Limba română contemporană. Sintaxa - Biblioteca Ştiinţifică a ...

101
• interjecţii: Cu o asemenea şefă este vai de ei. În acest caz e halal de voi. Invitaţia este
hodoronc-tronc; În cea vale de-oi sălta, / Vai ş-amar de viaţa ta (V. Alecsandri).
• construcţii (infinitivale, adjectivale, substantivale): Condiţia este de a fi bun. Ea pare a fi
constantă; A ajuns a fi nepăsător; E rumen la faţă (lat în spete); E cu geamurile larg
deschise.
• frazeologisme: Banu-i ochiul dracului.
• Blocuri de cuvinte mai puţin osificate a căror unitate funcţională se stabileşte după sens:
Poezia poporală este întîia faţă a civilizaţiei unui neam (Al. Russo); „Aprodul Purice” a fost
o palmă dată de trecutul glorios prezentului mişelesc (V. Alecsandri)
Notă: Exprimarea NP fiind atît de variată, întrebările la care ar putea răspunde sînt numeroase.
Nu este nevoie însă de o listă a întrebărilor şi de memorarea acestora, pentru că NP nu se identifică
prin întrebări, ci prin constatarea faptului că o anumită parte a propoziţiei arată o
caracteristică a subiectului exprimată cu ajutorul unui verb copulativ. În unele propoziţii
folosirea întrebărilor ar putea duce la confundarea NP cu diferite complemente.
Aplicaţie:
1. Identificaţi predicatele, stabiliţi tipul acestora:
El a fost iertat de Maria şi invitat la petrecere a doua zi.
Maria este fidelă ideii de libertate şi ostilă lui.
2. G. G. Neamţu, Elemente de analiză gramaticală. 99 de confuzii / distincţii, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1989, p. 152-170, 210-213, 179-182, 183-192, 194-197.
3. Rescrie predicatele din enunţurile următoare specificând felul lor. :
Mircea a ajuns la Sinaia înaintea noastră.
Mirela ajunsese profesoară în oraşul ei natal.
El a rămas tot director şi după şedinţa de săptămâna trecută.
Mihai a rămas la bunici în timpul vacanţei de vară.
Părea că va ninge.
Părea fericit de reuşita prietenilor săi.
4. Construieşte enunţuri în care numele predicativ să fie exprimat prin:
a. substantiv în cazul G.
b. pronume demonstrativ.
c. verb la modul supin.
5.Construieşte enunţuri pentru a ilustra valorile verbului «a fi ».
6. Clasificarea numelui predicativ
NP se poate clasifica după două criterii:
a) după structura expresiei sale:
- NP simplu (alcătuit dintr-o singură parte de vorbire cu înţeles lexical suficient): Ea este
bibliotecară.
- NP complex (alcătuit dintr-o parte de vorbire cu sens lexical suficient, precedată de un
adverb de mod de întărire, de precizare, de aproximaţie, de exclusivitate): Acoperişul este
tot roşu; Florile sînt chiar albe; Dunga este numai verde; Uşa era doar crăpată; Gheaţa e
cam subţire.
- NP dezvoltat (alcătuit dintr-un substantiv precedat de un numeral cardinal, dintr-un
substantiv şi un adjectiv posesiv, legate prin cratimă, sau dintr-o construcţie nominală
infinitivală; nume şi prenume): Ochelarii sînt pentru maică-sa; Grija lui era de a fi atent cu
clienţii; Eu sînt Lilia; Ea este tuşa Ioana.
- NP multiplu , alcătuit din mai mulţi componenţi, intraţi în relaţie de coordonare
copulativă sau adversativă: Mîndră şi vitează erai în bătaie, o ţară română...(Al. Russo);
(subordonate predicative multiple) Dar ceea ce nu ştii poate e că el e nepotul şi moştenitorul
lui podesta din acest oraş, că duelurile sînt oprite şi că poţi ajunge la spînzurătoare. (M.
Eminescu); Ziua era vânătă, urâtă şi geroasă. Şi tot vânăt şi urât era locul cu apele grele,
sărate... (Zaharia Stancu).
101