Limba românÄ contemporanÄ. Sintaxa - Biblioteca ÅtiinÅ£ificÄ a ...
Limba românÄ contemporanÄ. Sintaxa - Biblioteca ÅtiinÅ£ificÄ a ... Limba românÄ contemporanÄ. Sintaxa - Biblioteca ÅtiinÅ£ificÄ a ...
104 Predicativa ia naştere în rezultatul predicativizării numelui predicativ al predicatului nominal (verbal-nominal). Deci perifrazînd NP al PN putem obţine o propoziţie predicativă: Adevărul este crud/Adevărul este că nu se aştepta la aceasta; Şeful nostru a ajuns om mare / Şeful nostru a ajuns ce nici nu gîndeşti. Propoziţia predicativă nu se află cu ajutorul întrebărilor (întocmai ca NP), ea fiind recunoscută numai după conţinut şi locul ocupat de ea imediat după verbul copulativ din regentă. În calitate de verbe regente pentru PP sînt verbele copulative (a fi, a deveni, a părea, a rămîne, a se face, a însemna, a ajunge, a ieşi etc.): A-l acuza pe Ştefan cel Mare înseamnă să condamnăm cu bună ştiinţă sentimentul dreptăţii şi spiritul de independenţă al popoarelor (M. Neagoie); Ea poate ieşi ce nici n-a visat; Dar mai cumplita lui vinovăţie, / Ticăloşit de crima îndoielii, / E că a simţit în sînge o frăţie / Şi-o solidaritate cu rebelii (T. Arghezi); Visul meu cel mai drag era să port în suflet o neţărmurită dragoste pentru oameni (L. Blaga); Pentru noi primăvara întruchipează ceea ce întruchipează vara pentru ei. Tot ca mijlocitor al unei PP în relaţia cu subiectul regentei este folosită şi interjecţia iată: Dicţionarul de regionalisme – iată (= este) ceea ce ne lipseşte! (= Dicţionarul de regionalisme – iată (este) lipsa noastră! Uneori verbul copulativ din propoziţia regentă a PP se află la un mod impersonal. În acest caz, PP urmează imediat după verbul copulativ sau după un nume predicativ al acestuia, cu care este coordonată: Şi-a pregătit totul, gîndul lui fiind să plece pînă la Craiova; Planul de a rămîne cum l- au montat a eşuat; Omul, fiind surd, dar cum nu mai întîlnise vreodată altul ca pricepere, îl privea nedumerit. Notă: Există situaţii în care subiectul propoziţiei regente a PP este reprezentat printr-o Psubiectivă. În această situaţie, regenta comună a lor este redusă numai la verbul copulativ, fapt care îi relevă insuficienţa lexicală şi sintactică: Ce este mai interesant este să uiţi banii acasă. (Faptul mai interesant este uitarea banilor acasă); Ceea ce este neplăcut în această călătorie este că permanent sîntem înţepaţi de ţînţari (Neplăcerea în această călătorie este înţepăturile ţînţarilor); Dacă vine acolo înseamnă să nu fiţi liniştiţi; Să realizăm această lucrare – iată ceea ce ne propunem. În ceea ce priveşte raportul sintactic dintre propoziţia predicativă şi regentă, el se deosebeşte tranşant de raportul dintre numele predicativ şi subiect (raport de inerenţă). Propoziţia predicativă contractează cu verbul-predicat raportul sintactic de subordonare 87 , demonstrată şi de jonctivele subordonatoare prin care este introdusă predicativa. Elemente introductive ale PP pot fi: a) că, să, dacă, de, ca să etc.: Tot ce-n astă lume mai poate pricepe / E că de-ncetează lucrul, foamea-ncepe (M. Eminescu); b) în exprimarea elevată: fiindcă, pentru că, cu scopul ca etc.: Dacă totuşi în aceste poezii au meritat şi vor merita să figureze în opera lui literară este fiindcă în fiecare din ele apare deodată din mijlocul imperfecţiunilor o frumuseţe de limbă şi o înălţare de cuget care prevesteau .... ce avea să devie poetul (T. Maiorescu); c) pronumele şi adjectivele pronominale relative: cine, ce, care, cît etc.: X nu este cine se crede; Viaţa este cît timp trăieşti. d) pronume şi adjective nehotărîte: orice, oricare, oricine etc.: Unii copii se fac orice doresc părinţii lor; e) adverbe pronominale relative unde, cînd, cum, adverbe pronominale pe baza celor relative: oricum, orişicum etc.: Lumea este după cum o vede fiecare. Cu anumite condiţionări, se poate spune că subordonarea predicativei la regenta ei se realizează şi prin juxtapunere: Nu floare vestejită din părul bălai, / Căci singura mea rugă-i uitării să mă dai (M. Eminescu). 87 Dacă vom considera inerente predicativele de tipul Problema e că doarme, atunci trebuie interpretată la fel şi completiva: Se ştie că vine etc. 104
105 Topica şi punctuaţia PP stă după regentă, dar şi înaintea acesteia, ca o excepţie: atunci cînd are ca element corelativ adverbul de mod de întărire şi: Cum e turcul este şi pistolul; Cum ţi-e portul este şi cinstea. Substitutul de propoziţie predicativă Problema e că ba (= „Problema e că nu găsim soluţie”); Întrebarea este dacă da. 105
- Page 53 and 54: 2. Numărul şi caracteristicile ra
- Page 55 and 56: • raporturi homoplane, manifestî
- Page 57 and 58: Acordul lexical (semantic, logic) i
- Page 59 and 60: Coordonare copulativă. Conţinutul
- Page 61 and 62: care există încă un “predicat
- Page 63 and 64: Conclusiva se desparte prin virgul
- Page 65 and 66: ) recţiune indirectă (prepoziţio
- Page 67 and 68: terenul limbii române printr-un an
- Page 69 and 70: 2. În raportul apoziţional cei do
- Page 71 and 72: O situaţie specifică cu preponder
- Page 73 and 74: veacuri / Stele-mi scînteie pe lac
- Page 75 and 76: Nişte muncitori caută întreprind
- Page 77 and 78: PREDICATUL 1. Predicatul. Noţiuni
- Page 79 and 80: • predicat nominal • predicat v
- Page 81 and 82: plecă (P. Ispirescu) [Forma răzg
- Page 83 and 84: Ca verb copulativ, a fi admite în
- Page 85 and 86: 5. Valoarea predicativă a modurilo
- Page 87 and 88: (2) gerunziul dependent, folosit ca
- Page 89 and 90: 89 Predicatul verbal compus 1. Defi
- Page 91 and 92: 91 auxiliarele sînt desemantizate
- Page 93 and 94: 93 prea frumoasă fată, // Ca marm
- Page 95 and 96: 95 - PVC triplu modal - aspectual:
- Page 97 and 98: 97 Notă: Din unele NP se obţine o
- Page 99 and 100: 99 sintactic distinctiv (Ion trece
- Page 101 and 102: 101 • interjecţii: Cu o asemenea
- Page 103: 103 exprimă o caracteristică a nu
- Page 107 and 108: 107 opoziţie cu predicatele tip re
- Page 109 and 110: 109 ACORDUL PREDICATULUI CU SUBIECT
- Page 111 and 112: 111 Din punctul de vedere al normel
- Page 113 and 114: 113 formă flexionară a pronumelui
- Page 115 and 116: 115 La o analiză superficială, î
- Page 117 and 118: 117 buclează al său păr, / Altul
- Page 119 and 120: 119 O perifrază adjectivală cu se
- Page 121 and 122: 121 morfologizate ar dezmembra îmb
- Page 123 and 124: 123 Notă: Subiectul inclus gramati
- Page 125 and 126: 125 • Subiect logic este partea p
- Page 127 and 128: 127 căzură odată cu venirea ploi
- Page 129 and 130: 129 parte principală de propoziţi
- Page 131 and 132: Cine s-a fript cu ciorbă suflă ş
- Page 133 and 134: 133 Merită să dai un ban pentru a
- Page 135 and 136: 135 Notă: Acest cercetător admite
- Page 137 and 138: 1. Definiţie, întrebări 2. Clasi
- Page 139 and 140: 139 Coşbuc); S-arată-n deal, cu f
- Page 141 and 142: 141 adjectival (mai ales că poate
- Page 143 and 144: 143 2. Se izolează un atribut expr
- Page 145 and 146: 145 B. Coordonarea. Identitatea sin
- Page 147 and 148: 147 * Pronume 130 : Ea, o doamnă b
- Page 149 and 150: 149 * simplă (o parte de vorbire c
- Page 151 and 152: 151 Propoziţia apozitivă stă num
- Page 153 and 154: 153 ogorul etc.), un verb ca a fi v
105<br />
Topica şi punctuaţia<br />
PP stă după regentă, dar şi înaintea acesteia, ca o excepţie: atunci cînd are ca element<br />
corelativ adverbul de mod de întărire şi: Cum e turcul este şi pistolul; Cum ţi-e portul este şi<br />
cinstea.<br />
Substitutul de propoziţie predicativă<br />
Problema e că ba (= „Problema e că nu găsim soluţie”); Întrebarea este dacă da.<br />
105
Change language