Revistă de Medicină şi Farmacie - Clujul Medical - Iuliu Haţieganu

Revistă de Medicină şi Farmacie - Clujul Medical - Iuliu Haţieganu Revistă de Medicină şi Farmacie - Clujul Medical - Iuliu Haţieganu

clujulmedical.umfcluj.ro
from clujulmedical.umfcluj.ro More from this publisher
10.11.2014 Views

310 Patologie cardiovasculară de cunoştinţele despre rolul important al membranei în structura şi funcţia celulei. În organismul uman, histologii au descris cel puţin 200 de tipuri diferite de celule [2], a căror membrane formează graniţa între celule şi mediu ambiant. Un bun exemplu al rolului membranei celulei plasmatice, în relaţie cu mediul extracelular, îl constituie eritrocitele care sunt utilizate ca model pentru studii şi investigaţii asupra structurii şi funcţiei celulare. Interesul pentru astfel de studii mai derivă şi din cunoaşterea faptului că membrana eritrocitară reprezintă sursa cea mai mare de colesterol prin comparaţie cu celelalte celule din organism. Integritatea morfologică a eritrocitului participă activ la menţinerea echilibrului dinamic între endoteliul arterial şi sânge. Din punct de vedere funcţional rolul cel mai activ îl exercită membrana eritrocitară ce se află în interrelaţie cu celelalte elemente, componente sanghine şi în interpendenţă cu integritatea şi starea morfo-funcţională a endoteliului arterial [3]. În membrana eritrocitului, lipidele reprezintă un total de 500 x 10 –10 mg/celulă, din care 30% lipide neutre şi steroli de tipul colesterolului 6%, fosfolipide 10% glicolipide. Colesterolul membranar (component important în structura sa) se află într-o dinamică permanentă, fiind repede mobilizat între eritrocit şi plasma sanguină. Procesul se desfăşoară neenzimatic fără consum de energie şi fără modificarea conţinutului sterolic din membrană unde schimburile se efectuează diferit, fiind mai rapide în anumite zone membranare şi mai lente în altele. Aceasta se datorează probabil unei distribuţii inegale a colesterolului pe membrana celulară eritrocitară sau naturii fosfolipidului învecinat. Raportul colesterol / fosfolipide este foarte important pentru menţinerea fluidităţii membranei în funcţionarea hematiei. În cercetări clinice pe loturi de bolnavi hipertensivi s-a evidenţiat perturbarea respectivului raport. Constatarea explică cel puţin parţial existenţa de modificări ale permeabilităţii pentru apă şi ioni în membranara eritrocitară, care pot antrena tulburări de flexibilitate eritrocitară cu tendinţă de agregare şi microvâscozitate. Investigaţii asupra colesterolului membranar şi plasmatic în cercetarea clinică Investigaţiile asupra colesterolului membranar eritrocitar au evidenţiat participarea colesterolului în reglarea fluidităţii de membrană, a permeabilităţii membranare şi relaţia eritrocitului cu mediul ambiant în condiţii fiziologice şi patologice (ateroscleroza sistemică) [4]. Tabelul 1 evidenţiază concentraţia de colesterol din membrana eritrocitară (µg/µg prot.) Se constată diferenţe la ambele sexe în funcţie de vârstă. B45 ani F45 ani Martori 1,05 0,88 0,77 0,62 HTA 0,353 0,527 0,336 0,412 Clujul Medical 2009 Vol. LXXXII - nr. 3 Evidenţierea de modificări ale concentraţiei colesterolului din membrana eritrocitară poate sugera participarea sa la mecanismele complexe ale patogeniei aterosclerozei sistemice. Prin utilizarea investigaţiilor RMN repetate şi simultane cu determinările nivelului colesterolului seric total şi a fracţiunilor de colesterol, a grupărilor tiolice, a unor enzime membranare, se obţin argumente în sprijinul ipotezei conform căreia perturbările constatate sunt în relaţie de coexistenţă şi posibil implicate în mecanismele patogenetice din ateroscleroza sistemică. Investigaţiile prin metodologia RMN asupra permeabilităţii membranei eritrocitare, în relaţie cu lipidele totale şi colesterolul din membrana hematiei la bolnavii hipertensivi în diferite stadii de evoluţie a bolii, au evidenţiat deosebiri semnificative. Astfel, se remarcă diferenţe semnificative în privinţa cantităţii lipidelor totale din membrana eritrocitului la hipertensivi în raport cu lotul martor. Se găseşte o concentraţie mare a lipidelor totale în membrana eritrocitului la lotul de bolnavi cu accident vascular cerebral. Fig. 1. Concentraţia colesterolului din membrana eritrocitară în raport de permeabilitatea membranei eritrocitare pentru apă (PMEA) la bolnavi hipertensivi cu accident vascular cerebral faţă de martori. Determinările simultane ale colesterolului membranar eritrocitar şi plasmatic în relaţie cu permeabilitatea de membrană eritrocitară pentru apă (PMEA), cu timpii de viaţă a protonilor în eritrocit (a căror creştere denotă o încetinire a proceselor metabolice intraeritrocitare), cu timpul de schimb protonic prin membrana eritrocitară, precum şi energiile de activare a proceselor de relaxare protonică a membranei eritrocitare, aduc un plus de informaţii pentru interpretarea mecanismelor care stau la baza interrelaţiilor dintre factorii sanguini şi cei endoteliali arteriali în condiţii normale şi patologice. Determinările simultane ale concentraţiei de colesterol din membrana eritrocitară şi PMEA ar putea fi o

Articole de orientare modalitate de investigare şi în scop de diagnostic [4]. colesterol sub tratament este urmată de scăderea riscului de evenimente majore cardiovasculare. Prin leziunile pe care le provoacă la nivelul endoteliului arterial exercită un rol potenţial aterogen. Mecanismul prin care LDL creşte riscul şi HDL devine cardioprotector rămâne neelucidat. Fig. 2. Variaţia permeabilităţii membranei eritrocitare pentru apă (PMEA) în funcţie de concentraţia de colesterol din membranele eritrocitare la hipertensivi cu AVC comparativ cu martorii. Grafic ilustrativ pentru evidenţierea de modificări ale concentraţiei de colesterol în membrana eritrocitului şi relaţia cu PMEA care diferă faţă de martori. Constatarea sugerează posibila participare la mecanismele complexe ale patogeniei hipertensiunii arteriale şi a complicaţiilor sale aterosclerotice. Cunoaşterea comportării colesterolului membranar eritrocitar şi a unor enzime membranare implicate în funcţionalitatea membranelor eritrocitelor, contribuie la interpretarea mecanismelor de dereglare incipiente la nivel molecular implicate în hipertensiunea arterială şi ateroscleroza sistemică. Corelând nivelul colesterolului seric şi cel membranar eritrocitar cu activitatea unor enzime ca: gama glutimiltransferaza (GGT); Catalaza, glutation–S– transferaza (GST), ATP-aze Na + K + Ca 2+ , constatăm că fenomenul enzimatic are posibile implicaţii în declanşarea şi desfăşurarea mecanismelor de producere a perturbărilor în etiopatogenia HTA aterosclerotice, atestând existenţa unei interdependenţe între modificările morfofuncţionale eritrocitare şi plachetare, cu cele endoteliale arteriale ce au rol important în ateroscleroza sistemică. Studiile efectuate asupra comportării fracţiunilor colesterolului – HDL colesterol şi LDL colesterol (ambele implicate în aterogeneză) au evidenţiat că HDL-colesterolul din membrana eritrocitară se găseşte în cantităţi reduse la lotul cu hipertensiune arterială. Colesterolul din eritrocit reflectă variaţiile colesterolului plasmatic. Cunoaşterea nivelului plasmatic al HDL şi LDL colesterol are importanţă, dat fiind relaţia lor cu ateroscleroza şi complicaţiile sale. S-au obţinut imagini la microscopul electronic asupra modului în care particulele LDL pătrund în celulă printr-un proces denumit endocitoză mediată de receptori. Endocitoza particulelor LDL începe cu legarea lor de receptori membranari specifici (descrişi de Brown şi Goldstein). Nivelul plasmatic LDL-colesterol este crescut şi este asociat cu riscul mare de cardiopatie ischemică, de accident vascular cerebral. Reducerea LDL Clujul Medical 2009 Vol. LXXXII - nr. 3 Fig. 3. Graficul evidenţiază variaţii ale concentraţiei HDL colesterolului plasmatic la bolnavi cu AVC în raport cu lotul martor. Informaţiile prezentului studiu mai sugerează existenţa unei posibile corelaţii între modificările cantitative ale colesterolului membranar şi plasmatic şi cristalele de colesterol mobilizate din intimă. Embolia prin colesterol se produce prin dislocarea și mobilizarea cristalelor de la nivelul leziunilor aterosclerotice în mod spontan. Embolia este dificil de depistat, deoarece formele clinice sunt uşoare sau medii, greu de evidenţiat şi trec neobservate. Simptomele clinice prezente sunt necaracteristice, variate, diferite şi depind de zona în care difuzează, declanşând simptomatologia corespunzătoare afectării regiunii respective. De exemplu mobilizarea unor cristale de colesterol într-o arteriolă a retinei antrenează tulburări de vedere – respectiv reducerea acuităţii vizuale. În alte localizări, simptomatologia este corespunzătoare zonei afectate. Este posibil ca acest sindrom al emboliei de colesterol să fie recunoscut precoce (pe lângă manifestările clinice) şi prin teste de laborator biochimice, hematologice [5]. Utile pentru diagnosticul sindromului embolic prin colesterol, interpretate în contextul manifestărilor clinice, sunt tulburările spectrului lipidic, (ca hipercolesterolemia şi în special modificările fracţiunilor LDL şi HDLcolesterol), prezenţa eozinofiliei, creşterea creatininei serice şi a azotemiei. Printr-o metodologie originală am abordat studiul metabolismului lipidic şi în cercetări experimentale pe animale în condiţii de schimbare a ritmului nictemeral în scopul aprofundării relaţiei hipercolesterolemie – aterogeneză. În abordarea acestui domeniu s-a pornit de la cunoaşterea riscului de apariţie a aterosclerozei dependent: de nivelul crescut al colesterolului plasmatic; de existenţa unui paralelism între hipercolesterolemie şi ateroscleroză şi de faptul că pătrunderea colesterolului în intima arterei este 311

310<br />

Patologie cardiovasculară<br />

<strong>de</strong> cunoştinţele <strong>de</strong>spre rolul important al membranei în<br />

structura şi funcţia celulei.<br />

În organismul uman, histologii au <strong>de</strong>scris cel puţin<br />

200 <strong>de</strong> tipuri diferite <strong>de</strong> celule [2], a căror membrane<br />

formează graniţa între celule şi mediu ambiant. Un bun<br />

exemplu al rolului membranei celulei plasmatice, în relaţie<br />

cu mediul extracelular, îl constituie eritrocitele care sunt<br />

utilizate ca mo<strong>de</strong>l pentru studii şi investigaţii asupra<br />

structurii şi funcţiei celulare. Interesul pentru astfel <strong>de</strong><br />

studii mai <strong>de</strong>rivă şi din cunoaşterea faptului că membrana<br />

eritrocitară reprezintă sursa cea mai mare <strong>de</strong> colesterol prin<br />

comparaţie cu celelalte celule din organism. Integritatea<br />

morfologică a eritrocitului participă activ la menţinerea<br />

echilibrului dinamic între endoteliul arterial şi sânge. Din<br />

punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re funcţional rolul cel mai activ îl exercită<br />

membrana eritrocitară ce se află în interrelaţie cu celelalte<br />

elemente, componente sanghine şi în interpen<strong>de</strong>nţă cu<br />

integritatea şi starea morfo-funcţională a endoteliului<br />

arterial [3].<br />

În membrana eritrocitului, lipi<strong>de</strong>le reprezintă un<br />

total <strong>de</strong> 500 x 10 –10 mg/celulă, din care 30% lipi<strong>de</strong> neutre<br />

şi steroli <strong>de</strong> tipul colesterolului 6%, fosfolipi<strong>de</strong> 10%<br />

glicolipi<strong>de</strong>.<br />

Colesterolul membranar (component important<br />

în structura sa) se află într-o dinamică permanentă, fiind<br />

repe<strong>de</strong> mobilizat între eritrocit şi plasma sanguină.<br />

Procesul se <strong>de</strong>sfăşoară neenzimatic fără consum <strong>de</strong> energie<br />

şi fără modificarea conţinutului sterolic din membrană<br />

un<strong>de</strong> schimburile se efectuează diferit, fiind mai rapi<strong>de</strong> în<br />

anumite zone membranare şi mai lente în altele. Aceasta se<br />

datorează probabil unei distribuţii inegale a colesterolului<br />

pe membrana celulară eritrocitară sau naturii fosfolipidului<br />

învecinat.<br />

Raportul colesterol / fosfolipi<strong>de</strong> este foarte important<br />

pentru menţinerea fluidităţii membranei în funcţionarea<br />

hematiei. În cercetări clinice pe loturi <strong>de</strong> bolnavi<br />

hipertensivi s-a evi<strong>de</strong>nţiat perturbarea respectivului raport.<br />

Constatarea explică cel puţin parţial existenţa <strong>de</strong> modificări<br />

ale permeabilităţii pentru apă şi ioni în membranara<br />

eritrocitară, care pot antrena tulburări <strong>de</strong> flexibilitate<br />

eritrocitară cu tendinţă <strong>de</strong> agregare şi microvâscozitate.<br />

Investigaţii asupra colesterolului membranar şi<br />

plasmatic în cercetarea clinică<br />

Investigaţiile asupra colesterolului membranar<br />

eritrocitar au evi<strong>de</strong>nţiat participarea colesterolului<br />

în reglarea fluidităţii <strong>de</strong> membrană, a permeabilităţii<br />

membranare şi relaţia eritrocitului cu mediul ambiant în<br />

condiţii fiziologice şi patologice (ateroscleroza sistemică)<br />

[4].<br />

Tabelul 1 evi<strong>de</strong>nţiază concentraţia <strong>de</strong> colesterol din<br />

membrana eritrocitară (µg/µg prot.) Se constată diferenţe la<br />

ambele sexe în funcţie <strong>de</strong> vârstă.<br />

B45 ani F45 ani<br />

Martori 1,05 0,88 0,77 0,62<br />

HTA 0,353 0,527 0,336 0,412<br />

<strong>Clujul</strong> <strong>Medical</strong> 2009 Vol. LXXXII - nr. 3<br />

Evi<strong>de</strong>nţierea <strong>de</strong> modificări ale concentraţiei<br />

colesterolului din membrana eritrocitară poate sugera<br />

participarea sa la mecanismele complexe ale patogeniei<br />

aterosclerozei sistemice.<br />

Prin utilizarea investigaţiilor RMN repetate şi<br />

simultane cu <strong>de</strong>terminările nivelului colesterolului seric<br />

total şi a fracţiunilor <strong>de</strong> colesterol, a grupărilor tiolice, a<br />

unor enzime membranare, se obţin argumente în sprijinul<br />

ipotezei conform căreia perturbările constatate sunt în<br />

relaţie <strong>de</strong> coexistenţă şi posibil implicate în mecanismele<br />

patogenetice din ateroscleroza sistemică.<br />

Investigaţiile prin metodologia RMN asupra<br />

permeabilităţii membranei eritrocitare, în relaţie cu<br />

lipi<strong>de</strong>le totale şi colesterolul din membrana hematiei la<br />

bolnavii hipertensivi în diferite stadii <strong>de</strong> evoluţie a bolii,<br />

au evi<strong>de</strong>nţiat <strong>de</strong>osebiri semnificative. Astfel, se remarcă<br />

diferenţe semnificative în privinţa cantităţii lipi<strong>de</strong>lor totale<br />

din membrana eritrocitului la hipertensivi în raport cu lotul<br />

martor. Se găseşte o concentraţie mare a lipi<strong>de</strong>lor totale<br />

în membrana eritrocitului la lotul <strong>de</strong> bolnavi cu acci<strong>de</strong>nt<br />

vascular cerebral.<br />

Fig. 1. Concentraţia colesterolului din membrana eritrocitară<br />

în raport <strong>de</strong> permeabilitatea membranei eritrocitare pentru apă<br />

(PMEA) la bolnavi hipertensivi cu acci<strong>de</strong>nt vascular cerebral faţă<br />

<strong>de</strong> martori.<br />

Determinările simultane ale colesterolului membranar<br />

eritrocitar şi plasmatic în relaţie cu permeabilitatea<br />

<strong>de</strong> membrană eritrocitară pentru apă (PMEA), cu timpii<br />

<strong>de</strong> viaţă a protonilor în eritrocit (a căror creştere <strong>de</strong>notă<br />

o încetinire a proceselor metabolice intraeritrocitare), cu<br />

timpul <strong>de</strong> schimb protonic prin membrana eritrocitară,<br />

precum şi energiile <strong>de</strong> activare a proceselor <strong>de</strong> relaxare<br />

protonică a membranei eritrocitare, aduc un plus <strong>de</strong><br />

informaţii pentru interpretarea mecanismelor care stau la<br />

baza interrelaţiilor dintre factorii sanguini şi cei endoteliali<br />

arteriali în condiţii normale şi patologice.<br />

Determinările simultane ale concentraţiei <strong>de</strong><br />

colesterol din membrana eritrocitară şi PMEA ar putea fi o

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!