160 principală, deşi nu e sesizat destul de concret”. [A. Ciobanu, Probleme dificile de gramatică, Chişinău, Lumina, 1969, p. 74]. Aceşti cercetători susţin că, în asemenea cazuri, avem senzaţia prezenţei subiectului „lumea”, „oamenii” etc. ca şi în cazul unor construcţii sinonime semantic din limba franceză: on dit = homme dit, sau în germanăman sagt = Mann sagt . De exemplu: Se crede că a ajuns cu bine. (= „Oamenii cred că a ajuns cu bine.”). Considerăm interpretarea construcţiilor de tipul lumea zice (ştie) că... şi se zice (se ştie că) în acelaşi fel - deci regentînd completive directe – ca inadmisibilă pe motiv că folosite cu pronumele se, formele de persoana a III-a a verbelor a zice, a spune, a crede, a observa etc. încetează de a mai fi tranzitive şi deoarece în astfel de construcţii ele refuză prezenţa unui subiect „personal” * , dar admit, în schimb, un complement de agent (autorul real al acţiunii) – Se zice de către lume (oameni, cineva etc.) - este clar că aceste construcţii impersonale ca formă au şi sens pasiv. - o locuţiune verbală (cu sens tranzitiv): Am băgat de seamă că nimeni nu mai era pe stradă; Şi atunci găsi cu cale să se mai reţină. - interjecţie predicativă: Uite ce face ea; Poftim ce-ai uitat la mine. 3. Conective - Conjuncţii subordonare ca, să, dacă, de , ca să, ca ... să etc.: Savanţii cercetează dacă atmosfera pămîntului se încălzeşte; Aş cere ca binele pe care ţi l-a făcut să i-l întorci; Zicea supărat precum că duşmanul n-a mai dat de mult pe la ei. - Locuţiuni conjuncţionale subordonatoare: cum că (veche şi populară), precum că: Au aflat de la iscoadele trimise cum că duşmanul tăbărîse la Dunăre; Zicea upărat precum că n-au mai dat nici astăzi pe la dînsul. - Pronumele sau adjectivele pronominale relative: care, ce cît cîtă, cîţi, cîte, cine etc.: Presupun pe care îl va invita la nuntă; Iată cîţi îmi doresc aceasta; Apreciez pe cel ce dovedeşte cumpătare. Notă: A nu se confunda propoziţia subordonată completivă directă şi subordonata atributivă atunci cînd ambele sînt introduse prin aceleaşi pronume relative. Cînd subordonata nu are elemente corelative, este completivă directă, iar cînd are este atributivă: L-am ales pe care mi-ai propus (Propoziţia subordonată completivă directă); Pe acela mi l-am ales pe care mi l-ai propus tu (propoziţia subordonată atributivă); - Pronumele şi adjectivele pronominale nehotărîte: oricare, orice, oricît, oricine etc.: Să blesteme pe-oricine de mine-o avea milă (M. Eminescu); Mănînci oricîte mere vrei. Notă: A nu se confunda propoziţia subordonată completivă directă, introdusă prin pronumele şi adjectivele nehotărîte cu funcţie de relaţie, cu subordonatele circumstanţiale concesive, introduse prin aceleaşi mijloace. Adeseori limita dintre ele este minimă şi numai topica, prezenţa sau absenţa prepoziţiilor, punctuaţia şi intonaţia uşurează interpretarea corectă: Plăteşte el orice-o fi (orice cheltuieli faci); Îl ghicesc pe oricine-ar fi (Propoziţia subordonată completivă directă). Dacă între subordonate şi regente facem însă pauză, marcată cu virgulă sau dacă inversăm locurile propoziţiilor în frază, tot cu pauză marcată, subordonatele devin concesive: Plăteşte el, orice-o fi. Orice-o fi, plăteşte el; Plăteşte el, orice cheltuieli faci; Îl ghicesc oricine-ar fi; Oricine-ar fi, îl ghicesc. Valoarea concesivelor este şi mai pregnantă, dacă adăugăm regentelor adverbul corelativ totuşi. - Adverbe relative: unde, cînd, cum, cît, încotro etc.: Află încotro s-au dus; Am văzut cît rezistă firul; Ţin minte cînd aţi plecat. Notă: Cînd propoziţia subordonată completivă directă depinde de verbe tranzitive, cu sens de informare, ca a întreba, a cerceta, a studia, a analiza, a afla, a şti, a cunoaşte etc., ea este introdusă, de obicei, prin pronume, adjective sau adverbe cu valoare dublă (interogativ-relativă) şi au, în acelaşi timp, valoarea unor propoziţii interogative indirecte: A întrebat cine a pregătit tema pentru acasă (ce mai fac copiii; unde au plecat, cît costă etc.). * Introducerea acestuia se poate face numai cu sacrificarea, adică modificarea expresiei. În acest caz însă se va analiza o altă construcţie: Lumea (cineva) zice (crede, spune, observă etc.) că... Altfel zis, fiind sinonime din punct de vedere semantic, enunţurile Lumea zice că... şi Se zice că... nu sînt echivalente sintactic. 160
161 4. Topica şi punctuaţia Propoziţia subordonată completivă directă stă, în mod obişnuit (într-o topică neafectivă), după propoziţia regentă. Ea poate sta însă şi înaintea propoziţiei regente (într-o topică afectivă): Că nu mai putea spune nimic, am văzut de îndată; Cum au lucrat la ore, am văzut zilnic. Propoziţia subordonată completivă directă, aşezată după regentă, nu se desparte prin virgulă de aceasta. Cea aşezată înaintea regentei se desparte prin virgulă de aceasta. 5. Anticiparea şi reluarea Propoziţia subordonată completivă directă introduse prin pronume sau adjective pronominale relative sau nehotărîte referitoare la persoane şi însoţite de prepoziţia pe pot fi dublate (reluate sau anticipate) printr-un pronume personal neaccentuat, în Acuzativ, aşezat în regentă. Reluarea este mai răspîndită decît anticiparea, fiind obligatorie: Pe oricine întîlneşti să-l saluţi; Pe cine mi-a telefonat ieri, l-am întîlnit. Anticiparea nu e niciodată obligatorie, ci doar facultativă în unele situaţii: L-aş identifica pe oricare l-aş întîlni, iar în alte situaţii este imposibilă: Servea frumos pe oricine intra în magazin. Dublarea propoziţia subordonată completivă directă nu trebuie confundată cu folosirea ei alături de un complement direct diferit ca referent sau cu folosirea a două propoziţii subordonate completive directe – necoordonate – pe lîngă acelaşi verb regent: M-a învăţat ce am vrut; M-a anunţat că vine; Am rugat acest lucru pe cîţi am întîlnit; Sfătuiesc pe oricine deprinde cuvinte noi să consulte dicţionare. 161
- Page 1 and 2:
UNIVERSITATEA DE STAT “A. RUSSO
- Page 3 and 4:
şi-l include. Cele mai generale s
- Page 5 and 6:
Morfologia ne prezintă structura,
- Page 7 and 8:
limbă şi dialecica dintre ele în
- Page 9 and 10:
25). De exemplu, e fapt verificat c
- Page 11 and 12:
UNITĂŢILE SINTACTICE Unul din asp
- Page 13 and 14:
a) sintagma este cea mai mică unit
- Page 15 and 16:
căruia propoziţiile se deosebesc
- Page 17 and 18:
Prin prezentarea şi comentarea ace
- Page 19 and 20:
2. Modalitatea subiectivă: se red
- Page 21 and 22:
judecată pozitivă şi propoziţii
- Page 23 and 24:
PĂRŢILE DE PROPOZIŢIE 22 1. Noţ
- Page 25 and 26:
Funcţia sintactică este un adaos
- Page 27 and 28:
- articole neaglutinate cu partea d
- Page 29 and 30:
De asemenea, predicatul, spre deose
- Page 31 and 32:
• Părţi de propoziţie anticipa
- Page 33 and 34:
eunirii unor propoziţii. Ea s-a de
- Page 35 and 36:
Notă: În gramatica din ultimul ti
- Page 37 and 38:
cumulative etc. Cf. Te îmbeţi de
- Page 39 and 40:
Aproape toate propoziţiile subordo
- Page 41 and 42:
TEXTUL Textul, ca unitate sintactic
- Page 43 and 44:
tipuri de substitute se numesc subs
- Page 45 and 46:
CLASIFICAREA PROPOZIŢIILOR DUPĂ C
- Page 47 and 48:
general doar prin participarea afec
- Page 49 and 50:
se întreba, a interoga, a afla, a
- Page 51 and 52:
RAPORTURILE SINTACTICE 1. Conceptul
- Page 53 and 54:
2. Numărul şi caracteristicile ra
- Page 55 and 56:
• raporturi homoplane, manifestî
- Page 57 and 58:
Acordul lexical (semantic, logic) i
- Page 59 and 60:
Coordonare copulativă. Conţinutul
- Page 61 and 62:
care există încă un “predicat
- Page 63 and 64:
Conclusiva se desparte prin virgul
- Page 65 and 66:
) recţiune indirectă (prepoziţio
- Page 67 and 68:
terenul limbii române printr-un an
- Page 69 and 70:
2. În raportul apoziţional cei do
- Page 71 and 72:
O situaţie specifică cu preponder
- Page 73 and 74:
veacuri / Stele-mi scînteie pe lac
- Page 75 and 76:
Nişte muncitori caută întreprind
- Page 77 and 78:
PREDICATUL 1. Predicatul. Noţiuni
- Page 79 and 80:
• predicat nominal • predicat v
- Page 81 and 82:
plecă (P. Ispirescu) [Forma răzg
- Page 83 and 84:
Ca verb copulativ, a fi admite în
- Page 85 and 86:
5. Valoarea predicativă a modurilo
- Page 87 and 88:
(2) gerunziul dependent, folosit ca
- Page 89 and 90:
89 Predicatul verbal compus 1. Defi
- Page 91 and 92:
91 auxiliarele sînt desemantizate
- Page 93 and 94:
93 prea frumoasă fată, // Ca marm
- Page 95 and 96:
95 - PVC triplu modal - aspectual:
- Page 97 and 98:
97 Notă: Din unele NP se obţine o
- Page 99 and 100:
99 sintactic distinctiv (Ion trece
- Page 101 and 102:
101 • interjecţii: Cu o asemenea
- Page 103 and 104:
103 exprimă o caracteristică a nu
- Page 105 and 106:
105 Topica şi punctuaţia PP stă
- Page 107 and 108:
107 opoziţie cu predicatele tip re
- Page 109 and 110: 109 ACORDUL PREDICATULUI CU SUBIECT
- Page 111 and 112: 111 Din punctul de vedere al normel
- Page 113 and 114: 113 formă flexionară a pronumelui
- Page 115 and 116: 115 La o analiză superficială, î
- Page 117 and 118: 117 buclează al său păr, / Altul
- Page 119 and 120: 119 O perifrază adjectivală cu se
- Page 121 and 122: 121 morfologizate ar dezmembra îmb
- Page 123 and 124: 123 Notă: Subiectul inclus gramati
- Page 125 and 126: 125 • Subiect logic este partea p
- Page 127 and 128: 127 căzură odată cu venirea ploi
- Page 129 and 130: 129 parte principală de propoziţi
- Page 131 and 132: Cine s-a fript cu ciorbă suflă ş
- Page 133 and 134: 133 Merită să dai un ban pentru a
- Page 135 and 136: 135 Notă: Acest cercetător admite
- Page 137 and 138: 1. Definiţie, întrebări 2. Clasi
- Page 139 and 140: 139 Coşbuc); S-arată-n deal, cu f
- Page 141 and 142: 141 adjectival (mai ales că poate
- Page 143 and 144: 143 2. Se izolează un atribut expr
- Page 145 and 146: 145 B. Coordonarea. Identitatea sin
- Page 147 and 148: 147 * Pronume 130 : Ea, o doamnă b
- Page 149 and 150: 149 * simplă (o parte de vorbire c
- Page 151 and 152: 151 Propoziţia apozitivă stă num
- Page 153 and 154: 153 ogorul etc.), un verb ca a fi v
- Page 155 and 156: 155 Reguli de utilizare a lui pe î
- Page 157 and 158: 157 - substantiv comun articulat de
- Page 159: 159 PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ COMPLE
- Page 163 and 164: 163 complementul intern al verbelor
- Page 165 and 166: 165 În legătură cu informaţia s
- Page 167 and 168: 167 Corespondenţa dintre propoziţ
- Page 169 and 170: 169 * verbe la toate modurile şi t
- Page 171 and 172: 171 stătea în cale (de ce s-a lov
- Page 173 and 174: 173 COMPLEMENTUL DE AGENT 1. Defini
- Page 175 and 176: 175 ei? sau de către ei?). Anulăm
- Page 177 and 178: 1. Definiţie, caracterisitici. Con
- Page 179 and 180: 179 COMPLEMENTUL COMPARATIV 1. Defi
- Page 181 and 182: 1. Noţiuni generale. 2. Circumstan
- Page 183 and 184: 183 • Interjecţii predicative: H
- Page 185 and 186: 185 Prepoziţiile şi locuţiunile
- Page 187 and 188: 187 Confuzii A nu se confunda circu
- Page 189 and 190: 189 Atunci cînd e exprimat prin pr
- Page 191 and 192: 191 Clasificări Sub aspect semanti
- Page 193 and 194: 193 CIRCUMSTANŢIALUL INSTRUMENTAL
- Page 195 and 196: 195 (ceea) ce priveşte, cît prive
- Page 197 and 198: 197 de felul de, cu, pînă, la etc
- Page 199 and 200: 199 adevărată, ştirea asta n-o c
- Page 201 and 202: 201 Circumstanţialul de opoziţie
- Page 203 and 204: 203 - o acţiune ireală negativă
- Page 205 and 206: 205 - Pronume relative: cine, ce c
- Page 207 and 208: 207 - Cu referire la numele predica
- Page 209 and 210: 209 1. Din istoricul problemei Afir
- Page 211 and 212:
211 Cînd elementul predicativ supl
- Page 213 and 214:
213 cu sens lexical autonom (spre d
- Page 215 and 216:
215 6. Gradul de dependenţă a ele
- Page 217 and 218:
217 interogative şi relative, el s
- Page 219 and 220:
219 singur, aşteptam, resemnat un
- Page 221 and 222:
221 Dubla valoare sintactică a uno