10.11.2014 Views

Limba română contemporană. Sintaxa - Biblioteca Ştiinţifică a ...

Limba română contemporană. Sintaxa - Biblioteca Ştiinţifică a ...

Limba română contemporană. Sintaxa - Biblioteca Ştiinţifică a ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

limbă. Convenabilitatea criteriului importanţei gramaticale este apreciabilă numai cu<br />

condiţia utilizării lui neexclusive în interpretarea gramaticală a structurilor lingvale 31 .<br />

7. Felurile părţilor de propoziţie<br />

Părţile de propoziţie se mai pot grupa şi în funcţie de structura lor:<br />

• părţi de propoziţie simple, alcătuite numai dintr-o parte de vorbire cu sens lexical<br />

suficient sau numai dintr-o locuţiune corespunzătoare acesteia: Timpul este<br />

ireversibil. Punctul meu de vedere îmi pare mai acceptabil.<br />

• părţi de propoziţie complexe, alcătuite dintr-o parte de vorbire cu sens lexical<br />

suficient sau dintr-o locuţiune corespuntătoare acesteia, precedată de:<br />

- o prepoziţie sau de o locuţiune prepoziţională (Plimbare în largul mării; I-am<br />

luat drept prieteni.);<br />

- un adverb de mod cu insuficienţă semantică şi sintactică (de precizare, de<br />

întărire sau de subliniere, de restricţie, de explicaţie şi de aproximaţie): Numai el<br />

poate să mă ajute. Mă indispune privirea ta cam piezişă; anume el; chiar noi;<br />

bunăoară exemplul, barem mie etc.<br />

- un verb copulativ (în cadrul predicatului nominal);<br />

- un verb semiauxiliar de modalitate: poate alerga; trebuie să vorbim...<br />

• părţi de propoziţie multiple (omogene), alcătuite din două sau mai multe părţi de<br />

vorbire cu sens lexical suficient, aflate în raport de coordonare (Ana, Victoria şi Ion<br />

sînt studenţi buni.);<br />

• părţi de propoziţie dezvoltate, alcătuite din două părţi de vorbire cu sens lexical<br />

suficient, îmbinate liber şi analizabile:<br />

- construcţiile infinitivale relative subiective (cu funcţie de subiect (şi obiective)<br />

cu funcţie de complement direct): Nu-i ce vinde; N-are cine vorbi; N-am cum<br />

rezolva.<br />

- Construcţiile circumstanţiale participiale (cu funcţie de complement<br />

circumstanţial de timp sau de cauză), izolate de restul propoziţiei prin virgulă:<br />

Odată ajunşi acolo, au trimis un mesaj. ;<br />

- Construcţiile cu numerale cardinale (fără sau cu articole demonstrative) şi<br />

substantive: Îl despărţeau zece metri; Pista de zece metri era suficientă.);<br />

- Construcţiile alcătuite din adverbul de timp acum (precedat uneori de prepoziţie<br />

de), urmat de numeralele cardinale şi substantivele care exprimă noţiuni<br />

temporale: Întîlnirea de acum un an n-am s-o uit niciodată; A venit în vizită<br />

acum un an.<br />

- Construcţiile alcătuite din adverbe de timp, precedate de prepoziţia de şi urmate<br />

de adverbe de loc: De azi încolo (înainte) mergi şi singur; De azi în cinci zile<br />

ştim rezultatul.<br />

- Apoziţiile (din substantive în N. şi substantive sau pronume în G., cu sau fără<br />

determinări): Ion, student la facultatea filologie...<br />

31 Cf. afirmaţia din GA: “părţile secundare de propoziţie sînt secundare din punct de vedere<br />

grammatical în sensul că sînt subordinate altora” (p. 75), de unde rezultă că importanţa principală din punct<br />

de vedere tot grammatical înseamnă calitatea de a fi regent.<br />

30

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!