Patologie cardiovasculară în raport <strong>de</strong> nivelul său plasmatic. Prin urmărirea dinamică a colesterolului marcat s-a <strong>de</strong>monstrat pătrun<strong>de</strong>rea sa în intimă şi existenţa schimbului continuu dintre colesterolul marcat şi cel format endogen în special la nivelul plăcilor <strong>de</strong> aterom. Colesterolul marcat difuzează din sânge atât în intima peretelui arterial normal, cât şi în cel ateromatos. Cercetări experimentale pe animale privind colesterolul membranar şi plasmatic Investigaţiile complexe asupra dinamicii metabolismului lipidic, în condiţii experimentale, evi<strong>de</strong>nţiază tulburări metabolice variate importante care se asociază cu modificări structurale arteriale şi perturbări neuroendocrine. Prin expunerea la stimuli luminoşi se înregistrează o reacţie <strong>de</strong> răspuns din partea sistemului nervos central şi endocrin, perturbări funcţionale ilustrate <strong>de</strong> traseele Electroretinogramei, cu modificări <strong>de</strong> latenţă şi amplitudine. Un<strong>de</strong>le electroretinogramei b1 prezintă o creştere semnificativă la lotul supus acţiunii luminii (p
Articole <strong>de</strong> orientare hidrofile și nu poate să exercite acest rol <strong>de</strong>cât în interrelaţie cu fosfolipi<strong>de</strong>le care sunt hidrofile. Colesterolul esterificat în exces creşte permeabilitatea peretelui arterial [6]. Modificările metabolice ale arterelor antrenează alterări morfofuncţionale ale endoteliului, care, odată instalate, întreţin progresiunea leziunilor aterosclerotice. Este unanim acceptat faptul că afectarea morfofuncţională a endoteliului este principalul factor etiologic implicat în apariţia şi <strong>de</strong>zvoltarea aterosclerozei. În cercetările experimentale pe animale s-a evi<strong>de</strong>nţiat în intima arterială prezenţa lipi<strong>de</strong>lor sub forma unor mici <strong>de</strong>pozite ce survin în cadrul tulburărilor metabolismului lipidic. Prezenţa acestor modificări au importanţă majoră în a induce leziuni endoteliale responsabile la rândul lor în iniţierea şi <strong>de</strong>zvoltarea procesului aterosclerotic [7]. Dereglarea metabolismului lipidic antrenează acumularea <strong>de</strong> lipi<strong>de</strong> în peretele arterial. Creşterea concentraţiei <strong>de</strong> lipi<strong>de</strong> în artera aortă este aproape la valori duble în raport cu lotul martor. Acumularea progresivă <strong>de</strong> lipi<strong>de</strong> în peretele arterial favorizează procesul inflamator la acest nivel. Inducerea hipercolesterolemiei la animalele expuse la acţiunea prelungită a luminii (sub influenţa stresului luminos) ar putea explica creşterea permeabilităţii peretelui arterial. Corelația cu rezultatele examinărilor microscopice şi ultramiscroscopice ne îngăduie unele consi<strong>de</strong>raţii cu privire la relaţia hipercolesterolemie - leziuni aterosclerotice. Aorta prezintă o îngroşare a endoteliului sub care există proliferări ale ţesutului conjunctiv. În lanţul patogenetic al aterosclerozei se are mereu în ve<strong>de</strong>re peretele arterial înzestrat cu un metabolism propriu specific şi care se află în permanenţă sub control nervos şi umoral, fapt ce se răsfrânge în particularităţile metabolice şi funcţionale arteriale, precum şi în fiziopatologia procesului aterosclerotic [8]. Se explică existenţa modificărilor variate atât din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al localizării, cât şi din cel al gravităţii şi extin<strong>de</strong>rii leziunilor. În sprijinul celor afirmate se adaugă imagini histologice ilustrative. Aorta prezintă o îngroşare a endoteliului sub care există proliferări ale ţesutului conjunctiv. Artera coronară are un perete îngroşat, endoteliul neregulat, festonat şi o hematie a<strong>de</strong>rentă <strong>de</strong> endoteliu. Plină cu hematii a<strong>de</strong>rente la endoteliu este și artera pancreatică. Se mai constată modificări ale membranei limitante interne, care este hipertrofiată şi prezintă discontinuitate şi cu elemente infrastructurale a<strong>de</strong>rente la intima aterială. În intimă, la nivelul membranei bazale, sunt prezente o serie <strong>de</strong> vacuolizări cu modificare <strong>de</strong> permeabilitate şi e<strong>de</strong>m perivascular ce disociază infrastructurile, inclusiv fibre <strong>de</strong> colagen. Celulele endoteliale apar tumefiate, cu leziuni distrofice în citoplasmă, mitocondrii cu tendinţă <strong>de</strong> vacuolizare şi <strong>de</strong>zintegrare a crestelor, dilatări ale reticulului sarcoplasmatic. Rezultatele obţinute în cercetările experimentale pe animale ar putea fi utilizate la evi<strong>de</strong>nţierea unor modificări structurale ale peretelui arterial implicate în mecanismul <strong>de</strong> producere a leziunilor aterosclerotice [9]. Hipercolesterolemia evi<strong>de</strong>nţiată în cercetările clinice se înscrie în conceptul unanim acceptat asupra rolului exercitat și este consi<strong>de</strong>rată una din principalele cauze ale aterosclerozei sistemice. Variaţiile concentraţiei colesterolului membranar reflectă pe cele ale colesterolului plasmatic, care, în concentraţii crescute, este factorul permisiv ce favorizează acţiunea altor factori <strong>de</strong> risc <strong>de</strong> ex. inflamaţia care se <strong>de</strong>zvoltă în prezenţa <strong>de</strong>pozitelor lipidice din pertele arterial. Acestea sunt o parte din constatările evi<strong>de</strong>nţiate în cercetările experimentale pe animale. Este locul să amintim unele rezerve în legătură cu extrapolarea în clinica umană a datelor experimentale obţinute în cercetările efectuate pe animale. De altfel D. Danielopolu, clinicianul experimentator, consi<strong>de</strong>ră că progresele cele mai mari ale patologiei au fost obţinute prin colaborarea dintre observaţia clinică şi fiziologia experimentală fără ca rezultatele obţinute să poată fi aplicate ad litteram la om. Concluzii Hipercolesterolemia evi<strong>de</strong>nţiată în cercetările experimentale se înscrie în conceptul unanim acceptat, conform căruia creşterea colesterolului plasmatic este una dintre principalele cauze ale aterosclerozei sistemice. Hipercolesterolemia este factorul permisiv ce favorizează acţiunea altor factori <strong>de</strong> risc (ex. inflamaţia). Ambele fenomene au fost puse în evi<strong>de</strong>nţă în cercetările experimentale pe animale. Bibliografie 1. Baltă N., Capalna S, Orha.I. – Dinamica proceselor metabolice în Ateroscleroză, Ed. Aca<strong>de</strong>miei, 1977. 2. Voicu V. Hinescu M.E. – Receptorii farmacologici - un concept aproape centenar, Terapeutică şi Toxicologie clinică, 1998, vol. II, nr. 3, pag. 7–28. 3. Popa C. – Elemente <strong>de</strong> histopatologie în ateroscleroza carotidiană, Viaţa <strong>Medical</strong>ă, 2008, nr. 9, pag. 6. 4. Baltă N., Stoian Gh., Boca A., Burtea C., Moscovici M., Mekhalfia A., Petec Gh., Moisin, Dumitru I.F. – Biochemical and histoenzymologic investigations of the myocardium and coronary system in assessing experimental cardiac hypertrophy, J. Med. Biochem, 1997, nr. 3, pag. 161–182. 5. Baltă N. – Embolia prin colesterol, Viaţa medicală, 1990, nr. 51, pag. 3. 6. Dumitru I. F., Burtea C., Balta N., Stoian Gh., Mekhalfia A., – An Assay on Blood, Heart and Liver, Biochemical Markers in Myocardial Hypertrophy induced by Isoproterenol, Biotechnol. Let. 1998, vol.3 Nr.3, pag. 221-236 7. Lopes-Virella M.F., Carter R. E., Gilbert G.E., Klein R.I., Jaffa M., Jenkins A.J., Lyons T.J., Virella G. - Risk Factors Related to Inflammation and Endothelial Dysfunction in the DCCT/ EDIC Cohort and Their Relationship with Nephropathy and Macrovascular Complications, Diabetes Care 2008; 31:2006– 2012. 8. Libby P., Inflamation in Atherosclerosis, Nature 2002; 420; 868–874. 9. Bhatnagar D., Soran H., Durrington P.N., Hipercolesterolemia and its management, British <strong>Medical</strong> Journal 2008; 337:993. <strong>Clujul</strong> <strong>Medical</strong> 2009 Vol. LXXXII - nr. 3 313