„Mi-aş fi dorit să fiu invitat mai des în Târgu Jiu” - Viata in Gorj

Viaa
în
Gorj
Sptmânal independent
Anul I, nr.2, 18-24 iunie 2009, Apare joi
„Mi-aş fi dorit să
fiu invitat mai
des în Târgu Jiu”
Absolvent al Institutului de Artă
Teatrală şi Cinematografică
I.L.Caragiale, în 1975-clasa profeso-
rului Octavian Cotescu, cu media
10, urcă pe scenele unor prestigioase
teatre din ţară, susţine numeroase
turnee în ţări din lumea întrea-
gă, regizează
piese de teatru,
pictează, caricaturizează viaţa şi
mai nou, face şi film...
www.viataingorj.ro
16 pagini pre 1 leu
„Dac poi merge, de ce s te târti! N.Iorga
„Genocid” pe Jiu
pag.10
Mărturii despre
Târgul de altădată
„Municipal” şifonat în Finala
Cupei României
Pepiniera tinerilor liberali,
în atenţia seniorilor
Când ROMTELECOM îşi schimbă
numai părul...
Un bătrân se pregăteşte să
meargă în audienţă la Dumnezeu
pag.3
pag.16
pag.4
pag.8-9
pag.6
Iată câteva crâmpeie din viaţa
Târgului de altădată, aşternu-
te pe hârtie cu mulţi ani în urmă
de dascălul gorjean Romulus
Dobroiu-Plopşor, care la acea
vreme era elev, simţindu-se atras
de viaţa tumultoasă...
pag.10
Reîntoarcere la
starea de grotă
Mi se întâmplă uneori, când
merg în teren, să zăresc la perife-
ria oraşului nostru, departe în
câmp, sau chiar în vecinătatea al-
tor aşezări, câte o mică...
pag.6
Cinci jucători noi
pentru Pandurii
pag.15
Sorin Cârţu a anunţat că,
odată cu reunirea lotului, la
Pandurii sunt aşteptaţi să so-
sească nu mai puţin de 5 piese
noi. De remarcat, faptul că
gruparea de fotbal gorjeană şi-
ar putea înmulţi numărul de...
c m y k

2 • Viaa în Gorj • joi, 18-24 iunie 2009
EDITORIAL
Jocul cu cercul
De ani de zile urmăresc viaţa politică locală. De
nenumarate ori am avut impresia că cineva ne-
văzut a deschis uşile de la casa de nebuni şi din
aceasta cauză ne aflăm toţi pe marginea prăpastiei.
Niciodată n-a trecut judeţul nostru prin momente atât de
grele ca acum. Jocul cu cercul, făcut de oamenii puterii, ne
duce si ne readuce în permanenţă în acelaşi loc.
Relansarea discuţiilor privind înfiinţarea companiilor
energetice naţionale ar trebui să constituie un interes firesc
al factorilor politici din Gorj şi nu doar la nivel de declara-
ţii, cum ca sediul uneia dintre ele să fie în Gorj.
Structura anunţată a Companiilor Naţionale, cel puţin
din punct de vedere geografic, a făcut ca sediile să ajunga
în Bucureşti.
Odata cu intrarea celor 9000 de mineri din SNLO în
somaj tehnic s-a aşternut liniştea si peste pretenţiile politi-
cienilor gorjeni de a fi părtaşi (cel puţin în faţa – ca prin
spate unii chiar lucrează la cu totul altceva) la aducerea
uneia dintre Companii in Gorj. Unde este în aceste momente
liderul Condescu, cel care a declarat în repetate rân-
duri că luptă şi nu se lasa pana nu aduce sediul Companiei
la Targu-Jiu? Trebuie sa intelegem ca pana si pe el l-a depasit
situatia de aceasta data? Sau isi pregatesc si sindica-
tele miniere mutarea sediului in Bucuresti?
De-a lungul anilor, sperantele minerilor, aflati acum în
concediu fortat, s-au legat în primul rând de stabilitatea
locurilor de muncă. Se pare că din nou, cercul intereselor,
mai mici sau mai mari trece peste ei…aşa cum s-a întâm-
plat de atâtea ori în ultimii 20 de ani.
Toţi miniştrii care au trecut de-a lungul timpului prin
Ministerul Economiei, inclusiv ministrul Videanu, au recunoscut
Gorjul ca inima energetică a României. Noi gor-
jenii vrem să credem că nu au folosit expresia doar pentru
capital electoral.
Cel puţin rămânem cu speranţa că unirea celor doua
Complexuri Energetice într-o Companie împreună cu
SNLO vor fi mişcări benefice pentru sistemul energetic
naţional. Cele doua complexuri, Turceni şi Rovinari, nu îşi
vor mai face concurenţă pe piaţa de energie şi împreuna
vor reuşi mai uşor ca până în 2012 să îşi susţină investitiile
impuse de Uniunea Europeana şi să îşi rezolve certificările
pe mediu. De asemenea, SNLO capătă o piaţă sigură de
desfacere şi stabilitatea locurilor de muncă.
Trebuie să luăm lucrurile bune din toate relele care ni se
întâmplă în aceste perioade tulburi.
Rămâne să vedem, în timp, cui îi va folosi “reîmpărţirea”
energeticii româneşti! Nouă plătitorilor de fac-
turi… sau lor...?
Mihaela Oarfă
VIAA ÎN GORJ
www.viataingorj.ro
ISSN 2066-5865
Pubicaie editat de SC BENEFIC GLORIAPRESS SRL
Adresa: Târgu Jiu, Str. Confederaiei, nr.1 (Federalcoop), etaj 3
Telefon: 0353/414.810, fax: 0353/414.811; E-mail: viataingorj@yahoo.com
Director
Redactor ef Tehnoredactor
Mihaela Oarf Ion oldea Vlad Constantin
Redactori
• PDL şi PSD au dat termen
Guvernului două săptămâni pen-
tru a găsi soluţii de evitare a blo-
cajului financiar, deja existent la
nivelul unor furnizori de utilităţi,
cum ar fi principalii furnizori de
energie şi Romgaz.
Dacă
traversez pe aici
înseamnă că nu voi
fi sacţionat...
Huliganii
timişoreni,
care au provocat
incidente pe
stadion
Echipa
de fotbal
CFR Cluj, pen-
tru câştigarea
Cupei
României
Ana Pop, Maria Bcescu, Alexandra Maria-Chiu,
Nadina Cîrîn, Ema Iordache, Daniel Gârdu
RSPUNDEREA PENTRU CONINUTUL ARTICOLELOR REVINE
ÎN EXCLUSIVITATE AUTORILOR SAU SURSELOR DE INFORMARE
Tipografia ProdCom SRL - Tel: 0253/21.29.91; Fax: 0253/21.83.43
• La sfârşitul lunii mai 2009,
numărul de şomeri în Gorj era de
12657 persoane, rata şomajului
fiind de 8,6%.
• Liderii Cartel Alfa se pregă-
tesc de proteste. Motivul:
Guvernul nu pune în aplicare
SEMNALE
planul de măsuri anticriză stabilit
cu partenerii sociali.
• Începând cu 1 iulie a.c.,
ANRE a hotărât ca preţul gazelor
să scadă cu 5%, atât pentru populaţie,
cât şi pentru consumatorii
industriali.
POZ(N)A SĂPTĂMÂNII
Vise, taică, vise...
• Am visat că un tip dintr-o supermaşină m-a stropit cu
noroi din cap până-n picioare… dar a fost un domn pen-
tru ca a pus imediat frână, a coborât pe trotuar, şi-a cerut
mii de scuze, apoi mi-a oferit 100 de lei ca să-mi duc hainele
la curăţat. Atât…
• Am visat că s-a născut undeva în România, o nouă
generaţie de medici care nu mai cred în jurământul lui
Hipocrat - dar care refuză categoric pe toţi suferinzii care
încearcă să-i mituiască, oferindu-le plicuri şi…cartuşe!
• Am visat că lucrez în sistemul bugetar, că se aprobase
noua lege a salarizării şi mie îmi crescuse salariul destul
de frumos… M-am trezit brusc – eu lucrez în sistemul
privat şi azi am de plătit impozitul la apartament.
IMPORTANT!
Vă aşteptăm la... Pagina cititorilor
Începând cu numărul viitor, dorim ca la fiecare
ediţie a publicaţiei noastre să vă punem la dispoziţie
câte o pagină pe luna în care să găzduim scri-
sorile, memoriile depuse pe la diverse instituţii şi
date uitării, intenţionat sau nu, sesizările, cazurile
şi necazurile cititorilor noştri, dar şi bucuriile
traite la diverse evenimente.
Pentru a evita orice reacţii neplăcute – în urma pu-
blicării sau nepublicării materialelor - vă rugăm ca
problemele cu cazuri mai deosebite să le probaţi cu co-
pii xerox după acte, decizii judecătoreşti etc. Materialele
pot fi depuse direct la sediul redacţiei din Târgu-Jiu
(adresa din caseta redacţională) sau expediate prin poş-
tă pe adresa redactiei.R.

EVENIMENT
Viaa în Gorj • joi, 18-24 iunie 2009 • 3
„Genocid” pe Jiu
Câteva sute de kilograme de
peşti au murit, luni, după ce un
baraj de pe râul Jiu, din apropiere
de Târgu Jiu, a fost deversat pen-
tru lucrări de întreţinere. Golirea
barajului a durat câteva ore, timp
în care peştii au fost lăsaţi să se
zbată în apa plină de mâl. Pescarii
au fost cei care au dat alarma. De
dimineaţă când au venit la pescu-
it, oamenii au rămas şocaţi când
au văzut că sute de peşti erau
aproape morţi. Unii dintre ei au
renunţat la undiţe şi s-au apucat
să adune peşte cu mâna. Şeful
Asociaţiei Pescarilor din Gorj,
Nicolae Tonca, spune că moartea
peştilor putea fi evitată, în cazul
în care deversarea barajului se făcea
treptat. "Dacă se făcea dever-
sarea în două-trei trepte se evita
acest dezastru. Apa se putea scur-
ge mai uşor, dacă eram anunţaţi
puteam face un plan comun, pu-
team să mutăm peştii dintr-o zonă
în alta a lacului, puteam face ceva.
Aşa, în schimb, peştii care scapă
vii din baraj mor după ce trec prin
apa turbionată de debitul puternic
de la ieşirea din lac, acolo unde
curenţii sunt extrem de puternici",
a declarat Tonca.
Directorul Hidrolectrica SA,
Adrian Miulescu, susţine însă că
a avut toate avizele necesare pen-
tru a goli lacul şi că nu are nicio
vină. Acesta a declarat că dever-
sarea barajului a fost realizată în
baza unui plan aprobat anterior
de Apele Române. Lucru confir-
mat de reprezentanţii Apelor
Române Gorj. Teodor Popescu,
directorul de la Apele Române
spune că a dat aviz pentru lucră-
rile efectuate de Hidroelectrica,
dar fără să aibă peştii de suferit.
Directorul Gărzii de Mediu Gorj,
Gheorghe Sanda a declarat că în
zilele următoare se va stabili cui
îi aparţine vina în această situaţie
şi vor fi aplicate sancţiuni ustură-
toare dacă se va dovedi că acest
incident putea fi evitat.
Ema Iordache
„Turiti” cazai în arestul poliiei
• Doi tineri, acuzaţi de viol, au
fost reţinuţi în arestul poliţiei
pentru o perioadă de 29 de zile.
În data de 15 iunie a.c., poliţiş-
tii i-au reţinut pentru 24 de ore, pe
Gheorghe B.C., de 27 ani şi
Dumitru P.M., de 24 ani, ambii din
comuna Bâlteni, iar faţă de Sever
S., de 22 ani, din comuna Bâlteni,
s-a luat măsura cercetării în stare
de libertate.
În noaptea de 12/13.06.2009,
cei trei suspecţi, exercitând acte de
constrângere fizică, au întreţinut
raporturi sexuale cu victima M.S.,
de 38 ani. Faptele s-au petrecut pe
raza satului Moi, într-un canton fo-
losit ca punct de pază la o staţie de
clorinare a apei.
În 16 iunie a.c., Judecătoria Tg.
Jiu a emis pe numele suspecţilor
Gheorghe B.C. şi Dumitru P.M.,
mandate de arestare preventivă pe o
perioadă de 29 de zile, pentru comiterea
infracţiunii de viol.
Cei doi suspecţi au fost introduşi
în arestul I.P.J. Gorj.
• Vasile R., de 26 ani, din oraşul
Tg. Cărbuneşti şi Claudiu
N.C., de 23 ani,
din oraşul
Rovinari sunt alti doi suspecţi re-
ţinuţi de către poliţiştii şi introduşi
în arestul poliţiei.
În dimineaţa zilei de dumini-
că, 14 iunie, o persoană din Tg.
Jiu, sesiza Poliţia municipiului
despre faptul că, pe timpul nopţii,
persoane necunoscute au pătruns
prin efracţie în cabinetul pe care îl
deţine la parterul unui bloc situat
pe bulevardul Ecaterina
Teodoroiu. De aici au fost sustra-
se un monitor LCD şi mai multe
sticle cu băuturi alcoolice, preju-
diciul fiind estimat la suma de
1.500 lei.
Vasile R. şi Claudiu N.C. au
fost depistaţi şi conduşi la sediul
Poliţiei municipiului Tg. Jiu. În
urma cercetărilor întreprinse,
poliţiştii au stabilit că cei doi
sunt autorii furtului şi au fost reţinuţi
pe timp de 24 de ore, pen-
tru săvârşirea infracţiunii de
furt calificat.
Pe numele celor doi au fost
emise mandate de arestare pre-
ventivă pentru o perioadă de 29
zile pentru săvârşirea infracţiunii
de furt calificat.
Poliţiştii Biroului de investigaţii
criminale continuă cercetările în
acest caz, existând indicii temeinice
că aceştia au comis şi alte furturi
din locuinţe.
Viaţa ca o pradă
O adolescentă a vrut să-şi
ia zilele, duminică, înghiţind
un pumn de medicamente.
Tânăra, în vârstă de doar 12
ani, a ajuns în stare gravă la
unitatea de primiri urgenţe a
spitalului judeţean. Fata a înghiţit
55 de pastile pentru diabet.
Ea se află internată în secţia
pediatrie a spitalului
judeţean Gorj. În urmă cu
aproximativ o lună de zile
Vasilica Creţan, în vârstă de
13 ani, nu a mai putut fi salva-
tă după ce a înghiţit 150 de
pastile de acelaşi fel.
Ema Iordache

4 • Viaa în Gorj • joi, 18-24 iunie 2009
POLITIC
Manta Vs.
Morega
P antelimon Manta susţine
că nu putea fi sus-
pendat din PNL, aşa cum a
declarat Morega, din cauză că
nu şi-a plătit cotizaţia, întru-
cât a virat 25 de milioane de
lei vechi în contul partidului
în anul 2008. În ceea ce pri-
veşte cotizaţia pentru acest
an, Manta susţine că va trimi-
te 5 lei la partid. ,,O să trimit
cotizaţia pe cineva pentru că
eu nu o să mă duc la partid.
Eu nu o să asist la momentul
ăla penibil, când Morega va
zice, bă, ieşi afară. El o să
aibă tot felul de reacţii pentru
a reuşi să mă scoată din pe-
peni. O să trimit 5 lei, cum am
dat 25 de milioane de lei, o să
dau şi 5 lei. Probabil, el nu
îmi va lua banii’’, a declarat
Pantelimon Manta.
M anta îi mai dă ma-
xim opt luni de zile
de domnie lui Morega în
PNL. Fostul deputat susţine
că în maxim opt lui trebuie
organizate alegeri pentru şe-
fia organizaţiei de la Gorj.
,,Morega mai are 7-8 luni de
zile de stat în fruntea organizaţiei
PNL Gorj. Eu am învăţat
să am răbdare în politi-
că. Dacă nu vor fi alegeri
până la prezidenţiale eu o să
fac pasul înapoi, adică nu o
să îl mai atac public, tocmai
pentru a lăsa campania lui
Crin Antonescu să se desfă-
şoare în mod corespunzător.
Nu mi-aş ierta dacă acest
conflict cu Morega ar duce
la diminuarea voturilor pentru
Antonescu’’, a mai decla-
rat fostul deputat de Gorj.
F ostul
deputat,
Pantelimon
Manta,
este de părere că liderii PNL
de la centru nu vor mai veni
curând în Gorj deoarece nu
vor să fie asociaţi cu imagi-
nea lui Ilie Morega. ,,E greu
de crezut că oamenii de la
centru ţin să se afişeze cu
Morega. El face eforturi dis-
perate să îi aducă în Gorj, îi
ia de braţ, îi ia de gât, le ofe-
ră mese copioase, dar e greu
de crezut că ei vor să îşi lege
numele şi demnitatea de un
asemenea personaj malefic’’
Pepiniera tinerilor
liberali, în atenţia
seniorilor
Tinerii liberali din Gorj s-au întâlnit duminică,
14 iunie a.c., la Casa de cultură a sindicatelor
Târgu-Jiu, unde s-au desfăşurat lu-
crările Conferinţei judeţene a TNL. În
mijlocul acestora au fost prezenţi Florin
Alexe, preşedintele naţional al tinerilor libe-
rali, Cristian Buşoi, europarlamentar PNL,
Bogdan Ţâmpău – deputat de Hunedoara, şi
„De când Ţara e
condusă de ciocoi”
Ca să vadă şi cititorii noştri, între politica de acum 82 de ani şi cea de astăzi, şi mai ales
promisiunile politicienilor în prag de alegeri, neonorate în cele din urmă, nu este nicio diferenţă.
Poemul „Cântec plugăresc” a fost scris de un fiu de plugari din satul Tetila din Gorj,
Ionel Niţă Rebedea, candidat la Cameră pe lista Ligii contra Cametei, şi publicat în ziarul
„Gorjanul” din 6 iulie 1927. Materialul ne-a fost pus la dispoziţie de socrul acestuia, Ion
Sichitiu, în vârstă de 86 de ani, din localitatea Iezureni. (Rose Tall)
Fraţi plugari, cu ochi la Cer,
Cu credinţă-n Dumnezeu,
Nu mai staţi acum pe gânduri,
Faceţi ce vă rog şi eu.
Să puneţi cu toţi ştampila,
Pe Partidul plugăresc,
Numai el cunoaşte bine,
Dorul nostru sufletesc.
De când Ţara Românească,
Ie condusă de ciocoi,
În altă ţară nu există,
Sărăcie ca la noi.
Ie păcat de ţara noastră,
Admirată de strini,
Să ne plângem tot-ntr-una,
Cum să facem să trăim?
Stai puţin şi te gândeşte,
Cine sunt azi temelia?
Sunt plugarii... muncitorii,
Care-au mărit România!
Dan Ilie Morega, preşedintele PNL Gorj. La
ordinea de zi a fost prezentat raportul de activitate
al biroului în exerciţiu, precum şi ale-
gerea noului Birou Permanent, cu întreaga
componenţă (preşedinte, vicepreşedinţi,
membrii). Noul preşedinte ales a fost tânărul
medic stomatolog Costin Cheznoiu, un om
de iniţiativă şi bun organizator, o tânără speranţă
a aripii tinere.
„Voi sunteţi schimbul nostru
de mâine”
În cuvântul său, Dan Ilie Morega a ţinut
să felicite organizaţia de tineret care s-a im-
plicat cu seriozitate şi a înţeles că nu trebuie
să fie numai o simplă organizaţie care să nu
se implice în problemele de partid, lăsând to-
tul în seama seniorilor, neânţelegând că atât
obligaţiile cât şi drepturile sunt egale tuturor.
Apoi s-a referit la cei care au făcut blatul sau
au trecut de partea altor partide: „Este inadmisibil
aşa ceva şi nu trebuie să vă caracterizeze
nici pe voi şi nici pe noi. Atâta timp cât
suntem într-o echipă, lucrăm în această echi-
pă. Când nu ne mai convine echipa, plecăm.
Dar ciocoii ne-au minţit
Şi-ntr-una ne-au amăgit,
Că vor face şi vor drege,
Cu credinţă că va merge.
Azi cu toţi ne-am săturat,
De minciuni şi de-ncântat,
Ne-au promis marea cu sarea,
Dar cu toţi ne-au înşelat.
Plugarii toţi în unire,
Ştiu ce ie votul obştesc,
Chiar şi Regele doreşte
Partid curat plugăresc.
Fraţi plugari, gorjeni isteţi,
Fiţi cu toţi uniţi o dată,
Ca pe brazda strămoşească,
Să vă croiţi altă soartă.
Dacă vreţi cu toţi să ştiţi,
Cine-i liga cameti,
Ascultaţi cu drag la mine,
Şi la toţi voi povesti.
Cântec plugăresc
Motto: La ușa creștinului/Crește umbra spinului.
Ie Partidul plugăresc,
Curat şi muncitoresc,
Nu ie Isac, nu ie Lupul,
Iei politică învârtesc.
Nu vedeţi la liberali,
Avocaţi şi cămătari,
Ţărăniştii, Averescanii,
Au strâns cu toţii averi mari.
Ţărănesc sau ţărănist,
Nu e partid românesc,
Ie partid tot ciocoiesc,
Doar numele-i ţărănesc.
Să votăm cu toţi
Fereastra plugarului sărăcit,
De bancheri şi avocaţi,
Care-ntr-una l-au minţit.
Nu mai sta pe gând plugare,
Vezi bine ce-ai de făcut,
Singur tu să-ţi faci dreptate,
Dar să lupţi ca şi-n trecut.
Cred că este corect, cred că este cinstit, decât
să candideze sub sigla PNL, sub culorile
PNL, după care să trădăm. Cei care au trădat
la parlamentare, au trădat şi la europarlamen-
tare. Şi atunci nimeni nu mai poate să spună
nimic, decât sfatul că cei care au spus că sunt
alături de noi nu au fost şi nu vor fi niciodată.
Deşi vom încerca în continuare să-i recupe-
răm. Pentru ce să ţinem primari care fac jocul
altor partide, care dau voturile la alte partide,
şi care s-au bucurat de finanţări de sute de
miliarde! Şi la care, personal, m-am preocu-
pat să vină mai mulţi bani pentru judeţul Gorj
şi în special pentru liberali! Pentru ce? Şi am
hotărât excluderea lor din partid. Pentru că
dacă vom reveni la guvernare din nou, dacă
acum am mers în teritoriu 12-13-14-15 inşi
din Biroul judeţean de partid, când venim la
guvernare, sunt ca peştii, sute de oameni, de
activişti ai partidului, pe care nu i-am văzut
niciodată în teritoriu. De aceea, fiind la con-
ferinţa voastră, îmi exprim încrederea totală
în voi şi veţi fi primii care veţi ocupa o parte
din aceste funcţii publice, în condiţiile în care
vom fi la guvernare”.
T. DIŢESCU
Tot ce-au câştigat românii,
Toate drepturile sfinte,
Au murit luptând ca leii,
Dar mergând: drept înainte.
Aşa să ne ajute Dumnezeu!
Ionel Niţă Rebedea
Plugar, Tetila – Gorj
Candidat la Cameră pe lista
Ligii contra Cametei

Viaa în Gorj • joi, 18-24 iunie 2009 • 5
COTIDIAN
DIN VIAA ASOCIAIILOR DE PROPRIETARI DIN MUNICIPIUL TÂRGU-JIU
La Asociaţia de proprietari nr. 13
dezinteresul nu este o scuză
Asociaţia de proprietari nr.
13 din municipiul Târgu-Jiu
(cartierul Cinema Dacia), aşa
cum au ajuns să creadă şi locatarii
de aici, este o asociaţie cu
ghinion. Cartierul este frumos,
nimic de zis, dar ar fi şi mai
frumos dacă toţi locatarii şi-ar
da interesul şi nu să se lase în
nădejdea Comitetului executiv
al asociaţiei. Probleme se ivesc
când nici nu te aştepţi, dar nu
se rezolvă discutându-le doar
pe la colţul blocului. Adică sub
semnul anonimatului: „să nu
zică preşedintele asociaţiei că
am ceva cu el”. Asta nu este o
scuză, ci mai curând aduce a...
fugă de răspundere. Ce se în-
tâmplă, de fapt, la asociaţia
noastră?
O şedinţă ratată şi un
preşedinte... fantomă
Cu ceva vreme în urmă, s-a
anunţat Adunarea generală a proprietarilor
din asociaţie, care nu-
mără 197 de apartamente la cele
patru blocuri, trei cu câte două
scări, iar unul cu şapte scări. Aşa
cum reieşea din convocatorul afişat
cu o săptămână înainte, întâl-
nirea urma să aibă loc la Şcoala
Generală „Sf. Nicolae”(fostă nr.
6), din ordinea de zi cel mai mult
interesând punctul:Discutarea şi
aprobarea planului de reabilitare
termică a blocurilor.
Surprizele au început să se
ţină lanţ. Cu douăzeci de minute
înainte de ora fixată, oamenii au
început să treacă pe alei, spre
Casa de cultură a sindicatelor şi
nu spre şcoala de pe str. 11
Iunie. Se aflase cu puţin înainte
că şcoala nu avea nicio sală libe-
ră, copiii având ore. Pe drum,
oamenii – împărţiţi pe bisericuţe
-, au început să-şi arate nemulţumirile.
Că nu se îngrijesc spa-
ţiile verzi. Că nu sunt suficiente
locurile de parcare iar posesorii
de autoturisme parchează în lo-
curile altora sau chiar în spaţiile
verzi. Că nu s-a făcut nicio do-
cumentaţie pentru reabilitarea
termică a blocurilor. Că salariul
femeii de serviciu a crescut după
cum au vrut muşchii administratorului,
fără consultarea comite-
tului executiv. Că sunt prea mari
încasările pentru întreţinere, în
comparaţie cu alte asociaţii de
proprietari. Că fondul de reparaţii
nu se face separat pe blocuri
şi este cheltuit pentru alte blo-
curi, fără ca blocul lor să fi avut
nevoie de vreo reparaţie, iar
când e necesară vreo reparaţie la
blocul în cauză se spune că nu
mai sunt bani. Că nu funcţionează
toate apometrele, consumându-se
apă mai multă, iar diferen-
ţa este suportată de cei fără
apometre şi multe altele.
Din păcate, adunarea nu a fost
statutară, fiind prezenţi doar 19 lo-
catari, din care doi, trei membri ai
comitetului executiv, iar absenţa
preşedintelui chiar a produs nemul-
ţumiri în rândul celor prezenţi, unii
afirmând că nici nu-l cunosc măcar.
Adunarea generală a fost repro-
gramată peste o săptămână, de data
aceasta la Liceul de Muzică şi Artă
din str. Griviţei.
Răzbunare pe noul
preşedinte
La noul termen, în ciuda celor
care au prezis că de data
aceasta vor veni şi mai puţini,
faţă de cei prezenţi rândul tre-
cut, au luat parte 32 de locatari.
Sala de clasă a fost aproape plină.
Ca de obicei, a lipsit preşedintele
asociaţiei, care ar fi tre-
buit să prezinte darea de seamă
privind activitatea comitetului
pe anul 2008, gest îngăduit, ca
de obicei, şi trecut cu vederea de
ceilalţi membri ai comitetului,
la fel de inactivi, fără să fie luată
iniţiativa în vederea întocmi-
rii acestui raport. Semn că nu
s-a desfăşurat nici o activitate
pe această linie, fiind lăsat totul
în seama administratorului. Mai
mult, din discuţii a reieşit că
acest comitet nu s-a întrunit ni-
ciodată pe parcursul anului tre-
cut şi nici preşedintele nu i-a
convocat vreodată. Cea mai je-
nantă acuzaţie a fost cea adusă
preşedintelui, vehiculându-se că
şi-ar fi dat demisia mai demult,
însă a avut grijă să-şi încaseze
lună de lună retribuţia fixată.
A fost ales noul comitet executiv
al asociaţiei şi un alt preşedinte.
Câteva persoane mai vârstnice,
înrăite de dezinteresul
fostului comitet, l-au taxat şi pe
noul preşedinte, căruia să nu i se
mai dea nici un ban, chiar dacă
Cabinet Medical
Individual
Dr. Marian Olaru
- afecţiuni pulmonare;
- explorări funcţionale pulmonare;
- ecografie de înaltă performanţă efectu-
ată de personal cu înaltă calificare, doctor
în ştiinţe medicale.
Str.Ecaterina Teodoroiu, nr.43
(peste drum de AGIP).
Planificări la telefon: 0744/704.177 sau
0767/414.177.
suma era simbolică, până când
acesta nu-şi va justifica contribu-
ţia adusă. Au fost cuvinte aspre,
fără control, pline de răutate, în-
cât noul preşedinte era cât pe ce
să-şi ia jucăriile şi să plece, fiind
ales mai mult în băşcălie, oame-
nii fiind manipulaţi de cei care nu
doreau să se trezească în această
postură (de preşedinte), ahtiaţi
după senzaţiile tari.
Au rămas în atenţia noului co-
mitet multe probleme de rezolvat.
Chiar şi aceea a găsirii unui sediu
corespunzător, încât administra-
torul să nu mai meargă din uşă în
uşă, ci să aibă un program fix. S-a
văzut şi de această dată dezinteresul
locatarilor, prin neparticipa-
rea lor, faţă de viaţa în comun, de
grija faţă de patrimoniul intern şi
extern al asociaţiei, de a ne crea
condiţii cât mai bune de viaţă, în-
cât să ne clasăm printre cele mai
bune asociaţii din municipiu.
Cât despre noul preşedinte ales,
sincer să fiu, îl compătimesc de pe
acum, ştiind cu ce greutăţi se va
confrunta, în primul rând cu obtu-
zitatea locatarilor cu pretenţii, pe
care de la uşa lor în afară nu-i mai
interesează nimic, fiindcă alesul
lor, osândit, este chiar semnatarul
acestor rânduri,
Ion ŞOLDEA
Minerii în şomaj
tehnic
Salariaţii SNLO au intrat
de luni în şomaj tehnic pentru
o perioadă de o lună de zile. În
perioada 15 iunie- 15iulie vor
primi doar 75% din salariu.
Măsura a fost luată de către
conducerea societăţii datorită
stocurilor foarte mari de cărbune
existente…
Componenţa
Companiilor
Energetice...
Ministrul
Economiei,
Adrian Videanu, a declarat că
vor exista două companii, cu
sediile la Bucureşti. Prima va
fi cea care va integra comple-
xurile energetice Turceni,
Rovinari, Craiova, Societatea
Naţională a Lignitului Oltenia
(SNLO), pentru că cele trei
complexuri au în structură şi
minerit, plus jumătate din
Electrica. În plus, va integra hidrocentralele
de pe Olt şi uni-
tăţile 1 şi 2 de la Cernavodă.
Cealaltă companie va integra
restul din Hidroelectrica (cea
mai mare parte - Porţile de
Fier, restul hidrocentralelor),
plus termocentralele Mintia-
Deva, Paroşeni, Electrocentrale
Bucureşti şi Compania
Naţională a Huilei (CNH)
Petroşani, care se transformă
în Societatea Naţională a
Huilei (SNH), precum şi cea-
laltă jumătate din Electrica.
Din această companie va face
parte şi termocentrala de la
Iernut, care va fi modernizată
de Romgaz (n.r. - cel mai mare
producător intern de gaze, alături
de Petrom).
Locuri de muncă
pentru rromi
Agenţia Judeţeană pentru
Ocuparea Forţei de Muncă va
organiza, în 19 iunie a.c.,
Bursa locurilor de muncă pen-
tru persoanele de etnie rromă.
De asemenea, în perioada ur-
mătoare se vor purta discuţii
cu reprezentanţii rromilor, au-
torităţi locale, etc în vederea
abordării complementare a
problemelor cu care se confruntă
rromii.
Avansul pentru
Prima Casă
Persoanele care vor lua
credit prin programul Prima
Casă vor plăti un avans de 5%
pentru o locuinţă de maxi-
mum 60.000 euro sau de 3.000
euro plus diferenţa din preţul
de achiziţie.

atât de bune. Tehnica în domeniu
6 • Viaa în Gorj • joi, 18-24 iunie 2009
SOCIAL
societăţii. O meserie ca oricare
PRIMIM LA REDACIE
Un bătrân se pregăteşte să
Mi se întâmplă uneori, când
se cuvine. Trebuie să recunoaştem
că şi munca lor este indispensabilă
meargă în audienţă la Dumnezeu
merg în teren, să zăresc la perife-
câmp, sau chiar în vecinătatea al-
în departe nostru, oraşului ria
încropită din scânduri, cartoane,
o mică cocioabă
câte aşezări, tor ţe, dar contradictorii – 14931/1999 care respingea acţiusentinţa
civilă 1493/1999. De data asta erau două sentin-
dându-se
suspendat), (cel 4671/1996 dosarului conform şi sentinţa 10341/1997
nea din dosar 15674/1996,
geam sau un mic horn pe care abia
de ochi un câte cu tablă, şi folii
la acel gând pe care parcă mi-e şi
anexe, încât, brusc, mă cutremur
alte sau gărduleţ niciun fără câmp, plin în fum, de firicel un câte iese
Acolo locuiesc oameni. Puţini
hârtie... pe „pronunţ” să-l teamă
noştri, trebuie să-i preţuim aşa cum
văd acest lucru şi tot mai puţini
mim astfel. Fără apă, fără lumină,
nu-
să-i putem dacă oameni, iesc procese, în care i s-a dus şi pensia destul de modestă,
plimbat de la Ana la Caiafa, şi furat pe faţă, Constantin
tare, fără canalizare, fără nimic..
sani-
instalaţii fără încălzire, fără tate pe doi metri. Viaţă de cavernă,
jumă-
şi metri doi de spaţiu Într-un volum de proză în care îşi povesteşte propria viaţă.
El tot mai speră să i se facă dreptate, chiar dacă mâine,
poimâine ne va părăsi pentru totdeauna, hotărât să
meargă în audienţă chiar la Dumnezeu. Şi între atâtea
izgoniţi de taxe şi impozite, de şo-
primitivism,
spre reîntoarcere o ca maj şi disponibilizări, de salariile
de păianjen, din care nu mai găseşte nici dreptate şi
nici scăpare.
de mizerie sau muncă la negru, de
foame, de lipsuri şi nevoi, de biro-
corupţie, de sărăcie, de tratamen-
de
(in)umană, răutatea de craţie, respinşi de această societate bol-
sunt supuşi, fiind
care la brutal tul Dinu Buliga a început să ia seama la oameni, care-i omul
lui Dumnezeu, pe care i-a întâlnit mai rar, şi care-i al lui
s-a hotărât să scrie. Are deja la „cazier” două volume de
versuri: „În final, un bob de humă” – Editura Măiastra,
mai convenabilă, dar nu şi
reală, ţinându-se cont de
blou trist, desprins parcă dintr-un
ta-
asemenea unui importanţă dau
navă, măcinată de leprozeria lăco-
Am privit tabloul împietrit, cu
căpătuirii...
şi miei
mit eram, încât nici nu am putut
ui-
de atât brusc, blocate gândurile cântecul de jelanie al unui om sim-
din curând mai sau bacovian poem mai apăsătoare pus pe spinarea lui
tot birurile de îngenuncheat plu
de cei care le hotărăsc destinul...
Stupoare! Trăim în plin secol
ÎN MILENIUL III, CLTORIE ÎN TIMP
Reîntoarcere la
merg acolo... Să-i văd pe acei oa-
să oprească, să şoferului cer să-i negura vremii, înfrânţi de viciile
în pierduţi identitate, fără meni unei societăţi prea vitrege şi reci,
şi pe cale extraordinară, dar m-au păcălit şi de data asta...
acea vreme.
lea, în care civilizaţia şi bunăsta-
trei-
al mileniu, nou acestui al XXI Şi acolo, în bordeiele acelea, tră-
cuvântul.
spună să-şi trebui ar rea chitanţa în original de la trezorerie, prin care făceam dovada
achitării taxei, lucru pe care l-am făcut, dar am fost
fără suflet...
E. TERENTE
1996, şi tot pentru aceeaşi cauză, a apărut un nou dosar
aceasta dosar 4671/1996, care însă a fost suspendat din
chitanţa în original de la trezorerie, prin care făceam dova-
al României, de unde mi s-a solicitat să trimit de urgenţă
m-a pus să fac o cerere de anulare către procurorul general
tea. Avocatul angajat de mine, în dosarul 15674/1996,
nu reflecta realita-
dosar la existentă expertiza căci vărul, ade-
elucideze să care judiciare, contraexpertize unei area efectu-
admis s-a mi Nu abuzivă. şi ireală ilegală, sentinţă o – 10341/1997 civilă sentinţa dat s-a care în 15674/1996, tului de moştenitor 1079/1983, pe care l-am prezentat în
tului de moştenitor 1079/1983, pe care l-am prezentat în
ciun teren, iar cel în cauză îmi aparţine, conform certifica-
nu ocup ni-
că declarat Am aparţine. nu-mi ce teren de tă buca-
o ocup că învinuit şi 5861/1995, dosarului conform
conform dosarului 5861/1995, şi învinuit că ocup o buca-
păcălit, menţinându-se sentinţa 10341/1997. Am încercat
fost am dar făcut, l-am care pe lucru taxei, achitării da
1996, şi tot pentru aceeaşi cauză, a apărut un nou dosar
de judecători şi avocaţi. Tot în
numai cunoscute motive aceasta dosar 4671/1996, care însă a fost suspendat din
chemat din nou în judecată, pentru aceeaşi cauză, de data
fost am 1996 În 1091/1995. hotărârea emis S-a instanţă. gata de atac. În timp ce girofarele
naţi ce s-ar întâmpla când o astfel
imagi-
vă să Încercaţi rateuri. fără
rotiţă, fiecare cu rostul ei. Un an-
imaginaţi fiecare
vă să Încercaţi grenaj perfect, bine întreţinut, când
„Aceste lucruri sunt reale
şi nu inventate de mine”
În anul 1999, am fost chemat din nou în instanţă,
comuna Stăneşti, satul Stăneşti, judeţul Gorj, cu res-
În anul 1995, am fost citat la Judecătoria Târgu-Jiu,
nedreptate crasă pe care o suport de mai mulţi ani.
o depăşesc să ajutaţi mă să şi adevărului prisma prin analizaţi le să rânduri, aceste atenţiei supun vă pect Robul lui Dumnezeu, Constantin I. Buliga, din
ca dracul de tămâie şi ţinându-se în braţe unii pe alţii.
bunăvoinţă. Sunt convins că mai exist şi oameni ade-
exista ar dacă verifica pot se care dureroase, reale, văraţi, cu credinţă în Dumnezeu. Aşa să ne ajute
Dumnezeu!
chiar la Primăria comunei Stăneşti, dar degeaba.
adrese la Parchetul general de pe lângă Curtea
în audienţă; am trimis trei
şi fost am unii la tiţiei, tul, judecătorul mai fiind cumnat şi cu prefectul de la
reclaman-
cu lor relaţiile Constantin Buliga
care admitea acţiunea din
Judecătorii cei „indepen-
15674/1996.
dosar
denţi” au ales sentinţa cea
la prefecţii judeţului Gorj, la Consiliul judeţean şi
poporului;
Avocatul la una şi României Parlamentul mai, un adevărat commandou al
ce specială, trupă o sunt Parcă Supremă de Justiţie; două adrese la guvernele
României din anii 2000 şi 2002; două adrese la preşe-
pe treptele din spate ale maşinii,
încremeniţi
cartier în Apar nopţii.
dinţii ţării, la care am fost şi în audienţă; o scrisoare la
Oare să nu fi priceput aceştia că sunt moştenitor, con-
De atunci, mi-am căutat dreptatea la miniştrii jus-
şi plămânii.
care am apelat m-am convins că sunt mincinoşi, ipocriţi,
afectată grav şi sănătatea.Toţi la cei
fiindu-mi locuinţă, mafioţi care denaturează adevărul, ferindu-se de realitate
ipocriţi,
mincinoşi, sunt că convins m-am apelat am care
dreaptă am fost deposedat de acest teren pe care e constru-
ne-
sentinţă printr-o iar moştenire, de certificatului form
ită casa bătrânească, fiind sechestrat în propria-mi
Cele ce vă scriu nu sunt pur imaginaţie, ci lucruri
străzile pustii.
Trebuie să ne gândim că e o
rie zburătoare. Este un echipaj ano-
nim care în fiecare seară ne ridică
îşi rostogolesc luminile pe deasu-
pra capetelor, de parcă ar fi o farfu-
Cine se mai gândeşte şi la ei?
deloc.. chiar sau puţin mai scrie se gunoiul lăsând containerele goale.
simpli, care fac parte totuşi din ma-
Oameni
jos. pe şi mătură Chiar
rele angrenaj al Cetăţii. Despre ei
viaţa merge înainte fără poticneli,
rotiţă, fiecare cu rostul ei. Un an-
de rotiţă ar plezni, rupându-i-se
Reîntorcându-ne la gunoierii
zimţii. chiar sau axul
care bântuie prin cartier. Trebuie
plătită şi nici condiţiile de lucru pe
bine de îndeajuns nu poate alta,
muncă de noapte mai grea, în timp
pe alocuri, rulând somnambul pe
tomberon cu roţile uzate, strâmb
se. Mai vezi pe ici, pe colea câte un
progre-
ce ştie cine făcut a nu încă atât de bune. Tehnica în domeniu
chei această tabletă, că maşina
în-
să apucat n-am Nici Gata.
pe treptele metalice, sobri, ca şi
poate la acea farfurie zburătoare
visând
griji, fără dormim noi ce
noapte, grăbiţi, care apar şi dispar
de
gospodari aceşti pe preţuim să-i
şi trebuie să ne gândim că, fără ei,
ei de nevoie Avem năluci. nişte ca
pestilenţiale ne-ar invada ferestrele
s-ar poticni, scrâşnind din toate în-
angrenaj
marele dat, moment un la
cheieturile, în timp ce mirosurile
când ar da onorul cartierului pe ju-
Ionel MOŞU
adormit...
mătate pleacă mai departe, fornăind ca un
dinozaur somnoros ce-şi mai dez-
morţeşte oasele, în timp ce ei stau
Stimată Redacţie,
Vin gunoierii!
starea de grotă
Târgu-Jiu, 2005, şi „Dreptatea şi adevărul” – Editura
Măiastra, Târgu-Jiu, 2007. În prezent are în lucru şi un
La cei 73 de ani, fiind un ţăran umblat prin lume, de
prin părţile Stăneştilor, urmărit de toate vitregiile trăite,
De mai bine de 15 ani, s-a trezit târât într-un proces
bizar, prizonier în hăţişul justiţiei, asemeni unei pânze
trăite într-un anonimat inconfundabil, prin care gheara
timpului şi-a lăsat dâre prea dureroase.
Despre autorul acestei scrisori (din care publicăm câteva
fragmente), ar fi multe de spus. Mult prea multe,
Dracu, de care e plin pământul.
Strigătul lui e tot mai stins, sufocat de atâta nedreptate,
bolnav, încât, uneori, aşa cum mărturiseşte,
este încercat de gândul că până şi Dumnezeu i-a întors
spatele... ( P. Maxim)

Viaa în Gorj • joi, 18-24 iunie 2009 • 7
COMUNITATE
Ce mai fac primarii Gorjului
Primarul din Bâlteni, Vasile Vlăduleanu, pare să nu simtă criza financiară.
După cum ne spune…”criza financiară nu se regăseşte la Bâlteni decât
în bugetul local şi în buzunarul cetăţenilor”. În rest…peste tot de-a lungul
şi de-a latul comunei se lucrează, ba la drumuri, ba la alimentarea cu apă…
Duminica trecută s-a pus piatra de temelie, în prezenţa Mitropolitului
Irineu al Olteniei, la construirea unei biserici ortodoxe noi în satul Moi, cu
hramul Sfinţilor Voievozi Mihail şi Gavril. Marea majoritate a lucrărilor sunt
realizate prin diverse proiecte de finanţare, aprobate prin programe guvernamentale.
Primăria Bîlteni încearcă să se folosească cât mai puţin de
banii bugetului local, care şi aşa sunt puţini.
Drum “greu” până la
Bâlteni
Cei care circulă frecvent cu ma-
şina pe drumul de la Rovinari la
Bâlteni, înjură întotdeauna printre
dinţi gropile şi semafoarele la care
trebuie să oprească destul de des
datorită lucrărilor la DN 67.
Primarul comunei Bâlteni spune că
“viteza de execuţie a lucrărilor pe
dar atunci când se va finaliza
proiectul de reabilitare, comuna
Bâlteni va avea un drum naţional
de talie europeană, asta însemnând:
şanţuri betonate, po-
duri betonate, alei pietonale,
drum european. De asemenea,
conform proiectului, toate utili-
tăţile (gaze, apă, curent) sunt
mutate din mijlocul drumului,
unde se aflau, cu până la 8 metri
spre proprietăţile cetăţenilor.
rentă niciodată. Proiectul de ali-
mentare cu apă pentru cele două
sate a fost finalizat în ianuarie
2007. De acest sistem beneficiază
în prezent 580 de gospodării.
Contorizarea consumului se face
cu apometre individuale, iar apa
este asigurată în permanenţă.
Locuitorii celorlalte trei sate care
aparţin tot comunei Bâlteni, din
Cocoreni, Peşteana şi Bâlteni, aş-
teaptă şi ei apa curentă, ca un semn
de civilizaţie şi confort.
Prin aceste 3 sate trece un sis-
tem de alimentare vechi de 38 de
ani, cu un grad de uzură de 70%,
iar din cele 5 foraje existente, doar
unul este activ, ceea ce înseamnă
că oamenii din cele trei sate au apă
la program. Odată cu punerea în
funcţiune a noului sistem de ali-
mentare cu apă, aproape 2000 de
proprietăţi vor beneficia de apă cu-
rentă 24 de ore din 24.
Pentru a informa o parte din ce-
tăţenii care ne-au sesizat fapul că va
fi folosită tot vechea reţea de ali-
mentare, l-am întrebat pe primarul
Vasile Vlăduleanu, care ne-a spus
că: ”toată instalaţia de distribuţie a
apei va fi nouă, din fibră policar-
bon, după standardele Uniunii
Europene. Acest proiect va însem-
na: 3 foraje noi, reabilitarea staţiei
şi bazinelor care au o capacitate de
2000 mc şi se află pe cotă dominan-
tă. Odată cu execuţia noului sistem
de alimentare şi ultima casă de pe
ultima uliţă din comună va avea apă
curentă în permanenţă.”
Punte pietonală peste
Jiu, în Cocoreni
În urmă cu doi ani, au înce-
put lucrările la o punte pietonală
peste Jiu, în zona satului
Cocoreni din comuna Bâlteni. În
2007 a fost primită şi prima
tranşă de finanţare pentru lucră-
rile la punte. Primarul crede că
datorită culorii politice pe care
o are, alta decât a celor care
controlau lucrarea în acea vre-
me, n-a mai văzut nici un ban. A
fost nevoit să o conserve până la
obţinerea, în continuare, a fi-
nanţării. Primarul Vasile
Vlăduleanu spune că a facut in-
tervenţii repetate la forurile
competente, de-a lungul celor 2
ani care au trecut de la începe-
rea lucrării, pentru a obţine din
nou fondurile. A doua tranşe de
finanţare a primit-o abia în urmă
cu două luni. Acum s-au apucat
de treabă şi speră ca lucrările să
fie finalizate în cel mai scurt
timp. Să fie într-un ceas bun!
Mihaela Oarfă
raza comunei este destul de mare,
iar dupa discuţiile avute cu reprezentanţii
firmei spaniole care lu-
crează la porţiunea de drum de pe
raza comunei, am convingerea că,
dacă nu până la sfârşitul acestui an,
în cel mai rău caz până în primăvara
anului viitor, lucrările vor fi finalizate”.
Cât despre nemulţumirile oamenilor
din comună, primarul
Vasile Vlăduleanu spune că a în-
cercat să fie un mediator între
firma FCC şi locuitorii din zonă.
Recunoaşte că în momentul actual
toată comuna este vraişte,
Până la terminarea lucrărilor,
ne-a spus primarul, lumea îndură…
sunt zile când datorită lucrărilor
oamenii nu au apă, nu au gaze,
dar… finalizarea lucrărilor contează
foarte mult pentru comunitatea
noastră.
ÎN COMUNA BÂLTENI
Reţeaua de alimentare
cu apă se extinde
Lipsa apei a fost una din proble-
mele prioritare ale comunei Bâlteni,
mai ales pentru satele Moi şi
Vlăduleni, unde nu a existat apă cu-

(1,1) -1- Viataingorj_08-09.indd 06.07.2008 11:36:05
8 • Viaa în Gorj • joi, 11-17 iunie 2009 Viaa în Gorj • joi, 18-24 iunie 2009 • 9
ACTUALITATE
La pas prin Târg...
TVR – televiziunea
pentru care plătim
taxa de două ori
În rândul abonaţilor TV există o
Atenţie, cad panourile!
O nenorocire poate să vină pe neaşteptate,
oricând, spune o vorbă din bătrâni. Uneori, ea
se poate manifesta şi ca o răbufnire în preajma
noastră, ca să luăm aminte şi să îndreptăm o
anume stare de lucruri care ne poate pune viaţa
în pericol. Pe marile şantiere din ţară acestea se
numesc măsuri de protecţia muncii. Ştim bine
cazurile petrecute mai recent în Bucureşti: pră-
buşiri de ziduri, de pasarele sau malurile unor
şanţuri mai adânci. Toate s-au soldat cu victime
umane.
Mai rar se întâmplă ca astfel de lucruri
să-i prevină pe cei din jur cu câte un aver-
tisment, mai ales cei care lucrează în astfel
de zone. Aşa s-a petrecut sâmbătă, 13 iunie
a.c., către prânz, în plin centrul municipiu-
lui Târgu-Jiu, în faţa Teatrului „Elvira
Godeanu”, când mai multe panouri metali-
M-am întrebat de multe ori dacă Biroul de
relaţii cu publicul din cadrul Direcţiei de
Telecomunicaţii Gorj – aşa cum scrie pe para-
fa pentru corespondenţă, sau ROMTELECOM
SA – aşa cum scrie pe factură, îşi mai are rostul
să funcţioneze aici, şi am ajuns la conclu-
zia că nu. De ce? Am fost abonatul telefonic
fidel al acestei instituţii timp de mai mulţi ani,
achitându-mi la zi facturile, lună de lună. Anul
trecut, abonându-mă şi la altă societate, mulţumit
de serviciile acesteia, fiind şi mai iefti-
ne, am renunţat la serviciile ROMTELECOM
(cu cererea nr. 230/871 din 30.09.2008. Ei
bine, de la această dată, acest ROMTELECOM
este debitor, având să-mi restituie nişte bănuţi
pentru unele servicii de care semnatarul aces-
tor rânduri nu numai că nu a beneficiat, dar a
ajuns să cunoască şi unele handicapuri (lipsuri),
din cauza unei birocraţii crase, care um-
bresc într-un fel sau altul prestigiul instituţiei.
„Uite banii - cotul şi
pişcotul!”
Imediat, în ziua următoare, mi s-a pus
la dispoziţie un formular tip, prin care să
ce ce împrejmuiesc şantierul au fost culcate
la pământ de vânt.
În câteva minute, muncitorii de pe şantier le-
au ridicat la loc, liniştiţi, neasigurându-le în niciun
fel, ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Din feri-
cire, incidentul nu s-a soldat cu niciun eveniment,
cei câţiva trecători alegându-se doar cu spaima.
Starea de anormalitate
a unor apucături
Pe drept cuvânt, românii şi-au câştigat faima
de a fi inventivi. Lucrurile bune sunt dem-
ne de toată lauda, însă în cazul de faţă, fiind
vorba de un aspect negativ, nu înţelegem un
lucru. Mulţi cetăţeni nu folosesc coşurile
pentru hârtii, amplasate la vedere pe stâlpii
metalici, venindu-le mai uşor să arunce hârtiile
în cutiile pentru ziarele oferite gratuit citi-
torilor de unele redacţii. Alţii, mai ingenioşi,
aleg modalitatea de restituire a banilor,
bifând căsuţa din dreptul celei „prin man-
dat poştal”.
Am aşteptat eu mult şi bine. Nu am pri-
mit niciun mandat. În schimb, cu data de
14.10.2008, mi-a fost emisă o nouă factură
în care totalul de plată, operat de data aceas-
ta cu minus, trebuia să se facă până la
05.11.2008. Mi-am zis că aşa trebuie, să aş-
tept până la 05.11. Mai mult, când apărea
poştaşul în cartierul nostru, începusem să
mă uit la el altfel, însă el se făcea că nici nu
mă cunoaşte. Am tăcut şi am aşteptat. Cu
data de 14.11.2008, am găsit în cutia poştală
o nouă factură, cu aceeaşi sumă, pe care se
menţiona că totalul de plată se va restitui
până la 08.12.2008. Nici de data asta nu m-a
băgat în seamă poştaşul, dar nici
ROMTELECOM-ul! Nu era chestia de bani,
că nu stam eu în acei bani, dar mă surprin-
dea noul chip al acestei instituţii pe care
mi-l dezvăluiau chiar salariatele ei. Şi m-am
lăsat antrenat în acest joc ciudat: uite banii
– cotul şi pişcotul!
Cu data de 14.12.2008, primeam o
nouă factură, cu acelaşi sold precedent, la
depun hârtiile chiar în nişele stâlpilor care nu
au capace de protecţie, existând şi pericolul
de electrocutare.
Din păcate însă, cei mai mulţi cetăţeni nu se
dezbară de vechiul obicei, chiar dacă au ajuns şi
în Uniunea Europeană, preferând să arunce hâr-
tiile pe jos.
Ce-i de făcut? Ne-am obişnuit cu această
stare de anormalitate, când nimeni nu-i vede şi
nu se ia nici o măsură. Oare, pe cei care ar tre-
bui să-i vadă pe aceştia, la rândul lor nu-i vede
nimeni?
„Lanul de maci” de pe UCB
Târgu-Jiu
Într-una din zilele trecute, mă aflam îm-
preună cu prietenul meu mai mare Titu
Pânişoară, în parcul Tudor Vladimirescu,
unde se află şi statuia vrednicului comandir
de panduri ale cărui nume şi fapte Istoria le
păstrează la loc de cinste. La un moment
dat, nu am putut să mă abţin, exclamând
impresionat de frumuseţea fântânii artezie-
ne dar şi a florilor din preajmă. „Dar florile
de pe acoperişul Universităţii Constantin
Brâncuşi nu le vedeţi?!”, a exclamat dom-
nia-sa oarecum revoltat. Da, avea dreptate,
dovedind aceleaşi calităţi de primar şi mai
ales agerimea ochilor, obişnuit să vegheze
cu aceeaşi dragoste şi dăruire asupra oraşului
care i-a rămas în suflet ca o tainică pe-
cete a neuitatelor vârste trăite împreună.
Aripa cea nouă, făcută în continuarea
Colegiului Naţional „Tudor Vladimirescu”,
din str. Geneva, avea acoperişul roşu de...
rugină.
Să nu se spună că nu sunt bani, atâta
timp cât aceştia constituie mărul discordiei
în universitate, lucruri relatate cu lux de
amănunte şi de presa locală.
Poate acest aspect va fi văzut şi de europar-
lamentarii noştri, din avion, când vor pleca la
Bruxelles.
O bancă cu... blazon
De mai mult timp, românii noştri, deţinători
de carduri, s-au obişnuit cu bancomatele la fel
de bine cum s-au obişnuit să arunce pe jos fluturaşii,
chitanţe rezultaţi în urma efectuării operaţiunilor
de plăţi. Foarte puţini însă, au obser-
vat caseta din plexi, fixată pe perete, aproape de
bancomat, în care se pot depune aceste hârtiuţe,
păstrând astfel curăţenia în faţa băncii.
Din păcate, credem că este un experiment
sau un proiect în fază de prototip, acesta fiind,
probabil, unicul exemplar de pe raza municipiului,
dacă nu ne înşelăm. Poate se va extin-
de, poate nu, având în vedere numărul tot mai
mare al băncilor dar şi al bancomatelor de pe
raza oraşului.
Or fi, cei din conducerea băncilor, preocu-
paţi de operaţiunile bancare, dar şi aceste mici
lucruri, atât de obişnuite în Uniunea Europeană,
merg la sufletul posesorilor de carduri, în semn
de respect pentru ei, convinşi că... au făcut ale-
gerea cea mai bună.
Peşte de o calitate îndoielnică
Chiar dacă preţurile sunt destul de pipe-
rate, omul de rând tot nu renunţă la o coadă
de peşte tăvălită bine prin mujdei şi cu mă-
măliguţă, măcar de poftă, la care merge şi un
vin bun. Dar ce te faci cu calitatea acestuia?
Numai văzându-l în galantare uscat, galben
de atâta stat şi descongelat şi iar congelat, de
o culoare mai vineţie, mânjit cu sânge coa-
gulat, îţi piere pofta de a mai mânca aşa
ceva. Singurii care nu-şi fac probleme sunt
ţăranii care vin prin Târg şi cumpără câteva
kilograme de peşte, ca să nu meargă acasă
cu mâna goală. Se vede treaba că stomacul
lor este mai rezistent decât cel al orăşenilor.
Când ROMTELECOM îşi schimbă numai părul...
al cărei subsol mi se făcea cunoscut că to-
talul de plată urma să se facă până la
05.01.2009. Au trecut şi sărbătorile de iar-
nă. Nimic. Ca într-un joc ciudat de şah la
care muta numai ROMTELECOM-ul, iar
eu priveam nedumerit aşteptând curios un
final spectaculos – lovitura de graţie. Cu
data de 14.01.2009, a fost emisă o nouă
factură, cu aceeaşi menţiune la subsol: to-
tal de plată până la 05.02.2009.
După cum am băgat de seamă, începusem
să fac colecţie de facturi, fiecare având şi anexa
la ele, prin care se menţionau: abonamentele
servicii de telefonie – voce special şi redu-
ceri – voce special, de care beneficiasem pe
perioadele aferente, toate cu minus...
Roboţeii de la relaţii cu
publicul
Sătul de această bătaie de joc, mi-am
luat inima în dinţi şi m-am prezentat la acest
aşa-zis birou de relaţii cu publicul. De data
aceasta era altă funcţionară. „Dar nu au trecut
cele trei luni de când aţi depus cere-
rea...”, a încercat ea să mă convingă. I-am
Dar toate galantarele de pe piaţă sunt burduşite
cu asemenea specimene vechi, respingătoare,
de o calitate îndoielnică, fără ca ni-
meni să le retragă de la vânzare. Poate este
de datoria OPC-ului să facă acest lucru şi a
altor factori de răspundere ai căror reprezen-
tanţi nu prea sunt văzuţi prin aceste locuri,
decât poate după cumpărături. Într-o zi, la
uşa din spate a unui astfel de magazin, o
vânzătoare ţinea cu mâna de o băiţă din tablă
galvanizată, puţin înclinată, în timp ce cu
mâna cealaltă amesteca peştele, hamzii, să
mai iasă gălbeneala din el, iar un bărbat mânuia
jetul de apă de la un furtun, dat la o pre-
siune mai mică, pentru a nu da cu peştele pe
jos. Când a fost dus din nou în magazin, oa-
menii s-au aşezat la rând, convinşi că tocmai
se primise marfă proaspătă.
P. RĂDOI
spus că mai era puţin şi aveam să fac anul.
S-a uitat pe calculator şi mi-a dat dreptate.
„Trebuie să completaţi acest formular, prin
care să arătaţi cum vreţi să vi se restituie banii...”,
a încercat ea o nouă strategie de învăluire.
I-am spus că am depus şi acel formu-
lar chiar a doua zi, la colega dânsei. A
înţeles situaţia, care pentru ea ar fi trebuit să
fie puţin jenantă. „E ca şi rezolvată”, m-a
asigurat ea, spunându-mi să merg liniştit.
Într-adevăr, am plecat mai liniştit. Şi acum
sunt tot liniştit, chiar dacă suntem în luna
iunie, iar ROMTELECOM-ul nu mai dă nici
un semn de viaţă. Nici măcar facturi nu-mi
mai trimite.
Sunt numai ochi şi urechi. Jocul continuă.
De data aceasta, nu ştiu de ce am această sen-
zaţie, bănuiesc că în joc se va prinde şi domnul
director. Dacă ştie să joace, dacă nu, nu este
nicio problemă.
Parcă îmi pare rău că m-am lipsit de servi-
ciile lor. Uneori, am impresia că la acel birou
de relaţii cu publicul lucrează nişte roboţei
puşi pe şotii, iar relaţia noastră a fost doar o
întâmplare de domeniul SF-ului...
Ion ŞOLDEA
mare nedumerire în ceea ce priveşte
achitarea facturilor Radio TV pe care
ţi le bagă pe gât SC CEZ Vânzare SA,
de data aceasta trimestrial, fără ca ni-
meni să dea vreo lămurire în acest
sens. Nici RCS/RDS SA, care e la doi
paşi de TVR, în Bucureşti, nici altci-
neva. Toţi tac mâlc, fiindcă figura încă
le mai ţine – adică abonaţii TV să plă-
tească de două ori acelaşi abonament,
chiar dacă nu prea urmăresc progra-
mele TVR (1-2-3 etc.).
Cetăţenii au mai sesizat pe la toţi
sfinţii despre această înşelătorie, însă
în zadar, dovedindu-se că şi acei sfinţi
erau şi orbi şi surzi şi muţi. Unii chiar
au avansat ideea ca Televiziunea locală
prin cablu să scoată din pachetele sale
programele posturilor TVR sau, în cel
mai rău caz, să trateze cu TVR pentru a
lămuri această problemă, pentru a-şi
proteja, într-un fel, abonaţii prin cablu.
Dar, se pare că toată lumea preferă să
adopte poziţia sfinţilor...
Dacă până acum pe verso-ul factu-
rii Radio TV ni se adresa tot SC CEZ
Vânzare SA, cu formula de politeţe
„stimate client”, lămurindu-ne pe
toată pagina cum stau lucrurile pri-
vind distribuţia energiei electrice,
iată că mai nou, luând seama că una
spune pe factură şi alta pe verso, ace-
laşi CEZ revine cu o schimbare de
decor, în următoarea factură, referindu-se
la unele aspecte privind moda-
litatea de facturare-încasare a taxei
Radio TV. Se face referire la nişte
legi şi articole (de alte legi), legându-
se de domiciliul abonatului, cât şi de
celelalte locuinţe, în situaţia că nu
deţine receptor radio/tv şi la acestea,
abonatul putând să dea o declaraţie
pe propria răspundere etc.,etc. Deci,
nimic concret din ce ne doare pe noi.
Ca, în final, ultima frază să ne taie
respiraţia: Important: Dacă un client
beneficiază de serviciile unui furnizor
de cablu TV, televiziune digitală (an-
tenă satelit) sau posedă alte mijloace
de recepţie, nu înseamnă că va fi scutit
de la plata acestei taxe. Cazurile de
scutire la plata taxei R-TV sunt cele
prezentate mai sus. Punct. Şi trimit la
articolele de lege de mai sus. Adică tot
aşa cum îşi doresc ei, să se învârtă precum
câinele în jurul cozii. O taxă ve-
che, de pe vremea Împuşcatului, când
era o singură televiziune.
Drept care abonaţii la cablu se întreabă
nedumeriţi: ce servicii ne ofe-
ră acest CEZ? – sau cine se ascunde
în spatele lui? Oare şi RCS/RDS SA
suportă aceste taxe? De ce CEZ adu-
ce la cunoştinţa abonaţilor asemenea
aspecte aberante şi nu Societatea
Română de Televiziune care are cu
CEZ doar un contract de mandat? Ce
ne-am face dacă toate televiziunile
ne-ar percepe asemenea taxe?
Încurcate mai sunt căile Tale,
Doamne!
Viorel POPESCU, Târgu-Jiu

10 • Viaa în Gorj • joi, 18-24 iunie 2009
EXCLUSIV
„Mi-aş fi dorit să fiu invitat
mai des în Târgu Jiu”
Absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi
Cinematografică I.L.Caragiale, în 1975-clasa profesorului
Octavian Cotescu, cu media 10, urcă pe scenele unor
prestigioase teatre din ţară, susţine numeroase turnee
în ţări din lumea întreagă, regizează piese de teatru,
pictează, caricaturizează viaţa şi mai nou, face şi film. Îi
rostesc numele cu admiraţie şi mândrie. Admiraţie pentru
tot ce reprezintă şi mândrie pentru că genialul Horaţiu
Mălăele e gorjean. Acesta este Horaţiu Mălăele, un artist
complet şi complex, un titan al scenei româneşti.
R.- Fiecare dintre noi alegem, în viaţă,
un drum sau altul şi datorită părin-
ţilor noştri. Spuneţi în cartea
„HORAŢIU despre MĂLĂELE”, că singura
legătură, a părinţilor cu arta, sunteţi
dumneavoastră şi totuşi...
- Tatăl meu a fost un om extrem de lu-
dic. Mama mea este o femeie deşteaptă,
foarte puternică, cu mult umor. Am avut
părinţi extrem de hazoşi, nişte oameni
care şi-au sărbătorit viaţa într-un fel unic
şi s-ar putea, ca bucuria lor şi umorul
care i-a însoţit să fi fost moştenit nu numai
de mine, ci şi de copiii mei.
R.- Sunteţi în Bucureşti din 1971, aşadar
de aproape 38 de ani, timp în care aţi
urcat neîntrerupt pe culmile succesului. În
toate interviurile pe care le-am citit şi în
cartea dumneavoastră „HORAŢIU despre
MĂLĂELE”, vorbiţi cu mare căldură despre
Gorjul natal, despre Târgu–Jiul magne-
tic şi nostalgic. Mai există într-adevăr şi azi
netăiat cordonul ombilical între dumneavoastră
şi meleagurile acestea minunate?
- Există şi nu există, din păcate. Dorinţa
mea e, ca de câte ori pot, să vin la Târgu
Jiu; dar viaţa a făcut în aşa fel încât să mă
întorc acolo foarte rar şi, uneori, inexplicabil.
Am avut expoziţii de caricatură, gra-
fică şi chiar pictură, pe care, le-am plimbat
în ţară şi de foarte multe ori în străinătate:
Los Angeles, Buenos Aires, Paris sau
Londra, dar niciodată Târgu Jiu. Mi-aş fi
dorit să fi fost invitat în „Târgu Jiul meu
natal şi nostalgic” de care vorbiţi, mai des.
Acum sper ca lucrurile să se fi schimbat.
Sunt mulţi gospodari la primărie, care vor
să facă treabă şi care ar putea ţine deschisă
poarta culturii.
R.- Deşi aţi venit în Bucureşti pentru admiterea
la Arte Plastice, aţi reuşit să fiţi ad-
mis, din prima la IATC, unde, să reuşeşti
după după patru – cinci încercări, era un
caz fericit. V-aţi dat seama în acel moment,
că ce vi se înâmplă nu e lucru curat, cum ar
veni că sunteţi bântuit de geniu?Aţi făcut o
alegere bună?
- Cred că am ales bine, pentru că dacă
făceam pictură, în nici un caz nu eram ac-
torul care sunt şi poate nici pictorul şi nici
graficianul care sunt, una a sprijinit-o pe
cealaltă şi parerea mea e că a fost o căsăto-
rie fericită. Faptul că am luat de prima oară
s-a datorat şi norocului. Norocul meu însemnând
Octavian Cotescu, care a fost pro-
fesorul meu şi care a îngăduit unui copil
naiv şi nepregătit, să pătrundă în cetatea
Teatrului, spre fericirea sau nefericirea
dumneavoastră.
R.- Coborând pe firul istoriei, vreau să
vă rog să-mi vorbiţi despre şcoală, despre
Liceul Tudor Vladimirescu în special, pe
care l-ati ,,terminat” şi la propriu şi la figu-
rat. La propriu e clar, adică l-aţi absolvit, iar
la figurat fiindcă l-am urmat şi eu, după
ceva vreme şi „legendele” trecerii dumneavoastră
pe aici erau încă vii. Păstraţi legătura
cu colegii de generaţie?
- Păstrez legătura cu foarte mulţi colegi şi
merg cu mare drag la întâlnirile cu ei. Viaţa la
liceu a fost fantastică. Atunci m-am născut.
Acceptând sau refuzând propunerile învăţă-
torilor mei. Refuzul ăsta a fost consemnat şi
în exmatriculările mele, extrem de multe şi
bine numărate. A fost uimitor pentru că aici
am întâlnit oameni noi, pentru că am avut şi
profesori buni, profesori deştepţi, pentru că
am avut şi profesori mai puţin deştepţi, pen-
tru că n-am avut profesori, avându-i. Atunci
mi-am dat seama că rostul meu s-ar putea să
nu fie într-un sistem impus, într-un sistem
cartezian, într-un sistem al umilinţei, cum
încă se mai practica în momentul acela, ci
alături sau aiurea. A fost momentul revelaţiei,
al naşterii mele. Aşa cum spuneam mai la
deal, în sistemul ăsta existau, totuşi, nişte oa-
meni care vedeau altfel viaţa, nişte oameni
mândri, nişte oameni deştepti, nişte oameni
curaţi. Unul dintre ei a fost şi este diriginta
mea, Doamna Felicia Iliescu, pe care am să o
pomenesc de câte ori va fi cazul, pentru că
niciodată, în acel sistem uleios, greoi şi de
multe ori imposibil, nu aş fi putut înota fără
ajutorul acestei femei. Ea fost zâna mea bună
şi omul care a bănuit că aş putea face altceva
decât doreau, cu ajutorul unui rigid-program
pedagogic, ceilalţi profesori de la mine.
La şcoala generala nr 3, o şcoală frumoa-
să şi înălţătoare, am
întâlnit un director
generos şi bun, Dl
Micu, şi nu numai...
Aici am ajuns în cla-
sa a II-a, venind de
la o alta şcoală,
unde primisem sin-
gurul premiul II,
când toată lumea
luase premiul I,
pentru ca dese-
nam
foarte
prost. Aici am
dat de învăţă-
torul sufletului meu, Nicu Gherghe, care m-a
învăţat să desenez. Datorită sus-pomeniţilor
sunt ceea ce sunt, bun sau rău.
R.- Cei doi băieţi Ion-Bogdan şi Cristian,
„preţul eternităţii” aşa cum îi descrieţi în
carte, vă urmează în profesie. Scorul deve-
nind 3-1 în favoarea artei, în detrimentul
disciplinelor exacte -a Ciberneticii- pe care
a urmat-o soţia. Cât de mândru sunteţi de
asta?
- Unul a terminat, celalalt urmează re-
gia de film. Nu-mi dau seama dacă vor
face sau nu regie de film. Acum vremurile
sunt ciudate, concurenţa atroce, opţiu-
nile multiple.
R.- Astăzi, ca să vă citez, „sunteţi cocoţat
foarte sus”, aveţi succes, sunteţi iubit, aveţi
probabil mulţi prieteni şi tot probabil, mulţi
duşmani, dar câtă muncă stă în spatele
acestor succese?
- Enorm de multă muncă. Numai un
om naiv, un om, iertaţi-mă, prost, poate
să minimalizeze meseria de actor. Foarte
puţină lume ştie cât se lucrează pentru a
scoate la lumină un spectacol, cât de mult
munceşte o trupă, înţelegând efortul conjugat
al tuturor departamentelor sincre-
tice care compun un spectacol: actori,
lumini, coregrafie, muzică, costume, de-
cor, etc...
R.- Sunteţi cetăţean de onoare al muni-
cipiului Târgu Jiu, după o viaţă petrecută în
lumina reflectoarelor, vă mai emoţionează o
astfel de distincţie?
- M-am emoţionat foarte tare, încât de abia am
reuşit să spun câteva cuvinte, deşi-mi pregătisem
un discurs ditirambic. Înnobilarea cu un
asemenea titlu,
stârneşte o emo-
ţie dincolo de
bănuială.
R.-
Vă
muţumesc că
aţi
acceptat
să-mi răspun-
deţi la întrebări
şi vă rog să aş-
terneţi un gînd
pentru toţi gorje-
nii care vor citi
aceste rânduri.
- Să fie sănătoşi şi veseli, aşa cum am
spus şi în ultimul meu discurs la Târgu-Jiu,
când am luat un premiu „Elvira Godeanu”
sau mai pe şleau:
Ani frumoşi fără belele
Cu bani mulţi şi Mălăele.
A consemnat, Maria Băcescu

Viaa în Gorj • joi, 18-24 iunie 2009 • 11
CULTUR
RESTITUIRI
Mărturii despre
Târgul de altădată
Iată câteva crâmpeie din viaţa Târgului de altădată, aşternute
pe hârtie cu mulţi ani în urmă de dascălul gorjean
Romulus Dobroiu-Plopşor, care la acea vreme era elev, simţindu-se
atras de viaţa tumultoasă a cenaclului de atunci şi
mai ales de acei oameni minunaţi: prof. Stelian Sterescu,
învăţătorul Dumitru Tătăroiu, scriitorul medic Ilarie
Popescu, inspectorul şcolar Monu Nicolaescu şi cunoscutul
epigramist Alexandru Calotescu-Neicu. Foarte multe
dintre creaţiile lor au fost găzduite la acea vreme de publicaţia
„Gorjanul”, al cărei director şi apreciat om de cultură
era Jean Bărbulescu, însă la fel de multe s-au pierdut în
negura vremurilor şi a uitării. (Rose Tall)
Primul cenaclu literar din
micuţul Târgu-Jiu, orăşelul
uitat de lume
Dovezile concrete ce ne apropie de adevărul
uitat în negura vremii sunt următoarele
întâmplări din acea perioadă, în timpul anilor
1941-1942, când bravii noştri ostaşi au trecut
Prutul, redobândind pământul strămoşesc al
Basarabiei. În Gorjul nostru şi mai precis în
comuna Stăneşti, în câmpia acestei comune,
a luat naştere un aerodrom de aviaţie, unde a
poposit ca transferat aerodromul de la Tecuci.
Venirea tinerilor aviatori în Târgu-Jiu făcuse
ca majoritatea frumoaselor noastre fete gor-
jence să-şi uite iubirile autohtone, să-şi facă
din ochi rachete către cerul azuriu al noilor
iubiri. Prima victimă a pătimaşelor iubiri a
căzut chiar fiica profesorului meu de mate-
matică Victor Daimaca, care era „Mis Gorj”,
ca frumuseţe, frumoasa „Mia Daimaca”.
Mămicile fetelor noastre le certau că pantofiorii
lor se juliseră pe la vârf, deoarece rămă-
seseră cu ochii în nori şi de atâta dragoste nu
mai ştiau pe ce pământ călcau.
Acest eveniment a stârnit mâhnire în
sufletele tinerilor noştri, mai ales ale celor
sensibili sufleteşte. Şi ca drept răzbunare,
din ghemul de ghimpi al versurilor satirice
au ţâşnit în paginile vârstnicului şi mereu
tânărului ziar, publicaţia noastră de suflet
- „Gorjanul”, o serie de satire, epigrame,
parodii, în care umorul era împletit cu nostalgia
iubirilor trecătoare, şi totodată cu descrierea
moralităţii unor oameni. Alături de
aceste publicaţii zilnice, apăreau versuri
dedicate hărniciei şi dragostei de ţară.
Toate aceste publicaţii din „Gorjanul” nos-
tru simţeau nevoia unui cenaclu literar la
Târgu-Jiu. Iniţiativa cenaclului se datoreşte
neuitatului profesor de limba română
Stelian Sterescu, de la fostul liceu comerci-
al, prietenul tineretului, care îl adorau şi i
se adresau cu cel mai cald cuvânt sufletesc,
zicându-i toţi „Nenea Bică”. Acestei iniţiative
i se alătură nume de prestigiu, de oameni
ce au creat cu sensibilitatea lor sufletească
opere literare de neuitat, ce cântau
frumuseţea, tinereţea, hărnicia, gluma, tris-
teţea mediului nostru gorjenesc. Să-i luăm
pe rând pe toţi cei ce formau acest cenaclu.
Poetul volumului de poezii:”Cântece pen-
tru dimierii mei”, domnul învăţător
Dumitru Tătăroiu, poetul Jaleşului, cel mai
activ publicist al ziarului „Gorjanul” în
timpul acela. Versurile din volumul
„Cântece pentru dimierii mei”, ale lui ne-
nea Dumitru Tătăroiu, cântau vrednicia şi
inventivitatea, munca şi cinstea oamenilor
de pe Jaleş, Stolojeni, Câmpofeni şi Arcani.
Ei plecau cu carele sau călări pe cai, să
adune dimiile cetăţenilor până la Dunăre.
Pe baza cinstei ce se găsea pe atunci în ţara
noastră, cetăţenii cu dimia o încredinţau di-
mierilor pentru piuă, fără nicio chitanţă sau
act, şi pe încrederea ce o aveau unii în alţii.
Se legau prietenii de neuitat, de care azi am
avea nevoie în viitoarea economie de piaţă.
Versurile lui Dumitru Tătăroiu au rămas
nepieritoare pentru oamenii de pe Jaleş şi,
din păcate, în revista „Crinul satelor” nu
s-a spus nimic, în primul număr, despre
acest confrate mai mare al domnilor Gârdu
şi Cănăvoiu.
Concomitent, apare pe arena literară a
Gorjului domnul învăţător şi inspector şcolar,
autor de gramatică şi citire pentru şcoala pri-
mară, Nicolaescu Monu, din comuna
Stăneşti, ca un prozator deosebit, plin de farmec
şi umor fin, de nuanţă satirică, reprezen-
tate prin schiţe şi nuvele. Schiţa „Amanta cu
cei şapte răţoi” a provocat râsete până la la-
crimi spectatorilor la cenaclu, ce s-a ţinut în
sala teatrului „Căldăruşe” din Târgu-Jiu.
Alături de cei menţionaţi se mai adaugă poe-
tul doctor, tânăr pe atunci, Ilarie Popescu.
Poeziile doctorului Ilarie Popescu erau pline
de duioşie, compătimire, tristeţe. Asemenea
ca în „Moartea lui Samson” a lui Brătescu
Voineşti sau „Moartea căprioarei” a lui
Nicolae Labiş. Exemplu din poeziile despre
„Lăstunul şi rândunica”, unde arată durerea
dispariţiei uneia din perechi, tocmai în timpul
construirii cuibului.
Tot în acel timp, la o pagină deosebită a
ziarului nostru, apar epigramele cu suliţe
fine, ca replici între cei doi intimi prieteni:
domnul Cincinat Pavelescu şi boierul
Alexandru Calotescu-Neicu din comuna
Broştenii de Gorj. Alexandru Calotescu-
Neicu avea un modest volum de epigrame
denumit „Păsărel”. Era numele unui cal al
boierului, căruia i se da o îngrijire deosebită,
şi cu toate acestea nu lua în greutate, dând
prilejul domnului Cincinat Pavelescu ca în
epigramă să-l facă mârţoagă. Ca replică,
domnul Alexandru Calotescu-Neicu se lega
în epigramele dânsului de chelia domnului
Cincinat Pavelescu, spunând că: „Dacă i-ar
răsări măcar un fir de păr lui Pavelescu, i-ar
da Dumnezeu şi lui un dram de minte”.
Fiind copil de 16 ani în vremea aceea, ju-
cam în piese de teatru şi mai ales în comedii,
încât colegii m-au poreclit „Birlic”. În acel
timp, am făcut şi eu o poezioară cu denumirea
„Populară”, dedicată rudelor, vecinilor,
care au plecat la război, şi domnul prof.
Stelian Sterescu mi-a publicat-o pe prima pagină
a ziarului „Gorjanul”, cu numele şi pse-
udonimul Romulus Dobroiu-Birlic. În alt
număr al ziarului, mi s-au publicat două epi-
grame: una dedicată fetelor din Târgu-Jiu, şi
alta chiar iubitului meu profesor „Nenea
Bică”, pe care mi-o amintesc şi azi. Făcuse şi
dânsul epigrame fetelor din Târgu-Jiu, că era
şi dumnealui cavaler, dar şi la adresa aviato-
rilor. Şi epigrama mea, ca replică lui nenea
Bică, era aşa: Nenea Bică-n epigrame/ A vor-
bit de toţi, şi ce-i?/ N-ar fi avut mult succes/
De nu vorbea şi de femei!”
Toate aceste debuturi literare din Gorjanul
au format primul cenaclu literar din Târgu-
Jiu, cu membrii săi mai sus menţionaşi, adică:
prof. Stelian Sterescu, învăţătorul
Dumitru Tătăroiu, doctor Ilarie Popescu, inspector
şcolar Nicolaescu Monu, epigramis-
tul Alexandru Calotescu-Neicu şi elevul
Romulus Dobroiu-Birlic.
La acest cenaclu au participat şi doi artişti
ai Teatrului naţional din Craiova: Remus
Comăneanu, intim prieten al boierului
Alexandru Calotescu-Neicu, care a citit epi-
gramele dânsului, deoarece boierul era şi
scurt în vorbire. Marele artist al poporului
Remus Comăneanu, în închiderea cenaclului,
şi-a făcut monologul: „Coana Manda”, îm-
brăcat în costum de cucoană de mahala, care
a întrecut orice Chiriţă a lui Alecsandri sau
Vetă de a lui Caragiale. De altfel, doi artişti a
avut ţara noastră, care au jucat rol de femeie
de mahala: marele artist Iulian, de la Teatrul
naţional din Bucureşti, şi marele actor craiovean
Remus Comăneanu.
Cenaclul a fost încheiat de artistul
gorjean, tot de la Teatrul naţional
Craiova: Virgil Florescu, ce se afla con-
centrat ca militar la Regimentul 18
Dorobanţi din Târgu-Jiu. Domnia-sa a re-
citat, cu multă artă şi meşteşug, cele două
poezii de Vasile Militaru: „Focul dragos-
tei dintâi” şi fabula „Gura lumii”.
Toţi membrii acestui prestigios cenaclu
s-au dus în lumea umbrelor, pe drumuri fără
întoarcere, şi am rămas numai eu ca să-i pomenesc
spre aducere aminte...
Prof. Romulus Dobroiu-Plopşor

12 • Viaa în Gorj • joi, 18-24 iunie 2009
TINERET
“Mii de absolvenţi azi ne poartă
stima/Că au absolvit în Ecaterina”
Cu imnul Colegiului National
“Ecaterina Teodoroiu” şi imnul absolvenţilor
şi-a întâmpinat unul din
cele mai bune licee din Târgu-Jiu
elevii şi absolvenţii din acest an
şcolar, la festivităţile de premiere.
În curtea şcolii se băteau mirosuri
de flori, de bucurie pentru foştii
bobocii de clasa a IX-a şi bineân-
ţeles pregnantul miros de nostalgie
al eleviilor din an terminal, pe care
peste doar 3 zile îi aşteaptă bacalaureatul.
Festivitatea de premiere a celor
mai buni elevi a început în acest an
cu acordarea diplomelor speciale
pentru aceia care la olimpiadele şi
concursurile naţionale şi internaţio-
nale au ocupat locuri fruntaşe. De
asemenea, elevii sportivi ai liceului
au fost şi ei premiaţi şi felicitaţi
pentru numeroasele premii obţinute
la sporturile promovate de liceul
Ecaterina ca: voleiul. handbalul,
fotbalul şi tenisul de masă.
Elevii aflaţi în ultimul an de liceu
s-au despărtit cu greu de diriginţi,
profesori, clase si laboratoa-
re. Pentru ei clopoţelul a sunat
ultimă oară amintindu-le că peste
câteva zile îi aşteaptă al doilea greu
examen din viaţa lor, pe care toţi îşi
doresc să-l treacă cu note cât mai
mari, note care să îi ajute la admiterea
în facultăţi.
Ceremonia de predare simbolică
a cheii liceului de către reprezen-
tanţii claselor a XII-a le-a permis
acestora să adreseze calde mulţumiri
profesorilor care le-au îndrumat
paşii, şi să-şi exprime încrederea
într-un viitor plin de împliniri.
A fost momentul în care elevii claselor
a XII-a şi-au luat rămas bun
de la şcoala în care au crescut , au
învăţat şi au trăit o mulţime de ex-
perienţe. În acordurile grave şi
emoţionante ale imnului absolvenţilor
din Ecaterina proaspeţii absol-
venţi au lăsat pe seama colegilor lor
mai mici sarcina de a continua tra-
diţia de excelenţă a Colegiului
Naţional “Ecaterina Teodoroiu”.
Întrebând mai mulţi elevi din
anul patru spre ce facultăţi îşi îndreaptă
preferinţele se observă că
aceştia vor opta în număr foarte
mare spre Academia de
Poliţie”Alexandru Ioan Cuza” din
Bucureşti sau spre şcolile de subofiţeri.
Tot in topul preferinţelor ele-
vilor CNET se află şi facultăţile de
Drept din Bucuresti, Litere,
Jurnalistică şi o parte dintre ei îşi
doresc să continue cu profilul pe
care s-au axat, alegând facultăţile
cu profil real din Cluj, Timişoara
sau chiar Târgu-Jiu.
Nadina Cîrţînă
DISTRACŢII
DE VACANŢĂ?!
Bacul în linie dreaptă
Elevii care au promovat clasa
a XII-a pot susţine examenul de
bacalaureat în prima sesiune, pro-
gramată între 22 iunie şi 9 iulie
sau în a doua, între 17 august şi 3
septembrie.
Sesiunea începe cu probele
orale, programate astfel: 22-23 iu-
nie: limba şi literatura română
(proba A), 23-24 iunie: limba şi
literatura maternă (proba C) şi 24-
25 iunie: limba şi literatura mo-
dernă (proba B). Probele scrise/
practice se vor desfăşura după ur-
mătorul calendar: 26 iunie - limba
şi literatura română (proba A), 29
iunie - limba si literatura maternă
(proba C), 30 iunie - proba obliga-
torie a profilului (proba D), 1 iulie
- o probă la alegere din aria curriculară
corespunzătoare speciali-
zării (proba E - probă scrisă sau
practică), 2 iulie - o probă la alegere
dintre disciplinele din celelalte
arii curriculare corespunză-
toare specializării (proba F - probă
scrisă sau practică).
Prima afişare a rezultatelor de
la bacalaureat va avea loc în 5 iulie
(până la ora 16:00) şi va fi ur-
mată de depunerea contestaţiilor
(orele 16:00 - 20:00). În zilele de
7 şi 8 iulie vor fi soluţionate con-
testaţiile, iar în data de 9 iulie vor
fi afişate rezultatele finale.
Şi absolvenţii claselor
a VIII-a au emoţii
Absolvenţii clasei a VIII-a,
alături de părinţi şi asistaţi de diri-
ginţi, au la dispoziţie perioada 18-
25 iunie pentru completarea opţi-
unilor în fişele de înscriere în
clasa a IX-a, învăţământ liceal de
stat. Înscrierea se face fără exa-
men, pe baza mediei de admitere,
în care media generală obţinută la
tezele cu subiect unic şi media ge-
nerală de absolvire a claselor
V-VIII au o pondere de 50% fie-
care. Termenul limită până la care
poate fi efectuată prima etapă a
repartizării computerizate în învăţământul
liceal este 3 iulie, inclusiv.
Repartizarea se face în ordi-
nea descrescătoare a mediilor de
admitere şi în funcţie de opţiunile
candidaţilor, menţionate în fişa de
opţiuni.
A inceput şi anul acesta va-
canţa de vară, pe care toţi elevii o
aştepta în fiecare an, începând cu
15 septembrie. Mai exact, de ce
aşteptăm toţi această perioadă?
Poate pentru ca ne putem relaxa
în voie, după cursurile “extenuan-
te” din timpul anului şcolar, sau
pentru că ne putem bucura de toa-
te distracţiile pe care ni le oferă
oraşul nostru European, sau pen-
tru că putem vegeta liniştiţi stând
acasă în faţa calculatorului, sau a
televizorului, fără să ne mai obo-
sim măcar să mergem la şcoală,
unde facem acelaşi lucru, ascultându-i
mereu pe profesori cu in-
terminabilele lor monologuri? În
fiecare an, după prima săptămână
de vacanţă, tânjesc să evadez din
rutina care se instalează rapid şi
în perioada aceasta. Nu avem prea
multe variante: ştrand, terase, gră-
dina publică şi minunatul centru
în renovare. Dacă în timpul şcolii
aveam câte o portiţă spre cultură,
fiind deschisă stagiunea la Teatrul
În perioada vacanţei de vară,
majoritatea copiilor de la centrele
rezidule vor merge în propriile fa-
milii sau în familiile lărgite.
Pentru copiii care vor rămâne în
Centru se vor organiza excursii şi
tabere, în funcţie de fondurile de
care va dispune Direcţia Generală
de Asistenţă Socială şi Protectia
Copilului.
Copiilor cu rezultate deosebite
la învaţătură, în număr de 20, li se
asigură o vacanţă la mare.
Dramatic “Elvira Godeanu”,
acum nicio şansă. Stagiunea s-a
închis, la fel ca uşile cinematografului
“Victoria”. Deci, ce pu-
tem face timp de 3 luni, dacă nu
plecăm din oraş? Păi putem înce-
pe cu un lucru foarte simplu: să
înţelegem odată că dacă nu avem
o destinaţie clară unde să ne pe-
trecem minunata vacanţă de vară,
vom rămâne doar cu încă 3 luni
pierdute. Desigur, ne putem refu-
gia oricând în sala de lectură a
Bibliotecii Judeţene “Christian
Tell”. Dar haideţi să fim realişti.
Câţi dintre noi mai merg la bibli-
otecă pentru plăcerea lecturii? În
vacanţă sălile de lectură sunt mai
mereu goale. Iar ideea “E vacan-
ţă, de ce să citim?” s-a întipărit
deja mult prea adânc în minţile
tinerilor. Unii dintre noi s-au re-
semnat şi vor merge la ţară unde
vor scăpa de mirosul asfaltului
încins şi de aerul irespirabil de
“oraş”.
Maria-Alexandra Chiţu
Vacanţă şi pentru
copiii din centrele
reziduale
Directorul adjunct al
Directiei de Asistenţă Socială si
Protecţia Copilului Gorj, Ninela
Gruia, declară că în aceasta peri-
oadă “ urmează derularea unor
parteneriate cu celelalte Direcţii
Judeţene în vederea realizarii
unor schimburi de experienţă în-
tre copiii din diferite centre din
ţară, pentru ca fiecare dintre ei
să cunoască şi frumuseţile altui
judeţ al patriei”.
Maria Dan

MIC PUBLICITATE
GARSONIERE
- Str. Agriculturii, parter, 27 mp, p.f.g.,
convector, boiler, T
- Str. 23 August, 35-38 mp, CT, T, p.g.f.,
totul nou, modernizat, cabina dus
- Str. 23 August, 23-24 mp, CT, T, p.f.g.,
cabina dus, totul nou, modernizat
- Str. 23 August, et.2, fara imbunatatiri, boiler
- Str. Dacia, et.1, CT, T, AC, mobilata, utilata,
totul nou
- Str. Str. Macului, et.2, 29 mp, CT, T, p.f.g.,
tocaria noua, instalatiile noi, buc. Maobilata.
- Str. Hidrocentralei, et.2, 27 mp, CT, T, usa
metalica, varianta mobilata
- Str. M.C. Oancea, et.3, 30 mp, CT, p.f.g.
- Str. Constructorilor, et.1, 27 mp, bacon
inchis in cornier, boiler, fara imbunatatiri
- Str. Constructorilor, et.2, mobilata, utilata,
boiler, p.f.g.
- Str. Lotrului, et.4, boiler, convector, fara
imbunatatiri
- Str. Confederatiei, et.1, 30 mp, T (buc.),
balcon inchis in cornier
- Str. Hidrocentralei, et.1, 27 mp, CT, T,
p.f.g., buc. mobilata.
- Str. Lotrului, parter, 33 mp, multiple imbunatatiri
- Str. Dacia, parter, boiler, convector
- Str. Victoria, et.1, 20 mp, boiler electric
- Str. Hidrocentralei, et.1, CT, T, mobilat,
p.f.g, izolatie ext. si int.
- Str. Constroctorilor, et.2, 27 mp
- Str. Lotrului, CT, T, p.f.g., totul nou, buc.
pe balcon
- Str. M.C.Oancea, parter, CT, T, p.f.g., 30mp
- Str. Garofitei, parter, 30 mp, multiple
imbunatatiri
- Str. Constructorilor, fara imbunatatiri
- Str. 23 August, et.2, convector, boiler, T,
- Str. Lotrului, parter, p..f.g., T, 30 mp
- Str. Revolutiei, et.1, CT, T, AC, p.f.g.
- Str. Dacia, et.3, CT, T, p.f.g.
- Str. Comuna din Paris, et.4, fara imbunatatiri,
acoperis
- Str. Constructorilor, et.2, f.g., boiler, convector,
usi schimbate
- Str. M. C. Oancea, parter, CT, T, p.g.f., imbunatatiri
- Str.Zambilelor,et.3,CT, T,p.f.g.
- Str. Al. Plopilor, et.9, fara imbunatatiri
- Str. Victoria Centru, et.1, multiple imbunatatiri
- Str. M.C. Oancea , et.1, T, CT, g.f.p., usi
schimbate, mobilata, utilata
- Str. Zambilelor, et.3, CT, bucataria unita
cu balconul
- Str. Lotrului, et.3, 36 mp, multiple imbunnatatiri
- Str. Plopilor, et.10, CT, T, AC, multiple
imbunatatiri
- Str. Comuna din Paris, et.3, 27 mp, acoperis,
p+g, boiler.
- Str. Comuna din Paris, parter, CT, T, p.f.g.
- Str. Comuna din Paris, et.4, acoperi, 35 mp
- Str. Zambilelor, et.1, fara imbunatatiri
- Str. Revolutiei, et.4, convector, boiler,
AC., termopan.
- Str. Macului, et.2, centrala, p+g+f, instalatie
sanitara noua, termopan.
- Str. Constructorilor, et.4, boiler, convector,
termopan, hidroizolatie.
CONFORT II
- Str. Mioritei, et.1, boiler, convector, p.f.g.
- Str. Olari, et.4, convector, boiler, hidroizolatie,
termopan, boiler eletric.
- Str. Lotrului, et.4, acoperis, izolatie, boiler,
usa metalica, bucatarie si baie
- Str. Hidrocentralei, et.2, 22 mp, convector,
T, p.f.g.
- Str. N.Titulescu, et.5
- Str. Lotrului, parter, multiple imbunatatiri
- Str. Lotrului, et.1, p+g+f, termopan,
tocarie noua.
- Str. Lotrului, parter, convector.
- Str. Al. Teilor, et.2, T, f.g
- Str. Ale. Teilor, et.4, g+p+f.
- Str. Al. Teilor,et.3,boiler
- Str. Constructorilor,et.3,multiple imbunatatiri
- Str. Lotrului, et.4, g+f+p, termopan,
boiler, convector.
- Str. N.Titulescu, et.4, convector, boiler, g+f.
- Str. Lotrului, et.1, T, bucatarie, cabina
dus, boiler electric, p.f.g.
- Str. Constructorilor, et.2, T, p.f.g., 20 mp
ROVINARI – GARS CF I
- TG-CARBUNESTI, str. Padurea Macului,
et.2, CT, T, p.f.g., 30 mp
- Str. N.Titulescu, et.2, fara imbunatatiri
- Str. Aleea Scoli, et.3, termopan, p+g+f,
boiler electric.
- Str. Aleea Scoli, et.2, fara imbunatatiri.
ROVINARI – APARTAMENTE
- Str. Plopilor, et.1, semidec., 70 mp, CT, T,
p.f.g.
- Str. Muncii, et.1, ap. 2 cam., dec., balcon
inchis in cornier, CT, cadastru
- Str. Castanilor, et.2, ap., 2 cam., semidec.,
T, izolatie termica, cadastr
- Str. Tineretului, et.4, ap. 2 cam., semidec.,
67 mp, CT, T, totul nou, cadastru
- Str. Termocentralei, parter, ap. 3 cam.,
68 mp, CT, T, p.f.g., garaj, cadastru
- Str. Al. Parcului, parter, ap. 3 cam., 2 balcoane,
CT pe cupru
- Str. Florilor, et.1, ap. 3 cam., 70 mp, CT,
p..f.g., cadastru
- Str. Plopilor, et.1, ap.3 cam., semidec., 2
bai, T, convector, boiler.
APARTAMENTE
2 CAMERE
- Str. Agriculturii, et.1, semidec., CT, T<
p.f.g.
- Str. M.C.Oancea. parter, semidec., 52
mp, p.f.g., CT, T
- Str. Teilor, et.4, dec., 52 mp, CT, p.f.g,
ACCEPT PLATA IN 2 RATE
- Str. Unirii-Siret, et.7, 54 mp, dec., CT, T,
balcon inchis
- Str. C.Copusu, et.3, dec., CT, T, f.g.p., buc.
Pe balcon, dressing, usi schimbate
- str. Cerna, et.3, dec., 54 mp, CT, T, miniliving,
dresing, totul nou
- str. 1 Mai-Vest, parter, semidec., convector,
boiler , fără îmbun.
- str. Minerilor, et.4, nedec., p.f.g., izolaţie,
fără îmbun
- str. Gh. Bărboi, et.3, semidec., 50 mp,
boiler, balcon, p.f.g.
- Str. Slt.M.Cristian Oancea, semidec.,
et.3, p+g+f, centrala, termopan.
- Str. Dacia, et.1, dec., p+g+f, centrala,
termopan.
- Str. N. Titulescu, et.8, centrala, termopan.
- Str. 1 Dec. 1918, parter, dec., centrala,
termopan.
- Str. Izlaz, et.1, p+g+f, renovat complet.
- Str. Corneliu Coposu, parter, dec.,
p+g+f, centrală, termopan.
- Str. N. Titulescu, et.4, semidec., centrala,
p+g+f.
- Str. Grivita, et.2, semidec., centrala, p+f.
- Str. C. Brancusi, et.1, dec., g+f, centrala.
- Str. Minerilor, et.4, dec., acoperis, fara
imbunatatiri.
- Str. Termocentralei, parter, dec., toate
imbunatatirile, mobilat.
- Str. Grivita, parter, semidec., g+f+p,
termopan.
- Str. Ale. Teilor, et.2, nedec., g+f+, boiler,
convector.
- Str. N. Titulescu, et.3, semidec., centrala,
termopan.
- Str. Mioritei, parter, dec., p+g+f, centrala,
termopan.
- Str. Minerilor, et.4, nedec., boiler, convector,
usa metalica.
- Str. 1 Dec. 1918, parter, g+f+p, termopan,
centrala, AC.
- Str. Ghe. Barboi, parter, p+g+f, centrala,
termopan.
- Str. Uniri, et.1, semidec., g+f+p, centrala,
termopan.
- Str. Republici, et.3/3, semidec., fara imbunatatiri.
- Str. Brandusei, et.4, semidec., g+f+p,
acoperis, centrala.
- Str. Bicaz, parter, dec., garaj, boiler, convector.
- Str. 22 Dec. 1989, parter, g+f+p, centrala.
- Str. N. Titulescu, parter, dec., g+f+p,
centrala.
- Str. Republicii, et.3/3, semidec., p+f,
centrala.
- Str. Republicii, et.2, circular, fara imbunatatiri.
- Str. Energeticienilor, et.4, semidec., centrala,
p+g+f.
- Str. Corneliu Coposu, parter, g+f+p,
centrala.
- Str. Lotrului, parter, dec., centrala, g+f+p.
- Str. Grivita, parter, semidec., centrala, g+f+p.
- Str. Unirii, parter, dec., g+f.
- Str. Victoria (Dantex), et.1, dec., g+f+p,
termopan, centrala.
- Str. Unirii, et.4, semidec., centrala, termopan,
p+g+f.
- Str. Minerilor, et.4, semidec., p+g+f,
centrala, AC.
- Str. Republicii, et.2, nedec., g+f+p, centrala.
APARTAMENTE
3 CAMERE
- Str. Plopilor, et.2, semidec., fara imbunatatiri
- str. Republicii, et.2, multiple îmbun.,
tocărie si parchet lemn masiv
- str. Unirii, et.4, CT, T, p.f.g.
Viaa în Gorj • joi, 18-24 iunie 2009 • 13
- Str. Victoria, et.2, dec., 90 mp, p.f.g., accept
plata in 2 transee.
- Str. Traian, et.3, dec., 70 mp, CT, T .
- Str. Ana Ipatescu, et.1, CT, T, AC, p.f.g.,
instalatia sanitara noua, tocaria nuoa, usa
metalica.
- Str. Victoria, parter, living, CT, T, p.f.g.,
canalizare separata
- Str. Aleea Teilor, et.2, dec., CT, T, p.f.g.,
toate imbunatatirile
- Str. G-ral Christian Tell, et.4, dec., CT, T,
multiple imbunatatiri
- Str. A.I.Cuza, et.3, dec., 75 mp, 2 bai, utilat,
mobilat
- Str. V.Militaru, et.1, dec., 71 mp, CT, T,
g.f.p., izolatie exterioara
- Str. Traian, et.3
- Str. Revolutiei, parter, dec., 70 mp, 2 bai,
CT, T, balcon, izolatie
- Str. Zambilelor, et.2, dec., 67 mp, CT, T,
AC, g.f.p., mobilat, cadastru
- Str. 23 August, et.3, dec., multiple imbunatatiri,
2 bai.
- Str. Al. Teilor, dec., 75 mp, parter, p.f.,
centrala, cadastru
- Str. 1 Dec. 1918, et.3, multiple imbunatatiri,
2 bai, 2 balcoane, izolat
- Str. 23 August, et.3, toate imbunatatirile
- Str. N. Titulescu, semidec., 2 balcoane,
g+f, centrala.
- Str. Al. Vlahuta, et.5, dec., p+g+f, centrala.
- Str. Bld.Ec.Teodoroiu, et.1, g+f+p, centrala,
termopan. 3 balcoane.
- Str. Republicii, parter, semiec., fara imbunatatiri.
- Str. Zambilelor, et.3, dec., g+f, centrala.
- Str. Bicaz, dec., centrala, g+f.
- Str. Victoria (Bradului), et.2, centrala.
- Str. Castanilor, et.1, g+f, centrala.
- Str. Victoria (hotel gorj), et.1, g+f+p,
centrala, termopan.
- Str. Teilor, et.2, semidec., g+f+p, centrala,
termopan.
- Str. Ale. Fantani, et.3, p+g+f, centrala,
termopan, AC.
- Str. 22 Decembrie, et.4, dec, g+f+p,
centrala, termopan.
- Str. Olari, et.2, dec., g+f, centrala, termopan,
AC., balcon.
- Str. M.C Oancea, et.1, g+f+p, centrala,
termopan
- Str. C-tin Brancusi, et.4, dec., 2 balcoane,
centrala, imbunatatiri.
- Str. Castanilor, et.4, dec., 2 bai, centrala,
termopan.
- Str. Hidrocentralei, et.1, 2 bai, p+g+f,
centrala, termopan.
- Str. Agriculturii, et.1, semidec., p+g+f,
centrala, termopan.
- Str. Minerilor, et.2, dec., p+g+f, centrala,
termopan.
- Str. Plopilor, et.1, dec., p+f+g, centrala,
termopan.
- Str. Garofitei, parter,parchet, centrala,
usa metalica.
- Str. G-ral Tell,et.4, dec., acoperis, g+f,
termopan, centrala.
- Str. Plopilor, et.8, semidec., g+f+p, centrala,
termopan.
- Str. Energeticienilor, et.4, semidec.,
p+g+f, centrala.
- Str. N.Balcescu, et.4, semidec., centrala,
multiple imbunatatiri.
- Str. Brandusei, et.4, semidec., multiple
imbunatatiri.
- Str. Ale. Smardan, parter, dec., cenrala,
imbunatatiri.
- Str. 23 August, et.4, dec., 2 bai, 2 balcoane,
centrala.
- Str. C.Bucuresti, et.2, dec., 2 balcoane,
schimb cu ap.3-4 camere.
- Str. Ale. Plopilor, et.1, semidec., centrala,
g+f+p.
- Str. Ale. Fantanii, et.2, dec., centrala, 2
bai, balcon inchis.
- Str. Hidrocentralei, parter, semidec,
g+f+p, centrala, termopan.
- Str. Castanilor, et.4, dec., 2 bai, centrala,
termopan.
- Str. Hidrocentralei, et.1, 2 bai, p+g+f,
centrala, termopan.
APARTAMENTE
4 CAMERE
- Str. Gh. Barboi, et.4, CT, T, p.f.g., SCHIMB
CU CASA
- Str. Al. Vlahuta, toate, imbunatatirile, 2
AC, varianta mobilata
- Str. Al. Castanilor, parter, dec., 80 mp, CT,
T, p.f.g., izolatie interioara, cadastru
- Str. Victoria Centru, multiple imbunatatiri
- Str. Siretului, CT, 100 mp
- Str. Castanilor, parter, dec., 90 mp, multiple
imbunatatiri, modern
- Str. Iosif Keber, parter, 100 mp, T, CT, balcon,
multiple imbunatatiri
- Str. Victoria Centru, et.5, 2 bai, 2 balcoane,
CT, g.f. VEDERE BILATERALA, bolc pe cadre
(stalpi si grinzi)
- Str. Hidrocentralei, parter, 2 bai, dec., 77
mp, CT, izolatie, g.f.p.
- Str. Ale. Sf. Nicolae, et.3, centrala, termopan,
2 bai, g+f+p.
- Str. Victoria(centru), et.4, mansarda.
- Str. Bicaz(ACH), et.1, dec., boiler, convector,
acoperis.
- Str. B-dul Ec.Teodoroiu, parter, dec., 2
bai, centrala, imbunatatiri.
Terenuri
- Vând teren zona Avicola 5000 mp 2 (deschidere
35 m). Preţ negociabil. Relaţii la telefon
0722/399.225.
- Al. Mehedinti, t:1060 mp, d:15m, util
- Preajba, t:882 mp, d>18m, utilitati
- str. Prelungirea Ana Ipatescu, 1300 mp, d:16m
- str. intre str. Lotrului si Barajelor, t:12900
mp (3800 mp lacul)
- str. Prelungirea Panduri, t:550 mp d:25 m
- str. Prelungirea Panduri, t: 16 loturi a
500 mp d:23m, DS de 6m
Închirieri
- Închiriez spaţiu 100 mp cu toate utilităţile
(apă, gaze, centrală proprie, aer condiţionat,
grup sanitar, curent electric), zona
zero. Spaţiul se află la etajul I, deasupra barului
Eclipsa în clădirea cu SNLO. Relaţii la
telefon: 0766309306 sau la barul Eclipsa.
Pierderi
- S.C. OLSERVMIN S.R.L. Motru a pierdut şi
declară nulă factura fiscală nr.
5842760/31.08.2008
TALON DE MIC PUBLICITATE
2
Nume .......................................
Prenume ..................................
Seria C.I. ..................................
Telefon ................................................
18-24 iunie 2009
Semnătura: ..........................................
Text anunţ: ..............................................................................................
.................................................................................................................
.................................................................................................................
Talonul este valabil pentru o singură apariţie şi se depune la chioşcurile de
ziare sau la adresa redacţiei.

14 • Viaa în Gorj • joi, 18-24 iunie 2009
ZIG ZAG
Influenţa părintilor asupra copiilor în alegerea carierei
Fundamentul vieţii de familie îl constituie relaţiile afectuoase.
Pentru a „acţiona“ asupra adolescenţilor, părinţii mai au la dispoziţie
mijloacele economice şi punitive (pedepsele). Însă, acestea nu repre-
zintă strategii ideale. Modul în care noi actionăm este determinat de
emoţiile noastre.
Părinţii sunt într-o competiţie foarte severă pentru a câştiga aten-
tia copiilor lor şi încercările de a-i influenţa pe adolescenti sunt în
mod constant alterate de numeroasele mesaje care îi încurajează să
actioneze şi să gândească altfel decât ar vrea părinţii. Viaţa agitată şi
timpul limitat de care părinţii dispun fac şi mai dificil accesul la
această lume a adolescenţilor.
Contextul în care cresc adolescenţii este diferit de cel în care au
crescut părinţii, însă indiferent de aceasta, ei au nevoie de sprijinul şi
suportul acestora. Din perspectiva inteligenţei emotionale, părinţii ado-
lescenţilor trebuie să se ocupe de educarea lor în urmatoarele privinţe:
aprecierea, sentimentul de a fi iubit, preţuit şi luat în seamă; apartenen-
ţa - faptul de a face parte din grupuri sociale semnificative, de a se
maturiza prin intermediul diferitelor contacte şi relaţii; competenţa şi
încrederea, care vin din stăpânirea unor elemente de inteligenţa socială
şi emotională, necesare pentru a se descurca în societate, pentru a se
împotrivi tendinţelor nocive, pentru a discerne oportunităţile, pentru a
construi relaţii pozitive în familie şi în comunitate; contribuţia - sentimentul
că dincolo de propria persoană se află o lume mai vastă de re-
laţii, idealuri şi cauza de care suntem cu toţii legaţi.
Se ştie că orientarea profesională se realizează alături de scoală,
prin îndrumarea părinţilor, care oferă propriul model de reuşita în carieră,
exemple din anturajul familiei sau îşi proiecteaza la copii aspiraţi-
ile profesionale pe care ei înşişi nu au reuşit să le atingă. De multe ori,
această orientare nu corespunde aptitudinilor şi motivaţiilor copiilor şi
este o sursa de conflict între generaţii. Indiferent însa de tipul de orientare
asigurată de familie, copilul/tânărul ştie că va putea conta pe spri-
jinul moral şi mai ales financiar al părinţilor. În familie, alegerea unei
cariere pentru copil are întotdeauna o puternică încărcătură afectivă şi
constituie un factor de coeziune între membrii acesteia.
Orientarea este definită ca totalitatea activităţilor pedagogice,
psihologice, sociale şi medicale, care îl ajută pe tânăr să îsi dezvolte
liber propria personalitate. În orientarea elevilor trebuie ales, întotdeauna,
cel mai bun traseu şcolar şi profesional, în funcţie de aptitu-
dinile şi motivaţiile acestora.
Se ştie că deciziile adulţilor cu privire la urmarea anumitor filiere
de educaţie şi formare profesională au consecinţe aproape lineare
asupra celor profesionale şi domeniului de muncă în care vor activa.
Salată de cartofi copţi
Tăiaţi 1,5 cartofi noi nedecojiţi in ju-
mătăţi, curăţaţi 2 ardei graşi de seminţe şi
tăiaţii în fâşii subţiri. Încălziţi cuptorul la
220 grade C şi ungeţi o tavă cu ulei.
Aranjaţi cartofii, feliile de ardei si 8-10 că-
ţei de usturoi nedecojiţi în tavă şi turnaţi
ulei deasupra. Daca doriţi puteţi adăuga şi
felii de bacon.
Amestecaţi şi băgaţi la cuptor până când
cartofii capătă o culoare aurie. Scoateţi tava
1. Care e asemănarea între
politicieni şi porumbei?
Cât timp sunt jos, îţi mă-
nâncă din palmă, dar când
ajung sus, se cacă pe tine!
2. De ce atunci când vorbeşti
cu Dumnezeu se numeşte
rugăciune, iar când
vorbeşte Dumnezeu cu tine
se numeste schizofrenie?
3. Uniunea Europeană
vrea sa amendeze România
pentru cruzimea cu care taie
porcii de Crăciun. Pentru a
rezolva problema, geneticie-
nii romani au inventat porcul
EMO, care se taie singur.
4. Un vultur stă de câteva
ore degeaba pe o cracă.
Un iepure mic vine şi îl
întreabă:
- Pot sa stau şi eu ca tine,
Băuturi reci - Pina Colada
Într-un blender aproape plin cu gheaţă
adăugaţi o cană suc de ananas şi jumătate
cană rom. Pentru o Pina Colada Virgin în-
locuiţi romul cu cremă sau lapte de cocos.
Porniţi blenderul si lasăţi pană ce băutura
devine cremoasă.Puteţi decupa cu bucăţi
de ananas şi umbreluţe. Vacanţă la pahar !
BANCURI
Ezitările, incongruenţa sau lipsa de justificare a alegerilor în planul
aspiraţiilor, intereselor, capacităţilor şi aptitudinilor personale vor
avea aceleaşi tipuri de rezonanţă în planul dezvoltării carierei.
Adultul este „consecinţa” deciziilor din tinereţe (proprii sau in-
fluenţate de părinţi, prieteni, ambianţa socială). Desigur, acest lucru
este adevărat, dar nu în mod absolut, pentru că adultul este capabil de
învăţare, schimbare, adaptare, re-orientare. Toate aceste procese dau
conţinut şi importanţă serviciilor de consiliere şi orientarea carierei.
Faptul presupune, totodată, existenţa de specialişti, instituţii adecva-
te, susţinere financiară şi politici coerente în acest domeniu.
Implicarea tatilor in viata copiilor este determinanta. Impactul se re-
simte la nivelul sanatatii, comportamentului si capacitatii de invatare
a copilului. Cu cat relatia tata - copil este mai stransa, cu atat cei mici
se simt mai bine, chiar daca nu petrec multe ore zilnic impreuna.
Un rol important în procesul alegerii profesionale care condiţionează
mai târziu succesul şi satisfacţia la locul de muncă îl are autoaprecierea
obiectivă în urma autoanalizei prin formularea unor jude-
căţi de valoare cu privire la calităţile şi defectele personale. Măsura
obiectivităţii acesteia este dată de metodele utilizate, un bun exerciţiu
fiind confruntarea cu aprecierile altora despre propria persoană, cât şi
analiza rezultatelor obţinute în activitate.
Este demonstrat că a ţine cont de natura şi de înclinaţiile interioa-
re în alegerea meseriei reprezintă piatra de temelie a unei cariere de
succes, iar performanţa nu se obţine prin neutralitate interioară faţă
de ceea ce faci. Profesioniştii cu cariere de succes sunt în majoritatea
lor covârşitoare „îndrăgostiţi“ de ceea ce fac, de profesia pe care au
ales-o. De aceea e important ca tânărul să se simtă atras de ceea ce va
face, implicat în alegere, să simtă că este dacă nu 100% alegerea lui,
măcar că decizia finală îi aparţine. Soluţia ideală este ca tinerii şi
părinţii să formeze o echipă, şi să poarte o discuţie constructivă în
care ambele părţi să asculte argumentele şi motivaţiile ce susţin o
idee/o opţiune.
Succesul în carieră sau succesul profesional înseamnă modul în
care te adaptezi schimbărilor permanente de pe piaţa muncii şi, mai
ales, adecvarea oportunităţilor la resursele personale, prin definirea
obiectivelor şi a planurilor de acţiune. Identificarea unor scopuri de
succes va determina persoana să acţioneze în consecinţă, să aibă în-
credere în viitor. Pentru că a fi centrat pe negativ, a nu gîndi pozitiv,
a te descuraja, a nu fi ferm şi sigur pe tine, a avea resentimente faţă
de alte persoane etc. sînt reale obstacole în construirea unui viitor şi
a unei cariere de succes.
Ana Irina Pop
din cuptor şi transferaţi ingredientele într-un
castron şi stropiţile cu oţet. Căţeii de usturoi
se scot, se curăţă şi se face din ei o pastă care
fie se adaugă peste cartofi, fie se serveşte pe
felii de pâine prăjită.
Condimentaţi cu sare şi piper şi adău-
gaţi frunze de busuioc chiar înainte de a
servii salata, la temperatura camerei. Mai
puteţi adăuga cuburi de brânză în momen-
tul în care este scoasa tava din cuptor sau
chiar sos de brânză.
fără să fac nimic?
- Da, îi răspunde vulturul,
de ce nu?
- Aşa că iepurele se aşeză
şi el să se odihnească.
Dintr-o dată apare o vulpe
şi-l înhată.
Morala: Ca sa stai şi să
nu faci nimic trebuie să stai
foarte, foarte sus!
5. Un bărbat abordează
o femeie foarte frumoasă în-
tr-un hipermarket:
- Nu vă supăraţi, mi-am
pierdut soţia prin magazin.
V-ar deranja dacă am sta de
vorbă pentru câteva minute?
- De ce?
- Pentru că de fiecare
dată când vorbesc cu o fe-
meie frumoasă, soţia mea
apare de nicăieri.
Slăbim inteligent şi uşor
Se apropie vara şi mai
avem încă celulită?…
Celulita poate fi combătută şi
acasă, nu trebuie să mergem
la saloane costisitoare şi une-
ori fără rost.
Celulita provocată de se-
dentarism necesită mişcare.
Puteţi merge la înot o oră sau
două pe săptămână, masaje
sau automasaje şi chiar o plim-
bare în aer liber face bine.
Curele de slabire nu vor
ajuta la îndepărtarea celulitei
însa este adevărat că se va produce
o schimbare la nivel este-
tic, trupul arătând ceva mai
atrăgător decât înainte, când
era încărcat cu grăsime. O dietă
echilibrată cu fructe şi legu-
me, carne fiartă sau la grătar şi
exerciţii fizice pe care le puteţi
face acasă pot face minuni.
Masajele pe zonele afectate
sunt şi ele recomandate, fiind
utile acelea care ajută la o bună
hidratare a pielii.
Atitudini precum refuzul
de a mai mânca, dorinţa de a
pierde brusc în greutate, teama
permanentă că te vei îngrăşa,
apelul la metode şi
tehnici diverse pentru a slăbi
Pagină realizată de Ana Pop
şi percepţia greşită despre
propriul trup sunt drumul si-
gur către anorexie
Pentru păstrarea contro-
lului greutătii trebuie să
adoptaţi un stil de viaţă să-
nătos, nu doar ţinerea unei
diete din când în când, care
poate sau nu să dea roade.
Beţi multă apă. Corpul
nostru are nevoie de apă pentru
hidratare şi pentru îndepărtarea
toxinelor prin transpiraţie.
Începeţi ziua cu un
pahar de apă sau cu un suc de
fructe, urmat de un mic dejun
bogat în legume sau fructe şi
vă veţi simţi mai revigorat.
Beţi câte un pahar cu apă îna-
inte de fiecare masă pentru o
mai bună digestie.
Staţi cât mai departe de
dulciuri şi alcool; conţin
mult zahăr care înseamnă
multe calorii. Încercaţi să
înlocuiţi zahărul, pe cât posibil,
cu zaharină sau miere.
Includeţi în meniul zilnic
roşiile şi pepenele roşu care
sunt pline de vitamine şi conţin
multă apă. Ceaiul şi cafea-
ua sunt bune atâta timp cât nu
adaugăm zahăr sau friscă.
HOROSCOP
Saptamana 18-24 iunie
BERBEC
Debut săptămânal cu „stângul”.
Recăpătarea tonusului optimist se
face printr-o perioadă, aş zice de
„tranziţie” (miercuri şi joi). Odată
cu apropierea finalului de săptămână, starea afectivă
devine explozivă.
TAUR
În prima parte a intervalului astrele
vă determina să fiţi în con-
flict cu persoanele de sex opus.
Partea a doua a intervalului poate aduce o „înseninare”
parţială (joi şi duminică).
GEMENI
Până miercuri, auspiciile debutului
perioadei este fast. Dar, ur-
mează şi două zile „înnegurate”
(vineri-sâmbătă) care induc contradicţia
dintre iubire şi forţă.
RAC
Pentru dv. ar fi bine ca săptămâna
să înceapă marţi după-amiază şi să
se sfârşească... joi! Este perioada be-
nefică! La cele două „extremităţi” (luni, duminică),
prognozează o stare de disconfort nervos generată
de hipersenzorialitatea dv.
LEU
Această săptămână vă conferă
multă luciditate şi sânge rece în
acţiunile pe care le demaraţi.
Aspecte benefice spre final.
FECIOARĂ
Excelente şanse legate de viaţa
materială, oportunităţi multiple,
dorinţă de viaţă, relaţii parteneriale
de success
BALANŢĂ
Chiar dacă Luna în semnul dv.
zodiacal luni şi marţi dimineaţă va
predispune la unele diferende cu
sexul opus. Numai că, prezenţa
planetei iubirii, Venus, în Gemeni, induce şi o puternică
predispoziţie către aventuri erotice.
SCORPION
Mijlocul săptămânii aduce o ade-
vărată „piatră de încercare” pentru
dv. Maleficul şi beneficul alternează
şi fac ca în viaţa dv. să prevaleze
contradicţii ce cuprind o paletă largă de trăiri.
SĂGETĂTOR
Este una dintre cele mai faste
săptămâni ale dv. Astrele nu fac
altceva decât să vă confere premisele
unui noroc providenţial.
CAPRICORN
Început şi sfârşit de săptămână
tensionate, „apogeul” stării conflic-
tuale fiind atins duminică. Partea
„plină” a paharului este dată de as-
pectele benefice de miercuri şi joi.
VARSATOR
„Una caldă, alta rece”, aşa poate fi
caracterizată această săptămână pentru
dv. Configuraţiile vă confera un strat
săptămânal benefic, pentru ca, de marţi
după-amiază, să fie prezente unele influxuri malefice.
PESTI
Zilele de marţi, miercuri, joi şi duminică se în-
scriu în „panoplia” celor benefice,
pentru ca sâmbăta să fie una male-
fică (nu numai datorită celor „trei
ceasuri rele”!).

Viaa în Gorj • joi, 18-24 iunie 2009 • 15
SPORT
VACAN I TRANSFERURI:
Cinci jucători noi pentru Pandurii
Chiar dacă vacanţa de vară
pare a se fi instalat confortabil
în fotbalul românesc, odată cu
tragerea cortinei peste Liga I,
principalii oficiali ai Pandurii
nu se prea bucură de repaus. Şi
asta pentru că, tehnicianul Sorin
Cârţu a anunţat că, odată cu reunirea
lotului, la Pandurii sunt
aşteptaţi să sosească nu mai pu-
ţin de 5 piese noi. De remarcat,
faptul că gruparea de fotbal gorjeană
şi-ar putea înmulţi numă-
rul de brazilieni din lot cu încă 2
jucători cariocas.
Vacanţa de vară pare să le
prindă cum nu se poate mai bine
principalilor responsabili de la
Pandurii, cel puţin atunci când
vine vorba despre transferuri.
După ce şi-a arătat clar intenţia
de a schimba o mare parte din
echipă, renunţând la câţiva jucători
importanţi din lot, tehnicia-
nul Sorin Cârţu vrea acum să fie
sigur că este „acoperit”. Iar pen-
tru a fi acoperit, „Sorinaccio”
urmăreşte să transfere nu mai
puţin de 5 jucători noi la
Pandurii. „Clubul nostru este
deja în tratative destul de avansate
cu 3 jucători din campiona-
tul nostru, dintre care unul este
mijlocaş central. Preşedintele
Condescu mi-a spus că deja a
aranjat cu cei trei jucători şi că-i
aşteaptă la echipă odată cu relu-
area pregătirii. Dintre aceştia
doar unul este român. Planul
nostru este acela de a întări
echipa, în special în comparti-
mentul ofensiv, acolo unde am
nevoie de 5 atacanţi în total pen-
tru a crea concurenţă mai mare
decât am avut sezonul recent în-
cheiat”, declară Sorin Cârţu. În
acelaşi timp, antrenorul
Pandurilor doreşte să precizeze
că este de acord cu reîntorcerea
slovenului Stromajer, dar şi cu o
eventuală „înregimentare” a se-
negalezului Gueye Mansour, de
la Poli Timişoara: „De aseme-
nea, Stromajer se va reîntoarce
la echipă, iar în ceea ce-l priveş-
te pe Mansour, aşteptăm un răs-
puns de la Timişoara. Eu am mai
lucrat cu el şi cred că nu va fi
nici o problemă. Ştiu că Mansour
este un jucător mai rebel, dar
dacă va fi rebel, nu-i nici o pro-
blemă, va sta afară.”
Noi cariocas la Pandurii
Alături de cei trei jucători din
campionatul României, pe care
Sorin Cârţu îi aşteaptă să soseas-
că la Pandurii odată cu reluarea
pregătirii de la sfârşitul acestei
luni, în atenţia formaţiei gorjene
se mai află încă doi brazilieni.
„Sorinaccio” recunoaşte interesul
pentru aceşti fotbalişti, mai ales
că „este vorba de un mijlocaş şi
un atacant din prima ligă braziliană”.
„În afară cei trei jucătorii din
campionatul nostru pe care vrem
să-i aducem la Pandurii, în atenţia
nostră se mai află şi doi fotbalişti
brazilieni. Este vorba de un mijlo-
caş şi un atacant din prima ligă
braziliană, care vor veni să susţi-
nă probe la Pandurii pe data de 25
sau 26 iunie. Eu i-am văzut pe
DVD-uri şi m-au interesat, acum
să-i vedem şi pe viu. Aceşti jucă-
tori sunt aduşi de acelaşi impresar
portughez care i-a transferat pe
Cardoso, Arietta sau Mingote.
Sunt jucătri tineri,unul este năs-
cut în 1981(atacantul), iar celălalt
în 1986 (mijlocaşul)”, mai spune
antrenorul Pandurilor.
Daniel Gârdu

SPORT
Viaa în Gorj, • joi, 18-24 iunie 2009 • 16
„Municipal” şifonat
în finala Cupei
Ca şi parte organizatoare, oficialii
de la Pandurii împreună cu reprezentanţii
FRF au inventariat pa-
gubele produse de fanii formaţiei
FC Timişoara pe „Municipal”.
Organizatorii finalei de Cupă le-au
adus la cunoştinţă şi reprezentaţilor
clubului timişorean cele contatate:
„Sunt peste 120 de scaune rupte
din structura pe care au fost montate
şi alte 30 fisurate sau sparte care
nu mai pot fi folosite pentru că au
stat tot meciul în picioare pe scau-
ne. Ar mai fi 50 de metri din gardul
de protecţie din faţa lor. S-a inven-
tariat totul imediat după meci la
lumina nocturnei”, a explicat direc-
torul executiv al clubului, Ion
Rădoi, pentru site-ul clubului de
fotbal gorjean.
Păcat, pentru că ştiam că galeria
Timişoarei e una civilizată”, a
amărturisit edilul-şef, Florin
Cârciumaru. Totodată, primarul a
dorit să explice că organizatorii de
la Tg-Jiu nu poartă nici o vină pen-
tru evenimentele produse pe
„Municipal”, la finala Cupei
României: „Deranjul care l-au fă-
cut suporterii timişoreni în stadion
a fost mare şi s-a terminat meciul
practic cu un scandal, deşi fusese
un spectacol foarte frumos. Lumea
rămâne acum cu aceste imagini de
la incidente, dar noi nu avem nici o
vină, noi ne-am făcut datoria şi
doar am asigurat condiţii să se joace
fotbal pe teren”.
Cârciumaru regretă
evenimentele de pe
„Municipal”
După ce a trebuit să asiste la
scandalul suporterilor timişoreni
chiar pe arena pe care o adminis-
trează, primarul urbei gorjene,
Florin Cârciumaru, mărturiseşte că
a rămas destul de surprins de atitu-
dinea fanilor echipei bănăţene. „La
noi la Târgu Jiu sunt primele inci-
dente de acest gen. Scaune nu s-au
mai rupt, doar puţine, însă nicioda-
tă nu s-a aruncat cu ele pe teren sau
să se rupă gardurile şi să se intre pe
teren ca acum. Şi niciodată prin
oraş n-au mai fost incidente cum au
fost acum cu bătăi între suporteri.
rămas surprinşi de modul nostru
de lucru chiar dacă au stat multe
ore la Poliţie şi spuneau că în
alte zone li se aplică eventual
două bastoane şi sunt trimişi
acasă. Aici s-au aplicat doar
amenzi mergând şi până la 1000
de lei, dar şi interdicţia de a intra
pe stadioane până la doi ani. Nu
avem o situaţie exactă în acest
moment, dar cred că la Târgu
Jiu, la meciul de Cupă s-au apli-
cat mai multe amenzi decât în tot
acest sezon pentru incidente de
acest gen”, spune Daniel Tică.
„Şefii de la Federaţie care spun că a fost vorba de premeditare, să ştie că noi nu suntem
cumpăraţi de Iancu şi de nimeni altcineva. Pe noi nu ne poate manipula nimeni. E adevă-
rat că am greşit şi noi. Dar la Argeş, cînd au intrat suporterii lui Dinamo pe teren, au spus
că sunt de vină firma de pază, acum parcă văd că vor fi luate măsuri care să fie date de
exemplu. La noi totul se judecă altfel. Sunt echipe care au casca bine pusă şi noi. Ne
ajung şi nouă câte au fost. Ei să nu uite că la sfârşitul acestui an se împlinesc 20 de ani de
la revoluţie şi Timişoara a arătat că oricând e dispusă să mai facă o revoluţie” .
Record la amenzi
Ca urmare a incidentelor pe-
trecute sâmbătă seară la finala
Cupei României, lucrătorii
Poliţiei Tg-Jiu au avut serios de
lucru. După ce jandarmii au reţi-
nut 300 de persoane, salariaţii de
la „municipiu” au trebuit să facă
nu mai puţin de 300 de audieri:
„Noi i-am sprijinit la audieri pe
cei de la Jandarmerie, care i-au
adus în sediul Poliţiei Târgu Jiu.
Au fost necesare peste 300 de
audieri şi s-au aplicat amenzi în
cazul celor care au provocat inci-
dentele. Totul a durat până după
ora 05:00 dimineaţa pentru că nu
e uşor să asculţi peste 300 de
persoane şi să aplici şi sancţiuni”,
a precizat Daniel Tica, pur-
tatorul de cuvant al Politiei
Târgu Jiu. Cu ocazia executării
celor 300 de audieri, reprezentanţii
legii au aplicat amenzi re-
cord, mai mult chiar decât pentru
un sezon întreg al Ligii I: „Ei au
„Doar” 70.000 de lei...
Amenzile aplicate suporteri-
lor violenţi sunt în cuantum de
aproape 70.000 de lei. Un număr
de 62 de suporteri au primit şi interdicţia
de a mai intra pe un stadion
de fotbal pe perioade cuprin-
se între şase luni şi doi ani.
Jandarmii i-au sancţionat şi pe cei
doi suporteri ai FC Timişoara
care au intrat pe terenul de joc în
timpul partidei de fotbal: „Cei
doi suporteri care au pătruns în
suprafaţa de joc au fost sancţio-
naţi cu amendă in valoare de
1.000 de lei fiecare, precum şi cu
sancţiunea contravenţională complementară
de interzicere a acce-
sului la competiţiile şi jocurile
sportive pe o perioada de doi ani,
fiecare. Suporterul care a pătruns
în teren a fost sancţionat contra-
venţional cu amendă în valoare
de 750 de lei şi cu sancţiunea
complementară de interzicere a
accesului la competiţiile şi jocu-
rile sportive pe o perioadă de şase
luni”, se precizează într-un co-
municat de presă al IJJ Gorj.
c m y k