />
stat<br />
Amenajarea r. Arges acal acumularea pitesti, mal drept in zona<br />
cartier Prundu<br />
DAAV DAAV 2013 Bugetul de<br />
stat<br />
Regularizarea p. Bascov amonte confluenta cu r. Arges DAAV DAAV 2013 Bugetul de<br />
stat<br />
37. Reguilarizare si consolidare r. Argesel in localitatile Boteni si<br />
Namaiesti<br />
DAAV DAAV 2013 Bugetul de<br />
stat<br />
Regularizarea si consolidarea maluri r. Vedita in localitatea<br />
Vedea<br />
DAAV DAAV 2013 Bugetul de<br />
stat<br />
INHGA – DGA 188
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Lucrari de<br />
aparare si<br />
punerea in<br />
siguranta a<br />
barajelor<br />
Actiune<br />
Responsabili<br />
Supraveghere /<br />
Surse de<br />
Termen<br />
cooperare<br />
finantare<br />
Regularizarea afluentilor r. Valsan: Robaia in comuna Musatesti DAAV DAAV 2013 Bugetul de<br />
si Toplita-Bunesti in comuna Malureni<br />
stat<br />
Regularizarea Valea Pauleasca DAAV DAAV 2013 Bugetul de<br />
stat<br />
Apararea mal stang r. Bratia la Aninoasa aval pod DJ 732 catun DAAV DAAV 2013 Bugetul de<br />
Nevratu<br />
stat<br />
Regularizarea Valea Draghici DAAV DAAV 2013 Bugetul de<br />
stat<br />
Regularizare p. Slanic la Aninoasa DAAV DAAV 2013 Bugetul de<br />
stat<br />
Regularizarea r. Targului intre Clucereasa sia cumularea DAAV DAAV 2013 Bugetul de<br />
Maracineni<br />
stat<br />
Regularizarea r. Doamnei in localitatile Costesti si Darmanesti DAAV DAAV 2013 Bugetul de<br />
stat<br />
Reabilitarea egularizare Valea Tutana in comuna Baiculesti DAAV DAAV 2013 Bugetul de<br />
stat<br />
Regularizare r. Targului intre Voinesti si gara CFR Campulung DAAV DAAV 2013 Bugetul de<br />
stat<br />
Regularizare Valea Dumiresti DAAV DAAV 2013 Bugetul de<br />
stat<br />
Regularizare si aparare de mal stang r. Bughea la Schitu DAAV DAAV 2013 Bugetul de<br />
Golesti si Lazaresti – catun Rudarie<br />
stat<br />
Regularizare p. Carcinov etapa II DAAV DAAV 2013 Bugetul de<br />
stat<br />
Aparare mal stang r. Bughea, comuna Bughea de Jos, sat DAAV DAAV 2013 Bugetul de<br />
Valea Macelarului<br />
stat<br />
Regularizare r. Bughea in comuna Bughea de Sus DAAV DAAV 2013 Bugetul de<br />
stat<br />
Aparari de mal Valea Ruda la Mihaiesti DAAV DAAV 2013 Bugetul de<br />
stat<br />
INHGA – DGA 189
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Lucrari de<br />
aparare si<br />
punerea in<br />
siguranta a<br />
barajelor<br />
Actiune<br />
Responsabili<br />
Supraveghere /<br />
Surse de<br />
Termen<br />
cooperare<br />
finantare<br />
Regularizare Valea Satului la Berevoiesti DAAV DAAV 2013 Bugetul de<br />
stat<br />
Regularizare r. Dambovita in zona acumularii Satic DAAV DAAV 2013 Bugetul de<br />
stat<br />
Reguilarizare r. Neajlov DAAV DAAV 2013 Bugetul de<br />
stat<br />
Regularizare r. Teleorman in orasul Costesti DAAV DAAV 2013 Bugetul de<br />
stat<br />
Optimizare privind alimentarea de rezerva a municipiului DAAV DAAV 2013 Bugetul de<br />
Campulung Muscel di statia de pompare Campulung<br />
stat<br />
Reabilitare drum acces baraj Pecineagu DAAV DAAV 2013 Bugetul de<br />
stat<br />
Alunecare teren pe DC 236 Cepari – Carpenis, la Carpenis Consiliul Consiliul 2013 Buget local<br />
Judetean Arges Judetean Arges<br />
Consiliul Local APM<br />
Cepari<br />
Alunecare teren pe DJ 703 Valea danului – Cepari, la Plaiul Oii,<br />
comuna Valea Danului<br />
Alunecare teren pe DJ 731 Piscani– Domnesti, km 42+400 –<br />
comuna Corbi<br />
Consiliul<br />
Judetean Arges<br />
Consiliul Local<br />
valea Danului<br />
Consiliul<br />
Judetean Arges<br />
Consiliul Local<br />
Corbi<br />
Consiliul<br />
Judetean Arges<br />
APM<br />
Consiliul<br />
Judetean Arges<br />
APM<br />
2013 Buget local<br />
2013 Buget local<br />
Imbunatatiri funciare si siguranta cursurilor de apa DAAV DAAV 2013 Buget local<br />
Alunecari de teren pe srazile Livadiei, Leculesti, Nedelesti,<br />
Consiliul 2008 Buget local<br />
Dracesti, Giurculescu (spre Valea <strong>Romane</strong>stilor) din Campulung<br />
Judetean Arges<br />
Consiliul<br />
Judetean Arges<br />
Consiliul Local<br />
Campulung<br />
INHGA – DGA 190
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Actiune<br />
Eroziuni ale solului in zonele: Valea Unchiasului intersectia cu<br />
drumul Godeni, strada Richard din Campulung<br />
Reabilitare terenuri afectate de alunecari pe razamunicpiului<br />
Curtea de Arges<br />
Regularizare cursuri de apa pe raza municipiului Curtea de<br />
Arges<br />
Responsabili<br />
Consiliul<br />
Judetean Arges<br />
Consiliul Local<br />
Campulung<br />
Consiliul Local<br />
Curtea de<br />
Arges<br />
Consiliul Local<br />
Curtea de<br />
Arges<br />
Supraveghere /<br />
cooperare<br />
Consiliul<br />
Judetean Arges<br />
Consiliul<br />
Judetean Arges<br />
Consiliul<br />
Judetean Arges<br />
Termen<br />
Surse de<br />
finantare<br />
2008 Buget local<br />
2007 si<br />
permanent<br />
2007 si<br />
permanent<br />
Buget local<br />
Buget local<br />
INHGA – DGA 191
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
JUDETUL BRASOV<br />
CALITATEA ŞI CANTITATEA DE APĂ POTABILĂ ASIGURATĂ CONSUMATORILOR<br />
Obiectiv specific Ţinta Indicator Acţiune Responsabili Termen<br />
Supraveghere<br />
Cooperare<br />
Modernizarea şi Furnizarea apei<br />
Modernizarea şi Proprietarii 2006- SGA Brasov<br />
optimizarea potabile la o<br />
optimizarea tehnică a staţiilor:<br />
2010<br />
tehnică a staţiilor calitate<br />
staţiilor de tratare Primaria<br />
de tratare. corespunzătoare<br />
(lucrari CM):<br />
Feldioara<br />
- Crizbav<br />
(Legea<br />
- Crizbav<br />
Primaria Lisa<br />
- Lisa<br />
458/2002,<br />
- Bogata-Dopca Compania Apa<br />
- Tarlung<br />
modificata cu<br />
- Lisa<br />
Brasov<br />
- Codlea<br />
Legea nr.<br />
- Codlea<br />
Servicii de<br />
311/2004)<br />
Gospodarire<br />
Proiectare,<br />
executie,<br />
reabilitare retele<br />
de distributie apa<br />
mc apă/loc.<br />
debit;<br />
val. investiţie;<br />
tarif / mc apă<br />
tratată;<br />
lungime reţea<br />
distribuţie<br />
reabilitată;<br />
lungime reţea<br />
distribuţie<br />
necesara;<br />
val. investiţie;<br />
Proiectare, executie,<br />
reabilitare retele de<br />
distributie apa pentru :<br />
Aglomerare Brasov<br />
Proiectare, executie,<br />
reabilitare retele de<br />
distributie apa pentru :<br />
Aglomerare Tarlungeni<br />
Proiectare, executie,<br />
reabilitare retele de<br />
distributie apa pentru :<br />
Aglomerare Codlea<br />
Proiectare, executie,<br />
reabilitare retele de<br />
distributie apa pentru :<br />
Aglomerare Fagaras<br />
Codlea<br />
Consiliile locale<br />
Compania Apa<br />
Brasov<br />
Consiliile locale<br />
Goscom<br />
Tarlungeni<br />
Servicii de<br />
Gospodarire<br />
Codlea<br />
Consiliul local<br />
Codlea<br />
Apa Serv<br />
Fagaras<br />
Consiliul local<br />
Fagaras<br />
2006-<br />
2015<br />
SGA Brasov<br />
Consiliul<br />
Judetean<br />
Brasov<br />
Sursa de<br />
finanţare<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
INHGA – DGA 192
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv specific Ţinta Indicator Acţiune Responsabili Termen<br />
Proiectare,<br />
executie,<br />
reabilitare retele<br />
de distributie apa<br />
Furnizarea apei<br />
potabile la o<br />
calitate<br />
corespunzătoare<br />
(Legea<br />
458/2002,<br />
modificata cu<br />
Legea nr.<br />
311/2004)<br />
mc apă/loc.<br />
debit;<br />
val. investiţie;<br />
tarif / mc apă<br />
tratată;<br />
lungime reţea<br />
distribuţie<br />
reabilitată;<br />
lungime reţea<br />
distribuţie<br />
necesara;<br />
val. investiţie;<br />
Proiectare, executie,<br />
reabilitare retele de<br />
distributie apa pentru :<br />
Aglomerare Rupea<br />
Proiectare, executie,<br />
reabilitare retele de<br />
distributie apa pentru :<br />
Aglomerare Victoria<br />
Proiectare, executie,<br />
reabilitare retele de<br />
distributie apa pentru :<br />
Aglomerare Predeal<br />
Proiectare, executie,<br />
reabilitare retele de<br />
distributie apa pentru :<br />
Aglomerare Rasnov<br />
Proiectare, executie,<br />
reabilitare retele de<br />
distributie apa pentru :<br />
Aglomerare Zarnesti<br />
Proiectare, executie,<br />
reabilitare retele de<br />
distributie apa pentru :<br />
Aglomerare Feldioara<br />
Proiectare, executie,<br />
reabilitare retele de<br />
distributie apa pentru :<br />
Aglomerare Lisa<br />
Proiectare, executie,<br />
reabilitare retele de<br />
Compania Apa<br />
Brasov<br />
Consiliile locale<br />
Operatorii de apa<br />
canal<br />
Apevita Predeal<br />
Consiliul local<br />
Predeal<br />
Goscom Cetate,<br />
Rasnov,<br />
Dorobeiul,<br />
Cristian<br />
Consiliile locale<br />
Moranii Zarnesti<br />
Consiliile locale<br />
Primaria<br />
Feldioara<br />
Consiliile locale<br />
Primaria Lisa<br />
Consiliul local<br />
Operatorul apa<br />
2006-<br />
2015<br />
Supraveghere<br />
Cooperare<br />
SGA Brasov<br />
Consiliul<br />
Judetean<br />
Brasov<br />
Sursa de<br />
finanţare<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
INHGA – DGA 193
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv specific Ţinta Indicator Acţiune Responsabili Termen<br />
Proiectare,<br />
executie,<br />
reabilitare retele<br />
de distributie apa<br />
Furnizarea apei<br />
potabile la o<br />
calitate<br />
corespunzătoare<br />
(Legea<br />
458/2002,<br />
modificata cu<br />
Legea nr.<br />
311/2004)<br />
mc apă/loc.<br />
debit;<br />
val. investiţie;<br />
tarif / mc apă<br />
tratată;<br />
lungime reţea<br />
distribuţie<br />
reabilitată;<br />
lungime reţea<br />
distribuţie<br />
necesara;<br />
val. investiţie;<br />
lungime reţea<br />
distribuţie<br />
necesara;<br />
val. Investiţie<br />
distributie apa pentru :<br />
Aglomerare Sercaia<br />
Sinca<br />
Proiectare, executie,<br />
retele de distributie apa<br />
pentru : Aglomerare<br />
Cincu<br />
Proiectare, executie,<br />
reabilitare retele de<br />
distributie apa pentru :<br />
Aglomerare Maierus<br />
Proiectare, executie,<br />
reabilitare retele de<br />
distributie apa pentru :<br />
Aglomerare Racos<br />
Proiectare, executie,<br />
reabilitare retele de<br />
distributie apa pentru :<br />
Aglomerare Halchiu<br />
Proiectare, executie,<br />
reabilitare retele de<br />
distributie apa pentru :<br />
Aglomerare Parau<br />
Proiectare, executie,<br />
retele de distributie apa<br />
pentru urmatoarele<br />
comune izolate si sate<br />
componente:Fiser, Bran,<br />
Budila, Bunesti, Cata,<br />
Comana, Dumbravita,<br />
Fundata, Hoghiz,<br />
canal<br />
Consiliul local<br />
Operatorul apa<br />
canal<br />
Consiliul local<br />
Operatorul apa<br />
canal<br />
2006-<br />
2015<br />
Supraveghere<br />
Cooperare<br />
SGA Brasov<br />
Consiliul<br />
Judetean<br />
Brasov<br />
Sursa de<br />
finanţare<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
INHGA – DGA 194
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv specific Ţinta Indicator Acţiune Responsabili Termen<br />
Homorod, Moieciu,<br />
Ormenis, Poiana<br />
Marului, Sinca Noua,<br />
Soars, Teliu, Ticusu,<br />
Ungra, Vama Buzaului,<br />
Vistea, Voila, Vulcan<br />
Supraveghere<br />
Cooperare<br />
Sursa de<br />
finanţare<br />
INHGA – DGA 195
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ<br />
Obiectiv specific Ţinta Indicator Acţiune Responsabili<br />
Canalizari in<br />
sistem divizor si<br />
statii de pompare<br />
ape uzate pentru<br />
toate aglomerarile<br />
umane cu mai<br />
mult de 2000 l.e. –<br />
modernizarea<br />
retelelor de<br />
canalizare<br />
existente si<br />
realizarea de<br />
retele noi de<br />
canalizare in<br />
localitatile fara<br />
retele de<br />
canalizare<br />
calitatea<br />
cursurilor de<br />
apa, in care<br />
se descarca<br />
apele uzate<br />
menajere<br />
neepurate,<br />
pana la nivelul<br />
de stare<br />
ecologica<br />
buna,<br />
imbunatatirea<br />
calitatii apelor<br />
subterane,<br />
conform<br />
prevederilor<br />
Directivei<br />
Cadru a Apei<br />
% locuitori<br />
racordati la retele<br />
de canalizare<br />
lungime retele<br />
canalizare<br />
menajera lungime<br />
retele canalizare<br />
pluviala<br />
lungime cursuri de<br />
apa cu stare<br />
ecologica buna<br />
Proiectare, executie, reabilitare<br />
retele de canalizare apa pentru :<br />
Aglomerare Brasov<br />
Proiectare, executie, reabilitare<br />
retele de canalizare apa pentru :<br />
Aglomerare Predeal<br />
Proiectare, executie, reabilitare<br />
retele de canalizare pentru :<br />
Aglomerare Prejmer<br />
Proiectare, executie, reabilitare<br />
retele de canalizare pentru :<br />
Aglomerare Codlea<br />
Proiectare, executie, reabilitare<br />
retele de canalizare pentru :<br />
Aglomerare Feldioara<br />
Proiectare, executie, reabilitare<br />
retele de canalizare pentru :<br />
Aglomerare Sercaia<br />
Proiectare, executie, reabilitare<br />
retele de canalizare pentru :<br />
Aglomerare Fagaras<br />
Proiectare, executie, reabilitare<br />
retele de canalizare pentru :<br />
Aglomerare Rupea<br />
Consiliile<br />
locale<br />
Compania<br />
Apa Brasov<br />
Consiliile<br />
locale<br />
Apevita<br />
Predeal<br />
Consiliile<br />
locale<br />
Operatorii apa<br />
canal<br />
CL Codlea<br />
Servicii de<br />
Gospodarire<br />
Codlea<br />
Consiliile<br />
locale<br />
Operatorii de<br />
apa canal<br />
Termen<br />
prevazut<br />
Supraveghere<br />
Cooperare<br />
Sursa de<br />
finanţare<br />
2010 Surse<br />
proprii<br />
Surse<br />
atrase<br />
2007<br />
2017<br />
2007<br />
2010<br />
Proiectare, executie, reabilitare 2015<br />
INHGA – DGA 196
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv specific Ţinta Indicator Acţiune Responsabili<br />
Canalizari in<br />
sistem divizor si<br />
statii de pompare<br />
ape uzate pentru<br />
toate aglomerarile<br />
umane cu mai<br />
mult de 2000 l.e. –<br />
modernizarea<br />
retelelor de<br />
canalizare<br />
existente si<br />
realizarea de<br />
retele noi de<br />
canalizare in<br />
localitatile fara<br />
retele de<br />
canalizare<br />
calitatea<br />
cursurilor de<br />
apa, in care<br />
se descarca<br />
apele uzate<br />
menajere<br />
neepurate,<br />
pana la nivelul<br />
de stare<br />
ecologica<br />
buna,<br />
imbunatatirea<br />
calitatii apelor<br />
subterane,<br />
conform<br />
prevederilor<br />
Directivei<br />
Cadru a Apei<br />
% locuitori<br />
racordati la retele<br />
de canalizare<br />
lungime retele<br />
canalizare<br />
menajera lungime<br />
retele canalizare<br />
pluviala<br />
lungime cursuri de<br />
apa cu stare<br />
ecologica buna<br />
retele de canalizare pentru :<br />
Aglomerare Maierus Augustin<br />
Proiectare, executie, reabilitare<br />
retele de canalizare pentru :<br />
Aglomerare Bunesti<br />
Proiectare, executie, reabilitare<br />
retele de canalizare pentru :<br />
Aglomerare Ucea<br />
Proiectare, executie, reabilitare<br />
retele de canalizare pentru :<br />
Aglomerare Vama Buzaului<br />
Proiectare, executie, retele de<br />
canalizare pentru : Aglomerare<br />
Racos<br />
Consiliile<br />
locale<br />
Operatorii de<br />
apa canal<br />
Termen<br />
prevazut<br />
Supraveghere<br />
Cooperare<br />
2018 SGA Brasov<br />
Consiliul<br />
Judetean<br />
2018 Brasov<br />
2015<br />
2017<br />
Sursa de<br />
finanţare<br />
Surse<br />
proprii<br />
Surse<br />
atrase<br />
INHGA – DGA 197
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv specific Ţinta Indicator Acţiune Responsabili<br />
Termen<br />
prevazut<br />
2017-<br />
2018<br />
Supraveghere<br />
Cooperare<br />
SGA Brasov;<br />
Consiliul<br />
Judetean<br />
Brasov<br />
Sursa de<br />
finanţare<br />
Surse<br />
proprii;<br />
Surse<br />
atrase<br />
Canalizari in Imbunătăţirea % locuitori<br />
Proiectare, executie retele de Operatorii<br />
sistem divizor si calităţii racordati la retele canalizare pentru localitatile sistemelor de<br />
statii de epurare cursurilor de de canalizare; izolate: Viscri, Cincu, Toar canalizare si<br />
pentru toate apă, in care lungime retele Consiliul Locala, Comana de epurare; CL<br />
aglomerarile se descarca canalizare<br />
Jos, Comana de Sus, Crihalma,<br />
umane cu mai apele uzate menajera; lungime Ticusu Nou, Fundata, Fundatica,<br />
putin de 2000 menajere, retele canalizare Jibert, Dacia, Granari, Lovnic,<br />
locuitori<br />
pana la nivelul pluviala; lungime Valeni, Arini, Sona, Cheia,<br />
echivalenti de stare cursuri de apa cu Drumul Carului, Parau, Grid,<br />
(localitati izolate)– ecologica stare ecologica Venetia de Jos, Venetia de Sus,<br />
retele de<br />
buna si foarte buna<br />
Mateias, Halmeag, Soars,<br />
canalizare si statii buna si<br />
Barcut, Felmer, Rodbav,<br />
de epurare imbunatatirea<br />
Selistat, Ticusu Vechi, Cobor,<br />
calitatii apelor<br />
Feldioara (comuna Ucea),<br />
subterane in<br />
Dalghiu, Rucar, Cincsor., la<br />
zonele in care<br />
termenele si in solutie tehnico<br />
apa uzata se<br />
economica stabilite de Master<br />
stocheaza in<br />
Plan Proiectare, executie statii<br />
bazine<br />
de epurare pentru localitatile<br />
vidanjabile<br />
izolate Viscri, Cincu, Toarcla,<br />
neetanse<br />
Comana de Jos, Comana de<br />
Incadrarea<br />
Sus, Crihalma, Ticusu Nou,<br />
calitatii<br />
Fundata, Fundatica, Jibert,<br />
efluentilor<br />
Dacia, Granari, Lovnic, Valeni,<br />
statiilor de<br />
Arini, Sona, Cheia, Drumul<br />
epurare in<br />
Carului, Parau, Grid, Venetia de<br />
limitele HG<br />
Jos, Venetia de Sus, Mateias,<br />
352/2005<br />
Halmeag, Soars, Barcut, Felmer,<br />
Rodbav, Selistat, Ticusu Vechi,<br />
Cobor, Feldioara (comuna<br />
Ucea), Dalghiu, Rucar, Cincsor<br />
la termenele si in solutie tehnico-<br />
INHGA – DGA<br />
economica stabilite de Master<br />
Plan<br />
198
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
POLUAREA APELOR SUBTERANE<br />
Supraveghere<br />
Obiectiv specific Ţinta Indicator Acţiune Responsabili Termen<br />
Cooperare<br />
OBIECTIV GENERAL: Controlul, diminuarea şi eliminarea poluării apelor subterane datorită inexistenţei reţelelor de canalizare şi staţiilor de epurare,<br />
precum şi a<br />
infiltraţiilor din reţelele de canalizare<br />
Eliminarea poluării apelor subterane<br />
datorită folosirii canalelor de<br />
desecare pentru apa pluvială din<br />
zona Stupini, ca şi canale<br />
colectoare pentru ape menajere,<br />
precum şi a gradului de uzură al<br />
reţelelor de canalizare orăşeneşti şi<br />
inexistenţa reţelelor de canalizare şi<br />
a staţiilor de epurare în mediul rural<br />
Acoperirea întregii<br />
zone urbane cu<br />
facilităţi de<br />
colectare a apelor<br />
uzate menajere<br />
până în 2012<br />
40% din populaţia<br />
rurală a judeţului<br />
racordată la<br />
sisteme de<br />
canalizare până<br />
în 2007, 80 %<br />
până în 2012, 100<br />
% până în 2022,<br />
conform<br />
HG 188/2002<br />
km reţea<br />
canalizare<br />
reabilitată<br />
/<br />
înfiinţată<br />
Nr. staţii<br />
epurare<br />
reabilitate<br />
/<br />
realizate;<br />
CALITATEA ŞI<br />
CANTITATEA DE<br />
APĂ POTABILĂ<br />
ASIGURATĂ<br />
CONSUMATORILOR;<br />
POLUAREA APELOR<br />
DE SUPRAFAŢĂ<br />
POLUAREA APELOR<br />
SUBTERANE<br />
Sursa de<br />
finanţare<br />
INHGA – DGA 199
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
AMENINŢĂRI DATE DE ACCIDENTE MAJORE DATORATE FENOMENELOR NATURALE ŞI ANTROPICE<br />
Obiectiv<br />
Supraveghere Sursa de<br />
Ţinta Indicator Acţiune Responsabili Termen<br />
specific<br />
Cooperare finanţare<br />
OBIECTIV GENERAL: Diminuarea riscului producerii inundaţii, eroziune, degradări de albii şi maluri, accidente la construcţii hidrotehnice şi fenomene<br />
de iarna (blocaje degheturi)<br />
Limitarea<br />
efectelor<br />
eroziunilor,<br />
degradării de<br />
albii şi maluri<br />
Permanent<br />
Surse<br />
bugetare<br />
Surse<br />
proprii<br />
Alte<br />
surse<br />
Diminuarea efectelor<br />
eroziunii solului a<br />
degradării albiilor şi<br />
malurilor precum şi<br />
întreţinerea lucrărilor<br />
existente din zonele<br />
promovate: Harman<br />
–Prejmer, Bod,<br />
Crisbav, Barsa -<br />
Vulcanita, Vladeni –<br />
Dumbravita, Mandra,<br />
Terasa Făgăraş,<br />
Netotu - Breaza-<br />
Sâmbăta - Viştea-<br />
Ucea, Apaţa,<br />
Sânpetru -Tarlung,<br />
Veneţia -Şercaia<br />
Nr. ha suprafeţe<br />
reabilitate<br />
Nr. balastiere<br />
monitorizate /<br />
închise<br />
Nr. Intervenţii<br />
imediate pentru<br />
refacerea<br />
eroziunilor<br />
lucrărilor de<br />
apărare împotriva<br />
inundaţiilor şi<br />
lucrărilor de<br />
traversare râuri<br />
(poduri, podeţe)<br />
OBIECTIV GENERAL Diminuarea zonelor cu risc la alunecări de teren<br />
Promovarea şi<br />
întreţinerea<br />
corespunzătoare a<br />
lucrărilor de amenajare<br />
pentru combaterea<br />
eroziunii solului, ce<br />
constau din cleionaje,<br />
amenajare ravene,<br />
împăduriri, benzi<br />
înierbate, canale şi<br />
drenuri.<br />
Măsuri de stopare a<br />
exploatărilor de balast din<br />
albiile cursurilor de apă în<br />
zonele în care se produc<br />
modificări majore asupra<br />
regimului hidrologic al<br />
râurilor (modificarea<br />
pantei hidraulice)<br />
DADR Brasov<br />
ROMSILVA<br />
ANIF-UA<br />
Brasov<br />
Consiliile<br />
locale<br />
S.G.A.<br />
Braşov<br />
AN<br />
Resurselor<br />
Minerale<br />
Inspectia in<br />
Constructii<br />
APM<br />
Prefectura<br />
MAPDR<br />
MMGA<br />
AN <strong>Apele</strong><br />
<strong>Romane</strong><br />
MLPDL<br />
MIRA<br />
DA Olt<br />
INHGA – DGA 200
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Reabilitarea<br />
zonelor în care<br />
se semnalează<br />
astfel de<br />
fenomene<br />
Ţinta Indicator Acţiune Responsabili Termen<br />
Stabilizarea zonelor<br />
cualunecări de teren;<br />
Stoparea defrişărilor<br />
necontrolate pentru<br />
indepărtarea<br />
pericolului formării<br />
altor zone de risc<br />
Reîmpădurirea<br />
zonelor de formare a<br />
alunecărilor de teren<br />
Nr. ha suprafete<br />
stabilizate<br />
Nr. ha suprafete<br />
reimpadurite<br />
Suprafete (mp)<br />
stabilizate<br />
Promovarea de investiţii<br />
pentru stabilizarea<br />
versanţilor în zonele<br />
critice;<br />
Intărirea politicilor de<br />
reîmpădurire pentru<br />
zonele în care<br />
fenomenele de alunecări<br />
de teren sunt în stadiu<br />
incipient<br />
Proprietarul<br />
terenurilor cu<br />
risc de<br />
alunecari de<br />
teren;<br />
permanent<br />
Supraveghere<br />
Cooperare<br />
ISUJ<br />
Prefectura<br />
Directia Silvica<br />
Brasov<br />
Sursa de<br />
finanţare<br />
Surse<br />
proprii<br />
Surse<br />
atrase<br />
INHGA – DGA 201
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
JUDETUL COVASNA<br />
Problema<br />
1. Poluarea<br />
apelor de<br />
suprafata<br />
datorită<br />
evacuărilor<br />
de ape<br />
uzate<br />
menajere<br />
insuficient<br />
epurate /<br />
neepurate<br />
si a retelei<br />
de<br />
canalizare<br />
insuficiente<br />
sau<br />
inexistente<br />
-<br />
rural/urban<br />
Obiectiv general<br />
1.1.Reducerea<br />
poluării apelor de<br />
suprafata datorită<br />
evacuării de ape<br />
uzate menajere<br />
insuficient<br />
epurate/neepurate<br />
si a retelei de<br />
canalizare<br />
insuficiente sau<br />
inexistente<br />
(rural/urban)<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
1.1.1.Reabilitarea<br />
si extinderea<br />
sistemelor de<br />
canalizare si a<br />
statiilort de<br />
epurare existente<br />
POLUAREA APELOR DE SUPRAFATĂ<br />
Tinta Indicator Actiune<br />
1.1.1.1.<br />
a)Racordarea<br />
gospodăriilor din<br />
mediul urban in<br />
procent de 90 % la<br />
reteaua de<br />
canalizare<br />
colectivă.<br />
b) Incadrarea<br />
calitătii efluentului<br />
in limitele<br />
autorizate si<br />
conform HG<br />
188/2002,<br />
modificat cu HG<br />
352/2005 pana in<br />
2015<br />
-Nr de<br />
gospodării<br />
racordate<br />
la<br />
canalizarea<br />
colectivă/<br />
nr. total<br />
gospodării<br />
din mediul<br />
urban<br />
-Valoarea<br />
indicatorilor<br />
de calitate<br />
ai apelor<br />
uzate<br />
epurate<br />
1. Elaborarea<br />
documentatiilor<br />
necesare obtinerii<br />
finantării si realizării<br />
lucrărilor de<br />
reabilitare si<br />
extindere a retelelor<br />
de canalizare si a<br />
statiilor de epurare<br />
din orase<br />
2. Extindere retea<br />
canalizare cu 14 km<br />
in Sf.Gheorghe<br />
3.<br />
Reabilitare/extindere<br />
statie de epurare in<br />
municipiul<br />
Sf.Gheorghe<br />
(epurare tertiara)<br />
4. Extindere retea<br />
canalizare cu 11km–<br />
Tg. Secuiesc<br />
5. Reabilitare<br />
/extindere /<br />
modernizare statie<br />
de epurare in<br />
Responsabili<br />
de<br />
implementare<br />
Termen<br />
Sursa de<br />
finantare<br />
CJ; CL 2007 ISPA/SP<br />
CJ:;Primaria<br />
Sf.Gheorghe<br />
CJ;<br />
Primăria<br />
Tg.secuiesc<br />
CJ;<br />
Primăria<br />
Tg.secuiesc<br />
2008 FC/SP<br />
2010<br />
2008 FC/SP<br />
2010<br />
INHGA – DGA 202
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Problema<br />
1. Poluarea<br />
apelor de<br />
suprafata<br />
datorită<br />
evacuărilor<br />
de ape<br />
uzate<br />
menajere<br />
insuficient<br />
epurate /<br />
neepurate<br />
si a retelei<br />
de<br />
canalizare<br />
insuficiente<br />
sau<br />
inexistente<br />
rural/urban<br />
Obiectiv general<br />
1.1.Reducerea<br />
poluării apelor de<br />
suprafata datorită<br />
evacuării de ape<br />
uzate menajere<br />
insuficient<br />
epurate/neepurate<br />
si a retelei de<br />
canalizare<br />
insuficiente sau<br />
inexistente -<br />
rural/urban<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
1.1.1.Reabilitarea<br />
si extinderea<br />
sistemelor de<br />
canalizare si a<br />
statiilort de<br />
epurare existente<br />
Tinta Indicator Actiune<br />
1.1.1.1.<br />
a)Racordarea<br />
gospodăriilor din<br />
mediul urban in<br />
procent de 90 % la<br />
reteaua de<br />
canalizare<br />
colectivă.<br />
b) Incadrarea<br />
calitătii efluentului<br />
in limitele<br />
autorizate si<br />
conform HG<br />
188/2002,<br />
modificat cu HG<br />
352/2005 pana in<br />
2015<br />
-Nr de<br />
gospodării<br />
racordate<br />
la<br />
canalizarea<br />
colectivă/<br />
nr. total<br />
gospodării<br />
din mediul<br />
urban<br />
-Valoarea<br />
indicatorilor<br />
de calitate<br />
ai apelor<br />
uzate<br />
epurate<br />
municipiul<br />
Tg.Secuiesc<br />
(epurare tertiara)<br />
6. Extindere retea<br />
canalizare cu 10<br />
km–Covasna<br />
7. Reabilitare<br />
/extindere/<br />
modernizare statie<br />
de epurare in<br />
Covasna (epurare<br />
tertiara)<br />
8. Extindere retea<br />
canalizare cu 4 km–<br />
Baraolt<br />
9. Extindere<br />
/modernizare statie<br />
de epurare Baraolt<br />
(epurare tertiara)<br />
10. Extindere retea<br />
canalizare cu 5km in<br />
N si 5 km in Est in<br />
Int. Buzaului<br />
11. Reabilitare<br />
/extindere/<br />
retehnologizare<br />
statie de epurare<br />
Int.Buz. (epurare<br />
tertiara)<br />
Responsabili<br />
de<br />
implementare<br />
CJ;<br />
Primăria<br />
Covasna<br />
CJ;<br />
Primăria<br />
Baraolt<br />
CJ;<br />
Primăria<br />
Int.Buzaului<br />
Termen<br />
Sursa de<br />
finantare<br />
2013 FC/SP<br />
2015<br />
2013 FC/SP<br />
2015<br />
2013 FC/SP<br />
2015<br />
Nr măsuri 12. Implementarea DA Olt 2013 SP<br />
INHGA – DGA 203
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Problema<br />
Obiectiv general<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Tinta Indicator Actiune<br />
1.1.1.2.<br />
a.<br />
Colectarea/tratarea<br />
apelor uzate<br />
menajere in peste<br />
25% din localitatile<br />
rurale până în<br />
2018<br />
-b. Incadrarea<br />
calitatii efluentului<br />
in limitele<br />
autorizate si<br />
conform HG<br />
188/2002,<br />
modificat cu HG<br />
352/2005<br />
realizate<br />
a. Nr de<br />
localitati<br />
care si-au<br />
construit<br />
retele de<br />
canalizare /<br />
nr. localitati<br />
rurale din<br />
judet<br />
b. Nr.<br />
Gospodării<br />
racordate<br />
la reteaua<br />
de<br />
canalizare/<br />
nr. total<br />
gospodării<br />
măsurilor din<br />
Planurile de<br />
Management pentru<br />
Bazinele<br />
Hidrografice Olt si<br />
Buzău– secŃiunea<br />
privind gestiunea<br />
apelor uzate<br />
menajere<br />
1. Elaborarea<br />
documentatiilor<br />
necesare obtinerii<br />
finantării si realizării<br />
lucrărilor de<br />
construire/extindere<br />
a retelelor de<br />
canalizare si statiilort<br />
de epurare din zona<br />
rurala<br />
2. Extindere retele<br />
canalizare in<br />
comunele Bretcu,<br />
Ilieni, Ozun,<br />
Micfalau, Sita<br />
Buzăului (Zăbrătău<br />
si Ciumernic).<br />
Responsabili<br />
de<br />
implementare<br />
Da Buzău,<br />
Bacau<br />
SGA<br />
Sf.Gheorghe<br />
Termen<br />
Sursa de<br />
finantare<br />
CJ; CL 2008 SP/ISPA<br />
CJ; CL 2015 SP/AS<br />
INHGA – DGA 204
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Problema<br />
Obiectiv general<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Tinta Indicator Actiune<br />
din zona<br />
rurală<br />
c.Valoarea<br />
indicatorilor<br />
de calitate<br />
ai apelor<br />
uzate<br />
epurate in<br />
localitatile<br />
cu peste<br />
2000 de<br />
locuitori<br />
3. Construire retele de<br />
canalizare si statii de<br />
epurare biologică in<br />
localitatile: Arcus,<br />
Barcani, Bătanii Mari,<br />
Belin, Bixad, Bodoc,<br />
Brădut-Doboseni,<br />
Cernat, Chichis,<br />
Dobinlău, Ghelinta,<br />
Ghidfalău, Hăghig,<br />
Lemnia, Malnas-Malnas<br />
Băi, Moacsa, Ojdula,<br />
Poian, Reci, Sinzieni,<br />
Turia, Araci, Vinghis,<br />
Zagon, Zăbala.<br />
Responsabili<br />
de<br />
implementare<br />
Termen<br />
Sursa de<br />
finantare<br />
CJ;CL 2018 SP/FC/<br />
FG/AS<br />
INHGA – DGA 205
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Problema<br />
1.Grad scăzut de<br />
accesibilitate la<br />
apă potabilă din<br />
surse controlate<br />
Obiectiv<br />
general<br />
1.1.<br />
Imbunătătirea<br />
accesului la<br />
infrastructura<br />
de apă<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
1.1.1.<br />
Reabilitarea<br />
si<br />
dezvoltarea<br />
infrastructurii<br />
existente de<br />
alimentare<br />
cu apă in<br />
mediul<br />
urban<br />
CANTITATEA SI CALITATEA APEI POTABILE<br />
Tinta Indicator Actiune<br />
1.1.1.1.<br />
Asigurarea<br />
cantitătii si<br />
calitatii apei<br />
potabile<br />
conform Legii<br />
nr. 458/2002,<br />
modific. si<br />
completată cu<br />
L.311/ 2004<br />
a.Nr. de<br />
proiecte de<br />
reabilitare si<br />
extindere<br />
pentru care<br />
s-a elaborat<br />
documentatia<br />
necesară<br />
a. Nr.<br />
Persoane<br />
(gospodării)<br />
deservite/nr.<br />
total<br />
persoane<br />
(gospodării)<br />
pe localitate<br />
b. Km de<br />
retea<br />
reabilitată<br />
c. Km de<br />
retea nou<br />
infiintată<br />
1. Elaborarea<br />
documentatiilor<br />
necesare obtinerii<br />
finantării si realizării<br />
lucrărilor de<br />
reabilitare si<br />
dezvoltare a<br />
sistemelor de<br />
alimentare cu apă<br />
pentru orasele: Sf.<br />
Gheorghe,<br />
Tg.Secuiesc,<br />
Covasna, Baraolt,<br />
Int. Buzaului.<br />
2. Derularea<br />
lucrărilor de<br />
reabilitare/dezvoltare<br />
a sistemelor de<br />
alimentare cu apă<br />
Responsabili<br />
de<br />
implementare<br />
Termen<br />
Sursa de<br />
finantare<br />
CJ; CL 2007 SP/ISPA<br />
CJ; CL 2011 FC/SP/AS<br />
INHGA – DGA 206
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Problema<br />
Obiectiv<br />
general<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
1.1.2.<br />
Infiintarea<br />
de sisteme<br />
de<br />
alimentare<br />
cu apă in<br />
zona rurala<br />
Tinta Indicator Actiune<br />
1.1.1.2.<br />
Reducerea<br />
pierderilor pe<br />
retea<br />
1.1.2.1.<br />
Racordarea<br />
consumatorilor<br />
din<br />
gospodăriile<br />
rurale la<br />
sistemele<br />
centralizate de<br />
alimentare cu<br />
apă potabila in<br />
procent de 30<br />
%<br />
% de<br />
scadere a<br />
pierderilor<br />
a. Nr. proiecte<br />
pentru infiintare<br />
sisteme<br />
alimentare cu<br />
apă elaborate<br />
b. Nr.<br />
Gospodării<br />
alimentate in<br />
sistem<br />
centralizat/ nr.<br />
total gospodării<br />
din mediul rural<br />
1.Asigurarea<br />
contorizarii 100% a<br />
consumului de apă<br />
in orasele Covasna,<br />
Baraolt si Int.<br />
Buzaului<br />
2. Dotarea cu<br />
echipamente pentru<br />
detectarea<br />
pierderilor de apă<br />
1. Elaborarea<br />
documentatiilor<br />
necesare obtinerii<br />
finantării si realizării<br />
lucrărilor de infiintare<br />
a sistemelor de<br />
alimentare cu apă in<br />
mediul rural<br />
2. Derularea<br />
lucrărilor de<br />
constructie si<br />
infiintare de sisteme<br />
de alimentare cu<br />
apă in spatiul rural<br />
Responsabili<br />
de<br />
implementare<br />
Gospodariile<br />
locale<br />
Termen<br />
Sursa de<br />
finantare<br />
2008 SP<br />
Gospodariile<br />
locale Tg.<br />
Secuiesc,<br />
Covasna,<br />
Baraolt si Int.<br />
Buzaului<br />
2008 SP<br />
CJ; CL 2007 SP/FC<br />
CJ; CL 2015 SP/FC/FG/AS<br />
INHGA – DGA 207
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Problema<br />
1. Existenta<br />
de zone<br />
expuse<br />
riscului la<br />
inundatie,<br />
eroziune si<br />
alunecări de<br />
teren<br />
AMENINTĂRI DATE DE ACCIDENTE MAJORE, FENOMENE NATURALE SI ANTROPICE<br />
Responsabili<br />
Obiectiv<br />
Obiectiv specific Tinta Indicator Actiune<br />
de<br />
general<br />
implementare<br />
1.1.<br />
Protejarea<br />
obiectivelor<br />
socioeconomice<br />
1.1.1.<br />
Implementarea<br />
sistemelor de<br />
consolidare/stabilizare<br />
a perimetrelor cu<br />
alunecări de teren<br />
active si eroziuni de<br />
suprafata<br />
1.1.1.1.<br />
Diminuarea<br />
suprafetelor<br />
de teren<br />
afectate de<br />
alunecări de<br />
teren si<br />
eroziuni de<br />
suprafata<br />
Suprafete de<br />
teren<br />
stabilizate<br />
(ha)<br />
Suprafata<br />
impadurita<br />
(ha)<br />
1. Elaborarea<br />
si<br />
implementarea<br />
programelor<br />
judetene de<br />
stabilizare a<br />
alunecărilor de<br />
teren active<br />
prin<br />
impădurirea<br />
terenurilor<br />
degradate si<br />
realizarea<br />
sistemelor<br />
hidrotehnice<br />
de colectare a<br />
apelor pluviale<br />
in zonele cu<br />
stabilitate<br />
redusă a<br />
terenului<br />
2. Executarea<br />
de lucrări de<br />
reabilitare a<br />
suprafetelor<br />
afectate de<br />
eroziune:<br />
-Impadurire<br />
pasune vf.<br />
Termen<br />
Sursa de<br />
finantare<br />
IJSU; CL Permanent SP/SA<br />
CL;<br />
Directia<br />
Silvica<br />
Ocoale silvice<br />
private<br />
2008 Buget de stat<br />
INHGA – DGA 208
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Problema<br />
Obiectiv<br />
general<br />
Obiectiv specific Tinta Indicator Actiune<br />
1.1.2.<br />
Reducerea riscului la<br />
inundatii, protejarea<br />
vietii umane si a<br />
bunurilor expuse la<br />
acest risc<br />
1.1.2.1.<br />
Reducerea<br />
suprafetelor<br />
afectate de<br />
inundatii<br />
Km de<br />
cursuri de<br />
apa<br />
amenajate<br />
Cormos<br />
(Bradut) – 44,5<br />
ha<br />
-Impadurire<br />
pasune<br />
Chichis 12,5<br />
ha<br />
-Impadurire<br />
pasune<br />
Sancrai – 25<br />
ha<br />
-Impadurire<br />
pasune Fata<br />
Lumii<br />
(Sf.Gheorghe)<br />
– 12 ha<br />
- Impadurire<br />
pasune<br />
Darnau(Zagon)<br />
– 18 ha<br />
1. Realizare de<br />
indiguiri,<br />
regularizari,<br />
decolmatari,<br />
combatere<br />
eroziune<br />
maluri<br />
Responsabili<br />
de<br />
implementare<br />
CL;<br />
SGA<br />
Termen<br />
Permanent<br />
Sursa de<br />
finantare<br />
Buget de stat<br />
INHGA – DGA 209
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Problema<br />
2. Existenta<br />
terenurilor<br />
cu exces de<br />
umiditate<br />
Obiectiv<br />
general<br />
2.1.<br />
Eliminarea<br />
excesului de<br />
umiditate de<br />
pe terenuri<br />
Obiectiv specific Tinta Indicator Actiune<br />
1.1.3.<br />
Diminuarea eroziunii<br />
solului prin<br />
amenajarea cursurilor<br />
de apă din judet<br />
2.1.1. Cresterea<br />
suprafetelor de<br />
terenuri agricole si de<br />
terenuri destinate<br />
construirii<br />
1.1.3.1.<br />
Reducerea<br />
suprafetelor<br />
de teren<br />
afectate de<br />
eroziune<br />
2.1.1.1.<br />
Refacerea<br />
terenurilor<br />
agricole<br />
afectate de<br />
exces de<br />
umiditate<br />
Nr. de<br />
planuri<br />
realizate in<br />
functie de<br />
necesar<br />
Gradul de<br />
reducere a<br />
suprafetelor<br />
de teren<br />
afectate de<br />
eroziune fată<br />
de anul 2006<br />
Nr. de<br />
planuri<br />
realizate in<br />
functie de<br />
necesar<br />
- suprafete<br />
teren redate<br />
in circuit<br />
2. Elaborarea<br />
planurilor de<br />
interventie in<br />
caz de urgentă<br />
1. Intocmirea<br />
unor hărti ale<br />
terenurilor cu<br />
risc la eroziune<br />
in bazinele<br />
hidrografice la<br />
nivel de judet<br />
2. Elaborarea<br />
planurilor de<br />
interventie in<br />
caz de urgentă<br />
1. Eliminarea<br />
excesului de<br />
umiditate prin<br />
lucrari de<br />
asanare<br />
Responsabili<br />
de<br />
implementare<br />
IJSU<br />
Consilii<br />
Locale,<br />
SGA<br />
Comitetul<br />
Local<br />
Termen<br />
Sursa de<br />
finantare<br />
2009 Buget de stat<br />
2009 Buget de stat<br />
ANIF 2009 Bugetul de<br />
stat<br />
ANIF 2009 Bugetul de<br />
stat<br />
INHGA – DGA 210
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
JUDETUL DOLJ<br />
OBIECTIVUL<br />
Dezvoltarea si<br />
modernizarea satelor<br />
ASIGURARA ALIMENTARII CU APA IN SISTEM CENTRALIZAT IN LOCALITATILE RURALE<br />
ACŢIUNEA<br />
- Acordarea de asistenta tehnica pentru comunităţile rurale incluse in Proiectul de Dezvoltare Rurala in vederea realizării<br />
investiţiilor care au ca scop modernizarea infrastructurii rurale :<br />
Alimentare cu apă comuna CĂLĂRAŞI, sat Călăraşi<br />
Alimentare cu apă comuna DRĂNIC, satele Drănic şi Padea<br />
Alimentare cu apă comuna LEU, satul Leu<br />
Alimentare cu apă comuna CARAULA, sat Caraula<br />
Alimentare cu apă comuna SECU, satele Şumandra, Secu ,Comănicea<br />
Alimentare cu apă comuna VÂRVORU DE JOS, satele Vârvoru de Jos, Vârvoru de Sus, Ciutura, Criva<br />
Alimentare cu apă comuna BUCOVĂŢ, satele Cârligei, Sărbătoarea<br />
Alimentare cu apă asociaţie de comune BREASTA – COŢOFENII DIN DOS, satele Obedin şi Mihăiţa<br />
- Asistenta tehnica si logistica pentru comunitatile rurale in vederea intocmirii de proiecte eligibile si realizarii investitiilor cu<br />
finanţare nerambursabila in cadrul Programului SAPARD:<br />
Extindere alimentare cu apă BECHET<br />
Alimentare cu apă comuna DRĂGOTEŞTI, satele Popânzăleşti, Bobeanu, Beneşti, Drăgoteşti, Viişoara<br />
Alimentare cu apă comuna CELARU, satul Celaru<br />
Alimentare cu apă comuna AMĂRĂŞTII DE JOS, satul Amărăştii de Jos<br />
INHGA – DGA 211
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
OBIECTIVUL<br />
- Înfiinţare de sisteme centralizate de alimentare cu apă în mediul<br />
rural conform HG 577/97<br />
INFRASTRUCTURĂ ŞI GOSPODĂRIE COMUNALĂ<br />
ACŢIUNEA<br />
Alimentare cu apă comunele:<br />
- DRĂNIC, sat Foişor<br />
-APELE VII, sat <strong>Apele</strong> Vii<br />
-COŢOFENII DIN DOS, sat Coţofenii din Dos<br />
-IZVOARE, sat Izvoare<br />
-FĂRCAŞ, satele Tălpaş şi Mofleşti<br />
- AFUMAŢI, satele Afumaţi, Boureni, Covei<br />
- ALMĂJ, satele Almăj, Beharca, Bogea<br />
- AMĂRĂŞTII DE JOS, satele Ocolna, Prapor<br />
- AMĂRĂŞTII DE SUS, satele Amărăştii de Sus, Zvorsca<br />
- DOBROTEŞTI<br />
- NISIPURI<br />
- ARGETOAIA, satele Argetoaia, Leordoasa, Malumnic, Novac, Piria, Poiana<br />
Fântânii, Salcia<br />
- BÎRCA, satul BÎRCA<br />
- BISTREŢ, satele Bistreţ, Bistreţul Nou, Brânduşa, Plosca<br />
- BOTOŞEŞTI PAIA, satul Botoşeşti Paia<br />
- BRABOVA, satul Brabova<br />
- BRĂDEŞTI, satele Brădeşti, Răcarii De Jos, Tatomireşti<br />
- BRALOŞTIŢA, satele Braloştiţa, Ciocanele, Racoviţa, Schitu, Sfârcea, Valea<br />
Fântânilor<br />
- BRATOVOIEŞTI, satele Bratovoieşti, Bădoşi, Giorocu Mare, Prunet, Rojişte,<br />
Tâmbureşti<br />
- BREASTA, satele Cotu, Crovna<br />
- BUCOVĂŢ, satul Palilula<br />
- CĂLĂRAŞI, satul Sărata<br />
- CALOPĂR, satele Calopăr, Sălcuţa<br />
- CERNĂTEŞTI, satul Cernăteşti<br />
- DRĂGOTEŞTI, satul Buzduc<br />
- GHERCEŞTI, satele Gherceşti, Ungureni<br />
- GIGHERA, satul Gighera<br />
INHGA – DGA 212
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
OBIECTIVUL<br />
Înfiinţare de sisteme centralizate de alimentare cu apă în mediul<br />
rural conform HG 687/97 – Antreprenor Solel Boneh International JV<br />
ACŢIUNEA<br />
- MĂCEŞU DE SUS, satul Măceşu De Sus<br />
- MISCHII, satul Mischii<br />
- PIELEŞTI, satele Pieleşti, Câmpeni<br />
- PREDEŞTI, satul Pleşoi<br />
- SILIŞTEA CRUCII, satul Siliştea Crucii<br />
- ŞIMNICU DE SUS, satele Şimnicu De Sus, Albeşti, Cornetu, Deleni,<br />
Dudoviceşti, Mileşti, Româneşti<br />
- SOPOT, satele Sopot, Başcov, Beloţ<br />
- TERPEZIŢA, satele Terpeziţa, Căciulatu, Căruia, Floran, Lazu<br />
- TESLUI, satele Ţărţăl, Urieni, Viişoara Moşneni<br />
- ŢUGLUI, satul Jiul<br />
- UNIREA, satul Unirea<br />
- URZICUŢA, satele Urzicuţa, Urzica Mare<br />
- VALEA STANCIULUI, satele Valea Stanciului, Horezu Poienari<br />
- VÂRTOP, satul Vârtop<br />
- VÂRVORU DE JOS, satele Bujor, Dobromira, Drăgoaia, Gabru, Vârvor<br />
- VELA, satul Vela<br />
Alimentare cu apă comunele:<br />
-BREASTA, sat Breasta<br />
-CASTRANOVA, sat Castranova<br />
-TESLUI, sat Preajba de Pădure<br />
-MAGLAVIT, sat Maglavit<br />
-TEASC, sat Teasc<br />
-SADOVA, sat Sadova<br />
-RAST, sat Rast<br />
-LIPOVU, sat Lipovu<br />
-FĂRCAŞ, sat Fărcaş<br />
-POIANA MARE, sat Poiana Mare<br />
-OSTROVENI, sat Osroveni<br />
-CERĂT, sat Cerăt<br />
-CIUPERCENII NOI, sat Ciupercenii Noi<br />
-PODARI, sat Podari<br />
INHGA – DGA 213
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
OBIECTIVUL<br />
Înfiinţare de sisteme centralizate de alimentare cu apă în mediul<br />
rural conform HG 687/97 – Antreprenor MIVAN KIER JV<br />
ACŢIUNEA<br />
-DOBREŞTI, sat Toceni<br />
-PISCU VECHI, sat Piscu Vechi<br />
-GÂNGIOVA, sat Gângiova<br />
-GOICEA, sat Goicea<br />
-VERBIŢA, sat Verbiţa<br />
-MÂRŞANI, sat Mârşani<br />
-COŞOVENI, sat Coşoveni<br />
-GIURGIŢA, sat Giurgiţa<br />
-ROBĂNEŞTI, sat Robăneştii De Jos<br />
-PREDEŞTI, sat Predeşti<br />
-NEGOI, sat Negoi<br />
-RADOVAN, sat Radovan<br />
-MALU MARE, sat Malu Mare<br />
-SEACA DE CÂMP, sat Seaca De Câmp<br />
-GIUBEGA, sat Giubega<br />
-DANEŢI, sat Daneţi<br />
-URZICUŢA, sat Urzicuţa<br />
-PERIŞOR, sat Perişor<br />
-AFUMAŢI, sat Afumaţi<br />
-DIOŞTI, sat Dioşti<br />
-CIOROIAŞI, sat Cioroiaşi<br />
-SCĂEŞTI, sat Scăieşti<br />
-SĂLCUŢA, sat Sălcuţa<br />
-VELA, sat Vela<br />
-GHERCEŞTI, sat Gherceşti<br />
-ORODEL, sat Orodel<br />
-MELINEŞTI, sat Melineşti<br />
-CALAFAT, sat Golenţi<br />
-FILIAŞI, sat Fratoştiţa<br />
Alimentare cu apă comuna:<br />
-ŢUGLUI, sat Ţiglui<br />
INHGA – DGA 214
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
CALITATEA APEI<br />
PROBLEMA : Implementarea Directivei Cadru privind APA 2000/60/EC<br />
OBIECTIV GENERAL: Implementarea Directivei Cadru privind APA 2000/60/EC<br />
OBIECTIV SPECIFIC: Realizarea Planului de actiune pentru implementarea Directivei Cadru privind APA 2000/60/EC<br />
Responsabil Responsabil<br />
Tinta Actiune / termen Indicatori<br />
Gospodãrirea durabilã<br />
cantitativã si calitativã a<br />
apelor pentru asigurarea<br />
necesarului de apã tuturor<br />
consumatorilor, pentru<br />
protectia împotriva oricãrei<br />
forme de poluare a<br />
resurselor de apã si<br />
ecosistemelor acvatice,<br />
pentru îmbunãtãtirea<br />
calitãtii apelor de suprafatã<br />
si subterane, pentru<br />
apãrare împotriva<br />
inundatiilor<br />
Emiterea actelor de reglementare,<br />
autorizatii si avize de gospodãrire a<br />
apelor, în conformitate cu legislatia<br />
de gospodãrire a apelor în vigoare<br />
Termen: permanent<br />
Elaborarea si implementarea<br />
programelor de mãsuri specifice în<br />
legislatia Comunitarã pentru<br />
protectia calitãtii resurselor de apã<br />
Termen: conform cu cele prevãzute<br />
în programele respective<br />
Nr. acte de<br />
reglementare 175<br />
Nr. programe<br />
6<br />
Surse de finantare<br />
implementare monitorizare existente / potentiale<br />
DA Jiu DA Jiu Surse proprii<br />
DA Jiu<br />
SGA Dolj<br />
DA Jiu<br />
Surse proprii<br />
INHGA – DGA 215
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI 98/83/CEE PRIVIND CALITATEA APEI DESTINATE CONSUMULUI UMAN<br />
OBIECTIV GENERAL: Asigurarea alimentãrii cu apã potabilã a localitãtilor<br />
Responsabil Responsabil Surse de finantare<br />
Tinta Actiune / termen Indicatori<br />
implementare monitorizare existente / potentiale<br />
Obiectiv specific: Asigurarea calitãtii apei potabile<br />
Încadrarea parametrilor de<br />
calitate ai apei potabile<br />
distribuitã populatiei prin<br />
retele în limitele legislatiei<br />
în vigoare<br />
Reabilitare si modernizare statii de<br />
tratare urbane existente<br />
Termen: 2013<br />
Nr. Statii tratare<br />
2<br />
Obiectiv specific: Reabilitarea si extinderea / construirea retelelor de alimentare cu apã orãsenesti<br />
Asigurarea necesarului de<br />
apã tuturor locuitorilor din<br />
mediul urban<br />
Reabilitare / extindere surse de<br />
apã prelevatã pentru potabilizare<br />
Termen: 2017<br />
Nr. surse de apã<br />
5<br />
Racordarea tuturor<br />
gospodãriilor urbane la<br />
reteaua de alimentare cu<br />
apã<br />
Reabilitare / extindere retele de<br />
alimentare cu apã existente<br />
Termen: 2017<br />
Nr. Retele alimentare<br />
cu apã<br />
8<br />
C J Dolj<br />
Consilii locale<br />
Operatorii de<br />
apã<br />
C J Dolj<br />
Consilii locale<br />
Operatorii de<br />
apã<br />
C J Dolj<br />
Consilii locale<br />
Operatorii de<br />
apã<br />
Obiectiv specific: Reabilitarea si extinderea/construirea retelelor de alimentare cu apã a aglomerãrilor rurale<br />
Racordarea tuturor<br />
gospodãriilor rurale la<br />
reteaua de alimentare cu<br />
apa unde distributia se face<br />
cu cismele stradale<br />
Extindere retele de alimentare cu<br />
apa existente<br />
Termen : 2010<br />
Nr. retele alimentare<br />
cu apa<br />
30<br />
C J Dolj<br />
Consilii locale<br />
Operatorii de<br />
apa<br />
Asigurarea necesarului de<br />
apã potabilã tuturor<br />
locuitorilor din<br />
mediul rural<br />
Constructii de sisteme noi de<br />
alimentare cu apã<br />
Termen: 2018<br />
Nr. sisteme<br />
alimentare cu apã<br />
74<br />
C J Dolj<br />
Consilii locale<br />
Operatorii de<br />
apa<br />
DA Jiu<br />
SGA Dolj<br />
DA Jiu<br />
SGA Dolj<br />
DA Jiu<br />
SGA Dolj<br />
DA Jiu<br />
SGA Dolj<br />
DA Jiu<br />
SGA Dolj<br />
- / surse proprii si alte<br />
surse<br />
- / surse proprii si alte<br />
surse<br />
ISPA / surse proprii si<br />
alte surse<br />
- / surse proprii si alte<br />
surse<br />
- / surse proprii si alte<br />
surse<br />
INHGA – DGA 216
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI 91/271/CEE PRIVIND EPURAREA APELOR UZATE URBANE<br />
OBIECTIV GENERAL: Protectia calitãtii apelor împotriva deteriorãrii datorate evacuãrii de ape urbane reziduale si a celor provenite din<br />
anumite sectoare industriale<br />
Responsabil<br />
Responsabil Surse de finantare<br />
Tinta Actiune / termen Indicatori<br />
implementare<br />
monitorizare existente / potentiale<br />
Obiectiv specific : Reabilitare si extindere/construire retele de canalizare ape uzate si statii de epurare urbane<br />
Colectarea tuturor<br />
apelor uzate urbane si<br />
epurarea<br />
corespunzãtoare a<br />
acestora<br />
Reabilitare si extindere<br />
retele de canalizare<br />
ape uzate existente<br />
Termen: 2018<br />
Nr. retele canalizare<br />
7<br />
C J Dolj<br />
Consilii locale<br />
Operatorii de apa<br />
DA Jiu<br />
SGA Dolj<br />
Reabilitare si extindere<br />
statii de epurare ape<br />
uzate existente<br />
Termen: 2018<br />
Constructii retele de<br />
canalizare noi<br />
Termen: 2018<br />
Constructii statii de<br />
epurare ape uzate noi<br />
Termen: 2018<br />
Nr. statii epurare<br />
1<br />
Nr. retele canalizare<br />
1<br />
Nr. statii epurare<br />
6<br />
C J Dolj<br />
Consilii locale<br />
Operatorii de apa<br />
C J Dolj<br />
Consilii locale<br />
Operatorii de apa<br />
C J Dolj<br />
Consilii locale<br />
Operatorii de apa<br />
DA Jiu<br />
SGA Dolj<br />
DA Jiu<br />
SGA Dolj<br />
DA Jiu<br />
SGA Dolj<br />
Obiectiv specific : Reabilitare si extindere/construire retele de canalizare si statii de epurare ape uzate provenite din mediul rural<br />
Colectarea tuturor<br />
apelor uzate provenite<br />
din mediul rural si<br />
epurarea<br />
corespunzãtoare a<br />
acestora<br />
Constructii retele de<br />
canalizare noi<br />
Termen: 2018<br />
Constructii statii de<br />
epurare ape uzate noi<br />
Termen: 2018<br />
Nr. retele canalizare<br />
76<br />
Nr. statii epurare<br />
76<br />
C J Dolj<br />
Consilii locale<br />
Operatorii de apa<br />
C J Dolj<br />
Consilii locale<br />
Operatorii de apa<br />
DA Jiu<br />
SGA Dolj<br />
DA Jiu<br />
SGA Dolj<br />
ISPA / surse proprii si<br />
alte surse<br />
- / surse proprii si alte<br />
surse<br />
- / surse proprii si alte<br />
surse<br />
- / surse proprii si alte<br />
surse<br />
- / surse proprii si alte<br />
surse<br />
- / surse proprii si alte<br />
surse<br />
INHGA – DGA 217
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
EROZIUNEA SOLULUI<br />
PROBLEMA): fenomenele de eroziune a solului în judetul Dolj<br />
OBIECTIV GENERAL: Reducerea fenomenului de eroziune a solului la nivelul judetului<br />
OBIECTIVE SPECIFICE:<br />
1. îmbunãtãtirea sistemului de monitorizare a fenomenului de eroziune a solului la nivelul judetului DOLJ<br />
2. cresterea procentului suprafetelor împãdurite în cadrul zonelor afectate de eroziune<br />
3. consolidãri de teren în zonele afectate de alunecãri<br />
Responsabil<br />
Responsabil<br />
Tinta Actiune / termen Indicatori<br />
Împãdurirea pânã în<br />
2007 a 1720 ha ,<br />
suprafete aflate în<br />
proprietate particularã<br />
sau apartinând<br />
Directiei Silvice<br />
afectate de eroziune<br />
Consolidarea<br />
terasamentelor pe<br />
drumurile judetene<br />
2.1 realizarea si<br />
implementarea unui<br />
plan special de<br />
împãduriri a zonelor<br />
puternic afectate de<br />
eroziune / 2015<br />
- au fost identificate<br />
zonele<br />
supuse fenomenului de<br />
alunecãri de teren pe o<br />
suprafatã de 273,20<br />
ha,<br />
- consolidare<br />
terasament pe<br />
DJ.606B, 13 Km ;<br />
consolidare terasament<br />
pe DJ.643A, 2 Km;<br />
consolidare terasament<br />
pe DJ. 552 A, 4 Km.<br />
Totalul suprafetelor<br />
împãdurite, raportat la<br />
totalul suprafetelor<br />
afectate de eroziune<br />
Nr. consolidãri<br />
realizate/ Nr.<br />
consolidãri necesar a fi<br />
realizate<br />
implementare<br />
Consiliile locale<br />
Directia Silvicã<br />
Inspectoratul Teritorial<br />
de Regim Silvic si<br />
Vânãtoare<br />
Directia Agricolã<br />
Consiliile locale<br />
Consiliul Judetean<br />
monitorizare<br />
Directia Silvicã Craiova<br />
Consiliul Judetean Dolj<br />
Surse de finantare<br />
existente / potentiale<br />
Surse proprii, bugetul<br />
de stat, fonduri<br />
rambursabile si<br />
nerambursabile, alte<br />
surse.<br />
Surse proprii, bugetul<br />
de stat, fonduri<br />
rambursabile si<br />
nerambursabile, alte<br />
surse.<br />
INHGA – DGA 218
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
JUDETUL HARGHITA<br />
Problema<br />
Poluarea apelor<br />
de suprafata<br />
datorita<br />
deversarii apelor<br />
uzate menajere<br />
sau neepurate<br />
sau epurate<br />
necorespunzator<br />
din localitatile<br />
urbane si rurrale<br />
ale judetului<br />
Obiectiv<br />
general<br />
-<br />
Imbunatatirea<br />
calitatii<br />
cursurilor de<br />
apa in judetul<br />
Harghit -<br />
Imbunatatirea<br />
accesului la<br />
infrastructura<br />
de canalizare<br />
in zonele<br />
urbane si<br />
rurale ale<br />
judetului<br />
Harghita<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
-Extinderea si<br />
reabilitarea<br />
sistemelor de<br />
canalizare din<br />
mediul urban<br />
(retele de<br />
canalizare si<br />
statii de<br />
epurare-<br />
Epurarea<br />
corespunzatoare<br />
a apelor uzate<br />
menajere in<br />
conformitate cu<br />
legislatia in<br />
vigoare.<br />
POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ<br />
Tinte<br />
pentru Indicatori<br />
realizarea pentru fiecare<br />
obiectului tinta<br />
specific<br />
-Colectarea si<br />
epurarea tuturor<br />
apelor uzate<br />
rezultate-100%<br />
din populatia din<br />
mediul urban<br />
racordata la<br />
retele de<br />
canalizare-<br />
Incadrarea<br />
calitatii apelor<br />
uzate epurate in<br />
limitele autorizate<br />
conform HG<br />
188/2002,<br />
modificata si<br />
completata prin<br />
HG 352/2005<br />
Actiuni/<br />
Activitati<br />
Responsabili<br />
Termene<br />
prevazute<br />
-Numar studii/<br />
Proiecte elaborate; -<br />
-Elaborarea studiilor si<br />
proiectelor necesare<br />
CL ; CJ ;<br />
-Servicii de<br />
-Permanent;<br />
-2015/2018 (termen<br />
Procent de populatie reabilitarii si dezvoltarii gospodarire comunala final pentru<br />
conectata la servicii retelelor de canalizare, din municipiile si conformarea cu<br />
de baza pentru apa si respective pentru orasele judetului: SC Directiva<br />
canalizare; -Numar reabilitarea si GOSCOM SA 91/271/CEE privind<br />
de localitati prevazute construirea statiilor de Miercurea Ciuc, SC epurarea apelor<br />
cu facilitati de apa epurare in mediul urban ROMAQUA PREST uzate –Termenele si<br />
noi/modernizate; - (cu accent pe sisteme SA Borsec, SC lucrarile necesare<br />
Numar de statii de regionale integrate apacanal-Extinderea<br />
EDILTOP URBAN SA sunt prezentate in<br />
epurare<br />
Toplita, SC URBANA Anxa nr. 3-Plan de<br />
noi/rehabilitate retelelor de canalizare SA Odorheiu implementare pentru<br />
conforme cu avizul de pe toata vatra Secuiesc, SC Directiva<br />
mediu;<br />
localitatilor si ALCATEL SA Cristuru 91/271/CEE privind<br />
-Procent de apa uzata racordarea la statiile de Secuiesc, SC GO SA epurarea apelor<br />
epurata<br />
epurare-Reabilitarea Gheorgheni, SC uzate- aglomerari<br />
corespunzator (din<br />
volumul total de apa<br />
retelelor de canalizare<br />
existente- caror<br />
GOSLOC SA Balan, urbane cu peste<br />
SC GOSP. COM SA 2000 locuitori din<br />
uzata-Indicatori fizici, randamente nu asigura Baile Tusnad, SC jud. Harghita.<br />
chimici si<br />
epurarea apelor pana la COMUNAL SA<br />
bacteriologici ai parametrii stabiliti prin Vlahita.<br />
apelor uzate epurate HG 188/2002,<br />
monitorizati-Valoarea modificata si completata<br />
investitiilor. prin HG 352/2005<br />
INHGA – DGA 219
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Problema<br />
Obiectiv<br />
general<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
-Realizarea<br />
sistemelor de<br />
canalizare si<br />
statiilor de<br />
epurare in<br />
mediul rural;<br />
Tinte<br />
pentru<br />
realizarea<br />
obiectului<br />
specific<br />
-Colectarea<br />
si epurarea<br />
tuturor<br />
apelor<br />
uzate<br />
rezultate-<br />
100% din<br />
populatia<br />
din mediul<br />
rural<br />
racordata<br />
la retele de<br />
canalizare<br />
pana in<br />
2018<br />
Indicatori<br />
pentru fiecare<br />
tinta<br />
-Numar studii/ Proiecte<br />
elaborate-Procent de<br />
populatie colectata la<br />
servicii de baza pentru<br />
apa si canalizare-<br />
Numar de localitati<br />
prevazute cu facilitati<br />
de apa<br />
noi/modernizate; -<br />
Numar de statii de<br />
epurare noi/rehabilitate<br />
conforme cu avizul de<br />
mediu; -Procent de<br />
apa uzata epurata<br />
corespunzator (din<br />
volumul total de apa<br />
uzata) -Indicatori fizici,<br />
chimici si bacteriologici<br />
ai apelor uzate epurate<br />
monitorizati;<br />
Actiuni/<br />
Activitati<br />
Extinderea capacitatii,<br />
modernizarea si<br />
retehnologizarea<br />
statiilor de epurare din<br />
mediul urban a<br />
-Elaborarea studiilor si<br />
proiectelor necesare<br />
realizarii sistemelor de<br />
canalizarein mediul<br />
rural (cu accent pe<br />
sisteme regionale<br />
integrate apa-canal);<br />
Responsabili<br />
-CL ; CJ<br />
Termene<br />
prevazute<br />
-Permanent<br />
2018 (termen final<br />
pentru<br />
conformarea cu<br />
Directiva<br />
91/271/CEE<br />
privind epurarea<br />
apelor uzate)<br />
INHGA – DGA 220
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Problema<br />
Obiectiv<br />
general<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
-Epurarea<br />
corespunzatoare<br />
a apelor uzate<br />
menajere in<br />
conformitate cu<br />
legislatia in<br />
vigoare.<br />
Tinte<br />
pentru<br />
realizarea<br />
obiectului<br />
specific<br />
-Incadrarea<br />
calitatii apelor<br />
uzate epurate in<br />
limitele autorizate<br />
conform HG<br />
188/2002,<br />
modificata si<br />
completata prin<br />
HG 352/2005<br />
Indicatori<br />
pentru fiecare<br />
tinta<br />
-Valoarea<br />
investitiilor.<br />
Actiuni/<br />
Activitati<br />
Responsabili<br />
-Realizarea<br />
sistemelor de<br />
canalizare<br />
(retele de<br />
canalizare si<br />
statii de<br />
epurare) in<br />
mediul rural.<br />
Termene<br />
prevazute<br />
–Termenele si<br />
lucrarile<br />
necesare sunt<br />
prezentate in<br />
Anxa nr. 3-Plan<br />
de implementare<br />
pentru Directiva<br />
91/271/CEE<br />
privind epurarea<br />
apelor uzateaglomerari<br />
urbane cu peste<br />
2000 locuitori din<br />
jud. Harghita.<br />
INHGA – DGA 221
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Problema<br />
Insuficienta<br />
gradului de<br />
asigurare a apei<br />
potabile prin<br />
system centralizat<br />
in mediul urban;<br />
starea tehnica<br />
necorespunzatoare<br />
a statiilor de<br />
captare, tratare,<br />
retelelor de<br />
canalizare si si<br />
distributie apa<br />
potabila<br />
PM-03-01<br />
Obiectiv<br />
general<br />
-Asigurarea apei<br />
potabile<br />
corespunzatoare<br />
calitativ si<br />
cantitativ prin<br />
sistem<br />
centralizat<br />
populatiei din<br />
mediul urban; -<br />
Imbunatatirea<br />
accesului la<br />
infrastructura de<br />
apa in mediul<br />
urban.<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Asigurarea<br />
calitatii si<br />
cantitatii apei<br />
necesare<br />
consumului<br />
uman;<br />
-<br />
Reabilitarea<br />
si<br />
dezvoltarea<br />
infrastructurii<br />
existente de<br />
alimentare<br />
cu apa in<br />
mediul<br />
urban.<br />
CALITATEA ŞI CANTITATEA APEI POTABILE<br />
Tinte pentru<br />
Indicatori<br />
realizarea<br />
pentru fiecare<br />
obiectului<br />
tinta<br />
specific<br />
-Asigurarea<br />
calitatii si<br />
cantitatii apei<br />
potabile<br />
conform Legii<br />
nr.458/2002<br />
privind calitatea<br />
apei potabile si<br />
Legii<br />
nr.311/2004<br />
privind<br />
modificarea si<br />
completarea<br />
Legii<br />
nr.458/2002; -<br />
Reabilitarea<br />
statiilor de<br />
captare, tratare,<br />
respective<br />
reabilitarea si<br />
extinderea<br />
retelelor de<br />
aductiune si de<br />
distributie pana<br />
la 2010,<br />
respectiv 2015.<br />
-Numar studii/<br />
Proiecte elaborate;<br />
-Procent de<br />
populatie<br />
conectata la<br />
servicii de baza<br />
pentru apa; -<br />
Numar de localitati<br />
prevazute cu<br />
facilitati de apa<br />
noi/modernizate<br />
conforme cu avizul<br />
de mediu; -<br />
Valoarea<br />
investitiilor. –Km<br />
de retea<br />
reabilitata, km de<br />
retea nou<br />
construita, numar<br />
de statii de<br />
captare/ tratare<br />
reabilitate; -Numar<br />
de analize<br />
realizate -Indicatori<br />
fizici, chimici si<br />
bacteriologici ai<br />
apei potabile<br />
furnizate in sistem<br />
Actiuni/ Activitati<br />
-Elaborarea studiilor<br />
si proiectelor<br />
necesare reabilitarii<br />
statiilor de captare,<br />
tratare, respective<br />
reabilitarii si extinderii<br />
retelelor de aductiune<br />
si de distributie apa<br />
potabila in mediul<br />
urban (cu accent pe<br />
sisteme regionale<br />
integrate apa-canal);<br />
-Derularea lucrarilor<br />
de<br />
reabilitare/dezvoltare<br />
a sistemelor de<br />
alimentare cu apa<br />
(vezi Anexa nr. 2 cu<br />
lucrari propuse de<br />
primarii);<br />
-Monitorizarea calitatii<br />
apei potabile furnizate<br />
in sistem centralizat;<br />
Responsabili<br />
-Consilii locale;<br />
-Consiliu<br />
Judetean;<br />
-Unitati de<br />
servicii/furnizare<br />
apa potabila;<br />
-Directia de<br />
Sanatate<br />
Publica<br />
Harghita.<br />
Termene<br />
prevazute<br />
Permanent;<br />
-2010/2015<br />
(termen final<br />
pentru<br />
conformarea<br />
cu Directiva<br />
privind<br />
calitatea<br />
apei<br />
destinate<br />
consumului<br />
uman);<br />
-Permanent.<br />
INHGA – DGA 222
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Problema<br />
Insuficienta<br />
gradului de<br />
asigurare a apei<br />
potabile prin<br />
sistem centralizat<br />
in mediul rural;<br />
Starea<br />
necorespunzatoare<br />
a sistemelor in<br />
mediul rural<br />
PM-03-02<br />
Obiectiv<br />
general<br />
-Asigurarea apei<br />
potabile<br />
corespunzatoare<br />
calitativ si<br />
cantitativ prin<br />
sistem<br />
centralizat<br />
populatiei din<br />
mediul rural; -<br />
Imbunatatirea<br />
accesului la<br />
infrastructura de<br />
apa in mediul<br />
rural.<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Asigurarea<br />
calitatii si<br />
cantitatii apei<br />
necesare<br />
consumului<br />
uman;<br />
-Realizarea<br />
sistemelor<br />
centralizate<br />
de<br />
alimentare<br />
cu apa<br />
potabila in<br />
mediul rural.<br />
Tinte pentru<br />
realizarea<br />
obiectului<br />
specific<br />
-Asigurarea<br />
calitatii si<br />
cantitatii apei<br />
potabile<br />
conform Legii<br />
nr.458/2002<br />
privind calitatea<br />
apei potabile si<br />
Legii<br />
nr.311/2004<br />
privind<br />
modificarea si<br />
completarea<br />
Legii<br />
nr.458/2002;<br />
-Racordarea<br />
consumatorilor<br />
gospodaresti la<br />
sisteme de<br />
alimentare cu<br />
apa potabila<br />
Indicatori<br />
pentru fiecare<br />
tinta<br />
centralizat.<br />
-Numar studii/<br />
Proiecte<br />
elaborate; -<br />
Procent de<br />
populatie<br />
conectata la<br />
servicii de baza<br />
pentru apa<br />
-Numar de<br />
localitati<br />
prevazute cu<br />
facilitati de apa<br />
noi/modernizate<br />
conforme cu<br />
avizul de mediu;<br />
-Valoarea<br />
investitiilor<br />
-Numar de<br />
analize realizate<br />
-Indicatori fizici,<br />
chimici si<br />
bacteriologici ai<br />
apei potabile<br />
furnizate in<br />
sistem<br />
centralizat.<br />
Actiuni/ Activitati<br />
-Elaborarea studiilor<br />
si proiectelor<br />
necesare realizarii<br />
sistemelor<br />
centralizate de<br />
alimentare cu apa<br />
potabila in mediul<br />
rural(cu accent pe<br />
sisteme regionale<br />
integrate apa-canal);<br />
-Derularea lucrarilor<br />
de<br />
reabilitare/dezvoltare<br />
a sistemelor de<br />
alimentare cu apa<br />
(vezi Anexa nr. 2 cu<br />
lucrari propuse de<br />
primarii);<br />
-Monitorizarea calitatii<br />
apei potabile furnizate<br />
in sistem centralizat.<br />
Responsabili<br />
-Consilii locale;<br />
-Consiliu<br />
Judetean;<br />
-Unitati de<br />
servicii/<br />
furnizare apa<br />
potabila;<br />
-Directia de<br />
Sanatate<br />
Publica<br />
Harghita.<br />
Termene<br />
prevazute<br />
Permanent<br />
-2018<br />
Permanent<br />
INHGA – DGA 223
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Problema<br />
Poluarea cu<br />
azotati a apelor<br />
subterane<br />
datorita lipsei<br />
sistemelor de<br />
canalizare in<br />
mediul urban si<br />
rural, precum si<br />
datorita stocarii<br />
si utilizarii<br />
incorecte a<br />
dejectiilor<br />
animaliere in<br />
fermele<br />
zootehnice si<br />
gospodarii<br />
individuale<br />
PM-05-04<br />
Obiectiv<br />
general<br />
Reducerea<br />
poluarii<br />
solurilor<br />
datorata<br />
infiltratiilor<br />
de ape<br />
uzate<br />
menajere.<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Realizarea/<br />
extinderea/<br />
reabilitarea<br />
sistemelor<br />
de<br />
canalizare<br />
in mediul<br />
urban si<br />
rural.<br />
POLUAREA SOLULUI SI APEI SUBTERANE<br />
Tinte pentru Indicatori<br />
realizarea pentru<br />
obiectului fiecare<br />
specific<br />
tinta<br />
Vezi Cap. 2<br />
Poluarea<br />
apelor de<br />
suprafata.<br />
Vezi Cap. 2<br />
Poluarea<br />
apelor de<br />
suprafata<br />
Actiuni/ Activitati<br />
Vezi Cap. 2<br />
Poluarea apelor de<br />
suprafata<br />
Responsabili<br />
Vezi Cap. 2<br />
Poluarea<br />
apelor de<br />
suprafata<br />
Termene<br />
prevazute<br />
Vezi Cap.<br />
2<br />
Poluarea<br />
apelor de<br />
suprafata<br />
INHGA – DGA 224
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Problema<br />
Existenta de<br />
zone expuse<br />
riscului la<br />
inundatie,<br />
eroziune si<br />
alunecari de<br />
teren<br />
AMENINŢĂRI DATE DE ACCIDENTE MAJORE, FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE<br />
Tinte pentru<br />
Indicatori<br />
Obiectiv Obiectiv realizarea<br />
pentru Actiuni/ Activitati<br />
general specific obiectului<br />
fiecare tinta<br />
specific<br />
-Reducerea<br />
riscului la<br />
dezastre<br />
naturale prin<br />
implementrea<br />
masurilor<br />
preventive in<br />
zonele<br />
vulnerabile;<br />
–Protejarea<br />
obiectivelor<br />
socioeconomice<br />
Reducerea<br />
riscului la<br />
inundatii,<br />
protejarea<br />
vietii umane<br />
si a<br />
bunurilor<br />
expuse la<br />
acest risc.<br />
Reducerea<br />
suprafetelor<br />
afectate de<br />
inundatii .<br />
Reducerea<br />
suprafetelor<br />
afectate de<br />
inundatii .<br />
Elaborarea<br />
hartilor de risc<br />
la inundatii.<br />
Planuri de<br />
actiune<br />
elaborate<br />
pentru<br />
managementul<br />
riscului la<br />
inundatii.<br />
Elaborarea hartilor<br />
de risc la inundatii<br />
pentru fiecare<br />
basin hidrografic.<br />
Elaborarea planului<br />
de actiune<br />
elaborate pentru<br />
managementul<br />
riscului la inundatii<br />
(prevenirea<br />
riscurilor, protectia<br />
impotriva<br />
inundatiilor si<br />
reducerea efectelor<br />
acestora).<br />
Responsabili<br />
Administratia<br />
Nationala<br />
<strong>Apele</strong><br />
<strong>Romane</strong>-<br />
Directiile de<br />
Ape, Sisteme<br />
de<br />
Gospodarire<br />
a Apelor;<br />
Consilii locale<br />
Administratia<br />
Nationala<br />
<strong>Apele</strong><br />
<strong>Romane</strong>-<br />
Directiile de<br />
Ape, Sisteme<br />
de<br />
Gospodarire<br />
a Apelor;<br />
Consilii<br />
locale;<br />
Institutia<br />
Prefectului.<br />
Termene<br />
prevazute<br />
2007-2013<br />
2007<br />
INHGA – DGA 225
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Problema<br />
Obiectiv<br />
general<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Reducerea<br />
riscului la<br />
alunecari de<br />
teren ,<br />
protejarea vietii<br />
Tinte pentru<br />
realizarea<br />
obiectului<br />
specific<br />
Reducerea<br />
suprafetelor<br />
afectate de<br />
inundatii .<br />
Reducerea<br />
suprafetelor<br />
afectate de<br />
inundatii .<br />
Indicatori<br />
pentru<br />
fiecare tinta<br />
-Numarul de<br />
proiecte<br />
pentru<br />
protectia<br />
impotriva<br />
inundatiilor;<br />
-Lucrari<br />
executate si<br />
eficienta<br />
acestora ;<br />
-Populatie<br />
care<br />
beneficiaza de<br />
masuri de<br />
protectie<br />
impotriva<br />
inundatiilor<br />
(indicator de<br />
rezultat)<br />
Autorizatii de<br />
constructii<br />
eliberate<br />
Harta<br />
suprafetelor<br />
de risc la<br />
alunecari de<br />
teren<br />
Actiuni/ Activitati<br />
Dezvoltarea<br />
infrastructurii<br />
adecvate de<br />
prevenire a<br />
inundatiilor –<br />
realizarea lucrarilor<br />
hidrotehnice,<br />
lucrarilor de<br />
investitii pentru<br />
protectia impotriva<br />
inundatiilor (vezi<br />
Anexa nr. 4 cu<br />
problemele<br />
identificate si<br />
lucrarile propuse<br />
de catre primarii si<br />
autoritatile de apa).<br />
Eliberarea in regim<br />
restrictiv a<br />
autorizatiilor de<br />
constructie in<br />
zonele inundabile<br />
Intocmirea unei<br />
harti a suprafetelor<br />
cu risc la alunecari<br />
de teren in judetul<br />
Harghita.<br />
Responsabili<br />
Administratia<br />
Nationala<br />
<strong>Apele</strong><br />
<strong>Romane</strong>-<br />
Directiile de<br />
Ape, Sisteme<br />
de<br />
Gospodarire<br />
a Apelor;<br />
Consilii locale<br />
Consiile<br />
locale;<br />
Consiliul<br />
Judetean<br />
CL; CJ -<br />
Proprietarii<br />
de terenuri;<br />
-Directia<br />
pentru<br />
Termene<br />
prevazute<br />
2013<br />
Permanent<br />
2007<br />
INHGA – DGA 226
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Problema<br />
Obiectiv<br />
general<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
umane si a<br />
bunurilor<br />
expuse la<br />
acest risc<br />
Tinte pentru<br />
realizarea<br />
obiectului<br />
specific<br />
Indicatori<br />
pentru<br />
fiecare tinta<br />
Numarul<br />
planurilor de<br />
interventie<br />
realizate.<br />
-Programe<br />
judetene de<br />
stabilizare a<br />
alunecarilor de<br />
teren<br />
elaborate;<br />
-Numar de<br />
proiecte<br />
elaborate;<br />
-Lucrari<br />
executate si<br />
eficienta<br />
acestora;<br />
-Suprafete de<br />
teren<br />
stabilizate; -<br />
Populatie care<br />
beneficiaza de<br />
Actiuni/ Activitati<br />
Elaborarea<br />
planurilor de<br />
interventie in caz<br />
de urgenta .<br />
Elaborarea si<br />
implementarea<br />
programelor<br />
judetene de<br />
stabilizare a<br />
alunecarilor de<br />
teren prin<br />
impadurirea<br />
terenurilor<br />
degradate si<br />
realizarea lucrarilor<br />
specifice de<br />
colectare a apleor<br />
pluviale in zonele<br />
cu stabilitate<br />
redusa (vezi Anexa<br />
nr.4 cu problemele<br />
identificate si<br />
Responsabili<br />
Agricultura si<br />
Dezvoltare<br />
rurala.<br />
-Consiliile<br />
locale;<br />
-Institutia<br />
Prefectului; -<br />
Inspectoratul<br />
pentru Situatii<br />
de Urgenta;<br />
-Consiile<br />
locale;<br />
-Consiliul<br />
Judetean;<br />
-Detinatorii<br />
de terenuri;<br />
-Directia<br />
pentru<br />
Agricultura si<br />
Dezvoltare<br />
rurala;<br />
- Institutia<br />
Prefectului.<br />
Termene<br />
prevazute<br />
2007<br />
2013<br />
INHGA – DGA 227
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Problema<br />
Obiectiv<br />
general<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Reducerea<br />
suprafetelor<br />
afectate de<br />
torenti<br />
active.<br />
Reabilitarea<br />
si<br />
consolidarea<br />
malurilor si<br />
albiilor<br />
degradate<br />
ale<br />
cursurilor de<br />
apa din<br />
judetul<br />
Harghita.<br />
Tinte pentru<br />
realizarea<br />
obiectului<br />
specific<br />
Corectia<br />
torentilor.<br />
Reducerea<br />
zonelor<br />
afectate de<br />
eroziune de<br />
mal.<br />
Indicatori<br />
pentru<br />
fiecare tinta<br />
masuri de<br />
protectie<br />
impotriva<br />
alunecarilor de<br />
teren.<br />
-Suprafete de<br />
teren<br />
stabilizate;<br />
-Lucrari<br />
realizate.<br />
- Numar<br />
proiecte<br />
realizate;<br />
-Lungimi de<br />
maluri<br />
rehabilitate;<br />
-Lucrari<br />
executate.<br />
Actiuni/ Activitati<br />
lucrarile propuse<br />
de catre primarii).<br />
Realizarea<br />
lucrarilor specifice<br />
pentru corectia<br />
torentilor,<br />
reimpaduriere,<br />
gabioane,etc (vezi<br />
Anexa nr.4 cu<br />
problemele<br />
identificate si<br />
lucrarile propuse<br />
de catre primarii).<br />
Realizarea<br />
lucrarilor specifice<br />
de aparare a<br />
malurilor si albiilor<br />
cursurilor de apa<br />
impotriva eroziunii<br />
in zonele<br />
localitatilor urbane<br />
si rurale afectate<br />
(vezi Anexa nr.4 cu<br />
problemele<br />
identificate si<br />
lucrarile propuse<br />
Responsabili<br />
-Consiliile<br />
locale;<br />
-Directia<br />
Silvica<br />
Harghita.<br />
-Consiliile<br />
Locale;<br />
-Sisteme de<br />
Gospodarire<br />
a Apelor.<br />
Termene<br />
prevazute<br />
2013<br />
2013<br />
INHGA – DGA 228
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Problema<br />
Obiectiv<br />
general<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Diminuarea<br />
eroziunii<br />
solului prin<br />
amrnajarea<br />
bazinelor<br />
hidrografice<br />
Tinte pentru<br />
realizarea<br />
obiectului<br />
specific<br />
Reducerea<br />
suprafetelor<br />
afectate de<br />
eroziune.<br />
Indicatori<br />
pentru<br />
fiecare tinta<br />
Gradul de<br />
reducere<br />
asuprafetelor<br />
de teren<br />
afecatte de<br />
eroziune in<br />
bazinele<br />
hidrografice<br />
fata de anul<br />
2006.<br />
Actiuni/ Activitati<br />
de catre primarii)..<br />
Intocmirea unor<br />
harti ale terenurilor<br />
cu risc la eroziune<br />
in bazinele<br />
hodrografice la<br />
nivel de basin.<br />
Responsabili<br />
-Consiliile<br />
locale;<br />
-Directia<br />
pentru<br />
Agricultura si<br />
Dezvoltare<br />
Rurala;<br />
-Institutia<br />
prefectului.<br />
Termene<br />
prevazute<br />
2013<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Extinderea şi<br />
reabilitarea<br />
sistemelor de<br />
canalizare din<br />
mediul urban<br />
(reţele de<br />
canalizare şi<br />
staţii<br />
de epurare);<br />
epurarea<br />
corespunzătoare<br />
a<br />
apelor uzate<br />
menajere în<br />
POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA<br />
Actiune Responsabili Supraveghere/cooperare Termeni<br />
- Elaborarea studiilor şi<br />
proiectelor necesare<br />
reabilitării şi dezvoltării<br />
reţelelor de<br />
canalizare, respectiv<br />
pentru reabilitarea,<br />
construirea staţiilor de<br />
epurare în mediul<br />
urban (cu accent pe<br />
sisteme regionale<br />
integrate apă-canal)<br />
- Extinderea reţelelor de<br />
canalizare pe toată<br />
vatra localităţilor şi<br />
Consiliile locale;<br />
Consiliul Judeţean;<br />
Servicii de<br />
gospodărie<br />
comunală din<br />
municipiile şi<br />
oraşele judeţului:<br />
SC GOSCOM SA<br />
Miercurea<br />
Ciuc, SC<br />
ROMAQUA PREST<br />
SA Borsec, SC<br />
EDILTOP<br />
URBAN SA Topliţa,<br />
Comitet de Coordonare<br />
PLAM<br />
Agentia pentru Protectia<br />
Mediului Harghita<br />
Sisteme de Gospodarire a<br />
Apelor<br />
Permanent<br />
2015 / 2018<br />
(termen<br />
final pentru<br />
conformare<br />
a cu<br />
Directiva<br />
91/271/CE E privind<br />
epurarea apelor<br />
uzate).<br />
Termenele şi lucrările<br />
Surse de<br />
finantare<br />
Fonduri UE -<br />
Foduri ISPA<br />
pentru pregatirea<br />
documentatiei<br />
(pana la data<br />
aderarii); -<br />
Programul<br />
PHARE 2005 (va<br />
fi lansat pana la<br />
finele anului<br />
2006); -Fondul<br />
de Coeziune prin<br />
Programul<br />
Operational<br />
INHGA – DGA 229
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
conformitate cu<br />
legislaţia în<br />
vigoare<br />
Actiune Responsabili Supraveghere/cooperare Termeni<br />
racordarea la staţiile de<br />
epurare;<br />
- Reabilitarea reţelelor de<br />
canalizare<br />
existente;<br />
- Extinderea capacităţii,<br />
modernizarea şi<br />
retehnologizarea staţiilor<br />
de epurare din<br />
SC<br />
URBANA SA<br />
Odorheiu<br />
Secuiesc;<br />
SC ACATEL SA<br />
Cristuru<br />
Secuiesc; SC GO<br />
SA<br />
Gheorgheni; SC<br />
GOSLOC SA<br />
Bălan, SC<br />
GOSP.COM. SA<br />
BăileTuşnad, SC<br />
COMUNAL<br />
SA Vlăhiţa<br />
necesare sunt<br />
prezentate în Anexa<br />
nr.3 – Plan de<br />
implementare pentru<br />
Directiva 91/271/CE<br />
E privind epurarea<br />
apelor uzate –<br />
Aglomerări umane cu<br />
peste 2000 l.e din jud.<br />
Harghita.<br />
Surse de<br />
finantare<br />
Sectorial Mediu<br />
(Axa prioritara 1<br />
pentru sisteme<br />
regionale<br />
integrate apacanal);<br />
-<br />
Imprumuturi<br />
externe;<br />
-Buget local;<br />
surse proprii; -<br />
Programe de<br />
finantare<br />
nationale; -<br />
Fond de mediu;<br />
-Parteneriat<br />
Public Privat<br />
(PPP)<br />
INHGA – DGA 230
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Realizarea<br />
reţelelor de<br />
canalizare şi<br />
staţiilor de<br />
epurare<br />
în mediul rural;<br />
epurarea<br />
corespunzătoare<br />
a<br />
apelor uzate<br />
menajere în<br />
conformitate cu<br />
legislaţia în<br />
vigoare<br />
Actiune Responsabili Supraveghere/cooperare Termeni<br />
- Elaborarea studiilor şi<br />
proiectelor necesare<br />
realizării sistemelor de<br />
canalizare în mediul<br />
rural;<br />
(cu accent pe sisteme<br />
regionale integrate<br />
apăcanal)<br />
- Realizarea sistemelor de<br />
canalizare (reţele<br />
de canalizare şi staţii de<br />
epurare) în mediul<br />
rural<br />
Consiliile locale;<br />
Consiliul Judeţean<br />
Comitet de coordonare<br />
PLAM<br />
Agentia pentru Protectia<br />
Mediului Harghita<br />
Sisteme de Gospodarire a<br />
Apelor<br />
Permanent<br />
2015 / 2018<br />
(termen<br />
final pentru<br />
conformare<br />
a cu<br />
Directiva<br />
91/271/CE E privind<br />
epurarea apelor<br />
uzate).<br />
Termenele şi lucrările<br />
necesare sunt<br />
prezentate în Anexa<br />
nr.3 – Plan de<br />
implementare pentru<br />
Directiva 91/271/CE<br />
E privind epurarea<br />
apelor uzate –<br />
Aglomerări umane cu<br />
peste 2000 l.e din jud.<br />
Harghita.<br />
Surse de<br />
finantare<br />
Fonduri UE -<br />
Foduri ISPA<br />
pentru pregatirea<br />
documentatiei<br />
(pana la data<br />
aderarii); -<br />
Fondul de<br />
Coeziune prin<br />
Programul<br />
Operational<br />
Sectorial Mediu<br />
(Axa prioritara 1<br />
pentru sisteme<br />
regionale<br />
integrate apacanal);<br />
-<br />
Imprumuturi<br />
externe;<br />
-Buget local;<br />
surse proprii; -<br />
Programe de<br />
finantare<br />
nationale; -<br />
Fond de mediu;<br />
-Parteneriat<br />
Public Privat<br />
(PPP)<br />
INHGA – DGA 231
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Asigurarea -Elaborarea studiilor si<br />
calitatii si proiectelor necesare<br />
cantitatii apei reabilitarii statiilor de captare,<br />
necesare tratare, respective reabilitarii<br />
consumului si extinderii retelelor de<br />
uman; - aductiune si de distributie apa<br />
Reabilitarea si potabila in mediul urban (cu<br />
dezvoltarea accent pe sisteme regionale<br />
infrastructurii integrate apa-canal);<br />
existente de -Derularea lucrarilor de<br />
alimentare cu reabilitare/dezvoltare a<br />
apa in mediul sistemelor de alimentare cu<br />
urban.<br />
apa (vezi Anexa nr. 2 cu<br />
lucrari propuse de primarii);<br />
-Monitorizarea calitatii apei<br />
potabile furnizate in sistem<br />
centralizat;<br />
Asigurarea<br />
calitatii si<br />
cantitatii apei<br />
necesare<br />
consumului<br />
uman; -<br />
Realizarea<br />
sistemelor<br />
centralizate de<br />
alimentare cu<br />
CALITATEA SI CANTITATEA APEI POTABILE<br />
Actiune Responsabili Supraveghere/cooperare Termeni Surse de finantare<br />
-Consilii locale;<br />
-Consiliu<br />
Judetean;<br />
-Unitati de<br />
servicii/furnizare<br />
apa potabila;<br />
-Directia de<br />
Sanatate<br />
Publica<br />
Harghita.<br />
-Elaborarea studiilor si -Consilii locale;<br />
proiectelor necesare realizarii -Consiliu Judetean;<br />
sistemelor centralizate de<br />
alimentare cu apa potabila in<br />
mediul rural(cu accent pe<br />
sisteme regionale integrate<br />
apa-canal); -Derularea<br />
lucrarilor de<br />
-Unitati de servicii/<br />
reabilitare/dezvoltare a furnizare apa<br />
sistemelor de alimentare cu potabila;<br />
Comitet de coordonare<br />
PLAM<br />
Agentia pentru Protectia<br />
Mediului Harghita<br />
Directia de Sanatate<br />
Publica Harghita<br />
Comitet de coordonare<br />
PLAM<br />
Agentia pentru Protectia<br />
Mediului Harghita<br />
Directia de Sanatate<br />
Publica Harghita<br />
Permanent;<br />
-2010/2015<br />
(termen final<br />
pentru<br />
conformarea cu<br />
Directiva privind<br />
calitatea apei<br />
destinate<br />
consumului<br />
uman);<br />
-Permanent.<br />
Permanent<br />
2018<br />
Fonduri UE -Foduri<br />
ISPA pentru pregatirea<br />
documentatiei (pana la data<br />
aderarii); -Programul<br />
PHARE CES 2005 (va fi<br />
lansat pana la finele anului<br />
2006);<br />
-Fondul de Coeziune prin<br />
Programul Operational<br />
Sectorial Mediu (Axa<br />
prioritara 1 pentru sisteme<br />
regionale integrate apacanal);<br />
-Imprumuturi<br />
externe; -Buget<br />
local; surse proprii; -Buget<br />
de stat; -Programe de<br />
finantare nationale; -<br />
Fond de mediu; -<br />
Parteneriat Public Privat<br />
(PPP)<br />
Fonduri UE -Foduri ISPA<br />
pentru pregatirea<br />
documentatiei (pana la data<br />
aderarii); -Programul PHARE<br />
CES 2005 (va fi lansat pana<br />
la finele anului 2006); -Fondul<br />
de Coeziune prin Programul<br />
Operational Sectorial Mediu<br />
(Axa prioritara 1 pentru<br />
sisteme regionale integrate<br />
INHGA – DGA 232
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
apa potabila in<br />
mediul rural.<br />
Actiune Responsabili Supraveghere/cooperare Termeni Surse de finantare<br />
apa (vezi Anexa nr. 2 cu<br />
lucrari propuse de primarii);<br />
-Monitorizarea calitatii apei<br />
potabile furnizate in sistem<br />
centralizat.<br />
-Directia de<br />
Sanatate Publica<br />
Harghita.<br />
Permanent<br />
apa-canal); -<br />
Imprumuturi externe; -Buget<br />
local; surse proprii; -Buget<br />
de stat; -Programe de<br />
finantare nationale; -Fond de<br />
mediu; -Parteneriat Public<br />
Privat<br />
INHGA – DGA 233
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
AMENINŢĂRI DATE DE ACCIDENTE MAJORE, FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE<br />
Obiectiv specific Acţiune Responsabili<br />
Supraveghere /<br />
cooperare<br />
Termen<br />
Reducerea riscului - Elaborarea hărţilor de risc la inundaţii<br />
Comitet de<br />
la inundaţii,<br />
pentru fiecare bazin hidrografic;<br />
Coordonare PLAM<br />
protejarea vieţii<br />
Agenţia pentru<br />
umane şi a bunurilor<br />
Protecţia Mediului<br />
expuse la acest risc<br />
Harghita<br />
Elaborarea planurilor de acţiune pentru<br />
managementul riscului la inundaţii<br />
(prevenirea riscurilor, protecţia împotriva<br />
inundaţiilor şi reducerea efectelor<br />
acestora)<br />
Administraţia<br />
Naţională<br />
<strong>Apele</strong> Române -<br />
Direcţiile de Ape,<br />
Sisteme de<br />
Gospodărire a<br />
Apelor<br />
Consilii locale<br />
Administraţia<br />
Naţională<br />
<strong>Apele</strong> Române -<br />
Direcţiile de Ape,<br />
Sisteme de<br />
Gospodărire a<br />
Apelor<br />
Consilii locale<br />
Instituţia<br />
Prefectului<br />
Comitet de<br />
Coordonare PLAM<br />
Agenţia pentru<br />
Protecţia Mediului<br />
Harghita<br />
Surse de<br />
finanţare<br />
2007-2013 Fonduri UE –<br />
Program<br />
Operaţional<br />
Sectorial Mediu,<br />
Axa prioritară nr.5<br />
Buget de stat<br />
2007-2013 Fonduri UE –<br />
Program<br />
Operaţional<br />
Sectorial Mediu,<br />
Axa prioritară nr.5<br />
Buget de stat<br />
INHGA – DGA 234
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv specific Acţiune Responsabili<br />
Eficientizarea<br />
intervenţiilor după<br />
inundaţii.<br />
Creşterea<br />
răspunderii publice<br />
şi civice în caz de<br />
inundaţii<br />
Dezvoltarea infrastructurii adecvate de<br />
prevenire a inundaţiilor – realizarea<br />
lucrărilor hidrotehnice, lucrărilor de<br />
investiţii pentru protecţia împotriva<br />
inundaţiilor (vezi Anexa nr.4 cu<br />
problemele identificate şi lucrările propuse<br />
de către primării şi autorităţile de apă)<br />
Eliberarea în regim restrictiv a autorizaţiilor<br />
de contrucţie în zonele inundabile<br />
- Crearea unor unităţi speciale de<br />
intervenţie;<br />
- Achiziţionarea de echipament pentru<br />
unităţile speciale de intervenţie<br />
Administraţia<br />
Naţională<br />
<strong>Apele</strong> Române -<br />
Direcţiile de Ape,<br />
Sisteme de<br />
Gospodărire a<br />
Apelor<br />
Consilii locale<br />
Consliile locale<br />
Consiliul Judeţean<br />
Administraţia<br />
Naţională<br />
<strong>Apele</strong> Române -<br />
Direcţiile de Ape,<br />
Sisteme de<br />
Gospodărire a<br />
Apelor<br />
Instituţia<br />
Prefectului<br />
Inspectoratul<br />
pentru Situaţii de<br />
Urgenţă<br />
Supraveghere /<br />
cooperare<br />
Comitet de<br />
Coordonare PLAM<br />
Agenţia pentru<br />
Protecţia Mediului<br />
Harghita<br />
Comitet de<br />
Coordonare PLAM<br />
Agenţia pentru<br />
Protecţia Mediului<br />
Harghita<br />
Comitet de<br />
Coordonare PLAM<br />
Agenţia pentru<br />
Protecţia Mediului<br />
Harghita<br />
Surse de<br />
Termen<br />
finanţare<br />
2013 Fonduri UE –<br />
Program<br />
Operaţional<br />
Sectorial Mediu,<br />
Axa prioritară nr.5<br />
Programul<br />
PHARE<br />
Buget de stat<br />
Programe de<br />
finanţare<br />
naţionale<br />
Fond de mediu +<br />
surse proprii<br />
Permanent Buget local<br />
2007 Fonduri UE –<br />
Program<br />
Operaţional<br />
Regional<br />
INHGA – DGA 235
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv specific Acţiune Responsabili<br />
Reducerea riscului<br />
la alunecări de<br />
teren, protejarea<br />
vieţii umane şi a<br />
bunurilor expuse la<br />
acest risc<br />
Executarea lucrărilor de refacere a zonelor<br />
afectate de inundaţii<br />
Întocmirea unei hărţi a suprafeţelor cu risc<br />
la alunecări de teren în judeţul Harghita<br />
Elaborarea planurilor de intervenţie în caz<br />
de urgenţă<br />
Administraţia<br />
Naţională<br />
<strong>Apele</strong> Române -<br />
Direcţiile de Ape,<br />
Sisteme de<br />
Gospodărire a<br />
Apelor;<br />
Consilii locale;<br />
Titularii de<br />
obiective afectate<br />
Consiliile locale<br />
Consiliul<br />
Judeţean;<br />
Proprietarii de<br />
terenuri<br />
Direcţia pentru<br />
Agricultură şi<br />
Dezvoltare<br />
Rurală;<br />
Consilii locale<br />
Instituţia<br />
Prefectului<br />
Inspectoratul<br />
pentru Situaţii de<br />
Urgenţă<br />
Supraveghere /<br />
cooperare<br />
Comitet de<br />
Coordonare PLAM<br />
Agenţia pentru<br />
Protecţia Mediului<br />
Harghita<br />
Comitet de<br />
Coordonare PLAM<br />
Agenţia pentru<br />
Protecţia Mediului<br />
Harghita<br />
Comitet de<br />
Coordonare PLAM<br />
Agenţia pentru<br />
Protecţia Mediului<br />
Harghita<br />
Termen<br />
Permanent (în<br />
funcţie de<br />
pagubele<br />
produse de<br />
inundaţii)<br />
Surse de<br />
finanţare<br />
Fonduri UE –<br />
Program<br />
Operaţional<br />
Sectorial Mediu,<br />
Axa prioritară nr.5<br />
Buget de stat<br />
2007 Buget de stat<br />
Buget local<br />
Surse proprii<br />
2007 Buget de stat<br />
INHGA – DGA 236
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv specific Acţiune Responsabili<br />
Reducerea riscului<br />
la alunecări de<br />
teren, protejarea<br />
vieţii umane şi a<br />
bunurilor expuse la<br />
acest risc<br />
Reducerea<br />
suprafeţelor afectate<br />
de torenţi activi<br />
Reabilitarea şi<br />
consolidarea<br />
malurilor şi albiilor<br />
degradate ale<br />
cursurilor de apă din<br />
judeţul Harghita<br />
Diminuarea eroziunii<br />
solului prin<br />
amenajerea<br />
bazinelor<br />
hidrografice<br />
Elaborarea şi implementarea programelor<br />
judeţene de stabilizare a alunecărilor de<br />
teren prin împădurirea terenurilor<br />
degradate şi realizarea lucrărilor specifice<br />
de colectare a apelor pluviale în zonele cu<br />
stabilitate redusă (vezi Anexa nr.4 cu<br />
problemele identificate şi lucrările propuse<br />
de către primării)<br />
Realizarea lucrărilor specifice pentru<br />
corecţia torenţilor -reîmpădurire, gabioane,<br />
etc. (vezi Anexa nr.4 cu problemele<br />
identificate şi lucrările propuse de către<br />
primării)<br />
- Realizarea lucrărilor specifice de apărare<br />
a malurilor şi albiilor cursurilor de apă<br />
împotriva eroziunii în zonele localităţilor<br />
urbane şi rurale afectate (vezi Anexa nr.4<br />
cu problemele identificate şi lucrările<br />
propuse de către primării)<br />
- Întocmirea unor hărţi ale terenurilor cu<br />
risc la eroziune în bazinele hidrografice la<br />
nivel de judeţ<br />
Consiliile locale;<br />
Consiliul<br />
Judeţean;<br />
Deţinători de<br />
terenuri;<br />
Direcţia pentru<br />
Agricultură şi<br />
Dezvoltare<br />
Rurală;<br />
Instituţia<br />
Prefectului<br />
Consliile locale;<br />
Direcţia Silvică<br />
Harghita<br />
Consiliile locale<br />
Sisteme de<br />
Gospodărire a<br />
Apelor<br />
Consiliile locale<br />
Direcţia pentru<br />
Agricultură şi<br />
Dezvoltare Rurală<br />
Instituţia<br />
prefectului<br />
Supraveghere /<br />
cooperare<br />
Comitet de<br />
Coordonare PLAM<br />
Agenţia pentru<br />
Protecţia Mediului<br />
Harghita<br />
Comitet de<br />
Coordonare PLAM<br />
Agenţia pentru<br />
Protecţia Mediului<br />
Harghita<br />
Comitet de<br />
Coordonare PLAM<br />
Agenţia pentru<br />
Protecţia Mediului<br />
Harghita<br />
Comitet de<br />
Coordonare PLAM<br />
Agenţia pentru<br />
Protecţia Mediului<br />
Harghita<br />
Surse de<br />
Termen<br />
finanţare<br />
2013 Surse proprii<br />
Buget local<br />
Programe de<br />
finanţare<br />
naţionale<br />
2013 Buget de stat<br />
Buget local<br />
Programe de<br />
finanţare<br />
naţionale<br />
2013 Buget de stat<br />
Buget local<br />
Programe de<br />
finanţare<br />
naţionale<br />
2013 Buget de stat<br />
INHGA – DGA 237
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR<br />
NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A<br />
RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
ALIMENTĂRI CU APĂ POTABILĂ<br />
MEDIUL URBAN<br />
- Primăria oraşului Cristuru Secuiesc<br />
Sursa de apă: suprafaţă - râul Târnava Mare, satisface necesarul. Cantitatea captată în<br />
prezent: 25 l/s.<br />
Lucrări existente: reabilitarea parţială a staţiei de captare-tratare, reabilitarea parţială a<br />
reţelelor de distribuţie.<br />
Lucrări propuse: Reabilitarea totală a staţiei de captare, tratare, a reţelelor de<br />
distribuţie, reabilitarea bazinului de înmagazinare conducta de alimentare bazin, linia<br />
de gospodărire a nămolului tehnologic.<br />
Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: nu au fost evaluate. Trebuie elaborate<br />
studii de fezabilitate.<br />
Surse de finanţare: locale, centrale, externe.<br />
Proiecte şi programe în derulare: Program SAMTID-începerea execuţiei<br />
- Primăria oraşului Borsec<br />
Situaţia existentă: sursele de apă satisfac necesarul, calitatea corespunzătoare;<br />
cantitatea de apă captată 14,5 l/s (+4,5 l/s propus). Sursa subterană.<br />
Lucrări propuse: Reabilitarea şi extinderea alimentării cu apă potabilă, captare<br />
Bujdoso.<br />
Stadiu: există studiu de fezabilitate<br />
Sursa de finanţare: surse proprii<br />
- Primăria municipiului Odorheiu Secuiesc:<br />
Problema: Starea actuală a staţiei de captare, tratare apă potabilă, respectiv gradul de<br />
uzură avansată a reţelei de aducţiune şi distribuţie<br />
Sursele existente: sursa de apă este de tip suprafaţă – râul Târnava Mare. În prezent<br />
satisface necesarul de apă.<br />
Sursa de suprafaţă, prin priză de mal cu prag de fund s-a schimbat o pompă de<br />
captare şi este propus schimbarea încă a două pompe. Reţeaua de aducţiune are<br />
lungimea de 2x2,3 km, reţeaua de distribuţie are lungime totală de 72 km. 2500<br />
gospodării deservite.<br />
Staţia de captare este situată pe malul stâng al râului Târnava Mare, limita N-E a<br />
municipiului. Staţia de tratare este situată la limita estică a municipiului Odorheiu<br />
Secuiesc, pe dealul Taberei. Asigură apă potabilă pentru 40000 locuitori. Suprafaţa de<br />
teren sub administraţia municipiului este de 4779<br />
ha, din care suprafaţa de teren inclus în intravilan este de 1097 ha.<br />
Din punct de vedere calitativ sunt necesare lucrări de modernizare a staţiei de captare,<br />
tratare şi a reţelei de distribuţie a apei potabile. În prezent cantitatea captată este<br />
maxim 412 l/s. Capacitatea staţiei de tratare este de 250 l/s. În perspectiva a 25 de ani<br />
necesarul de apă se va mări cu 41 l/s.<br />
Starea de uzură avansată a conductelor de aducţiune şi distribuţie.<br />
INHGA – DGA 238
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR<br />
NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A<br />
RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Lucrări propuse: Modernizarea, extinderea şi eficientizarea sistemului de alimentare cu<br />
apă;<br />
Modernizarea staţiei de captare şi tratare apei potabile;<br />
Reabilitarea şi extinderea sistemului de aducţiune şi distribuţie a apei potabile<br />
Valoarea aproximativă pentru lucrări propuse: cca. 2 milioane Euro.<br />
Surse posibile de finanţare: surse comunitare UE, buget central, buget local, capital<br />
privat<br />
Proiecte şi programe în derulare:<br />
- studiu de fezabilitate nr. 99013/2000 privind Extinderea şi modernizarea staţiei de<br />
captare, staţiei de tratare apă potabilă şi a staţiei de epurare Odorheiu Secuiesc;<br />
- studiu de fezabilitate pentru investiţia “Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă a<br />
mun. Odorheiu Secuiesc” în privinţa derulării programului SAMTID;<br />
- elaborare Studiu de fezabilitate pentru “Canalizare menajeră, pluvială şi alimentarea<br />
cu apă potabilă a str. Rozei” în decursul anului 2006;<br />
Începerea lucrărilor de execuţie în decursul anului 2006 pentru “Modernizare str.<br />
Pantei” (inclusiv canalizare menajeră, pluvială şi alimentare cu apă)<br />
Primăria municipiului Topliţa:<br />
Lucrări propuse: Extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile – str. Zencani, str. A.<br />
Iancu, str. Verii, str. Călimani, str. Teiului, str. Crângului, str. Albinelor, str. Lungă, str.<br />
Murelor. Cantitatea de apă captată în prezent: 30 l/s, calitate satisfăcătoare Valoarea<br />
aprox. a lucrărilor este de 900.000 RON; Sursa de finanţare: buget de stat, fonduri<br />
externe, buget local<br />
Primăria municipiului Gheorgheni:<br />
Sistemul centralizat de alimentare cu apă potabilă: surse de suprafaţă (pârâul Belcia şi<br />
pârâul Cianod<br />
– satisfac necesarul pentru etapa actuală). Cantitatea de apă captată în prezent: 90-<br />
100 l/s..<br />
Staţia de tratare a apei: amestecator de sicane, trei decantoare orizontale, 9 filtre<br />
rapide deschise cu suprafaţa de filtrare de 65 mp, rezervor tampon, rezervor spălare,<br />
camera de preparare a soluţiei de<br />
clorinare. Staţia de tratare are capacitatea de 120 l/s. Rezrevoarele au capacitate de<br />
3000 mc ( 2x500 şi 2x1000) sunt semiîngropate, cilindrice, din beton armat – pot<br />
asigura necesarul de apă a oraşului pe o durată de 6 ore.<br />
Reţea de transport: aducţiunea apei de la staţia de tratare la rezervoarele se realizează<br />
în conducte de Dn 200, Dn400, Dn300 prin cădere liberă (la distanţa de 4 km).<br />
Reţeaua existentă de distribuţie a apei este construită din conducte de oţel,<br />
azbociment, fonta, PVC şi PE. Lungimea totală a reţelei este de 72 km.<br />
Lucrări propuse:<br />
Reparaţii capitale la barajul de captare Km 7+800 al DN 12C. Valoarea aproximativă a<br />
lucrărilor propuse: 1000 Euro;<br />
INHGA – DGA 239
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR<br />
NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A<br />
RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Reparaţii capitale la captare – alimentare Belchia. Valoarea aproximativă a lucrărilor<br />
propuse: 10000 Euro.<br />
Trebuie realizate lucrări complexe de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale, în<br />
colaborare cu Direcţia Silvică, respectiv urmărirea şi monitorizarea activităţilor de<br />
exploatare forestieră în amonte de captare (pentru evitarea cheltuielilor suplimentare<br />
pentru coagulanţi şi agent de dezinfectare la alimentarea cu apă a oraşului).<br />
Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse pentru îmbunătăţirea sistemului de<br />
alimentare cu apă potabilă a oraşului Gheorgheni : 151140EU din care:<br />
1. Îmbunătăţirea sistemului de coagulare la staţia de tratare prin întroducerea<br />
coagulării cu ioni de fier trivalenţi 10250 EU<br />
2. 2.Dotarea rezervoarelor de acumulare a apei cu robinete automate de închidere<br />
8 buc. 4100 EU<br />
3. 3.Dotarea scării blocurilor de locuinţe cu contoare de apă cca 205 bc , 6550 EU<br />
4. 4.Dotarea caselor particulare cu contoare de apă cca 1800 bc , 36000 EU<br />
5. 5.Înlocuirea conductei de apă potabilă (azbociment) şi a branşamentelor<br />
a. în strada Carpaţi 23910 EU<br />
b. în strada Gorundului între numerele 1 şi 120, 29110 EU<br />
6. 6.Prelungirea conductei de apă în strada Gorundului între nr.132 şi 150 , 4300<br />
EU<br />
7. 7.Înlocuirea robinetelor şi revizuirea punctelor de secţionare pe conductele<br />
principale de distribuţie a apei, 2300 EU<br />
8. Modernizarea sistemului de alimentare cu apă a staţiunii Lacu Roşu, 15790 EU<br />
9. Recondiţionarea hidranţilor stradali, 8000 EU<br />
Folosinţele trebuie dimensionate în aşa fel încât acestea să asigure o dezvoltare<br />
durabilă a microregiunii.<br />
Primăria Bălan:<br />
Lucrări propuse: Construire staţie de tratare nouă (cu aducţiune în cădere liberă; în<br />
situaţia actuală staţia de tratare este la o cotă superioară captării de apă). Lucrări de<br />
reabilitare şi dezvoltare a reţelei de distribuţie.<br />
Cantitatea de apă captată în prezent: 120 l/s, situaţia propusă 162 l/s.<br />
Valoarea aprox. a lucrărilor este de 6.744.242 Euro; Sursa de finanţare: fonduri UE<br />
Studiu de fezabilitate şi master plan al SVF Management Bucureşti.<br />
Primăria Băile Tuşnad:<br />
Surse existente: sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă (surse: Sânsimion,<br />
Benevize, Kozeppatak, calitate corespunzătoare, cantitate prelevată: 5,6 l/s)<br />
Lucrări propuse: Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă potabilă<br />
Stadiu: Studiu de fezabilitate şi proiect tehnic<br />
Valoarea aprox. a lucrărilor: 10758 mil lei.<br />
Primăria Vlăhiţa:<br />
INHGA – DGA 240
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR<br />
NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A<br />
RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă (surse de suprafaţă Vârghiş, Zmeuriş,<br />
nr.persoane deservite 6900, sistem de distribuţie învechit – peste 35 ani)<br />
Lucrări propuse: Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă a oraşului Vlăhiţa<br />
MEDIUL RURAL<br />
Primăria Voşlobeni:<br />
Surse existente: EM HARGHITA, St. Izvorul Mureş; cantitatea de apă captată în<br />
prezent 5 l/s.<br />
Lucrări propuse: proiect de prefezabilitate – alimentare cu apă potabilă a localităţilor<br />
Voşlăbeni şi Izvorul Mureş. Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 40 miliarde lei.<br />
Primăria Sândominic<br />
Surse de apă: fântâni<br />
Proiect: Alimentarea cu apă potabilă a comunei<br />
Sursa: tip suprafaţă. Lucrări existente: lungimea reţelei de distribuţie a apelor 13 km;<br />
6300 gospodării deservite<br />
Perioada de derulare: 2006-2007<br />
Primăria Lupeni<br />
Sistemul centralizat de alimentare cu apă este în curs de finalizare pentru 4 localităţi<br />
(Program de alimentare cu apă a satelor). Cantitatea captată 9 l/s, surse subteraneizvoare<br />
şi foraje. Reţea existentă: 17,2 km<br />
Lucrări propuse: realizarea reţelei de alimentare cu apă pentru alte 4 localităţi (Păltiniş,<br />
Satu-Mic, Păuleni, Firtuşu). Cantitatea de apă propusă pentru suplimentare prin lucrări<br />
noi este de 6 l/s; reţea: 10,4 km şi 4 buc. de rezervoare. Este în curs proiectarea<br />
reţelelor.<br />
Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 4.180.000 mil.lei, sursa de finanţare:<br />
Guvernul României.<br />
Primăria Feliceni:<br />
Există sistem de alimentare cu apă, însă sursele existente nu satisfac necesarul pentru<br />
populaţie; conductele şi microcentralele sunt vechi, dar încă funcţionabile. Cantitatea<br />
de apă captată în prezent: 520 mc/zi.<br />
Lucrări propuse: Modernizarea şi extinderea sistemului actual de alimentare cu apă<br />
potabilă în cele 11 sate ale comunei<br />
Proiectul privind “Construirea noului sistem de alimentare cu apă în localităţile Feliceni<br />
şi Oţeni” este elaborat, licitaţia pentru executant va avea loc în luna iulie 2006.<br />
Lucrările şi finanţarea sunt eşalonate pe 5 ani. Valoarea aprox a lucrărilor este de 1600<br />
mii RON; Sursa de finanţare: Guvernul României.<br />
Primăria Ciumani: există sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă. Cantitatea<br />
de apă captată 5,78 l/s.<br />
Lucrări propuse: Modernizarea staţiei de tratare şi reabilitarea reţelei de distribuţie (25<br />
km). Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 478 mii RON (programe de finanţare +<br />
surse proprii)<br />
INHGA – DGA 241
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR<br />
NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A<br />
RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Primăria Păuleni Ciuc: lungimea reţelei este de 7,5 km, sunt deservite 582 persoane;<br />
cantitatea de apă captată 95 mc/zi; sursa: 2 izvoare<br />
Primăria Dăneşti: Există sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă. Lungimea<br />
reţelei de ditribuţie 13 km. Cantitatea de apă captată în prezent: 22 l/s.<br />
Lucrări propuse: Extindere reţea de distribuţie 11 km.<br />
Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 200.000 Euro<br />
Primăria Dârjiu: soluţie locală dintr-un izvor. Cantitatea de apă captată: 5 l/s.<br />
Lucrări propuse: Alimentarea cu apă potabilă a comunei Dârjiu<br />
Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 1.700.000 RON<br />
Stadiu de realizare: studiu de fezabilitate + proiect tehnic + DDE (a fost pregătit pentru<br />
SAPARD – eligibil fără finanţare)<br />
Primăria Şimoneşti: Alimentarea cu apă potabilă a comunei Şimoneşti<br />
Primăria Tulgheş: sistemul de alimentare cu apă nu satisface necesarul pentru etapa<br />
actuală (sursă subterană, reţea de aducţiune 1000 m, reţea de distribuţie 3500 m, 526<br />
persoane deservite, Cantitate captată în prezent: 1,2 l/s).<br />
Lucrări propuse: Realizarea proiectului “Sistem de alimentare cu apă potabilă a<br />
comunelor Tulgheş şi Corbu” aflată în stadiul de proiect tehnic. Cantitatea propusă a fi<br />
captată este de 15 l/s.<br />
Primăria Gălăuţaş: cantitatea de apă captată din Râul Mureş: 14 l/s<br />
Lucrări propuse: Alimentarea cu apă a comunei Gălăuţaş<br />
Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 590.000 mil. Lei – surse proprii + HG 577<br />
În lucru: puţ forat 147 m, reţea 7,8 km<br />
Primăria Subcetate:<br />
Lucrări propuse: Alimentarea cu apă a comunei Subcetate<br />
Stadiu: există studiu de fezabilitate<br />
Primăria Frumoasa: există sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă.<br />
Cantitatea de apă captată: 12,9 l/s. Sursa: apă de suprafaţă.<br />
Primăria Ciceu:<br />
Lucrări propuse: Realizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă a comunei Ciceu<br />
(din lacul de acumulare Frumoasa)<br />
Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 3500 mil lei – sursa de finanţare: programe<br />
UE<br />
Primăria Cârţa: Sistem de alimentare cu apă realizat – proiect SAPARD – PIF<br />
30.06.2006. (sursa: 3 puţuri forate, rezervor de 500 mc, staţie de tratare şi pompare,<br />
reţele stradale 12,2 km cu cismele stradale)<br />
Primăria Remetea: există reţea de alimentare cu apă potabilă de o lungime de 1,2 km,<br />
678 gospodării sunt deservite, cantitatea de apă captată în prezent este 60 m3/h,<br />
Staţia de pompare Fabrica de lapte praf.<br />
Lucrări propuse: Construire sistem de alimentare cu apă potabilă în comuna Remetea<br />
Stadiu: proiect, se caută surse de finanţare<br />
INHGA – DGA 242
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR<br />
NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A<br />
RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Primăria Câpâlniţa: Există sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă (4 izvoare<br />
captate, rezervor de apă 3000 mc, reţea de aducţiune 2 km, reţea de distribuţie 18 km)<br />
Primăria Racu:<br />
Lucrări propuse: Realizarea sistemului de alimentare cu apă<br />
Stadiu: Studiu de prefezabilitate în curs de realizare<br />
Primăria Atid:<br />
Sistemul centralizat de alimentare cu apă a comunei Atid (localităţile Atid şi Cuşmed,<br />
16 km, 1850 persoane deservite) se află în stadiu de construire<br />
Sursa de finanţare: Buget de stat,<br />
Valoare aproximativă a lucrărilor: 3700 mil lei<br />
Primăria Sâncrăieni:<br />
Sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă (sursă de suprafaţă- pârâul Valea<br />
Mare, cantitate captată 11,85 l/s)<br />
Lucrări propuse: Extindere staţie de tratare şi reţea de alimentare cu apă în zona DN12<br />
Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 550.000 RON (din buget local şi alte surse)<br />
Primăria Cozmeni:<br />
Există sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă în comuna Cozmeni (sursa de<br />
suprafaţă pârâulCozmeni, cantitatea captată 2,9 l/s, 252 gospodării deservite)<br />
Lucrări propuse: Metodă eficientă de clorinare<br />
Primăria Sânmartin:<br />
Există sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă ( sursă subterană, debit captat<br />
8 l/s, staţie de ompare, staţie de clorinare, rezervor 500 mc, 480 gospodării deservite,<br />
12,8 km reţea existentă)<br />
Primăria Ciucsângeorgiu:<br />
Puţuri private – soluţii locale<br />
Lucrări propuse: Realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă în<br />
comună.<br />
Primăria Ocland:<br />
Soluţii locale - nu satisface necesităţile (cantitate captată 10 l/s, sursă izvor)<br />
Lucrări propuse: Extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apă (debit captat<br />
propus 40 l/s, 15 Km retea)<br />
Valoarea aproximativă a lucrărilor: 500 mil lei<br />
Primăria Sântimbru:<br />
Soluţii locale (cantitate captată în prezent 7,7 l/s)<br />
Lucrări propuse: Realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă în<br />
comuna Sântimbru)<br />
Stadiu: Studiu de fezabilitate<br />
Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 1800 mil lei<br />
INHGA – DGA 243
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR<br />
NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A<br />
RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Consiliul local Satu Mare<br />
Sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă în curs de predare – satisface<br />
cerinţele în 60%. Nr. gospodării deservite: 435.<br />
Lucrări propuse: Extinderea reţelelor centralizate de alimentare cu apă potabilă –<br />
lucrări de extindere: 40 %, 290 gospodării<br />
Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 200.000 RON<br />
Primăria Porumbeni<br />
Soluţii locale: debit captat 0,15 l/s; 45 gospodării deservite<br />
Primăria Săcel<br />
Lucrări propuse: Sistem de alimentare cu apă potabilă în satele Şoimoşu Mic, Şoimoşu<br />
Mare, Săcel şi Vidacut.<br />
Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 98.967 RON. Surse: buget de stat, buget<br />
local<br />
Primăria Mugeni<br />
Soluţii locale: cca. 10 km reţea; cantitatea de apă captată în prezent: 5 l/s; Sursa: izvor;<br />
În curs de derulare proiectul: Sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă (conform<br />
HG 687/1997). La lucrarea nouă captarea se va face din reţeaua mun. Odorheiu<br />
Secuiesc, debit propus: 10 l/s.<br />
Primăria Ulieş:<br />
Soluţii locale, cantitatea de apă captată 1 l/s<br />
Lucrări propuse: Extindere sistem de alimentare cu apă potabilă<br />
Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 100.000 RON<br />
Primăria Ditrău<br />
Lucrări propuse: Sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă în com. Ditrău<br />
Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 1,40 mil. Lei. Surse: fonduri UE şi<br />
guvernamentale.<br />
Termen: 2009.<br />
Primăria Lăzarea:<br />
Există 6 km de reţea centralizată de alimentare cu apă potabilă; sursa: SC GO SA<br />
Gheorgheni. Nu s-a pus în funcţiune. Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 5000<br />
mil lei.<br />
Primăria Mereşti:<br />
Sursele existente nu satisfac necesarul.<br />
Tip sursa: izvor, rezervoare 300 mc, 700 gospodării deservite; cantitatea captata în<br />
prezent 4 l/s, cantitatea propusă pentru suplimentare prin lucrări noi sau extinderi 9 l/s.<br />
Lucrări propuse: Reabilitare sistem de alimentare cu apă potabilă. CF elaborat<br />
Valoarea aproximativă a lucrărilor propuse: 1642 mil lei<br />
INHGA – DGA 244
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
JUDETUL OLT<br />
Obiectiv general<br />
1. Reducerea<br />
impactului asupra<br />
calităţii vieţii şi<br />
sănătăţii populaţiei<br />
datorat<br />
deficienţelor reţelei<br />
de distribuţie a<br />
apei potabile la<br />
nivelul judeţului Olt<br />
Obiective<br />
specifice<br />
1.1Reabilitarea<br />
reţelelor de<br />
distribuţie a apei<br />
potabile şi<br />
extinderea celor<br />
existente<br />
Tinta<br />
(indicator)<br />
Asigurarea<br />
alimentării cu<br />
apă a<br />
populaţiei<br />
80% din<br />
reţeaua de<br />
distribuţie<br />
reabilitată până<br />
în 2010<br />
Extinderea cu 5<br />
– 8 km a reţelei<br />
de alimentare<br />
cu apă.<br />
Asigurarea<br />
alimentării cu<br />
apă pentru 700<br />
– 800 familii<br />
Reabilitarea a<br />
25 km de reţea<br />
de alimentare<br />
cu apă ce<br />
asigură apa<br />
potabilă pentru<br />
18.000<br />
persoane<br />
COMPONENTA APĂ<br />
Activitati Responsabilitati Termen Cost<br />
1.1.1 Reabilitarea şi<br />
extinderea reţelei de<br />
distribuţie a apei potabile în<br />
orasul Balş;<br />
1.1.2. Reabilitarea reşelei de<br />
distribuţie a apei potabile în<br />
oraşul Slatina<br />
1.1.3 Extinderea reţelei de<br />
alimentare cu apă în<br />
municipiul Slatina<br />
1.1.4 Realizarea reţelei de<br />
alimentare cu apă în comuna<br />
Oporelu<br />
1.1.5 Realizarea reţelei de<br />
alimentare cu apă în comuna<br />
Movileni<br />
1.1.6 Realizarea reţelei de<br />
alimentare cu apă în comuna<br />
Baldovineşti<br />
1.1.7 Realizarea reţelei de<br />
alimentare cu apă în comuna<br />
Poboru<br />
1.1.8 Realizarea reţelei de<br />
alimentare cu apă în comuna<br />
Verguleasa<br />
1.1.9 Realizarea reţelei de<br />
alimentare cu apă în comuna<br />
Brancoveni<br />
Consiliul Judeţean Olt<br />
Consiliile locale<br />
Consiliul Judeţean Olt<br />
Consiliile Locale<br />
2010 3.418.000 Euro<br />
2010 10.014.000<br />
Euro<br />
Consiliul Local Slatina 2008 800 mii RON<br />
Consiliul Judeţean Olt<br />
Consiliul local Oporelu<br />
Consiliul Judeţean Olt<br />
Consiliul local Movileni<br />
Consiliul Judeţean Olt<br />
Consiliul local Baldovineşti<br />
Consiliul Judeţean Olt<br />
Consiliul local Poboru<br />
Consiliul Judeţean Olt<br />
Consiliul local Verguleasa<br />
Consiliul Local Brancoveni 2007<br />
2006 464.010 Euro<br />
2006 425.010 Euro<br />
2006 753.800 Euro<br />
2006 100.000 Euro<br />
2006 80.000 Euro<br />
INHGA – DGA 245
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv general<br />
2. Reducerea<br />
impactului asupra<br />
calităţii factorilor<br />
de mediu datorat<br />
deficienţelor în<br />
cadrul sistemului<br />
de colectare şi<br />
epurare a apelor<br />
uzate menajere la<br />
nivelul localităţilor<br />
urbane şi rurale<br />
Obiective<br />
specifice<br />
2.1 Extinderea şi<br />
reabilitarea<br />
reţelelor de<br />
canalizare<br />
existente şi<br />
realizarea<br />
acestora în<br />
localităţile unde<br />
un există<br />
Implementarea<br />
Directivei Uniunii<br />
Tinta<br />
(indicator)<br />
Atingerea<br />
cerinţelor<br />
Directivei 91 /<br />
271 / CEE<br />
privind<br />
epurarea<br />
apelor uzate<br />
Extinderea cu 5<br />
km a reţelei de<br />
canalizare<br />
Activitati Responsabilitati Termen Cost<br />
1.1.10 Extinderea reţelei de<br />
alimentare cu apă în oraşul<br />
Corabia<br />
1.1.11 Realizarea reţelei de<br />
alimentare cu apă în comuna<br />
Pârşcoveni, inclusiv<br />
alimentarea cu apă a şcolilor<br />
1.1.12 Realizarea reţelei de<br />
alimentare cu apă în comuna<br />
Bârza<br />
1.1.13 Reabilitarea reţelei de<br />
alimentare cu apă în oraşul<br />
Scorniceşti<br />
1.1.14 Reabilitarea reţelei de<br />
alimentare cu apă în orasul<br />
Caracal<br />
1.1.15 Extindere alimentare<br />
cu apă în oraşul Drăgăneşti-<br />
Olt<br />
2.1.1. Extindere reţea de<br />
canalizare în Balş<br />
2.1.2. Reabilitare şi extindere<br />
reţea de canalizare în oraşul<br />
Caracal<br />
cu 10 km<br />
2.1.3. Reabilitare reţea de<br />
canalizare în oraşul Corabia<br />
2.1.4. Reabilitare şi extindere<br />
reţea de canalizare în oraşul<br />
Scorniceşti<br />
Consiliul Local Corabia 2006<br />
Consiliul Local Parscoveni 2007<br />
Consiliul Local Bărza 2007<br />
Consiliul Local Scorniceşti 2006 502.994 Euro<br />
Consiliul Local Caracal 2015 5.576.300EURO<br />
Consiliul Local Drăgăneşti 2010 5.780.000 Euro<br />
Consiliul Local Balş 2010 4.183.327 Euro<br />
Consiliul Local Caracal 2010 6.167.000 Euro<br />
Consiliul Local Corabia 2010 8.450.260<br />
Euro<br />
Consiliul Local Corabia 2013 1.078.200 Euro<br />
INHGA – DGA 246
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiective<br />
Obiectiv general<br />
specifice<br />
ale judetului Olt Europene 91 /<br />
271 / CEE privind<br />
epurarea apelor<br />
uzate<br />
Tinta<br />
(indicator)<br />
minicipale<br />
Activitati Responsabilitati Termen Cost<br />
2.1.5. Extindere reţea de<br />
canalizare în oraşul<br />
Drăgăneşti Olt<br />
2.1.6. Reabilitare şi extindere<br />
reţea de canalizare în oraşul<br />
Potcoava<br />
2.1.7. Realizare reţea de<br />
canalizare în oraşul Piatra Olt<br />
2.1.8. Realizare reţea de<br />
canalizare în comuna Osica<br />
de Sus<br />
2.1.9. Extindere reţea de<br />
canalizare în Slatina şi<br />
realizarea a două microstaţii<br />
de epurare<br />
2.1.10 Realizare reţea de<br />
canalizare în comunele :<br />
Izbiceni, Brastavăţu,<br />
Fărcaşele, Tia Mare,<br />
Rusăneşti, Pârşcoveni,<br />
Studina, Curtişoara, Orlea,<br />
Iancu Jianu, Mărunţei,<br />
Fălcoiu, Ianca, Radomireşti,<br />
Găneasa, Perieţi, Valea<br />
Mare, Movileni, Dobrosloveni,<br />
Dăneasa, Izvoarele,<br />
Crâmpoia, Cârlogani,<br />
Vădăstriţa, Vădastra, Optaşi-<br />
Măgura, Oboga, Cilieni,<br />
Bobiceşti, Verguleasa<br />
Consiliul Local Drăgăneşti Olt 2013 1.278.000<br />
Euro<br />
Consiliul Local Potcoava 2015 726.000 Euro<br />
Consiliul Local Piatra Olt 2015 807.000 Euro<br />
Consiliul Local Osica de Sus 2007 730.000 Euro<br />
Consiliul Local Slatina 2010<br />
Consilile Locale : Izbiceni,<br />
Brastavăţu, Fărcaşele, Tia<br />
Mare, Rusăneşti, Pârşcoveni,<br />
Studina, Curtişoara, Orlea,<br />
Iancu Jianu, Mărunţei,<br />
Fălcoiu, Ianca, Radomireşti,<br />
Găneasa, Perieţi, Valea<br />
Mare, Movileni, Dobrosloveni,<br />
Dăneasa, Izvoarele,<br />
Crâmpoia, Cârlogani,<br />
Vădăstriţa, Vădastra, Optaşi-<br />
Măgura, Oboga, Cilieni,<br />
Bobiceşti, Verguleasa<br />
2015<br />
INHGA – DGA 247
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv general<br />
Obiective<br />
specifice<br />
Tinta<br />
(indicator)<br />
Activitati Responsabilitati Termen Cost<br />
2.1.11 Realizare reţea de<br />
canalizare în comunele:<br />
Dobrun, Traian, Strejeşti,<br />
Baldovineşti, Gostavăţu,<br />
Pleşoiu, Brâncoveni, Vişina,<br />
Deveselu, Tufeni,<br />
Stoicăneşti, Văleni,<br />
Scărişoara, Obârşia,<br />
Rotunda, Grojdibodu,<br />
Şerbăneşti, Schitu<br />
2.1.12 Realizare reţea de<br />
canalizare în comunele:<br />
Nicolae Titulescu, Milcov,<br />
Sprâncenata, Morunglav,<br />
Redea, Brebeni, Coteana,<br />
Vâlcele, Teslui, Vultureşti,<br />
Grădinari, Gârcov, Barza,<br />
Giuvărăşti, Vulpeni,<br />
Vitomireşti, Urzica, Corbu,<br />
Cungrea, Slătioara, Dobretu,<br />
Voineasa, Stoeneşti, Poboru,<br />
Spineni, Băbiciu, Bucunisu,<br />
Seaca, Icoana, Vlădila,<br />
Cezieni, Coloneşti, Bărăşti,<br />
Dobroteasa, Topana, Ştefan<br />
cel mare, Mihăileşti, Leleasca<br />
Consilile Locale : Dobrun,<br />
Traian, Strejeşti,<br />
Baldovineşti, Gostavăţu,<br />
Pleşoiu, Brâncoveni, Vişina,<br />
Deveselu, Tufeni,<br />
Stoicăneşti, Văleni,<br />
Scărişoara, Obârşia,<br />
Rotunda, Grojdibodu,<br />
Şerbăneşti, Schitu<br />
Consiliile Locale: : Nicolae<br />
Titulescu, Milcov,<br />
Sprâncenata, Morunglav,<br />
Redea, Brebeni, Coteana,<br />
Vâlcele, Teslui, Vultureşti,<br />
Grădinari, Gârcov, Barza,<br />
Giuvărăşti, Vulpeni,<br />
Vitomireşti, Urzica, Corbu,<br />
Cungrea, Slătioara, Dobretu,<br />
Voineasa, Stoeneşti, Poboru,<br />
Spineni, Băbiciu, Bucunisu,<br />
Seaca, Icoana, Vlădila,<br />
Cezieni, Coloneşti, Bărăşti,<br />
Dobroteasa, Topana, Ştefan<br />
cel mare, Mihăileşti, Leleasca<br />
2017<br />
2018<br />
INHGA – DGA 248
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv general<br />
Obiective<br />
specifice<br />
2.2 Extinderea<br />
sistemului de<br />
canalizare<br />
Implementarea<br />
Directivei Uniunii<br />
Europene 91 /<br />
271 / CEE privind<br />
epurarea apelor<br />
uzate<br />
Tinta<br />
(indicator)<br />
Atingerea<br />
cerinţelor<br />
Directivei 91 /<br />
271 / CEE<br />
privind<br />
epurarea<br />
apelor uzate<br />
Asigurarea<br />
necesarului de<br />
epurare pentru<br />
80% din<br />
populaţia<br />
minicipiului<br />
Slatina<br />
Activitati Responsabilitati Termen Cost<br />
2.2.1Extindere şi<br />
modernizare staţie de<br />
epurare: Caracal, Balş,<br />
Corabia, Slatina<br />
2.2.2Extindere şi<br />
modernizare staţie de<br />
epurare: Drăgăneşti - Olt<br />
2.2.3 Modernizare staţie<br />
epurare: Scorniceşti,<br />
Potcoava<br />
2.2.4 Reabilitarea staţiei de<br />
epurare de la Slatina( treaptă<br />
biologică )<br />
2.2.5 Reabilitarea reţelei de<br />
canalizare în municipiul<br />
Slatina<br />
Consiliul Local Slatina 2013 Slatina<br />
14.053.000<br />
Euro<br />
Caracal<br />
7.876.000 Euro<br />
Bals<br />
4.139.000 Euro<br />
Corabia<br />
3.979.000 Euro<br />
Consiliul Local Drăgăneşti - 2015 492.000 Euro<br />
Olt<br />
Consiliile Locale :<br />
Scorniceşti, Potcoava<br />
Consiliul Local Slatina 2010<br />
Consiliul Local Slatina 2010<br />
2015 Scorniceşti<br />
1.370.000 Euro<br />
Potcoava<br />
572.000 Euro<br />
INHGA – DGA 249
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv general<br />
Obiective<br />
specifice<br />
Tinta<br />
(indicator)<br />
Activitati Responsabilitati Termen Cost<br />
2.2.6 Realizare staţie de<br />
epurare: Piatra – Olt,<br />
Izbicieni, Brastavăţu,<br />
Fărcaşele, Tia Mare,<br />
Rusăneşti, Parscoveni,<br />
Studina, Curtişoara, Orlea,<br />
Iancu Jianu, Mărunţei,<br />
Fălcoiu, Ianca, Radomireşti,<br />
Găneasa, Perieţi, Valea<br />
Mare, Movileni, Dobrosloveni,<br />
Dăneasa, Izvoarele,<br />
Crâmpoia, Cârlogani,<br />
Vădăstriţa, Vădastra, Optaşi<br />
– Măgura, Oboga, Cilieni,<br />
Bobiceşti, Verguleasa<br />
2.2.7 Realizare staţie de<br />
epurare: Osica de Sus<br />
2.2.8 Realizare staţie de<br />
epurare:Dobrun, Traian,<br />
Strejeşti, Baldovineşti,<br />
Gostavăţu, Pleşoiu,<br />
Brâncoveni, Vişina,Deveselu,<br />
Tufeni, Stoicăneşti, Văleni,<br />
Scărişoara, Obârşia,<br />
Rotunda, Grojdibodu,<br />
Şerbăneşti, Schitu<br />
Consiliile Locale: Piatra – Olt,<br />
Izbicieni, Brastavăţu,<br />
Fărcaşele, Tia Mare,<br />
Rusăneşti, Parscoveni,<br />
Studina, Curtişoara, Orlea,<br />
Iancu Jianu, Mărunţei,<br />
Fălcoiu, Ianca, Radomireşti,<br />
Găneasa, Perieţi, Valea<br />
Mare, Movileni, Dobrosloveni,<br />
Dăneasa, Izvoarele,<br />
Crâmpoia, Cârlogani,<br />
Vădăstriţa, Vădastra, Optaşi<br />
– Măgura, Oboga, Cilieni,<br />
Bobiceşti, Verguleasa<br />
2015<br />
Consiliul Local Osica de Sus 2007<br />
Consiliile Locale : Dobrun,<br />
Traian, Strejeşti,<br />
Baldovineşti, Gostavăţu,<br />
Pleşoiu, Brâncoveni,<br />
Vişina,Deveselu, Tufeni,<br />
Stoicăneşti, Văleni,<br />
Scărişoara, Obârşia,<br />
Rotunda, Grojdibodu,<br />
Şerbăneşti, Schitu<br />
2017<br />
INHGA – DGA 250
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv general<br />
4. Reducerea<br />
scăderii nivelului<br />
pânzei apei<br />
freatice cauzată<br />
de fenomenul de<br />
secetă prelungită<br />
Obiective<br />
specifice<br />
4.1 Punerea în<br />
functiune la<br />
parametrii<br />
proiectaţi a<br />
sistemelor de<br />
irigaţii din<br />
agricultură<br />
4.2 Realizarea de<br />
perdele şi<br />
plantaţii silvice de<br />
protecţie în<br />
zonele afectate<br />
de fenomenul de<br />
Tinta<br />
(indicator)<br />
Reabilitarea<br />
totală a<br />
sistemului de<br />
irigaţii existent<br />
până în 2010<br />
pe o suprafaţă<br />
de 20 000 ha<br />
Plantarea de<br />
perdele de<br />
protecţie în<br />
toate zonele<br />
afectate de<br />
secetă până în<br />
Activitati Responsabilitati Termen Cost<br />
2.2.9 Realizare staţie de<br />
epurare în comunele: Nicolae<br />
Titulescu, Milcov,<br />
Sprâncenata, Morunglav,<br />
Redea, Brebeni, Coteana,<br />
Vâlcele, Teslui, Vultureşti,<br />
Grădinari, Gârcov, Barza,<br />
Giuvărăşti, Vulpeni,<br />
Vitomireşti, Urzica, Corbu,<br />
Cungrea, Slătioara, Dobretu,<br />
Voineasa, Stoeneşti, Poboru,<br />
Spineni, Băbiciu, Bucunisu,<br />
Seaca, Icoana, Vlădila,<br />
Cezieni, Coloneşti, Bărăşti,<br />
Dobroteasa, Topana, Ştefan<br />
cel mare, Mihăileşti, Leleasca<br />
4.1.1Infiinţarea AUAI<br />
(Asociaţii ale Utilizatorilor de<br />
Apă pt. Irigaţii) pentru toate<br />
suprafeţele amenajate<br />
4.1.2 Reabilitarea efectiva a<br />
sistemului de irigatie la nivel<br />
judetean<br />
4.2.1 Infiinţarea unui Grup de<br />
Lucru la nivel judeţean<br />
însărcinat cu combaterea<br />
problemei secetei şi<br />
deşertificării din sudul<br />
judeţului Olt<br />
Consiliile Locale : Nicolae<br />
Titulescu, Milcov,<br />
Sprâncenata, Morunglav,<br />
Redea, Brebeni, Coteana,<br />
Vâlcele, Teslui, Vultureşti,<br />
Grădinari, Gârcov, Barza,<br />
Giuvărăşti, Vulpeni,<br />
Vitomireşti, Urzica, Corbu,<br />
Cungrea, Slătioara, Dobretu,<br />
Voineasa, Stoeneşti, Poboru,<br />
Spineni, Băbiciu, Bucunisu,<br />
Seaca, Icoana, Vlădila,<br />
Cezieni, Coloneşti, Bărăşti,<br />
Dobroteasa, Topana, Ştefan<br />
cel mare, Mihăileşti, Leleasca<br />
2018<br />
DADR; SNIF; CJ OLT; CL 2006<br />
Regia Naţională a Pădurilor<br />
DADR ; SNIF ; CJ OLT ; CL<br />
2010<br />
2007<br />
INHGA – DGA 251
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv general<br />
7. Reducerea<br />
impactului negativ<br />
provocat de<br />
fenomenele de<br />
inundaţie şi băltire<br />
Obiective<br />
Tinta<br />
specifice (indicator)<br />
Activitati Responsabilitati Termen Cost<br />
deşertificare anul 2012 4.2.2 Realizarea efectiva a<br />
perdelelor de protectie<br />
forestiera pe o suprafata de<br />
35.000 ha in zona Corabia<br />
7.1 Creşterea regularizarea a 7.1.1. Regularizarea râului CJ Olt ; CL; SGA; SNIF; 2012<br />
procentului de 50 % din Olteţ pe o lungime de 7 km dadr<br />
cursuri de apă lungimea totală 7.1.2 Efectuarea de studii de<br />
regularizate în a cursurilor de prefezabilitate; Proiecte<br />
judeţul Olt apă până în tehnice de executie a<br />
2012<br />
lucrărilor de regularizare a<br />
râurilor<br />
Obiectiv general<br />
Reducerea impacului<br />
negativ asupra solului<br />
produs de fenomenele<br />
de inundatie si baltire<br />
Obiective<br />
specifice<br />
5.1 Cresterea<br />
procentului de<br />
cursuri de apa<br />
regularizate in<br />
judetul Olt<br />
COMPONENTA SOL<br />
Tinta (indicator) Activitati Responsabilitati Termen Cost<br />
regularizarea a 50 %<br />
din lungimea totala a<br />
a cursurilor de apa<br />
pana in 2012<br />
8.1.1, Regularizarea raului<br />
Oltet pe o lungime de 7 km<br />
CJ Olt<br />
consilii locale<br />
SGA<br />
SNIF<br />
DADR<br />
2012<br />
INHGA – DGA 252
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
JUDETUL SIBIU<br />
Obiectiv specific<br />
Îmbunatatirea si<br />
dezvoltarea infrastructurilor<br />
si sistemelor centralizate de<br />
alimentare cu apa potabila<br />
Identificarea si protejarea a<br />
noi surse de apa potabila<br />
Actiuni propuse pentru<br />
realizarea fiecarui obiectiv<br />
specific<br />
Extinderea, reabilitarea,<br />
retehnologizarea statiilor de<br />
tratare a apei ( Agnita ,<br />
Rasinari, Avrig, Cisnadie,<br />
Saliste, Talmaciu, Sadu,<br />
Medias, Dumbraveni, Copsa<br />
Mica)<br />
Reabilitarea si extinderea<br />
sistemelor de distributie a<br />
apei potabile (Rasinari,<br />
Agnita, Avrig, Cisnadie,<br />
Arpasu de Jos, Cârtisoara,<br />
Rosia, Sura Mica, Talmaciu,<br />
Medias, Copsa Mica,<br />
Dumbraveni, Seica Mare,<br />
Ocna Sibiului, Miercurea<br />
Sibiului, Axente Sever, Jina,<br />
Bazna, Slimnic, Atel,<br />
Loamnes, Mosna, Laslea,<br />
Dârlos, Brateiu, Biertan,<br />
Târnava, Poiana Sibiului,<br />
Blajel, Micasasa, Pauca,<br />
Hoghilag, Valea Viilor )<br />
Realizarea unor captari<br />
subterane pentru<br />
alimentarea cu apa potabila<br />
a satelor Bradeni, Rosia,<br />
CALITATEA SI CANTITATEA APEI POTABILE<br />
Termene prevazute pentru<br />
finalizare<br />
Responsabil<br />
2020 Consiliile Locale<br />
Consiliul Judetean<br />
CNAR<br />
2020 Consiliile Locale Consiliul<br />
Judetean<br />
CNAR<br />
2010 CNAR<br />
DSP<br />
Consiliul Judetean<br />
Consiliile Locale<br />
Surse de finantare<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
INHGA – DGA 253
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv specific<br />
Reducerea consumului de<br />
apa prin diminuarea<br />
pierderilor din sistemele de<br />
alimentare cu apa potabila<br />
Actiuni propuse pentru<br />
realizarea fiecarui obiectiv<br />
specific<br />
Boita,Vurpar, Cornatel,<br />
Seica Mica, Laslea, Biertan<br />
Realizarea unor noi captari<br />
de ape de suprafata pentru<br />
alimentarea cu apa potabila<br />
a satelor (Jina, Slimnic,<br />
Seica Mare )<br />
Reabilitarea sistemelor de<br />
alimentare cu apa<br />
Contorizarea tuturor<br />
consumatorilor<br />
Programe de constientizare<br />
atât a autoritatilor locale cât<br />
si a populatiei<br />
Masuri financiare<br />
stimulative- introducerea<br />
unor sisteme de tarifare<br />
diferentiata în functie de<br />
nivelul consumului de apa,<br />
avantajoase în cazul<br />
consumului sub medie<br />
Termene prevazute pentru<br />
finalizare<br />
Responsabil<br />
2010 CNAR<br />
DSP<br />
Consiliul Judetean<br />
Consiliile Locale<br />
2010 CNAR<br />
Consiliul Judetean<br />
ONG<br />
Agentii economici cu<br />
activitate în domeniu<br />
2010 CNAR<br />
Consiliul Judetean<br />
ONG<br />
Agentii economici cu<br />
activitate în domeniu<br />
permanent<br />
CNAR<br />
Consiliul Judetean<br />
ONG<br />
Agentii economici cu<br />
activitate în domeniu<br />
2010 CNAR<br />
Consiliul Judetean<br />
ONG<br />
Agentii economici cu<br />
activitate în domeniu<br />
Surse de finantare<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
INHGA – DGA 254
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv specific<br />
Mentinerea starii bune a<br />
calitatii Râului Cibin amonte<br />
acumulare Gura Râului<br />
Mentinerea starii bune a<br />
calitatii Râului Sadu<br />
amonte acumulare Sadu<br />
Imbunatatirea si refacerea<br />
corpului de apa Târnava<br />
Mare în aval SC Sometra<br />
SA<br />
Atingerea si mentinerea<br />
starii bune a râului Târnava<br />
Mare amonte Copsa Mica<br />
Atingerea si mentinerea<br />
starii bune a râului Cibin<br />
aval localitatea Mohu<br />
Atingerea si mentinerea<br />
starii bune a apelor râului<br />
Târnava Mare aval<br />
localitatea Dumbraveni<br />
Atingerea si mentinerea<br />
starii bune a râului Cibin<br />
aval SE Avrig<br />
Actiuni propuse pentru<br />
realizarea fiecarui obiectiv<br />
specific<br />
Realizarea de sisteme<br />
individuale de epurare la<br />
folosintele din amonte ac. Gura<br />
Râului<br />
Realizarea sistemului de<br />
canalizare-epurare a loc.<br />
Râu Sadului cu evacuarea<br />
apelor epurate aval acumularea<br />
Sadu II<br />
Imbunatatirea statiei de epurare<br />
a apelor uzate tehnologice<br />
Construirea statiei de epurare<br />
ape uzate orasenesti Copsa<br />
Mica<br />
Modernizarea statiei de epurare<br />
a municipiului Medias<br />
Modernizarea statiei de epurare<br />
si reabilitarea retelei de<br />
canalizare a municipiului Sibiu<br />
Realizarea statiei de epurare<br />
ape uzate orasenesti din orasul<br />
Dumbraveni<br />
Modernizarea statiei de epurare<br />
Avrig<br />
POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA<br />
Termene prevazute pentru<br />
finalizare<br />
Responsabil<br />
Surse de finantare<br />
2007 Proprietarii folosintelor Surse proprii<br />
2022 Consiliul Local Sadu Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
2007 SC SOMETRA SA Copsa<br />
Mica<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
2015 Consiliul Local Copsa Mica Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
2013 S.C. Târnava<br />
Mare S.A.<br />
Medias<br />
2008 Consiliul Local Sibiu<br />
SC AP CANAL SA Sibiu<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
2015 Consiliul Local Dumbraveni Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
2015 Consiliul Local Avrig<br />
GOA Avrig<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
INHGA – DGA 255
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv specific<br />
Atingerea si mentinerea<br />
starii bune a apelor pârâului<br />
Visa aval de localitatea<br />
Ocna Sibiului<br />
Atingerea si mentinerea<br />
starii bune a râului Saliste<br />
aval loc. Saliste<br />
Atingerea si mentinerea<br />
starii bune a râului<br />
Talmaciu aval localitatea<br />
Talmaciu<br />
Atingerea si mentinerea<br />
starii bune a râului<br />
Hârtibaciu aval localitatea<br />
Agnita<br />
Atingerea si mentinerea<br />
starii bune a râurilor<br />
Actiuni propuse pentru<br />
realizarea fiecarui obiectiv<br />
specific<br />
Reabilitarea retelei de<br />
canalizare a localitatii Ocna<br />
Sibiului si racordarea acesteia la<br />
statia de epurare Mohu<br />
Realizarea retelei de canalizare<br />
si a statiei de epurare în<br />
localitatea Saliste<br />
Modernizarea statiei de epurare<br />
a societatii SC ROMANOFIR SA<br />
Realizarea statiei de epurare<br />
ape uzate a orasului Talmaciu<br />
Modernizarea statiei de epurare<br />
a SC ROMBOX SA Agnita<br />
Realizarea statiei de epurare a<br />
apelor uzate menajere din Agnita<br />
Realizarea sistemelor centralizate<br />
de colectare si epurare a apelor<br />
uzate în localitatile : Talmaciu,<br />
Agnita, Dumbraveni, Saliste,<br />
Rasinari, Rosia, Seica Mare, Ocna<br />
Sibiului, Miercurea Sibiului, Axente<br />
Sever, Jina, Bazna, Slimnic, Atel,<br />
Loamnes, Sura Mare, Mosna,<br />
Laslea, Dârlos, Porumbacu de Jos,<br />
Brateiu, Biertan, Târnava,<br />
Racovita, Poiana Sibiului, Arpasu<br />
de Jos, Iacobeni, Nocrich, Sura<br />
Mica, Sadu, Blajel, Micasasa,<br />
Vurpar, Pauca, Bârghis, Hoghilag,<br />
Valea Viilor, Altâna<br />
Termene prevazute pentru<br />
finalizare<br />
Responsabil<br />
2010 Consiliul Local Ocna<br />
Sibiului<br />
SC AP CANAL SA<br />
Surse de finantare<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
2015 Consiliul Local Saliste Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
2007 SC ROMANOFIR SA Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
2015 Consiliul Local Talmaciu Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
2007 SC ROMBOX SA Agnita Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
2015 Consiliul Local Agnita Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
2010-2018 Consiliile Locale Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
INHGA – DGA 256
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv specific<br />
Amenajarea<br />
corespunzatoare a<br />
cursurilor de apa în<br />
vederea reducerii riscului în<br />
zonele posibil a fi afectate<br />
de inundatii<br />
PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE NATURALE<br />
Termene<br />
Actiuni propuse pentru realizarea fiecarui obiectiv<br />
prevazute pentru<br />
specific<br />
finalizare<br />
Regularizari ale cursului la râurile Valea Popii din Apoldu<br />
de Sus, Valea Pustiei si Valea Gârbovii din Miercurea<br />
Sibiului (3km)<br />
Consolidarea albiei râului Porumbac în localitatile<br />
Porumbacu de Sus si Porumbacu de Jos (praguri de fund –<br />
4 buc, praguri de colmatare – 1 buc, aparare mal gabioane<br />
– 50 m)<br />
Regularizarea albiei râului Cisnadie si Valea Popii în zona<br />
localitatii Cisnadie (ziduri de sprijin r. Cisnadie – 2 km,<br />
ziduri de sprijin pr. V. Popii – 500 m)<br />
Responsabil<br />
2007-2010 Consiliul local<br />
Miercurea Sibiului<br />
Surse de<br />
finantare<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
2007-2010 SGA Sibiu Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
2007-2010 SGA Sibiu Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
Regularizarea râului Hârtibaciu si afluenti 2007-2010 SGA Sibiu Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
Amenajarea albiei pârâului Saliste si pârâului Tilisca (pr.<br />
Saliste: praguri de fund – 4 buc, ziduri de sprijin – 500 m;<br />
pr. Tilisca: praguri de fund – 3 buc, ziduri de sprijin – 250<br />
m)<br />
2007-2010 SGA Sibiu Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
Regularizare Valea Sapunului – municipiul Sibiu<br />
(recalibrare albie – 2 km; consolidare sectiune scurgere cu<br />
dale – 1,5 km)<br />
Regularizare pârâu Valea Serpuita – municipiul Sibiu<br />
(recalibrare albie – 2 km; consolidare sectiune scurgere cu<br />
dale – 0,8 km)<br />
2007-2010 SGA Sibiu Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
2007-2010 SGA Sibiu Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
Construirea unui pod cu deschidere pentru evitarea<br />
inundatiilor în Apoldu de Sus<br />
2007-2010 Consiliul local<br />
Miercurea Sibiului<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
Executarea de îndiguiri si consolidari pe Valea Vlasinului si<br />
Valea Rodii din Poiana Sibiului<br />
2007-2010 Consiliul local<br />
Poiana Sibiului<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
Regularizarea si consolidarea de maluri pe râul Saliste din<br />
zona Saliste, Sacel, Mag, Tilisca<br />
2007-2010 Consiliul local<br />
Saliste<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
Regularizarea cursului de apa Lotrioara în zona localitatii 2007-2010 Consiliul local Surse proprii<br />
INHGA – DGA 257
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv specific<br />
Reducerea fenomenelor de<br />
surpari de maluri si<br />
inundatii<br />
Actiuni propuse pentru realizarea fiecarui obiectiv<br />
specific<br />
Termene<br />
prevazute pentru<br />
finalizare<br />
Responsabil<br />
Surse de<br />
finantare<br />
Lotrioara Lotrioara Surse atrase<br />
Decolmatarea cursului de apa pârâul Rorii – comuna<br />
Merghindeal<br />
2007-2010 Consiliul local<br />
Merghindeal<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
Stabilizarea fundului de albie a râului Sadu – loc. Sadu<br />
(praguri de fund – 12 buc, ziduri de sprijin – 300 m)<br />
2007-2010 SGA Sibiu Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
Regularizare pârâu Visa, Calva în localitatea Seica Mare 2007-2010 Consiliul local Seica<br />
Mare<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
Regularizarea si executarea de ziduri de sprijin pe cursurile<br />
de apa Sadu, P. Morii si P. Tocile<br />
2007-2010 Consiliul local Sadu Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
Decolmatarea pârâului Calva în zona localitatii Mihaileni 2007-2010 Consiliul local<br />
Mihaileni<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
Decolmatarea pârâurilor Mosna, Nemsa si Alma Vii în<br />
localitatile Mosna si Nemsa<br />
2007-2010 Consiliul local<br />
Mosna<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
Recalibrarea Vaii Bruiului si Toarclei în interiorul satului<br />
Bruiu si la iesirea spre satul Somârtin (2 km)<br />
2007-2010 Consiliul local Bruiu Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
Regularizarea/reprofilarea pârâului Biertan si afluenti în<br />
localitatea Biertan<br />
2007-2010 Consiliul local<br />
Biertan<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
Regularizarea si îndiguirea pârâului Noul în zona localitatii<br />
Nou Român<br />
2007-2010 Consiliul local<br />
Arpasu de Jos<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
Decolmatarea si amenajarea de dig pe P. Balta în dreptul<br />
localitatii Blajel ( 6 km )<br />
2007-2010 Consiliul local Blajel Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
Consolidarea malurilor pe cursurile de apa Seaca si<br />
Cârtisoara în zona localitatii Cârtisoara<br />
2007-2010 Consiliul local<br />
Cârtisoara<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
Refacere aparari de mal pe cursurile de apa Porumbacu<br />
(500 ml), Sarata (700 ml) si Scoreiu (600 ml)<br />
2007-2010 Consiliul local<br />
Porumbacu de Jos<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
Executarea de lucrari pentru protectia malurilor si praguri 2007-2010 Consiliul local Orlat Surse proprii<br />
de fund pe cursul de apa Cibin si Orlatel în zona localitatii<br />
Surse atrase<br />
Orlat (2000 ml)<br />
Consolidarea malurilor (betonare si plantat arbori) pe cursul<br />
de apa Valea Amnasului în zona localitatii Apoldu de Jos<br />
2007-2010 Consiliul local<br />
Apoldu de Jos<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
INHGA – DGA 258
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv specific<br />
Reducerea suprafetelor de<br />
teren supuse alunecarilor,<br />
excesului de umiditate si a<br />
Actiuni propuse pentru realizarea fiecarui obiectiv<br />
specific<br />
Amenajarea malurilor pe cursurile Vaile Caselor, Nisului,<br />
Gladului în zona localitatii Turnu Rosu si pe cursul de apa<br />
Sebesul în localitatea Sebesul de Jos (4500 ml)<br />
Regularizarea cursului de apa râul Sadu (în amonte de nod<br />
hidrotehnic) în zona Talmaciu – 80 ml<br />
Construirea de praguri pe fundul pârâului Luncsoara în<br />
zona localitatii Talmacel<br />
Construirea de praguri si ziduri de sprijin pe pârâul Steaza<br />
si Valea Caselor în intravilan Rasinari (pârâul Steaza:<br />
praguri de fund – 5 buc, ziduri de sprijin – 250 m; pârâul<br />
Valea Caselor: praguri de fund – 7 buc, ziduri de sprijin –<br />
200 m)<br />
Consolidarea malurilor pe cursul de apa Boicioara si Valea<br />
Mare în zona localitatii Boita (1000 ml)<br />
Consolidarea malurilor pe Valea Poplacii în zona localitatii<br />
Poplaca (200 ml)<br />
Consolidarea malurilor cu dale pe Valea Nocrich în zona<br />
localitatii Nocrich (1000 ml)<br />
Amenajarea malurilor prin adâncire si taluzare pe cursul<br />
pârâului Valea Ilimbavului în zona localitatii Ilimbav (1500<br />
ml)<br />
Consolidarea malului prin ziduri de beton pe pârâul Noul în<br />
zona localitatii Bruiu<br />
Regularizarea pârâului Vorumloc si Motis în zona<br />
localitatilor Valea Viilor si Motis<br />
Termene<br />
prevazute pentru Responsabil<br />
finalizare<br />
2007-2010 Consiliul local<br />
Turnu Rosu<br />
Surse de<br />
finantare<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
2007-2010 Consiliul local<br />
Talmaciu<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
2007-2010 Consiliul local Surse proprii<br />
Talmaciu<br />
Surse atrase<br />
2007-2010 SGA Sibiu Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
2007-2010 Consiliul local Boita Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
2007-2010 Consiliul local Surse proprii<br />
Poplaca<br />
Surse atrase<br />
2007-2010 Consiliul local Surse proprii<br />
Nocrich<br />
Surse atrase<br />
2007-2010 Consiliul local Surse proprii<br />
Marpod<br />
Surse atrase<br />
2007-2010 Consiliul local Bruiu Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
2007-2010 Consiliul local Surse proprii<br />
Valea Viilor Surse atrase<br />
Regularizarea cursurilor de apa Arpasu Mare si Arpasel 2007-2010 Consiliul local Surse proprii<br />
Arpasu de Jos Surse atrase<br />
Refacerea drenurilor în Lunca Mare (160 ha) si Lunca 2007-2010 Consiliul local Surse proprii<br />
Miercurii (40 ha) în zona localitatii Apoldu de Jos<br />
Apoldu de Jos Surse atrase<br />
Efectuarea de lucrari de colectare a torentilor în zona 2007-2010 Consiliul local Surse proprii<br />
INHGA – DGA 259
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv specific<br />
amplasamentelor afectate<br />
de torenti<br />
Actiuni propuse pentru realizarea fiecarui obiectiv<br />
specific<br />
Termene<br />
prevazute pentru<br />
finalizare<br />
Responsabil<br />
construita si efectuarea unor împaduriri în extravilan în<br />
Miercurea Sibiului<br />
zona Dobârca din Miercurea Sibiului<br />
Consolidari si împaduriri în vederea evitarii alunecarilor de<br />
teren în zona Poiana Sibiului<br />
Consolidarea terenului aflat în alunecare prin terasare si<br />
drenarea apelor de adâncime în Talmacel<br />
Executarea de plantari în zona Lotrioara, în vederea evitarii<br />
alunecarilor de teren<br />
Executarea de lucrari pentru eliminarea excesului de<br />
umiditate în zona inundabila Visa si consolidari în vederea<br />
alunecarilor de teren la Seica Mare. Corectia<br />
torentilor la Seica Mare si Boarta<br />
Executarea de lucrari pentru eliminarea excesului de 2007-2010 Consiliul local<br />
umiditate în Lunca Hârtibaciului si pentru împiedicarea<br />
Nocrich<br />
alunecarilor de teren în zona Nocrich<br />
Executarea de lucrari de consolidare si eliminarea<br />
2007-2010 Consiliul local<br />
alunecarilor de teren în zona Motis<br />
Valea Viilor<br />
Executarea de desecari în zona de ses Nou Român 2007-2010 Consiliul local<br />
Arpasu de Jos<br />
Surse de<br />
finantare<br />
Surse atrase<br />
2007-2010 Consiliul local<br />
Poiana Sibiului<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
2007-2010 Consiliul local Surse proprii<br />
Talmaciu<br />
Surse atrase<br />
2007-2010 Consiliul local Boita Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
2007-2010 Consiliul local Seica Surse proprii<br />
Mare<br />
Surse atrase<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
Surse proprii<br />
Surse atrase<br />
INHGA – DGA 260
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
JUDETUL VALCEA<br />
MATRICEA – PLAN PENTRU APA - SUMAR<br />
Obiectiv general Obiectiv specific Indicatori<br />
1. Minimizarea impactului activitatilor agricole si<br />
silvice asupra apei<br />
1.3. Conservarea suprafetelor impadurite si a zonelor cu jnepenis<br />
pentru a retine apa pluviala si a asigura disiparea energiei<br />
50% din suprafata acoperita<br />
cu paduri si jnepenis<br />
2. Infrastructura in domeniul apei in conformitate<br />
cu reglementarile UE si care sa fie in conformitate<br />
cu indicatorii de dezvoltare<br />
provenite din precipitatii<br />
1.4. Stoparea cresterii cantitatii de aluviuni in rauri si mentinerea<br />
capacitatii de transport a raurilor, ca si a capacitatii de stocare a<br />
materialelor sedimentare<br />
2.1. Alimentarea cu apa potabila, sisteme de canalizare si tratare<br />
a apei uzate si/sau fosa septica in zonele rurale (peste 2000<br />
locuitori)<br />
Cantitate minima de aluviuni<br />
transportate in rauri<br />
100% populatie racordata la<br />
retea<br />
2.2. Alimentarea cu apa potabila, sistemele de canalizare si<br />
tratare a apei uzate in zonele urbane<br />
100% populatie racordata la<br />
retea<br />
2.3. Activarea tuturor surselor de apa potabila existente in<br />
vederea cresterii, sigurantei, calitatii si gradului lor de conservare<br />
Cresterea cantitatii de apa<br />
potabila introdusa in sistem<br />
2.4. Tratarea corespunzatoare a apelor geotermale la deversare<br />
in vederea eliminarii impactului lor biologic si chimic<br />
Cantitatea de elemente<br />
chimice pe unitatea de volum<br />
4. Procesare industriala fara impact asupra apei 4.1. Stoparea antrenarii terasitei in raul Lotru Cantitatea de<br />
suspensie/unitatea de volum<br />
(ex: mg/l)<br />
4.2. Stoparea tranzitarii saramurii in raul Olt m 3 de saramura deversata<br />
4.3. Indepartarea/eliminarea suspensiilor de calcar in raul Bistrita Cantitatea de<br />
suspensie/unitatea de volum<br />
4.4. Evitarea folosirii resurselor de apa potabila in procesele m 3 apa potabila folositi<br />
tehnologice de pe platforma industriala<br />
4.6. Reducerea eutrofizarii in lacurile de acumulare si lacurile Parametrii eutrofizarii<br />
naturale<br />
4.7. Exploatarea lacurilor de acumulare prin corelarea folosintelor m nivel/unitatea de timp<br />
INHGA – DGA 261
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
MATRICEA – PLAN PENTRU APA - DETALIATA<br />
Obiectiv general Obiectiv specific Indicatori Activitati/Sarcini/Etape Responsabili<br />
Termene<br />
prevazute<br />
1. Minimizarea 1.1. Gestionarea deseurilor Contracte 1.1.2. Implementarea proiectelor Consiliile Locale 2007<br />
impactului activitatilor<br />
agricole si silvice<br />
asupra apei<br />
solide provenite din<br />
gospodariile individuale in<br />
zonele urbane si in afara<br />
zonelor urbane<br />
incheiate pe an<br />
pentru inca 10%<br />
din numarul de<br />
gospodarii<br />
existente<br />
1.1.3. Dezvoltarea de proiecte<br />
pilot prioritare (care sa includa mai<br />
multe obiective specifice) care sa<br />
acopere periodic 10% din<br />
Consiliile Locale 2010<br />
2. Infrastructura in<br />
domeniul apei in<br />
conformitate cu<br />
reglementarile UE si<br />
care sa fie in<br />
conformitate cu<br />
indicatorii de<br />
dezvoltare<br />
2. Infrastructura in<br />
domeniul apei in<br />
conformitate cu<br />
1.4. Stoparea cresterii<br />
cantitatii de aluviuni in rauri<br />
si mentinerea capacitatii de<br />
transport a raurilor, ca si a<br />
capacitatii de stocare a<br />
materialelor sedimentare<br />
2.1. Alimentarea cu apa<br />
potabila, sisteme de<br />
canalizare si tratare a apei<br />
uzate si/sau fosa septica in<br />
zonele rurale (peste 2000<br />
locuitori)<br />
2.1. Alimentarea cu apa<br />
potabila, sisteme de<br />
canalizare si tratare a apei<br />
Cantitate minima<br />
de aluviuni<br />
transportate in<br />
rauri<br />
100% populatie<br />
racordata la<br />
retea<br />
100% populatie<br />
racordata la<br />
retea<br />
gospodarii in fiecare an<br />
1.4.1. Identificarea zonelor Consiliul Judetean, 2007<br />
afectate de torenti<br />
Consiliile Locale<br />
1.4.2. Stabilirea prioritatilor Comitetul de Bazin Olt 2007<br />
1.4.3. Colectarea datelor<br />
Directia Apelor Olt Rm. 2007<br />
necesare si intocmire<br />
Valcea<br />
documentatii<br />
1.4.4. Efectuare lucrari specifice Directia Apelor Olt Rm.<br />
Valcea<br />
2010<br />
2.1.1. Extinderea si modernizarea Consiliile Locale, Unitati 2015<br />
statiilor de tratare<br />
prestatoare de servicii<br />
2.1.2. Redimensionarea retelelor<br />
2015<br />
de apa<br />
2.1.3. Extinderea si conectarea la<br />
“ 2015<br />
sistemul de alimentare cu apa<br />
pentru 100% din populatie<br />
2.1.4. Redimensionare şi<br />
extindere retea de canalizare<br />
pentru 100% din populatie<br />
2.1.5. Extinderea si modernizarea<br />
statiilor de epurare<br />
2.1.6. Eliminarea pierderilor in<br />
retea<br />
Unitati prestatoare de<br />
servicii,<br />
“<br />
2015<br />
2015<br />
2010<br />
INHGA – DGA 262
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Obiectiv general Obiectiv specific Indicatori Activitati/Sarcini/Etape Responsabili<br />
reglementarile UE si<br />
care sa fie in<br />
conformitate cu<br />
indicatorii de<br />
dezvoltare<br />
uzate si/sau fosa septica in<br />
zonele rurale (peste 2000<br />
locuitori)<br />
2.2. Alimentarea cu apa<br />
potabila, sistemele de<br />
canalizare si tratare a apei<br />
uzate in zonele urbane<br />
2.3. Activarea tuturor<br />
surselor de apa potabila<br />
existente in vederea<br />
cresterii, sigurantei, calitatii<br />
si gradului lor de conservare<br />
2.4. Tratarea<br />
corespunzatoare a apelor<br />
geotermale la deversare in<br />
vederea eliminarii impactului<br />
lor biologic si chimic<br />
4.6. Reducerea eutrofizarii in<br />
lacurile de acumulare si<br />
lacurile naturale<br />
100% populatie<br />
racordata la<br />
retea<br />
Cresterea<br />
cantitatii de apa<br />
potabila<br />
introdusa in<br />
sistem<br />
Cantitatea de<br />
elemente<br />
chimice pe<br />
unitatea de<br />
volum<br />
Parametrii<br />
eutrofizarii<br />
2.1.7. Conformarea cu<br />
reglementarile in vigoare<br />
2.2.1. Extinderea retelelor de apa<br />
potabila şi a statiilor de tratare în<br />
functie de specificul fiecarei<br />
localitati<br />
2.2.2. Constientizarea si educarea<br />
publicului<br />
2.2.3. Realizarea de statii de<br />
epurare<br />
Consiliul Judetean<br />
Consiliile Locale<br />
Consiliile Locale,<br />
A.J.P.M. Valcea<br />
, O.N.G.-uri, media<br />
Consiliul Judetean<br />
Consiliile Locale<br />
Termene<br />
prevazute<br />
2015<br />
2015<br />
permanent<br />
2015<br />
2.2.4. Realizarea de fose septice Proprietarii particulari 2010<br />
2.3.1. Proiecte de reabilitare la Consiliul Judetean, 2010<br />
Cheia, Bistrita<br />
Consiliile Locale<br />
2.3.2. Elaborarea de proiecte pilot Consiliul Judetean, 2010<br />
pentru surse locale de apa R.A.D.R.A<br />
2.4.1. Elaborarea de proiecte pilot Consiliile Locale 2007<br />
2.4.2. Realizarea de statii de<br />
pretratare<br />
Unitatile prestatoare 2010<br />
4.6.1. Monitorizarea volumelor S.C. Hidroelectrica<br />
colmatate in lacurile de acumulare<br />
4.6.3. Elaborarea proiectelor Directia Apelor Olt Rm.<br />
Valcea, S.C.<br />
Hidroelectrica<br />
permanent<br />
2009<br />
INHGA – DGA 263
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
Obiectiv general Obiectiv specific Indicatori Activitati/Sarcini/Etape Responsabili<br />
4.7. Exploatarea lacurilor de<br />
acumulare prin corelarea<br />
folosintelor<br />
m nivel/unitatea<br />
de timp<br />
4.7.1. Corelarea programelor<br />
aflate in avizarea Comitetului de<br />
Bazin Olt<br />
S.C.Hidroelectrica,<br />
Directia Apelor Olt Rm.<br />
Valcea, R.A.D.R.A.,<br />
Consiliul Judetean,<br />
Insp.Jud.Prot.Civila<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Termene<br />
prevazute<br />
permanent<br />
INHGA – DGA 264
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
MATRICEA – PLAN PENTRU SOL – DETALIERE<br />
Obiectiv general Obiectiv specific Indicatori Activitati/Sarcini/Etape Responsabili Termene prevazute<br />
3.3. Crearea de<br />
depozite adecvate<br />
pentru deseurile<br />
menajere<br />
% din zona deservit<br />
de un depozit ecologic<br />
3.3.1. Stabilirea unor<br />
locatii noi pentru depozite<br />
in conformitate cu<br />
reglementarile si cu<br />
strategia de management<br />
a deseurilor la nivelul<br />
judetului<br />
Consiliul Judetean,<br />
Consiliile Locale<br />
2006 – 2007<br />
3.4. Rezolvarea<br />
problemelor legate de<br />
deseurile toxice din<br />
gospodarii<br />
% din populatie<br />
deservit de un sistem<br />
3.3.2. Stabilirea si<br />
implementarea unor<br />
practici potrivite pentru<br />
depozitarea deseurilor<br />
3.3.3. Stabilirea si<br />
implementarea unui<br />
sistem de inregistrare si<br />
plata pentru depozitarea<br />
deseurilor menajere<br />
3.3.4. Inchiderea si<br />
reconstructia depozitelor<br />
vechi<br />
3.4.1. Organizarea unui<br />
sistem pentru colectarea<br />
separata a deseurilor toxice<br />
din gospodarii (inclusiv<br />
metode de depozitare)<br />
3.4.2. Constientizare despre<br />
efectele deseurilor toxice<br />
depozitate impreuna cu<br />
deseurile menajere<br />
Consiliile Locale<br />
Consiliul Judetean,<br />
Consiliile Locale in<br />
cooperare cu<br />
Consiliile Locale<br />
Consiliul Judetean,<br />
Consiliile Locale,<br />
I.P.M. Rm. Valcea<br />
Consiliul Judetean,<br />
Consiliile Locale in<br />
cooperare cu ONG,<br />
Inspectoratul Scolar<br />
Valcea, biserica<br />
permanent<br />
permanent<br />
2006 -2009<br />
2010<br />
2010<br />
INHGA – DGA 265
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
LISTA INVESTIŢIILOR - ALIMENTĂRI CU APĂ POTABILĂ ŞI OPTIMIZĂRI ALE REŢELELOR DE DISTRIBUŢIE ŞI CANALIZARE,<br />
MODERNIZĂRI ŞI EXTINDERI ALE STAŢIILOR DE EPURARE<br />
Termen<br />
Costuri<br />
Responsabil<br />
Denumire proiect<br />
propus pentru<br />
estimative Finanţări<br />
implementare<br />
implementare<br />
(mii Euro)<br />
Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă, extinderea<br />
sistemului de canalizare şi a utilităţilor de tratare a apelor<br />
uzate din oraşul Râmnicu-Vâlcea<br />
Primăria<br />
Râmnicu-Vâlcea<br />
2010 29.000.000 ISPA<br />
Sistem zonal de alimentare cu apă şi canalizare Vâlcea Consiliul Judeţean 2008 8.500 FEDR<br />
Nord<br />
Vâlcea<br />
Sistem zonal de alimentare cu apă şi canalizare Vâlcea Consiliul Judeţean 2008 15.000 FEDR<br />
Centru<br />
Vâlcea<br />
Sistem zonal de alimentare cu apă şi canalizare Vâlcea Consiliul Judeţean 2007 25.400 FEDR<br />
Sud<br />
Vâlcea<br />
Extindere reţea de canalizare,extindere şi modernizare Primăria<br />
2013 11.902.300 FEDR<br />
staţie de epurare din municipiul Drăgăşăni<br />
Drăgăşani<br />
Reabilitare reţea distribuţie apă<br />
Primăria<br />
2013 4.553.000 FEDR<br />
Drăgăşani<br />
Reabilitare reţea de canalizare, extindere şi modernizare Primăria Băbeni 2015 4.323.450 FEDR<br />
staţie de epurare din oraşul Băbeni<br />
Reabilitare şi extindere reţea de canalizare,extindere şi Primăria<br />
2015 4.268.510 FEDR<br />
modernizare staţie de epurare din oraşul Călimăneşti Călimăneşti<br />
Reabilitare şi extindere reţea de canalizare,reabilitare şi Primăria Brezoi 2015 2.130.520 FEDR<br />
modernizare staţie de epurare din oraşul Brezoi<br />
Extindere reţea de apă Primăria Brezoi 2015 180.000 FEDR<br />
Reabilitare reţea de canalizare, extindere şi modernizare Primăria Horezu 2015 2.041.200 FEDR<br />
staţie de epurare din oraşul Horezu<br />
Reabilitare reţele de distribuţie alimentare cu apă şi staţie Primăria Horezu 2015 3.287.000 FEDR<br />
de tratare<br />
Extindere reţea de canalizare, extindere şi modernizare Primăria Bălceşti 2015 1.733.200 FEDR<br />
staţie de epurare din oraşul Bălceşti<br />
Reabilitare şi extindere reţea apă potabilă Primăria Bălceşti 2015 200.000 FEDR<br />
Reabilitare şi extindere reţea de canalizare, extindere şi Primăria Băile 2015 1.626.800 FEDR<br />
INHGA – DGA 266
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Denumire proiect<br />
Responsabil<br />
implementare<br />
Termen<br />
propus pentru<br />
implementare<br />
Costuri<br />
estimative<br />
(mii Euro)<br />
modernizare staţie de epurare din oraşul Băile Olăneşti Olăneşti<br />
Reabilitare reţea de canalizare, extindere şi modernizare Primăria Ocnele 2017 994.500 FEDR<br />
staţie de epurare din oraşul Ocnele Mari<br />
Mari<br />
Reabilitare reţea de canalizare, extindere şi modernizare Primăria Băile 2017 992.205 FEDR<br />
staţie de epurare din oraşul Băile Govora<br />
Govora<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Sineşti 2015 2.149.000 FEADR<br />
Sineşti (Sineşti, Dealu Bisericii, Ciucheţi, Mijlocu Popeşti,<br />
Urzica)<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Frănceşti 2015 1.674.400 FEADR<br />
Frănceşti<br />
Retea de canalizare si staţie de epurare din comuna Primăria Budeşti 2015 1.635.200 FEADR<br />
Budeşti<br />
Reabilitare reţea de canalizare, extindere şi modernizare Primăria Berbeşti 2015 1.597.960 FEADR<br />
staţie de epurare din comuna Berbeşti<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Prundeni 2015 1.228.845 FEADR<br />
Prundeni<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Fârtăţeşti 2015 1.219.410 FEADR<br />
Fârtăţeşti (Fârtăţeşti, Cătetu, Dozeşti, Tanislavi, Dăncăi,<br />
Stănculeşti, Valea Ursului, Afânata Rusăneşti, Giuleştii de<br />
Sus, Popeşti, Cuci, Seciu, Mariceşti<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Zătreni 2015 1.209.465 FEADR<br />
Zătreni<br />
Reabilitare reţea de canalizare,extindere şi modernizare Primăria Alunu 2015 1.201.815 FEADR<br />
staţie de epurare din comuna Alunu<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Ioneşti 2015 1.170.960 FEADR<br />
Ioneşti<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Stoileşti 2017 1.154.130 FEADR<br />
Stoileşti<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Vaideeni s Primăria Vaideeni 2007 1.122.510 FEADR<br />
Finanţări<br />
INHGA – DGA 267
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Denumire proiect<br />
Responsabil<br />
implementare<br />
Termen<br />
propus pentru<br />
implementare<br />
Costuri<br />
estimative<br />
(mii Euro)<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Tomşani 2017 1.102.365 FEADR<br />
Tomşani<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Galicea 2017 1.084.005 FEADR<br />
Galicea<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria<br />
2017 1.055.700 FEADR<br />
Cernişoara (Cernişoara, Obârşia, Mădulari)<br />
Cernişoara<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Şuşani 2017 1.036.065 FEADR<br />
Şuşani (Şuşani, Uşurei Sărbii, Râmeşti, Stoiculeşti)<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Stoeneşti 2017 1.033.005 FEADR<br />
Stoeneşti<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Bujoreni 2017 1.024.080 FEADR<br />
Bujoreni<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Buneşti 2007 1.019.235 FEADR<br />
Buneşti ( Fireşti, Buneşti, Titireci, Teiuşu) s<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria<br />
2017 1.017.195 FEADR<br />
Bărbăteşti<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Perişani (Mlăceni,Perişani, Poiana, Baiaşu, Spinu)<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Păuşeşti-Măglaşi<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
N.Bălcescu (Pleşoiu, Predeşti, Dosul Răului, Rotăreşti,<br />
Corbii din Vale, Serbăneşti, Valea Viei, Linia Hanului,<br />
Valea Bălcească )<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Ştefăneşti (Ştefăneşti, Dobruşa, Condoieşti, Şerbăneşti)<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Lungeşti<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Făureşti<br />
Bărbăteşti<br />
Primăria Perişani 2017 1.010.820 FEADR<br />
Primăria Păuşeşti-<br />
Măglaşi<br />
Primăria N.<br />
Bălcescu<br />
2017 1.009.290 FEADR<br />
2017 1.007.505 FEADR<br />
Primăria<br />
2017 979.455 FEADR<br />
Ştefăneşti<br />
Primăria Lungeşti 2017 970.020 FEADR<br />
Primăria Făureşti 2017 968.745 FEADR<br />
Finanţări<br />
INHGA – DGA 268
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Denumire proiect<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Costeşti ( Costeşti, Varateci, Bistriţa)<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Suteşti<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Slătioara (Slătioara, Miloştea, Coasta Cerbului, Rugetu,<br />
Mogeşti )<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Orleşti<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Olanu<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Pietrari<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Mateeşti<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Valea Mare<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Stroieşti (Stroieşti, Cireşu)<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Grădiştea<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Berislăveşti (Stoeneşti, Scăueni, Berislăveşti,<br />
Rădăcineşti)<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Copăceni<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Oteşani<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Tetoiu<br />
Responsabil<br />
implementare<br />
Termen<br />
propus pentru<br />
implementare<br />
Costuri<br />
estimative<br />
(mii Euro)<br />
Primăria Costeşti 2017 966.705 FEADR<br />
Primăria Suteşti 2017 961.605 FEADR<br />
Primăria Slătioara 2017 955.740 FEADR<br />
Primăria Orleşti 2017 901.680 FEADR<br />
Primăria Olanu 2017 893.010 FEADR<br />
Primăria Pietrari 2018 870.825 FEADR<br />
Primăria Mateeşti 2018 864.195 FEADR<br />
Primăria Valea 2018 846.345 FEADR<br />
Mare<br />
Primăria Stroieşti 2018 822.375 FEADR<br />
Primăria<br />
Grădiştea<br />
Primăria<br />
Berislăveşti<br />
2018 817.275 FEADR<br />
2018 810.900 FEADR<br />
Primăria Copăceni 2018 805.545 FEADR<br />
Primăria Oteşani 2018 802.485 FEADR<br />
Primăria Tetoiu 2018 800.700 FEADR<br />
Finanţări<br />
INHGA – DGA 269
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Denumire proiect<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Roşile<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Păuşeşti<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Dăeşti (Sănbotin, Dăeşti, Fedeleşoiu)<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Câineni<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Goleşti<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Laloşu<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Creţeni<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Muereasca<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Livezi<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Şirineasa (Şirineasa, Cioreşti, Slăviteşti, Aricioaia)<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Glăvile<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Dănicei<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Lăpuşata<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Vlădeşti<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Drăgoeşti<br />
Responsabil<br />
implementare<br />
Termen<br />
propus pentru<br />
implementare<br />
Costuri<br />
estimative<br />
(mii Euro)<br />
Primăria Roşile 2018 798.150 FEADR<br />
Primăria Păuşeşti 2018 794.835 FEADR<br />
Primăria Dăeşti 2018 745.110 FEADR<br />
Primăria Câineni 2018 730.065 FEADR<br />
Primăria Goleşti 2018 720.630 FEADR<br />
Primăria Laloşu 2018 696.915 FEADR<br />
Primăria Creţeni 2018 695.640 FEADR<br />
Primăria<br />
2018 692.835 FEADR<br />
Muereasca<br />
Primăria Livezi 2018 691.560 FEADR<br />
Primăria Şirineasa 2018 687.225 FEADR<br />
Primăria Glăvile 2018 677.025 FEADR<br />
Primăria Dănicei 2018 657.390 FEADR<br />
Primăria Lăpuşata 2018 656.115 FEADR<br />
Primăria Vlădeşti 2018 644.640 FEADR<br />
Primăria<br />
Drăgoeşti<br />
2018 631.380 FEADR<br />
Finanţări<br />
INHGA – DGA 270
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Denumire proiect<br />
Responsabil<br />
implementare<br />
Termen<br />
propus pentru<br />
implementare<br />
Costuri<br />
estimative<br />
(mii Euro)<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Roieşti 2007 609.450 FEADR<br />
Frăsina, Cuieni, Saioci) s<br />
Roieşti (Roieşti, Băiaşa, Băjenari, Ciocâltei, Bărbărigeni,<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Scundu 2018 589.050 FEADR<br />
Scundu<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Ghioroiu 2018 573.240 FEADR<br />
Ghioroiu<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria<br />
2007 572.730 FEADR<br />
Salătrucel (Sălătrucel, Şerbăneşti) s<br />
Sălătrucel<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Măciuca 2018 569.160 FEADR<br />
Măciuca (Oveselu, Botorani)<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Lădeşti 2007 567.885 FEADR<br />
Lădeşti (Lădeşti, Cermegeşti, Chiriceni) s<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna Primăria Amărăşti 2018 563.805 FEADR<br />
Amărăşti<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Măldăreşti<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Peşceana<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Guşoeni<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Malaia<br />
Reţea de canalizare şi staţie de epurare din comuna<br />
Racoviţa<br />
Reţea de canalizare si staţie de epurare din comuna<br />
Voiceşti<br />
Modernizare staţie de epurare biologică<br />
Primăria<br />
Măldăreşti<br />
2018 543.660 FEADR<br />
Primăria<br />
2018 539.325 FEADR<br />
Peşceana<br />
Primăria Guşoeni 2018 519.435 FEADR<br />
Primăria Malaia 2018 514.080 FEADR<br />
Primăria Racoviţa 2018 510.000 FEADR<br />
Primăria Voiceşti 2018 510.000 FEADR<br />
S.C OLTCHIM<br />
S.A<br />
Finanţări<br />
2008 12.000 FM + surse proprii<br />
INHGA – DGA 271