PDF (10 MB) - Jurnalul de Chirurgie

More documents

Recommendations

Info

Articole originale Jurnalul de Chirurgie, Iaşi, 2011, Vol. 7, Nr. 3 [ISSN 1584 – 9341] Uneori, herniile voluminoase pot determina disconfort şi durere, afectând calitatea vieții acestor pacienți [5]. Datele din literatură privind evoluția herniilor în ciroza hepatică avansată sunt limitate. Repararea electivă a herniilor ombilicale la bolnavii cirotici este frecvent descurajată de morbiditatea şi mortalitatea ridicată şi de incidenţa crescută a recidivelor [6]. Cu toate acestea, tratamentul chirurgical al herniilor ombilicale este indicat în prezenţa herniilor voluminoase cu simptomatologie severă sau în cazul apariției unei complicații: ştrangulare, încarcerare, eviscerație sau tulburări trofice tegumentare severe. Ştrangularea, rară la bolnavii cu ascită, este favorizată de reducerea bruscă a volumului ascitei prin ruptura herniei ombilicale, paracenteză evacuatorie, tratament medical intempestiv sau prin instalarea unui șunt peritoneo-jugular sau șunt portosistemic transjugular intrahepatic. Studii recente susțin intervenţiile chirurgicale reparatorii elective chiar şi la bolnavii cirotici cu ascită refractară încadrați în clasa Child C [7,8]. După tratamentul chirurgical al herniei ombilicale pot surveni complicaţii specifice precum: ascita, fistula ascitică la nivelul plăgii operatorii, insuficienţa renală, infecţiile peretelui abdominal, insuficienţa hepatică şi recidiva herniei. Datorită implicării în dezvoltarea complicaţiilor postoperatorii se recomandă reducerea gradul ascitei înaintea efectuării intervenţiei chirurgicale prin dietă hiposodată, tratament medicamentos și eventual instalarea unui șunt porto-sistemic transjugular intrahepatic (TIPS), în special în cazurile cu ascită refractară sau care necesită tratament chirurgical de urgenţă [9]. Mortalitatea operatorie la pacienții cirotici se corelează cu severitatea insuficienței hepatice, apreciată prin utilizarea scorurilor Child-Pugh și MELD (Model for End-stage Liver Disease) [10]. Scopul studiului prezent este de a evalua rezultatele managementului herniei ombilicale la bolnavii cu ciroză hepatică și ascită internaţi în Clinica de Gastroenterologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență ”Sfântul Apostol Andrei” Galați pentru stabilirea tratamentului optim al acestor cazuri. MATERIAL ŞI METODĂ În perioada 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2007 au fost internați în Clinica de Gastroenterologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență “Sfântul Apostol Andrei” Galați, 122 bolnavi diagnosticați cu ciroză hepatică și ascită, monitorizați pe o perioadă de 36 de luni. Din întreg lotul doar 31 bolnavi au fost selectați pentru studiul prospectiv, prezentând pe lângă CH cu ascită diagnosticată pe baza datelor clinice, biochimice, ecografice, histopatologice şi hernie ombilicală. Consimțământul informat scris a fost obținut de la toți pacienții. Severitatea cirozei hepatice s-a apreciat folosind scorurile Child-Pugh şi MELD (model for end-stage liver disease) calculate la începerea studiului. Scorul MELD s-a calculat utilizând formula: 9,57 x log e (creatinina, mg/dl) + 3,78 x log e (bilirubina, mg/dl) + 11,2 x log e (INR) + 6,43 [11]. În funcție de managementul herniei ombilicale s-au identificat două grupuri de pacienți: bolnavi care au fost tratați inițial conservator și bolnavi care au beneficiat de intervenție chirurgicală electivă. 381
Articole originale Jurnalul de Chirurgie, Iaşi, 2011, Vol. 7, Nr. 3 [ISSN 1584 – 9341] Tratamentul medical preoperator și postoperator al pacienților a constat în suport nutrițional, dietă hiposodată, diuretice, paracenteză evacuatorie (în unele cazuri), corecția coagulopatiei, antibioterapie (Ceftazidim). Tratamentul chirurgical s-a efectuat în toate cazurile sub anestezie regională (rahianestezie cu lidocaină hidrocloridă anhidroasă). Mortalitatea intraspitalicească a fost definită ca deces de orice cauză în cursul spitalizării. Datele au fost exprimate ca medie ± deviaţia standard (DS). Pentru compararea grupurilor s-au utilizat testele t-student (pentru date cantitative) şi χ 2 (pentru date calitative). Pentru interpretarea rezultatelor s-a utilizat intervalul de încredere (IC) de 95%, valoarea p
Page 2 and 3:
Jurnalul de Chirurgie, Iaşi, 2011,
Page 4 and 5:
Cuprins Jurnalul de Chirurgie, Iaş
Page 6 and 7:
Cuprins Jurnalul de Chirurgie, Iaş
Page 8 and 9:
Editorial Jurnalul de Chirurgie, Ia
Page 10 and 11:
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Articole de sinteză Jurnalul de Ch
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39: Articole de sinteză Jurnalul de Ch
Page 66 and 67: Articole originale Jurnalul de Chir
Page 132 and 133: Cazuri clinice Jurnalul de Chirurgi
Page 138 and 139:
Cazuri clinice Jurnalul de Chirurgi
Page 140 and 141:
Page 142 and 143:
Page 144 and 145:
Page 146 and 147:
Page 148 and 149:
Page 150 and 151:
Page 152 and 153:
Page 154 and 155:
Page 156 and 157:
Page 158 and 159:
Page 160 and 161:
Page 162 and 163:
Page 164 and 165:
Page 166 and 167:
Page 168 and 169:
Anatomie şi tehnici chirurgicale J
Page 170 and 171:
Page 172 and 173:
Page 174 and 175:
Page 176 and 177:
Page 178 and 179:
Page 180 and 181:
Page 182 and 183:
Page 184 and 185:
Articole Multimedia Jurnalul de Chi
Page 186 and 187:
Articole Multimedia Jurnalul de Chi
Page 188 and 189:
Istorie Jurnalul de Chirurgie, Iaş
Page 190 and 191:
Page 192 and 193:
Page 194 and 195:
Page 196 and 197:
Recenzii Jurnalul de Chirurgie, Ia
show all

PDF (10 MB) - Jurnalul de Chirurgie

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?