Strategia de dezvoltare a municipiului Reghin, pag.69-87 - Primăria ...

Strategia de dezvoltare a municipiului Reghin
3. Analiza arealelor urbane
3.1. Identificarea arealelor urbane
În cele ce urmează vom parcurge structura oraşului Reghin, prezentând arealele
urbane mai importante, care în timp ar putea constitui zonele de acţiune al
dezvoltării, reabilitării oraşului.
3.1.1. Zona centrală
Piaţa Petru Maior – Până la anul 1918 s-a numit „Piaţa Mare”, iar în perioada
interbelică „Piaţa Regele Ferdinand”. Din anul 1940 a devenit „Piaţa Horthy Milos”;
după război a fost botezaată „Piaţa Lenin”, apoi după 1990 „Piaţa Petru Maior”.
Ocupă zona centrală a oraşului în care se întâlnesc mai multe străzi importante: Str.
Coşbuc, Republicii, Spitalului, Mihai Eminescu, Pandurilor, Sării şi Mihai Viteazul.
În această parte a oraşului s-au desfăşurat mai toate evenimentele notabile din
istoria localităţii: revoluţia de la 1848, Adunarea populară din decembrie 1918,
manifestaţiile anticomuniste din 22 decembrie 1989. Până aproape de anul 1960, a
fost piaţă săptămânală de produse agroalimentare.
În perioada interbelică a avut 58 de numere de casă (azi are în jur de 60), ce
înconjurau un spaţiu larg pavat cu piatră de râu şi piatră cubică unde se desfăşurau
mai toate evenimentele publice. Atunci funcţionau în această piaţă mai multe edificii
publice, între care: Judecătoria de ocol la nr. 11, Poşta la nr. 38, Banca la nr. 39,
Primăria şi Poliţia la nr. 41, Institutul de Credit şi economii „Mureşana” la nr. 48,
precum şi unele societăţi comerciale, între care sediul firmei „Leopold Hugel”, moara
„cu vălătuci” la nr. 40, „Librăria Nouă” la nr. 56, cu tipografie.
La capătul pieţii, intersecţie cu str. Mihai Eminescu, la nr. 27, este „Comunitatea
bisericii ortodoxe române”. Sfânta Biserică – REGHIN II – cu hramul „Înălţarea
Domnului” a fost construită între anii 1910 – 1912 de către comunitatea „foarte puţin
numeroasă” a credincioşilor ortodocşi români. Zidirea ei a fost necesară pentru
trebuinţele duhovniceşti dar şi pentru sediul protopopiatului ortodox al Reghinului. A
fost renovată şi extinsă între anii 1990 – 1994.
Reghin, oraşul viabil, inovativ şi inteligent
69

Strategia de dezvoltare a municipiului Reghin
*Biserica Ortodoxă
După anul 1955, a început renovarea şi modernizarea pieţiei, ce s-a făcut cu ajutorul
elevilor reghinieni. Târgul săptămânal a fost mutat, piatra scoasă, şi s-a amenajat un
parc central, terminat în anul 1962.
Azi, în Piaţa Petru Maior funcţionează mai multe edificii publice, cum ar fi: Primăria
Municipiului în vechea clădire la nr. 41, Judecătoria, Biblioteca Municipală, Poliţia
municipală, Poşta, Policlinica Orăşenească, Gimnaziul de Stat „Alexandru Ceusianu”,
precum şi multe societăţi comerciale şi sedii de partide.
*Primăria oraşului Reghin – P-ţa Petru Maior
Reghin, oraşul viabil, inovativ şi inteligent
70

Strategia de dezvoltare a municipiului Reghin
*Fostul cinematograf Patria - P-ţa Petru Maior
*Judecătoria - P-ţa Petru Maior
*Poşta Română Reghin - P-ţa Petru Maior
Clădirile din centrul oraşului au fost construite între anii 1850-1910, în stil neobaroc,
neoclasic, eclectic şi secesionist. Multe dintre ele au suferit modificări prin realizarea
spaţiilor comerciale de la parter şi au avut loc degradări la starea fizică a
paramentelor faţadelor, necesitând intervenţii substanţiale.
În ceea ce priveşte unitatea fronturilor zonei centrale, acestea alcătuiesc un centru
unitar şi închegat, atât stilistic cât si volumetric, regimul de înălţime variind de la
parter la parter cu unul sau două etaje.
Reghin, oraşul viabil, inovativ şi inteligent
71

Strategia de dezvoltare a municipiului Reghin
Strada Mihai Viteazul – porneşte din Piaţa Petru Maior şi se prelungeşte spre vest cu
DN 15. La ieşirea din oraş, spre comuna Breaza, se ramifică în DN 15 Mociu-Cluj şi
DN 15 spre Teaca-Bistriţa. Spre nord, se face legătura prin Piaţa Petru Maior cu
strada Pandurilor şi DN 15 Deda-Topliţa-Braşov. Din Magyarregen, un drum
judeţean, prelungire a străzii Vânătorilor duce spre Dedrad-Batoş-Monor.
Astăzi, strada Mihai Viteazul se întinde până la limita perimetrului localităţii –
intersecţie cu strada Crinului, prelungindu-se cu DN 15. Este o arteră modernă, cu
multă verdeaţă şi multe edificii şi şcoli. Aici se află Garnizoana de pompieri a
oraşului, fosta clădire a Gimnaziul de stat „Virgil Oniţiu”, cât şi sediul protopopiatului
greco-catolic.
*Fostul Gimn.de Stat „Virgil Oniţiu” – Str. M. Viteazu
*Biserica Reformată – Str. M. Viteazu
Reghin, oraşul viabil, inovativ şi inteligent
72

Strategia de dezvoltare a municipiului Reghin
*Biserica Romano-Catolică – Str. M. Viteazu
Strada Republicii – s-a numit strada Hotelului. Pe acesată stradă principală, lângă
hotel (azi Restaurantul Intim), a fost „Casa de bal”, în care se ţineau chermezele
săptămânale şi ocazionale.
Strada Republicii este centrală şi delimitează strada Mihai Viteazul de Piaţa Petru
Maior, ajungând până în faţa Bisericii evanghelice, de unde se face azi legătura cu
strada Şcolii (spre stânga), Stadionului (înainte) şi strada Călăraşilor (la dreapta).
Azi, strada Republicii este o arteră modernă cu o viaţă economică şi culturală
intensă. Pe această stradă se află Casa Tineretului „George Enescu”, unde se
desfăşoară reuniuni şi festivaluri culturale. Pe această stradă funcţionează o grădiniţă
cu program normal, proprietate a comunităţii bisericii evanghelice-luterane.
*Monumentul Viorilor
Reghin, oraşul viabil, inovativ şi inteligent
73

Strategia de dezvoltare a municipiului Reghin
*Biserica Evanghelică Reghin – Str. Călăraşi
Strada Spitalului – s-a numit Strada noua în perioada interbelică, apoi până în 1990
strada Petru Maior. Coboară de la liziera „Pădurii Rotunde” şi intră în Piaţa Petru
Maior în partea ei de vest.
A avut 18 numere de casă, din care 6 au fost grădini-intravilane. Pe această stradă,
la nr. 2, a fost Visteria statului şi Judecătoria de Ocol. În perioada post-belică,
clădirea a devenit şcoală, apoi sediul Liceului nr. 2, în prezent Gimnaziul de stat
„Alexandru Ceuşianu”.
Azi, strada găzduieşte Casa de Cultură „Eugen Nicoară”, construită în anul 1937, prin
strădania cunoscutei personalităţi locale, dr. Eugen Nicoară, cel care a pus temelia şi
Spitalului municipal „Eugen Nicoară”, construit în 1923, şi care se află pe această
stradă. Între anii 1955 – 1962, spitalul a fost extins cu noi secţii.
*Spitalul Municipal „Eugen Nicoară” – Str. Spitalului
Reghin, oraşul viabil, inovativ şi inteligent
74

Strategia de dezvoltare a municipiului Reghin
*Casa de Cultură „Eugen Nicoară” – Str. Spitalului
Reghin, oraşul viabil, inovativ şi inteligent
75

Strategia de dezvoltare a municipiului Reghin
Obiective de dezvoltare:
• Reabilitarea centrului istoric – renovarea faţadelor clădirilor
• Reamenajarea parcului central
• Închiderea circulaţiei în centrul oraşului
• Amenajarea de piste pentru biciclişti
• Înfiinţarea unei parcări supraetajate, cât şi a unei subterane
• Înfiinţarea unui centru de recreere în clădirea fostului cinematograf „Patria”,
centru denumit „Palatul Minunilor”, adecvat pentru toate categoriile de vârstă
3.1.2. Iernuţeni
A fost localitate separată de Reghin, de sine stătătoare, până în anul 1956, când în
urma noii organizări administrativ-teritoriale, a fost încorporată oraşului Reghin,
devenind o suburbie a acestuia.
Localitatea a fost atestată în 1330, locuită de o populaţie română şi maghiară.
Iernuţeni este situat pe strada Gurghiului, începând de la intersecţia cu strada
Iernuţeni, pe malul stâng al Mureşului, până la trecerea de nivel de cale ferată, de
unde se continuă „Drumul Gurghiului”.
Principalele străzi din Iernuţeni sunt următoarele: Oltului, Argeşului, Târnavei,
Someşului, care au toate ieşire în Calea Gurghiului.
Suburbia Iernuţeni găzduieşte o biserică ortodoxă şi o biserică reformată.
*Biserica Reformată din Iernuţeni – Str. Oltului
Reghin, oraşul viabil, inovativ şi inteligent
76

Strategia de dezvoltare a municipiului Reghin
*Şcoala Generală nr. 7 - Str. Oltului
*Grădiniţa cu Program Normal Nr. 6 - Str. Oltului
Reghin, oraşul viabil, inovativ şi inteligent
77

Strategia de dezvoltare a municipiului Reghin
Obiective de de dezvoltare:
• Reabilitarea drumurilor şi trotuarelor
• Înfiinţarea de sensuri giratorii în intersecţii
• Înfiinţarea de piste pentru biciclişti
• Reabilitarea bisericii reformate
• Înfiinţarea unui centru hospice pentru bolnavii muribunzi
3.1.3. Reghinul Unguresc
Acest areal urban a fost atestat în 1358 şi a evoluat ca localitate separată până în
anul 1927, când a fost alipită oraşului Reghin. Este locuită de o populaţie românomaghiară
cu veche tradiţie.
Reghinul Unguresc este situat peste pârâul Trandafirilor, în partea de nord a oraşului.
Prin acest sector se face legătura cu un drum judeţean, spre Dedrad-Batoş-Monor, şi
mai departe spre Bistriţa şi prelungirea străzii Pandurilor, cu DN 15 spre Topliţa-
Braşov-Bucureşti.
Principalele străzi din acest areal urban sunt: strada Pandurilor, Vânătorilor,
Măceşului, Mureşului, Albinelor.
Pe strada Măceşului este vechiul cimitir şi Bisericuţa de lemn.
Pe colina „Dealul cetăţii” străjuieşte din vremuri imemoriale, biserica reformată,
iniţial catolică, de lângă cimitirul evanghelic, ce a fost ridicată în sec. XIII.
Azi, în cartierul Reghinul Unguresc funcţionează un liceu teoretic, Grupul Şcolar
„Lucian Blaga”, construit în anul 1978, aşezat pe strada Vânătorilor. Pe aceeaşi
stradă este Muzeul municipal, ce găzduieşte piese etnografice din întreaga zonă
mureşeană şi de pe Valea Gurghiului, precum şi construcţii ţărăneşti, amplasate întro
frumoasă grădină. La ieşirea din oraş, spre Dedrad, există sediul unei societăţi
comerciale cu profil de cercetare şi amelioarare a raselor ovine.
Pe strada Pandurilor – până în anul 1927 făcea legătura între Reghinul-săsesc şi
Reghinul-maghiar, delimitate de Pârâul Trandafirilor, de aceea s-a numit strada
Reghin Sat. Ulterior, s-a numit strada Dorobanţilor. Strada a avut 25 de numere de
casă, până aproape de Pârâul Trandafirilor.
Azi, prin această stradă continuă DN 15 spre Topliţa-Braşov. Pe această arteră îşi au
sediul mai multe societăţi comerciale, cum ar fi SC Gliga GLIGA COMPANIES SA, sub
patronajul ing. Vasile Gliga, producătoare de viori de o calitate internaţională. Tot pe
strada Pandurilor se află cât aşezământul „Azilul de bătrîni”, cât şi multe alte locuri
de popas, cum ar fi restaurantul „Casablanca” şi popasul „Izvor”.
Reghin, oraşul viabil, inovativ şi inteligent
78

Strategia de dezvoltare a municipiului Reghin
*Grupul Şcolar „Lucian Blaga” – Str. Vânătorilor
Reghin, oraşul viabil, inovativ şi inteligent
79

Strategia de dezvoltare a municipiului Reghin
Obiective de dezvoltare:
• Reabiltarea drumurilor şi trotuarelor
• Reabilitarea grupului şcolar „Lucian Blaga”
3.1.4. Apalina
Cartier-suburbie a municipiului Reghin, la 2 km în aval, şi legat de acesta prin strada
Apalinei, ce se desprinde din strada Călăraşilor, fosta strada Berăriei.
Localitatea a fost atestat la 1332. Secole de-a rândul, Apalina fost comună separată,
cu o comunitate româno-maghiară. Încă din 1824, avea parohie greco-catolică, iar
din 1871 „şcoală de lemn” frecventată de 50 de şcolari.
În acest cartier se găseşte monumentul istoric şi de cult construit în sec. XIII-XIV în
stil romanic, cu elemente gotice.
Cele mai importante construcţii civile din Apalina au fost castelul baronului Huszar şi
castelul lui Horvath în stilul castelului din Iernuţeni al lui Macskasi. Dacă castelul din
Iernuţeni a fost dărâmat în timpul primului război mondial, castelul din Apalina al
baronului Huszar a fost restaurat şi restructurat, în prezent găzduieşte şcoala
specială profesională pentru copii cu probleme psihice.
La sfârşitul secolului al XIX-lea a fost construită şi biserica cultului reformat, după
planurile arhitectului Alpar Ignat, cunoscutul arhitect ce a proiectat şi construit, în
1890, biserica reformată din oraş şi cea din Iernuţeni.
Comunitatea românească are o impunătoare biserică cu trei turle şi cupolă, ce s-a
edificat sub îndrumarea preotului Ioan Pop Maior, din averea şi pe domeniul
baronului Pal Bornemisza.
În anul 1911, localitatea, împărţită pe „cartiere”, avea 81 de suflete în cartierul
„Bosnia”, 52 în cartierul „Herţegovina”, iar în cartierul „Gheţar” 62 de suflete grecocatolice.
Denumirea acestor „cartiere” este puţin cercetată, ea fiind preluată prin
tradiţie şi datorită mişcării de populaţie. Ultima mişcare mai importantă a fost după
inundaţiile din 1970 şi după evenimentele din 1989, când în sectorul „Bosnia” au fost
îndrumate masiv mai multe familii de ţigani.
În sectorul „Gheţar” se găseşte şi biserica romano-catolică, precum şi bisericile
ortodoxă şi reformată. Acolo se găseşte şi vechea şcoală întemeiată în secolul trecut.
Azi, Apalina, suburbie a Reghinului, are mai multe străzi, între care: străzile Grâului,
Mioriţei, Căprioarei, Pavatorilor, Florilor, Semănătorilor, Margaretelor şi strada
Castelului, considerată arteră principală, ce este, de fapt, o prelungire finală a străzii
Apalinei.
În sectorul străzilor Florilor-Pavatorilor şi Mimozelor, este colonia de ţigani care este
comasată şi separată de restul cartierului, şi cartierul este cunoscut ca sectorul
„Bosnia”.
Cartierul este legat de oraş prin o circulaţie permanentă de autobuze pentru
transportul în comun, realizat prin SC R.A.G.C.L. SA.
Reghin, oraşul viabil, inovativ şi inteligent
80

Strategia de dezvoltare a municipiului Reghin
*Şcoala Generală nr. 4 – Apalina, Str. Castelului
Reghin, oraşul viabil, inovativ şi inteligent
81

Strategia de dezvoltare a municipiului Reghin
Obiective de dezvoltare:
• O nouă viaţă pentru rromi:
- Reabilitarea drumurilor din interiorul comunităţilor şi a drumurilor de legătură cu
puncte de interes pentru comunitatea rromă
- Servicii de promovare şi îngrijire a sănătăţii (campanii de educaţie pentru
sănătate, amenajarea unor puncte medicale comunitare, amenajarea unor băi
publice)
• Reabilitarea Şcolii Generale nr. 4 şi a clădirilor aferente
• Extinderea şi modernizarea reţelei de apă şi canalizare
Zona „de jos” a oraşului a început să fie locuită mai intens în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea, dezvoltându-se noi străzi, mai ales în perioada interbelică şi
după. Pe lângă râul Mureş şi Braţul Morii au apărut fel de fel de ateliere care ulterior
s-au dezvoltat în mari unităţi economice.
Azi este principala zona industrială a oraşului, cu cele mai mari obiective economice.
Cea mai mare şi importantă arteră, ce împarte zona în două, trecând peste râul
Mureş, este Strada Gării. Numele îl are de la data construirii căii ferate Reghin-Deda
şi a staţiei C.F.R.
Porneşte ca o prelungire a străzii Sării, din dreptul Parcului Tineretului până la staţia
C.F.R., cu ieşire spre comuna Ideciul de Jos.
De la trecerea podului de peste Râul Mureş, din această stradă se desprinde o arteră,
Axente Sever, care se prelungeşte cu străzile Ierbuşului şi Muncitorilor, până spre
comuna Solovăstru.
În perioada interbelică, strada pornea de la Braţul Morii, aproape de Uzina electrică,
pînă la gara C.F.R., şi avea 103 numere de casă, cu destule intravilane, ateliere şi
imobile proprietate comunală orăşănească.
Pe partea stângă, în direcţia de mers spre gară, erau numere fără soţ. La numerele
25-31, pe locul unde până recent se afla SC Metalurgica SA, se afla punctul de vamă
peste podul Mureş. În acest spaţiu erau „Casa Picherului” şi „Transformatorul de
curent”.
Tot pe acestă parte, după trecerea Mureşului, se afla Fabrica de sârmă de lemn
(Wermescher-Samuel Erben & Gross Friedriech-Schwab), la nr. 51, pe locul unde a
fost societatea ILEFOR. Pe acest amplasament, în 1922, se deschide o fabrică de
prelucrare a buştenilor de rezonanţă, care se primeau spintecaţi de la fabrica de
cherestea din Ierbuş.
Azi, amplasamentul aparţine SC Remex SA, profilată pe fabricarea mobilei. La
capătul străzii, peste drum de staţia C.F.R., la nr. 103, se afla „Turnul de apă”.
Pe partea drepată, în direcţia gării, se aflau numerele cu soţ. Lângă podul de peste
Mureş, la nr. 28, a fost Fabrica de ciment (Kerekes & Muller-Zementfabrik).
În spatele staţiei C.F.R., la nr. 66 (lângă autogară), se afla Hotelul Friedman Iosef,
precum şi „casa de staţie”, „depozit de mărfuri” şi „casă de îngrijitor”.
Acestă stradă a fost cea mai afectată de marile inundaţii din anul 1970. În ziua de
marţi, 12 mai 1970, strada Ierbuşului a fost inundată, apele ajungând la streşina
caselor. Toată partea de jos a oraşului a fost acoperită de ape: case, ferme, fabrici,
magazii. Toate străzile, împreună cu strada Gării, au dispărut sub ape, viitura
atingând peste 2 metri.
Azi, pe strada Gării, una dintre principalele artere ale oraşului, se află sediile unor
societăţi comerciale, şcoli şi grădiniţe, magazine etc.
Reghin, oraşul viabil, inovativ şi inteligent
82

Strategia de dezvoltare a municipiului Reghin
Peste drum, pe aceeaşi parte a Mureşului, se află Grupul Şcolar „Petru Maior”,
construcţia nouă, dată în folosinţă în anul 1980. Liceul „Petru Maior” a fost întemeiat
în anul 1920, prin transformarea „Şcolii de băieţi” în liceu.
Grupul Şcolar „Petru Maior” funcţionează cu clase de informatică, chimie-biologie,
filologie şi limbi străine, cu clase de profesională şi secţie serală.
Aproape de această şcoală se află Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 5.
*Grupul Şcolar „Petru Maior” – Str. Gării
*Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 5 – Str. Gării
3.1.5. Cartierul Gării
După trecerea podului de peste Mureş, pe dreapta, se află cartierul Gării, cartier de
locuinţe construit între 1987-1989. Cartierul are 317 apartamente în 8 blocuri, şi
este considerat cel mai mic cartier, din cauza lipsei de spaţiu pentru extindere.
În blocurile cu intrare de pe strada Gării se află sediile unor firme şi societăţi
comerciale, magazine alimentare, cofetării etc.
Reghin, oraşul viabil, inovativ şi inteligent
83

Strategia de dezvoltare a municipiului Reghin
3.1.6. Cartierul Mihai Viteazul
Este aşezat, cu intrarea din strada Mihai Viteazul, în grădinile ce au aparţinut
locuinţelor de pe strada Republicii, Terasei şi Mihai Viteazul. Este un cartier
ultracentral, a cărui construcţie a început în anul 1963. Are 400 de apartamente în 7
blocuri de locuinţe. De acest cartier aparţin, termic, şi blocurile de pe strada Şcolii şi
strada Republicii.
Azi, în cartierul Mihai Viteazul, se află o creşă de copii şi un dispensar cu mai multe
cabinete medicale.
*Creşă
3.1.7. Cartierul Pomilor şi Iernuţeni
Fac corp comun şi ocupă zona străzii Iernuţeni, partea ei dreaptă şi Braţul Morii.
Construcţiile din zona Pomilor au început în anul 1968 şi în prezent sunt 14 blocuri cu
609 apartamente.
În 1970, se deschide şantierul pentru blocurile de locuinţe din Iernuţeni, care
cuprinde 41 de blocuri cu 1342 apartamente.
În cartierul Pomilor se află SC Autotransport SA, fosta IRTA, Gimnaziul de Stat
„Florea Bogdan, precum şi sediile unor societăţi şi firme. Lângă braţul Morii se
găseşte piaţa zilnică de legume şi produse alimentare.
În cartierul Iernuţeni se află Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 3, precum şi sediul
unor societăţi comerciale, magazine alimentare, laborator de cofetărie şi mai multe
ateliere de prestări servicii.
*Gimnaziul de Stat „Florea Bogdan” *Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 3
Reghin, oraşul viabil, inovativ şi inteligent
84

Strategia de dezvoltare a municipiului Reghin
3.1.8. Cartierul Rodnei
Este aşezat între strada Spitalului şi străzile Mihai Eminescu, Cardinal Todea şi Piaţa
Petru Maior, zona de grădini a acestora.
Intrările principale sunt din strada Spitalului şi strada Mihai Eminescu.
Construcţia cartierului a început în anul 1976 şi are 944 de apartamente în 18 blocuri
de locuinţe, cu magazine alimentare şi ateliere de prestări servicii.
3.1.9. Cartierul Făgăraşului
Ocupă partea stângă a străzii Iernuţeni, colţ cu strada Duzilor.
Este un cartier de locuinţe, relativ mic, început în anul 1978. Are 11 blocuri cu 749
apartamente. Intrarea în cartier se face atât din strada Iernuţeni cât şi din străzile
Râului şi Duzilor.
Reghin, oraşul viabil, inovativ şi inteligent
85

Strategia de dezvoltare a municipiului Reghin
3.1.10. Cartierul Unirii
A fost aşezat la intersecţia străzilor Subcetate şi Băii cu strada Sării, în zona istorică
a străzilor Cetăţii şi Raţelor.
Fostele pieţe ale „cărbunilor” şi „lemnelor” sunt azi ocupate de o staţie de alimentare
benzină, aşezată chiar la intrarea în cartier. În această parte sunt amplasate Uzina
electrică acţionată cu apă pe Braţul Morii şi o piaţă pentru comercianţii ambulanţi.
De aici porneşte cartierul Unirii, încadrat de străzile Subcetate şi Băii, până spre
ieşirea în strada Pandurilor şi comuna Suseni.
Cartierul a fost deschis în anul 1980 şi are acum 31 de blocuri şi 1374 apartamente,
cartierul nefiind încă închis.
În acest cartier îşi are sediul stadionul Avântul, şi de asemenea mai multe societăţi
comerciale, restaurante, cofetării, magazine alimentare, ateliere prestări servicii etc.
*Stadionul Avântul
3.1.11. Cartierul Libertăţii
Este cea mai recentă zonă de locuinţe, deschisă în anul 1987 şi care se află în plină
construcţie.
Este situat în strada Aurel Vlaicu şi partea dreaptă a Braţului Morii, până la
intersecţia cu strada Iernuţeni. A fost amplasat pe un loc viran şi pe un teren de
fotbal aparţinător Asociaţiei Sportive „Voinţa”. Au fost făcute şi câteva demolări,
lărgind spaţiul de construcţie.
Cartierul are 6 blocuri terminate, unele cu 10 etaje, totalizând 351 de apartamente.
Azi, în acest cartier se află sediul societăţii comerciale UPC, ce deserveşte întreg
oraşul şi zona acestuia, asigurând recepţia mai multor posturi de televiziune din ţară
şi prin satelit.
În acest cartier sunt trasate şi a început construcţia a două edificii de cult, unul
greco-catolic şi unul romano-catolic, care vor fi finalizate în acest deceniu.
Reghin, oraşul viabil, inovativ şi inteligent
86

Strategia de dezvoltare a municipiului Reghin
Obiective de dezvoltare:
• Dezvoltarea unitară a cartierelor:
- reabilitarea de drumuri, troutuare, parcări
- amenajarea de spaţii verzi şi terenuri de joacă pentru copii
• Reabilitarea şcolilor şi grădiniţelor din cartiere
• Reabilitarea termică a blocurilor cu locuinţe
• Investiţii pentru sport în cartiere
Reghin, oraşul viabil, inovativ şi inteligent
87