Limba română contemporană. Sintaxa - Biblioteca Ştiinţifică a ...

94
Nota 1: Partea materială a predicatului este exprimată de verbul de bază, pe cînd semiauxiliarul are misiuni de
ordin semantic (indică nuanţele modale sau aspectuale) şi de ordin formal-gramatical (marchează indicii de persoană,
număr, timp, mod).
Nota 2: În ce priveşte modul la care stă verbul de bază, trebuie să amintim de concurenţa dintre conjunctiv şi
infinitiv. În limba latină clasică, verbele modale posse, velle, debēre etc. se îmbinau, de regulă, cu infinitivul. Modelul
acesta „infinitival” a fost moştenit de toate limbile romanice occidentale (fr. je veux chanter; je peux chanter; it. ho
voluto cantare; ho potuto cantare). Excepţie face, în această privinţă, limba română, unde din vechime s-a observat o
tendinţă de substituire a infinitivului prin conjunctiv 81 (cu excepţia graiurilor din Bucovina de nord). În ce priveşte
cauzele substituirii, au apărut mai multe teorii: teoria substratului, teoria despre influenţa limbii greceşti, teoria
poligenetică (pentru detalii a se vedea A. Ciobanu, Probleme dificile de gramatică, p. 32-34).
Există şi PVC angrenat: De vorbit nu poate vorbi, că măselele şi dinţii i-au căzut mai
bine de o mie de ani (I. Creangă). În această categorie de predicate se înscriu şi structurile cu verbul
a avea şi a fi, de tipul: n-am ce zice, n-ai cînd veni, n-am încotro mă duce, nu-i ce vinde etc. (a se
vedea P. Butuc, Predicatul angrenat în limba română, p. 138-153): Şi cui să-i spui, cînd n-ai cui
spune, şi ce să-i faci, dacă n-ai ce-i face (I. Druţă); Era orfan de tată şi n-avea de cine se teme (I.
Druţă); Ferice de dînsa c-a murit, că ştiu că are cine-o boci (I. Creangă); Şi dacă mă vezi aşa de
jignit, este că n-are cine să mă hrănească ca el (I. Creangă) etc.
6. Unele dificultăţi la identificarea PVC în propoziţie
1. La stabilirea PVC, cel mai dificil lucru este de a determina dacă avem de a face cu un
verb semiauxiliar (deci arată atitudinea sau aspectul) sau predicativ (arată o acţiune).
2. Topica nefirească: Astăzi chiar de m-aş întoarce, // A-nţelege n-o mai pot, // Unde eşti,
copilărie, // Cu pădurea ta cu tot? (M. Eminescu); Ş-atunci inima numai de-a bate să
încete, // Cînd voi culca sub ţărnă a duşmanilor cete! (V. Alecsandri); Dar dacă vrei cu
crezămînt // Să te-ndrăgesc pe tine, // Tu te coboară pe pămînt, // Fii muritor ca mine.
(M. Eminescu); Ar trebui alături // De al iubitei nume // În sckipetul verigii // Să-l
scriem şi pe al mumei. (Gr. Vieru); - Cum? Cînd lumea mi-i deschisă, a privi gîndeşti,
că pot // Ca întreg Aliotmanul să se-mpiedice de-un ciot? (M. Eminescu) etc.
3. Elementele componente ale PVC pot fi exprimate prin expresii sau locuţiuni, ce atribuie
predicatului o structură voluminoasă. La analiză, trebuie să găsim echivalentele acestor
expresii, să le aranjăm în ordinea cuvenită, apoi să verificăm dacă sînt respectate cele
trei condiţii anterioare: Cerbul... se aşterne pe somn şi unde nu începe a mîna porcii la
jir. (I. Creangă); sînt capabili să răspundă...; a nu avea dorinţă să dea ochii cu
cineva... etc.
4. PVC poate fi confundat cu PVN atunci cînd verbul de bază este exprimat prin diateza
pasivă (sînt prezente două subiecte: gramatical şi logic): Arta trebuie să fie înţeleasă de
popor; Cartea trebuie să fie citită în timpul cel mai scurt; Casa poate fi construită întrun
an. Notă: Dacă verbul a fi poate fi omis, predicatul e PVC.
7. Predicatul verbal compus trimembru
Utilizarea criteriului logico-semantic în vederea determinării categoriilor sintactice ne duce
inevitabil la constatarea că în limba română contemporană există un predicat constituit din trei
verbe, care, în anumite condiţii, se dovedesc a fi insuficient de predicative, de aceea, numai în urma
interferenţei, interpătrunderiii, ele ajung să redea un tot întreg semantic şi sintactic.
Este constituit din două semiauxiliare şi un verb de bază. Tipuri:
- PVC triplu cu modalitate dublă a acţiunii: Un literat ... trebuie să ştie a trece peste
multe cărţi, pe care ar putea să le scrie. (I. Druţă); Şi din pricina lui Pepelea de moş Bodrîngă,
Pavel mai nu le putea (ciubotele) dovedi de cîrpit. (I. Creangă); Un bun călăreţ trebuie să ştie a
stăpîni zburdălniciile calului său (v: Alecsandri) etc.
Notă: A nu se confunda PVC trimembru cu un PVC bimembru „angrenat” cu un supin, format
de la verbul de bază al PVC bimembru: de tradus am să încerc să traduc; de plecat trebuie să
plec...
bulgara ş.a.
81 Modelul cu modul conjunctiv e specific şi pentru alte limbi din Peninsula Balcanică: greaca, albaneza,
94