Limba română contemporană. Sintaxa - Biblioteca Ştiinţifică a ...

- sintaxa dispune de mai multe posibilităţi de exprimare a unui conţinut, a unei
idei decît morfologia (de ex., ideea de cauză în sintaxă îi pune la dispoziţie
vorbitorului mai multe variante (deoarece, pentru că, fiindcă, căci, că etc.) pe
cînd ideea de persoana I, pl. în morfologie, la verbe, nu-i oferă decît o singură
desinenţă, -m);
- sintaxa determină în mai mică măsură decît morfologia specificul unei limbi,
deoarece toate popoarele au, pe aceeaşi treaptă de dezvoltare, aproximativ
aceleaşi forme logice de gîndire.
Deseori apare întrebarea cu ce a început vorbirea noastră: morfologie sau sintaxă?
Răspunsul corect ar fi concomitent, întrucît V. V. Vinogradov subliniază: „Нет ничего в
морфологии чего нет или прежде бы не было в синтаксисе”. Categoriile morfologice,
părţile de vorbire se stabilesc pe baza părţilor de propoziţie, adică în context (sintaxă):
deseori numai avînd contextul, putem stabili categoriile morfologice.
Notă: Avem două unităţi lexicale: student şi a învăţa. Pentru a forma o propoziţie
din aceste cuvinte e nevoie mai întîi să le modificăm sub aspect morfologic, iar apoi să le
acordăm (sintaxă) 11 .
11 A se vedea Gh. Constantinescu-Dobridor, Sintaxa limbii rom., 1998, § 5 Raporturile sintaxei cu
alte discipline, p. 37-50.
10