1.8 Egalitatea oportunitatilor - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

Analiza socio-economica Nord-Est 2007-2013
8. EGALITATEA OPORTUNITATILOR
Problematica promovarii egalitatii sanselor in viata sociala pentru ambele sexe constituie o cerinta
esentiala pentru societatea romaneasca, fiind considerata ca o componenta de baza a preocuparii
pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului. De aceea, stimularea in egala masura a
contributiei femeilor si barbatilor la dezvoltarea durabila si la progresul societatii a capatat o
importanta crescanda in Romania.
Asigurarea unei egalitati reale si a unui parteneriat intre femei si barbati in societatea romaneasca
necesita adoptarea unor:
• politici prioritare de repartizare egala a autoritatii si a responsabilitatii in munca si
societate, in viata de familie, precum si o participare mai echitabila in adoptarea deciziilor
in viata economica, politica si sociala.
• mijloace de interventie si programe de actiune de natura sa permita femeilor sa-si asigure
mijloacele de existenta si resursele economice necesare traiului, sa dimensioneze echitabil
responsabilitatile familiale care revin femeilor si barbatilor, precum si sa elimine
obstacolele de natura juridica, politica sau de conceptie privind asigurarea unor reale
egalitati a sanselor si o participare corespunzatoare a femeilor la viata publica si in luarea
deciziilor.
Aceste cerinte se regasesc si in „Raportul Comitetului plenar a celei de-a 21-a Sesiune Extraordinara a
Adunarii Generale ONU 1999”: „Guvernele sa asigure respectarea, protectia si promovarea drepturilor
fundamentale ale femeilor, elaborand si aplicand politici si legislatii specifice acestui domeniu. Este
necesara coordonarea si armonizarea masurilor ce vizeaza promovarea si asigurarea egalitatii si
echitatii intre femei si barbati in maniera sistematica si in toate domeniile”
Informatiile disponibile din diferite sectoare sunt insuficiente pentru a oferi o imagine ampla a situatiei
actuale a femeilor si barbatilor din Romania cat si din fiecare regiune de dezvoltare in parte.
Cu toate acestea, in Regiunea Nord Est (la care ne referim) se pot delimita urmatoarele repere:
• speranta de viata la barbati este mai mica decat la femei (situatia generalizandu-se si
la nivel de tara conform Lucrarii „Femeile si barbatii in Romania” editata de Comisia
Nationala de Statistica si PNUD in anul 2000).
• Speranta de viata in mediul rural este mai mica decat cea in mediu urban.
• Rata de cuprindere scolara la toate nivelele este diferentiata in mediu rural fata de cel
urban, acest indicator tinand la nivel de subregiuni de gradul de saracie si de prezenta
focarelor de cultura (de exemplu, judetul Iasi depaseste media pe tara, in timp ce
celelalte judete sunt sub media pe tara).
Este interesant de remarcat ca indicatorul evidentiaza gradul mai mare de interes al femeilor decat al
barbatilor catre invatatura, in mediul urban si sensibil mai mic in mediu rural.
Conform lucrarii mentionate mai sus rezulta ca ponderea persoanelor cu studii superioare in numarul
total al femeilor a crescut intre anii 1992-1999 de la 70,2% la 75,9%, iar, in numarul total al barbatilor,
de la 80,9% la 85%, ramanand cu aproape 10 puncte procentuale mai mare in favoarea populatiei
masculine. Aceasta reflecta cresterea nivelului de pregatire scolara, dar si o oarecare diminuare a
decalajului educational intre sexe in ceea ce priveste persoanele absolvente de invatamant superior.
Tabelul structurii populatiei pe sexe evidentiaza proportia majoritara a femeilor la nivel regional
(50,55% femei fata de 49,45% barbati - 2006) si judetean, dar in mediu rural se constata o scadere a
numarului de femei raportat la cel al barbatilor, exceptand judetele Botosani (50,1% femei fata de
49,9% barbati) si Suceava (femei 50,10 % si barbati 49,90% in - 2006).
Are loc migratia femeilor de la sat la oras, datorita:
-conditiilor de trai mai scazute;
-accesului mai mic la invatamant;
-mentalitatilor discriminatorii mai accentuate.
Se constata ca in mediu rural femeile de peste 60 de ani detin deja o pondere de peste 27% din totalul
populatiei feminine.
Privitor la indicatorii de somaj se constata ca numarul femeilor someri la nivel de regiune este mai
mic decat cel al somerilor inregistrati barbati, asa cum se poate observa si in tabelul urmator:

Analiza socio-economica Nord-Est 2007-2013
Structura somerilor pe sexe in regiune, 2000-2006
Numar someri inregistrati
An
Total Barbati Femei
Numar Procente Numar Procente Numar Procente
2000 213.608 100 116.439
2001 166.303 100 92.503
2002 158.816 100 89.241
54,5
55,6
56,2
97.169 45,4
73.800 44,3
69.575 43,8
2003 127.207 100 75.558
59,4
51.649 40,6
2004 106.122 100 66.318 62,5 39.804 37,5
2005 92.260 100 58.267 63,2 33.993 36,8
2006 82.878 100 51.967 62,7 30.911 37,3
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007
Aceasta stare de fapt se datoreaza si urmatoarelor cauze:
numarului mare de antreprenori care lucreaza cu personal feminin in industria de
confectii;
numarului mai mare de personal sanitar feminin cu calificare inalta si medie decat cel
al barbatilor.
intreprinderi care absorbeau forta de munca cu preponderenta masculina ca
intreprinderile metalurgice si pentru prelucrari mecanice si-au incetat activitatea sau
si-au redus numarul de personal, generand un mare numar de someri barbati .
Referitor la distributia pe profiluri a absolventilor de invatamant superior se constata ca in:
• domeniul universitar, medico-farmaceutic, economic, juridic si artistic ponderea
femeilor este mai mare decat a barbatilor;
• domeniul agricol si tehnic ponderea barbatilor o depaseste pe cea a femeilor.
In activitati didactice, ponderea personalului feminin in anul 2004 este, dupa cum urmeaza:
• in domeniul prescolar 99,8%
• in domeniul primar si gimnazial 72,8%;
• in domeniul liceal 63,9%;
• in domeniul profesional 57,6%;
• in domeniul universitar 41,8%.
Desi cadrul legislativ statueaza si garanteaza dreptul femeilor de a ocupa orice functie in raport cu
pregatirea lor, prezenta acestora in Parlamentul s-a dovedit extrem de redusa dupa 1989, desi se
constata totusi o usoara crestere. Acelasi fenomen este prezent la nivel de Consilii locale si judetene.
In domeniul antreprenorial se constata o afirmare reala a femeii, foarte multe afaceri de succes fiind
conduse de femei.
De asemenea, se constata ca prezenta feminina, la nivel de executie, in organizatiile
neguvernamentale din Romania este sensibil mai mare decat cea a barbatilor, ceea ce subliniaza gradul
de implicare a femeilor. Cu toate acestea, in functii de conducere ale organizatiilor
neguvernamentale, la nivel de Presedinte procentul este de numai de 11,8% femei, iar la nivel de
pozitii secunde: coordonator, director, vicepresedinte de 32,9%
In plus, la nivel de presa scrisa si audio-vizuala, se constata absenta femeilor din functii de conducere
si decizie manageriala.
(Datele sunt obtinute din „Femei si Barbati in Romania” lucrare editata de Comisia Nationala pentru
Statistica si PNUD. )