Limba română contemporană. Sintaxa - Biblioteca Ştiinţifică a ...

219
singur, aşteptam, resemnat un biet şvaţ, comandat de două ceasuri (G. Ibrăileanu); Toate pe-aici
şi-au lăsat, / vestigii, pleoapele. / Unda îngroapă-le, / Valul dezgroapă-le! (L. Blaga); Călătorind
pe malul furtunilor latine, / L-am întîlnit, sol paşnic, pe-o stîncă de topaz (T. Arghezi); Dorina
rămase o clipă cu ochii căscaţi, apoi gemu, rănită, şi se prăvăli (M. Eliade); După cîtăva vreme
apăru la o cotitură piscul Horăicelului, grandios şi comic, cu profilul acvilin al unei jumătăţi de
cască normandă (G. Ibrăileanu); S-a rezemat pe braţul meu, caldă şi îngîndurată (C. Petrescu) ş.a.
Alteori izolarea elementului predicativ suplimentar intervine pentru a se evita echivocul
semantic. Cf. Bine-ţi pare să fii singur, crai bătrîn fără de minţi, / Să oftezi dup-a ta fată, cu
ciubucul între dinţi (M. Eminescu) ş.a.
10. Valorile stilistice ale elementului predicativ suplimentar
Elementul predicativ suplimentar poate apărea în context, avînd diverse valori stilistice:
- într-o enumerare, exprimat prin gerunzii coordonate (în juxtapunere sau joncţiune):
Dacă-i întîlni / Măicuţa bătrînă / Cu brîul de lînă, / Din ochi lăcrimînd, / Pe cîmp alergînd, / Pe
toţi întrebînd / Şi la toţi zicînd (Mioriţa) [unde enumerarea gerunziilor sugerează zbuciumul
mamei]; Îl văd [...] / muncind ..., / luptînd, căzînd şi ridicîndu-se iar, murind în şes şi renăscînd în
munţi (A. Vlahuţă) [unde enumerarea sugerează lupta neîntreruptă a poporului român în cursul
secolelor] ş.a.
- de anadiploză (repetiţia din finalul unei propoziţii la începutul propoziţiei următoare):
Au venit dezlegaţi! Dezlegaţi s-au întors la casele lor (Z. Stancu) ş.a.
- de epitet: Soarele ce azi e mîndru el îl vede trist şi roş (M. Eminescu); Din izvoare şi
din gîrle / Apa sună somnoroasă (M. Eminescu) ş.a.
- de metaforă: Te-aştept să te cobori / Petală de pe flori, / Sădită în azur (T. Arghezi)
ş.a.
- de inversiune (cînd se află înaintea regentului): Eşti ca vioara, singură, ce cîntă (T.
Arghezi); De departe, stinse, ajungeau pînă la el zvonurile glasurilor din pădure (M. Eliade) ş.a.
- de repetiţie (ce subliniază, de obicei, ideea de superlativ absolut): Porumbul stătea
adunat grămezi-grămezi; Cartea am cumpărat-o nou-nouţă ş.a
- de elipsă: Ieri a venit plîngînd, astăzi ... [vine rîzînd] ş.a.
Notă: Pentru a obţine anumite efecte stilistice, scriitorii, ca şi vorbitorii de rînd, de altfel,
izolează intenţionat elementul predicativ suplimentar cu ajutorul pauzei şi al punctului: Păşeau pe
drumul prăfuit. Obosiţi şi gînditori ş.a.
Subordonata predicativă suplimentară
Subordonata predicativă suplimentară este subordonata care îndeplineşte funcţia de EPS atît
pe lîngă un verb (tranzitiv sau intranzitiv), o locuţiune verbală sau interjţie predicativă din
propoziţia regentă, cît şi pe lîngă un substantiv, pronume sau numeral cu funcţie de subiect, CD sau
CI în aceeaşi propoziţie regentă: Îl văd cum planează (determină verbul-predicat văd şi pronumele
îl); Cei doi au plecat cum se aflau; Se uita la mine cum lucrez; Copilul a fost aşezat pe pat aşa
cum se afla; Pe tustrei îi dăm ca exemplu cum procedează; Îl simt că-i abătut; Îl cunosc cine este;
O ştiu de ce este în stare; Le păstrez precum erau; Îi văd cît sînt de răi; Mă uit la ea ce încrezută
este; Uitaţi-vă la el ce ispravă a făcut; Tot ce putea să facă era să mă pună la curent (M. Preda);
Noaptea cerul e viu, îl vezi cum se roteşte (Z. Stancu).
Subordonata predicativă suplimentară exprimă un fapt sau o acţiune referitor (referitoare) la
subiect din propoziţia regentă şi simultan(ă) cu faptul sau cu acţiunea exprimat(ă) de verbul, de
locuţiunea verbală sau sugerat(ă) de conţinutul interjecţiei predicative din propoziţia regentă.
Subordonata predicativă suplimentară este mai slab reprezentată cantitativ, în planul frazei
decît EPS în planul propoziţiei. Datorită dublei determinări simultane şi diferite, PSP concentrează
în ea, în planul frazei, valoarea unei subordonate atributive şi a unei subordonate completive, aşa
cum, în planul propoziţiei, EPS concentrează în el valoarea unui atribut şi a unul complement, în
acelaşi timp. De aceea subordonata predicativă suplimentară nu beneficiază de o anumită întrebare,
valoarea ei fiind dedusă din context, întocmai ca valoarea EPS.
219