RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului ...

RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a
Teritoriului Județului Harghita
BENEFICIAR: Consiliul Județului Harghita
EVALUAREA STRATEGICĂ DE MEDIU pentru realizarea „PLANULUI DE
AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN HARGHITA” Elaborat
conform: HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a
evaluării de mediu pentru planuri şi programe.
1

1. Introducere
1.1 Legislația românească privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte,
planuri și programe
1.2 Glosar de termeni conform legislației de mediu (HG 1076/2004, Ordin 756/1997:
1.3 Glosar de termeni conform legisla ției de urbanism (legea 350/2001 actualizată, legea
168/2007).
1.4 Considerații generale
1.4.1 Scopul raportului
1.4.2 Informații generale
1.4.3 Denumirea proiectului
1.4.3.1 Expunerea conținutului și a obiectivelor Planului de Amenajare a
Teritoriului Județean Harghita, precum și a relației cu alte planuri și programe
relevante.
2. Analiza situației existente
2.1 Obiectivele Planului de Amenajarea Teritoriului Județean Harghita.
2.2 Relația Planului de Amenajare a Teritoriului Jude țean Harghita cu alte planuri și
programe relevante
3. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului și ale evoluției sale probabile în situația
neimplementării Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita
3.1 Calitatea Apei
3.1.1 Prelevări de apă
3.1.2 Ape de suprafaţă
3.1.3 Starea ecologică a lacurilor
3.1.3 Riscuri naturale – inundaţii
3.4.2 Lucrările hidrotehnice cu caracter de apărare împotriva inundaţiilor
3.4.3 Regularizările şi îndiguirile
3.1.5 Ape Subterane
3.1.6 Structura apelor uzate evacuate în anul 2009 (surse de poluare)
3.1.7 Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate
3.1.8 Reţele de canalizare
3.1.9 Canalizarea apelor uzate
3.1.10 Zone critice sub aspectul poluării apei de suprafaţă şi subterane
3.1.11Obiective şi măsuri privind protecţia apelor împotriva poluării şi
supraexploatării
3.2 Solul
3.2.1 Fondul funciar - Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe
3.2.2 Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor din România
3.2.3 Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic,
energetic etc.)
2

3.2.4 Amenajări pentru agricultură - îmbunătăţiri funciare - Procese de degradare a
solului care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare
3.2.5 Amenajări pentru combaterea eroziunii solului – CES
3.2.6 Evoluţia modului de folosinţă a terenurilor
3.2.7 Amenajări pentru desecare şi drenaj
3.2.8 Amenajări pentru irigaţii
3.2.9 Disfuncţionalităţi în amenajările de îmbunătăţiri funciare
3.2.10 Monitorizarea calităţii solurilor
3.2.11 Zone critice sub aspectul degradării solurilor
3.2.12 Localităţi afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575/2001
precum și cauzele producerii pagubelor la hazardurile naturale – alunecări de teren.
3.2.13 Localităţi afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575, cauzele
producerii pagubelor la hazardurile naturale – inundaţii.
3.2.14 Potenţialul alunecărilor de teren
3.2.15 Inundațiile
3.3 Inventarul siturilor contaminate
3.4 Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru
ameliorarea stării de calitate a solurilor
3.4.1 Modalităţi de investigare
3.4.2 Reconstrucţia ecologică a solurilor
3.5 Calitatea Aerului
3.6 Calitatea precipitaţiilor
3.7 Poluare acustică
3.8 Activitatea staţiei de radioactivitate
3.9 Conservarea naturii şi a biodiversităţii, biosecuritatea
3.9.1 Biodiversitatea judeţului Harghita
3.9.2 Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică
3.9.3 Arii naturale protejate – Caracteristici
3.9.4 Principalele reglementări referitoare la ariile naturale protejate
3.9.5 Problemele legate de ariile naturale protejate
3.10 Managementul Deșeurilor
3.10.1 Cadrul legislativ
3.10.2 Tipuri de deşeuri
3.10.3 Gradul de acoperire cu servicii de salubritate
3.10. 4 Depozitarea deşeurilor
3.10.5 Generarea deşeurilor
3.10.6 Colectarea și transportul deșeurilor
3.10.7 Valorificarea şi tratarea deșeurilor municipale
3.10.8 Eliminarea deşeurilor
3

3.10.9 Deșeuri municipale periculoase.
3.10.10 Deșeuri de baterii, acumulatori și uleiuri uzate.
3.10.11 Deșeuri generate de activități medicale
3.10.12 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate oră șenești și industriale
3.10.13 Vehicule scoase din uz (VSU)
3.10.14 Deșeuri din construcții și demolări
3.10.16 Deșeuri periculoase provenite din industrie și agricultura
3.10.17 Principalele probleme în domeniul gestiunii deşeurilor
3.11 Reţeaua de transport şi comunicaţie
3.11.1 Reţeaua de transport
3.11.2 Situația existentă în județ - Judeţul Harghita
3.11.3 Reţeaua rutieră
3.11.4 Reţeaua feroviară
3.11.5 Probleme şi disfuncţionalităţi ale reţelei de transport
3.12 Alimentarea cu energie electrică
3.13 Reţele de telecomunicaţii
3.13.1 Sisteme de alimentare centralizată cu energie termică (SACET)
3.13.2 Alimentarea cu gaze naturale
3.13.3 Resurse regenerabile de energie
4. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecție a mediului
4.1Obiectivele strategiei de amenajare a teritoriului jude țean stabilite di n punct de
vedere al protecției mediului
4.2 Potențialele efecte semnificative asupra mediului
4.3Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului de Amenajare a
Teritoriului Județean Harghita
4.4 Evaluarea globală a impactului generat de implementarea PATJ Harghita
5.Măsurile propuse pentru a preveni, reduce și compensa cât de mult posibil orice efect
advers asupra mediului al implementării Planului de Amenajare a Teritoriului țean Jude
Harghita
a. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensare a efectul advers
asupra factorului de mediu aer.
b. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers
asupra factorului de mediu apă
c. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers
asupra factorului de mediu sol
d. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers
asupra factorului de mediu patrimoniu
e. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers
asupra factorului de mediu antropic
4

f. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers
asupra factorului biodiversitate
6.Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor
6.1Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor
7.Bilanțul utilizării terenului
7.1 Zonarea utilizării terenului pe folosințe optime
7.1.1 Zone rezidenţiale
7.1.2 Zonele industriale
7.1.3 Zone forestiere
7.1.4 Zone Agricole
7.1.5 Spații verzi zone de agreement
7.1.6 Reabilitarea urbană
7.2 Efecte şi măsuri
7.2.1 Efecte potențiale ale calității aerului
7.2.2 Efecte potențiale asupra calității apei
7.2.3 Măsuri de reducere a emisiilor de poluanți în emisari naturali
7.2.4 Impactul managementului de deșeuri
7.2.5 Efecte asupra patrimoniului natural
8.Rezumat netehnic
9.Evaluarea din punct de vedere al protecției mediului a prevederilor PATJ Harghita
5

1. Introducere
1.1. Legislația românească privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte,
planuri și programe
Evaluarea impactului asupra mediului este o procedura prin care se evaluează potențialele
efecte negative pe care un proiect, public sau privat, un plan sau program le poate avea asupra
mediului prin natura, dimensiunea sau localizarea lui.
Evaluarea impactului asupra mediului a fost introdusă în legislația națională prin:
Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 91/2002 pentru amendarea Legii protecției mediului
nr. 137/1995, republicata (M. Of. 465 din 28 iunie 2002).
Legea nr. 22 din 22/02/2001 de ratificare a Convenției privind evaluarea impactului de mediu în
context trans-frontieră, adoptata la Espo la 25 februarie 1991 (M. Of., Partea I nr.105 din
01/03/2001).
Ordonanţa de urgenţă nr.195/22.12.2005 (M. Of. nr. 1196/30.12.2005) privind protecţia
mediului
Legea nr. 265/29.06.2006 (M. Of. nr. 586/06.07.2006) pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă
a Guvernului nr. 195/22.12.2005 privind protecţia mediului (M. Of. nr. 1196/30.12.2005,
rectificare în M. Of. nr. 88/31.01.2006)
Ordonanţa de urgenţă nr. 114/17.10.2007 (M. Of. nr. 713/22.10.2007) pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/22.12.2005 privind protecţia mediului
Ordonanţa de urgenţă nr. 164/19.11.2008 (M. Of. nr. 808/03.12.2008) pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului
Legea nr. 86/10.05.2000 (M. Of. nr. 224/22.05.2000) pentru ratificarea Convenţiei privind
accesul liber la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în
problemele de mediu, semnată la Aarhus la 25.06.1998
Hotărârea de Guvern nr. 878/28.07.2005 (M. Of. nr. 760/22.08.2005) privind accesul publicului
la informaţia privind mediul
6

Ordonanţa de urgenţă nr. 152/10.11.2005 (M. Of. nr. 1078/30.11.2005) privind prevenirea şi
controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr. 84/05.04.2006 (M. Of. nr. 327/11.04.2006)
Legea nr. 655/20.11.2001 (M. Of. nr. 773/04.12.2001) pentru aprobarea OUG nr.
243/28.11.2000 privind protecţia atmosferei (modificată şi completată prin Ordonanţa de
urgenţă nr. 12/28.02.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care
transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului - M. Of. nr. 153/02.03.2007)
Lege nr. 107/25.09.1996 (M. Of nr. 244/08.10.1996) Legea apelor modificată şi completată de
Lege nr. 310/2004, Lege nr. 112/2006, Ordonanţă de urgenţă nr. 12/2007, Ordonanţă de
urgenţă nr. 3/2010
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/16.06.2000 (M. Of. nr. 283/22.06.2000) privind
regimul deşeurilor, aprobată prin Legea nr. 426/18.07.2001
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 61/06.09.2006 (M. Of. nr. 790/19.09.2006) pentru
modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/16.06.2000 privind
regimul deşeurilor, aprobată prin Legea nr. 27/15.01.2007
Legea nr. 360/02.09.2003 (M. Of. nr. 635/05.09.2003) privind regimul substanţelor şi
preparatelor chimice periculoase (modificată de Legea nr. 263/05.10.2005 - M. Of. nr.
899/07.10.2005)
Ordonanţa de urgenţă nr. 57/20.06.2007 (M. Of. nr. 442/29.06.2007) privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (modificată şi
completată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 154/12.11.2008 – M. Of. nr.
787/25.11.2008)
Ordinul MAPM nr. 864/26.09.2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului și de
participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact trans-frontieră (M. Of.,
Partea I nr. 397 din 09/06/2003)
Hotărârea de Guvern nr. 918 din 22/08/2002 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a
impactului asupra mediului ș i pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse
acestei proceduri (M. Of., Partea I nr. 686 din 17/09/2002)
Ordinul MAPM nr. 860 din 26/09/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului și de emitere a acordului de mediu (M. Of., Partea I nr. 52 din 30/01/2003)
7

Ordinul MAPAM nr. 210 din 25/03/2004 privind modificarea Ordinul MAPM nr. 860 din
26/09/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului ș i de
emitere a acordului de mediu (M. Of., Partea I nr. 309 din 07/04/2004)
Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor
procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului (M. Of. 52 din 31/01/2003)
Hotărârea de Guvern nr.1076 din 08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a
evaluării de mediu pentru planuri și programe (M. Of., Partea I nr. 707 din 05/08/2004)
Legislația națională prevede ca evaluarea impactului asupra mediului trebuie realizat cât mai
devreme posibil, în faza de pregătire a documentației care fundamentează fezabilitatea
proiectului, aș a încât, pe de o parte să existe toate premizele că nu se vor irosii resurse
materiale și de timp pentru proiectarea unei activități, iar pe de altă parte, să existe informații
suficiente pentru realizarea EIM.
EIM se efectuează pentru anumite planuri ș i programe prevăzute în legislația în vigoare, din
domeniile: agricultură, industria extractivă a petrolului, gazelor naturale, cărbunelui și turbei,
industria energetica, producerea și prelucrarea metalelor, industria materialelor minerale de
construcții, industria chimică și petrochimica, industria lemnului ș i hârtiei, proiecte de
infrastructura precum și proiecte din domeniul managementul apei și al deșeurilor.
Întrucât directiva SEA (2001/42/EC) transpusă prin HG 1076/2004, care reglementează
promovarea planului, se corelează cu alte Directive din domeniul protecției mediului, evaluarea
de mediu se raportează permanent și la aceste acte comunitare respectiv:
Directiva cadru Apă 2000/60/EC (WFD), care introduce noțiunile de program și măsuri (sau de
Amenajare) și plan de Management Bazinal pentru a coordona măsurile privind calitatea apei în
fiecare bazin.
Directiva 91/676/EC privind nitrații care prevede programe de acțiuni pentru zonele amenințate
cu nitrați
Directiva Cadru deșeuri 75/442/EEC, care prevede planuri de management al deșeurilor
Directiva cadru aer 96/62/EC, care prevede elaborarea unui plan de reducere a dispersiile
respectiv a poluanților în zonele unde se depășesc valorile limită admise.
Directiva Habitate 92/43/EEC – care are ca scop stabilirea unei re țele ecologice europene
coerente de zone speciale de conservare. Scopul acesteia este de a identifica valori naturale în
siturile respective care merită să fie protejate
8

1.2 Glosar de termeni conform legislației de mediu (HG 1076/2004, Ordin 756/1997:
Raport de mediu - parte a documentației planurilor sau programelor care identifică, descrie și
evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora și alternativele
lor naționale, luând în considerare obiectivele și aria geografica aferentă.
Planuri ș i programe - planurile ș i programele, inclusiv cele cofinanțate de Comunitatea
Europeană, ca și orice modificări ale acestora, care: - se elaborează și/sau se adoptă de către o
autoritate la nivel naț ional, regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate pentru
adoptarea, printr-o procedură legislativă, de către Parlament sau Guvern; - sunt cerute prin
prevederi legislative, de reglementare sau administrative;
Titularul planului sau programului - orice autoritate publică, precum și orice persoană fizică sau
juridică care promovează un plan sau un program.
Autoritate competentă - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate
împuternicita potrivit competentelor legale să execute controlul reglementărilor în vigoare
privind protecția aerului, apelor, solului și ecosistemelor acvatice sau terestre.
Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice și, în concordanta cu legislația sau cu
practica națională, asociațiile, organizațiile ori grupurile acestora;
Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului și a autoritarilor
publice interesate de efectele implementării planurilor ș i programelor, luarea în considerare a
raportului de mediu ș i a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional ș i asigurarea
informării asupra deciziei luate;
Aviz de mediu pentru planuri și programe - act tehnico-juridic scris, emis de către autoritatea
competenta pentru protecț ia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protecția
mediului în planul sau în programul supus adoptării;
Impact de mediu - modificarea negativă considerabilă a caracteristicilor fizice, chimice și
structurale ale elementelor și fact orilor de mediu naturali; diminuarea diversită ții biologice;
modificarea negativă considerabilă a productivită ții ecosistemelor naturale și antropizate;
deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabilă a calită ții vieții sau deteriorarea
structurilor antropizate, cauzate, în principal, de poluarea apelor, a aerului și a solului;
supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritorială
necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi identificat în prezent sau poate avea
o probabilitate de manifestare în viitor, considerată inacceptabilă de către autoritățile
competente.
9

Determinare – reprezintă metoda utilizată pentru a calcula, previziona, estima sau măsura
valoarea unui indicator sau a efectului dăunător relaționat;
Poluare potențial semnificativă – concentrații de poluanți în mediu, ce depășesc pragurile de
alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Aceste valori definesc
nivelul poluării la care autoritățile competente consideră că un amplasament poate avea un
impact asupra mediului și stabilesc necesitatea unor studii suplimentare ș i a măsurilor de
reducere a concentrațiilor de poluanți în emisii/evacuări.
Poluare semnificativă – concentrații de poluanți în mediu, ce depășesc pragurile de Intervenție
prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.
Prag de alertă – concentrații de poluanți în aer, apă, sol sau în emisii/evacuări, care au rolul de
a avertiza autoritățile competente asupra unui impact potențial asupra mediului ș i care
determină declanș area unei monitorizări suplimentare ș i/sau reducerea concentrațiilor de
poluanți din emisii/evacuări.
Prag de intervenție – concentrații de poluanți în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, la care
autoritățile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului ș i reducerea
concentrațiilor de poluanți din emisii/evacuări.
Proba de referința - proba materială produsă de un institut specializat, ce poate fi utilizată
pentru a identifica precizia și acuratețea tehnicilor de analiza chimica a solurilor.
Obiective de remediere – concentrații de poluanți, stabilite de autoritatea competentă, privind
reducerea poluării solului ș i care vor reprezenta concentrațiile maxime ale poluanților din sol
după operațiunile de depoluare. Aceste valori se vor situa sub nivelurile de alerta sau
intervenție ale agenților contaminanți, în funcție de rezultatele ș i recomandările studiului de
evaluare a riscului.
Plan de acțiune – reprezintă planul realizat de autoritatea competentă cu scopul de a controla
problema analizată și a efectelor acesteia indicându-se metoda de reducere.
Aer ambiental - aer la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele și bunurile materiale, în
spatii deschise din afara perimetrului uzinal.
Emisie de poluanți/emisie - descărcare în atmosfera a poluanților proveniți din surse staționare
sau mobile.
Zgomotul ambiental” – este zgomotul nedorit, dăunător, creat de activitățile umane, cum ar fi
traficul rutier, feroviar, aerian, precum și de industrie;
10

Indicator de zgomot – reprezintă scara fizică folosită pentru descrierea zgomotului ambiental
relaționat cu efectul dăunător;
Evacuare de ape uzate/evacuare - descărcare directă sau indirectă în receptori acvatici a apelor
uzate conținând poluanți sau re ziduuri care alterează caracteristicile fizice, chimice ș i
bacteriologice inițiale ale apei utilizate, precum și a apelor de ploaie ce se scurg de pe terenuri
contaminate:
Folosința sensibilă și mai puțin sensibilă - tipuri de folosințe ale terenurilor, care implica o
anumită calitate a solurilor, caracterizată printr-un nivel maxim acceptat al poluanților.
1.3 Glosar de termeni conform legislației de urbanism (legea 350/2001 actualizată, legea
168/2007).
Aprobare – opțiunea forului deliberativ al autorită ț ilor competente de încuviințare a
propunerilor cuprinse în documentațiile prezentate ș i susținute de avizele tehnice favorabile,
emise în prealabil. Prin actul de aprobare (lege, hotărâre a Guvernului, hotărâre a consiliilor
județene sau locale, după caz) se conferă documentațiilor putere de aplicare, constituindu-se
astfel ca temei juridic în vederea realizării programelor de amenajare teritorială ș i dezvoltare
urbanistică, precum și a autorizării lucrărilor de execuție a obiectivelor de investiții.
Avizare - procedura de analiză ș i exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din
structura ministerelor, administrației publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale
interesate, având ca obiect analiza soluțiilor funcționale, a indicatorilor tehnico economici și
sociali ori a altor elemente prezentate prin documenta țiile de amenajare a teritoriului ș i de
urbanism. Avizarea se concretizează printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) cu caracter
tehnic și obligatoriu.
Caracter director – însușirea unei documentații aprobate de a stabili cadrul general de
amenajare a teritoriului ș i de dezvoltare urbanistica a localităț ilor, prin coordonarea acț iunilor
specifice. Caracterul director este specific documentațiilor de amenajare a teritoriului.
Caracter de reglementare – însușirea unei documentații aprobate de a impune anumiți
parametri soluț iilor promovate. Caracterul de reglementare este specific documentaț iilor de
urbanism.
Circulația terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare asupra
terenurilor prin acte de vânzare-cumpărare, donație, concesiune, arendare etc.
Competenta de avizare/aprobare - abilitarea legală a unei institu ț
tehnica de a emite avize/aprobări.
ii publice și capacitatea
11

Dezvoltare durabilă - satisfacerea necesitaț ilor prezentului, fără a se compromite dreptul
generațiilor viitoare la existenta și dezvoltare.
Dezvoltare regională - ansamblul politicilor autorităților administrației publice centrale ș i
locale, elaborate în scopul armonizării strategiilor, politicilor ș i programelor de dezvoltare
sectorială pe arii geografice, constituite în "regiuni de dezvoltare", ș i care beneficiază de
sprijinul Guvernului, al Uniunii Europene ș i al altor instituții ș i autorități naționale ș i
internaționale interesate.
Documentație de amenajare a teritoriului și de urbanism - ansamblu de piese scrise și
desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situația existentă ș i se
stabilesc obiectivele, acțiunile ș i măsurile de amenajare a teritoriului ș i de dezvoltare
urbanistică a localităților pe o perioadă determinată.
Parcelare – acțiunea urbană prin care o suprafață de teren este divizată în loturi mai mici,
destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regulă este legată de realizarea unor
locuințe individuale, de mică înălțime.
Regimul juridic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale prin care se definesc drepturile și
obligațiile legate de deținerea sau exploatarea terenurilor.
Rețea de localități - totalitatea localităților de pe un teritoriu (național, județean, zona
Funcțională) ale căror existenț ă și dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de relații
desfășurate pe multiple planuri (economice, demografice, de servicii, politico-administrative
etc.). Rețeaua de localități este constituită din localități urbane și rurale.
Teritoriu administrativ – suprafața delimitată de lege, pe trepte de organizare administrativă a
teritoriului: național, județean și al unităților administrativ teritoriale (municipiu, oraș, comună).
Teritoriu intravilan - totalitatea suprafețelor construite și amenajate ale localităților ce compun
unitatea administrativ-teritorială de bază, delimitate prin planul urbanistic general aprobat și în
cadrul cărora se poate autoriza execuția de construcții și amenajări. De regula intravilanul se
compune din mai multe trupuri (sate sau localități suburbane componente). Teritoriu extravilan
– suprafața cuprinsă între limita administrativ-teritorială a unității de bază (municipiu, oraș ,
comună) și limita teritoriului intravilan
Zona funcțională - parte din teritoriul unei localități în care, prin documentațiile de amenajare a
teritoriului ș i de urbanism, se determină funcțiunea dominantă existentă și viitoare. Zona
funcțională poate rezulta din mai multe părți cu aceeaș i funcțiune dominantă (zona de locuit,
zona activităților industriale, zona spatiilor verzi etc.).
12

Zonificarea funcțională este acțiunea împărțirii teritoriului în zone funcționale.
Zona de protecție – suprafețe în jurul sau în preajma unor surse de nocivitate, care impun
protecția zonelor învecinate (stații de epurare, platforme pentru depozitarea controlată a
deșeurilor, puțuri seci, cimitire, noxe industriale, circulație intensă etc.).
Zona de risc natural - areal delimitat geografic, în interiorul căruia există un poten ț ial de
producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populaț ia, activitățile umane,
mediul natural și cel construit și pot produce pagube și victime umane.
Zona protejată – suprafața delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau natural,
a unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apa etc. ș i în care, prin
documentațiile de amenajare a teritoriului ș i de urbanism, se impun măsuri restrictive de
protecție a acestora prin distanța, funcționalitate, înălțime și volumetrie.
1.4 Considerații generale
Conform HG 1076/2004, raportul de mediu trebuie să identifice, să descrie ș i să evalueze
potențialele efecte semnificative asupra mediului ale implementării planului sau programului,
precum ș i alternativele rezonabile ale acestuia, luând în considerare obiectivele ș i aria
geografică ale planului sau programului.
1.4.1 Scopul raportului elaborat îl reprezintă:
- Stabilirea direcțiilor, priorităților ș i reglementărilor de amenajare a teritoriului ș i
dezvoltare urbanistică a localităților;
- Utilizarea rațională și echilibrată a terenurilor necesare funcțiunilor urbanistice;
- Precizarea zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inunda ții, neomogenităț i
geologice, reducerea vulnerabilității fondului construit existent);
- Evidențierea fondului valoros și a modului de valorificare a acestuia în folosul localității;
- Creșterea calității vieții, cu precădere în domeniile locuirii, dotărilor aferente locuirii și
serviciilor;
- Fundamentarea realizării unor investiții de utilitate publică;
- Asigurarea suportului reglementar (opera ț ional) pentru eliberarea certificatelor de
urbanism și autorizațiilor de construire;
- Corelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spații
- Conținutul raportului de mediu;
- Relația planului cu alte planuri și programe;
- Problemele de mediu existente în zonă;
- Factorii/aspectele de mediu cu relevanță pentru plan;
- Obiectivele de mediu relevante pentru plan, țintele și indicatorii;
13

- Criteriile pentru determinarea efectelor semnificative potenț iale ale planului asupra
mediului;
- Categoriile de impact, formatul și conț inutul matricei de evaluare a efectelor
semnificative potențiale asupra mediului ale prevederilor planului;
- Nivelul de extindere ș i de detaliere a evaluării de mediu, respectiv, a raportului de
mediu;
- Evaluarea alternativelor și selectarea celor mai bune opțiuni pentru protecția mediului;
- Concluziile cu privire la rezultatele evaluării de mediu;
- Propunerile pentru reducerea/eliminarea impactului planului asupra mediului;
- Propunerile privind monitorizarea prevederilor planului cu privire la
reducerea/eliminarea efectelor negative asupra mediului și monitorizarea efectelor
planului asupra mediului.
1.4.2 Informații generale
Lucrarea reprezintă Raportul de Mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Județean
Harghita care stabilește obiectivele, acțiunile și măsurile de dezvoltare ale Județului Harghita pe
o perioadă de minim 10 ani.
Prezentul Raport de Mediu vizează:
- stabilirea problemelor cheie care trebuie luate în considerare în cadrul evaluării Planului
de Amenajare Teritorială a Județului Harghita;
- analiza posibilelor efecte în cazul în care PATJ Harghita nu este implementat;
- identificarea unui set optim de obiective și priorități de dezvoltare specifice;
- identificarea măsurilor optime care duc la îndeplinirea acestor obiective de mediu
stabilite prin PATJ;
- propune un sistem viabil de monitorizare și gestionare;
- asigură consultări în timp util și eficiente cu autoritățile implicate ș i publicul interesat,
inclusiv cu cetățenii și grupuri organizate interesate;
- informează factorii de decizie cu privire la obiectivele PATJ ș i posibilele impacturi ale
acestuia;
- notifică autoritățile implicate ș i publicul interesat cu privire la forma finală a PATJ ș i
motivele adoptării acestuia.
Beneficiarul proiectului: Consiliul Județean Harghita cu sediul în Pia ța Libertății nr. 5, cod
530140, Telefon: +40-266-207700 Fax: +40-266-207703 E-mail: info@hargitamegye.ro
reprezentat prin Președintele Consiliului Județean Borboly Csaba
14

Autorul atestat al raportului de mediu: SC INTERGEO SRL cu sediul Chiajna, sat Roșu, jud. Ilfov,
RO 077040 Al. I. Cuza nr.11 vila 6, Tel: +40 / 21 / 436 0692 Fax: +40 / 21 / 436 0665 Mobil:
+40/ 731 / 010 215 email: cristof.labancz@intergeo.com homepage: www.intergeo.com
1.4.3 Denumirea proiectului: Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita.
1.4.3.1 Expunerea conținutului și a obiectivelor Planului de Amenajare a Teritoriului Județean
Harghita, precum și a relației cu alte planuri și programe relevante.
Structura Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita, Planul de Amenajare a
Teritoriului Județean, constituie alături de strategia de dezvoltare a județului, strategia de
dezvoltare economică a județului , strategia de dezvoltare sustenabile a turismului din jude țul
Harghita instrumentul principal pentru planificarea ș i monitorizarea dezvoltării economice, a
îmbunătățirii cadrului de viață al populației prin intervenția în principalele domenii relevante în
plan teritorial. Planul de Amenajare a Teritoriului Județean oferă o viziune globală ș i coerentă
asupra structurii și folosinței teritoriului studiat, determinând principalele opțiuni pentru o mai
bună organizare a acestuia, în vederea obținerii unor avantaje în plan economico-social ș i
protecției calității mediului.
Planul de amenajare a teritoriului judeţean Harghita, în vigoare în prezent, a fost elaborat în
1999, direcţionând până în prezent dezvoltarea socio-economică a judeţului prin programul său
de măsuri. În anul 2009 Consiliul Judeţean Harghita a luat decizia actualizării planului de
amenajare a teritoriului având în vedere următoarele considerente:
- necesitatea ca PATJ să se actualizeze periodic la 5-10 ani;
- modificarea cadrului conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului;
- administraţia publică judeţeană şi-a modificat politicile ce vizează dezvoltarea judeţului
astfel încât este necesară revizuirea; conducerea judeţului a adoptat noua politică regională şi
de comunicare cu judeţele vecine; se acordă o mai mare importanţă microregiunilor. Politica
conducerii Consiliului Județean Harghita poate fi numită un a orientată spre atragerea de
fonduri nerambursabile și crearea de parteneriate în vederea dezvoltării sustenabile a regiunii.
- conjunctura internaţională şi naţională impune noi abordări ale problemelor spaţiale -
integrarea în Uniunea Europeană, formarea regiunilor şi a noi unităţi administrative pe teritoriul
ţării.
Prevederile documentului anterior nu mai corespund stadiului de dezvoltare a judeţului, de
asemenea, nu mai corespundea la: necesitatea realizării de noi investiţii cu o influenţă majoră
asupra dezvoltării judeţului precum și apariția fondurilor structurale orientate al căror scop este
15

să acorde sprijin la nivel structural. Sprijinul financiar din Fondurile Structurale este destinat, în
principal, regiunilor mai puțin dezvoltate, în scopul de a consolida coeziunea economică și
socială în Uniunea Europeană contribuind la 3 obiective strategice ale Politicii de Coeziune
Economică și Socială a Uniunii Europene:
1. Convergența sau reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Statele pot solicita
finanțare pentru regiunile care au PIB/capital sub 75% din media europeană.
2. Competitivitatea regională și ocuparea forței de muncă. Statele pot solicita finanțare pentru
regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergen ță.
3. Cooperarea teritorială europeană. Obiectiv tematic care sprijină adaptarea și modernizarea
politicilor și sistemelor de educație, instruire și angajare a forței de muncă.
Planul se va alinia la principii prezente în următoarele documente strategice de nivel european
şi naţional:
CEMAT, Hanovra 2000
- coeziune teritorială prin dezvoltare socio-economică echilibrată şi prin creşterea
competitivităţii;
- dezvoltarea funcţiilor urbane şi a relaţiilor urban-rural;
- accesibilitate mai echilibrată
- accesul la informaţie şi cunoaştere
- reducerea agresiunii asupra mediului
- protejarea resurselor şi a patrimoniului natural
- valorificarea patrimoniului construit
- dezvoltarea resurselor energetice
- dezvoltarea unui turism de calitate şi durabil
- limitarea efectelor catastrofelor naturale
Programe naţionale şi europene:
- Planul Naţional de Dezvoltare a României (PND) 2007-2013,
- Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) 2007-2013,
- Programele Operaţionale Sectoriale (POS) 2007-2013,
- Programul Operaţional Regional (POR) 2007-2013,
- Planul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013,
- Strategia de dezvoltare a Regiunii Centru.
- Strategia de dezvoltare a turismului în judeţul Harghita
- Secţiunile I, II, III, IV, V şi VI ale P.A.T.N
16

- Strategiile locale de dezvoltare (la nivel administrativ şi la nivel de servicii
descentralizate)
Planul de amenajare al teritoriului județean este alcătuit pe baza unor sinteze ale studiilor
referitoare la județul Harghita, pe baza cărora se stabilesc principalele probleme și oportunități
de dezvoltare existente la nivelul teritoriului județean.
Succesiunea prelucrării datelor în vederea stabilirii strategiei planului este ciclică, pornind de la
diagnosticul situației existente în domeniul socio-demografic, a economiei, care constituie
cerințele pentru organizarea ș i amenajarea viitoare a teritoriului (domeniu în care se vor lua
principalele decizii de dezvoltare a teritoriului județean). Fazei de diagnostic îi succede cea de
strategie, în care se propun politicile ș i măsurile de amenajare a teritoriului, anticipându-se
efectele acesteia în domeniile economic ș i socio-demografic. Prin dirijarea acestor efecte cu
ajutorul amenajării se urmărește eliminarea/diminuarea disfuncțiilor și utilizarea superioară a
potențialelor puse în evidență în faza de diagnostic. Activitatea de planificare se încheie în
punctul de plecare, domeniul socio-demografic, în care efectul prezumat al dezvoltărilor
propuse de strategia de amenajare va trebui să soluționeze în mod satisfăcător problemele care
au determinat inițierea planului. Propunerile de amenajare și dezvoltare a teritoriului județean
au fost formulate pentru următoarele etape:
2. Analiza situației existente
Etapa I prioritară, până în anul 2015 (EI) pentru care s-a avut în vedere faptul că în activitatea
de amenajare a teritoriului vor predomina opțiunile legate de:
- continuarea dezvoltării economice ș i implementarea în toate domeniile de activitate a
practicilor și standardelor UE în vederea integrării țării în spațiul economic comunitar;
- restructurarea și modernizarea infrastructurilor tehnice legate de activitatea economică
și de viața comunităților;
- reabilitarea, conservarea și protejarea mediului natural și construit.
Etapa II, de perspectivă, până în 2020 (EII) pentru care obiectivele de amenajare ș i dezvoltare
au în vedere:
- măsuri și acțiuni care să contribuie la creșterea economică și creșterea nivelului de trai
al populației;
- continuarea investițiilor îndeosebi în domeniul infrastructurii tehnice și a industriei, ceea
ce va asigura modernizarea echilibrată ș i completă a mediului economic și social al
județului;
- restructurarea rețelei de localități prin organizarea spațială a acesteia; dezvoltarea unor
noi centre de polarizare intercomunală, care să determine o îmbunătățire a cooperării
17

funcționale între localități, în limitele unor accese corespunzătoare a populației către
locurile de muncă și dotări publice cu rol teritorial.
Propunerile de amenajare ș i dezvoltare a teritoriului se fundamentează pe Programele
aprobate sau în curs de aprobare pentru sec ț iunile Planurilor de Amenajare a teritoriului
Național – Secțiunea I - Căi de comunicație; Secțiunea a II-a - Apa; Secțiunea a III-a – Zone
protejate naturale și construite; Secțiunea a IV-a rețeaua de localități, POST -2007-2013, etc.
Aplicare Prevederile planurilor urbanistice generale aprobate pentru unitățile administrative
componente ale județului se vor încadra în dispozițiile PATJ aprobat, după cum este stipulate în
Legea nr. 350/2001.
Aplicarea prevederilor PATJ în planurilor urbanistice generale (după aprobarea planului
județean de amenajare) se va realiza prin respectarea principiului subsidiarității și a autonomiei
locale în administrație.
Aceasta presupune acordarea unui interes egal proiectelor cu perspectivă strategică, ce
depășesc nivelul local, în acord cu preocuparea pentru proiectele destinate exclusiv cadrului
unei unități administrativ – teritoriale, promovate prin PATJ.
Documentațiile în PATJ supus lucrului sunt destinate cu precădere serviciilor competente ale
administrațiilor publice locale, care vor putea lua, pe baza acestora, decizii cu caracter strategic
în dezvoltarea durabilă a teritoriului județean.
Planul de amenajare al teritoriului județean a fost redactat în conformitate cu prevederile
“Metodologiei privind cadrul conținut al documentațiilor de amenajarea teritoriului în
concordanță cu legea nr. 305/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul” și cu “Ghidul
de elaborare a documentațiilor de amenajarea teritoriului de tip PATJ” elaborate de către SC
Intergeo SRL.
Demersul pe care s-a fundamentat Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita,
derulat în etapele de documentare, diagnostic și strategie, a permis formularea unei viziuni și a
unor politici strategice de amenajare a teritoriului județean.
2.1 Obiectivele Planului de Amenajarea Teritoriului Județean Harghita.
Obiectivul principal și comun tuturor planurilor de amenajare a teritoriului este realizarea unei
dezvoltări economico-sociale echitabile ș i durabile a teritoriului studiat, prin adoptarea de
comun acord de către administrațiile locale a unui set de politici (direcții de dezvoltare) ș i
măsuri pentru principalele domenii cu relevanță teritorială (localități, utilizarea solului,
infrastructuri, mediu).
18

Acestea au ca deziderate următoarele principii:
- creșterea competitivității teritoriului administrativ jude ț ean în cadrul economiei
naționale;
- echilibrul demografic, prin asigurarea creșterii sau menținerii numărului populaț iei, a
stabilității și integrării părții active a acesteia, în structurile economice locale;
- valorificarea superioară a potenț ialului natural, în special al celui majoritar prezent pe
teritoriului județului;
- ameliorarea și îmbunătățirea calității fondului funciar, prin luarea în considerare a
fenomenelor (existente și potențiale) de eroziune, inundații și alunecări ale terenurilor;
- ameliorarea disparităților constatate la nivel zonal în dezvoltarea economico-socială a
teritoriului, determinate atât de condițiile geografice cât și de particularitățile dezvoltării
specifice care au condus la concentrări de populație și activități economice în principal
în jurul municipiilor și orașelor precum și depopulări în zone agricole sau periferice;
- protejarea terenurilor agricole și silvice cu valoare economică ridicată, prin promovarea
unor măsuri restrictive în procesul de scoatere a acestora din circuitul economic în
favoarea zonelor construite ale localităților;
- corelarea în plan teritorial a infrastructurilor teritoriului cu organizarea reț elei generale
de localități, într -o concepț ie unitară, îmbinându-se necesităț ile de perspectivă ale
economiei regionale cu asigurarea unor condi ții de viaț ă cât mai bune în cadrul
localităților.
2.2 Relația Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita cu alte planuri și programe
relevante
Conform Hotărârii nr. 1076/2004 a Ministerului Mediului ș i Gospodăririi Apelor se supun
obligatoriu procedurii de realizare a evaluării impactului asupra mediului planurile de
amenajare a teritoriilor județene, planurile de urbanism general, prin realizarea unui Raport de
Mediu.
În condițiile vieții din societatea modernă se desprinde concluzia că această problemă trebuie
să fie tratată cu toata seriozitatea, pentru a asigura sănătatea ș i a ridica nivelul de trai al
populației.
Potrivit Hotărârii nr. 1076/2004 a Ministerului Mediului ș i Gospodăririi Apelor, art.2, pct. e,
raportul de mediu descrie ș i evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale
aplicării acestora și alternativele lor raționale, luând în considerare obiectivele și aria geografică
aferentă, de asemenea analizează problemele semnificative de mediu, starea mediului ș i
evoluția acestuia în absența implementării planului și determină obiectivele de mediu relevante
în raport cu obiectivele specifice ale planului. Planul de amenajare al teritoriului județean este
19

edactat în conformitate cu prevederile “Metodologiei privind cadrul conținut al
documentațiilor de amenajare a teritoriului în concordanță cu legea nr. 305/2001 privind
amenajarea teritoriului ș i urbanismul” și cu “Ghidul de elaborare a documentațiilor de
amenajarea teritoriului de tip PATJ”.
Scopul PATJ este de a formula diagnosticul general al planului, etapă importantă în elaborarea
construcției strategice va sta la baza deciziilor de amenajare a teritoriului județean.
După analiza critică a situației existente ș i privind în evoluția anterioară a județului, se vor
identifica principalele probleme ș i potențiale în relație cu factorii care influențează aceste
elemente.
Astfel, elaboratorul a întrebuințat date statistice ș i studii efectuate în prima fază a planului;
sursele principale de documentare au fost:
- Recensământul populației și locuințelor (2002);
- Recensământul agricol (2002);
- Anuarele statistice ale României;
- PATN – Secțiunile I, II, III și IV;
- Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă;
- Raportul Național al Dezvoltării Umane;
- Evaluarea economică și ecologică a județelor României;
- Raporturile anuale asupra mediului natural;
- Atlasul apelor din România;
- PATJ Harghita – elaborat 1999;
- Datele furnizate de Direcția Financiară Județeană Harghita.
Metodologia de elaborare a prezentei etape se bazează pe analiza interdisciplinară a unor
domenii definitorii pentru utilizarea și ameliorarea mediului natural ș i construit din județ.
Aceste domenii sunt strâns relaționate în cadrul conceptului dezvoltării durabile, constituind
principalii piloni ai construcției planului.
3. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului și ale evoluției sale probabile în
situația neimplementării Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita
Judeţul Harghita se situează în Regiunea Centru adiacent zonei centrale a Carpaţilor Orientali,
fiind unul dintre cele mai mici judeţe din ţară, se întinde pe o suprafaţă de 6639 km ², adică
2,8% din teritoriul ţării. Teritoriul său este caracterizat prin relieful variat, dominat de ţinuturi
muntoase, care ocupă peste 60% din suprafaţa judeţului.
20

Se disting 3 unităţi principale de relief: - muntos cu o altitudine de până la 2000 m, dealuri cu
altitudini medii de circa 800 m, depresiuni intramontane şi intracolinare cu altitudini între 400 şi
800 m.
Relieful muntos se grupează în două lanţuri paralele pe direcţia NV – SE, care structurează
teritoriul judeţean în trei mari unităţi zonale: zona Miercurea Ciuc, zona Odorheiu Secuiesc şi
zona Gheorghieni.
Economia judeţului este dominată de activităţile industriale şi comerciale (ca număr de unităţi
şi cifră de afaceri), acestea s-au dezvoltat pentru exploatarea şi industrializarea lemnului, a
produselor alimentare, a resurselor minerale etc.
Diversitatea şi ponderea industriei în economia judeţului a evoluat ascendent în ultimii ani,
astfel că în prezent pe lângă principalele ramuri industriale nemijlocit legate de resursele
naturale din sol şi subsol, activitatea industrială este reprezentată prin aproape toate ramurile
sale.
EVOLUTIA STĂRII MEDIULUI ÎN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PATJ (ALTERNATIVA 0)
Analiza stării mediului în condițiile neimplementării planului reprezintă o cerință atât a
Directivei SEA 1 (art. 5 şi anexa I-b) cât şi a Hotărârii de Guvern nr. 1076/20042 (art.15).
Scopul acestei analize este de a evalua modul în care Planul de Amenajare a Teritoriului
Județului Harghita (PATJ Harghita) răspunde nevoilor şi cerințelor stării mediului din teritoriul
analizat şi a tendințelor sale de evoluție.
Analiza Alternativei 0 (aceea de neimplementare a planului) s-a realizat pe baza gradului actual
de cunoaștere şi a metodelor de evaluare existente cu privire la starea mediului şi tendințele
evoluției sale.
Analiza este structurată pe baza aspectelor de mediu relevante pe baza cărora s-a realizat
caracterizarea stării mediului.
Este cunoscut faptul că evaluarea stării viitoare a mediului şi în mod particular a Alternativei 0
este dificil de realizat în condițiile în care datele necesare nu sunt disponibile şi existentei a
numeroase lipsuri şi incertitudini în privința caracterizării actuale a stării mediului.
Scenariul de realizare al Alternativei 0 presupune posibilitatea neimplementării PATJ Harghita.
Cu privire la aceasta situație ipotetică se pot face următoarele precizări:
• PATJ Harghita are caracter director şi reprezintă expresia spațiala a programului de dezvoltare
socio-economică a județului. Lipsa lui/neimplementarea prevederilor sale nu scutește
21

autoritățile responsabile de aplicarea prevederilor legislative sau conformarea cu normele şi
bunele practici de protecție a mediului.
• La nivelul județului Harghita exista o serie de planuri, programe şi strategii sectoriale,
adoptate sau în curs de adoptare, a căror implementare contribuie la atingerea unora dintre
obiectivele propuse în PATJ. Dintre acestea se pot enumera: Planul Județean de Gestionare a
Deșeurilor pentru județul Harghita (orizont 2013), Master Plan „Sistem integrat de gestionare a
deșeurilor în județul Harghita 2008-2038”, Planul Local de Acțiune pentru Mediu (orizont 2018),
Strategia de dezvoltare a județului Harghita (orizont 2013), Strategia de dezvoltare turistica a
județului Harghita, etc.
• PATJ asigură viziunea integrată şi realizează o prioritizare a măsurilor ce trebuie adoptate
pentru dezvoltarea armonioasă şi durabilă a întregului județ. Lipsa acestui document ar putea
avea ca efect:
Crearea/adâncirea unor decalaje de dezvoltare între zonele şi localitățile județului;
- O cheltuire ineficientă a fondurilor prin suprapunerea unor cheltuieli pe baza unor
decizii luate la nivele locale;
- Direcții antagonice de acțiune datorită lipsei unei viziuni unitare.
- Un aspect important ce trebuie subliniat este acela ca actualizarea şi promovarea PATJ
Harghita creează cadrul adecvat de dezbatere şi consultare publica asupra opțiunilor
privind dezvoltarea județului.
Aer
Aer
Sol
Modificări climatice
În lipsa unor investiții în infrastructura rutieră şi pe fondul unei creșteri a parcului auto
şi a activităților industriale se pot înregistra tendințe de creștere a emisiilor poluanților
caracteristici gazelor de eșapament, a particulelor în suspensie şi a poluanților
generați de activitățile economice (în principal în Municipiul Harghita, dar şi în
celelalte zone urbane ale județului).
Se va menține tendința de creștere a debitelor masice de poluanți evacuați în apele de
suprafața din industrie.
În lipsa corelării proiectelor de alimentare cu apa cu cele de realizare a sistemelor de
colectare şi epurare a apelor uzate exista riscul creșterii concentrațiilor de poluanți în
apele freatice.
Sub aspectul poluării solului exista premisele continuării tendințelor de îmbunătăţire a
situației prin: închiderea depozitelor neconforme de deșeuri, realizarea de sisteme de
canalizare în special în mediul rural, reducerea cantităților de chimicale utilizate în
agricultura şi reducerea presiunii exercitate de activitățile industriale.
Îngrijorătoare este tendința de transformare a terenurilor agricole în suprafețe
construite. Apreciem ca în lipsa unei viziuni unitare şi ambițioase se pierde
oportunitatea utilizării eficiente a terenurilor intravilane cu extinderea suprafețelor
construite în actualele extravilane.
Exista premisele menținerii sau creșterii suprafețelor de teren degradate ca urmare a
abandonului agricol, fenomenelor de eroziune şi a alunecărilor de teren.
Lipsa unor soluții alternative de asigurare a încălzirii locuitelor, precum şi menținerea
22

Biodiversitate,
patrimoniu cultural
Sănătatea populaţiei
Riscuri naturale
Conservarea/utilizarea
eficienta a resurselor
naturale
Peisajul şi moștenirea
culturală
Mediul economic și
social
Turism
Creșterea gradului de
conștientizare asupra
activității industriale fără implementarea de masuri privind reducerea poluării vor face
ca emisiile de gaze cu efect de sera să se mențină la nivelul actual sau să crească.
În lipsa aplicării unei viziuni unitare la nivelul județului pentru mărirea suprafețelor
împădurite şi realizarea de spatii verzi cu producție ridicată de biomasă, se va menţine
capacitatea actuală redusă de absorbţie şi retenţie a GES.
Lipsa unei viziuni strategice de ansamblu va permite extinderea activităților antropice
în zonele naturale valoroase sau în vecinătatea acestora afectând diversitatea
biologica şi funcționalitatea acestor sisteme.
În condițiile neimplementării măsurilor propuse, defrișările ilegale, braconajul,
pășunatul intensiv, turismul neorganizat vor continua să contribuie la degradarea
ecosistemelor, distrugerea habitatelor şi chiar dispariția unor specii de flora şi fauna.
Menținerea eforturilor actuale de dotare edilitară a localităților, de sistare a
activităților neconforme de gestiune a deșeurilor şi de reducere a poluării din industrie
va permite o reducere lentă a riscurilor asupra sănătăţii umane. Se vor menține însa
perimetrele critice sub aspectul poluării aerului sau a apei (subterane şi de suprafața)
ce vor continua să afecteze populația rezidentă.
Se va menține tendința de scădere a împăduririlor cu efecte directe asupra producerii
şi nivelului de manifestare a unor riscuri naturale precum alunecările de teren sau
inundațiile.
În lipsa unei bune cunoașteri a zonelor de risc natural va continua tendința de
extindere a suprafețelor locuite în interiorul acestora.
Asigurarea surselor energetice va continua să se facă preponderent din resurse
neregenerabile. Lipsa politicilor privind economisirea şi conservarea energiei şi
utilizarea resurselor regenerabile va face ca presiunea asupra resurselor naturale să
crească. Lipsa unui program de împăduriri în scopuri energetice va face ca cerința
pentru lemn de foc să genereze un impact negativ semnificativ asupra ecosistemelor
forestiere valoroase. Gradul scăzut de dotare edilitara a localităților va duce la
menținerea unor zone de risc a apelor freatice şi de suprafața.
Lipsa unei viziuni strategice de dezvoltare va contribui la continua degradare a
peisajului urban şi a zonelor de interes cultural, peisagistic sau de agrement, la
abandonarea terenurilor agricole, defrișări necontrolate şi extinderea urbanizării.
Exista riscul menținerii unui efort scăzut de împădurire. Vor fi preferate specii nonnative
datorita randamentului de creștere. Lucrările de reconstrucţie ecologica se vor
limita la înierbarea suprafețelor afectate.
Lipsa unei viziuni integrate privind identificarea şi ierarhizarea obiectivelor de
patrimoniu cultural ce necesita reabilitare va împiedica dezvoltarea potențialului
de valorificare turistica a acestora. Se vor men ține tendințele de degradare a
monumentelor istorice cauzate de lipsa reglementarilor din documentații de urbanism
pentru majoritatea localită ților ce includ monumente istorice clasate (prin
nerespectarea regimului contracțiilor şi al utilizării terenului pe amplasamentul şi în
zonele de protecție ale monumentelor).
În anii următori se vor realiza mai multe proiecte de reabilitare/extindere/realizare a
infrastructurii rutiere şi feroviare. Lipsa unui cadru organizat de analiza, planificare şi
decizie ar putea face ca aceste proiecte să genereze un impact semnificativ asupra
componentelor de mediu valoroase.
Nu vor exista oportunităţi de promovare a mijloacelor de transport ecologic (culoare
pentru bicicliști).
Lipsa/insuficienta investițiilor în infrastructura de turism nu va permite valorificarea
durabila a potențialului turistic din județul Harghita. Investițiile se vor concentra în
punctele de mare atracție, existând riscul depășirii capacitații de suport a
componentelor ecologice din zona.
Lipsa programelor de informare şi sensibilizare a populației va face în continuare ca
aceasta să fie în egală măsură expusă direct riscurilor legate de poluare, dar şi să
23

problemelor de mediu
reprezinte un factor important de presiune asupra mediului înconjurător.
Dacă transpunem cele enunţate mai sus într-o analiză de risc vom avea următoarea situaţie:
Indicator mediu
Aer
Aer
Sol
Modificări
climatice
Biodiversitate,
patrimoniu cultural
Obiectivele identificate în urma nerealizării
planului
În lipsa unor investi ții în infrastructura rutieră şi
pe fondul unei cre șteri a parcului auto şi a
activităților industriale se pot înregistra tendințe
de creștere a emisiilor poluanților caracter istici
gazelor de eșapament, a particulelor în suspensie
şi a poluanților generați de activitățile economice
(în principal în Municipiile Miercurea Ciuc,
Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni şi Topliţa, dar şi în
celelalte zone urbane ale județului).
Se va menține tendința de creștere a debitelor
masice de poluanți evacuați în apele de suprafața
din industrie.
În lipsa corelării proiectelor de alimentare cu apa
cu cele de realizare a sistemelor de colectare şi
epurare a apelor uzate exista riscul șterii cre
concentrațiilor de poluanți în apele freatice.
Sub aspectul poluării solului există premisele
continuării tendințelor de îmbunătăţire a situației
prin: închiderea depozitelor neconforme de
deșeuri, realizarea de sisteme de canalizare în
special în mediul rural, reducerea cantită ților de
chimicale utilizate în agricultura şi reducerea
presiunii exercitate de activitățile industriale.
Îngrijorătoare este tendința de transformare a
terenurilor agricole în suprafe țe construite.
Apreciem ca în lipsa unei viziuni unitare şi
ambițioase se pierde oportunitatea utilizării
eficiente a terenurilor intravilane cu extinderea
suprafețelor construite în actualele extravilane.
Exista premisele ținerii men sau creșterii
suprafețelor de teren degradate ca urmare a
abandonului agricol, fenomenelor de eroziune şi
a alunecărilor de teren.
Lipsa unor solu ții alternative de asigurare a
încălzirii locuitelor, precum şi ținerea men
activității industriale fără implementarea de
masuri privind reducerea poluării vor face ca
emisiile de gaze cu efect de sera să se mențină la
nivelul actual sau să crească.
În lipsa aplicării unei viziuni unitare la nivelul
județului pentru mărirea suprafețelor împădurite
şi realizarea de spatii verzi cu produc ție ridicată
de biomasă, se va menţine capacitatea actuală
redusă de absorbţie şi retenţie a GES.
Lipsa unei viziuni strategice de ansamblu va
permite extinderea activită ților antropice în
zonele naturale valoroase sau în vecinătatea
24
Nivel
impact
0
0
+1
-1
-1
Justificarea încadrării
Se va menţine starea actuală a
mediului cu depăşiri ale
parametrilor monitorizaţi în
aglomeraţiile urbane
Se va menţine cantitatea de
poluanţi în aer
Legislaţia comunitară şi
naţională impune programe
naţionale regionale şi locale în
vederea reducerii presiunilor
asupra solului şi chiar prin
neimplementarea planului prin
perioada de înjumătăţire a
materialelor contaminante se va
ajunge la o îmbunătăţire a
calităţii solului
Prin neluarea unor măsuri
suplimentare de reducere a RES
va creşte cantitatea de gaze cu
efect de seră mai ales în zonele
cu inversiune termică şi
microclimă
Se vor reduce arealele naturale
protejate iar cele care vor
rămâne neatinse de influenţa

Sănătatea populaţiei
Riscuri naturale
Conservarea/utilizare
a eficienta a
resurselor naturale
Peisajul şi moștenirea
culturală
acestora afectând diversitatea biologica şi
funcționalitatea acestor sisteme.
În condițiile neimplementării măsurilor propuse,
defrișările ilegale, braconajul, pășunatul intensiv,
turismul neorganizat vor continua să contribuie la
degradarea ecosistemelor, distrugerea
habitatelor şi chiar dispariția unor specii de flora
şi fauna.
Menținerea eforturilor actuale de dotare edilitară
a localită ților, de sistare a activităților
neconforme de gestiune a șeurilor de şi de
reducere a poluării din industrie va permite o
reducere lentă a riscurilor asupra sănătăţii
umane. Se vor menține însa perimetrele critice
sub aspectul poluării aerului sau a apei
(subterane şi de suprafa ța) ce vor continua să
afecteze populația rezidentă.
Se va ține men tendința de scădere a
împăduririlor cu efecte directe asupra producerii
şi nivelului de manifestare a unor riscuri naturale
precum alunecările de teren sau inundațiile.
În lipsa unei bune cunoa șteri a zonelor de risc
natural va continua tendin ța de extindere a
suprafețelor locuite în interiorul acestora.
Asigurarea surselor energetice va continua să se
facă preponderent din resurse neregenerabile.
Lipsa politicilor privind economisirea şi
conservarea energiei şi utilizarea resurselor
regenerabile va face ca presiunea asupra
resurselor naturale să crească. Lipsa unui
program de împăduriri în scopuri energetice va
face ca cerința pentru lemn de foc să genereze un
impact negativ semnificativ asupra ecosistemelor
forestiere valoroase. Gradul scăzut de dotare
edilitara a localităților va duce la menținerea unor
zone de risc a apelor freatice şi de suprafața.
Lipsa unei viziuni strategice de dezvoltare va
contribui la continua degradare a peisajului urban
şi a zonelor de interes cultural, peisagistic sau de
agrement, la abandonarea terenurilor agricole,
defrișări necontrolate şi extinderea urbanizării.
Exista riscul men ținerii unui efort scăzut de
împădurire. Vor fi preferate specii non-native
datorita randamentului de creștere. Lucrările de
reconstrucţie ecologica se vor limita la înierbarea
suprafețelor afectate.
Lipsa unei viziuni integrate privind identificarea şi
ierarhizarea obiectivelor de patrimoniu cultural
ce necesita reabilitare va împiedica dezvoltarea
potențialului
0
-1
0
0
antropică vor suferi modificări în
urma lipsei unei administrări
corespunzătoare
Prin neimplementarea planului
dezvoltarea economică va fi
lentă modificările de mediu nu
vor fi de anvergură iar în aceste
condiţii nivelul de sănătate a
populaţiei va rămâne constant
În lipsa unei bune cunoașteri a
zonelor de risc natural va
continua tendința de extindere a
suprafețelor locuite în interiorul
acestora iar riscul apariţiei
catastrofelor naturale va creşte
Utilizarea sursele regenerabile
vor creşte dar nu în ritmul în
care ar creşte prin
implementarea planului Lipsa
unui program de împăduriri în
scopuri energetice va face ca
cerința pentru lemn de foc să
genereze un impact negativ
semnificativ
asupra
ecosistemelor forestiere
valoroase. Gradul scăzut de
dotare edilitară a localităților va
duce la menținerea unor zone de
risc a apelor freatice şi de
suprafața.
Nu are un impact semnificat
asupra calităţii mediului.
Rezultatele neimplementării vor
fi în general indirecte asupra
parametrilor de mediu
25

Mediul economic și
social
Turism
Creșterea gradului de
conștientizare asupra
problemelor de
mediu
de valorificare turistica a acestora. Se vor
menține tendințele de degradare a
monumentelor istorice cauzate de lipsa
reglementarilor din documenta ții de urbanism
pentru majoritatea localită ților ce includ
monumente istorice clasate (prin nerespectarea
regimului contracțiilor şi al utilizării terenului pe
amplasamentul şi în zonele de protec ție ale
monumentelor).
În anii următori se vor realiza mai multe proiecte
de reabilitare/extindere/realizare a infrastructurii
rutiere şi feroviare. Lipsa unui cadru organizat de
analiza, planificare şi decizie ar putea face ca
aceste proiecte să genereze un impact
semnificativ asupra componentelor de mediu
valoroase.
Nu vor exista oportunităţi de promovare a
mijloacelor de transport ecologic (culoare pentru
bicicliști).
Lipsa/insuficienta investițiilor în infrastructura de
turism nu va permite valorificarea durabila a
potențialului turistic din județul Harghita.
Investițiile se vor concentra în punctele de mare
atracție, existând riscul depășirii capacitații de
suport a componentelor ecologice din zona.
Lipsa programelor de informare şi sensibilizare a
populației va face în continuare ca aceasta să fie
în egală măsură expusă direct riscurilor legate de
poluare, dar şi să reprezinte un factor important
de presiune asupra mediului înconjurător.
+1
-1
-1
Investiţiile se vor opera şi fără
implementarea planului ce va
duce la creşterea nivelului dar
neimplementarea unor măsuri
de remediere a mediului
parametrii de mediu vor rămâne
constanţi
Creşterea presiunii pe zonele
deja suprasolicitate de turişti.
Creşterea presiunii asupra
mediului
Rezultatele analizei indică o scădere a calităţii stării mediului. Este necesară o mai bună
concentrare a eforturilor şi exprimarea unei viziuni unitare la nivelul județului Harghita pentru
maximizarea eforturilor de reducere a poluării şi conformare cu cerințele legislației de protecție
a mediului. Din analiza tabelului de mai sus nivelul indicatorului parametrilor de mediu este -3
iar procentul impactului negativ este de 36,36% fără efect asupra mediului 45,45% iar efect pozitiv
18,18%
26

Considerăm sugestiv să prezentăm aici rolul pe care îl poate avea PATJ Harghita în
îmbunătăţirea stării mediului în judeţ. Mai mult decât atât, considerarea rezultatelor evaluării
de mediu va permite o mai buna adresare faţă de nevoile de protejare a mediului înconjurător
şi o îmbunătăţire a efectelor pozitive în urma implementării planului.
Tendinţa uşor crescătoare care se observă pentru “varianta 0” la începutul perioadei de
evaluare este datorată în primul rând efectului implementării măsurilor cuprinse în vechiul
PATJ. Trendul descrescător susţine necesitatea implementării unui noi PATJ cel anterior
necorespunzând cerinţelor actuale de mediu.
3.1 Calitatea Apei Pe suprafaţa judeţului Harghita s-a dezvoltat o bogată reţea hidrografică,
lacuri şi mlaştini, şi s-au acumulat importante rezerve de ape subterane.
27

Reţeaua hidrografică a judeţului aparţine bazinelor hidrografice ale râurilor Mureş (49,3 %), Olt
(32 %) şi Siret (18,7 %).
Apele de suprafaţă sunt drenate de cursurile superioare ale Mureşului, Oltului, Târnavelor,
Homoroadelor, Bistricioarei, Bicazului, Trotuşului, Uzului şi Casinului.
Lungimea totală a reţelei hidrografice codificate a judeţului este de cca. 2600 km. Cursurile
râurilor principale pe teritoriul judeţului, izvorând din zonele muntoase, au lungimi cuprinse
între 45-90 km.
Râul Mureş, îşi are obârşia în masivul Muntele Negru (1538 m), drenează întreaga depresiune a
Giurgeului pe o distanţă de 85 km, adunând afluenţii Belcina, Lăzarea, Ditrău, Şumuleu,
Borzont, Gălăuţaş şi Topliţa, de pe o suprafaţă totală de 1297 km2. Debitul mediu multianual al
râului la ieşirea din judeţ este de 12 mc/s.
Râul Târnava Mare, afluent principal al Mureşului, izvorăşte din munţii Gurghiu, drenează apele
(afluenţi mai importanţi: Şicasău, Ivo, Brădeşti, Feernic şi Goagiu) de pe o suprafaţă de 1539
km2. Parcurge teritoriul judeţului pe o lungime de 95 km, fiind cea mai lungă apă de suprafaţă
din judeţ. La ieşirea din judeţ debitul mediu multianual al râului este de 8 mc/s.
Râul Olt izvorăşte din versantul vestic al Hăşmaşului Mare la altitudinea de 1280 m şi străbate
depresiunea Ciucului pe o lungime de cca. 85 km, părăsind teritoriul acestuia prin defileul de la
Tuşnad. Suprafaţa bazinului de recepţie este de 1295 km2, adunând afluenţii Lunca Mare,
Mădăraş, Valea Mare, Frumoasa, Fişag şi Tuşnad. Debitul mediu multianual al râului la ieşirea
din judeţ este de 9 mc/s.
Râul Bistricioara izvorăşte din flancul sud-estic al Munţilor Călimani, în cuprinsul judeţului curge
pe o lungime de 49 km. Debitul mediu multianual al râului la ieşirea din judeţ este de 4,5 mc/s.
Râurile sunt alimentate în proporţie de cca.70 % din sursele de suprafaţă (ploi 42-46 % şi zăpezi
23-26 %), iar restul din apele freatice şi subterane, încadrându-se în regimul de alimentare
pluvio-nivală de tip carpatic oriental.
Debitele medii cele mai mari se înregistrează în luna aprilie, iar cele mai mici în luna ianuarie.
Îngheţul apelor se produce începând din luna decembrie. Foarte des se formează poduri de
gheaţă şi sloiuri plutitoare, care pe râul Mureş în depresiunea Giurgeului, creează pericol de
inundaţii prin blocarea albiei. Lacurile naturale ale judeţului ca geneză şi ca regim hidrologic
prezintă particularităţi demne de remarcat.
28

Lacul Sfânta Ana este unicul lac vulcanic din România situat într-un crater din masivul muntos
Ciomad la altitudinea de 950 m. Suprafaţa lacului este de 19,5 ha, adâncimea maximă de 6,1 m.
Lacul se alimentează numai din precipitaţii, având o mineralizare foarte scăzută.
La nord-est de lacul Sf. Ana, într-un crater geamăn, la altitudine de 1050 m se află Tinovul
Mohoş, un lac colmatat şi acoperit cu vegetaţie de Sphagnum, care se întinde pe un areal de 80
ha.
În urma unei prăbuşiri naturale de stânci care a barat apele Bicazului, a luat fiinţă cel mai mare
lac de baraj natural din ţară, Lacul Roşu. Lacul, situat la 983 m altitudine, cu o suprafaţă de
11.46 ha şi adâncime maximă de 10,5 m, este înconjurat de stânci de calcar (Suhardul Mare
1506 m, Ucigaşul 1407 m, Licaş 1476 m). În aval de lac, apa râului Bicaz traversează Cheile
Bicazului, una printre cele mai frumoase monumente ale naturii din ţară.
În munţii Căliman, Lacul Iezer, de origine glaciară, este situat la altitudinea de 1780 m, are o
suprafaţă de 0,20 ha şi o adâncime de 3-5 m.
Lacurile artificiale din judeţul Harghita aparţin diferitelor categorii de folosinţă.
Acumularea Mesteacănul, construită pe râul Olt, asigură apă potabilă pentru oraşul Bălan şi apă
industrială pentru SC Bălan SĂ Bălan. Volumul total de acumulare este de 0,858 milioane mc.
Din Acumularea Frumoasa se asigură cca. 50 % din volumul de apă potabilă necesară
municipiului Miercurea Ciuc. Volumul total de acumulare este de 10,6 milioane mc.
Acumularea Zetea este cea mai mare construcţie hidrotehnică din judeţul Harghita, este situată
pe râul Târnava Mare şi are un volum total de acumulare de 44 milioane mc. Categoria de
folosinţă este complexă: reţinerea viiturilor şi apărare împotriva inundaţiilor a localităţilor
situate în valea râului Târnava Mare din judeţele Harghita şi Mureş, regularizarea debitului
(constant de 1,2 mc/s în aval de acumulare), producerea de energie electrică şi - în planurile de
perspectivă - alimentare cu apă.
Acumularea Şuta, construită pe pârâul Fitod, are un volum de 0,18 milioane mc, fiind o zonă de
agrement şi pescuit pentru populaţia reşedinţei judeţului şi a localităţilor riverane.
3.1.1 Prelevări de apă
Prelevarea apelor de suprafaţă respectiv subterane este urmărită de Administraţia Naţională
“Apele Romane” prin unităţile teritoriale.
Situaţia captărilor de suprafaţă şi subterană, în anul 2009, pe teritoriul judeţului Harghita, este
prezentată în tabelul următor:
29

Nr.crit Bazin Hidrografic
Apă captată (mii mc)
Total Suprafață Subteran
1 Mureș 14054,491 13159,312 895,179
2 Olt 16922,355 12045,329 4877,026
3 Siret 511,50 129,50 382,00
Total 31488,346 25334,141 6154,205
Sursa bazin apă
(bazin hidrografic)
2002
mii mc
2003
mii mc
2004
mii mc
2005
mii mc
2006
mii mc
2007
mii mc
2008
mii mc
2009
mii mc
Mureș 15269 14702 13959 14734 15275 14602,0 14203,67 14054,49
Olt 18540 18810 17640 16110 14950 16807,6 18863,39 16922,35
Siret 529 732 726 631 576 518 492 511,50
Total județ 34338 34244 32325 31475 30801 31927,6 33559,06 32488,34
Localităţile rurale se caracterizează printr-un grad redus de echipare cu reţele de alimentare cu
apă în sistem centralizat. Majoritatea reţelelor existente de distribuţie sunt subdezvoltate ca
lungime şi cu un număr redus de consumatori.
Conform datelor oferite de Consiliul Judeţean Harghita, lungimea totală a reţelelor de
distribuţie a apei este de 1128 km (din care peste 400 km în mediul urban care deserveşte un
număr de peste 130.000 locuitori). În privinţa deservirii populaţiei cu apă potabilă, aproximativ
90 % din populaţia urbană dispune de alimentare cu apă în sistem centralizat.
În ultima perioadă, în judeţul Harghita s-a pus mare accent în vederea obţinerii/realizării unor
investiţii de mare amploare pentru alimentarea cu apă potabilă a localităţilor urbane şi rurale,
au fost derulate o serie de programe privind alimentarea cu apă potabilă centralizată şi
realizarea sistemelor centralizate de canalizare, astfel:
- conform HG 687/1997 – prin “Programul SOLEL-BONEL”;
- conform HG 577/1997 – prin “Programul de alimentare cu apă a satelor, din judeţul
Harghita”;
- conform Ordonanţei 7/2006 privind instituirea “Programului de dezvoltare a
infrastructurii din spaţiul rural”.
În general, prin aceste investiţii se prevăd, în afara realizării unor noi sisteme centralizate de
alimentare cu apă şi alte lucrări, cum sunt: reabilitarea staţiilor de captare, de tratare,
extinderea reţelelor de distribuţie a apei potabile, realizarea racordurilor pentru case
particulare, înlocuirea branşamentelor, dotarea cu contoare de apă, recondiţionarea hidranţilor
stradale, etc.
30

3.1.2 Ape de suprafaţă.
Starea ecologică şi chimică a cursurilor de apă ale râurilor interioare
Evaluarea calităţii apelor de suprafaţă pe anul 2009 se bazează pe datele furnizate de unităţile
subordonate Administraţiei Naţionale "Apele Romane" (DA Mureş Târgu Mureş, DA Olt
Râmnicu-Vâlcea - SGA Harghita Miercurea Ciuc, DA Siret Bacău - SGA Neamţ Piatra Neamţ) din
secţiunile de supraveghere de ordinul I şi II.
Pentru caracterizarea fizico-chimică a râurilor şi încadrarea lor în categorii de calitate au fost
analizaţi, prelucraţi statistic şi interpretaţi următorii indicatori:
- Indicatorii “regimului de oxigen” (RO): oxigen dizolvat, CBO5, CCO-Cr, CCO-Mn
- Indicatori din grupa “nutrienţilor”: amoniu, azotiţi, azotaţi, fosfor total, fosfaţi
- Indicatorii din grupa de “salinitate”: reziduu filtrabil uscat, cloruri, sulfaţi, calciu,
magneziu, sodiu
- Indicatorii din grupa “poluanţilor toxici specifici de origine naturală”: crom, cupru, zinc,
plumb, cadmiu, fier, mangan, nichel
- Indicatori din grupa “alţi indicatori chimici relevanţi”: fenoli, detergenţi.
Caracterizarea globală a calităţii apelor de suprafaţă s-a făcut, de către unităţile de specialitate
sus-menţionate, conform Ordinului nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind
clasificarea calităţii apelor de suprafaţă, în vederea stabilirii stării ecologice a cursurilor de apă
(sinteza de protecţia calităţii apelor este realizată printr-un program cu ajutorul căruia se face
încadrarea globală a apelor de suprafaţă).
În bazinul hidrografic Mureş lungimea totală a râurilor supravegheate pe teritoriul judeţului
Harghita este de 244 km. Din punct de vedere fizico-chimic şi biologic 176 km (72,1 %) se
încadrează global în clasa I de calitate, iar 68 km (27,9 %) se încadrează în clasa a II-a de calitate.
Din centralizatorul prezentat reiese că apele aferente bazinului hidrografic Mureş se încadrează,
global, în clasa a II-a de calitate, astfel:
- râul Mureş, în secţiunile Izvoru Mureşului, Sărmaş şi Stânceni – limita judeţ, încadrare
determinată de indicatorii grupei regimul oxigenului (CCO-Mn, CCO-Cr)
- râul Târnava Mare, în secţiunile amonte Cristuru Secuiesc şi Vânători – limita judeţ;
încadrare determinată de indicatorii grupei regimul oxigenului (CCO-Mn, CCO-Cr) şi de
grupa nutrienţilor (NO 2 , azot total)
- pârâul Ditrău, în secţiunea Ditrău, încadrare determinată de indicatorii grupei regimul
oxigenului (CCO-Mn, CCO-Cr)
31

- pârâul Goagiu, la Cristuru Secuiesc), încadrare determinată de indicatorii grupei regimul
oxigenului (oxigen dizolvat, CCO-Mn, CCO-Cr) şi de grupa de salinitate (reziduu filtrabil,
cloruri, sulfaţi, Ca, Mg, sodiu). În cursul anului s-au mai constatat depăşiri şi la indicatorii
Cu, Cd, Mn, Pb, Ni şi Co care provin din cadrul natural şi fac parte din grupa indicatorilor
”substanţe periculoase relevante şi prioritare/prioritare periculoase” (Tabelul 8-A al
Ordinului 161/2006), totuşi, majoritatea apelor curgătoare analizate prezintă, în general,
o stare chimică bună.
Depăşirile, fie periodice sau ocazionale la indicatorii CCO-Cr, CCO-Mn, azotiţi etc. se datorează
funcţionării necorespunzătoare a staţiilor de epurare orăşeneşti, respectiv antrenării de
substanţe organice în apele de suprafaţă cauzate de lipsa canalizării centralizate a localităţilor
de pe traseul apelor precum şi de intemperii, a depozitelor de deşeuri neautorizate.
În bazinul hidrografic Olt, cu o suprafaţă de 2198 km 2 (33% din suprafaţa totală a judeţului
Harghita), lungimea totală a râurilor supravegheate este de 294,4 km, din care 150 km râuri
principale (Olt, Homorodul Mare, Homorodul Mic) şi 144,4 km alte pârâuri de pe teritoriul
bazinului hidrografic.
Densitatea specifică medie a reţelei hidrografice este de 2,2 km/km 2 . Datorită exploatărilor
forestiere, dar mai ales din cauza doborâturilor de vânt din ultimii ani, gradul de acoperire cu
vegetaţia arborescentă a versanţilor a scăzut simţitor, scăzând prin acestea şi rolul modelator al
covorului vegetal.
Categoria de calitate a râului Olt este influenţată de: fondul natural existent şi impurificări
acumulate în anii anteriori în albia râului (fier, cupru, cadmiu, mangan şi zinc), funcţionarea
necorespunzătoare a staţiilor de epurare a apelor uzate orăşeneşti de la Bălan (depăşiri
periodice pentru suspensii, CBO 5 şi detergenţi), Miercurea Ciuc (depăşiri periodice la suspensii,
CBO 5 , CCO-Cr, fosfor, detergenți, substanţe extractibile), Băile Tuşnad (depăşiri periodice la
suspensii şi CBO 5 ), Vlăhiţa (depăşiri periodice la suspensii, CBO 5 , CCO-Cr), apele de mină de la SC
Bălan SĂ şi EM Harghita sector Harghita Băi (agenţii economici şi-au încetat activitatea de
industria extractivă la aceste puncte de lucru), precum şi de evacuările nesistematice prin
canalele pluviale în oraşe (conţinut ridicat de CBO 5 , CCO-Cr, amoniu şi detergenţi) etc.
Din rezultatele analizelor interpretate de APM Harghita, se pot observa următoarele:
- în secţiunea de control amonte de Bălan apa se încadrează în clasa I de calitate pentru
toţi indicatorii analizaţi, având o stare ecologică foarte bună
- în secţiunea de control Tomeşti apa se încadrează global în clasa I de calitate,
constatându-se totuşi uşoare depăşiri faţă de valorile standard pentru indicatorii NO 2 ,
azot total, cupru şi fier. Starea ecologică a râului în această secţiune este bună
32

(categoria a II-a pentru grupa macrozoobentos), iar din punct de vedere al substanţelor
prioritare/prioritare periculoase calitatea apei este necorespunzătoare pentru
indicatorii Co, Cu, Pb, hexaclorbenzen
- în secţiunea de control Sâncrăieni (aval municipiul Miercurea Ciuc), calitatea globală a
apei este de clasa a III-a, datorită indicatorilor grupei nutrienţilor (azotiţi, amoniu,
azotaţi, ortofosfaţi, fosfor). S-au constatat, cu ocazia analizelor, concentraţii mai
ridicate, peste valorile admise, la grupa regimului oxigenului (oxigen dizolvat, CCO-Cr), la
grupa poluanţilor toxici specifici de origine naturală (fier) - fapt ce se datorează fondului
natural specific zonei, precum şi la indicatorul fenoli din grupa altor indicatori chimici
relevanţi.
Din punct de vedere al indicatorilor biologici (macrozoobentos), secţiunea prezintă o stare
ecologică proastă (clasa a V-a), iar pentru substanţele prioritare/prioritare periculoase apa este
necorespunzătoare pentru indicatorii cobalt şi cupru.
Calitatea globală a râului Homorodul Mare, în secţiunea de control Băile Homorod (clasa a II-a)
este determinată de grupa poluanţilor toxici specifici de origine naturală (fier). Se constată
depăşiri ocazionale şi la indicatorul CCO-Cr. Cauzele depăşirilor sunt: fondul natural existent al
zonei, antrenări de substanţe organice din lipsa canalizării centralizate din localităţile rurale sau
cauzate de intemperii. Starea ecologică a secţiunii este foarte bună.
Apa pârâului Homorodul Mic prezintă depăşiri, faţă de limitele clasei I de calitate pentru toate
grupele de indicatori, încadrarea globală în secţiunea de control aval de Vlăhiţa fiind de clasa a
V-a, datorită fondului natural existent (fier). Pe de altă parte, datorită activităţii poluatoare a SC
COMUNAL SĂ (depăşiri periodice la staţia de epurare orăşenească pentru indicatorii suspensii,
CBO 5 şi CCO-Cr), precum şi antrenărilor de substanţe organice din lipsa canalizării centralizate
din localităţile rurale sau cauzate de intemperii, starea ecologică a râului este una moderată
(categoria a III-a pentru grupa macrozoobentos - considerat mai reprezentativ pentru
caracterizarea stării cursului de apă), ceilalţi indicatori fizici încadrându-se în clasa a II-a (CBO 5 ,
fosfor) respectiv în clasa a III-a de calitate (CCO-Cr, azotiţi, azotaţi, cloruri, sodiu, fenoli).
Pârâul Chirui, în secţiunea de control aval iaz decantare, se încadrează global, în clasa a V-a de
calitate, datorită indicatorilor din grupa poluanţilor toxici specifici de origine naturală (fier, cu
depăşiri semnificative şi pentru nichel – clasa a IV-a, cupru şi cobalt – clasa a III-a, cadmiu şi zinc
– clasa a II-a). Pe lângă fondul natural, o contribuţie însemnată au probabil şi evacuările de ape
de mină provenite de la EM Harghita – secţia Harghita Băi (cu activitatea minieră încetată din
2007). S-au constatat depăşiri şi pentru indicatorii grupei regimului de oxigen, astfel: oxigen
dizolvat (clasa a III-a) respectiv CCO-Mn şi CCO-Cr (clasa a II-a de calitate)
33

Manualul de Operare al Sistemului Monitoring pentru bazinul hidrografic Olt prevede şi
urmărirea calităţii şi altor cursuri de apă, după cum urmează:
- pârâul Lunca Mare, amonte confluenţa Olt, se încadrează global în clasa a III-a de
calitate datorită indicatorului fier, având din punct de vedere biologic o stare ecologică
bună
- pârâul Mădăraşul Mare, amonte confluenţa Olt, se încadrează global în clasa I de
calitate pentru toţi indicatorii, având din punct de vedere biologic o stare ecologică
foarte bună
- pârâul Fişag, amonte confluenţa Olt, se încadrează global în clasa a III-a de calitate
datorită indicatorului fier, având din punct de vedere biologic o stare ecologică bună
- pârâul Caşin, amonte confluenţa cu pârâul Primejdios, se încadrează global în clasa a IIIa
de calitate datorită indicatorului fier, având din punct de vedere biologic o stare
ecologică bună
- pârâul Frumoasa, amonte acumulare Frumoasa, se încadrează global în clasa I de
calitate, având din punct de vedere biologic o stare ecologică bună. În bazinul
hidrografic Siret monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă s-a realizat în secţiunile de
supraveghere Capu Corbului - pe râul Bistricioara şi Tulgheş, pe râul Putna, secţiuni
amplasate pe teritoriul judeţului Harghita (secţiunea Bistricioara, pe râul Bistricioara,
este amplasată în judeţul Neamţ). Pentru râul Bicaz cea mai apropiată secţiune de
supraveghere este la Bicaz Chei, situată pe teritoriul judeţului Neamţ. Având în vedere
amplasamentul secţiunii la o distanţă mică de limita administrativă a judeţelor Neamţ şi
Harghita, precum şi lipsa unor surse majore de poluare, se poate considera că situaţia
calităţii apei în această secţiune de control poate fi extinsă şi la tronsonul de râu aferent
judeţului Harghita.
- Râul Bicaz, cu o lungime totală de 39 km (13 km în judeţul Harghita), este un afluent de
dreapta al Râului Bistriţa, şi este monitorizat în secţiunile de supraveghere Bicaz Chei şi
Bicaz Aval (pe teritoriul judeţului Neamţ). În secţiunea Bicaz Chei, concentraţiile medii
anuale ponderate cu debitul, înregistrate pentru indicatorii grupelor de calitate se
înscriu în clasa I de calitate. În ceea ce priveşte substanţele prioritare/prioritare
periculoase, starea chimică este proastă din cauza depăşirilor constatate la indicatorii
cupru şi seleniu. Indicatorii biologici arată în această secţiune o stare ecologică foarte
bună, o impurificare redusă. În concluzie, calitatea râului Bicaz de la izvoare şi până la
secţiunea Bicaz Chei, în raport cu indicatorii chimici, se încadrează în clasa I, stare
chimică proastă iar în raport cu cei biologici, în clasa I şi stare ecologică foarte bună.
- Râul Bistricioara, cu lungime totală de 64 km - din care 50 km în judeţul Harghita - este
cel mai important afluent al Bistriţei, pe partea dreaptă. Este monitorizat în două
secţiuni, astfel:
34

- secţiunea Capu Corbului, situată la 35 km de izvor, la o altitudine de 1090 m, unde apa
râului se încadrează chimic în clasa I de calitate, stare chimică proastă (depăşiri la
indicatorii cupru şi plumb), punând în evidenţă o influenţă antropică redusă respectiv o
stare ecologică foarte bună în raport cu elementele biologice;
- secţiunea Bistricioara, situată la o distanţă de 55 km de izvor, la o altitudine de 550 m (în
judeţul Neamţ), unde, din punct de vedere chimic, concentraţiile medii ponderate cu
debitul, înregistrate pentru indicatorii grupelor de calitate se înscriu în clasa I de calitate,
iar în ceea ce priveşte substanţele prioritare/prioritare periculoase, râul prezintă o stare
chimică proastă pentru indicatorii cupru şi seleniu. În raport cu toate elementele
biologice de calitate luate în studiu de organele de specialitate, încadrarea secţiunii este
în clasa I ceea ce evidenţiază o stare ecologică foarte bună. În concluzie, râul Bistricioara
în raport cu indicatorii generali (chimici şi biologici), în secţiunile Capu Corbului şi
Bistricioara, se încadrează în clasa I de calitate, stare chimică bună şi starea ecologică
foarte bună.
- Monitorizarea pârâului Putna se realizează în secţiunea de control Tulgheş, la o distanţă
de 22 km de la izvor. Concentraţiile medii anuale înregistrate pentru indicatorii tuturor
grupelor se înscriu în clasa I de calitate. Substanţele prioritare/prioritare periculoase au
prezentat depăşiri pentru indicatorul cupru indicând o stare chimice proastă.
3.1.3 Starea ecologică a lacurilor. Calitatea principalelor lacuri din judeţul Harghita în raport cu
gradul de troficitate și în raport cu chimismul apei
Pe teritoriul judeţului Harghita se urmăreşte calitatea a mai multor lacuri, şi anume: Frumoasa,
Sfânta Ana, Zetea şi Lacul Roşu. Studiind rezultatele analizelor privind calitatea lacurilor
judeţului, se pot constata următoarele:
- Apa lacului de acumulare Frumoasa, din punct de vedere al parametrilor fizico-chimici,
se încadrează în clasa I de calitate, în toate secţiunile de control (coada lac, mijloc lac,
turn priză).
Valorile indicatorilor gradului de eutrofizare încadrează lacul în clasa de calitate globală
„oligotrof” (fosfor total 0,0061-0,009 mgP/l-oligotrof, azot mineral total 0,053-0,119 mgN/lultraoligotrof,
biomasa fitoplanctonică 1,82-2,57-oligotrof, Clorofila „a” 0,00 μg/l
ultraoligotrof).
- Lacul de acumulare Zetea, din punct de vedere al calităţii apelor, se încadrează global în
clasa I (cu depăşiri ocazionale pentru indicatorii CCO-Cr şi cadmiu).
Valorile indicatorilor gradului de eutrofizare încadrează lacul în clasa de calitate globală „eutrof”
(fosfor total 0,0633 mgP/l-eutrof, azot mineral total 0,287 mgN/l-oligotrof, biomasa
35

fitoplanctonică 0,49-ultraoligotrof, clorofila „a” 6,66 μg/l-mezotrof). Lacul Roşu, s-a format prin
bararea naturală a râului Bicaz în 1837, ca urmare a alunecării unei mase deluviale de pe
versantul NV al muntelui „Gyilkos” şi se găseşte la o altitudine de 983 m. Caracteristicile
morfobatimetrice sunt: suprafaţa 114676 m 2 , volumul total 587503 m3, adâncimea maximă 9,7
m la intersecţia braţelor Oilor şi Suhard.
Probele de apă au fost prelevate trimestrial dintr-o singură secţiune de control amplasată în
zona centrală a lacului, din orizontul superficial al apei (0 m).
Rezultatele determinărilor fizico-chimice pun în evidenţă următoarele aspecte privind calitatea
apei şi procesul de eutrofizare:
- din punct de vedere chimic, concentraţiile medii anuale înregistrate la indicatorii regimul
oxigenului, nutrienţi, gradul de mineralizare şi metale, se înscriu în limitele maxime admisibile
(valori ţintă) specifice pentru clasa I de calitate;
- pentru substanţele prioritare/prioritare periculoase valorile concentraţiilor înregistrate la
indicatorii cupru, nichel, plumb şi staniu au depăşit limitele standardelor de calitate, indicând o
stare chimică proastă;
- valorile indicatorilor gradului de eutrofizare încadrează lacul în clasa de calitate globală
„eutrof” (fosfor total 0,0338 mgP/l-eutrof, azot mineral total 0,840 mgN/l-eutrof, biomasa
fitoplanctonică 1,00-oligotrof, clorofila „a” 1,43 μg/l-ultraoligotrof)
- din punct de vedere ecologic, luând în considerare elementele chimice şi biologice de calitate
analizate, calitatea apei lacului este specifică apelor montane, curate, cu influenţă antropică
extrem de redusă şi stare ecologică foarte bună.
3.1.4 Riscuri naturale – inundaţii Judeţul Harghita este străbătut de cursurile superioare ale
râurilor Olt, Mureş, Târnava Mare, Trotuş. Lungimea totală a reţelei hidrografice codificate este
de 2.600 km, din care cele mai importante cursuri de apă sunt:
● Oltul, cu o lungime de 88 km de la izvor până la limita judeţului;
● Mureşul, cu lungimea de 70 km;
● Târnava Mare, cu lungimea 99 km;
● Homorodu – Mare, cu lungimea de 35 km;
● Bistricioara, cu lungimea de 43 km;
36

● Trotuş, cu lungimea de 23 km.
Pe bazine hidrografice aceste lungimi se împart astfel:
● Bazinul hidrografic Mureş -1.196 km;
● Bazinul hidrografic Olt - 930 km ;
● Bazinul hidrografic Siret -474 km.
Din punct de vedere geomorfologic suprafaţa judeţului este dominată de sectorul montan, care
se caracterizează printr-o reţea hidrografică foarte deasă, cu versanţi abrupţi şi pante de
scurgeri mari. Densitatea specifică a reţelei hidrografice este 2,2 km/km 2 , depăşind mult media
pe ţară. Atât zona montană, cât şi depresiunile intramontane se caracterizează prin exces de
umiditate. Valoarea medie multianuală a precipitaţiilor variază între 600-1.0001/m 2 .
Principalele tipuri de inundaţii care se produc pe teritoriul judeţului sunt:
● Ninsorile, care formează un strat de zăpadă cu grosimi variind între 60-100 cm.
Acestea, la încălzirea vremii, în combinaţie cu ploile calde se topesc brusc, provocând în mod
frecvent viiturile de primăvară. Datorită variaţiilor mari în timp şi spaţiu a temperaturii şi a
altor elemente climatice, inundaţiile practic se pot produce în orice perioadă a anului;
● Structura geologică şi compoziţia litologică a zonei, în special în sector montan,
datorită impermeabilităţii rocilor nu permite o infiltraţie masivă în subsol, reducând la minim
rolul drenajului subteran. În zonele de deal în schimb, unde predomină rocile sedimentare de
natură argilo-marno-lutoasă, acestea se îmbină cu apă provocând în mod frecvent alunecări de
teren;
● Datorită exploatării forestiere din ultimele decenii şi din cauza „doborârilor de vânt”
masive produse în ultima perioadă, gradul de acoperire cu vegetaţie arborescentă al
versanţilor a scăzut simţitor, diminuând şi rolul moderator al covorului vegetal.
Fenomenele prezentate duc la formarea şi propagarea undelor de viitură, care se produc în
timp foarte scurt, mai ales pe pâraiele Mădăraş, Fişag, Belcina, Tămavele. În zonele
depresionare (depresiunea Ciucului, depresiunea Gheorgheni, zona Odorheiului) din cauza
pantelor mici, viteza undei de viitura scade, provocând deseori suprapunerea mai multor unde
de viitură (tip pluriundă), cu creşteri de nivele cu efecte grave şi pagube însemnate.
În urma ploilor torenţiale, care au depăşit cantitatea de 100 l/m 2 în mai puţin de două ore, au
rezultat inundaţii atât în Bazinul Hidrografic Olt, cât şi în Bazinul Hidrografic Mureş şi Bazinul
37

Hidrografic Siret, în total 24 localităţi. Valoarea pagubelor estimate atingând suma de 1.014.618
lei.
Un alt fenomen des întâlnit în judeţ este scurgerea de pe versanţi, mai ales în zonele lipsite de
vegetaţie arborescentă.
Primăvara în perioada topirii zăpezii şi a gheţii, pe unele sectoare de râuri, se formează blocaje
de gheaţă, provocând curbe de remu şi inundarea zonelor din amonte. Acest fenomen este
frecvent întâlnit în zona oraşului Topliţa pe râul Mureş şi afluenţi săi.
Având în vedere condiţiile de formare şi tipurile de viitură frecvent întâlnite pe teritoriul
judeţului Harghita, putem trage concluzia că apărările eficiente împotriva efectelor
distrugătoare ale inundaţiilor, trebuie să se bazeze pe:
● prognoze hidro-meteorologice de avertizare cât mai corecte;
● funcţionare ireproşabilă a sistemului informaţional hidro-meteorologic;
● măsuri structurale cu caracter preventiv, şi anume lacuri de acumulare, amenajarea
cursurilor de apă prin regularizări şi îndiguiri.
Cauzele antropice care favorizează apariţia fenomenului de inundaţii sunt ne întreţinerile
cursurilor de apă, blocajele din secţiunea de curgere a râurilor, podurilor şi podeţelor cu diverşi
plutitori (vegetaţie, materiale depozitate în albiile majore, gheţuri).
3.4.2 Lucrările hidrotehnice cu caracter de apărare împotriva inundaţiilor sunt acumulările
care au şi rol de apărare împotriva inundaţiilor:
● Mesteacănul, situată pe râul Olt în amonte de oraşul Bălan, la cca. 1,8km şi 8km faţă
de izvorul Oltului, cu volum total de acumulare de 0,858 mil.m 3 ;
● Frumoasa, situată pe pr. Frumoasa, la cca. 12 km de municipiul Miercurea-Ciuc şi 2 km
amonte de comuna Frumoasa, cu volum total de acumulare de 10,6mil.m 3 ,;
● Zetea, situată pe r. Târnava - Mare, la cca. 3 km amonte de localitatea Zetea, cu volum
total de acumulare de 44,0 mil.m 3 Destinaţia este de atenuare a undei de viitură şi protejarea
municipiului Odorheiu-Secuiesc şi a celorlalte localităţi din aval împotriva inundaţiilor. De
asemenea, asigură şi energie electrică, prin CHE cu capacitatea de 1,8 MW.
3.4.3 Regularizările şi îndiguirile care apără împotriva inundaţiilor populaţia, terenurile,
localităţile, platformele industriale. Principalele lucrări de acest gen, din bazinul hidrografic
Mureş sunt:
38

● regularizare r. Mureş în depresiunea Gheorgheni, L= 25km ;
● regularizare r. Târnava Mare între Porumbeni şi Odorheiu Secuiesc, L= 23km ;
● regularizare pr. Geoagiu la Cristuru Secuiesc, L=11km ;
● regularizări pr. Cuşmed la Atid - Crişuri, L=13,6km ;
Lucrările din bazinul hidrografic Olt sunt :
● sistemul de îndiguiri şi regularizări Siculeni - Miercurea Ciuc – Tuşnad, L= 32km ;
● îndiguire pr. Fişag, L=9km.
Inundaţiile produse în ultimii 20-25 de ani pe teritoriul judeţului au afectate localităţile astfel:
● pe curs de apă şi torenţi: m. Odorheiul Secuiesc, m. Topliţa, oraşele Băile Tuşnad,
Cristuru Secuiesc şi comunele Atid, Bilbor, Ciumani, Corbu, Dârjiu, Gălăuţaş, Lunca de Sus,
Lupeni, Mărtiniş, Sărmaş, Siculeni, Şimoneşti, Tulgheş;
● pe curs de apă: comuna Avrămeşti, Mereşti, Mihăileni, Mugeni, Ocland, Praid,
● pe torenţi: or. Borsec, Vlăhiţa, comuna Brădeşti, Corund, Dealu, Ditrău, Feliceni,
Frumoasa, Lunca de Jos, Plăieşii de Jos, Săcel, Secuieni, Ulieş.
Pagubele produse de inundaţii în teritoriul administrativ al judeţului sunt:
● oraşul. Borsec, pârâul. Vinului la ieşirea din oraş spre Corbu. Suprafaţă afectată: 5ha de
fâneţe;
● municipiul Odorheiu Secuiesc, râul Târnava Mare în intravilan. Suprafaţă afectată. 2ha
de zonă de locuit şi industrială;
● în municipiul Topliţa, pe râul Mureş. Suprafaţă afectată de cca. 100 ha, care cuprind
gospodării, instituţii publice, unităţi industriale, lucrări de artă aferente cursului de apă, curţi
construcţii, teren agricol.
Pe Valea Topliţa, suprafaţa inundată este cca. 30 ha, iar obiectivele afectate sunt gospodării,
instituţii publice, unităţi industriale, lucrări de artă aferente cursului de apă, curţi construcţii,
teren agricol.
39

Pe pârâul. Măgheruş, suprafaţa inundată este cca.35 ha, iar obiectivele afectate sunt: drumstr.
Murelor, gospodării, amenajări turistice, unităţi industriale, lucrări de artă aferente cursului
de apă, curţi construcţii, teren agricol.
Pe pârâul. Doamnei, suprafaţa inundată este cca. 7 ha, iar obiectivele afectate sunt: gospodării,
construcţii, teren agricol;
● comuna Feliceni, râul Târnava Mare (Feliceni-Oţeni), pârâul. Garon (Feliceni), pârâul.
Cireşeni (Tâureni),
suprafeţele inundate pe teritoriul administrativ de cca. 26 ha, iar obiectivele afectate sunt:
conducta de gaze în localitatea Oţeni, terenuri agricole, grădini;
● comuna Ciumani, râul Mureş, inundaţii în intravilanul satului Ciumani, cu suprafaţă de
210 ha.
Obiective afectate: 45 gospodării şi terenuri agricole;
● comuna Dăneşti, pârâul Madicsa şi Gödör, inundaţii în intravilanul satului Dăneşti,
Suprafeţe inundate de 350 ha, iar obiectivele afectate sunt 1500 locuinţe şi terenuri agricole
(arabil, fâneaţă);
● comuna Dârjiu, pârâul. Nagypatak (Mare) şi Boja, inundaţii în intravilanul satului Dârjiu.
Suprafeţele inundate sunt de 30 ha, obiectivele afectate: case de locuit, curţi + construcţii;
● comuna Plăieşii de Jos, pârâul. Cașin. Inundaţii în intravilanul satelor Imper şi Iacobeni
cu suprafeţe inundate de cca. 15 ha şi obiective afectate: gospodăriile populaţiei şi culturi
agricole;
● comuna Şimoneşti, pârâul Nyiko. Inundaţii în intravilanul satelor Mihăileni şi Rugăneşti
cu suprafeţe inundate de cca. 161 ha (anul 2005) şi obiective afectate: intravilan – case şi anexe
gospodăreşti;
● comuna Bilbor, râul Bistricioara. Inundaţii în intravilanul satului Bilbor. Suprafeţe
inundate de cca. 10 ha teren agricol şi obiective afectate: 7 gospodării, 2 poduri;
● comuna Tulgheş, râul Bistricioara, pârâul. Putna, Rezu Mare, Balaj, Raiului. Inundaţii în
teritoriul administrativ Tulgheş. Suprafeţele inundate sunt de cca. 77 ha, iar obiectivele afectate
sunt: 203 gospodării, teren agricol, fâneţe, curţi, construcţii, staţia de epurare, conducte de
canalizare;
40

● comuna Gălăuţaş, pârâul Gălăuţaş, râul Mureş. Inundaţii în intravilanul comunei
Gălăuţaş
Suprafeţe inundate sunt de cca. 28 ha intravilan, 40 ha teren agricol, obiectivele afectate: case,
gospodării, podeţe;
● comuna Subcetate, râul Mureş. Inundaţii în teritoriul administrativ. Suprafeţele afectate
de inundaţii sunt teren agricol (arabil şi fâneaţă);
● comuna Ciceu, râul Olt. Inundaţii în teritoriul administrativ Ciceu. Suprafeţele afectate
de inundaţii sunt cca. 60 ha teren agricol;
● comuna Căpâlniţa, pârâul Homorodul Mic şi Csonka. Inundaţii în comuna Căpâlniţa.
Suprafeţele inundate sunt de cca. 10 ha, obiectivele afectate sunt case de locuit, gospodării,
drum comunal, grădini;
● comuna Remetea, râul Mureş, pr. Kőpatak şi Sineu. Suprafeţele inundate sunt de cca.
200 ha,
obiectivele afectate: case şi anexe gospodăreşti, curţi, teren arabil, drum judeţean DJ 153 C, DC
0,6 km, 2 poduri, zid de sprijin;
● în comuna Racu, inundaţii în comuna Racu, pe pr. Racu, suprafeţe afectate de inundaţii:
30 ha extravilan teren arabil.
Derivaţia pârâul Racu, suprafeţe afectate de inundaţii: 10 ha extravilan, teren arabil;
Pârâul Frumoasa (pe teritoriul administrativ al comunei Racu)Suprafeţe afectate de inundaţii:
20 ha extravilan teren arabil
● oraşul Băile Tuşnad, râul Olt – strada Morii, strada Gării. Obiective afectate: gospodării
particulare, drumuri, vile, teren agricol (păşune);
● comuna Sâncrăieni, râul Olt , pâraiele Felszeg şi Valea Mare (Nagyos). Obiective
afectate: 5 case de locuit 20 gospodării, curţi, construcţii şi teren agricol;
● oraşul Vlăhiţa, pârâul Vârghiş, canal Vârghiş. Suprafaţă inundată de cca. 0,65 ha şi
obiective afectate: 40 case de locuit, curţi, strada Ştrandului;
● comuna Cozmeni, pârâul Cozmeni. Suprafaţă inundată de 500 m 2 şi obiective afectate:
gospodării, culturi;
41

● comuna Ocland, pârâul Homorodu Mic. Suprafeţe afectate de inundaţii: 30 ha teren
arabil;
● comuna Sântimbru, pârâul Chendereş. Suprafaţă inundată cca. 170 ha. Obiective
afectate: 22 anexe gospodăreşti, teren agricol;
● comuna Satu Mare, pârâul Brădeşti. Suprafaţă inundată de 20 ha. Obiective afectate:
case de locuit, anexe gospodăreşti, case de vacanţă, şcoala generală, teren agricol;
● comuna Săcel, văile din teritoriul administrativ. Suprafeţele inundate sunt de 10 ha, iar
obiectivele afectate: clădiri de instituţii, case de locuit, teren agricol;
● comuna Mugeni, râul Târnava Mare. Suprafaţă inundată de 20 ha terenuri agricole;
● comuna Lăzarea, pârâul Cinod. Suprafeţe afectate de inundaţii: 2-3 ha de culturi;
● comuna Lupeni, pârâul Nicoul Alb. Inundaţii în localităţile Lupeni, Bisericani, Bulgăreni,
Morăreni). Suprafeţe inundate de cca. 130 ha. Obiective afectate: locuinţe, drumuri şi poduri,
canale; teren agricol;
● comuna Sândominic, râul Olt, pârâul Lok. Suprafeţe inundate de 2 ha. Obiective
afectate: grădini, case de locuit.
Inundaţiile au produs pagube însemnate în zonele neamenajate ale afluenţilor cursurilor de apă
şi a torenţilor, albiile minore neavând capacitatea de tranzitare pentru debitele existente. De
asemenea, podurile şi podeţele subdimensionate au determinat blocarea cursurilor de apă cu
materiale aduse de torenţi, fiind chiar distruse în unele cazuri (la Porumbenii Mari, Lunca de
Jos).
O problemă generală este lipsa şanţurilor şi rigolelor de scurgere a apelor de pe terenurile
agricole situate în extravilanul localităţilor, din această cauză producându-se bălţi, care nu se
pot scurge în emisarii învecinaţi.
În condiţiile reliefului judeţului, vegetaţia şi în special arboretul, are un rol deosebit în
regularizarea naturală a debitelor prin procesul de reţinere în sol şi redarea treptată a apelor.
Lipsa acestui tip de vegetaţie provoacă, în unele zone, torenţi aluvionari şi alunecări masive de
versanţi (Lueta, Zetea, Plăieşii de Jos, Topliţa).
Datorită condiţiilor prezentate, formarea şi propagarea viiturilor se produce în timp foarte
scurt, mai ales în bazinele hidrografice ale afluenţilor Oltului şi Mureşului, cum sunt pâraiele
Mădăraş, Fişag, Belcina, Topliţa, Târnavele etc.
42

Prevenirea şi combaterea acestor pagube potenţiale se poate realiza numai printr-o acţiune
complexă care constă din toate măsurile cu caracter permanent sau periodic, organizatorice,
tehnice şi operative, care se iau pentru prevenirea, combaterea şi lichidarea efectelor
dăunătoare ale apelor mari şi gheţurilor şi poluărilor accidentale.
O altă acţiune majoră care trebuie întreprinsă pentru îmbunătăţirea apărării împotriva
inundaţiilor este realizarea hărţilor de risc la inundaţii, acţiune prevăzută şi în legea 575/2001 –
Plan de Amenajare a Teritoriului Naţional Secţiunea V – Zone de Risc natural. În baza viitoarelor
hărţi şi a prevederilor normativelor existente în domeniu, se va putea realiza amenajarea
teritoriului judeţului în condiţiile apărării împotriva inundaţiilor.
De asemenea, sunt necesare acţiuni de reparare a lucrărilor de apărare existente, de curăţare şi
întreţinere a albiilor râurilor. Sunt necesare documentaţii tehnice actualizate privind apărarea
împotriva inundaţiilor, care să ia în considerare clasa de importanţă a noilor construcţii aflate în
vecinătatea apelor.
Diminuarea pagubelor şi a pierderilor de vieţi omeneşti ca urmare a inundaţiilor nu depinde
numai de acţiuni de răspuns întreprinse în timpul inundaţiilor, acţiuni abordate uneori separat,
sub denumirea managementul situaţiilor de urgenţă. Diminuarea consecinţelor inundaţiilor
este rezultatul unei combinaţii ample dintre măsurile şi acţiunile premergătoare producerii
fenomenului, cele de management din timpul desfăşurării inundaţiilor şi cele întreprinse post
inundaţii.
3.1.5 Ape subterane
Resursele de ape subterane, acumulate în mod deosebit în subsolul depresiunilor intramontane
(Ciuc, Gheorgheni, Topliţa, Bilbor, Borsec) au o importanţă deosebită în aprovizionarea
populaţiei cu apă potabilă şi parţial industrială din puţuri săpate şi forate în mediul urban şi
rural. Astfel aproximativ 70% din necesarul de apă potabilă a populaţiei este asigurată din
resurse subterane de apă.
Analiza calităţii apelor subterane (foraje zonale) se face pe baza rezultatelor obţinute de
Direcţia Apelor Târgu Mureş şi SGA Harghita Miercurea Ciuc (la nivelul bazinului hidrografic
Siret nu este prevăzută monitorizarea calităţii apelor subterane pe teritoriul judeţului Harghita),
respectiv expertizele efectuate de APM Harghita Miercurea Ciuc, având normele de calitate
prevăzute prin Legea nr. 458/2002, Anexa 1.
Forajele din pânza freatică din bazinul hidrografic Mureş se situează în zone distincte (zona
Cristuru Secuiesc - cod foraj F4, zona Joseni – cod foraj F3, zona Remetea-Ditrău – cod foraj F1).
Pe baza datelor puse la dispoziţie de DA Mureş, se poate constata că toate forajele
monitorizate corespund, calitativ, categoriei „potabil”:
43

Forajele din pânza freatică din bazinul hidrografic Olt se situează în patru zone distincte: în zona
Miercurea Ciuc sunt trei foraje (F2, F3, F4); în zona Sânsimion sunt amplasate cinci foraje de
studiu (F1, F2, F3, F4, F5), în zona Mădăraş sunt două foraje (F2, F3) iar în zona Tuşnad 2 foraje
(F1, F2). În urma analizelor efectuate s-au concluzionat următoarele:
- s-au constatat depăşiri la indicatorii: duritate totală, Fe şi Mn la forajele F2 şi F3 Mădăraş
datorate fondului natural caracteristic zonei
- la forajele din Miercurea Ciuc se constată depăşire la indicatorii duritate totală (F4), Fe şi Mn
(F2, F4), fapt ce se datorează fondului natural caracteristic bazinului Ciuc
- la forajele din Sânsimion se observă depăşiri la indicatorii: duritate totală (F1, F2, F4), Fe şi Mn
(F1, F2), Pb (F1), sulfaţi (F2), iar la forajele F4 şi F5 s-au măsurat depăşiri şi pentru indicatorul
nitraţi;
- la forajele F1 şi F2 din Tuşnad se observă depăşirea concentraţiei admise pentru duritate
totală, Fe şi azotaţi.
Laboratorul APM Harghita Miercurea Ciuc, în cursul anului 2009, a urmărit în special impactul
haldelor de deşeuri menajere şi industriale asupra apelor subterane prin prelevări şi analize de
probe din puţuri de apă amplasate în apropierea acestor halde (peste 250 indicatori în 13
probe).
Depăşiri semnificative/mai puţin semnificative s-au constatat pentru indicatorii:
- azotaţi, Ni, Pb şi Cd în zona depozitului de deşeuri menajere din municipiul M-Ciuc,
- NH4, Mn, Cu, Pb şi Cd în zona industrială din Gheorgheni,
- Ni, Pb şi Cd în zona depozitului de deşeuri menajere din Odorheiu Secuiesc,
- Pb, Ni şi Cd în zona agro-industrială respectiv Mn, Ni, Cd şi Pb în zona depozitului de
deşeuri din Cristuru Secuiesc,
- Pb şi Fe în fântânile din oraşul Bălan,
- Mn, Pb, Cd, amoniu şi sodiu în zona Minele Lueta,
- Cu, Pb şi cloruri în zona depozitului de deşeuri menajere din Topliţa.
Harghita Rețele apă potabilă Rețele apă menajeră
Lungime km Volum distribuit (mii mc) Număr localități Populația racordată
Mediu urban* 457 10600 9 131100
Mediu rural** 710 Fără informaţii 58 34400
Rețele de alimentare cu apă
* - conform datelor centralizate ale agenţilor economici de profil (alimentare cu apă şi canalizare/epurare)
** - conform datelor Consiliului Judeţean Harghita
44

În activitatea de captarea şi distribuţia apei potabile, beneficiarii sistemelor de reţele de
alimentare cu apă din oraşele judeţului au multe greutăţi din cauza gradului avansat de uzură a
reţelelor de distribuţie, a lipsei zonelor de protecţia severă a captărilor, al activităţilor umane în
localităţile amonte zonei de captare, a fenomenelor meteorologice nefavorabile, etc.
3.1.6 Structura apelor uzate evacuate în anul 2009 (surse de poluare)
- staţiile de epurare orăşeneşti, inclusiv sistemele de canalizare din judeţ prin care se evacuează
ape uzate insuficient epurate în receptorii naturali (capacităţi insuficiente, sisteme de colectare
a apelor uzate vechi cu grad de uzură avansată, comunicări accidentale între reţele de
canalizare sau legături ilegale cu canalizarea pluvială, utilaje vechi, lipsa unor faze/trepte de
epurare, opriri de alimentare cu energie electrică în urma cărora se evacuează debite
considerabile de ape uzate orăşeneşti fără nici o epurare prealabilă, exploatări
necorespunzătoare, neglijenţa personalului, lipsa investiţiilor pentru reabilitare)
- depozite de deşeuri menajere şi industriale neautorizate şi necorespunzător amenajate (în
special haldele de deşeuri miniere)
- activităţi industriale (miniere, exploatare şi prelucrare a lemnului, etc.)
- activităţi agro-zootehnice
- poluări accidentale
- poluări naturale de fond şi impurificări acumulate în anii anteriori în albia râurilor precum şi
antrenări de substanţe (în special organice) din cauza lipsei canalizării centralizate în
majoritatea localităţilor rurale sau a intemperiilor.
Din analiza datelor prezentate privind calitatea apelor uzate la folosinţele de apă cu rol
determinant, reiese că staţiile de epurare lucrează cu randamente scăzute, periodic sunt
depăşiri considerabile ale concentraţiilor avizate la SC GOSCOM SĂ Miercurea-Ciuc (preluat de
SC HARVIZ SĂ Miercurea Ciuc din septembrie 2009), SC MINVEST SĂ DEVA pentru asigurarea
închiderii unităţilor cu activitate minieră, SC AQUA NOVA HARGHITA SRL Odorheiu Secuiesc, SC
APĂ-CANAL SĂ Vlăhiţa, SC GO SĂ Gheorgheni, SERVICIUL PUBLIC de ALIMENTARE cu APĂ şi
CANALIZARE Topliţa, SC AQUASERV SĂ sucursala Cristuru Secuiesc, SC ROMAQUA PREST SRL
Borsec, etc.
Situaţia volumelor de apă, evacuate în receptori naturali, prin staţiile de epurare existente în
judeţ sau fără nici o epurare, se prezintă astfel:
45

Bazin
hidrografic
Total %
Nu necesită
epurare/nu se
epurează
%
Suficient
epurat
% Insuficient %
Mureș 8,662 52,8 0,091 1,0 1,697 19,6 6,874 79,4
Olt 7,489 45,6 1,418 18,9 4,378 58,5 1,693 22,6
Siret 0,257 1,6 - - 0,018 7,0 0,239 93,0
Total 16,408 100 1,509 9,2 6,093 37,1 8,806 53,7
Milioane mc
Situaţia funcţionării staţiilor de epurare urmărite se prezintă în tabelul următor:
Bazin
Cu funcționare
Cu funcționare
Total
%
hidrografic
corespunzătoare
necorespunzătoare
%
Mureș 17 8 47 9 53
Olt 17 5 29,4 12 70,6
Siret 3 1 33,4 2 66,6
Total 37 14 37,8 23 62,2
3.1.7 Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate
Situaţia nocivităţilor evacuate în cursurile de apă se prezintă în tabelul următor:
Nocivități/BH UM Mureș Olt Siret Total județ Hr
Suspensii To/an 269,61 614,178 3,864 887,562
CBO 5 To/an 300,31 1171,579 2,555 1474,444
CCO-Cr To/an 726,66 2658,208 6,821 3391,698
NH 4 To/an 140,60 122,159 0,709 263,468
NO 2 To/an 2,14 1,277 0,097 2,364
NO 3 To/an 5,16 15,715 1,577 22,452
Azot total To/an - 123,456 - 123,458
Fosfor To/an 3,51 25,837 0,178 29,525
Reziduu filtrat To/an 5973,188 5737,188 6,826 11717,814
Cloruri To/an 1510,41 433,913 4,923 1949,246
Sulfați To/an 120,36 535,507 5,850 661,717
Fier To/an 0,057 59,222 - 59,279
Detergenți To/an 3,99 8,165 0,027 12,182
Fenoli To/an - 0,242 - 59,242
Subst. extractibile To/an 17,36 52,576 0,192 70,131
Calciu To/an - 91,126 19,795 110,921
Hidrogen sulfurat To/an - - 0,156 0,156
Mangan To/an - 55,637 - 55,637
Cupru To/an 0,002 0,039 - 0,041
Zinc To/an 0,017 0,160 - 0,177
Plumb To/an - 0,003 - 0,003
Cadmiu To/an - 0,000 - 0,000
Nichel To/an - 0,027 - 0,027
Crom To/an - 0,000 - 0,000
46

Majoritatea staţiilor de epurare orăşeneşti (de tip mecanic, respectiv mecano-biologică)
funcţionează, periodic, în mod necorespunzător, fie din cauza depăşirii capacităţii lor de
epurare, fie din cauza problemelor de exploatare şi întreţinere (uzură fizică şi morală avansată,
ineficienţa fazei de epurare biologică privind asigurarea oxigenului necesar, lipsa investiţiilor
pentru modernizare, etc.). Sursele majore de poluare a apelor (staţii de epurare orăşeneşti) din
judeţul Harghita sunt prezentate în tabelul următor:
Localitate
Lungime reţea
Canalizare (km)
Tip staţie
epurare
Volum apă uzată evacuată
(mil m 3 /an)
Grad de epurare
(%)
m. Miercurea Ciuc 50 Me+B 5,203 CBO 5 74 susp. 63
m. Gheorgheni 23 M 0,830 -
m. Topliţa 28 Me+B 1,410 28
m. Odorheiu Secuiesc 47 Me+B 5,697 CBO 5 71 susp. 69
Băile Tuşnad 5,7 Me 0,191 60
Bălan 6 Me+B 1,377 CBO 5 45 susp. 85
Borsec 11,9 Me 0,282 -
Cristuru Secuiesc 15,5 Me+B 0,633 CBO 5 30 susp. 60
Vlăhiţa 4,7 Me+B 0,444 -
Sursă date: INS, an 2008; PLAM 2007-2013 jud. Harghita
Pe lângă staţiile de epurare se urmăresc şi evacuări de apă care nu se epurează/nu necesită
epurare (iazurile de decantare SC Bălan SĂ, galeria apă de mină Harghita Băi, ape convenţional
curate SC Matriţa SĂ Odorheiu Secuiesc, canale pluviale din Miercurea Ciuc).
Alte surse potenţiale de poluare, în opinia agenţilor economici de profil (administratori
canalizare şi staţie de epurare) sunt prezentate în tabelul următor:
Volum ape uzate Daca are stație
Domeniul de activitate emisar
Surse de poluare
evacuate (mii mc/an) de preparare
SC Lactate Cristuru
Stație de
Prelucrarea laptelui
Secuiesc
epurare oraș
36 Nu
SC COATS Odorheiu
Stație de
Vopsire și ambalare ață
Secuiesc
epurare oraș
144,3 da
SC Ikos Conf. Odorheiu
Stație de
Confecții îmbrăcăminte
Secuiesc
epurare oraș
27 Nu
SC FAMOS SĂ
Stație de
Fabrică de mobilă
Odorheiu Secuiesc
epurare oraș
35,2 nu
SC URBANA SĂ Producere apă caldă și Stație de
Odorheiu Secuiesc încălzire centralizată epurare oraș
66,4 Nu
SC Norada Odorheiu
Stație de
Confecții îmbrăcăminte
Secuiesc
epurare oraș
37,4 Nu
SC Elan Trident
Stație de
Abator prelucrare carne
Odorheiu Secuiesc
epurare oraș
18,4 Nu
SC Matrița SĂ Construcții mașini, Stație de
Odorheiu Secuiesc prelucrări mecanice epurare oraș
28,4 Nu
SC INSOPRESS SĂ
Stație de
Tipografie
Odorheiu Secuiesc
epurare oraș
18,4 Nu
SC ROSEAL Odorheiu Construcții mașini, Stație de 3,6 Nu
47

Secuiesc prelucrări mecanice epurare oraș
SC LACTIS SRL
Stație de
Prelucrare Lapte
Odorheiu Secuiesc
epurare oraș
CIM UTIL SRL
Construcții mașini, Stație de
Odorheiu Secuiesc ateliere mecanice epurare oraș
SC HEINEKEN SĂ M-
Stație de
Industria alimentară
Ciuc
epurare oraș
SC PRIMULACT SĂ M-
Stație de
Industria alimentară
Ciuc
epurare oraș
Metalurgic SĂ Vlăhița Metalurgie
Stație de
epurare oraș
SC KEL-BOR SRL
Galvanizare
Stație de
epurare oraș
SC ARIMPEX SRL
Stație de
Prelucrare carne
Gheorgheni
epurare oraș
SC ROMTOP Toplița Confecții tricotaje
Stație de
epurare oraș
SC TOPLIȚA SĂ Toplița Industria încălțăminte
Stație de
epurare oraș
Spitalul Municipal
Stație de
Sănătate
Toplița
epurare oraș
Sc Prescomal SRL
Stație de
Industria alimentară
Toplița
epurare oraș
SC Tușnad SĂ,
HB Hotels SĂ,
Stație de
SC Univers,
Turism
epurare oraș
Tourist SRL Băile
Tușnad
SC SN Sării Sucursala
Praid, Praid
Casa Piraților SRL
Praid
Pentru localităţile urbane, situaţia alimentării cu apă în sistem centralizat este următoarea:
48
9
Separator
grăsimi
10,1 Nu
400 Da
30 Da
3 nu
4,3 Da
19,8 Da
6 Nu
3,1 Nu
16,5 Nu
1,2 Nu
Exploatarea sării Târnava mică 3,77 Nu
Turism Târnava mică 2,92 Nu
3.1.8 Reţele de canalizare - în municipiile şi oraşele judeţului sunt executate din oţel, fontă,
azbociment, PVC, PE, etc. totalizând peste 200 km, fiind executată, în mare parte, în sistem
divizor (separat pentru ape uzate şi pentru ape pluviale). Majoritatea sistemului de canalizare a
fost executată în anii 1970-1980, prezentând un grad de uzură fizică şi morală avansată, fiind
necesare multe intervenţii pentru reparaţii. În ultimii ani s-au realizat reţele noi de canalizare,
înlocuirea canalizării veche în multe localităţi. Cea mai mare problemă este înfundarea
canalizării din cauza consumului/volumelor mai mici de apă - insuficiente pentru menţinerea
capacităţii de autocurăţire a conductelor de canalizare.
Județul Harghita
Lungime Canalizare Volum evacuat (mii Număr Populație racordată la
(Km)
mc)
localități
canalizare
Mediu urban* 204,7 11920 9 107200
Mediu rural** 178 58 7110
*Conform datelor centralizate ale agenților economici de profil (alimentare apă, canalizare epurare)
**Conform datelor furnizate de CJ Harghita
60
22
19
5
Nu

Localităţi
urbane
Capacitatea instalaţiilor de
producere apă potabilă
(mii m 3 /an)
Volum de apă potabilă distribuit
(mii m 3 /an)
total
49
uz casnic
Lungime totală reţea
simplă distribuţie apă
(km)
m. Miercurea
Ciuc
33.869 2.741 1.659 83,3
m.
Gheorgheni
10.368 1.211 654 73
m. Topliţa 8.640 804 562 43,5
m. Odorheiul
Secuiesc
21.600 2.221 1.145 74
Băile Tuşnad 2.800 305 148 45
Bălan 10.300 564 468 11
Borsec 1.252 238 77 16,8
Cristuru
Secuiesc
12.000 398 241 32,2
Vlăhiţa 3.857 323 217 38
Total urban 104.686 8.805 5.171 416,8
Total judeţ 129.153 12.758 8.750 1.010,3
Sursă date: CJ Harghita, an referinţă 2010 şi date INS, an referinţă 2008
Sursele de apă pentru sistemele centralizate existente sunt de suprafaţă pentru Miercurea Ciuc,
Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni, Topliţa, Bălan şi Vlăhiţa şi localităţile rurale
Praid, Sâncrăieni, Ciumani, Joseni, etc. şi pentru asigurarea necesarului de apă pentru unităţi
industriale.
Resursele de apă subterană, aflate în depresiunile intramontane (Ciuc, Gheorgheni, Topliţa,
Bilbor, Borsec) sunt utilizate în scopul alimentării cu apă potabilă şi parţial industrială în
Miercurea Ciuc, Băile Tuşnad, Borsec, Sânsimion, Sânmartin, Tuşnad prin puţuri săpate şi forate.
Aproximativ 70% din necesarul de apă potabilă al populaţiei este asigurat din surse subterane
de apă.
Localităţile rurale se caracterizează printr-un grad redus de echipare cu reţele de alimentare cu
apă în sistem centralizat. Din totalul de 58 comune au alimentare cu apă în sistem centralizat în
funcţiune 32 de comune. Lungimea totală de reţea de distribuţie a apei este de 593,5km,
reprezentând 58,7% din lungimea totală a reţelei de apă din judeţ, respectiv 1.010,3km.
În prezent există lucrări de realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă în 17
comune, iar în 6 comune sunt în execuţie lucrări de extindere a sistemului de apă existent. Vor
fi realizaţi cca. 366km reţea de distribuţie a apei şi 15 staţii de tratare a apei brute.
3.1.9 Canalizarea apelor uzate
Localităţile care au sisteme de canalizare în funcţiune sunt 9 localităţi urbane şi 13 comune. La
nivel judeţean situaţia este următoarea:

Localităţi
Capacitatea staţiilor de epurare
(m 3 /zi)
Lungime simplă reţea
canalizare (km)
urbane 67.878 191,8
rurale 2.110 159,3
TOTAL 69.988 351,1
Sursă date: CJ Harghita, an 2010 şi date INS, an 2008
Situaţia sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare orăşeneşti din judeţ este prezentată în
tabelul următor:
Localitate
Lungime reţea
canalizare (km)
Tip staţie
epurare
Volum apă uzată
evacuată (mil m 3 /an)
Grad de epurare (%)
m. Miercurea Ciuc 50 Me+B 5,203 CBO 5 74 susp. 63
m. Gheorgheni 23 M 0,830 -
m. Topliţa 28 Me+B 1,410 28
m. Odorheiu Secuiesc 47 Me+B 5,697 CBO 5 71 susp. 69
Băile Tuşnad 5,7 Me 0,191 60
Bălan 6 Me+B 1,377 CBO 5 45 susp. 85
Borsec 11,9 Me 0,282 -
Cristuru Secuiesc 15,5 Me+B 0,633 CBO 5 30 susp. 60
Vlăhiţa 4,7 Me+B 0,444 -
Sursă date: INS, an 2008; PLAM 2007-2013 jud. Harghita
În prezent sunt în execuţie lucrări de reabilitare şi extindere a reţelelor de canalizare în toate
oraşele, precum şi lucrări de modernizare a staţiilor de epurare din oraşele Gheorgheni, Topliţa
şi Odorheiu Secuiesc.
Majoritatea staţiilor de epurare orăşeneşti (de tip mecanic respectiv mecano-biologică)
funcţionează în mod necorespunzător, fie din cauza depăşirii capacităţii lor de epurare, fie din
cauza problemelor de exploatare şi întreţinere (uzură fizică şi morală avansată, ineficienţa fazei
de epurare biologică privind asigurarea oxigenului necesar, lipsa investiţiilor pentru
modernizare, etc.).
Staţiile de epurare lucrează cu randamente scăzute, depăşiri considerabile ale concentraţiilor
avizate, se găsesc la SC GOSCOM SĂ Miercurea-Ciuc, SC APĂ-CANAL SĂ Vlăhiţa, SC GO SĂ
Gheorgheni, SC EDILTOP URBAN SĂ Topliţa, SC ACATEL SĂ Cristuru Secuiesc, SC ROMAQUA
PREST SRL Borsec, etc.
Ca o situaţie general valabilă pentru toate oraşele judeţului se poate menţiona faptul că prin
reţelele de canalizare pluvială, prin legături ilegale cu canalizarea menajeră, se evacuează
debite considerabile de ape uzate orăşeneşti, ape fără nici o epurare şi care au rol determinant
asupra calităţii apelor de suprafaţă.
50

Volumelor de apă, evacuate în receptori naturali, prin staţiile de epurare existente în judeţ sau
fără nici o epurare, sunt:
Bazin hidrografic
Total
Nu necesită
epurare/Nu se
epurează*
%
Suficient
epurat
%
Insuficient
epurat
(mil.m 3 /an)
Mureş 10,036 0,106 1,1 5,814 58,5 4,116 41,5
Olt 10,691 1,103 10,3 0,022 0,2 9,566 89,5
Siret 0,362 - - - - 0,362 100
Total judeţ 21,087 1,209 5,7 5,836 27,7 14,042 66,6
Sursă date: PLAM 2007-2013 judeţ Harghita
Notă:* - Volumul de 0,106 mii m 3 reprezintă cantitatea de apă provenită de la SC Colemn
Gălăuţaş, care nu necesită epurare, iar volumul de 1,103 mii m 3 reprezintă evacuările prin 3
canale pluviale din oraşul Miercurea Ciuc care nu se epurează.
În mediul rural canalizarea apelor uzate menajere se face numai în 13 comune din cele 32 care
au alimentare cu apă în sistem centralizat. Din cele 13 comune cu reţele de canalizare, numai 4
comune nu au staţii de epurare a apelor uzate. În prezent, sunt în execuţie sisteme de
canalizare în 28 de comune, cu lungime totală de reţea de canalizare de cca. 501,7km şi 18
staţii de epurare.
În judeţul Harghita se pune accent deosebit pentru realizarea unor investiţii de mare amploare
pentru alimentarea cu apă potabilă şi a canalizării apelor uzate din localităţile urbane şi rurale.
În acest sens, au fost lansate programe privind alimentarea centralizată cu apă potabilă şi
realizarea sistemelor centralizate de canalizare:
%
● Programul Naţional de construire a locuinţelor sociale şi de alimentare cu apă a satelor
finanţat conform HG 687/1997;
● Programul de alimentare cu apă a satelor, în perioada 2004-2006, din judeţul Harghita
prin HG 577/1997;
● Programului SAPARD – Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale.
3.1.10 Zone critice sub aspectul poluării apei de suprafaţă şi subterane
Zonele critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane sunt zonele cu
activitate minieră şi explorări geologice, împreună cu depozitele de deşeuri industriale şi urbane
din oraşele Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc şi Cristuru Secuiesc, care poluează apele
subterane cu nitraţi, fosfaţi, fenoli şi metale grele. Se pot menţiona următoarele:
51

- râul Olt aval de oraşul Miercurea-Ciuc şi râul Târnava Mare aval de Cristuru Secuiesc, din cauza
funcţionării cu randament scăzut a staţiilor de epurare a apelor uzate din aceste oraşe.
- poluarea râului Olt cu metale grele şi steril de rocă prin spălarea şi/sau surparea în râul Olt a
sterilului din halda iazului de decantare nr. 1 şi 4 şi a iazurilor de decantare nefuncţionale nr. 2,
3, 3A de la Bălan
- poluarea râului Olt cu mercur, fier şi cu sterilul de la iazul de decantare de la fosta exploatare
minieră şi flotaţie de la Sântimbru prin surparea şi spălarea haldei iazului din albia pârâului
Chendereş
- poluarea pârâului Chirui, Vârghiş, Cormoş şi în final a râului Olt prin surparea în pârâul Chirui a
sterilului de la extracţia caolinei la Harghita Băi
- poluarea pârâului Jolotca şi a râului Mureş cu metale grele şi materiale radioactive prin
surparea haldelor rămase în urma explorărilor geologice din zona Jolotca
- poluarea pârâului Belcina şi a râului Mureş cu metale grele şi materiale radioactive prin
spălarea şi/sau surparea haldelor rămase în urma explorărilor din zona Belcina, amonte de
oraşul Gheorgheni.
3.1.11 Obiective şi măsuri privind protecţia apelor împotriva poluării şi supraexploatării
În vederea îmbunătăţirii calităţii apelor, la nivelul operatorilor economici se pot stabili, în
funcţie de existenţa proiectelor şi a fondurilor necesare, realizarea următoarelor:
- reabilitarea unor staţii de epurare existente sau realizarea unor modernizări/extinderi pentru
acestea, în vederea îmbunătăţirii, la parametri proiectaţi, a randamentului de epurare a apelor
uzate ce urmează a fi evacuate în receptorii naturali, după cum urmează:
- Miercurea Ciuc: proiect finanţat de Compania Naţională de Investiţii SĂ Bucureşti pentru
lucrarea „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, a
staţiilor de tratare a apei potabile şi staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţile cu o
populaţie pană la 50000 locuitori”
- Odorheiu Secuiesc: proiectului „Reabilitare şi modernizare staţie de captare, uzină de apă şi
staţie de epurare Odorheiu Secuiesc”, finanţat de Compania Naţională de Investiţii SĂ
Bucureşti, în anul 2010 au început lucrările de execuţie pentru noua staţie de epurare, cea
existentă asigurând epurarea apelor uzate pană la punerea în funcţiune a noii construcţii
- Gheorgheni: proiect finanţat de Compania Naţională de Investiţii SĂ Bucureşti pentru lucrarea
„Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, a staţiilor de
52

tratare a apei potabile şi staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţile cu o populaţie pană la
50000 locuitori”
3.2 SOLUL
- depistarea şi desfiinţarea racordurilor clandestine de ape uzate la canalizarea de apă
pluvială
- executarea permanentă a lucrărilor de întreţinere şi exploatare la staţiile de epurare,
inclusiv la conductele de canalizare, asigurarea pieselor de schimb
- modernizarea reţelelor de canalizare, îmbunătăţirea condiţiilor de colectare a apelor
uzate în sensul stopării exfiltraţiilor cât şi a infiltraţiilor existente din sistemul de
canalizare
- realizarea unor staţii de preepurare a apelor uzate pentru a se încadra în prevederile
Normativului NTPA-002
- stabilirea unor zone de protecţie cu restricţie (unde este cazul) pentru protejarea
surselor de ape folosite în scopuri de potabilizare, etc.
În condiţiile fizico-geografice ale judeţului, sub influenţa factorilor care au influenţat procesele
pedogenetice, a luat naştere un înveliş variat de sol.
În zona muntoasă sunt răspândite solurile brune şi brune acide. S-au format pe substratul
litologic, alcătuit din roci eruptive, cristaline, calcare, marne şi gresii în condiţiile unui climat
umed şi răcoros.
Pe aceste soluri, dispuse pe un areal intre 400-1700 m, se dezvoltă în bune condiţii pădurile de
molid şi în zonele mai joase pădurile de amestec (fag şi molid).
În zona cristalino-mezozoică şi în etajul subalpin din Munţii Călimani şi Harghita s-au format
soluri brune podzolice, şi feriiluviale. Se caracterizează printr-o acumulare mai intensă a
humusului având proprietate acidă.
În zona dealurilor şi depresiunilor sunt caracteristice solurile argiloiluviale podzolice şi mai
reduse solurile litomorfe (rendzine).
Pe luncile Oltului şi Mureşului se dezvoltă solurile hidromorfe humicogleice. Când drenajul lor
este foarte slab, se formează soluri humicogleice turboase sau chiar soluri turboase eutrofe,
răspândite în depresiunile Ciuc, Giurgeu, Bilbor şi Borsec.
Pe luncile Mureşului (între Ditrău şi Topliţa) şi a Târnavei Mari, în aval de Odorheiu Secuiesc, s-
au format soluri aluviale. În cadrul sistemului de Monitoring al Solurilor din Romania pentru
judeţul Harghita au fost analizate o serie de situri de nivel T. S-a realizat: caracterizarea
53

generală, fizico-geografică şi edafică a judeţului Harghita, caracterizarea terenului şi
morfologică a solurilor, caracterizarea fizică, chimică şi încărcarea cu elemente şi substanţe
potenţial poluante ale solurilor.
Caracteristicile terenului şi cele morfologice au urmărit elemente de localizare, zonarea
pedoclimatică, nivelul apei freatice, materialul parental, roca subiacentă, descrierea profilului
de sol, relieful, procesele de eroziune, lucrările ameliorative şi modificările antropice.
Determinările legate de încărcarea cu elemente şi substanţe potenţial poluante au urmărit
încărcarea cu metale grele (Cu, Pb, Cd, Co, Cr, Mn, Ni), cu sulf solubil (S-SO4), cu fluor (F), cu
reziduuri de pesticide organoclorurate.
3.2.1 Fondul funciar - Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe
Suprafaţa totală a judeţului Harghita este de 663.900 ha, din care 396.552 ha este teren agricol,
ceea ce reprezintă 60% din suprafaţa totală şi 40 % teren neagricol, adică 267.348 ha.
Repartiția terenurilor în județul Harghita
Suprafața totală (Ha) Teren agricol Ha Teren Forestier ha Teren ne forestier ha
663900 396552 225024 42324
Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în judeţul Harghita, în perioada
2001-2009 este prezentată în tabelul următor:
Nr.
crit.
Categoria de
folosință
54
Suprafața hectare
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
1 Arabil 92729 92729 92729 92502 92502 91755 91724 91720 91719
2 Pășuni 148156 148156 148156 122405 122405 145479 146483 146817 146952
3
Fânețe și
pajiști naturale
164058 164058 164058 143735 143725 156293 156598 157084 157084
4 Vii 77 77 77 35 35 35 35 35 35
5 Livezi 1416 1416 1416 1416 1416 762 762 762 762
Total agricol 406436 406436 406436 360083 360083 394324 395602 396418 396552
3.2.2 Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor din România
Îngrăşămintele - sunt substanţe simple sau compuse, de natură organică sau minerală. În
folosirea lor trebuie să se plece de la însuşirile solului, gradul de aprovizionare cu elemente
nutritive şi necesarul de nutrienţi ai plantelor.
Îngrăşămintele naturale provin de la fermele şi complexele de creştere a animalelor, din staţiile
de epurare sau pot fi constituite din deşeuri şi resturi vegetale şi organice. Gunoiul de grajd
conţine toate elementele nutritive necesare plantelor. Gunoiul în câmp se păstrează pe
platforme îndesate, acoperite cu un strat de pământ de cca. 20 cm grosime.

Gunoiul se administrează la lucrarea de bază a solului. Cantitatea de gunoi se stabileşte în
funcţie de necesarul de azot din sol, norma specifică fiind de 170-210 kg azot/ha/an. Mustul de
grajd, fiind bogat în azot şi potasiu, este de asemenea, un bun fertilizant organic natural.
Îngrăşămintele chimice au avantajul prin solubilitatea lor mai rapidă; această proprietate
creează însă şi un dezavantaj: sunt spălate mai uşor şi pătrund repede în masele de apă,
provocând poluarea acestora, deci efectul lor, deşi este rapid, este şi de scurtă durată. În ultimii
ani, folosirea îngrăşămintelor chimice s-a redus treptat şi considerabil din cauze economice
(îngrăşămintele chimice sunt foarte scumpe). Aplicarea îngrăşămintelor chimice se poate face
ca o fertilizare de bază, împreună cu gunoiul de grajd sau, cel mai indicat, odată cu semănatul.
Suprafaţa cultivată cu fertilizatori pe terenuri arabile, horticulturi, fâneţe şi păşuni este cca.
50.000 ha.
An Îngrășăminte chimice folosite (tone substanță activă) N+P2O5+K2O (Kg/ha)
N P2O5 K2O Total Arabil Agricol
2009
1702 990 884 3576 38,99 9,01
Produs
Suprafața
pe care s-a 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
aplicat (Ha)
Insecticide 19100 1,91 0,71 1,13 0,80 1,18 1,30 1,46 1,58 0.80 1,29
Fungicide 46657 34,96 5,44 35,61 27,72 25,35 27,36 23,23 19,80 21,53 24,24
erbicide 36716 9,17 10,81 9,58 9,74 9,18 12,64 10,11 13,58 9,66 14,53
Situația utilizării produselor fitosanitare în perioada 2000 – 2009 în județul Harghita
55

3.2.3 Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic
etc.)
Datele privind conţinutul de metale grele (Cu, Pb, Zn şi Cd), rezultate în urma analizelor de sol
executate de specialiştii din cadrul Laboratorului APM Harghita în decursul anului 2009 pentru
diferite activităţi industriale din judeţul Harghita sunt cuprinse în tabelul următor:
Sector
industrial
Zona prelevare
0-10
cm
Pb Cu Zn Cd
10-30 0-10 10-30 0-10 10-30 0-10
cm cm cm cm cm cm
Valori admise cf. Ord MAPPM
nr 756/1997
250 mpp. 250 ppm 700 ppm 5 ppm
SM Voșlăbeni 22,80 35,40 22,70 24,20 74,30 73,30 2,50 2,30
Minele Lueta 45,20 42,50 19,30 19,30 66,00 68,40 2.20 2,50
12,90 41,00 877,40 543,90 312,00 258,00 1,50 4,20
SM Bălan
8,70 Șild. 2045,50 1580,5 148,90 228,00 1,50 4,20
Minier
Sântimbru Băi 20,10 24,60 80,20 13,90 72,00 16,80 1,90 2,50
Exp. minieră 29,70 31,90 25,10 23,60 56,80 52,50 2,90 3,20
Harghita Băi 37,70 37,30 32,40 27,90 49,40 44,60 2,10 3,40
Minele Mădăraș 520,80 641,30 37,50 80,10 117,00 58,10 3,60 2,90
Siderurgic
SC oțeluri pre
scule SĂ Cristuru 33,40 37,70 26,30 30,50 176,80 115,70 2,00 2,00
secuiesc
Goscom M-Ciuc 38,30 92,00 421,00 2,10
Alte Sc Matrița SĂ
Odorheiu Secuiesc
16,90 30,90 71,20 2,00
Conform datelor de la OSPA Miercurea Ciuc suprafaţa solurilor poluată de sectorul minier şi de
depozitele de deşeuri menajere în judeţul Harghita este de 180 ha.
Repartiţia terenurilor pe clase de calitate
Folosință Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V
% din
% din
% din
% din
% din
Ha total
folosință
Ha total
folosință
Ha total
folosință
Ha total
folosință
Ha total
folosință
Arabil - - 2293 2,50 22797 24,86 49349 53,80 17280 18,84
Pajiști 2946 0,97 12715 4,18 67407 22,17 114653 37,71 106315 34,97
Vii - - - - - - - - 35 100
Livezi - - - - - - - - 762 100
Total 2946 0,97 15008 3,78 90204 22,75 164002 41,36 124392 31,37
Calitatea unui sol este determinată de mai mulţi factori, pe baza cărora se calculează bonitarea
terenurilor; aceşti factori sunt: temperatura aerului, precipitaţii atmosferice, gleizare,
pseudogleizare, textura şi poluarea solului, panta şi expoziţia terenului, alunecări de teren,
adâncimea apei freatice, inundabilitatea terenului, porozitatea, conţinutul în CaCO3, reacţia,
volumul edafic, rezerva de humus, excesul de umiditate şi conţinutul de schelet al solului.
10-30
cm
57

Clase de calitate pe tipuri de sol în județul Harghita exprimat procentual
Tipul de sol
Clasa
I II III IV V
Litosoluri - - - - 2
Regosoluri - - - - 3
Aluvisoluri 21 27 19 17 12
Faeoziomuri 79 63 34 5 -
Eutricamosoluri - 10 41 21 13
Districambosoluri - - - 4 27
Luvosoluri - - 6 34 19
Andosoluri - - - - 6
Gleiosoluri - - - 7 7
Stagnosoluri - - - 12 9
Histisoluri - - - - 2
Total % 0,74 3,78 22,75 41,36 31,37
Principalele restricții ale calității solului
Dintre restricţii, cele mai importante pentru judeţul Harghita sunt: excesul de umiditate,
adâncimea apei freatice, panta ternului, reacţia solului, volumul edafic implicit prezenţa de
schelet (factori determinaţi de relief, cunoscând că judeţul aparţine zonei de deal şi de munte).
Principalele restricţii ale calităţii solurilor sunt prezentate în tabelul următor:
Eroziune
Exces de Terenuri Terenuri Soluri
alunecări
Sărături
Suprafață adâncime
umiditate inundate accidentate scheletice
22.609 2.676 7.370 20.349 452 4.149 7.145 26
3.2.4 Amenajări pentru agricultură - îmbunătăţiri funciare - Procese de degradare a solului
care reclamă executarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare
Având în vedere structura geomorfologica variată, cu caracter montan și premontan a județului,
se semnalează apariția unor multiple fenomene cu efecte negative asupra solului.
În zonele înalte, în special în ariile despădurite, apar fenomene de eroziune în suprafață, dar și
torenți (la contactul cu depresiunile Ciuc - Gheorgheni), mai rar alunecări superficiale.
În zonele depresionare sunt specifice fenomenele erozionale de suprafață, torenți și alunecările
de teren. În depresiunile Ciuc și Gheorgheni cu pante mai netede apar procese de albie,
acumulări, eroziuni de mal, aluvionări ale luncii la inundații. Sunt prezente și înmlăștinări, ce se
întâlnesc nu numai la nivelul luncii ci chiar pe terase, din cauza unor soluri impermeabile.
Depresiunile mai înalte - Bilbor, Borsec, Valea Bistricioarei, izvoarele Trotușului (Lunca de Jos,
Plăieșii) prezintă procese mai active pe pantă (torenți, alunecări, eroziuni de mal).
ha
58

Zona subcarpatica transilvană cum este cea a Târnavelor și a Homoroadelor este supusă unui
intens proces de degradare geomorfologica atât la nivelul versanților cât și a albiilor, datorat în
principal rocilor fiabile, dar și unor cauze antro pice (despăduriri, lucrări agrotehnice greșite).
Degradarea se face prin eroziune de suprafață, șiroiri, torenți, alunecări și mai rar prăbuș iri.
Aproximativ 44% din suprafața totală a județului o reprezintă terenurile degradate:
- Solurile afectate de eroziune (de suprafața și de adâncime) - 58.005 ha localizate în special pe
versanții unităților deluroase (Subcarpații Transilvaniei)
Suprafeţele cu excesul de umiditate cu potenţial de alunecare şi inundare - 4112 ha, specifice
zonei de lunca a râurilor Olt și Mureș, afectate de nivelul ridicat al pânzei freatice (1 - 2m)
- Solurile sărăturate, - 154 ha dezvoltate pe suprafețe mici î n jurul zăcămintelor de sare de la
Praid și Sânpaul
- Solurile degradate prin fenomenul de alunecare - alunecări de teren active cu un grad ridicat
de risc – 7.289 ha - afectează obiective social economice
- În 25 unităţi administrativ teritoriale ale judeţului există suprafeţe cu risc la alunecări de teren:
Odorheiu Secuiesc, Băile Tuşnad, Borsec, Cristuru Secuiesc, Vlăhiţa, Atid, Avrămeşti, Corund,
Dârjiu, Dăneşti, Ditrău, Feliceni, Gălăuţaş, Lăzarea, Lueta, Mărtiniş, Mugeni, Plăieşii de Jos,
Praid, Satu Mare, Săcel, Secuieni, Şimoneşti, Ulieş, Zetea (sursa: Consiliul Judeţean Harghita).
3.2.5 Amenajări pentru combaterea eroziunii solului - CES
Amenajările de CES sunt situate pe terenuri care, în proporţie de 98%, trec sau au trecut în
proprietate privată. Efectul benefic al lucrărilor de conservare a solului a fost diminuat în
principal din două cauze: lipsa de interes în exploatarea şi întreţinerea acestor lucrări de către
actualii proprietari și degradarea parţială sau totală a circa 18 – 20% din suprafaţa amenajată,
în urma aplicării defectuoase a Legii nr. 18/1991.
Suprafața terenurilor amenajate cu lucrări de ameliorare și combaterea eroziunii solului și
evoluția acestora în perioada 1997 - 2008, pe categorii de folosin ță a terenurilor este
următoarea:
59

3.2.6 Evoluţia modului de folosinţă a terenurilor
Modul de
folosința a
terenurilor
Suprafața totala
amenajata
Suprafața efectiv
amenajata, din
care
Perioada
1997-
1998
Perioada
1999 -
2001
Anul
2002
Anul
2003
Anul
2004
Anul
2005
Anul
2006
Anul
2007
Anul
2008
33015 33065 33265 33415 33665 33965 34265 34757 35267
31598 31648 31848 31998 32248 32548 32848 33339 33849
Teren arabil 15735 15735 15799 15849 15909 16009 16129 16431 16617
Pășuni naturale 5353 5383 5383 5383 5423 5443 5513 5513 5583
Fânețe naturale 9812 9832 9961 10061 10211 10391 10501 10690 10944
Vii, pepiniere
viticole
3 3 3 3 3 3 3 3 3
Livezi 695 695 702 702 702 702 702 702 702
Sursa: INSSE- Baza date TEMPO
La nivelul anului 2008 amenajările de combaterea eroziunii solului acoperă o suprafață de
peste 35.200 ha. Cele mai importante amenajări de CES în sisteme mai mari de 1000 ha. au fost
executate în următoarele zone:
V. Paleș – 1465 ha
Homorodul Mare – 1634 ha
Homorodul Mic – 3564 ha
Sândominic – Racu – 2886 ha
Suseni – Berzenți – 1020 ha
Feernic Superior – 7800 ha
Feernic – Inferior - 3833 ha
Eliseni Superior – 2864 ha
Eliseni Inferior - 2368 ha
Zetea – Odorhei – 3000 ha
Daia – 2958 ha
Amenajări mai mici de 1000 ha - 1523 ha
3.2.7 Amenajări pentru desecare şi drenaj
Suprafața terenurilor amenajate cu lucrări de desecare și drenaj și evoluția acestora î
perioada 1997 - 2008, pe categorii de folosință a terenurilor este următoarea:
n
Modul de folosință a terenurilor Perioada 1997 -2008
Suprafața efectiv desecata din care: 20336
Teren arabil 12632
60

Sursa: INSSE- Baza date TEMPO
Suprafața terenurilor amenajate cu lucrări de drenaj și evoluția acestora în perioada 1997 - 2008, pe
categorii de folosință a terenurilor este următoarea:
Lucrări de drenaj - total
Perioada
1997-2000
61
2001
Perioada
2002 -2004
2005
Perioada 2006
- 2008
Suprafața totala amenajata (ha) 1034 1053 1076 1088 1128
Sursa: INSSE- Baza date TEMPO
La nivelul anului 2008 amenajările de desecare acoperă o suprafață de peste 1128 ha. Cele mai
importante amenajări în sisteme mai mari de 1000 ha. au fost executate în următoarele zone:
Belcina – Remetea - 4448 ha
Belcina – Voșlăbeni – 4294 ha
Suseni – Borzont – 2585 ha
Siculeni – Tușnad - 5192 ha
În județ mai exista o categorie de amenajări complexe atât de CES (33.965 ha) și cât de
desecare (21.267 ha.) care au fost executate pe următoarele suprafețe:
3.2.8 Amenajări pentru irigaţii
Pășuni naturale 341
Fâneţe naturale 7363
Denumire amenajare
Desecare CES
(ha) (ha)
Olt superior 7.599 3.385
Homorod, Târnava Mare 1.743 29.560
Mureş superior 11.925 1.020
Sursa: Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare
Suprafața terenurilor amenajate cu lucrări de irigaț ii este foarte redusa – 305 ha, amenajările
de irigații fiind numai de tip local.
3.2.9 Disfuncţionalităţi în amenajările de îmbunătăţiri funciare
Lucrările îmbunătăţiri funciare sunt executate în majoritate înainte de 1990 şi necesită măsuri
de reabilitare şi modernizare, unele din acestea fiind nefuncţionale din cauza lipsei
echipamentelor de exploatare, a neasigurării fondurilor pentru realizarea lucrărilor de
întreţinere şi exploatare conform planurilor tehnice şi regulamentelor de exploatare.
Nefuncţionarea la parametrii proiectaţi a sistemelor de regularizare – desecare – drenaj
executate înainte de anul 1990 a condus la crearea zonelor excesiv desecate, distrugându-se
echilibrul hidrologic şi structura solurilor turboase şi devenind susceptibile la incendii în
bazinele Ciuc şi Gheorgheni (Miercurea Ciuc, Remetea, Siculeni).

3.2.10 Monitorizarea calităţii solurilor
Pentru monitorizarea calităţii solurilor, în cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Harghita, se
urmăresc următorii indicatori: pH, umiditate, nitraţi, amoniu, fosfor total, substanţe organice,
plumb, cupru, zinc, cadmiu, mangan, crom, nichel, calciu, magneziu, sodiu, potasiu, aluminiu.
Se efectuează monitorizarea solurilor rezervaţiilor şi parcurilor naturale considerate zone
martor (18 probe), se urmăreşte impactul circulaţiei şi a turismului asupra solului pădurilor (5
probe) respectiv impactul circulaţiei asupra zonelor verzi a oraşelor (6 probe).
Pentru a urmări poluarea solului se analizează solurile din preajma staţiilor de benzină, solurile
din apropierea haldelor de deşeuri menajere, a haldelor de steril precum şi solurile din
apropierea haldelor industriale, respectiv solurile în jurul amplasamentului unor agenţi
economici potenţial poluatoare (în total 49 probe).
Din rezultatele obţinute în urma analizelor efectuate se pot constata următoarele:
- solurile rezervaţiilor naturale din judeţ sunt considerate probe “martor”, s-au constatat
următoarele depăşiri la indicatorii:
Locația
Rezervația Borsaros Sâncrăieni
Rezervația Luci Sâncrăieni
Rezervația Dealul Melcilor – Corund
Rezervația Muntele de Sare Praid
Rezervația Nyires Joseni
Rezervația poiana narciselor – Vlăhița
Parcurile din Borsec
Parcurile din Odorheiu Secuiesc
Trecătoarea Tolvajos
Lacul Sf. Anna – Mohoș
Harghita Băi – pădure
Băile Tușnad - pădure
Indicatori depășiți
Pb, Cu, Cd
Pb, Cu
Cu, Cd
Cu, Cd
Cu, Cd
Cd, Mn
Pb, Cd
Pb
Cu
Cu
Cu
Cu
- solurile din zona depozitelor de deşeuri orăşeneşti prezintă unele depăşiri faţă de Limitele
Maxime Admise, stabilite prin Ordinul MAPPM nr. 756/1997, după cum urmează: Odorheiu
Secuiesc – Cd.
- depăşiri se observă şi în zona depozitelor industriale (halde de steril, în special): Bălan – Cu,
Cd; Mădăraş – Pb.
3.2.11 Zone critice sub aspectul degradării solurilor
Inventarul terenurilor afectate de diferite procese
62

- Eroziunea de suprafaţă de gradul I, care afectează diferite obiective şi produce pagube
în aval: 10.947 ha
- Eroziunea de adâncime de gradul I, care produce pagube şi afectează obiective
importante: 1667 ha
- Alunecările de teren - de gradul I, alunecări active cu un grad ridicat de risc, care
afectează obiective social economice: 7289 ha
- de gradul II, alunecări active cu risc mediu de dezvoltare, care afectează terenuri
agricole şi produc pagube în aval: 81 ha
- Excesul de umiditate - de gradul I - suprafeţele cu exces de umiditate cu potenţial de
alunecare şi inundare: 4112 ha
- de gradul II - cele ameliorabile: 6225 ha
- Sărături de gradul II nu creează probleme zonelor limitrofe: 26 ha
- Litosoluri: 316 ha
- Terenuri cu vegetaţie degradată: 6703 ha
- Regularizări de văi: 56,2 ha
Principalul factor natural limitativ al calităţii solului care afectează calitatea solului în zona
studiată îl constituie eroziunea datorată factorilor naturali (ape meteorice, pante cu înclinare
mare, suprafeţe mici împădurite) sau antropici.
3.2.12 Localităţi afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575/2001 precum și
cauzele producerii pagubelor la hazardurile naturale – alunecări de teren.
Nr. Crt. Unitatea Administrativ – Potenţialul de producere a
Tipul alunecărilor
Teritorială
alunecărilor
Primară
Reactivată
Municipiul
1. Odorheiu Secuiesc Ridicat Da Nu
Oraşul
2. Băile Tuşnad Mediu Da Nu
3. Bălan Mediu Da Nu
4. Borsec Mediu Da Nu
5. Topliţa Mediu Da Nu
6. Vlăhiţa Mediu Nu Da
Comuna
7. Atid Ridicat Da Nu
8. Avrămeşti Ridicat Nu Da
9. Bilbor Mediu Da Nu
10. Brădeşti Ridicat Da Nu
11. Corbu Mediu Da Nu
12. Corund Mediu Da Nu
13. Dârjiu Ridicat Da Da
14. Dealu Ridicat Da Nu
15. Ditrău scăzut – mediu Da Nu
16. Gălăuţaş Mediu Da Nu
17. Joseni Mediu Da Nu
18. Lueta Mediu Da Da
19. Lupeni Ridicat Nu Da
20. Mărtiniș Ridicat Da Nu
21. Mereşti Ridicat Da Nu
63

22. Mugeni Ridicat Nu Da
23. Plăieşii de Jos Mediu Da Nu
24. Praid Mediu Da Nu
25. Sărmaş Mediu Da Nu
26. Sândominic scăzut – mediu Da Nu
27. Sânmartin scăzut – mediu Da Nu
28. Secuieni Ridicat Da Nu
29. Şimoneşti Ridicat Da Nu
30. Tulgheş Mediu Da Nu
31. Ulieş Ridicat Da Da
32. Zetea Mediu Da Nu
Inundaţiile ca urmare a ploilor torenţiale se manifestă în zonele neamenajate ale afluenţilor
cursurilor de apă şi alte torenţilor, albiile minore neavând capacitate pentru debite mari. La
acestea se adaugă podurile şi podeţele subdimensionate care determină blocarea cursurilor de
apă. Propagarea undei de viitură pe pâraie cum ar fi Mădăraş, Fişag, Belcina, Topliţa, Târnavele,
se face în timp foarte scurt datorită înlăturării vegetaţiei forestiere prin defrişări. În zonele
depresionare cu pante mici se semnalează fenomenul de viitură tip pluriundă datorită
suprapunerii mai multor unde de viitură.
3.2.13 Localităţi afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575, cauzele producerii
pagubelor la hazardurile naturale – inundaţii.
Unitatea Administrativ – Teritorială Tipuri de inundaţii
Nr. Crt.
Pe cursuri de apă Pe torenţi
0 1 2 3
1. Odorheiu Secuiesc Da Da
2. Băile Tuşnad Da Da
3. Borsec Nu Da
4. Cristuru Secuiesc Da Da
5. Topliţa Da Da
6. Vlăhiţa Nu Da
7. Atid Da Da
8. Bilbor Da Da
9. Brădeşti Nu Da
10. Ciumani Da Da
11. Corbu Da Da
12. Corund Nu Da
13. Dârjiu Da Da
14. Dealu Nu Da
15. Ditrău Nu Da
16. Feliceni Nu Da
17. Frumoasa Nu Da
18. Gălăuțaș Da Da
19. Lunca de Jos Nu Da
20. Lunca de Sus Da Da
21. Lupeni Da Da
22. Mărtiniş Da Da
64

23. Mereşti Da Nu
24. Mihăileni Da Nu
25. Mugeni Da Nu
26. Ocland Da Nu
27. Plăieşii de Jos Nu Da
28. Praid Da Nu
29. Săcel Nu Da
30. Sărmaş Da Da
31. Secuieni Nu Da
32. Siculeni Da Da
33. Şimoneşti Da Da
34. Tulgheş Da Da
35. Ulieş Nu Da
Reducerea pagubelor materiale şi umane constituie obiectivul managementului situaţiilor de
urgenţă.
3.2.14 Potenţialul alunecărilor de teren - Conform datelor din „Ghidul pentru macrozonarea
teritoriului României din punct de vedere al riscului la alunecări de teren, 1999”, alunecările de
teren din judeţul Harghita sunt în general de mică adâncime (1-5m), superficiale (sub 1m) şi de
mare adâncime (5-20m). Ele au potenţial ridicat, sunt progresive şi regresive, de tip primar sau
reactivat.
Evaluarea riscului∗ la alunecări de teren pe baza coeficienţilor de risc (Ka - Kh) ai factorilor
determinanţi: litologic, geomorfologic, structural, hidrologic şi climatic, hidrogeologic, seismic,
silvic, antropic pune în evidenţă zonele cu potenţial de alunecare.
Din analiza valorilor factorului litologic Ka calculat pentru judeţul Harghita, se constată că
teritoriul judeţului se caracterizează printr-o probabilitate redusă (0,01 - 0,09) şi medie (0,15-
0,30) de producere a alunecărilor de teren care corespunde arealului montan constituit din roci
cristaline (şisturi cristaline, calcare cristaline, etc.), magmatite şi roci vulcanogen-sedimentare
dar şi roci sedimentare mezozoice (conglomerate, gresii, calcare, marne, etc.).
Zona cu probabilitate medie-mare de producere a alunecărilor de teren pentru care valoarea
factorului litologic este de 0,35 – 0,40, se află în partea sud-est a judeţului, unde sunt roci
sedimentare de fliş. Valori de 0,5 apar în bazinul Homoroadelor în partea de sud-vest a
judeţului, datorită prezenţei rocilor sedimentare cum ar fi tufurile, marnele şi argilele.
Probabilitatea mare de producere a alunecărilor de teren se înregistrează în partea de sud-est a
judeţului, unde factorul litologic are valori de 0,7.
∗ Sursa: „Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale. Hărţi de hazard la nivelul teritoriului judeţean”(MTTC).
65

Probabilitatea foarte mare de producere a alunecărilor de teren, cu valori de 0,95 – 0,99 pentru
factorul litologic, o au terenurile din depresiunile intramontane, cele din zona dealurilor
subcarpatice cu diapire de sare şi câteva areale din lungul văilor principale (Olt, Mureş, Târnave,
Homoroade).
Factorul morfologic indică dominanţa suprafeţelor cu probabilitate foarte mare de producere a
alunecărilor de teren atât în zona montană, cât şi în cea subcarpatică având valori de peste 0,7.
Valori ceva mai mici (0,1-0,3) se regăsesc pe areale mari în depresiunile intramontane Giurgeu
şi Ciuc şi fragmentat pe spaţiile interfluviule şi în luncile râurilor caracterizate prin pante mai
mici. Zona de contact dintre depresiuni şi munte, ce corespunde formaţiunilor morfologice de
piemont şi glacis se caracterizează prin valori de 0,4-0,5 ale factorului mediu.
66

Factorul structural Kc are valori mici (0,05) în zona montană vulcanică şi cristalină, indicând
probabilitate mică de producere a alunecărilor. Valori medii (0,30) pentru acest factor apar pe
areale mici în partea central-estică a județului.
Cea mai mare parte a judeţului se caracterizează printr-o probabilitate medie – mare de
producere a alunecărilor (0,35-0,5), determinată de prezenţa unor structuri geologice
complexe, cu strate înclinate, cutate şi faliate.
Probabilitate mare și foarte mare de producere a alunecărilor de teren se identifică în zona
montană a pânzelor de şariaj constituite din depozite sedimentare şi a cutelor diapire de sare
subcarpatice. Valorile factorului litologic sunt de 0,55 – 0,6 şi cresc la 0,9 în zona subcarpatică
Praid.
67

Factorul hidrologic-climatic indică probabilitate mare (0,65-0,75) pentru zonele montane unde
cad cantităţi însemnate de precipitaţii şi probabilitate medie-mare în zonele depresionare şi cea
a dealurilor subcarpatice (0,5-0,65).
68

Factorul hidrogeologic indică probabilitate medie-mare de producere a alunecărilor de teren în
cea mai mare parte a judeţului Harghita având valori de 0,4. Spaţiul depresionar intramontan
Giurgeu-Ciuc este caracterizat printr-un coeficient 0,05-0,1, fapt ce indică un potenţial redus de
alunecare.
69

În corelare cu macrozonarea seismică, valoarea factorului seismic pentru judeţului Harghita
este de 0,7-0,75 ceea ce determină o probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren.
70

Factorul silvic indică potenţial mediu de alunecare în zona montană forestieră, având valoarea
de 0,10-0,3, areal care este fragmentat de mici perimetre cu valoarea factorului de 0,5 ce
corespunde unui potenţial de alunecare mediu-mare. De asemenea, arealele pajiştilor
secundare din spaţiul depresionar au valori ridicate ale factorului silvic de cca. 0,31-0,6.
Terenurile care au vegetaţie de cultură, situate pe văi sau în zona subcarpatică, au valori
ridicate ale factorului silvic de 0,8 până la 0,95.
71

Din punct de vedere al factorului antropic este specifică probabilitatea medie de producere a
alunecărilor cu valori de 0,10-0,30. Suprafeţele ce corespund versanţilor reţelei hidrografice
majore sunt încadrate la probabilitate medie-mare cu valori de 0,31-0,5 pentru factorul
analizat. Potenţial mare şi foarte mare de producere a unor alunecări o deţin suprafeţe mici
care corespund unor localităţi situate pe versanţi pentru care, coeficientul antropic are valori de
0,45-0,6 şi chiar peste 0,7, cum ar fi la Miercurea Ciuc şi Odorheiu Secuiesc.
72

Pe baza factorului mediu, rezultat din agregarea factorilor de mai sus rezultă zonarea
teritoriului judeţului Harghita sub aspectul potenţialului de alunecare. Valorile acestui factor
indică potenţial ridicat de alunecare în areale diferite atât montane, cât şi subcarpatice dintre
care menţionăm versanţii depresiunilor Bilbor şi Borsec, versanţii văilor Bistricioara, Trotuş,
Târnava Mare şi areale din depresiunile Caşin, Giurgeu Ciuc şi Praid. Potenţialul mediu-ridicat
este specific zonei dealurilor subcarpatice cu valori de 0,45-0,55.
Arealul munţilor constituiţi din formaţiuni de fliş se încadrează în palierul valoric de 0,35-0,4.
Probabilitatea cea mai mică de producere a unor alunecări de teren stabilită pe baza factorului
mediu se regăseşte în zona montană vulcanică şi cristalino-mezozoică.
73

Inundaţiile generate de ploile torenţiale se manifestă în zonele neamenajate ale afluenţilor
cursurilor de apă şi alte torenţilor, albiile neavând capacitate pentru debite mari. La acestea se
adaugă podurile şi podeţele subdimensionate care determină blocarea cursurilor de apă.
Propagarea undei de viitură pe pâraie cum ar fi Mădăraş, Fişag, Belcina, Topliţa, Târnavele, se
face în timp foarte scurt ca urmare a înlăturării vegetaţiei forestiere prin defrişări. În zonele
depresionare cu pante mici se semnalează fenomenul de viitură tip pluriundă datorită
suprapunerii mai multor unde de viitură.
Localităţile afectate de hazardurile naturale au fost evidențiate în legea 575/2001, fiind
cuprinse în 35 de unități administrativ-teritoriale de baza.
Perioada de observaţie care a stat la baza întocmirii legii 575/2001 este anterioara anului 1998.
74

Faţa de aceasta listă, în perioada 1998-2006 s-au produs inundaţii şi în alte localităţi, fapt ce a
condus la extinderea listei de unităţi administrativ-teritoriale de bază afectate de inundaţii la
52.
Localităţi afectate de hazardurile naturale – inundații, cuprinse în Legea 575/2001 și localități
afectate în perioada 1998 –2006, după tipul producerii pagubelor la inundaţii„
LOCALITĂȚI
75
Tipuri de inundații
Legea 575/2001 Perioada 1998-2006
Pe cursuri de apă Pe torenți Pe cursuri de apă Pe torenți
0 1 2 3 4
Municipiul
1 Miercurea Ciuc Nu Nu Da Nu
2 Odorheiu Secuiesc Da Da Da Da
Oraşul
3 Băile Tuşnad Da Da Da Nu
4 Bălan Nu Nu Da Nu
5 Borsec Nu Da Da Nu
6 Cristuru Secuiesc Da Da Da Nu
7 Topliţa Da Da Da Nu
8 Vlăhiţa Nu Da Nu Da
Comuna
9 Atid Da Da Nu Nu
10 Bilbor Da Da Nu Nu
11 Brădeşti Nu Da Nu Nu
12 Căpâlniţa Nu Nu Nu Da
13 Ciumani Da Da Da Da
14 Corbu Da Da Da Da
15 Corund Nu Da Da Da
16 Dârjiu Da Da Nu Nu
17 Dăneşti Nu Nu Da Nu
18 Dealu Nu Da Da Da
19 Ditrau Nu Da Nu Da
20 Feliceni Nu Da Da Nu
21 Frumoasa Nu Da Da Nu
22 Gălăuțaș Da Da Da Nu
23 Gheorgheni Nu Nu Da Nu
24 Lăzarea Nu Nu Da Da
25 Lueta Nu Nu Nu Da
26 Lunca de Jos Nu Da Da Da
27 Lunca de Sus Da Da Da Da
28 Lupeni Da Da Da Nu

29 Mădăraş Nu Nu Da Nu
30 Mărtiniş Da Da Da Nu
31 Mereşti Da Nu Nu Da
32 Mihăileni Da Nu Da Nu
33 Mugeni Da Nu Da Nu
34 Ocland Da Nu Nu Nu
35 Plăieşii de Jos Nu Da Nu Nu
36 Praid Da Nu Nu Nu
37 Racu Nu Nu Da Nu
38 Remetea Nu Nu Da Nu
39 Săcel Nu Da Nu Nu
40 Sărmaş Da Da Nu Nu
41 Sâncrăieni Nu Nu Da Nu
42 Sândominic Nu Nu Da Nu
43 Sânsimion Nu Nu Da Nu
44 Sântimbru Nu Nu Da Nu
45 Secuieni Nu Da Nu Nu
46 Siculeni Da Da Da Nu
47 Simionești Da Da Da Nu
48 Subcetate Nu Nu Da Nu
49 Tomeşti Nu Nu Da Nu
50 Tulgheş Da Da Da Da
51 Tuşnad Sat Nu Nu Da Nu
52 Ulieş Nu Da Nu Nu
Lucrările de apărare sunt relativ reduse, în special în privinţa lacurilor de acumulare cu volum
permanent sau nepermanent.
Pe teritoriul judeţului se află 10 staţii hidrometrice, amplasate pe râurile Olt, Mădăraşu Mare,
Frumoasa, Fişag, Homorodu Mare şi Homorodu Mic.
Inundaţiile produse au afectat în principal căi de comunicaţie rutieră (drumuri naţionale,
judeţene şi mai ales comunale), podeţe, poduri, lucrări de apărare împotriva inundaţiilor,
locuinţe şi gospodării şi într-o mai mică măsură obiective socio-culturale şi industriale sau
terenuri agricole.
Reducerea pagubelor materiale şi umane constituie obiectivul managementului situaţiilor de
urgenţă. Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă au atribuţii privind apărarea împotriva
inundaţiilor şi acţionează în baza planurilor locale de apărare la nivelul localităţilor.
76

3.3 Inventarul siturilor contaminate
În judeţul Harghita siturile contaminate sunt următoarele:
- în cadrul industriei extractive: C.N.C.A.F. Minvest S.A. Deva Filiala Bălan (Iazul de decantare
nr. 4 – 82 ha, Iazul de decantare nr. 3 și 3A – 29 ha, Iazul de decantare nr. 2 – 16 ha, Iazul de
decantare nr. 1 – 3,75 ha , Halda de steril Put nr. 1 – 6.41 ha, Halda de Put nr. 2 – 6 ha, Halda de
steril Puț nr. 5 – 15 ha, Halda de steril de la Galeria 11A
– 6 ha, Halda de steril de la Galeria 16 – 11 ha Fagul Cetăţii, Depozitul de concentrat de pirită
Gara Izvorul Olt – 0,4 ha tip poluant - metale grele; depozitul de carburanţi-incinta principală
Bălan – 2 ha, tip poluant - produse petroliere); M.E.C. – D.G.R.M. – S.C.
Iazul de decantare - Harghita Băi – deversarea reziduurilor rezultate în urma exploatării
caolinului
Conversmin S.A. Bucureşti - Cariera Sântimbru Băi (carieră, haldă de steril, iaz de decantare –
6,3 ha, tip poluant - metale grele; incintă uzină de preparare – 1,6 ha, tip poluant - metale grele
şi produse petroliere)
- în cadrul companiei S.C. Petrom S.A.: Depozitele zonale de carburanţi din Miercurea Ciuc –
1,21 ha; Odorheiu Secuiesc – 1,15 ha; Gheorgheni – 0,97 ha; tip poluant - produse petroliere
- în cadrul companiei S.C. Bucin S.A. Gheorgheni: Depozitul de nisip ars – 1,13 ha, tip poluant -
metale grele şi fenoli
- în cadrul companiei S.C. Industrializarea Laptelui Harghita S.A. Remetea: Depozitul de
motorină, teren aferent rezervoare păcură, teren aferent centrală termică – 0,29 ha, tip poluant
- produse petroliere
- depozitele de deşeuri municipale din judeţul Harghita: Miercurea Ciuc – 4,8 ha, Odorheiu
Secuiesc – 4 ha, Gheorgheni – 3,2 ha, Topliţa – 3 ha, Cristuru Secuiesc – 3 ha, Bălan – 0,6 ha, tip
poluant - substanţe organice, compuşi organici, metale grele etc. Sânsimion): zona rampei CF,
casa pompelor, zona de descărcare CLU – 25 mp, tip poluant - produse petroliere.
După etapa de investigare a siturilor potenţial contaminate/contaminate, care s-a desfăşurat în
cursul anului 2008 şi a fost întocmită o bază de date la nivel de ANPM, în anul 2009 această
bază de date a suferit însemnate îmbunătăţiri, completări.
A fost descrisă litologia sitului unde au existat descrieri amănunţite în Bilanţ de Mediu nivel 1 şi
2, au fost introduse toate punctele de observaţie cu coordonatele punctului şi rezultatele
77

tuturor analizelor existente. Au fost trimise chestionare spre completare la operatorii
economici în vederea investigării, descrierii altor noi situri contaminate istoric.
Siturile contaminate cu substanţe organo-clorurate de la fostele centre de protecția plantelor
preluate de Consiliul Judeţean Harghita sunt localizate în: Odorheiu Secuiesc – str. Rakoczi
Ferencz, Miercurea Ciuc str. Progresului, respectiv Gheorgheni care ulterior a fost vândut dar
rămâne în continuare sit poluat.
Tipurile de pesticide utilizate aparțin tuturor categoriilor dintre care conform datelor primate
de la direcția fitosanitară su fost: de origine minerală (de exemplu săruri de As, Ba,
Cu, Hg, Pb) şi altele sunt de origine vegetală (nicotina, veratrum, stricnină).
Majoritatea sunt însă produşi organici de sinteză (esteri organofosforici, derivaţi
organohalogenaţi, nitroderivaţi aromatici, derivaţi carbamici, compuşi fenolici şi
compuşi organometalici).
După structura chimică:
• pesticide organoclorurate;
• pesticide organofosforice;
• pesticide organocarbamice, respectiv tiocarbamice;
• pesticide nitrofenolice.
După natura daunătorului substanțele chimice acestea sunt:
- insecticide (pentru combaterea insectelor dăunătoare, transmiţătoare de boli omului
sau animalelor domestice);
- erbicide (pentru distrugerea buruienilor din culturi);
- fungicide (pentru combaterea ciupercilor ce provoacă boli plantelor);
- acaricide;
- nematocide (pentru combaterea viermilor dăunători culturilor);
- algicide (pentru distrugerea algelor);
- rodenticide (utilizate împotriva rozătoarelor).
3.4 Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru
ameliorarea stării de calitate a solurilor
3.4.1 Modalităţi de investigare
În afară de Depozitul de nisip ars aflat în proprietatea companiei S.C. Bucin S.A. Gheorgheni şi
Depozitul de deşeuri municipale Cristuru Secuiesc pentru toate celelalte situri contaminate s-a
elaborat Bilanţ de Mediu nivel 1 şi 2. Acestea cuprind analize făcute de laboratoare atestate
asupra terenurilor afectate.
78

3.4.2 Reconstrucţia ecologică a solurilor
1. Pentru S.C. Industrializarea Laptelui Harghita S.A. Remetea a fost eliberată Autorizaţia de
Mediu nr. 55/01.03.2007 cu Program de Conformare prin care societatea şi-a luat angajamentul
ca:
- depoluarea solului pe o suprafaţă de 650 mp din zona rezervoarelor subterane de păcură
- depoluarea solului pe o suprafaţă de 180 mp din zona rezervorului subteran de lângă centrala
termică
- depoluarea solului pe o suprafaţă de 120 mp din zona rezervoarelor de motorină
2. M.E.C. – D.G.R.M. – S.C. Conversmin S.A. Bucureşti - Cariera Sântimbru Băi a primit Acord de
Mediu nr. R760/23.02.2007, care prevede închiderea şi ecologizarea incintei Sântimbru (carieră,
haldă, incintă, iaz de decantare). Lucrările au fost începute la data de 01.11.2007 de către S.C.
Întreprindere Montaj Instalaţii S.A., Mocira, jud. Maramureş, cuprinzând următoarele:
- lucrări de închidere şi reconstrucţie ecologică a incintei uzinei de preparare Sântimbru
Băi:
- lucrări de demolare a clădirilor de la suprafaţă
- lucrări de amenajare a terenului după demolarea clădirilor
- lucrări de închidere şi reconstrucţie ecologică a carierei de cinabru Sântimbru Băi:
- lucrări de închidere a lucrărilor miniere de legătură cu suprafaţa
- lucrări de ecologizare a suprafeţei ocupate de cariera de cinabru Sântimbru Băi
- lucrări de închidere şi reconstrucţie ecologică a iazului de decantare Sântimbru Băi:
- lucrări de demolare a construcţiilor de la suprafaţă
- lucrări de ecologizare a iazului de decantare
- lucrări pentru asigurarea protecţiei iazului de decantare
- lucrări reconstrucţie ecologică a haldei de steril
- Costul total al lucrărilor este estimat la 4925478 RON şi se va realiza din bugetul statului
prin împrumuturi de la Banca Mondială.
3. C.N.C.A.F.MINVEST S.A. Deva filiala Bălan a obţinut acord de mediu nr. 482/11.11.1998,
revizuit la data de 10.08.2004. în vederea închiderii perimetrului minier Fagul Cetăţii. Proiectul
tehnic de închidere şi ecologizare a minei de la Fagul Cetăţii se va reglementa în conformitate
cu ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra
mediului şi de emitere a acordului de mediu, modificat de OM nr. 210/2004 şi de OM nr.
1037/2005, act normativ prin care este implementat Directiva EIA transpusă în legislaţia
română prin HG nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului
asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private.
79

Lucrările de închidere, ecologizare vor fi realizate din fonduri împrumutate de la Banca
Mondială.
4. Pentru S.C. C&F IMPEX 2000 S.R.L. București, punct de lucru Sânsimion, fosta Fabrică de Spirt
– Amidon s-a eliberat Fişa Tehnică nr. 10034/15.12.2008 în vederea emiterii Acordului Unic
pentru obţinerea acordului de mediu, punând condiţia că la finalizarea lucrărilor de reabilitare a
amplasamentului vor fi prezentate rezultatele analizelor de laborator care să ateste depoluarea
solului în zonele identificate prin raportul la bilanţul de mediu nivel I şi II, elaborat pentru
obţinerea Autorizaţiei de mediu nr. 52/27.02.2007, emisă de către APM Harghita, cu program
de conformare.
Calitatea aerului a fost urmărită prin măsurători de emisii. Au fost efectuate în total 897
determinări, astfel:
- 543 determinări privind concentraţia poluanţilor gazoşi
- 303 determinări de pulberi totale în suspensie (PTS), probe de 24 ore din zone fixe de
control
- 51 probe de pulberi sedimentabile.
Reţeaua de supraveghere a poluării (sub impactul direct al surselor de poluare) constă, în
prezent, dintr-un punct fix de control pentru determinarea poluanţilor gazoşi (Miercurea Ciuc)
şi 2 puncte fixe de control pentru determinarea pulberilor în suspensie (Miercurea Ciuc şi
Gheorgheni) precum şi din 10 puncte de recoltare probe pentru determinarea pulberilor
sedimentabile.
În cazul poluanţilor gazoşi (SO 2 , NO 2 , NH 3 ) nu s-au înregistrat depăşiri. Tabelul comparativ a
mediilor semestriale din anii 2007-2009 faţă de media semestrului I. 2010 arată valori destul de
apropiate, cu mult sub valorile CMA zilnică (menţionăm că din luna ianuarie 2009 aceşti
indicatori nu se mai urmăresc în punctul de măsurare Gheorgheni).
Miercurea Ciuc, sediu
APM
Indicatori, în µg/mc
Gheorgheni, centru
Indicatori, în µg/mc
SO 2 NO 2 NH 3 SO 2 NO 2 NH 3
Media sem. I-2007 0,0 20,7 16,4 0,0 20,2 17,7
Media sem. II-2007 0,3 21,5 20,9 0,2 21,5 17,8
Media sem. I-2008 0,03 22,3 20,2 0,0 23,1 18,1
Media sem. II-2008 0,26 19,0 19,9 0,0 24,3 14,3
Media sem. I-2009 0,16 24,2 20,4 - - -
Media sem. II-2009 0,05 21,8 16,8 - - -
Media sem. I-2010 0,08 25,05 23,15 - - -
80

La interpretarea datelor analitice pentru indicatorul "pulberi totale în suspensie” (PTS), se
constată că în perioada analizată s-au semnalat în total 118 depăşiri zilnice (38,9 %), astfel:
- 11 depăşiri la punctul de măsurare din Miercurea Ciuc (3,6% din totalul de determinări),
înregistrându-se acelaşi număr de depăşiri ca şi în sem. I 2009;
- 107 depăşiri în oraşul Gheorgheni (35,3% din totalul de determinări), faţă de cele 81 depăşiri
în perioada similară a anului precedent.
Cele mai mari valori zilnice înregistrate au fost:
- Miercurea Ciuc, sediul APM : 228,5 µg/mc (ianuarie), depăşire cu 52,3 %
- Gheorgheni: 806,1 µg/mc (martie), depăşire cu 437,4 %.
La sediul APM Harghita, pentru măsurarea pulberilor în suspensie cu diametrul aerodinamic al
particulelor mai mici de 10 microni (PM 10 ) este montat un analizor semiautomat de
monitorizare a concentraţiei pulberilor ambientale tip Casella APM-950.
În cursul semestrului I. 2010, nu s-au efectuat determinări de pulberi în suspensie cu diametrul
aerodinamic al particulelor mai mici de 10 microni (PM 10 ), analizorul semiautomat de
monitorizare fiind defect.
La indicatorul de calitate "pulberi sedimentabile” s-au înregistrat, în semestrul I. 2010 un număr
de 8 depăşiri (15,7%), din care: 1 la Miercurea Ciuc (18,3 g/mp în luna mai), 3 la Gheorgheni
(maxima de 54,4 g/mp în luna aprilie), 3 la Odorheiu Secuiesc (maxima de 24,5 g/mp în luna
iunie) şi 1 la Cariera Suseni-Chileni (24,2 g/mp în luna mai).
În tabelul următor sunt prezentate comparativ mediile semestriale pentru indicatorul „pulberi
sedimentabile”:
Puncte de măsurare
Media
semestrului
I-2008, în
g/mp/ lună
Media
semestrului II-
2008, în g/mp/
lună
81
Media
semestrului I-
2009, în g/mp/
lună
Media
semestrului II-
2009, în
g/mp/ lună
Media
semestrului
I-2010, în
g/mp/ lună
Miercurea Ciuc, str.
Grâului
39,3 174,1 22,0 20,6 8,1
Miercurea Ciuc, str. Nagy
Imre
16,5 6,5 14,0 6,4 10,8
Gheorgheni 32,8 23,1 28,6 21,3 23,8
Odorheiu Secuiesc 17,5 15,6 14,9 15,2 15,2
Cristuru Secuiesc 10,9 9,9 10,0 38,1 9,2
Topliţa 11,7 7,8 8,6 9,5 6,9

Voşlăbeni 14,2 46,7 4,3 5,5 1,9
Chileni 3,4 20,8 3,9 13,0 8,6
Vlăhiţa 15,0 14,8 8,7 8,2 6,9
Sândominic 2,2 4,5 2,8 3,3 1,2
Cauzele depăşirii valorilor CMA, atât în cazul indicatorilor pulberi în suspensie (PTS), cât şi în
cazul pulberilor sedimentabile sunt: starea de curăţenie necorespunzătoare a localităţilor,
metode de salubrizare cu tehnologii inadecvate, starea necorespunzătoare a drumurilor, spaţii
de parcare insuficiente pentru autovehicule, îngrijirea necorespunzătoare a spaţiilor verzi şi a
depozitelor de deşeuri, parcuri auto cu uzură morală avansată şi procedee de transport
neecologice, tehnici de combustie şi utilizarea combustibililor necorespunzători la centralele
termice şi la gospodăriile individuale, metode de exploatare şi prelucrare necorespunzătoare a
minereurilor în industria de minerit şi în industria metalurgică şi nu în ultimul rând, condiţiile
climaterice nefavorabile ale judeţului Harghita (inversia termică, ceaţa, calm atmosferic).
3.5 Calitatea Aerului
În judeţul Harghita a fost amplasată o staţie automată de supraveghere a poluării de fond
regional. Sunt monitorizate, începând cu 15 martie 2008, poluanţii SO 2 , NO 2 /NO x , CO, O 3 ,
benzen şi PM 10 concomitent cu parametrii meteorologici. Datele sunt validate zilnic.
Variaţia indicelui general de calitatea aerului (1 - excelent, 2 - foarte bun, 3 - bun, 4 - mediu, 5 -
rău, 6 - foarte rău), determinat din indicii specifici corespunzători poluanţilor monitorizaţi la
staţia automată de tip fond regional, este prezentată în graficul de mai jos:
Evoluţia indicelui general de calitatea aerului în perioada 01 Ianuarie 2010 - 30 Iunie 2010
6
5
4
3
2
1
0
01.01.10
06.01.10
11.01.10
16.01.10
21.01.10
26.01.10
31.01.10
05.02.10
10.02.10
15.02.10
20.02.10
25.02.10
02.03.10
07.03.10
12.03.10
17.03.10
22.03.10
27.03.10
01.04.10
06.04.10
11.04.10
16.04.10
21.04.10
26.04.10
01.05.10
06.05.10
11.05.10
16.05.10
În continuare vă prezentăm rezultatele monitorizării indicatorilor
- indicatorul SO 2
82
21.05.10
26.05.10
31.05.10
05.06.10
10.06.10
15.06.10
20.06.10
25.06.10
30.06.10

14,0
SO2 (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 - Medii orare-Date validate
12,0
10,0
8,0
6,0
4,0
2,0
0,0
01 Jan 2010
04 Jan 2010
07 Jan 2010
9,0
10 Jan 2010
13 Jan 2010
16 Jan 2010
19 Jan 2010
22 Jan 2010
25 Jan 2010
28 Jan 2010
31 Jan 2010
03 Feb 2010
06 Feb 2010
09 Feb 2010
12 Feb 2010
15 Feb 2010
18 Feb 2010
21 Feb 2010
24 Feb 2010
27 Feb 2010
02 Mar 2010
05 Mar 2010
08 Mar 2010
11 Mar 2010
14 Mar 2010
17 Mar 2010
20 Mar 2010
23 Mar 2010
26 Mar 2010
29 Mar 2010
01 Apr 2010
04 Apr 2010
07 Apr 2010
10 Apr 2010
HR-1 -
SO2 (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 -Medii zilnice-Date validate
13 Apr 2010
16 Apr 2010
19 Apr 2010
22 Apr 2010
25 Apr 2010
28 Apr 2010
01 May 2010
04 May 2010
07 May 2010
10 May 2010
13 May 2010
16 May 2010
19 May 2010
22 May 2010
25 May 2010
28 May 2010
31 May 2010
03 Jun 2010
06 Jun 2010
09 Jun 2010
12 Jun 2010
15 Jun 2010
18 Jun 2010
21 Jun 2010
24 Jun 2010
27 Jun 2010
30 Jun 2010
8,0
7,0
6,0
5,0
4,0
3,0
2,0
1,0
0,0
01 Jan 2010
05 Jan 2010
09 Jan 2010
13 Jan 2010
17 Jan 2010
21 Jan 2010
25 Jan 2010
29 Jan 2010
02 Feb 2010
06 Feb 2010
10 Feb 2010
14 Feb 2010
18 Feb 2010
22 Feb 2010
26 Feb 2010
02 Mar 2010
06 Mar 2010
10 Mar 2010
14 Mar 2010
18 Mar 2010
22 Mar 2010
26 Mar 2010
30 Mar 2010
HR-1 -
03 Apr 2010
07 Apr 2010
11 Apr 2010
15 Apr 2010
19 Apr 2010
23 Apr 2010
27 Apr 2010
01 May 2010
05 May 2010
09 May 2010
13 May 2010
17 May 2010
21 May 2010
25 May 2010
29 May 2010
02 Jun 2010
06 Jun 2010
10 Jun 2010
14 Jun 2010
18 Jun 2010
22 Jun 2010
26 Jun 2010
30 Jun 2010
Din graficele de mai sus se observă că în semestrul I. 2010 nu au fost înregistrate depăşiri ale
valorii limite orare de 350 μg/m3 (prag de ă) alert respectiv a valorii limită zilnice pentru
protecţia sănătăţii umane de 125 μg/m3, conform Ordinului MAPM 592/2002, pentru SO2.
- indicatorul NO 2
83

100,0
NO2 (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 -Medii orare-Date validate
90,0
80,0
70,0
60,0
50,0
40,0
30,0
20,0
10,0
0,0
01 Jan 2010
04 Jan 2010
07 Jan 2010
10 Jan 2010
13 Jan 2010
16 Jan 2010
19 Jan 2010
22 Jan 2010
25 Jan 2010
28 Jan 2010
31 Jan 2010
03 Feb 2010
06 Feb 2010
09 Feb 2010
12 Feb 2010
15 Feb 2010
18 Feb 2010
21 Feb 2010
24 Feb 2010
27 Feb 2010
02 Mar 2010
05 Mar 2010
08 Mar 2010
11 Mar 2010
14 Mar 2010
17 Mar 2010
20 Mar 2010
23 Mar 2010
26 Mar 2010
29 Mar 2010
01 Apr 2010
04 Apr 2010
07 Apr 2010
HR-1 -
10 Apr 2010
13 Apr 2010
16 Apr 2010
19 Apr 2010
22 Apr 2010
25 Apr 2010
28 Apr 2010
01 May 2010
04 May 2010
07 May 2010
10 May 2010
13 May 2010
16 May 2010
19 May 2010
22 May 2010
25 May 2010
28 May 2010
31 May 2010
03 Jun 2010
06 Jun 2010
09 Jun 2010
12 Jun 2010
15 Jun 2010
18 Jun 2010
21 Jun 2010
24 Jun 2010
27 Jun 2010
30 Jun 2010
În semestrul I. 2010 nu au fost înregistrate depăşiri ale valorii limită orare de 200 μg/m3 pentru
NO2.
Media înregistrată în primul semestru pentru NO2 este de 15,99 µg/m3 fiind sub valoarea limită
anuală pentru protecţia sănătăţii umane de 40 µg/m3 conform Ordinului MAPM 592/2002.
- indicatorul ozon
180,0
O3 (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 -Medii orare-Date validate
160,0
140,0
120,0
100,0
80,0
60,0
40,0
20,0
0,0
01 Jan 2010
04 Jan 2010
07 Jan 2010
10 Jan 2010
13 Jan 2010
16 Jan 2010
19 Jan 2010
22 Jan 2010
25 Jan 2010
28 Jan 2010
31 Jan 2010
03 Feb 2010
06 Feb 2010
09 Feb 2010
12 Feb 2010
15 Feb 2010
18 Feb 2010
21 Feb 2010
24 Feb 2010
27 Feb 2010
02 Mar 2010
05 Mar 2010
08 Mar 2010
11 Mar 2010
14 Mar 2010
17 Mar 2010
20 Mar 2010
23 Mar 2010
26 Mar 2010
29 Mar 2010
01 Apr 2010
04 Apr 2010
07 Apr 2010
HR-1 -
10 Apr 2010
13 Apr 2010
16 Apr 2010
19 Apr 2010
22 Apr 2010
25 Apr 2010
28 Apr 2010
01 May 2010
04 May 2010
07 May 2010
10 May 2010
13 May 2010
16 May 2010
19 May 2010
22 May 2010
25 May 2010
28 May 2010
31 May 2010
03 Jun 2010
06 Jun 2010
09 Jun 2010
12 Jun 2010
15 Jun 2010
18 Jun 2010
21 Jun 2010
24 Jun 2010
27 Jun 2010
30 Jun 2010
În semestrul I. 2010 nu au fost înregistrate depăşiri ale pragului de alertă, media pentru o oră,
de 240 μg/m3 respectiv a pragului de informare, media pentru o oră, de 180 μg/m3 pentru
ozon.
Variaţia valorilor maximelor zilnice pentru ozon este prezentată în graficul de mai jos:
84

160
140
120
100
80
60
40
20
0
01.01.2010
06.01.2010
11.01.2010
Variaţia valorii maxime zilnice pentru ozon în perioada 01 Ianuarie 2010-30 Iunie 2010
Date validate
16.01.2010
21.01.2010
26.01.2010
31.01.2010
05.02.2010
10.02.2010
15.02.2010
20.02.2010
25.02.2010
02.03.2010
07.03.2010
12.03.2010
17.03.2010
22.03.2010
27.03.2010
01.04.2010
06.04.2010
11.04.2010
16.04.2010
21.04.2010
26.04.2010
01.05.2010
06.05.2010
11.05.2010
16.05.2010
21.05.2010
26.05.2010
31.05.2010
05.06.2010
10.06.2010
15.06.2010
20.06.2010
25.06.2010
30.06.2010
În semestrul I. 2010 au fost înregistrate un număr de 3 depăşiri a valorii maxime zilnice a mediei
pe 8 ore, valoare ţintă pentru protecţia sănătăţii umane de 120 μg/m3 conform Ordinului
592/2002.
- indicatorul PM10, măsurători automate
250,0
PM10 (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 - Medii zilnice-Date validate
200,0
150,0
100,0
50,0
0,0
01 Jan 2010
05 Jan 2010
09 Jan 2010
13 Jan 2010
17 Jan 2010
21 Jan 2010
25 Jan 2010
29 Jan 2010
02 Feb 2010
06 Feb 2010
10 Feb 2010
14 Feb 2010
18 Feb 2010
22 Feb 2010
26 Feb 2010
02 Mar 2010
06 Mar 2010
10 Mar 2010
14 Mar 2010
18 Mar 2010
22 Mar 2010
26 Mar 2010
30 Mar 2010
HR-1 -
03 Apr 2010
07 Apr 2010
11 Apr 2010
15 Apr 2010
19 Apr 2010
23 Apr 2010
27 Apr 2010
01 May 2010
05 May 2010
09 May 2010
13 May 2010
17 May 2010
21 May 2010
25 May 2010
29 May 2010
02 Jun 2010
06 Jun 2010
10 Jun 2010
14 Jun 2010
18 Jun 2010
22 Jun 2010
26 Jun 2010
30 Jun 2010
În semestrul I. 2010 au fost înregistrate un număr de 26 depăşiri a valorii limită zilnice de 50
μg/m3 pentru PM10 măsurat automat în lunile de iarnă acestea fiind cauzate de calmul
atmosferic şi ceaţă.
- indicatorul PM10, măsurători gravimetrice
În semestrul I. 2010 au fost înregistrate un număr de 20 depăşiri a valorii limită zilnice de 50
μg/m3 pentru PM10 măsurat gravimetric.
85

Depăşirile la valorile medii zilnice pentru indicatorul PM 10 , se datorează condiţiilor
meteorologice specifice zonei de amplasament, ceaţă şi calm atmosferic.
250,0
PM10grv (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 -Medii zilnice-Date validate
200,0
150,0
100,0
50,0
0,0
01 Jan 2010
05 Jan 2010
09 Jan 2010
- indicatorul CO
4,5
4
3,5
3
2,5
2
1,5
1
0,5
0
01.01.10
06.01.10
11.01.10
13 Jan 2010
17 Jan 2010
21 Jan 2010
25 Jan 2010
29 Jan 2010
02 Feb 2010
06 Feb 2010
10 Feb 2010
14 Feb 2010
18 Feb 2010
22 Feb 2010
26 Feb 2010
02 Mar 2010
06 Mar 2010
10 Mar 2010
14 Mar 2010
18 Mar 2010
22 Mar 2010
26 Mar 2010
30 Mar 2010
HR-1 -
03 Apr 2010
07 Apr 2010
11 Apr 2010
15 Apr 2010
CO mg/m3 - Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore-Date validate
16.01.10
21.01.10
26.01.10
31.01.10
05.02.10
10.02.10
15.02.10
20.02.10
25.02.10
02.03.10
07.03.10
12.03.10
17.03.10
22.03.10
27.03.10
01.04.10
06.04.10
11.04.10
16.04.10
21.04.10
26.04.10
01.05.10
06.05.10
11.05.10
16.05.10
21.05.10
26.05.10
31.05.10
05.06.10
10.06.10
19 Apr 2010
23 Apr 2010
27 Apr 2010
01 May 2010
05 May 2010
09 May 2010
13 May 2010
17 May 2010
21 May 2010
25 May 2010
29 May 2010
02 Jun 2010
06 Jun 2010
10 Jun 2010
14 Jun 2010
18 Jun 2010
22 Jun 2010
26 Jun 2010
30 Jun 2010
15.06.10
20.06.10
25.06.10
30.06.10
Din grafic se observă că valorile maxime zilnice a mediilor pe 8 ore pentru CO sunt sub valoarea
limită admisă de 10 mg/m3 conform Ordinului MAPM 592/2002.
- indicatorul benzen
86

7,0
Benzen (µg/m3), perioada: 01 Ian 2010-30 Iun 2010 - Medii orare-Date validate
6,0
5,0
4,0
3,0
2,0
1,0
0,0
01 Jan 2010
04 Jan 2010
07 Jan 2010
10 Jan 2010
13 Jan 2010
16 Jan 2010
19 Jan 2010
22 Jan 2010
25 Jan 2010
28 Jan 2010
31 Jan 2010
03 Feb 2010
06 Feb 2010
09 Feb 2010
12 Feb 2010
15 Feb 2010
18 Feb 2010
21 Feb 2010
24 Feb 2010
27 Feb 2010
02 Mar 2010
05 Mar 2010
08 Mar 2010
11 Mar 2010
14 Mar 2010
17 Mar 2010
20 Mar 2010
23 Mar 2010
26 Mar 2010
29 Mar 2010
01 Apr 2010
04 Apr 2010
07 Apr 2010
HR-1 -
10 Apr 2010
13 Apr 2010
16 Apr 2010
19 Apr 2010
22 Apr 2010
25 Apr 2010
28 Apr 2010
01 May 2010
04 May 2010
07 May 2010
10 May 2010
13 May 2010
16 May 2010
19 May 2010
22 May 2010
25 May 2010
28 May 2010
31 May 2010
03 Jun 2010
06 Jun 2010
09 Jun 2010
12 Jun 2010
15 Jun 2010
18 Jun 2010
21 Jun 2010
24 Jun 2010
27 Jun 2010
30 Jun 2010
În perioada 01.01.2010-20.04.2010 analizorul de benzen nu a funcţionat din cauza unor
defecţiuni tehnice.
În perioada 07.05.-18.05.2010 din cauza defectării aparatului de aer condiţionat staţia
automată de monitorizare a calităţii aerului HR-1 nu a funcţionat.
În perioada de funcţionare a analizorului, în primul semestru din 2010, media înregistrată a fost
de 0,53 µg/m3 fiind sub valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane, media pe un
an, de 5 µg/m3.
3.6 CALITATEA PRECIPITAŢIILOR este urmărită din probe colectate de la 4 staţii meteorologice
din judeţ şi puncte de observaţie pluviometrice de pe teritoriul judeţului (Miercurea Ciuc,
Odorheiu Secuiesc, Joseni şi Topliţa).
La probele de precipitaţii, valorile pH-ului se situează între 6,36-7,39.
Din cele 34 determinări (460 indicatori) efectuate în semestrul I. 2010, s-au înregistrat 4
determinări ale pH-lui cu valoare sub 6,50 (11,7 %). Astfel, s-au înregistrat 2 neîncadrări ale
valorii pH-lui la Miercurea Ciuc (în interval de 6,36 - 6,41), o neîncadrare la Odorheiu Secuiesc
(6,47) şi o neîncadrare la Topliţa (6,41).
Valoarea cea mai mică de pH (6,36) a fost măsurată în luna iunie 2010, la staţia meteorologică
Miercurea Ciuc.
3.7 POLUARE ACUSTICĂ În semestrul I. 2010 s-au efectuat în total 84 măsurători sonometrice în
localităţile Miercurea-Ciuc (10 puncte fixe de măsurare), Topliţa (1 punct), Gheorgheni (2
puncte), Odorheiu Secuiesc (3 puncte) şi Cristuru Secuiesc (2 puncte).
87

Datorită traficului rutier intens din centrele oraşelor, respectiv al activităţii desfăşurate de unii
agenţi economici, s-au semnalat, din cele 84 măsurători, un număr de 26 depăşiri (30,95%).
Majoritatea depăşirilor sunt, totuşi, nesemnificative şi se datorează traficului rutier.
Cele mai mari depăşiri ale nivelului de zgomot s-au semnalat la Miercurea Ciuc (depăşiri cu
valori până la 4,71 dB(A) – aprilie), la Cristuru Secuiesc (depăşiri cu valori până la 3,08 dB(A) –
martie), la Odorheiu Secuiesc (depăşiri cu valori până la 3,60 dB(A) - ianuarie) şi la Gheorgheni
(depăşiri cu valori până la 6,17 dB(A) - februarie).
3.8 ACTIVITATEA STAŢIEI DE RADIOACTIVITATE - Miercurea Ciuc are ca activitate de bază
supravegherea radioactivităţii factorilor de mediu din puncte fixe stabilite de către Laboratorul
de Radioactivitate a Mediului - ANPM. Staţia urmăreşte evoluţia radioactivităţii în timp al
următoarelor factori de mediu la staţia Miercurea Ciuc: aerosoli - 2 aspiraţii, depuneri
atmosferice, apă brută (râul Olt la secţiunea aval Miercurea Ciuc), apă potabilă (din alimentarea
centralizată a municipiului Miercurea Ciuc), sol, vegetaţie, precipitaţii şi debitul dozei gama din
mediul înconjurător. Probe zilnice din râul Olt se trimit lunar, împreună cu mostrele de
precipitaţii, la LRM – ANPM pentru efectuarea analizelor de tritiu, respectiv la APM Dolj - Staţia
de Radioactivitate Craiova pentru efectuarea analizelor gama spectrometrice.
TIP MĂSURARE
TOTAL
Aerosoli atmosferici imediate – F.1 172
Aerosoli atmosferici imediate – F.2 172
Depuneri atmosferici imediate 172
Apă potabilă imediată 172
Apă brută imediată 172
Apă freatică imediată 172
Apă brută lunară, la 5 zile 5
Apă freatică lunară, la 5 zile 6
Debit doză gama 1612*
Sol 13
Vegetaţie 13
Precipitaţii** 72**
Apă din râul Olt**, pentru analize tritiu 181**
TOTAL 2934
Notă:
* - se consideră 11 analize/zi (în medie aproximativ 30 zile/lună)
** - se filtrează şi se trimite la Laboratorul Radioactivitatea Mediului/Laborator Naţional de
Referință pentru Radioactivitatea Mediului
88

Menţionăm că în luna iunie 2010 nu s-au făcut măsurători pentru indicatorul “debit doza
gama”, dozimetrul TIEX aflându-se la IFIN – HH Măgurele pentru etalonare.
Verificând valorile măsurătorilor obţinute, se constată că atât la măsurători beta-globală cât şi
la măsurătorile de doză gama, valorile maxime măsurate ale factorilor de mediu se situează sub
valorile de atenţionare.
3.9 CONSERVAREA NATURII ŞI A BIODIVERSITĂŢII, BIOSECURITATEA
3.9.1 Biodiversitatea judeţului Harghita
Datorită condiţiilor fizico-geografice pe teritoriul judeţului Harghita se regăsesc două regiuni
biogeografice majore din cele cinci existente la nivel de ţară, şi anume: continentală şi alpină.
3.9.2 Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică
În judeţul Harghita se găsesc toate tipurile de habitate naturale majore în afară de habitatele
costiere şi marine.
Au fost identificate 28 habitate naturale cu regim de protecţie care figurează în listele naţionale
şi ale directivelor comunitare, suprafaţa habitatelor de interes naţional şi de interes comunitar
fiind de cca. 12 000 ha:
- Pajişti sărăturate continentale – Cod Natura 2000: *1340, Cod R1526
- Lacuri şi bălţi distrofe naturale – Cod Natura 2000: 3160, Cod R2207
- Râuri alpine şi vegetaţia lor lemnoasă cu Myricaria germanica – Cod Natura 2000: 3230, Cod
R4415
- Pajişti alpine şi boreale - Cod Natura 2000: 4060, Cod R3101, Cod R3104, Cod R3111
- Tufişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium (Rhododendron myrtifolii – Pinetum
mugi) - Cod Natura 2000: *4070, Cod R3105
- Pajişti calcaroase subalpine; Cod Natura 2000: 6170, Cod R3402
- Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri acoperite cu tufişuri pe substrat calcaros - Cod Natura
2000: 6210
- Pajişti cu Nardus stricta bogate în specii, pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase - Cod
Natura 2000: *6230, Cod R3608
89

- Pajişti cu Molinia pe soluri turboase sau bogate în aluviuni argiloase (Molinia caerulea) - Cod
Natura 2000: 6410, Cod R3710
- Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte hidrofile - Cod Natura 2000: 6430, Cod R3702,
R3704,R3707, R3708, R3714
- Pajişti aluviale ale văilor de râuri cu Cnidion dubii - Cod Natura 2000: 6440, R3716
- Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) – Cod Natura 2000:
6510; R3802
- Fânaţe montane - Cod Natura 2000: 6520; R3801
- Fânaţe împădurite
- Turbării active - Cod Natura 2000: *7110, R5101, 5102
- Turbării degradate încă capabile de o regenerare naturală - Cod Natura 2000: 7120; R 5415
- Turbării de acoperire - Cod Natura 2000: 7130;
- Depresiuni pe substraturi turboase - Cod Natura 2000: 7150;
- Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) - Cod Natura 2000: *7220; R 5417
- Mlaştini alcaline - Cod Natura 2000: 7230; R5405, 5406,5413, 5414
- Grohotiş calcaros şi de şisturi calcaroase ale etajelor montane pană la cele alpine (Thlaspietea
rotundifolii) - Cod Natura 2000: 8120; R 6110
- Pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie chasmofitică - Cod Natura 2000: 8210; 6202, 6204,
6206, 6213
- Grote neexploatate turistic - Cod Natura 2000: 8310; R6501
- Păduri tip Luzulo-Fagetum - Cod Natura 2000: 9110; R 4102, 4106, 4107
- Păduri cu stejar pedunculat cu Carpinion betuli - Cod Natura 2000: 9160; R 4144
- Turbării împădurite - Cod Natura 2000: *91D0; R 4412, 4414
- Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior - Cod Natura 2000: *91E0; R 4401,4402
90

- Păduri acidofile cu Picea din etajele montane - Cod Natura 2000: 9410; R4203,4205, 4206,
4208, 4210, 4214
Între acestea câteva sunt prioritare la nivel comunitar:
- păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsor localizate în Bazinul
Ciucului de Jos, Cheile Vârghișului, Cheile Bicazului, Hăşmaş
- turbării cu vegetaţie forestieră localizate la Tinovul Luci, Tinovul Apa Lină –
Honcsok, Dealul Albinelor, Tinovul Mohoş, Fântâna Brazilor, Harghita Mădăraş, Mlaştina după
Luncă
- turbării active localizate la Tinovul Luci, Tinovul Apa Lină - Honcsok, Dealul
Albinelor, Tinovul Mohoş, Fântâna Brazilor, Harghita Mădăraş, Mlaştina după Luncă
- izvoare petrifiante cu formare de travertin la Topliţa Scaunul Rotund Borsec,
Cheile Bicazului Hăşmaş
- pajişti uscate seminaturale şi faciesuri acoperite cu tufişuri pe substrat calcaros
(Festuco Bromentalia) la Cheile Vârghișului, Cheile Bicazului Hăşmaş
- păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene în Cheile
Vârghișului.
91

Dintre elementele faunistice şi floristice incluse în diferite categorii IUCN de periclitare sunt
remarcate cele aflate în pericol şi cele vulnerabile. Din prima categorie pe teritoriul judeţului
Harghita întâlnim următoarele: Lycopodium annotium L., Lycopodium clavatum L., Abies alba L.,
Achillea impatiens L., Achillea x girgioensis, Betula humilis Schrank, Betula nana L., Chimaphila
umbellata (L) Barton, Cypripedium calceolus L., Daphne cneorum L., Drosera anglica Huds,
Gentiana lutea L., saxifraga hirculus, Sisyrinchium montanium Greene.
Speciile aflate în categoria celor vulnerabile sunt: Achillea ptarmica L., Acorus calamus L.,
Angelica arhangelica L., Arnica montana L., Astragalus pseudopurpureus Guşul, Astragalus
roemeri Simk, Dianthus spiculifolius Schur, Fritilaria meleagris L., Gentiana pneumonanthe L.,
Iris sibirica L., Juniperus sabina L., Leontopodium alpinum cass, Nigritella rubra, Primula
farinosa, Rhododendron myrtifolium Schott & Kotschy, Scheuchzeria palustris L, Sesleria
caerulea Ard, Taxus bacata L., Viola epipsila Ledeb.
Acestora li se alătură speciile ocrotite la nivel judeţean.
De asemenea, la nivelul judeţului Harghita au fost identificate un număr de 330 specii de faună
sălbatică de interes naţional din care 123 de interes comunitar. Dintre cele de interes comunitar
amintim canis lupus, ursus arctos, crex crex, ciconia ciconia, tetrao urogallus, aquilla pomarina,
bonasia bonasia.
Unele specii din fauna şi flora sălbatică sunt valorificate economic cum ar fi fructele de pădure
şi plantele medicinale, unele ciuperci şi câteva specii de interes vânătoresc (de exemplu pisică
sălbatică, urs, lup, urs).
Presiunile antropice exercitate asupra elementelor de biodiversitate constau în:
• extinderea suprafeţelor destinate construcţiilor (ex. zona Miercurea Ciuc)
• exploatarea necorespunzătoare a sistemelor de desecare – umectare (ex. lunca
Mureşului şi Oltului)
• abandonarea sistemelor tradiţionale de folosire a terenurilor, în special în cazul
păşunilor şi fâneţelor
• organizarea necorespunzătoare a colectării fructelor de pădure
• extinderea sporturilor extreme practicate în natură neautorizate
• depozitarea ilegală a deşeurilor şi poluările accidentale
• incendierea vegetaţiei uscate
93

3.9.3 Arii naturale protejate - Caracteristici
Protecţia ariilor naturale valoroase constituie o cerinţă vitală pentru păstrarea echilibrului
ecologic în zonă. Analiza cu privire la calitatea tuturor bunurilor de patrimoniu natural a permis
identificarea ariilor naturale, care prin asocierea unor elemente naturale valoroase necesită
instituirea unui regim de protecţie şi conservare.
La nivelul judeţului Harghita ariile naturale protejate ocupau în anul 2000 doar 5167,5 ha,
reprezentând 0,8% din suprafaţa judeţului, pentru ca în ultimul deceniu aceasta să crească prin
instituirea de noi arii protejate, ajungând în prezent la 8485 ha, reprezentând 1,29%. Totodată
se estimează creşterea acestor valori prin racordarea la reţeaua ecologică europeană NATURA
2000.
Repartiţia teritorială a ariilor protejate indică o concentrare în spaţiul montan, în partea nordestică
şi sud-estică a judeţului Harghita şi, mai puţin în zona deluroasă din sud-vestul judeţului.
Pe ansamblu, un număr de 18 unităţi administrativ teritoriale deţin arii naturale protejate.
Dintre categoriile de arii protejate stabilite la nivel naţional pe teritoriul judeţului Harghita se
găsesc următoarele:
• parcuri naţionale (categoria II IUCN): Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş,
Parcul Naţional Călimani cu prinse parţial în judeţul Harghita;
• monumente ale naturii (categoria III IUCN): în număr de 8
• rezervaţii naturale (categoria IV IUCN): în număr de 28
Denumirea rezervaţiei
Apartenenţa
administrativă
Suprafaţa (ha)
Categorii IUCN
II III IV
1 Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş Gheorgheni, Bălan *
2 Parcul Naţional Călimani Topliţa, Bilbor *
3 Muntele de sare Praid Praid 60 *
4 Rezervaţia geologică de la Sâncrăieni Sâncrăieni 10 *
5 Lacul Rat Mugeni 10 *
6 Dealul Melcului Firtuş Corund 8 *
7 Vulcanii Noroioşi de la Filiaş Cristuru Secuiesc 1 *
8 Peştera Şugău Suseni 17 *
9 Avenul Licaş PN-I Gheorgheni, 5 *
94

localitatea Lacul Roşu
10 Tinovul Luci Sâncrăieni 273 *
11 Mlaştina După Luncă Voşlăbeni 40 *
12 Tinovul de la Plăieşii de Jos Plăieşii de Jos 15 *
13 Poiana narciselor de la Vlăhiţa Vlăhiţa 20 *
14 Piemontul Nyeres Joseni 20 *
15 Pietrele Roşii Tulgheş 10 *
16 Mlaştina cea Mare Remetea 4 *
17 Mlaştina Valea de Mijloc
Tuşnad, satul
Tuşnadu Nou
4 *
18 Mlaştina Beneş Tuşnad, satul Vrabia 4 *
19 Pârâul Dobreanului Bilbor 4 *
20 Mlaştina Budo - Sântimbru Sâncrăieni 3 *
21 Mlaştina Nadas
Tuşnad, satul
Tuşnadul Nou
4 *
22 Mlaştina Dumbrava Harghitei Lueta 2 *
23 Mlaştina Borsaros Sâncrăieni Sâncrăieni 1 *
24 Scaunul Rotund Borsec 40 *
25 Rezervaţia Lacul Iezer din Călimani PN - K Topliţa 322 *
26 Rezervaţia botanică Borsec Borsec 2 *
27 Cheile Bicazului şi Lacul Roşu PN-I Gheorgheni 2.128,00 *
28
Masivul Hăşmaşul Mare, Piatra
Singuratică Hăşmaşul Negru PN-I
Sândominic 800 *
29 Piatra Şoimilor Băile Tuşnad 1 *
30 Cheile Vârghişului şi peşterile din chei Mereşti 800 *
31 Lacul Sfânta Ana
Sânmartin, satul
Lăzăreşti
240 *
32 Tinovul Mohoş Tuşnad 240 *
33 Dealul Firtuş Corund 40 *
34 Popasul păsărilor de la Sânpaul Mărtiniş 10 *
35 Mlaştina Nyirkert Tuşnad 4 *
36 Cascada de apă termală Topliţa 0,5 *
37 Mlaştina Csemo Vrabia Tuşnad 5 *
95

38 Lacul Dracului Cârţa 20 *
Analizând tipologia ariilor naturale protejate se observă predominarea rezervaţiilor de tip
botanice 18 la număr, urmată de categoria mixtă cu 10 rezervaţii şi cea geologicăgeomorfologică
cu 5 rezervaţii. Celelalte tipuri sunt mai puţin reprezentate cum ar fi categoria
rezervaţiilor speologice şi zoologice sau chiar lipsesc, cum ar fi rezervaţiile forestiere,
paleontologice şi peisagistice.
Denumirea rezervaţiei
Suprafaţa
(ha)
Tipologie
a b c d e
1. Muntele de sare Praid 60 *
2.
Rezervaţia geologică de la
Sâncrăieni
10 *
3. Lacul Rat 10 *
4. Dealul Melcului Firtuş 8 *
5. Vulcanii Noroioşi de la Filiaş 1 *
6. Peştera Şugău 17 *
7. Avenul Licaş PN-I 5 *
8. Tinovul Luci 273 *
9. Mlaştina După Luncă 40 *
10. Tinovul de la Plăieşii de Jos 15 *
11. Poiana narciselor de la Vlăhiţa 20 *
12. Piemontul Nyeres 20 *
13. Pietrele Roşii 10 *
14. Mlaştina cea Mare 4 *
15. Mlaştina Valea de Mijloc 4 *
16. Mlaştina Beneş 4 *
17. Pârâul Dobreanului 4 *
18. Mlaştina Budos - Sântimbru 3 *
19. Mlaştina Nadas 4 *
20. Mlaştina Dumbrava Harghitei 2 *
21. Mlaştina Borsaros Sâncrăieni 1 *
22. Scaunul Rotund 40 *
96

23.
Rezervaţia Lacul Iezer din
Călimani PN - K
322 *
24. Rezervaţia botanică Borsec 2 *
25. Cheile Bicazului şi Lacul Roşu PN-I 2.128,00 *
26.
Masivul Hăşmaşul Mare, Piatra
Singuratică Hăşmaşul Negru PN-I
800 *
27. Piatra Şoimilor 1 *
28.
Cheile Vârghişului şi peşterile din
chei
800 *
29. Lacul Sfânta Ana 240 *
30. Tinovul Mohoş 240 *
31. Dealul Firtuş 40 *
32. Popasul păsărilor de la Sânpaul 10 *
33. Mlaştina Nyirkert 4 *
34. Cascada de apă termală 0,5 *
35. Mlaştina Csemo Vrabia 5 *
36. Lacul Dracului 20 *
Rezervaţii: a – botanice, b – geologice şi geomorfologice, c – speologice, d – zoologice, e – mixte
Acestor arii naturale protejate de interes naţional se adaugă o rezervaţie de importanţă locală
Băile Jigodin – Dealul Cetăţii, cu o suprafaţă de 253 ha, de tip mixt, declarată ca rezervaţie de
interes judeţean prin HCJ nr. 162/2005.
Dintre categoriile de arii naturale protejate de interes internaţional stabilite la nivelul judeţului
Harghita sunt: ariile de protecţie avi-faunistică şi siturile de interes comunitar.
Ariile de protecţie avi-faunistică, definite ca situri pentru conservarea speciilor de păsări
sălbatice, situate pe teritoriul judeţului Harghita sunt localizate în spaţiul depresiunilor
intramontane Giurgeu şi Ciuc, în arealul Defileului Mureşului şi în zona dealurilor subcarpatice
din partea de sud-vest a judeţului, în bazinul hidrografic al Homoroadelor şi al Târnavei.
Denumire Apartenenţa administrativă Suprafaţa (ha)
1 Dealurile Târnavelor Valea Nirajului Praid, Corund, Lupeni,Atid, Săcel 85217,2 ha
2 Dealurile Homoroadelor Lueta, Merești, Mărtiniș, Ocland 36881,2 ha
3 Depresiunea Ciucului
Tomești, Mihăileni, Dănești, Racu, Frumoasa,
Păuleni, Miercurea-Ciuc, Misentea,
17183,1 ha
97

4 Depresiunea Giurgeului
Ciucsângeorgiu, Lunca de Sus
Remetea, Joseni, Ciumani, Suseni, Voșlăbeni,
Tomești, Praid
Siturile de interes comunitar aflate pe teritoriul judeţului Harghita sunt:
58176,7 ha
Denumire Apartenenţa administrativă Suprafaţa (ha)
Cheile Bicazului-Hăşmaş Gheorgheni, Sândominic, Tulgheș 7645 ha
Bazinul Ciucului de Jos Miercurea Ciuc, Sâncrăieni, Sânsimion, Sântimbru, Tuşnad 2687 ha
Călimani-Gurghiu Bilbor, Joseni, Praid, Toplița 136657 ha
Cheile Vârghişului Mereşti 830 ha
Harghita Mădăraş
Căpâlniţa, Cârţa, Dăneşti, Mădăraş, Racu, Siculeni, Suseni,
Vlăhiţa, Zetea
13349 ha
Mlaştina după Luncă Suseni, Voşlăbeni 300 ha
Pârâul Barlangos Suseni 66 ha
Sighişoara – Târnava Mare Dârjiu 85374 ha
Tinovul Apa Lină – Honcsok Plăieşii de Jos 265,4 ha
Tinovul de la Dealul Albinelor Joseni 21 ha
Tinovul de la Fântâna Brazilor Corund 38 ha
Tinovul de la Sugo Suseni 17 ha
Tinovul Luci Miercurea Ciuc, Sâncrăieni 273 ha
Tinovul Mohoş – Lacul Sf. Ana Cozmeni 240 ha
Topliţa – Scaunul Rotund Borsec Borsec, Sărmaş, Topliţa 5436 ha
Cele două categorii de mai sus (ariile de protecţie avi-faunistică şi siturile de importanţă
comunitară) fac parte din reţeaua ecologică Natura 2000.
Conform Raportului ARPM Harghita starea ariilor protejate este în general de bună conservare
la majoritatea siturilor, situaţii defavorabile înregistrându-se la siturile de unde au fost extrase
materii prime (ex. sare – Muntele de sare Praid, sau aragonit - Dealul Melcului) sau acolo unde,
s-a constatat eutrofizarea suprafeţelor lacustre (Lacul Rat) şi depunerea de deşeuri.
Mlaştinile aflate în conservare prezintă tendinţă de invadare cu plante ruderale (Mlaştina
Csemo Vrabia, Lacul Dracului, Mlaştina Nyirkert).
Conform aceluiaşi raport suprafaţa unor arii protejate s-a mărit faţă de datele iniţiale din Legea
nr. 5/2000, în această situaţie fiind după noile măsurători Mlaştina Beneş (de la 4 ha la 13 ha) şi
Mlaştina cea Mare (de la 4 ha la 34 ha).
Pentru judeţul Harghita, se previzionează mărirea suprafeţei ariilor naturale protejate cu 11688
ha, prin constituirea unui nou parc natural Ciomad - Balvanyos - Bodoc, a cărui fundamentare
este în curs.
98

Sub aspectul managementului ariilor protejate la nivelul judeţului Harghita se află în custodie
14 arii naturale protejate direcţii silvice, agenţi economici sau asociaţii, iar pentru unele dintre
ele s-au realizat planuri de management. În această situaţie se află: Dealul Firtuş, Rezervaţia
geologică de la Sâncrăieni, Pietrele Roşii Lacul Sfânta Ana, Tinovul Mohoş, Muntele de sare
Praid, Scaunul Rotund, Mlaştina Valea de Mijloc, Piatra Şoimilor.
3.9.4 Principalele reglementări referitoare la ariile naturale protejate:
• Legea nr. 5/2000 privind Planul de Amenajarea al Teritoriului – Secţiunea III – a, Zone
Naturale Protejate.
• OUG nr. 236/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice.
• Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea OUG nr. 236/2000, privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
• HG. Nr. 230/2003, privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi
parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora.
• Ordinul nr. 552/2003, privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a
parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice
• Ordinul nr. 850/2003, privind procedura de încredinţarea a administrării sau de
atribuire a custodiei ariilor naturale protejate.
• HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avi-faunistică , ca parte
integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
• Ordinul MMDD 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a
siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene
Natura 2000 în România.
3.9.5 Problemele legate de ariile naturale protejate
o
o
o
starea de conservare a unor arii naturale protejate nu este chiar foarte bună, ci
doar satisfăcătoare
nefinalizarea ridicărilor topografice şi a delimitărilor
nefinalizarea amplasării de panouri indicatoare şi bornarea limitelor rezervaţiilor
naturale
99

o
o
activităţile turistice neecologice în unele arii naturale conduce la degradarea
acestora
acţiuni de recoltarea a fructelor de pădure sau a plantelor din flora spontană a
ariilor protejate, periclitează starea de conservare a acestora
100

Nr.
Crt.
Zona de
prelevare
Adâncime
cm
pH
EXPERTIZA CALITĂŢII SOLULUI
Subst.
org. %
- semestrul I. 2010 -
Humus
%
NO 3
ppm
NH 4
ppm
P tot %
Pb
ppm
Cu
ppm
Zn
ppm
Cd
ppm
LMA cf. Ord. MAPPM 756/97 pentru folosinţa sensibilă a terenurilor - prag de alertă
- - - - - - 50 100 300 3 1500 100 75
1 Borsec, parc 5 7,67 11,88 20,48 6,31 1093 0,138 59,70 39,90 184,70 3,40 630 37,90 31,00
2 Harghita Băi, staţiune 5 5,44 12,83 22,12 0,86 878 0,096 50,60 22,30 90,00 4,00 1175 20,80 21,60
3 Trecătoarea Tolvajos 5 5,29 13,70 23,62 2,87 701 0,065 54,10 17,60 161,10 3,90 1083 20,50 24,70
4 Rezervaţia Poiana Narciselor, Vlăhiţa 5 5,15 11,42 19,69 15,30 1226 0,066 45,80 18,40 90,60 2,80 1462 31,50 23,50
5 Rezervaţia Poiana Narciselor, Vlăhiţa 30 5,14 11,57 19,95 4,51 970 0,062 43,30 19,70 120,40 1,90 1398 35,80 23,70
6 Rezervaţia Dealul Melcilor, Corund 5 7,47 13,04 22,48 1,60 860 0,086 65,30 26,30 136,80 5,20 594 44,70 35,90
7 Rezervaţia Dealul Melcilor, Corund 30 8,64 12,54 21,62 1,31 817 0,084 65,80 23,90 99,80 4,90 495 41,80 35,50
8 Rezervaţia Muntele de Sare, Praid 5 6,95 12,33 21,25 12,54 866 0,057 60,50 19,90 78,30 4,50 885 51,60 39,90
9 Rezervaţia Muntele de Sare, Praid 30 7,30 10,68 18,42 4,95 918 0,057 47,50 21,80 73,70 1,60 942 51,90 36,50
10 Cheile Bicazului, parcare 5 6,89 14,17 24,42 0,54 608 0,092 53,70 28,40 110,50 1,90 684 78,00 53,40
11 Rezervaţia Cheile Bicazului 5 5,67 12,43 21,43 2,10 766 0,087 40,40 9,10 42,90 0,20 153 27,50 21,00
12 Rezervaţia Cheile Bicazului 30 5,44 16,68 28,76 0,95 830 0,095 51,70 10,90 61,50 1,40 201 47,50 29,60
13 Rezervaţia Voşlăbeni 5 6,17 12,69 21,88 0,74 750 0,107 91,30 17,40 66,50 5,50 360 38,10 31,50
14 Rezervaţia Voşlăbeni 30 6,13 16,47 28,39 0,80 853 0,100 49,00 18,50 70,80 2,70 181 39,60 26,20
Mn
ppm
Cr
ppm
Ni
ppm
101

Nr. Pr.
Zona de prelevare
LMA cf. Ord. MAPPM 756/97
Adâncime
-cm-
Ca Mg K Na Al
mg/100 g mg/100 g mg/100 g mg/100 g me/100 g
- - - - -
1 Borsec, parc 5 - - - -
2 Harghita Băi, staţiune 5 0,08 0,03 0,10 0,11
3 Trecătoarea Tolvajos 5 0,09 0,06 0,06 0,06
4 Rezervaţia Poiana Narciselor, Vlăhiţa 5 0,13 0,07 0,15 0,06
5 Rezervaţia Poiana Narciselor, Vlăhiţa 30 0,08 0,06 0,10 0,06
6 Rezervaţia Dealul Melcilor, Corund 5 1,03 0,05 0,37 2,79
7 Rezervaţia Dealul Melcilor, Corund 30 0,39 0,10 0,34 5,40
8 Rezervaţia Muntele de Sare, Praid 5 0,59 0,25 0,49 0,17
9 Rezervaţia Muntele de Sare, Praid 30 0,69 0,12 0,22 0,34
10 Cheile Bicazului, parcare 5 - - - -
11 Rezervaţia Cheile Bicazului 5 0,14 0,07 0,05 0,23
12 Rezervaţia Cheile Bicazului 30 0,10 0,04 0,08 0,06
13 Rezervaţia Mlaştina După Luncă Voşlăbeni 5 0,40 0,59 0,10 0,22
14 Rezervaţia Mlaştina După Luncă Voşlăbeni 30 0,16 0,36 0,14 0,19
3.10 Managementul deşeurilor
Judeţul Harghita beneficiază de un Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, care integrează la
nivelul judeţului prevederile Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 7
Centru şi ale Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor.
Judeţul beneficiază totodată de un Master Plan pentru Managementul Deşeurilor şi este în curs
de implementare a mai multor proiecte punctuale cu finanţare UE (programul PHARE) sau
naţională (Fondul de mediu).
3.10.1 Cadrul legislativ
Principalele acte legislative care reglementează activitatea de gestiune a deşeurilor sunt
următoarele:
• Directiva 74/442/CEE privind deşeurile;
• OUG 78/2000 privind regimul deşeurilor;
• Directiva 91/689/CEE privind deşeurile periculoase;
• Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje;
102

• HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje;
• Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor;
• HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor;
• Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor;
• HG 128/2002 privind incinerarea deşeurilor;
• Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate;
• HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;
• Directiva 91/157/CEE privind bateriile şi acumulatorii care conţin anumite
substanţe periculoase;
• HG 1057/2001 privind regimul bateriilor și acumulatorilor ce conţin substanţe
periculoase;
• Directiva 2000/53/EC privind vehiculele scoase din uz (VSU);
• HG 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz;
• Directiva 2002/96/EC privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice;
• HG 448/2005 privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice.
3.10.2 Tipuri de deşeuri
Deşeurile luate în considerare pentru prezentul PATJ sunt:
o Deşeuri municipale nepericuloase și periculoase
o Deşeuri din ambalaje
o Deşeuri din construcții şi demolări
o Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti
o Vehicule scoase din uz
o Deşeuri de echipamente electrice şi electronice
103

Deşeurile municipale nepericuloase şi periculoase cuprind deşeuri menajere şi asimilabile din
comerţ, industrie şi instituţii, inclusiv fracţiile colectate separat.
3.10.3 Gradul de acoperire cu servicii de salubritate
Conform Planului judeţean de gestionare a deşeurilor gradul de acoperire cu servicii de
salubritate a crescut atât în mediul urban cât şi în mediu rural.
În judeţul Harghita din totalul de 67 unităţi administrative-teritoriale cca. 98% dispun de
serviciu de salubrizare, activităţi prestate în cea mai mare parte de către operatori economici
consacraţi în domeniul salubrizării. Un număr de 21 unități administrative teritoriale sunt
deservite de compartimentele specializate organizate în cadrul consiliilor locale, iar un număr
de 4 unități administrativ teritoriale nu beneficiază de servicii de salubritate: Ditrău, Remetea,
Joseni şi Ciumani.
În ceea ce priveşte raportul numărului de locuitori deserviţi de salubrizare la numărul total de
locuitori, la nivelul judeţului, se constată o scădere a valorii raportului în 2005 faţă de 2001 iar
ca şi cantitate de deşeuri colectate o creştere de la 442,8 la 444,2 kg/loc/an.
Dotările pentru colectarea și transportul deşeurilor variază în funcţie de agentul de salubritate.
Cea mai mare parte a unităţilor administrativ teritoriale sunt deservite de agenţi de salubritate
dotaţi cu containere, pubele şi mijloace de transportare a deşeurilor, însă există un număr de
14 localități rurale unde salubrizarea se realizează din grija primăriilor din localitate care dețin
câte un tractor cu remorca cu colectare în saci sau vrac.
Colectarea selectivă a diferitelor categorii de deşeuri industriale şi de ambalaje se realizează în
toate cele 9 aşezări urbane din judeţ, după cum urmează: municipiile Miercurea-Ciuc,
Odorheiu-Secuiesc, Gheorgheni şi Topliţa, oraşele Borsec, Bălan, Băile Tuşnad, Vlăhiţa şi
Cristuru-Secuiesc.
Instituţiile administraţiei teritoriale locale au conlucrat împreună cu operatorii de salubritate şi
la colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, organizate sub patronajul
Ministerului Mediului, colectând cu ocazia campaniilor din semestrul II. 2009 o cantitate de
aproximativ 12,5 to.
În judeţ există puncte de colectare DEEE: unele fără hotărâre din partea consiliului local, fără
autorizaţie de colectare altele înfiinţate de operatori economici neconforme cu HG. nr.
448/2005.
104

3.10. 4 Depozitarea deşeurilor
Eliminarea deşeurilor urbane se realizează în depozite de deşeuri de clasa B – depozite de
deşeuri nepericuloase, existente în localităţile urbane şi în câteva comune. În general aceste
depozite sunt epuizate, au amplasamente improprii şi sunt neautorizate. Aceste depozite vor fi
închise etapizat conform planificării din planul de implementare a Directivei 1999/31/CE,
privind depozitarea deşeurilor.
În mediul rural deşeurile menajere se depozitează în general în locuri de depozitare
neamenajate, administrate de primării. Conform “Raportului privind situaţia planurilor de
acţiune pentru mediu – semestrul I 2009” cu termen de 16 iulie 2009 au fost închise şi
neecologizate spaţiile de depozitare a deşeurilor menajere din mediul rural.
În cursul anului 2008 a fost dată în folosință o celulă a depozitului de la Cekend cu o capacitate
actuala de 300 mii tone, capacitatea finala de 1,5 mil tone.
Lista depozitelor de deşeuri din judeţul Harghita
Tip depozit
Depozite conforme cu
exigentele de mediu
Depozite neconforme
de deşeuri
nepericuloase
Denumire/amplasament
An estimat
închidere (conf.
HG 349/2005)
Capacitate
proiectată
(mc)
Capacitate
disponibilă la
sfârşitul 2005
(mc)
Depozitul municipal Cekend-Odorhei - - -
Depozit deşeuri menajere Odorheiul
Secuiesc
Depozit deşeuri menajere Vlăhiţa
2008
(depozitare
sistata)
2009 (depozitare
sistata)
- -
- -
Depozit deşeuri menajere Băile Tuşnad 2009 20000 14700
Depozit deşeuri menajere Bălan 2009 90000 5600
Depozit deşeuri menajere Borsec 2009 28000 3700
Depozit deşeuri menajere Topliţa 2012 120000 21500
Depozit deşeuri menajere Miercurea
Ciuc
2012 1200000 400000
Depozit deşeuri menajere Gheorghieni 2012 410000 100000
Depozit deşeuri menajere Sânmartin 2015 10000
Depozit deşeuri menajere Zetea 2015 30000
Sursa: Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor – Judeţul Harghita; Lista depozitelor de deşeuri
municipale conforme cu ANPM 2009.
105

3.10.5 Generarea deşeurilor
La nivelul judeţului, cantităţile de deşeuri municipale generate au fost următoarele:
Tip deşeu
Deşeuri municipale
2001 2002 2003 2004 2005
Cantit. de deşeuri (tone) 150.963 144.451 145.504 144.735 145.073
Populaţie totală (locuitori) 340.929 330.325 3299.344 328.547 326.558
Indicator de generare a
deşeurilor municipale
(kg/loc/an)
442,8 433,7 441,7 440,0 444,2
Structura deşeurilor municipale generate la nivelul anului 2005 este următoarea:
Nr. crt.
Tip deșeu
Cantitate de deșeuri anul 2005
(tone)
1 Deșeuri menajere colectate în amestec de la populație 83.420
2
Deșeuri asimilabile din comerț, industrie, instituții
colectate în amestec
29.110
3
Deșeuri municipale (menajere și asimilabile) colectate
selectiv
5.463
4 Deșeuri voluminoase 110
5 Deșeuri din grădini și parcuri 1.270
6 Deșeuri din piețe 1.440
7 Deșeuri stradale 3.820
8 Deșeuri menajere generate și necolectate 20.550
Sursa: PJGD 2009
Cantităţile principalelor fracţii de deşeuri municipale (menajere și asimilabile) colectate selectiv
sunt următoarele:
Nr. crt. Tip fracție deșeu municipal Cantitate de deșeuri anul 2005 (tone)
1 Hârtie și carton 1.095
2 Sticla -
3 Plastic 88
4 Metale 4.280
5 Lemn -
6 Biodegradabile 10
Sursa: PJGD 2009
3.10.6 Colectarea și transportul deșeurilor
În judeţul Harghita colectarea şi transportul deşeurilor se realizează cu ajutorul a 27 agenţi de
salubrizare.
106

3.10.7 Reciclarea deşeurilor - Capacităţi de reciclare existente în judeţ în anul 2006
Gradul de acoperire cu servicii de salubritate pe întregul judeţ se prezintă astfel:
Grad de acoperire cu servicii de
Județul Harghita
salubritate (%)
2003 2004 2005 2006 2007
Mediul urban 88 93 96 99 99
Mediul rural 51 56 74 81 84
TOTAL 69 74 84,8 89 91
Sursa: PJGD 2009
Evoluţia gradului de colectare a deşeurilor la nivelul judeţului Harghita:
Indicator Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005
Pondere cantitate deșeuri menajere și asimilabile 0,7 0,7 0,73 0,79 0,92
colectate în total generate
Pondere cantitate deșeuri menajere și asimilabile
0,031 0,036
colectate separat în total colectate
Pondere locuitori deserviți în total locuitori 0,72 0,74 0,74 0,66 0,66
Cantitate deșeuri colectate pe locuitor
442,8 433,7 441,7 440,0 444,2
(kg/loc/an)
Sursa: PJGD 2009
Dotarea agenţilor de salubrizare cu mijloace de transport pentru transportul deşeurilor
menajere este relativ redusă. În prezent județul Harghita nu are stații de transfer pentru
deșeurile municipale.
107

108

3.10.7 Valorificarea şi tratarea deșeurilor municipale
Sortarea deşeurilor municipale. În prezent în judeţul Harghita nu se realizează sortarea
deşeurilor municipale.
Reciclarea deșeurilor municipale. Reciclarea deşeurilor municipale se realizează într-o proporţie
redusă în special pentru hârtie, plastice şi metale.
La nivelul judeţului există trei operatori privaţi care au o capacitate totală de reciclare de 16.200
tone/an (la nivelul anului 2007). Tipurile de deşeuri prelucrate sunt: hârtie, plastice, metale.
Compostarea deşeurilor biodegradabile. În prezent, în judeţul Harghita nu se realizează
compostarea deşeurilor biodegradabile.
Tratarea mecano-biologică. În prezent, în judeţul Harghita nu se realizează tratarea mecanobiologică
a deşeurilor municipale.
Tratarea termică. În prezent, în judeţul Harghita nu se realizează tratarea termică a deşeurilor
municipale.
Alte metode de tratare/valorificare. Din datele existente la nivelul APM Harghita, în judeţ nu se
utilizează alte metode de tratare/valorificare a deşeurilor municipale.
3.10.8 Eliminarea deşeurilor
Judeţul Harghita beneficiază în prezent de un singur depozit de deș euri conform. Acest depozit
este la Cekend și a fost deschis î n septembrie 2008, pentru o capacitate de 300 mii tone.
Capacitatea finala a acestui depozit va fi de 1,5 mil. tone, pentru o perioada de operare de 15-
20 ani.
Celelalte depozite sunt neconforme și urmează a fi închise după un calendar stabilit prin HG
349/2005.
Depozitele neconforme din mediul urban și data
deșeurilor:
prevăzută pentru sistarea depozitării
Nr. crt. Denumire depozit deșeuri Anul de sistare a depozitarii
1 Odorheiu Secuiesc 2008
2 Bălan 2009
3 Borsec 2009
4 Băile Tușnad 2009
5 Vlăhița 2009
6 Toplița 2012
109

7 Gheorgheni 2012
8 Miercurea Ciuc 2012
9 Cristuru Secuiesc neprecizat
În mediul rural sunt 82 de depozite de șde
sistată, iar 49 depozite sunt operaționale.
euri. Dintre acestea, 33 depozite au activitatea
3.10.9 Deșeuri municipale periculoase. În județul Harghita nu se realizează colectarea separată
a deșeurilor periculoase din deșeurile menajere.
3.10.10 Deșeuri de baterii, acumulatori și uleiuri uzate. O parte dintre deș eurile reprezentate
de baterii, acumulatori și uleiuri uzate se colectează la nivelul județului.
Tabelul următor prezintă cantită țile de uleiuri uzate ș
valorificate la nivelul anului 2007:
i de acumulatori auto colectate ș i
Nr. crt. Denumire material Cantitate colectată (tone/an) Cantitate valorificată (tone/an)
2007 2008 2007 2008
1 Ulei uzat 3,1 11,1 3,1 11,1
2 Acumulatori auto 285,7 280,2 285,7 280,2
Deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE)
În anul 2008 s-a colectat de la persoane fizice și juridice din județul Harghita o cantitate de 170
tone de deșeuri de echipamente electrice și electronice.
La nivelul județului Harghita s-au înființat 5 puncte de colectare: S.C. Computer Trade S.R.L.
(punct Judetean), S.C. E-RECYCLING S.R.L., S.C. „Centrul ț Na ional de Difuzare Produse
Informatice Romsoft S.R.L., Primăria Toplița și Primăria Gheorgheni.
Dintre aceste societăț i S.C. Computer Trade S.R.L. este autorizată să execute operațiuni de
tratare a DEEE.
Situația colectării DEEE se prezintă astfel:
Total DEEE
Cantitate colectată to/an Nr. DEEE colectate/an
2006 2007 2006 2007
35 25,42 4360 2673
În anul 2008 s-au colectat 170 tone de astfel de deșeuri de la persoane fizice și juridice.
3.10.11 Deșeuri generate de activități medicale - În anul 2008 au fost generate 266,9 tone de
deșeuri provenite de la unitățile spitalicești. Acestea au fost tratate la sursa de producere, în
110

cadrul crematoriilor spitalelor de la Gheorgheni, Toplița și Tulgheș, sau au fost colectate ș i
transportate spre incinerare de la unitățile spitalicești din Miercurea-Ciuc și Odorheiu-Secuiesc.
3.10.12 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orășenești ș i industriale - În prezent
aceste deș euri sunt estimate la cca. 39.846 tone/an care provin de la 9 stații de epurare a
apelor uzate orășenești și se depozitează în incinta stațiilor de epurare. Nămolurile nu sunt
utilizate în nici un fel pentru agricultură, energie, etc.
3.10.13 Vehicule scoase din uz (VSU) În județul Harghita exista trei agenți economici care
preiau și dezmembrează vehicule care urmează a fi scoase din uz. În anul 2008 au fost preluate
432 vehicule, din care 426 au fost tratate.
Cei trei agenți economici sunt: S.C. REMAT S.A. din Miercurea Ciuc, S.C. DEMACO S.R.L. din
Odorheiu Secuiesc și S.C. B-PETO S.R.L. din comuna Ditrău.
Materialul feros și neferos rezultat în urma dezmembrărilor este expediat către reciclatorii
autorizați din țară. În județul Harghita nu exista agenți economici autorizați în valorificarea
deșeurilor provenite din dezmembrarea și tratarea VSU.
Anvelopele uzate sunt valorificate energetic prin coincinerare în instalațiile fabricii de ciment de
la Hoghiz, județul Brașov.
Situația VSU colectate și tratate în anul 2007:
Nr. crt. Operator Nr. VSU colectate Nr. VSU tratate
1 S.C. REMAT S.A. 140 140
2 S.C. DEMACO S.R.L. 124 124
3 S.C. B-PETO S.R.L. 57 57
3.10.14 Deșeuri din construcții și demolări. Deșeurile cuprinse în această categorie sunt: beton,
cărămizi, țigle ș i materiale ceramice, lemn, sticlă, fier și oț el, materiale plastice, etc. Pentru
aceste tipuri de deșeuri nu există date certe.
3.10.15 Deșeuri de ambalaje - acestea sunt colectate la nivelul județului de către următorii
agenți economici: S.C. Solaris Trade S.R.L. – deșeuri de PET, hârtie și carton, S.C. Zsolt et Comp
S.R.L. – deșeuri de PET, hârtie, carton și S.C. Remat Harghita S.A. – hârtie, carton și metale.
3.10.16 Deșeuri periculoase provenite din industrie ș i agricultura. În principal aceste deșeuri
reprezintă deșeuri istorice. Cele mai importante sunt următoarele:
111

Nr. crt. Agentul economic Tip deșeu Cantitate
1 S.C. Bucin S.A. Gheorgheni Nămol galvanic 8 tone
2 S.C. Bucin S.A. Gheorgheni Nisip de turnatorie 1.092.000 mc
3 S.C. Oteluri Speciale S.A. Cristuru Secuiesc Deșeuri cu conținut de fenoli 800 tone
4 S.C. Keber Impex S.R.L. Gheorgheni Nămol galvanic 1,1 tone
5 S.C. Matrița S.A. Odorheiu Secuiesc Nămol galvanic 7,42 tone
6 S.C. Tehnoutilaj S.A. Odorheiu Secuiesc Nămol galvanic 16 tone
3.10.17 Principalele probleme în domeniul gestiunii deşeurilor
În prezent județul Harghita trece printr-o etapă de tranziț ie de la un sistem de gestiune a
deșeurilor ineficient și neconform cu prevederile Uniunii Europene, la un sistem conform.
Principalele disfuncționalități sunt următoarele:
• utilizare încă a unor depozite vechi, neconforme;
• infrastructura de transport pentru deșeuri insuficientă;
• inexistența stațiilor de transfer;
• lipsa mașinilor de transport de mare capacitate care să optimizeze costurile de
transport;
• colectare redusă a deșeurilor în zonele rurale;
• colectare selectivă redusă;
• lipsa centrelor de sortare a deșeurilor;
• reciclare/reutilizare foarte redusă a deșeurilor;
• preocupare redusă pentru deșeurile provenite din construcții și demolări;
• gestiune deficitară pentru deșeurile DEEE și VSU;
• instalații de tratare și reciclare a deșeurilor periculoase puține în județ;
• grad redus de implicare a cetățenilor în sistemul de colectare selectivă.
112

3.11 Reţeaua de transport şi comunicaţie
3.11.1 Reţeaua de transport a judeţului Harghita a fost analizată în contextul legăturilor cu
judeţele învecinate şi a legăturilor de transport naţional şi internaţional.
Judeţul Harghita face parte din Regiunea Centru, componentă a Macroregiunii unu. Din analiza
pe cele 8 regiuni de dezvoltare rezultă că Regiunea Centru, în ceea ce priveşte lungimea totală
a reţelei rutiere şi lungimea totală a reţelei feroviare ocupă locul cinci.
Astfel drumurile publice au o lungime de 10714 km reprezentând 13,1% din total drumuri pe
ţară, deţinând locul patru, în ceea ce priveşte lungimea de drumuri naţionale – 2262 km
reprezentând 13,6% din total drumuri naţionale pe ţară şi locul şase în ceea ce priveşte
lungimea de drumuri judeţene şi comunale – 8452 km reprezentând 13,0% din total drumuri
judeţene şi comunale pe ţară. Densitatea drumurilor publice pe regiune este de 31,4 km/100
km 2 , fiind sub densitatea pe ţară (34,2 km/100 km 2 ).
Reţeaua de căi ferate are o lungime de 1337 km reprezentând 12,3% din total căi ferate pe ţară,
ocupând locul cinci şi o lungime a liniilor electrificate de 669 km, ocupând locul întâi,
reprezentând 16,8% din total căi ferate electrificate pe ţară. Densitatea reţelei de căi ferate pe
regiune este de 39,2 km/ 1000 km 2 , fiind sub densitatea pe ţară (45,3 km/ 1000 km 2 ). Sursa
datelor INSSE- 2009
Cu o infrastructura de transport, relativ bine dezvoltată, teritoriul Regiunii Centru, este
traversat de următoarele drumuri europene:
E 60 - frontiera cu Ungaria-Borş-Oradea-Cluj Napoca-Turda-Târgu-Mureş-Sighişoara-Braşov-
Ploieşti-Bucureşti-Urziceni-Slobozia-Hârşova-Port RO-RO Constanţa
E 68 - frontiera cu Ungaria -Nădlac-Harghita-Deva-Sebeş-Sibiu-Braşov
E 81 - frontiera cu Ucraina-Halmeu-Satu Mare-Zalău-Cluj Napoca-Turda-Sebeş-Sibiu-Veştem-
Râmnicu Vâlcea-Piteşti-Bucureşti
E 578 - Sărăţel-Reghin-Topliţa-Gheorgheni-Miercurea Ciuc-Sfântu Gheorghe-Chichiş
E 574 - Bacău-Braşov-Câmpulung Muscel-Piteşti-Craiova
De asemenea beneficiază de:
113

• reţeaua trans-europeană de transport TEN - Rutier
- Oradea-Zalău-Cluj Napoca-Alba Iulia-Sibiu-Braşov-Bucureşti
-Alba Iulia-Deva-Timişoara-Harghita
- Sibiu-Râmnicu Vâlcea-Piteşti-Bucureşti
• reţeaua trans-europeană de transport TEN - Feroviar
- Harghita-Deva- Alba Iulia-Sighişoara-Braşov-Ploieşti-Bucureşti
- Oradea-Cluj Napoca-Alba Iulia
Transportul aerian de marfă şi călători se derulează prin cele două aeroporturi de la Sibiu şi de
la Târgu Mureş
La Alba Iulia, Târgu Mureş Sud, Târnăveni Vest, Mediaş, Sibiu Triaj, Miercurea Ciuc şi Braşov
Triaj funcţionează câte un terminal de transport combinat
Aeroportul de la Târgu Mureş nu asigură un transport de călători şi marfă la standarde
europene.
3.11.2 Situația existentă în județ - Judeţul Harghita este, relativ, bine echipat din punct de
vedere al infrastructurii de transport, căi de comunicaţie şi accesibilitatea spre judeţele
învecinate şi spre zona turistică submontană. Municipiului Miercurea Ciuc are o poziţie bună,
pozând la intersecţia unor axe majore de circulaţie – Braşov - Gheorgheni şi Târgu Mureş-Bacău.
Majoritatea oraşelor sunt adiacente la un drum naţional.
În cadrul echipărilor de infrastructură, reţeaua de căi de comunicaţie şi transport din judeţul
Harghita ocupă un loc important, fiind compusă din reţeaua rutieră, reţeaua feroviară şi
transportul combinat.
3.11.3 Reţeaua rutieră
În cadrul Regiunii Centru judeţul Harghita ocupă locul trei în ceea ce priveşte totalul lungimii
drumurilor publice - 1915 km ,locul doi în ceea ce priveşte total lungime drumuri naţionale -
444 km şi locul trei în ceea ce priveşte total lungime drumuri locale - judeţene şi comunale-
1471 km.
Din analiza echipării tehnice a judeţului Harghita cu drumuri publice – drumuri naţionale,
drumuri judeţene şi comunale - au rezultat următoarele:
114

• Reţeaua de drumuri cuprinde-conform HG.540/200:
‣ 9 trasee de drumuri naţionale, din care :
1 traseu de drum european, E 578 (DN 12)
2 trasee de drumuri naţionale principal DN13A, DN 15
6 trasee de drumuri naţionale secundare DN 11B, DN 12A, DN 12C, DN13B, DN13C,
DN13D,
‣ 40 trasee de drumuri judeţene ;
‣ 81 trasee de drumuri comunale .
Lungimea drumurilor publice din judeţul Harghita este de 1915 km, reprezentând 2,3% din
totalul drumurilor publice din România care este de 81693 km. Densitatea drumurilor publice în
judeţ este de 26,0 km/100 km 2 , situând judeţul printre ultimele locuri din ţară, fiind sub
densitatea medie pe ţară de 34,2 km/100 km 2 şi sub densitatea Regiunii Centru (31,4 km/100
km 2 ). Din totalul lungimii drumurilor publice, conform datelor statistice,situaţia se prezintă
astfel:
‣ 444 km – 23,2 % - sunt drumuri naţionale;
‣ 1471 km – 76,8 % - sunt drumuri judeţene şi drumuri comunale.
Drumurile naţionale sunt modernizate pe 440 km (99,9%) şi cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere pe
4 km (0,1%). Aceste drumuri situându-se în clasele tehnice III şi IV, având o stare tehnică
considerată ca fiind bună.
Drumurile judeţene şi comunale sunt modernizate pe 83 km (5,6%), cu îmbrăcăminţi uşoare
rutiere pe 431 km (29,3%), pietruiţi pe 512 km ( 34,8%) şi de pământ pe 445 km (30,3%).
Drumurile judeţene sunt de clasă tehnică IV şi V, având o stare tehnică considerată în general
satisfăcătoare, iar cele comunale, sunt de clasă tehnică V, având o stare tehnică considerată în
general nesatisfăcătoare.
Drumurile publice, în cea mai mare parte, traversează localităţi, viteza de circulaţie fiind redusă
pe aceste sectoare. De asemenea, lăţimea platformei drumului nu este corespunzătoare,
datorită frontului îngust al limitei de proprietate.
Prognoza traficului rutier pe perioada 2005-2005, pe drumurile naţionale arată o creştere a
traficului de autoturisme de la simplu la dublu pe DN 12, DN 12A şi DN 13A.
115

Pe reţeaua de drumuri naţionale şi locale există lucrări de artă (pasaje, poduri şi podeţe).
Lucrările de artă de pe traseul drumurilor naţionale au o stare tehnică bună, dar nu toate sunt
la clasa de încărcare E. De asemenea din analiza stării de viabilitate a drumurilor locale,
judeţene şi comunale, s-a observat că de regulă starea de viabilitate a podurilor este similară cu
cea a drumurilor, necorespunzând cerinţelor de capacitate portantă (clasa E de încărcare), şi
cerinţelor traficului actual.
Drumurile judeţene şi comunale, în mare parte nu asigură o suprafaţă de rulare
corespunzătoare pentru desfăşurarea unui trafic de călători şi de marfă în condiţii de siguranţă
şi confort cât mai optime. Astfel legătură cât mai directă între drumurile judeţene existente, cu
cele naţionale, între centrele de comună, sau între satele aparţinând unor comune învecinate,
trebuie îmbunătăţită, analizând situaţia drumurilor comunale care îndeplinesc condiţii pentru a
fi clasate ca drumuri judeţene şi de asemenea accesul de la centrul comunei la satele
componente, legătura între satele aparţinând comunelor învecinate şi legătura directă a unor
localităţi cu drumurile naţionale şi judeţene, trebuie rezolvată, analizând situaţia drumurilor
care pot fi clasate ca drumuri comunale.
Legătura, judeţului, cu capitala ţării şi cu municipiul Miercurea Ciuc este asigurată, în prezent,
de drumul naţional DN 12- drum european E 578-, importantă arteră de acces şi de tranzit care
leagă nordul ţării de sudul ţării.
Situaţia drumurilor publice în regiune
Din care:
Macroregiune/Regiune/judeţ
Drumuri publice
total
Modernizate
I.A.U.
Macroregiunea unu 22798 5652 6363
Centru 10714 2788 2809
Harghita 1915 523 435
Situaţia drumurilor publice în judeţ
Densitatea
drumurilor
Din total drumuri publice
publice pe 100
km 2
Din care:
Din care:
DN
DJ/DC
Modernizate I.A.U. Pietruiți Modernizate I.A.U. Pietruiți Pământ
4460 4027 324 109 18338 1625 6093 6904 3770 -
116

2262 2137 68 57 8452 651 2741 3284 1776 31,4
444 440 4 - 1471 83 431 512 445 26,0
Sursa: INSSE 2009
3.11.4 Reţeaua feroviară
În cadrul regiunii Centru, judeţul Harghita ocupă locul patru în ceea ce priveşte lungimea căilor
ferate (209 km) şi locul doi lungimea liniilor electrificate (174 km).
• Reţeaua de căi ferate din judeţ reprezintă 1,9% din total reţea de căi ferate pe ţară care
este de 10785 km.
Situaţia Liniilor de cale ferată în exploatare, în judeţul Harghita, se prezintă astfel:
Liniile de cale ferată în exploatare
Din total:
Densitatea
Macroregiune/ Total Din care:
Linii cu ecartament normal Linii cu liniilor pe
Regiune/judeţ
electrificate Total Cu o cale Cu două
căi
ecartament
larg
1000 km 2
teritoriu
Macroregiune 3005 981 2922 2358 564 - -
Centru 1337 669 1336 1016 320 - 39,2
Harghita 209 174 209 207 2 - 31,3
Sursa: INSSE 2009
Judeţul dispune de o reţea feroviară în lungime de 209 km din care 207 km (99,0 %) linie cu o
cale şi 2 km ( 1,0 %) linie cu două căi.
Densitatea căilor ferate pe judeţ este de 31,3 km/1000km 2 , fiind sub densitatea pe ţară de 45,3
km/1000km 2 şi sub densitatea din Regiunea Centru ( 39,2 km/1000 km 2 ). Deşi regiunea din care
face parte judeţul Harghita are o densitate redusă a căilor ferate, densitatea căilor ferate din
judeţ este bună, judeţul fiind deservit de magistrala 400 Braşov-Deda-Dej-Baia Mare-Satu Mare
- 518 km
Teritoriul judeţului este deservit, în prezent, de:
Magistrala 400: Braşov-Deda-Dej-Baia Mare-Satu Mare
- cale ferată simplă electrificată pe: sectorul lim. judeţ Covasna - lim. judeţ Mureş
‣ linia 501: Siculeni-Ghimeş-Comăneşti-Adjud -150 km
- cale ferată simplă electrificată pe: sectorul Siculeni-Lunca de Mijloc
117

‣ linia 307 : Praid-Târnăveni de Vest-Blaj-113 km –operator regional
- cale ferată simplă neelectrificată pe: sectorul :Praid-Sovata
‣ linia 308 : Odorheiu Secuiesc-Sighişoara-48 km–operator regional
- cale ferată simplă neelectrificată pe: sectorul Odorheiu Secuiesc - Vânători
‣ linia : Voșlăbeni - Chileni
- cale ferată simplă neelectrificată pe: sectorul Voșlăbeni - Chileni
Conform Hotărârii nr.27 din 2004 sectoarele de cale ferată Praid-Blaj, Odorheiu Secuiesc –
Vânători şi Voșlăbeni - Chileni sunt căi ferate ne interoperabile.
Starea tehnică a reţelei de cale ferată din judeţul Harghita este în general bună. Nivelul
dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h. Staţiile care
deservesc traficul de marfă şi călători au o stare tehnică nesatisfăcătoare, neasigurând condiții
corespunzătoare transportului pe calea ferată.
Lucrările de artă întâlnite pe reţeaua de căi ferate a judeţului, sunt: viaductele, podurile cu
deschideri mai mari de 10 m şi podeţe cu deschideri între 0,5 şi 10 m.
Pasajele denivelate, superioare sau inferioare de pe traseul căilor ferate sunt într-un număr
foarte mic.
Din staţia Miercurea Ciuc pleacă zilnic 28 de trenuri pentru transport persoane: 2 trenuri
intercity, 2 trenuri rapide, 10 trenuri accelerate şi 14 trenuri personale.
3.11.5 Probleme şi disfuncţionalităţi ale reţelei de transport
• Lipsa autostrăzilor, având ca efect intensificarea nejustificată a traficului rutier pe
drumurile naţionale, ne adecvate transporturilor inter-judeţene şi inter-regional
• Drumuri naţionale care nu corespund cerinţelor traficului actual: exemplu DN 12, care au
o capacitate portantă scăzută a structurii cu efecte de degradare accelerată
• Lipsa inelelor de centura care îngreunează traficul în interiorul localităţilor şi cresc durata
deplasării, fiind şi un factor de poluare fonică şi cu noxe a acestor localităţi
• Drumuri judeţene şi comunale ne adecvate unui trafic rutier în condiţii normale de
siguranţă şi confort:
118

o
o
o
o
o
o
o
o
o
starea avansată de degradare a drumurilor judeţene care leagă centrele
comunale
reţeaua de drumuri comunale degradată
ponderea mare a drumurilor de pământ
Zone montane care rămân izolate pe timpul iernii
Treceri la nivel ale reţelei rutiere cu calea ferată neamenajată
Viteza de circulaţie pe calea ferată este mult mai scăzută decât standardele
europene, datorită stării avansate de uzură a reţelei feroviare
Transportul feroviar înregistrează un declin, în favoarea transportului rutier
Slaba dezvoltare şi întreţinere a infrastructurii de protecţie a reţelelor de
transport faţă de riscurile naturale – inundaţii
Staţii cf. cu o stare tehnică nesatisfăcătoare
3.12 Alimentarea cu energie electrică: Energia electrică necesară consumatorilor casnici,
industriali şi pentru utilizatorii din sectorul terţiar din judeţul Harghita este furnizată acestora
de către Sistemul Energetic Naţional. Aceasta este distribuită consumatorilor din teritoriu prin
intermediul liniilor electrice de transport de înaltă (220 kV, 110 kV) şi medie tensiune (20 kV),
precum şi staţiilor şi posturilor de transformare.
Este de subliniat faptul că aceste linii şi staţii de transformare au fost amplasate astfel încât să
interconecteze centralele electrice şi de asemenea, să alimenteze marii consumatori industriali,
concentraţi. În prezent, aceştia dispărând, pe ansamblu puterea instalată, precum şi consumul
au scăzut, iar amplasarea consumatorilor în teritoriu a devenit dispersată, noile zone de interes
fiind de multe ori depărtate de vechile platforme industriale care erau marii consumatori de
energie electrică.
Potenţialul resurselor energetice ale judeţului este redus, constând din:
• Lemn
• Cărbune de calitate inferioară
• Potenţial hidroenergetic
119

• Ape geotermale
• Gaze naturale
Cu excepţia lemnului, celelalte resurse energetice sunt de interes local. Potenţialul hidrotehnic
amenajat este şi el relativ modest în schimb cel amenajabil este demn de luat în considerare.
Singurele amenajări hidro în funcţiune fiind situate pe Târnava Mare (Vărșag 4) cu o putere
instalată de 0,42 MW şi cea pe râul Ivo cu o putere instalată de 0,4 MW şi o producţie de circa
1,9 GWh/an.
Astfel, judeţul Harghita la momentul de față nu dispune de resurse însemnate de producere a
energiei electrice, aportul judeţului la producţia de energie electrică a ţării este minor,
nesemnificativ, situându-l mult sub media judeţelor ţării.
Din punct de vedere al gospodăriilor neelectrificate, judeţul Harghita se înscrie în categoria
celor mai afectate judeţe, după Alba şi Vrancea, în toate aceste judeţe existând multe localităţi
dispersate cu gospodării izolate, amplasate la distanţa mari faţă de centrele comunale, care
necesită eforturi materiale importante care, de regulă, nu pot fi suportate de consumatorii
respectivi şi de asemenea, nu se pot recupera din beneficiile obţinute prin vânzarea energiei
electrice.
Judeţul Harghita este tranzitat de linia electrică de înaltă tensiune LEA 220 kV CHE Stejaru -
Bicaz – CTE Fântânele, care trece prin zona localităţii Gheorgheni, acolo unde este amplasată
Staţia electrică de transformare Gheorgheni 220/110/20 kV.
Pe lângă această staţie, în judeţ mai sunt amplasate staţiile de transformare 110/20 kV:
Miercurea Ciuc, Tractorul (la fosta Fabrică de tractoare din Miercurea Ciuc), Tuşnad, Oltul
(Miercurea Ciuc), Vlăhiţa, Homorod, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Ciceu, Bălan, Fagul,
Voşlăbeni, Bucin, Topliţa.
Alimentarea acestor staţii se face atât din LEA 220 kV menţionat ǎ m ai sus, cât şi din linii
electrice aeriene LEA 110 kV, traseele principale de amplasare ale acestora fiind Gheorgheni –
Topliţa, Gheorgheni – Miercurea Ciuc – Băile Tuşnad, precum şi CTE Fântânele – Cristuru
Secuiesc – Odorheiu Secuiesc – Vlăhiţa – Miercurea Ciuc.
În conformitate cu Norma tehnică privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă
aferente capacităţilor energetice, aprobate prin Ordinul preşedintelui A.N.R.E. nr. 4/2007,
publicat în Monitorul Oficial nr. 259/18.04.2007, dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de
siguranţă a unei linii electrice are valorile:
• 24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV
120

• 37 m pentru LEA cu tensiune de 110 kV
• 55 m pentru LEA cu tensiune de 220 kV
• 75 m pentru LEA cu tensiune de 400 kV
Pentru liniile electrice construite pe teren împădurit, dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie
şi de siguranţă are valorile:
• 32 m pentru LEA cu tensiune de 110 kV
• 44 m pentru LEA cu tensiune de 220 kV
• 54 m pentru LEA cu tensiune de 400 kV
Valorile pentru LEA 400 kV au fost indicate pentru situaţia în care LEA 220 kV CHE Stejaru - Bicaz
– CTE Fântânele va trece pe 400 kV pentru creşterea capacităţii sale de transport.
Zona de protecţie şi cea de siguranţă coincid cu culoarul de trecere al liniei electrice şi sunt
simetrice faţă de axul liniei. Distanţa de protecţie/de siguranţă reprezintă lăţimea culoarului de
trecere al liniei.
Este de remarcat faptul că în ultimii ani s-au realizat lucrări de reparare şi înlocuire a
echipamentelor primare şi secundare din staţiile electrice şi posturile electrice de transformare,
în paralel dezvoltându-se pe baza tehnologiilor noi sistemele de teleconducere şi
telecomunicaţii specifice reţelelor de alimentare cu energie electrică.
Înlocuirea reţelelor şi echipamentelor care funcţionează la tensiuni de 6 sau 10 kV, cu unele
funcţionând la tensiunea de 20 kV permite o flexibilitate ridicată a sistemelor de repartiţie de
medie tensiune, precum şi utilizarea unor materiale moderne, fiabile şi performante,
contribuind astfel la reducerea pierderilor de putere şi energie electrică, precum şi la o
exploatare mai economică de asemenea se modernizează în paralel şi sistemele de gestiune a
energiei electrice, acestea fiind dotate cu aparatură adecvată respectivelor sisteme de
transport şi distribuţie, precum şi clasei de precizie necesară.
Mărirea numărului de posturi în gama de puteri mici şi mijlocii (25…400 kVA) de 20/0,4 kV,
dotate cu transformatoare uscate de gabarite mici, conduce la reducerea volumului de reţele
de joasă tensiune, cu posibilitatea amplasării subterane a reţelelor şi eliminarea amplasării
aeriene, precum şi montarea unor cabluri cu secţiune corespunzătoare noilor consumuri,
asigurându-se astfel inclusiv condiţiile de stabilitate la scurtcircuit.
121

Alimentarea cu energie electrică a gospodăriilor izolate, în special a celor din zonele de munte,
constituie o operaţiune în curs de desfăşurare, fiind importantă totuşi la consumatorii
importanţi sau la cei grupaţi studierea posibilităţii de implementare a surselor alternative cu
utilizare locală (energia solară cu utilizarea celulelor fotovoltaice, amplasarea de
microhidrocentrale pe firul apei sau a turbinelor eoliene, acolo unde aceasta este posibil).
În concluzie, alimentarea cu energie electrică pentru cât mai mulţi consumatori, în condiţii
corecte, constituie un obiectiv permanent pentru firmele de transport şi de distribuţie a
energiei electrice, inclusiv în judeţul Harghita. Noile echipamente şi materiale permit asigurarea
consumatorilor cu energie electrică la parametrii constanţi, la puterile cerute de aceştia, iar
montarea posturilor de transformare de capacitate corespunzătoare puterii absorbite de
fiecare consumator sau grup de consumatori, dotate cu aparatură de protecţie modernă,
permite o siguranţă sporită în exploatare, precum şi evitarea şocurilor în reţelele de medie, dar
mai ales în cele de joasă tensiune.
3.13 Reţele de telecomunicaţii
Relieful predominant muntos al judeţului Harghita cu localităţi cu sate şi gospodării izolate a
făcut ca dezvoltarea sistemului de telecomunicaţii prin reţele să fie mai slab dezvoltat, astfel că
în anul 1997 gradul de telefonizare al judeţului era de numai 9,2%.
În condiţiile dezvoltării telefoniei mobile, importanţa telefoniei fixe a scăzut simţitor în special
în zonele neracordate, unde cheltuielile cu instalarea de noi reţele ar fi nejustificate în condiţiile
în care aria de acoperire a reţelelor publice mobile (la nivel de teritoriu/populaţie) era la 30
iunie 2009 de 89,3% pentru teritoriu şi 99,0% pentru populaţie (S.C. Cosmote RMT S.A.).
Din punct de vedere al rețelelor majore de telecomunicaţii, teritoriul judeţului este străbătut
de traseul cablului de fibră optică Sf. Gheorghe (jud. Covasna) – Băile Tuşnad – Miercurea Ciuc –
Vlăhiţa – Odorheiu Secuiesc – Cristuru Secuiesc – Sighişoara (jud. Mureş).
În zona localităţii Harghita Băi este amplasat un radioreleu racordat prin reţele de cabluri de
telecomunicaţii de Miercurea Ciuc, respectiv Târgu Mureş, Vlăhiţa, Odorheiu Secuiesc.
În concluzie, telecomunicaţiile prin reţele publice mobile au căpătat o pondere din ce în ce mai
mare, inclusiv în zonele izolate, astfel încât nu mai este edificatoare proporţia gospodăriilor
racordate la telefonia fixă, ci numărul utilizatorilor internetului, care în momentul actual, nu
poate fi cuantificat cu precizie, având în vedere dinamica acestui fenomen.
3.14 Alimentarea cu energie termică
122

În prezent, în România, alimentarea cu energie termică este tot mai dependentă de alimentarea
cu gaze naturale astfel încât acestea trebuie studiate împreună, atât din punct de vedere al
situaţiei actuale, cât şi din punct de vedere al stabilirii unor direcţii viitoare de asigurare cu
energie termică a consumatorilor rezidenţiali şi ai celor din sectorul terţiar.
Lipsa unei strategii naţionale privind alimentare cu energie termică din surse centralizate
(SACET) a condus la desfiinţarea sau restrângerea în multe localităţi a acestor sisteme şi
înlocuirea lor cu sisteme locale bazate, în principal, pe utilizarea gazelor naturale, importate în
proporţie de circa 50%.
Judeţul Harghita este amplasat în zona climatică IV, temperatura exterioară de calcul, conform
SR 1907-1 / 1997, fiind te = – 21 o C. Conform aceluiaşi standard, judeţul se află în zona eoliană
IV, viteza convenţională a vântului de calcul fiind v = 4 m/s.
3.13.1 Sisteme de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) au fost realizate în
municipiile Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Topliţa şi Odorheiu Secuiesc şi în oraşele Borsec, Băile
Tuşnad, Cristuru Secuiesc şi Vlăhiţa, în tabelul de mai jos fiind prezentată variaţia cantităţilor
anuale de energie termică distribuită între anii 1998 – 2008.
În această perioadă au fost scoase din funcţiune sistemele de alimentare centralizată cu energie
termică (SACET) din municipiul Topliţa şi din oraşele Băile Tuşnad şi Borsec, fiind înlocuite cu
sisteme locale de producere a energiei termice pentru încălzire şi preparare a apei calde
menajere (funcţionând pe gaze naturale la Băile Tuşnad şi pe combustibil solid la Topliţa şi
Borsec).
Localitatea
Miercurea
Ciuc
Energie termică distribuită (Gcal/an)
1998 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
219767 135779 116534 129456
102130 101844 81921 71264 75661
Gheorgheni 65000 38670 28673 27943 28277 32047 32063 31600 38415
Topliţa 21164 18357 11130 4114 1032 980 -- -- --
Odorheiu
57609 51266 40145 31708 25401
128303 105170 72580 65604
Secuiesc
Borsec 492 -- -- -- -- -- -- -- --
Băile Tuşnad 5305 1380 -- -- -- -- -- -- --
Cristuru
8712 6837 5855 4505 4094
18574 13143 10613 10856
Secuiesc
Vlăhiţa 11036 4015 2302 2103 2511 3707 4534 3370 4152
TOTAL 469641 316514 241832 231075 200271 196681 164518 142447 147723
[Sursa datelor: INS]
În tabelul de mai sus se observă reduceri semnificative ale energiei termice livrate din surse
centralizate între 1998 şi 2008: la Miercurea Ciuc cu circa 66%, la Gheorgheni cu 42%, la
123

Odorheiu Secuiesc cu 80%, la Cristuru Secuiesc cu 78%, la Vlăhiţa cu 63%), fiind de subliniat
faptul că, în cea mai mare parte, această energie a fost şi este produsă în centrale termice de
cuartal care deservesc numai consumatorii urbani.
Cauzele care au condus la scăderea cantităţilor de energie termică livrate din surse centralizate
şi chiar la scoaterea din funcţiune a unor SACET sunt în principal următoarele:
• Debranşarea unora dintre consumatori de la SACET, în special a celor din
sectorul terţiar, care şi-au montat centrale termice proprii din cauza livrării unor
cantităţi insuficiente de energie termică, necorespunzătoare condiţiilor climatice
sau cererilor utilizatorilor în special la temperaturi exterioare scăzute, dar şi din
cauza dezechilibrări reţelelor şi instalaţiilor ca urmare a debranşărilor aleatorii.
• Dorinţa utilizatorilor finali de a-şi stabili propriile programe de funcţionare a
instalaţiilor de încălzire cu corpuri statice şi/sau cu aer cald, preparare a apei
calde menajere, temperaturile dorite, în funcţie de gradul de confort dorit, dar şi
de posibilităţile financiare
• Montarea la utilizatorii finali de „repartitoare de costuri” (de fapt aparate de
înregistrare a temperaturii corpurilor de încălzire), contoare de apă caldă
menajeră şi contoare de energie termică, ceea ce a condus la posibilitatea
controlării de către aceştia a temperaturilor din diversele încăperi, precum şi la
eliminarea pierderilor şi risipei de apă caldă menajeră.
• Înlocuirea cazanelor şi a echipamentelor din centralele termice de cuartal cu
unele cu randament ridicat, funcţionare automatizată, grad redus de poluare a
mediului.
• Creşterea preţului Gcal, ceea ce constituie o motivare importantă pentru
economisirea energiei termice prin reducerea temperaturii în spaţiile neocupate
şi chiar în cele ocupate, montarea de echipamente mai eficiente, izolarea termică
suplimentară a anvelopei blocurilor, montarea de tâmplărie cu geam tip
termopan,
• Creşterea preţului Gcal în special în localităţile unde nu există distribuţii de gaze
naturale (Topliţa),centralele termice funcţionând pe combustibil lichid.
• Este de remarcat faptul că problemele specifice producerii şi distribuţiei energiei
termice apar deseori cumulate cu probleme rezultate din activitatea
necorespunzătoare din domenii colaterale: canale termice prost executate şi în
124

special neîntreţinute, inundate de ape meteorice sau din canalizare, deteriorate
de rădăcinile copacilor şi, de asemenea, punerea în posesie a proprietarilor pe
terenuri pe care se află şi astfel de canale termice şi la care cei responsabili cu
întreţinerea au acces cu mare dificultate.
Majoritatea clădirilor din sectorul terţiar şi-au instalat centrale termice proprii, acolo unde a
fost posibil a fi alimentate pe gaze naturale. În celelalte localităţi, la centralele termice care
deservesc clădirile de utilitate publică se folosesc combustibilul lichid, combustibilii solizi
(lemne, cărbuni, pelete) şi într-o măsură mai mică, gazele petroliere lichefiate (GPL).
Soluţia alimentării cu energie termică a consumatorilor de la o sursă termică comună
(SACET), soluţia prezintă următoarele avantaje:
• Eliminarea punctelor de foc de la consumatori şi reducerea poluării mediului,
în primul rând a spaţiului învecinat direct cu zonele de locuit;
• În ceea ce priveşte diferiţii utilizatori racordaţi la aceeaşi sursă, montarea
aparatelor de înregistrare a temperaturii corpurilor de încălzire (denumite
impropriu „repartitoare de costuri”) şi a robinetelor termostatice, cu un
program de calcul corespunzător, poate conduce la o reducere a consumurilor
de căldură de cca. 20-25% şi la o distribuţie mai corectă a costurilor.
Dezavantajele sunt legate de:
• Necesitatea prevederii spaţiului şi lucrărilor pentru sursa termică şi coşul aferent,
precum şi pentru conductele de transport, distribuţie şi coloane;
• Dependenţa de sursa centralizată în ceea ce priveşte temperatura agentului
termic primar, regimul zilnic de livrare, perioada anuală de alimentare,
întreruperile accidentale sau programate în funcţionare;
• Costul de investiţie mai ridicat decât în cazul utilizării soluţiei cu centrale termice
individuale, inclusiv prin necesitatea angajării personalului calificat şi
autorizat.
• Instalarea reţelelor de distribuţie, a branşamentelor, regulatoarelor şi
contoarelor pentru alimentarea cu gaze naturale numai a maşinilor de gătit;
• Necesitatea contorizării separate a energiei termice de aceea a gazelor naturale
la nivel de apartament
125

La sistemul de încălzire cu (micro)centrale termice individuale (de apartament) pentru fiecare
consumator, avantajele sunt:
Dezavantajele constau în:
• Posibilitatea echipării consumatorilor cu surse de încălzire proprii pe măsura
ocupării, ţinând seama şi de dorinţele celui care va ocupa spaţiul;
• Utilizarea unui singur contor, cel de gaze naturale pentru măsurarea
consumului de energie termică pentru încălzire şi prepararea apei calde
menajere, precum şi pentru prepararea hranei;
• Gestionarea independentă a consumului de căldură şi deci a celui de gaze
naturale, prin modularea sarcinii pe un domeniu larg (0,4…1,1 Q nominal),
păstrând un randament ridicat (88…92%) şi menţinând practic constant nivelul
emisiilor de noxe pe întregul domeniu de funcţionare.
• Posibilitatea reglării şi programării automate a cantităţilor de căldură de către
fiecare utilizator final în funcţie de temperatura exterioară, de confortul
termic şi de programul dorite, dar şi de posibilităţile financiare ale acestuia.
• Eliminarea totală a reţelelor de distribuţie din subsol şi a coloanelor verticale
de agenţi termici (apă caldă de încălzire şi apă caldă menajeră - consum şi
recirculare)
• Existenţa unui număr mare de puncte de ardere cu necesitatea asigurării
sistemelor de evacuare a gazelor de ardere de la fiecare microcentrală
termică, inclusiv în perioada de vară pentru prepararea apei calde menajere,
• În lipsa unei izolări termice sporite între apartamente există pericolul unei
influenţe sensibile a modului de funcţionare a instalaţiei dintr-un apartament
asupra celor învecinate, cu diminuarea confortului termic şi creşterea
consumului de energie termică (şi cheltuielilor aferente) în acestea din urmă
• Imposibilitatea utilizării altor combustibili decât gazele naturale (în cazul
montării unei centrale termice comune putându-se utiliza şi combustibilul
lichid ca rezervă).
• Creşterea continuă a preţului gazelor naturale şi introducerea, în perspectivă
apropiată, a taxelor pentru combaterea poluării mediului.
126

• Riscul de explozie prin obturarea în timp a ţevii de legătură cu diametru mic
dintre schimbătorul de căldură de încălzire şi vasul de expansiune sub
presiune al microcentralei termice murale (în cazul lipsei activităţilor de
service sau incorect realizate)
Pe lângă avantajele şi dezavantajele prezentate mai sus, trebuie subliniat că imobilele de locuit
de tip condominiu (blocurile de locuinţe cu sau fără spaţii cu altă destinaţie la parter) au fost
proiectate şi realizate pentru a funcţiona ca un tot unitar şi într-un regim constant de
temperatură, condiţie care poate asigura şi o funcţionare corectă a sistemului centralizat de
alimentare cu energie termică.
În zonele fără distribuţii de gaze naturale, prepararea hranei se face cu butelii de aragaz şi, întro
mică măsură, mai ales în perioada de iarnă, folosind combustibilul solid (lemne, deşeuri
agricole).
În localităţile în care nu există distribuţii de gaze naturale, precum şi consumatorii individuali
care nu sunt racordaţi la acest combustibil folosesc pentru încălzire şi prepararea apei calde
menajere sistemele locale cu sobe pe combustibil solid (lemne şi cărbuni), combustibil lichid şi
într-o mică măsură, GPL. În prezent există tendinţa ca, la noile clădiri, să se monteze instalaţii
de încălzire centrală cu cazane funcţionând pe unul dintre aceste tipuri de combustibil.
Resursa naturală utilizată cu precădere în judeţul Harghita este constituită din lemn şi
deșeurile lemnoase, astfel că utilizarea combustibilului solid se poate face, ca şi până acum, în
sobe clasice de teracotă cu acumulare de căldură, precum şi în alte surse de energie termică,
unele dintre ele fiind cazanele care funcţionează pe principiul arderii clasice sau pe acela al
gazeificării lemnului.
Un alt tip de cazan care poate fi utilizat poate fi acela care foloseşte drept combustibil peleţii
(pelete) de lemn rezultaţi din compactarea (sinterizarea) rumeguşului de lemn. Este un sistem
care, pe de o parte, găseşte o utilizare rumeguşului rezultat de la exploatările forestiere şi care,
aruncat în râuri le-ar distruge fauna şi flora prin consumarea oxigenului şi, pe de altă parte,
evită pericolul de explozie pe care îl poate avea arderea ca atare a rumeguşului în cazane.
Utilizarea combustibilului lichid prezintă marele avantaj al puterii calorifice ridicate şi al
depozitării unor cantităţi pentru perioade mai lungi de timp, în primul rând în perioada de iarnă
când drumurile de acces sunt uneori inaccesibile.
În ceea ce priveşte utilizarea gazelor petroliere lichefiate (GPL) acestea prezintă avantajul că,
dacă este cazul, instalaţia de ardere poate fi trecută uşor pe gaze naturale, pot fi utilizate şi
pentru prepararea hranei, nu este poluantă şi, de asemenea, rezervorul poate fi recuperat de
127

către firma care livrează GPL, fără a apărea problemele care apar la post utilizarea
rezervoarelor de combustibil lichid şi de poluare a mediului. Cel mai important dezavantaj la
utilizarea GPL este acela că, la temperaturi exterioare scăzute, scade şi cantitatea de GPL care
se vaporizează, ceea ce impune sisteme speciale de mărire a debitului de gaze în concordanţă
cu cerinţa de moment.
3.13.2 Alimentarea cu gaze naturale
La nivel naţional, reţeaua de transport prin conducte a gazelor naturale s-a dezvoltat în
principal în sistem radial, unind zăcămintele de gaz metan din centrul ţării (jud. Mureş şi Sibiu)
şi cele de gaze asociate din zona judeţelor Gorj şi Vâlcea cu consumatorii de gaze, Municipiul
Bucureşti fiind cel mai important.
Aceste conducte sunt componente ale Sistemului naţional de transport al gazelor naturale.
Presiunea maximă de lucru a conductelor este de 40 bari. Din punct de vedere al condiţiilor de
exploatare, la presiunea de lucru de peste 6 bar, conductele intră în categoria conductelor de
presiune înaltă. Conductele de transport gaz sunt fabricate în totalitate din oţel şi în proporţie
de 80-90%, sunt protejate contra coroziunii.
În ultimele două decenii, alimentarea cu energie termică a localităţilor din România este din ce
în ce mai legată de alimentarea cu gaze naturale, pe de o parte prin înfiinţarea continuă de noi
distribuţii de gaze naturale, prin debranşarea de la sistemele de alimentare centralizată cu
energie termică (SACET) şi prin montarea de centrale termice individuale (la nivel de imobil,
bloc, scară de bloc sau apartament) alimentate pe gaze naturale. Disponibilul de gaze naturale
pentru uz casnic a crescut prin desfiinţarea marilor consumatori industriali energofagi, precum
şi prin montarea de echipamente de producerea a energiei termice şi electrice cu randament
ridicat şi funcţionare automatizată.
La scara întregii ţări, în ultimii 10 ani se poate constata o dezvoltare a reţelelor de transport şi
de înfiinţare de noi distribuţii de gaze naturale în special în beneficiul localităţilor dinspre
Dunăre, care înainte de 1989 erau ignorate din punct de vedere al alimentării cu acest
combustibil.
În celelalte zone ale ţării, inclusiv în judeţul Harghita, înfiinţarea de noi distribuţii de gaze
naturale s-a făcut în principal în localităţile aflate în apropierea traseelor conductelor magistrale
de transport, una dintre condiţii fiind existenţa unor investitori strategici care să garanteze un
consum suficient, relativ stabil şi asigurarea unor locuri de muncă pentru ca locuitorii să poată
investi în instalaţiile interioare şi să poată plăti la timp gazele consumate.
128

De asemenea, se constată o scădere a consumului, urmată de o stabilizare datorate, în
principal, creşterii preţului gazelor naturale, dar şi utilizării unor echipamente cu o gamă foarte
largă de tipo-dimensiuni, cu randament ridicat şi cu funcţionare automatizată.
În judeţul Harghita există zăcăminte de gaz metan în zona de sud-vest, perimetrul de exploatare
fiind Cristuru-Secuiesc, Şimoneşti, Secuieni, Săcel. Importanţa zăcămintelor este relativ redusă,
ele fiind injectate în conductele magistrale de transport care leagă zăcămintele de gaz metan
din judeţul Mureş cu nodul Şendreni - Galaţi, unde aceste conducte se interconectează cu
conductele de alimentare cu gaze din Federaţia Rusă.
Conductele principale de transport care tranzitează judeţul Harghita sunt următoarele:
• Conducta DN 800 mm (Ø 32”) Coroi – Bordoşiu – Cristuru Secuiesc – Oneşti – Tecuci -
Şendreni
• Conducta DN 700 mm (Ø 28”) Tigmandru – Nadeş - Hetiur - Mugeni – Oneşti –
Tecuci – Şendreni
În zona Odorheiu Secuiesc, din aceste conducte se ramifică conductele care alimentează
municipiile Miercurea Ciuc – Bălan (DN 300 mm), respectiv Gheorgheni.
Majoritatea localităţilor în care s-au realizat distribuţii de gaze naturale sunt amplasate de-a
lungul acestor conducte de transport, prin intermediul unor staţii de reglare măsurare predare
(SRMP) pentru coborârea presiunii gazelor de înaltă la medie şi apoi la redusă.
Din punct de vedere al alimentării cu gaze naturale, zonele cele mai defavorizate ale judeţului
Harghita sunt zonele muntoase, cu localităţi rare, răsfirate, amplasate în special în zonele de
nord şi est.
În tabelul de mai jos sunt prezentate localităţile cu distribuţii de gaze naturale şi consumurile în
perioada 1998-2008:
Mii mc / an gaze naturale distribuite total
Localitatea
1998 2000 2002 2004 2006 2007 2008
Miercurea Ciuc 63551 51890 41068 40125 39581 33788 34485
Gheorgheni -- -- -- -- 707 4579 5016
Odorheiu Secuiesc 45366 43216 38062 35489 32644 29950 29341
Băile Tuşnad 3639 3239 2777 2138 2302 1918 1918
Bălan 377 853 1995 2437 2609 2409 2630
Cristuru Secuiesc 12255 9704 8766 7003 6874 5867 6238
Vlăhiţa 6032 4115 3606 3917 2959 2076 2275
Avrămești 263 190 101 57 114 86 93
129

Brădeşti 1033 1258 867 493 769 459 478
Căpâlniţa -- 344 180 270 294 314 296
Ciucsângeorgiu -- -- -- -- -- 12 40
Feliceni -- -- 248 332 364 329 351
Frumoasa -- -- 594 672 557 532 574
Leliceni -- -- -- -- 1 12 19
Lupeni -- -- 181 157 -- 846 --
Mugeni 634 598 839 627 630 556 610
Păuleni - Ciuc -- -- 272 259 394 360 367
Porumbeni -- -- -- 524 719 694 545
Săcel 81 224 158 151 131 104 110
Sâncrăieni -- -- -- -- -- 108 411
Sândominic -- -- 258 712 811 746 773
Sânmartin -- -- -- -- -- -- 52
Satu Mare 710 -- -- 345 696 317 330
Secuieni 979 839*) 703*) 706 653 719 986
Şimoneşti -- -- -- 58 74 69 69
Voşlăbeni -- -- -- -- -- -- 28
TOTAL 135072 116470 100675 96472 93883 86853 88035
*) Inclusiv localitatea Satu Mare, devenită ulterior comună.
În anul 2003 – consumul total al judeţului a fost de 105.213 mii mc/an
Mii mc / an gaze naturale distribuite pentru uz casnic
Localitatea
1998 2000 2002 2004 2006 2007 2008
Miercurea Ciuc 44172 51890 41068 40125 39581 33788 34485
Gheorgheni -- -- -- -- 707 4579 5016
Odorheiu Secuiesc 32483 28999 22998 11833 8269 11241 11841
Băile Tuşnad 1627 1346 959 753 521 224 671
Bălan 304 787 1767 1871 2010 1910 2010
Cristuru Secuiesc 7164 6097 4683 2700 1810 2369 2565
Vlăhiţa 3921 2686 1795 1480 1020 1302 1421
Avrămești 257 185 94 55 66 80 88
Brădeşti 959 1095 724 371 256 319 325
Căpâlniţa -- 344 171 242 251 260 260
Ciucsângeorgiu -- -- -- -- -- 11 36
Feliceni -- -- 222 262 244 217 305
Frumoasa -- -- 516 373 355 376 376
Leliceni -- -- -- -- 1 11 15
Lupeni -- -- 155 123 -- -- --
Mugeni 564 585 619 503 440 449 465
Păuleni - Ciuc -- -- 262 234 296 259 287
Porumbeni -- -- -- 264 214 223 223
Săcel 81 217 147 126 104 97 107
130

Sâncrăieni -- -- -- -- -- 37 37
Sândominic -- -- 213 488 603 545 545
Satu Mare 680 -- -- 323 226 278 289
Secuieni 947 771*) 583*) 517 347 364 476
Şimoneşti -- -- -- 50 58 47 50
TOTAL 93304 76631 64974 31021 23733 32291 30616
*) Inclusiv localitatea Satu Mare, devenită ulterior comună
[Sursa datelor I.N.S.]
În anul 2003 – consumul pentru uz casnic al judeţului a fost de 67.896 mii mc/an
În general, din anul 1998 consumul de gaze a scăzut practic continuu, cu o stabilizare în ultimii
ani fiind ceea ce reflectă atât încălzirea climei, cu ierni mai blânde, cât şi creşterea preţului
gazelor naturale ceea ce conduce la o utilizare mai economicoasă a acestui combustibil.
Se remarcă, de asemenea, reducerea consumului pentru uz casnic în valoare absolută (cu o
reducere la jumătate în 2004 faţă de 2003), dar şi a proporţiei consumului pentru uz casnic din
consumul total (de la 69% în 1998 la 35% în 2008).
Pe lângă utilizarea unor echipamente adaptate consumurilor şi cerinţelor consumatorilor, cu
randament ridicat şi funcţionare automatizată, creşterea preţului gazelor şi posibilitatea
utilizării combustibilului solid (în special lemnul) pentru încălzire au condus la această reducere
drastică a consumului de gaze naturale pentru uz casnic în județul Harghita.
De asemenea, se constată o scădere a consumului total, urmată de o stabilizare datorate, în
principal, creşterii preţului gazelor naturale, dar şi utilizării unor echipamente cu o gamă foarte
largă de tipo-dimensiuni, adaptate consumurilor şi cerinţelor consumatorilor, cu randament
ridicat şi cu funcţionare automatizată.
Cea mai importantă disfuncţionalitate din cadrul judeţului în ceea ce priveşte alimentarea cu
gaze este constituită din faptul că înfiinţarea distribuţiilor de gaze naturale s-a realizat în
principal în zonele care sunt traversate de conductele de transport realizate înainte de 1990,
zonele muntoase de vest şi nord a judeţului nefiind racordate la sistemul de transport şi
distribuţie a gazelor naturale.
După anul 2000 s-a realizat conducta de transport Odorheiu Secuiesc-Gheorgheni, cu
posibilitate de prelungire spre Topliţa şi Borsec.
În ceea ce priveşte starea conductelor de transport de înaltă presiune, acestea sunt realizate
din oţel fiind montate subteran. În conformitate cu prevederile Normelor tehnice pentru
proiectarea şi executarea conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale,
aprobate prin Decizia preşedintelui ANRGN nr. 1220/2006 şi publicate în MO 960
131

is/29.11.2006. (care a înlocuit Normativul Departamental pentru proiectarea şi construcţia
conductelor colectoare şi de transport gaze naturale - indicativ ND 3915/1994), în vederea
asigurării funcţionării normale a conductelor şi evitarea punerii în pericol a persoanelor,
bunurilor şi mediului, în zona de siguranţă şi în zona de protecţie se impun terţilor restricţii şi
interdicţii.
În conformitate cu Normele tehnice mai sus menţionate, zonele de siguranţă şi protecţie vor fi
stabilite de SNTGN TRANSGAZ SĂ MEDIAŞ în conformitate cu clasa de locaţie a conductei de
transport, care ţine seama de numărul de clădiri (existente şi prevăzute în planul de dezvoltare
urbanistică a zonei) pe secţiuni aleatorii cu lungimea de 1600 m şi lăţimea de 400 m, având
conducta ca axă longitudinală, precum şi de evaluarea stării tehnice a conductei şi de urmărirea
comportării în exploatare a acesteia.
Zona de protecţie a conductelor de transport gaze naturale se întinde de ambele părţi ale
conductei şi se măsoară din axul conductei. De exemplu, pentru conductele având DN = 500
mm, lăţimea zonei de protecţie este de 2 x 4 m.
În zona de protecţie nu se execută lucrări fără aprobarea prealabilă a operatorului licenţiat care
exploatează conducta (SNTGN TRANSGAZ SĂ MEDIAŞ). În zona de protecţie sunt interzise
construirea de clădiri, amplasarea de depozite sau magazii, plantarea de arbori şi nu se
angajează activităţi de natură a periclita integritatea conductei (de exemplu scarificarea
terenului).
Zona de siguranţă este zona care se întinde, de regulă, pe 200 m de fiecare parte a axei
conductei. Pe o distanţă de 20 m de fiecare parte a axului conductei nu poate fi construită nici
un fel de clădire care adăposteşte persoane (locuinţe, spaţii de birouri etc.)
În conformitate cu Normele tehnice mai sus menţionate, SNTGN TRANSGAZ SĂ MEDIAŞ va
stabili clasa de locaţie (1…4) pentru proiectarea, execuţia şi verificarea conductei de transport,
care este în funcţie de numărul de clădiri (existente, precum şi cele prevăzute în planul de
dezvoltare urbanistică a zonei) pe secţiuni aleatorii cu lungimea de 1600 m şi lăţimea de 400 m,
având conducta ca axă longitudinală, precum şi de evaluarea stării tehnice a conductei şi de
urmărirea comportării în exploatare a acesteia.
Zona de siguranţă include şi zona de protecţie.
Pentru autorizarea executării oricăror construcţii în zona de siguranţă a obiectivelor din sectorul
gazelor naturale este obligatorie obţinerea avizului scris al operatorului conductei (SNTGN
TRANSGAZ SĂ MEDIAŞ).
132

În ceea ce priveşte amplasarea staţiilor de reglare măsurare predare (SRMP) cu P> 6 bar,
distanţa minimă faţă de clădiri destinate a fi ocupate de oameni este de 20 m de la partea
exterioară a împrejmuirii.
Cea mai importantă disfuncţionalitate în ce priveşte reţelele de transport gaze naturale, o
constituie faptul că, în conformitate cu Legea fondului funciar 18/1991, s-au făcut
împroprietăriri şi pe terenurile de deasupra reţelelor de transport sau în vecinătatea lor. Din
această cauză au apărut situaţii în care locuinţele sau alte obiective (cu pericol mai mare sau
mai mic de incendiu) nu pot fi amplasate pe aceste terenuri sau, mai grav, au fost amplasate la
distanţe care pun în pericol atât siguranţa respectivelor clădiri, dar şi a conductelor de
transport. Este necesar ca, în zonele unde s-au realizat astfel de construcţii, să se realizeze
lucrări de creştere a gradului de siguranţă a conductelor de transport.
Pentru remedierea unor avarii apărute pe traseul conductelor, trebuie îndeplinite de către
firma care are în administrare reţelele o serie de formalităţi care necesită timp. În acest
context, este de remarcat şi faptul că traseul conductelor nu este în general paralel cu căile de
comunicaţie, ceea ce conduce la dificultăţi în aducerea utilajelor şi personalului de remediere la
faţa locului.
În concluzie, dezvoltarea reţelei de transport a gazelor naturale şi reducerea consumului de
gaze naturale pentru utilizări industriale au condus la o creştere a numărului de localităţi cu
sisteme de distribuţie a gazelor naturale (de la 12 în 1998 la 26 în 2008), precum şi la
restrângerea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) sau chiar la
încetarea activităţii acestora (Topliţa, Borsec, Băile Tuşnad), numărul localităţilor cu clădiri
alimentate centralizat fiind în prezent de 5 (Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc,
Cristuru Secuiesc, Vlăhiţa). În aceste localităţi sursele termice sunt constituite din centrale
termice funcţionând pe gaze naturale, echipate cu cazane cu randament ridicat, grad redus de
poluare şi funcţionare automatizată.
Montarea de contoare de energie termică la scările de bloc, precum şi de „repartitoare de
costuri” (de fapt aparate de înregistrare a temperaturii corpurilor de încălzire) la radiatoare şi
de contoare de apă caldă menajeră la punctele de consum a contribuit la o reducere a
consumurilor, care, în prezent, este potenţată de reabilitarea termică a blocurilor.
Montarea de microcentrale termice de apartament cu funcţionare pe gaze naturale, precum şi
montarea de contoare la fiecare consumator, a contribuit la reducerea ponderii sistemelor
centralizate pentru alimentarea cu căldură, permiţând locatarilor controlul asupra consumului
de gaze şi, deci, a confortului în locuinţe, precum şi a cheltuielilor aferente încălzirii şi
preparării apei calde menajere.
133

În localităţile unde costul Gcal devenise prea ridicat din cauza utilizării combustibilului lichid
(Topliţa, Borsec) sau a numărului redus de consumatori (Băile Tuşnad), este utilizat
combustibilul solid (lemne şi cărbuni inferiori din zona Borsec), în sobe sau în diferite tipuri de
cazane (inclusiv cele care utilizează deşeuri de lemn).
Zonele nealimentate cu gaze naturale, în general zonele de munte, cu sate răsfirate, se folosesc
în principal lemnul de foc şi deşeurile forestiere arse în sobe pentru încălzire locală sau, la
clădirile din sectorul terţiar, în cazane pentru încălzirea centrală. Prepararea hranei se face cu
butelii de aragaz sau cu deşeuri agricole şi/sau forestiere.
3.13.3 Resurse regenerabile de energie
Utilizarea surselor regenerabile de energie are efecte deosebit de benefice nu numai prin
creşterea calităţii aerului şi protejarea mediului natural (reducerea emisiilor de gaze cu efect de
seră, stoparea tăierilor arborilor, protejarea florei şi faunei), dar şi în plan economic şi social
prin creşterea securităţii / independenţei energetice, creşterea gradului de ocupare a forţei de
muncă şi dezvoltarea mediului de afaceri.
Prin Programul 20-20-20 al UE, toate statele membre UE s-au angajat ca până în anul 2020 să
îşi reducă cu 20% emisiile de CO 2 comparativ cu nivelul anului 1990, să crească eficienţa
energetică cu 20% şi, de asemenea, să mărească utilizarea resurselor regenerabile cu până la
20%.
Potenţialul resurselor energetice regenerabile ale judeţului Harghita este redus, constând din:
• Lemn
• Potenţial hidroenergetic
• Ape geotermale
Cu excepţia lemnului, celelalte resurse energetice regenerabile sunt deocamdată de interes
local.
Utilizarea biomasei are în componenţă inclusiv utilizarea pentru ardere a lemnului de foc şi a
resturilor agricole, considerate o resursă energetică recuperabilă.
Conform datelor IINL din 2006, în judeţul Harghita potenţialul energetic disponibil al biomasei a
fost de 968 TJ (din care 70,8% biomasă forestieră şi 29,2% biomasă agricolă), consumul total
fiind de 963 TJ.
134

Alte moduri de utilizare a biomasei (de exemplu, digestoarele) nu sunt folosite, ele
presupunând pentru o gospodărie individuală investiţii substanţiale, spaţiu suplimentar,
distanţe de protecţie, dar şi o producţie relativ mică de gaze care poate servi numai pentru mici
preparări ale hranei, ce pot fi înlocuite prin utilizarea buteliilor de aragaz sau chiar a energiei
electrice.
Investiţia şi producţia de gaze devin rentabile la fermele mari de creştere a animalelor sau
păsărilor sau acolo unde rezultă deşeuri agricole care nu pot fi utilizate în alte scopuri.
În cadrul biomasei care poate fi folosită pentru producerea căldurii se pot folosi aşchii de lemn,
coajă de copac, reziduuri de recoltare, rumeguş, reziduuri de tăiere, reziduuri de pădure, coji de
seminţe.
O atenţie specială trebuie acordată rumeguşul rezultat de la tăierea şi fasonarea lemnului care
poate fi sinterizat astfel încât să rezulte peleţii (peletele) de lemn care pot fi utilizaţi pentru
ardere în cazane speciale. Stocarea combustibilului şi alimentarea ritmică, automată a focarului
sunt elemente care conduc la o funcţionare cu un grad sporit de siguranţă şi reducerea la minim
a focăritului. Este un sistem care, pe de o parte, găseşte o utilizare rumeguşului rezultat de la
exploatările forestiere şi care, aruncat în râuri le-ar distruge fauna şi flora prin consumarea
oxigenului şi pe de altă parte, evită pericolul de explozie pe care îl poate avea arderea ca atare a
rumeguşului în cazane.
Microhidrocentralele (cu puterea instalată mai mică de 100 kW) şi mini hidrocentralele (cu
puterea instalată de ordinul kilowatt-lor) se instalează în general pe firul apei funcţionând fără
acumulări semnificative de apă, ceea ce are drept consecinţă o producţie fluctuantă de energie
de-a lungul anului. Astfel de lucrări necesită o serie de investiţii care pot fi însă asociate cu
lucrări de regularizare a unor tronsoane ale râurilor, în paralel cu amenajări în scop turistic,
piscicol, peisagistic.
Apele geotermale sunt utilizate numai local, pentru tratamente balneare din cauza debitului
redus, a temperaturii relativ scăzute, precum şi a conţinutului ridicat de săruri minerale, care, în
lipsa unor măsuri speciale, la reducerea presiunii în momentul ieşirii din zăcământ, se depun şi
colmatează conductele şi schimbătoarele de căldură.
Aceste ape minerale mezotermale sunt folosite pentru tratamente balneare în special la Băile
Tuşnad, Borsec, Harghita Băi, Bilbor, fără însă a avea potenţial energetic.
Din punct de vedere al utilizării energiei solare, judeţul Harghita este amplasat în zonele IV şi V
de intensitate a radiaţiei solare (1200-1250 kWh/m 2 .an, respectiv < 1200 kWh/m 2 .an), astfel
încât echipamentele pentru utilizarea energiei solare în scopul preparării apei calde menajere
135

(în special captatoarele cu tuburi vidate) trebuie încorporate unor sisteme hibride, cu
funcţionare automatizată, care să asigure temperatura apei utilizate de min. 45 o C şi debitul
necesar consumatorilor.
O utilizare de viitor poate fi constituită pentru producerea energiei electrice prin utilizarea
celulelor fotovoltaice (PV), soluţie care prezintă un interes din ce în ce mai mare mai ales pentru
utilizări locale în zonele izolate, ne electrificate. Existenţa unei game diversificate de panouri
fotovoltaice care pot fi montate pe sol, pe acoperiş sau integrate în clădire (inclusiv cuplate cu
izolaţia hidrofugă a acoperişului – celule fotovoltaice în strat subţire), scăderea continuă a
preţului celulelor, precum şi creşterea capacităţii de stocare a energiei electrice în
acumulatoare sunt premise favorabile pentru ca acest tip de energie să fie folosit nu doar ca
reclamă pentru zone agroturistice ecologice, ci şi pentru asigurarea unor condiţii decente de
viaţă şi educaţie în zonele izolate, fără reţele de alimentare cu energie electrică. Investiţiile care
s-ar face în linii electrice de medie şi joasă tensiune şi posturi de transformare s-ar putea face
în sisteme fotovoltaice care să fie date în custodia utilizatorilor care ar avea tot interesul să le
întreţină în bună stare de funcţionare.
La ora actuală 1 m 2 modul poate avea o putere de 1 kWp (pick = la vârf), preţul de investiţie
fiind de circa 2,5 €/Wp, estimându-se o scădere a preţului la circa 1 €/Wp la începutul
deceniului viitor.
Sursele regenerabile de energie trebuie încorporate unor sisteme hibride în concordanţă cu
structura anvelopei clădirilor şi cu caracteristicile disipative ale acesteia, cu modul de utilizare a
energiei şi, de asemenea, cu condiţiile climatice ale zonei. Trebuie, de asemenea, ţinut seama
de faptul că, pentru funcţionarea la vârful de sarcină şi în condiţii de siguranţă, aceste sisteme
trebuie montate în paralel cu surse clasice de energie şi prevăzute cu echipamente minime de
automatizare pentru evitarea întreruperilor în alimentare, a disconfortului, dar şi a
accidentelor.
Pe termen mediu, sursele regenerabile de energie (SRE) nu pot fi privite ca alternativă totală la
sursele convenţionale, dar este cert că, în măsura potenţialului local, datorită avantajelor pe
care le au (resurse locale, ecologice, ieftine, independente de importuri şi crize mondiale etc.),
acestea trebuie utilizate în complementaritate cu combustibilii fosili şi cu energia nucleară,
folosite drept surse energetice la scară naţională.
Amplasarea microhidrocentralelor trebuie să fie precedate de studii de specialitate
amănunţite, măsurători pe o durată de timp mai îndelungată şi utilizări in-situ experimentale
pe scară mică sau experimentări în laborator utilizând teoria similitudinii înainte de a se trece
la o utilizare pe scară (mai) mare deoarece rezultatele obţinute într-o anumită zonă nu pot fi
extrapolate în zone chiar apropiate şi aparent asemănătoare din multe puncte de vedere.
136

4.Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecție a mediului
Obiectivele de protecție a mediului relevante prevăzute în PATJ Harghita sunt:
• inventarierea și prezentarea zonelor de risc natural;
• stabilirea zonelor în care se poate construi și tipul construcțiilor;
• modernizarea și dezvoltarea infrastructurii edilitare,
• inventarierea zonelor protejate și asigurarea protecției acestora;
• organizarea ș i constituirea unui sistem de colectare, transport, tratare ș i eliminare a
deșeurilor municipale;
• stabilirea surselor de apă potabilă, monitorizarea calității acesteia ș i realizarea unui
sistem centralizat de alimentare cu apă;
• sistematizarea, organizarea și dezvoltarea căilor de comunicație;
• creșterea calității vieții cu precădere în domeniile locuirii și a serviciilor;
• evidențierea fondului construit valoros și a posibilităț ilor de valorificare a acestuia în
folosul localității;
• realizarea unor investiții de utilitate publică;
• asigurarea bazei legale pentru realizarea programelor și a acțiunilor de dezvoltare;
Pentru noul plan de amenajare, obiectivele generale ce se desprind din viziunea propusă sunt:
• încurajarea unei dezvoltări economico-sociale viitoare a județului pe baza unei distribuții
spațiale echilibrate și a unei ocupări judicioase a terenurilor de către activitățile
economice astfel încât să se realizeze o șcre
tere semnificativă a nivelului de trai a
populației;
• promovarea servituții față de mediul natural și construit prin conservarea ș i refacerea
durabilă a acestuia, întrebuin ț area mai adecvată a resurselor locale, reducerea
consumurilor de materii prime ș i de energie prin utilizarea resurselor regenerabile și a
reciclării.
Obiectivele generale de amenajare a teritoriului județean sunt determinate și vor fi puse în
practică în raport cu structura specifică a teritoriului județean. Structura teritoriului reprezintă
dispunerea spaț ială generală a elementelor cadrului fizic, natural ș i construit (dezvoltare), în
raport cu un sistem spațial de referință, care poate fi considerat la nivelele succesive de mărime
și complexitate (local, zonal, regional, etc.).
137

Identificarea elementelor structurii teritoriului județului Harghita s-a făcut prin diagnosticul
domeniilor ț intă ale PATJ când s-a stabilit tipul, mărimea, pozi ția și relațiile acestora faț ă de
celelalte elemente ale mediului fizic.
Structura teritorială a județului Harghita cuprinde următoarele categorii de elemente spațiale:
- zonele caracteristice din teritoriului administrativ cu folosin ț e complexe - 3 zone
caracteristice (nord, sud și centru), 7 - 8 zone funcțional -spațiale determinate de
concentrările umane și de activități;
- zonele naturale, slab populate, cuprinzând rezervații naturale;
- rețeaua de localități a județului, deservită de rețelele aferente de infrastructuri;
- sistemul de valori alocat elementelor de mediu natural și construit.
Această structurare, în conformitate cu elementele generale ale țspa
iului, are ca scop
determinarea componentelor teritoriale, diagnoza și prognozarea funcț ionării viitoare a
acestora, în vederea enunț ării unor politici de amenajare corespunzătoare. Eficienț a aplicării
politicilor de amenajare este în rela ț ie directă cu adaptarea acestora la caracteristicile și
necesitățile comunităților fiecărei zone în parte.
4.1 Obiectivele strategiei de amenajare a teritoriului județean stabilite din punct de vedere al
protecției mediului pot fi categorizate în cinci obiective principale:
O1 – Protecția și valorificarea durabilă a elementelor mediului natural ș i construit,
determinarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri naturale ș i
antropice);
O2 – Dezvoltarea localităților într-o rețea funcț ională prin dispunerea echilibrată în teritoriul
județean a serviciilor și locurilor de muncă;
O3 – Dezvoltarea și modernizarea reț elelor de infrastructuri tehnice, în concordan ță cu
necesitățile comunităților locale și cu cerințele de protecție și conservare a mediului;
O4 – O structură de utilizare a solului eficientă și adaptată necesităților economiei județene
asigură utilizarea superioară a resurselor și protecția mediului natural;
O5 – Cooperarea avantajoasă a județului în spațiul regional, integrarea armonioasă în contextul
național și internațional.
138

Tabel - Obiective, direcții și măsuri
Obiective Direcții Măsuri
Obiective Direcții măsuri
O1 – Protecția și valorificarea
durabilă a elementelor mediului
natural și construit, determinarea,
atenuarea sau anihilarea efectelor
fenomenelor distructive (riscuri
naturale și antropice)
D1.1-Protecția și conservarea
zonelor naturale în sensul
menținerii biodiversității și
valorificării durabile a resurselor
naturale
M.1.1.1 – Îmbunătățirea calității aerului în județul Harghita, prin acțiuni de:
- modernizarea și adaptarea unor tehnologii nepoluante la toți agenț ii economici care au emisii de
noxe atmosferice;
- reducerea emisiilor de poluanți (în special pulberi în suspensie) ca urmare a traficului rutier;
M.1.1.2 – Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și a apelor subterane în județul Harghita, prin
acțiuni de:
- crearea, extinderea și reabilitarea rețelelor de canalizare ș i amenajarea sau
modernizarea de stații de epurare
- retehnologizări la stațiile de epurare ale agenților economici.
- eliminarea posibilităților de scurgere pe sol și implicit în pânza freatică a reziduurilor
lichide, de orice natură;
- gestionarea ecologică, în cadrul fermelor zootehnice, a surselor de impurificare a
apelor subterane – ape uzate provenite din activitate - și managementul ecologic
pentru folosirea îngrășămintelor naturale ș i sintetice, pentru o mai buna calitate a
apelor subterane;
M 1.1.3 - Reabilitarea solului degradat de către activitățile antropice.
- Instruirea personalului societă ților de comercializare ș i a utilizatorilor despre
reglementările în vigoare privind gestiunea pesticidelor, clasele de toxicitate, efectele
asupra mediului și sănătatea populaț iei ale utilizării neecologice a îngrășămintelor și
produselor de uz fitosanitar;
- Reabilitarea siturilor industriale poluate cu substanţe organo-clorurate, organo-fosforate
din fostele centre de protecţie a plantelor Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc,
Gheorgheni.
- Dezvoltarea sistemului de monitorizare a calității solului;
- Extinderea serviciilor de salubritate la nivelul tuturor comunităților;
- Dotarea tehnică a serviciilor de salubritate la nivelul normelor și cerinț elor actuale ș i
asigurarea necesarului de mijloace speciale de transport;
- închiderea etapizată a tuturor depozitelor de deșeuri existente neconforme, atât din
mediul urban cât și din cel rural ș i reconstrucția ecologică a terenurilor ocupate de
acestea;
- Extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectării Deșeurilor
municipale)
M 1.1.4 - Asigurarea conservării și utilizării durabile a patrimoniului natural prin:
- identificarea tuturor bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim special de
protecție;
139

D1.2 – Protecția, conservarea și
valorificarea optimă a fondului
construite existent prin studierea,
evaluarea,
reconversia funcțională a
acestuia
reabilitarea și
- menținerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor și a
speciilor din flora și fauna sălbatică;
- asigurarea măsurilor speciale de ocrotire ș i conservare în situ a bunurilor patrimoniului
natural;
- constituirea, organizarea și extinderea rețelei de arii naturale protejate.
M 1.2.1 - Protecția și valorificarea patrimoniului construit din localită ț ile cu zone istorice ș i
ansambluri de valoare urbanistică sau arhitecturală, prin adoptarea de reglementări specifice în
documentațiile PUG.
M 1.2.2 – Protecția cu prioritate a monumentelor de valoare excepț ională cuprinse în lista anexă a
Legii 5 -2000 și în lista MCC -2004, precum ș i propuneri pentru desemnarea de noi obiective ce
trebuie incluse în categoria monumentelor cu valoare de patrimoniu.
M 1.2.3 - Cercetarea zonelor și construcț iilor valoroase din cadrul fondului construit al localităț ilor
în vederea determinării unor noi obiective în listele de patrimoniu de interes local.
M 1.2.4 - Realizarea de proiecte ș i planuri urbanistice zonale sau de detaliu pentru ansambluri și
obiective cu valoare de patrimoniu din Lista MCC 2002 în vederea valorificării și conservării
acestora.
M 1.2.5 - Expertizarea unor categorii de obiective din patrimoniul construit, în comun, de către mai
multe unități administrative.
M 1.2.6 – Intervenția prin proiecte de renovare, conservare și restructurare funcțională, simultan în
localități diferite – conservarea/valorificarea patrimoniului construit în raport cu potenț ialul socioeconomic
al zonelor de concentrare: 80% din ansamblurile de arhitectură și zonele valoroase se află
în mediul urban.
M 1.2.7 - Renovarea, conservarea și valorificarea patrimoniului construit (din mediul urban și rural
în funcție de distribuția teritorială, dinamica economică a zonelor ș i de mărimea concentrărilor de
populație.
M 1.2.8 - Dezvoltarea unei rețele de obiective culturale, conț inând monumente ș i ansambluri de
arhitectură, în scopul gestionării ș i valorificării în comun a acestora în corelarea cu itinerariile
turistice.
M 1.2.9 - Formarea cadrului organizatoric și a personalului de administrare a rețelelor culturale din
județ
M 1.2.10 - Reabilitarea mediului construit din mediul rural prin acț iuni de refacere, modernizare,
reparații, în raport cu morfologia peisajelor locale.
M 1.2.11 - Restaurarea, reabilitarea și conservarea monumentelor cu deficienț e majore sau într-o
stare avansată de degradare. Reconversia funcț ională a unor monumente în vederea valorificării
prin introducerea acestora în circuitul economic
M 1.2.12 - Exercitarea dreptului de preemțiune al Statului Român în vederea
restaurării, reabilitării și conservării unor monumentelor cu deficiențe sau în stare
de degradare.
140

O2 - Dezvoltarea localităților într-o
rețea funcțională prin dispunerea
echilibrată în teritoriul județean a
serviciilor și locurilor de muncă
D1.3 - Prevenirea și Protecția față de
riscurile naturale în scopul
gestionării eficiente a resurselor
materiale și prevenirii dezastrelor
D 2.1 – Accentuarea centralității
localităților cu rol de polarizare,
organizarea rețelei de centre într-o
ierarhie coerentă, atenuarea
discrepanței dintre nivelul de
dezvoltare al reș edinței de județ și
cel al celorlalte orașe.
D 2.2 – Modernizarea mărirea și
accentuarea diversității fondului
locativ în raport cu nevoile
M 1.2.13 - Reabilitarea, conservarea și valorificarea monumentelor istorice, în conformitate cu
studii de specialitate.
M 1.3.1 – Prevenirea și diminuarea efectelor inundațiilor se realiza prin:
- realizarea de lucrări hidrotehnice de apărare împotriva inundațiilor, și atenuarea viiturilor
(îndiguiri de maluri);
- întreținerea permanentă a lucrărilor existente de apărare împotriva inundațiilor;
- identificarea în detaliu, delimitarea geografică a zonelor de risc la inundații în teritoriul
județean, înscrierea lor în planurile de amenajare a teritoriului și a celor de urbanism;
- realizarea măsurilor de control al utilizării albiilor minore ale cursurilor de apă din județ,
- evitarea construcțiilor (de toate tipurile) în zonele potențial inundabile, adaptarea
dezvoltării județului la condițiile de risc la inundații;
- retehnologizarea, extinderea stațiilor de epurarea;
- realizarea, extinderea și modernizarea rețelelor de canalizare a apelor uzate în localitățile
județului, urbane și rurale;
M 1.3.2 – Îmbunătățirea regimului de scurgere a apelor de suprafață pe versanți
prin lucrări de colectare și evacuare a apei în zonele cu alunecări de teren.
M 1.3.3 – Stabilizarea și valorificarea terenurilor alunecate prin împăduriri și
însămânțare cu amestec de ierburi care prin consumul mare de apă asigură
Protecția antierozională și stabilizarea versanților
M 1.3.4 – Lucrări de terasamente, consolidări prin ziduri de sprijin, împăduriri,
modificarea geometriei terenului, nivelare, compactare, modificarea traseului
drumurilor afectate, direcționarea apelor pluviale, gabioane, drenuri, rigole.
M 1.3.5 – Întocmirea planurilor de apărare împotriva efectelor seismelor în unitățile
administrativ teritoriale urbane din județul Harghita amplasate în zone pentru care
intensitatea seismică exprimată în grade msk este Vlll.
M 2.1.1 - Modernizarea dotării pentru funcțiile centrale, în special administrative și legate de
exploatarea infrastructurilor.
M 2.1.2 - Amplificarea cooperării funcțiilor productive din centrele cu rol teritorial - în special
intercomunal și comunal - cu cele din localitățile aflate în zonele lor de influență.
M 2.1.3 - Distribuția echilibrată a activităților productive legate de tradiția localității, resursele de
materii prime locale și repartiția activităților economice în plan regional zonal, intercomunal în
toate localitățile.
M 2.1.4 - Promovarea specializării și diversificării funcțiilor cu dinamică economică, în scopul
distribuției mai eficiente a resurselor și informațiilor
M 2.2.1 – Creșterea gradului de confort al localităților prin crearea unui fond locativ modern,
echipat la standarde europene.
- Modernizarea fondului locativ existent, îndeosebi urbane, realizate după 1960, în care
141

O3–Dezvoltarea și modernizarea
rețelelor de infrastructuri tehnice, în
concordanță cu necesitățile
comunităților locale și cu cerințele
de protec ție și conservare a
mediului
gospodăriilor și rolului teritorial al
localităților.
D 2.3 – Mărirea gradului de
dotare/echipare al localită ților, în
vederea îmbunătățirii condițiilor de
viață în mediul rural.
D 2.4 – Mărirea mobilității pe căile
de comunica ții și transport în
vederea dezvoltării și diversificării
relațiilor dintre localități.
D 3.1. – Ameliorarea accesibilității
tuturor zonelor țului jude prin
dezvoltarea și modernizarea
rețelelor
de căi de comunicații locale;
D 3.2. – Amenajarea bazinelor
hidrografice, îmbunătă țirea
alimentării cu apă și evacuării apelor
uzate și deșeurilor solide;
numeroase locuințe necesită îmbunătățirea confortului.
- Creșterea siguranței structurale și a fiabilității, numeroase locuințe fiind construite din
materiale perisabile care nu oferă durabilitatea construcțiilor și confortul locuirii.
- Renovarea fondului locativ vechi valoros din centrele localităților sau integrarea acestora
în noile acțiuni de reconstrucție.
- Asigurarea terenurilor de construc ție în localităț ile cu potențial în scopul stimulării
construcției de locuințe pe scară mare.
M 2.2.2 - Dezvoltarea fondului locativ în vederea acoperirii cererii de noi locuin țe, modernizării și
creării unui circuit imobiliar adaptat nevoilor pieței.
M 2.3.1 - Amplasarea echilibrată pe ansamblul rețelei de localități a activităților de servire în scopul
eficientizării distribuției.
M 2.3.2 – Amplasarea echilibrată a dotărilor pentru învățământ în scopul accesului
populației școlare la forme de instruire profesională.
M 2.3.3 – Amplasarea echilibrată a dotărilor sanitare pentru facilitarea accesului popula ției la
servicii medicale.
M 2.3.4 – Amplasarea echilibrată a dotărilor comerciale și de prestări servicii pentru amplificarea
dinamicii acestor funcții și facilitarea accesului.
M 2.4.1 - Determinarea tronsoanelor prioritare ale mobilității spre centrele intercomunale
(măsurarea și prognozarea traficului) în vederea modernizării acestor trasee.
M 2.4.2 - Modernizarea tronsoanelor de căi de comunicații între localitățile de același rang cu relații
de complementaritate.
M 2.4.3 - Implementarea unor noi tipuri de transport suburban în zonele cu trafic intens și pentru
adaptarea mobilității la solicitările din localitățile polarizate.
M 3.1.1 - Ameliorarea accesibilității tuturor localităților din județ pe rețeaua de căi Rutiere lucrări
de îmbunătățire a stării de viabilitate prin consolidarea și modernizarea tuturor traseelor de
drumuri județene ș i comunale, prioritate acordându-se tronsoanelor necorespunzătoare, cât și
celor cu racord la drumurile naționale, îmbunătățirea calității drumurilor locale pentru creșterea
siguranței traficului, fluidizării acestuia și eliminarea actualelor neajunsuri de transport, reabilitarea
și extinderea rețelelor de drumuri din mediul rural în vederea dezvoltării infrastructurii rutiere, mai
ales cele care fac legătura cu obiectivele turistice.
M 3.1.2 - Ameliorarea accesibilității pe căile ferate a principalelor localități din județ
M 3.2.1- Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și subterane din județ prin:
- retehnologizarea, extinderea stațiilor de epurarea în municipii, orașe, comune;
- realizarea, extinderea și modernizarea rețelelor de canalizare a apelor uzate în localitățile
județului, urbane și rurale;
- identificarea potențialilor poluatori ai apelor din județ;
- urmărirea modului de conformare la reglementările legate de Protecția mediului acvatic,
prevăzute în normativele în vigoare, a agenților economici, care prin natura activităților, a
capacităților și a compoziției apelor uzate rezultate pot afecta resursele de apă;
142

D 3.3. – Crearea unor re țele de
transport și distribuție a energiei
electrice și de telecomunicații care
să satisfacă cerințele actuale și de
viitor;
- identificarea arealelor cu ape subterane freatice poluate sau susceptibile la poluarea cu
nitrații utilizați în activitățile agricole;
- gestionarea ecologică, în cadrul fermelor zootehnice, a surselor se poluare a apelor
subterane cu ape uzate provenite din activitate, precum și utilizarea îngrășămintelor
naturale și chimice printr-un management ecologic;
- aplicarea măsurilor specifice pentru eliminarea posibilită ților de scurgere pe sol sau în
cursurile de apă a pesticidelor și a altor substanțe toxice,
M 3.2.2 - Măsuri de asigurare a resurselor de apă pentru consum.
- Asigurarea debitului necesar la sursele de alimentare cu apă prin acumulări, aduc țiuni și
derivații.
- Suplimentarea debitelor necesare pentru consum
M 3.2.3 - Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii hidro-edilitare pe baza prevederilor legale:
- reabilitarea sistemelor de apă potabilă existente în localitățile urbane și rurale în vederea
respectării normelor cantitative de gestiune a apei;
- reabilitarea tehnologiilor de tratare a apei aplicate în prezent în toate stațiile existente;
- reducerea consumului de apă potabilă prin contorizarea acestuia la ți to utilizatorii din
județ;
- aplicarea măsurilor financiare stimulative prin introducerea unor tarife diferen țiate în
funcție de nivelul consumului de apă;
- realizarea sistemelor de alimentare cu apă în cele 30 de comune care nu beneficiază de
acest sistem;
- realizarea sistemului de canalizare și epurare al apelor uzate în comunele care au
alimentare cu apă în sistem centralizat, la nivelul județului sunt 46 de astfel de comune.
- asigurarea, pe termen mediu, a sistemului de canalizare și epurare a apelor uzate
orășenești pentru aglomerările cu peste 2.000 de locuitori echivalenți;
- extinderea și reabilitarea rețelelor de canalizare în orașele și comunele în care aceste a
există;
- modernizarea și completarea procesului de epurare al apelor uzate în stațiile de epurare
existente;
M 3.2.4 - Închiderea depozitelor urbane pentru deșeuri menajere și de deșeuri industriale.
M 3.2.5 - Amenajarea de depozite ecologice zonale pentru depozitarea deșeurilor colectate selectiv
provenite de la populație și agenți economici:
M 3.2.6 - Înființarea de stații de transfer care deservesc depozitele ecologice zonale
M 3.2.7 - Dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă a deșeurilor provenite de la populație și
agenți economici atât în mediul urban cât și rural;
M 3.3.1 – Asigurarea alimentării cu energie electrică a tuturor consumatorilor din jude ț printr -o
rețea de distribuție modernă și fiabilă.
În județul Harghita sunt 9 localități total neelectrificate în județ sunt 84 unități administrative rurale
și 6 urbane parțial electrificate
M 3.3.2 - Crearea unei rețele de telecomunicații moderne, care să satisfacă necesitățile de
143

O4 – O structură de utilizare a
solului eficientă și adaptată
necesităților economiei județene, ce
asigură utilizarea superioară a
resurselor și Protecția mediului
natural
D 3.4. – Îmbunătățirea alimentării
cu gaze naturale și energie termică a
tuturor utilizatorilor din județ;
D 4.1 - Consolidarea structurilor de
activități din sectorul primar –
agricultură, piscicultură, silvicultură,
industrie extractivă – utilizarea și
amenajarea terenurilor adecvate
acestor folosințe
D 4.2 - Asigurarea suprafețelor
necesare zonelor destinate
funcțiilor secundare prin
extinderea intravilanelor și/sau
reconversia ților activită
neperformante care ocupă
importante resurse funciare.
D 4.3 - Dezvoltarea structurilor de
activități ale sectorului terțiar –
turism și dotări publice – prin
organizarea optimă a zonelor
destinate acestor funcțiuni pentru a
creste importan ța turismului în
economia județeană.
perspectivă ale schimbului de informații.
M 3.4.1 - Îmbunătățirea alimentării localităților cu gaze naturale; racordarea unui număr cât mai
mare de consumatori la rețelele de distribuție existente.
M 4.1.1 – Restructurarea diviziunii teritoriale (structura de proprietate) a suprafe ței agricole în
raport cu limitele minime de suprafață impuse de politica PAC pentru fiecare tip de cultură agricolă.
M 4.1.2 – Execuția de lucrări ameliorative pentru îmbunătățirea potențialului natural al solurilor în
raport cu zonarea poten țialului agricol. Lucrările ameliorative se vor orienta după zonarea
potențialului agricol cu bonitare;
M 4.1.3 – Încurajarea activităților zootehnice în localitățile ca re dețin importante suprafețe de
pășuni și fânețe.
M 4.1.4 – Organizarea unor exploatații piscicole în lacurile cu condiții pentru exploatarea piscicolă.
Adaptarea exploatațiilor piscicole la normele impuse de politica agricolă comunitară.
M 4.1.5 – Reîmpădurirea și extinderea suprafețelor silvice.
- regenerarea și întreținerea suprafețelor silvice în zona de munte unde pădurile vor fi
conformate pentru funcțiile de producție, protecție și turism.
- În zona de deal, terenurile aflate în domeniul agricol cu eroziune și alunecări de teren,
pentru a căror ameliorare sunt necesare intervenții costisitoare, vor fi cedate domeniului
silvic pentru împădurire cu specii de arbori care fixează terenul;
M 4.1.6 – Dezvoltarea accesibilității fondului forestier.
- Construirea de drumuri forestiere noi până la o densitate de peste 10m/ha;
- Executarea de căi simple de acces în interiorul arboretelor pentru utilaje și mecanisme
ușoare care să nu aducă prejudicii ecosistemului forestier. Realizarea de lucrări de
întreținere și modernizare a drumurilor forestiere existente;
M 4.2.1 – Crearea și restructurarea zonelor destinate activităților industriale și de
construcții existente în mediul urban.
M 4.2.2 – Utilizarea eficientă și extinderea judicioasă a terenurilor intravilane ale satelor.
M 4.3.1 – Amenajarea diferențiată a zonelor turistice în funcție de specificul cadrului geografic și
social.
M 4.3.2 – Crearea unei zone de informare/îndrumare turistică axată pe traseul viitoarei autostrăzi,
care va străbate teritoriul jud. Harghita, care să ționeze aten asupra principalelor atracții și
disponibilități turistice din județ.
144

O5 – Cooperarea avantajoasă a
județului în spațiul regional,
integrarea armonioasă în contextul
național și internațional
D 5.1 - Amplificarea func țiilor
centrelor cu rol supra teritorial,
municipiile Miercurea Ciuc și
Odorheiu Secuiesc.
D 5.2 - Realizarea infrastructurilor
majore în concordanță cu traseele
coridoarelor de transport:
interregionale și interjudețene;
naționale și internaționale;
M 5.1.1 – Promovarea proiectelor de colaborare interjude țeană, prin funcțiile centrelor cu rol
regional (municipiile Harghita și Râmnicu Sărat), în zone de interes comun ca fondul agricol, silvic,
arii naturale, IMM, zone turistice.
M 5.1.2 - Dezvoltarea relațiilor celor două municipii cu orașele din spațiul regional, în scopul creării
unor sisteme urbane policentrice.
M 5.1.3 - Acțiuni urbanistice menite să îmbunătățească caracterul și eficiența funcțiilor celor două
municipii în vederea întăririi rolului regional al acestora.
M 5.2.1 - Realizarea relațiilor între centre pe infrastructur ile majore de căi de transport, de nivel
național și interregional:
M 5.2.2 - Crearea și întreținerea infrastructurilor majore în domeniul gospodăririi apelor și
protecției împotriva riscurilor naturale.
M 5.2.3 - Modernizarea infrastructurilor majore de transport ale energiei electrice și gazelor
naturale, precum și de telecomunicații.
145

4.2 Potențialele efecte semnificative asupra mediului
Metodologia de evaluare utilizată în cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului Județ ean
Harghita
Evaluarea a fost efectuată ținând cont de criteriile recomandate de HG 1076/2004 în anexa 1 iar
pentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului (amploarea acestuia) s-au avut în vedere
atât efectele directe cât și cele secundare, cumulative sau sinergice. Totodată s-a ținut cont de
durata prognozată a impactului (pe termen scurt, mediu sau lung). Evaluarea contă în
acordarea unor note de bonitate pentru fiecare formă de impact (pozitiv sau negativ)
identificată, utilizând următoarea scală:
- + 2: impact pozitiv semnificativ;
- + 1: impact pozitiv nesemnificativ;
- 0: nici un impact;
- 1: impact negativ nesemnificativ;
- 2: impact negativ semnificativ;
În continuare se prezintă formele de impact identificate ca fiind relevante pentru PATJ-ul
propus, grupate pe categorii de factori sau aspecte de mediu. Au fost acordate note de bonitate
atât pentru impactul prognozat în lipsa aplicării unor măsuri specifice de prevenire, reducere
sau compensare cât și pentru impactul prognozat după implementarea măsurilor propuse prin
plan.
Principalele obiective din PATJ Harghita asupra cărora s-a efectuat în Raportul de Mediu o
analiza detaliată sunt:
- Protecția și valorificarea durabilă a elementelor mediului natural și construit,
determinarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri
naturale și antropice);
- Dezvoltarea localităților într-o rețea funcțională prin dispunerea echilibrată în teritoriul
județean a serviciilor și locurilor de muncă;
- Dezvoltarea și modernizarea rețelelor de infrastructuri tehnice, în concordanță cu
necesitățile comunităților locale și cu cerințele de protecție și conservare a mediului;
- O structură de utilizare a solului eficientă și adaptată necesităților economiei județene,
ce asigură utilizarea superioară a resurselor și Protecția mediului natural;
- Cooperarea avantajoasă a județului în spațiul regional, integrarea armonioasă în
contextul național și internațional;
146

4.3 Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Județean Harghita
O1. Protecția și valorificarea durabilă a elementelor mediului natural și construit,
determinarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri naturale și
antropice);
Factori de mediu
Aer
Apă
Sol
Sănătatea populației
Obiective de mediu
relevante
Îmbunătățirea calității
aerului
Diminuarea emisiilor de
GES
Îmbunătățirea calității
apelor de suprafață și
subterane
Îmbunătățirea calității
solului
Îmbunătățirea calității
vieții creșterea
confortului
Nivel
impact
+2
+2
+2
+2
Justificarea încadrării
Impact major datorită:
- modernizarea și adaptarea de
tehnologii nepoluante la ți to agenții
economici
- reducerea emisiilor de poluan ți ca
urmare a traficului rutier
Impact pozitiv major datorită:
- creării, extinderii și reabilitării
rețelelor de canalizare și amenajare sau
modernizare a stațiilor de epurare
- retehnologizări la stațiile de epurare
ale agenților economici
- gestionarea ecologică în cadrul
fermelor zootehnice a surselor de
impurificare a apelor subterane și
managementul ecologic pentru utilizarea
îngrășămintelor natural și sintetice
Impact major datorită
- utilizării corecte a îngră șămintelor și
produselor de uz fitosanitar
- dezvoltarea sistemului de monitorizare
a calității solului
- extinderea serviciilor de salubritate la
nivelul comunităților
- închiderii etapizate a tuturor
depozitelor de ș de euri existente
neconforme și reconstrucția ecologică a
terenurilor ocupate de acestea
Impact major datorită
- prevenirea și diminuarea efectelor
inundațiilor
- îmbunătățirea regimului de scurgere
a apei pe suprafața versanților
- stabilizarea și valorificarea
terenurilor alunecate prin împăduriri și
însămânțare și renaturare
- lucrări de terasament consolidări prin
ziduri de sprijin, împăduriri, modificarea
geometriei terenului, nivelare, compactare
modificarea traseului drumurilor afectate,
direcționarea apelor pluvial, gabioane,
drenuri, rigole
147

Biodiversitate,
patrimoniu cultural
Mediul social și
economic
Protejarea și
îmbunătățirea
condițiilor și funcțiilor
ecosistemelor terestre
și acvatice împotriva
degradării antropice,
fragmentării habitatului
și defrișării
Dezvoltarea sistemului
de infrastructură rutieră
și utilități
+2
+1
Total 13
Impact pozitiv major datorită:
- identificării tuturor bunurilor
patrimoniului natural care necesită un
regim special de protecție
- menținerii într-o stare de conservare
favorabilă a habitatelor și a speciilor din
flora și fauna sălbatică
- asigurării măsurilor special de
protecție ocrotire și conservare în situ a
bunurilor patrimoniului natural
- constituirii, organizării și extinderii
rețelei de arii natural protejate
Efect pozitiv datorită
- modernizării și extinderii sistemului
de alimentare cu apă și canalizare
O2. Dezvoltarea localităților într-o rețea funcțională prin dispunerea echilibrată în teritoriul
județean a serviciilor și locurilor de muncă;
Factori de mediu
Aer
Apă
Sol
Sănătatea
populației
Riscuri naturale
Biodiversitate,
patrimoniu
cultural
Obiective de mediu
relevante
Îmbunătățirea calității
aerului
Diminuarea emisiilor GES
Îmbunătățirea calității
apelor de suprafață și
subterane
Îmbunătățirea calității
solului
Îmbunătățirea calității vieții,
creșterea confortului
Protecția populației prin
diminuarea/eliminarea
efectelor alunecărilor de
teren/inundații
Protejarea și îmbunătățirea
condițiilor și funcțiilor
ecosistemelor terestre și
acvatice împotriva
degradării antropice,
fragmentării habitatului și
defrișării
Nivel
impact
+1
-1
-1
+1
0
0
Justificarea încadrării
Impact pozitiv prin:
- implementarea unor tipuri de
transport ecologice în zonele de trafic
intens
- promovarea sistemelor de transport
alternative (drumuri pentru bicicliști)
Impact negative prin
- Amplificarea dinamicii economice
Impact negativ prin:
- Amplificarea dinamicii ecologice
- Creșterea presiunii antropice asupra
solului
Impact pozitiv prin
- Amplasarea echilibrată a dotărilor
sanitare
Nici un efect
Nici un efect
148

Mediul economic
și social
Dezvoltarea sistemului de
infrastructură rutieră și
utilități
Conservarea resurselor
Total 2
+2
Impact pozitiv major datorită:
- promovării specializării și diversificării
funcțiilor cu dinamică economică, în
scopul distribu ției mai eficiente a
resurselor și informațiilor;
- distribuției echilibrate a activităților
productive legate de tradi ția localității,
resursele de materii prime locale și
repartiția activităților economice în plan
regional zonal, intercomunal în toate
localitățile
- creșterea gradului de confort al
localităților prin crearea unui fond locativ
modern, echipat la standarde europene
O3. Dezvoltarea și modernizarea rețelelor de infrastructuri tehn ice, în concordanță cu
necesitățile comunităților locale și cu cerințele de protecție și conservare a mediului;
Factori de mediu
Aer
Apă
Sol
Sănătatea populației
Obiective de mediu Nivel
relevante
impact
Îmbunătățirea calității
aerului +1
Diminuarea emisiilor GES
Îmbunătățirea calității
apelor de suprafață și
subterane
Îmbunătățirea calității
solului
Îmbunătățirea calității
vieții, creșterea
confortului
149
+2
+1
+2
Justificarea încadrării
Impact pozitiv prin:
- crearea unor rețele de transport
moderne;
Impact pozitiv major datorită:
- retehnologizării ș i extinderii
sistemului de alimentare cu apă
potabilă a sistemului de canalizare ș i
epurarea apelor uzate;
Impact pozitiv prin:
- închiderea depozitelor de deșeuri
menajere și industriale;
- amenajarea de depozite
ecologice zonale pentru depozitarea
deșeurilor;
- înființarea de stații de transfer
care deservesc depozitele ecologice
zonale;
Impact pozitiv major prin:
- extinderea și modernizarea
rețelelor de transport rutier, energie
electrică, termică și telecomunicații;
- închiderea depozitelor de deșeuri
menajere și industriale;
- amenajarea de depozite
ecologice zonale pentru depozitarea
deșeurilor;
- înființarea de stații de transfer
care
- deservesc depozitele ecologice
zonale;

Riscuri naturale
Biodiversitate,
patrimoniu cultural
Mediul economic și social
Protecția populației prin
diminuarea/eliminarea
efectelor alunecărilor de
teren/inundații
Protejarea și
îmbunătățirea condițiilor
și funcțiilor ecosistemelor
terestre și acvatice
împotriva degradării
antropice, fragmentării
habitatului și defrișării
Dezvoltarea sistemului de
infrastructură rutieră și
utilități
Conservarea resurselor
Total 9
+1
0
+2
Impact pozitiv prin:
- amenajarea bazinelor
hidrografice;
Nici un efect
Impact pozitiv major datorită:
- modernizării ț re elelor de
infrastructuri tehnice;
- asigurare a resurselor de apă
pentru consum prin acumulări,
aducțiuni și derivații;
O4. O structură de utilizare a solului eficientă și adaptată necesităților economiei județene, ce
asigură utilizarea superioară a resurselor și protecția mediului natural;
Factori de mediu
Aer
Apă
Sol
Sănătatea populației
Riscuri naturale
Biodiversitate, patrimoniu
cultural
Obiective de mediu Nivel
relevante
impact
Îmbunătățirea calității
aerului 0
Diminuarea emisiilor GES
Îmbunătățirea calității
apelor de suprafață și
subterane
Îmbunătățirea calității
solului
Îmbunătățirea calității
vieții, creșterea
confortului
Protecția populației prin
diminuarea/eliminarea
efectelor alunecărilor de
teren/inundații
Protejarea și
îmbunătățirea condițiilor
-1
+2
0
+2
0
Nici un efect
Justificarea încadrării
Impact negativ datorat:
- extinderii sectorului primar
agricultură piscicultură, industriei
extractive;
Impact negativ datorat:
- extinderii sectorului primar
agricultură piscicultură, industriei
extractive;
- extinderea suprafețelor silvice;
Nici un efect
Impact pozitiv major prin:
- în zona de deal, terenurile
aflate în domeniul agricol cu
eroziune și alunecări de teren,
pentru a căror ameliorare sunt
necesare intervenții costisitoare, vor
fi cedate domeniului silvic pentru
împădurire cu specii de arbori care
fixează terenul
- lucrări antierozionale;
Nici un efect
150

Mediul economic și social
și funcțiilor ecosistemelor
terestre și acvatice
împotriva degradării
antropice, fragmentării
habitatului și defrișării
Dezvoltarea sistemului de
infrastructură rutieră și
utilități
Conservarea resurselor
+2
total 5
Impact pozitiv major prin:
- reconversia activităților
neperformante prin înființarea de
activități secundare capabile să
creeze noi locuri de muncă;
- crearea unei zone de
informare/îndrumare turistică;
- amenajarea diferențiată a
zonelor turistice în funcție de
specificul cadrului geografic și
social;
O5. Cooperarea avantajoasă a județului în spațiul regional, integrarea armonioasă în
contextul național și internațional;
Factori de mediu
Aer
Apă
Sol
Sănătatea populației
Riscuri naturale
Biodiversitate, patrimoniu
cultural
Mediul economic și social
Obiective de mediu Nivel
relevante
impact
Îmbunătățirea calității
aerului +1
Diminuarea emisiilor GES
Îmbunătățirea calității
apelor de suprafață și +1
subterane
Îmbunătățirea calității
0
solului
Îmbunătățirea calității
vieții, creșterea 0
confortului
Protecția populației prin
diminuarea/eliminarea
+1
efectelor alunecărilor de
teren/inundații
Protejarea și
îmbunătățirea condițiilor
și funcțiilor ecosistemelor
terestre și acvatice +1
împotriva degradării
antropice, fragmentării
habitatului și defrișării
Dezvoltarea sistemului de
infrastructură rutieră și
utilități
Conservarea resurselor
151
+2
Justificarea încadrării
Impact pozitiv datorat:
- modernizării infrastructurilor
majore de transport;
Impact pozitiv datorat:
- amenajării bazinelor
hidrografice a râurilor ….. și ……….
Nici un efect
Nici un efect
Impact pozitiv datorat:
- amenajării bazinelor
hidrografice a râurilor ………… și
…….
Impact pozitiv datorat:
- promovării proiectelor de
colaborare în zone de arii naturale;
Impact pozitiv major prin:
- coordonarea proiectelor de
investiție la nivel județean
- întărirea rolului regional al
celor două muncii prin acțiuni
urbanistice și dezvoltarea
infrastructurilor majore;

Total 6
Evaluarea efectului cumulativ al implementării PATJ Harghita s-a realizat pe baza însumării
punctajului acordat pentru fiecare obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu.
Obiecti
ve
princip
ale
stabilit
e prin
PATJ
Îmbunătățir
ea calității
aerului
Diminuarea
emisiilor GES
Îmbunătăți
rea calității
apelor de
suprafață
și
subterane
Îmbu
nătăț
irea
calită
ții
solul
ui
Îmbunăt
ățirea
calității
vieții,
creșterea
confortul
ui
Protecția
populației prin
diminuarea/eli
minarea
efectelor
alunecărilor
de
teren/inundați
i
Protejarea și
îmbunătățirea
condițiilor și
funcțiilor
ecosistemelor
terestre și
acvatice
împotriva
degradării
antropice,
fragmentării
habitatului și
defrișării
Dezvoltarea
sistemului
de
infrastructur
ă rutieră și
utilități
Conservarea
resurselor
O1 2 2 2 2 2 2 1 13
O2 1 -1 -1 1 0 0 2 2
O3 2 1 1 2 1 0 2 9
O4 -1 2 2 0 2 0 2 7
O5 1 0 0 0 1 1 2 5
total 3 4 4 5 6 3 9
Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita asupra
obiectivelor de mediu relevante
Total
Diagramă privind distribuția obiectivelor funcție de valoarea impactului
152

Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor PATJ Harghita rezultă un efect
majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor de
mediu.
Efectul obiectivelor din Planul de Amenajarea teritoriului Județean Harghita pe termen mediu și
lung se va concretiza în respectarea țintelor propuse în politicile de mediu adoptate de legislație
pe factori de mediu. Imaginea de ansamblu a impactului generat de acest plan este prezentată
în figura de mai sus.
4.4 Evaluarea globală a impactului generat de implementarea PATJ Harghita
Analiza rezultatelor evaluării pune în evidență faptul că implementarea planului de amenajare a
teritoriului județean generează un impact preponderent pozitiv. Obiectivele de mediu relevante
care au înregistrat și impacturi negative au fost: îmbunătățirea calității apelor de suprafață și
subterane și îmbunătățirea calității solului.
Din analiza tabelului de mai sus se poate observa că în urma aplicării PATJ doar 8% reprezintă
obiective cu impact negative asupra mediului. Analiza globală a impactului generat de
implementarea PATJ Harghita permite clasificarea obiectivelor relevante de mediu în funcție de
punctajul obținut. Astfel, se poate concluziona că implementarea PATJ va contribui în principal
la limitarea poluării apelor de suprafa ță și subterane și la îmbună tățirea calității solului. În
același obiectivele relevate de mediu cu contribuțiile cele mai reduse la plan sunt: protejarea și
îmbunătățirea condițiilor și funcțiilor ecosistemelor terestre și acvatice împotriva degradării
antropogene, fragmentării habitatului și defrișării și îmbunătățirea calității apelor de suprafață
și subterane. Îmbunătă țirea acestei versiuni a PATJ se poate face propunând măsuri
suplimentare pentru compensarea problemelor identificate în plan.
153

Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătății, în context
transfrontier.
Nu este cazul
5. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce ș i compensa cât de mult posibil orice
efect advers asupra mediului al implementării Planului de Amenajare a Teritoriului
Județean Harghita
Cu toate că, din analiza evaluării obiectivelor Planului de Amenajare a Teritoriului Județean
Harghita rezultă că obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar să se stabilească măsuri
preventive pentru compensarea oricărui efect negativ și pentru întărirea respective
sustenabilitatea efectelor pozitive.
a. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers asupra
factorului de mediu aer.
- Îmbunătățirea calității aerului în județul Harghita, prin modernizarea și adaptarea unor
tehnologii nepoluante la toți agenții economici care au emisii de noxe atmosferice;
- Reducerea emisiilor de poluanț i (în special pulberi în suspensie) ca urmare a traficului
rutier sub valoarea CMA, prin utilizarea autovehiculelor cu dispozitive antipoluante și a
benzinei fără plumb, reîmpădurirea și extinderea suprafețelor silvice, crearea ș i
restructurarea zonelor destinate activităților industriale și de construcț ii existente în
mediul urban;
- Crearea de spații verzi în aglomerările urbane cu rolul de a reține pulberile în suspensie
și creșterea calității aerului;
154

- Se recomandă formularea măsurii privind reducerea emisiilor de poluanți din surse
mobile;
- Considerăm că elemente precum „obligativitatea utilizării benzinei fără plumb” şi/sau
montarea unor dispozitive antipoluante depășesc cu mult cadrul Judeţean. Elementele
utile aici sunt reprezentate de măsurile privind fluidizarea traficului (prevăzute în
măsurile PATJ), dar şi de restricții de circulație şi crearea culoarelor pentru bicicliști;
- Crearea perdelelor de protecție de-a lungul arterelor majore de transport contribuie nu
doar la reducerea poluării fonice, ci şi la reducerea poluării atmosferice şi la absorbția şi
retenția gazelor cu efect de sera;
b. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers asupra
factorului de mediu apă
- Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și a apelor subterane în județul Harghita, prin
încadrarea în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele uzate
evacuate de diversele unități socio-economice în emisarii naturali și/sau în reț elele de
canalizare a localităților;
- completări și modernizări în scopul obținerii unor randamente de funcț ionare
superioare în cadrul serviciilor de gospodărie comunală, respectiv stațiile de epurare din
localitățile Miercurea Ciuc, Bălan, Odorheiu Secuiesc, Gheorghieni, Topliţa, Cristuru
Secuiesc, Borsec retehnologizări la stațiile de epurare ale agenț ilor economici: SC
GOSCOM SĂ Miercurea-Ciuc (preluat de SC HARVIZ SĂ Miercurea Ciuc din septembrie
2009), SC AQUA NOVA HARGHITA SRL Odorheiu Secuiesc, SC APĂ-CANAL SĂ Vlăhiţa, SC
GO SĂ Gheorgheni, SERVICIUL PUBLIC de ALIMENTARE cu APĂ şi CANALIZARE Topliţa, SC
AQUASERV SĂ sucursala Cristuru Secuiesc, SC ROMAQUA PREST SRL Borsec, etc.
- crearea, extinderea și reabilitarea rețelelor de canalizare ș i amenajarea sau
modernizarea de stații de epurare (toate aglomerările cu peste 2000 l.e să fie echipate
cu stații de epurare)
- eliminarea posibilităților de scurgere pe sol ș i implicit în pânza freatică a reziduurilor
lichide, de orice natură, dacă nu au protecție impermeabilizată, execuția de reț ele de
canalizare, staț ii de epurare în zona rurală, gestionarea ecologică, în cadrul fermelor
zootehnice, a surselor de impurificare a apelor subterane;
- prevenirea și diminuarea efectelor inundațiilor prin realizarea lucrărilor hidrotehnice de
apărare împotriva inundațiilor, dar ș i a celor cu folosințe complexe, care includ ș i
atenuarea viiturilor.
- întreținerea permanentă a lucrărilor existente de apărare împotriva inundațiilor;
- realizarea măsurilor nestructurale de apărare împotriva inundaț iilor: controlul utilizării
albiilor minore ale cursurilor de apă din județ, elaborarea planului de reducere a riscului
la inundații și a programelor de măsuri la nivelul bazinelor hidrografice care se suprapun
155

județului Harghita și bazinelor hidrografice vecine care pot afecta teritoriul jude țului
etc.;
- evitarea construcț iilor (de toate tipurile) în zonele poten ț ial inundabile, adaptarea
dezvoltării județului la condițiile de risc la inundații;
- îmbunătățirea regimului de scurgere a apelor de suprafață pe versanți prin lucrări de
colectare și evacuare a apei în zonele cu alunecări de teren.
c. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea ș i compensarea efectul advers
asupra factorului de mediu sol
- Reabilitarea solului degradat de către activitățile antropice. În Planul Local de Acț iune
pentru Mediu s-au stabilit direcțiile de acțiune, țintele și măsurile preconizate în scopul
reducerii poluării solului datorită utilizării îngrășămintelor și pesticidelor în agricultură și
datorită depozitării deșeurilor.
Dintre acestea se menționează următoarele:
- instruirea personalului societă ților de comercializare și a utilizatorilor privind
reglementările în vigoare asupra gestionării pesticidelor, clasele de toxicitate efectele pe
mediu și sănătatea populației ale utilizării neecologice a îngrășămintelor și produselor
de uz fitosanitar;
- dezvoltarea sistemului de monitorizare a calității solului;
- extinderea serviciilor de salubritate la nivelul tuturor comunităților;
- dotarea tehnică a serviciilor de salubritate la nivelul normelor și cerinț elor actuale ș i
asigurarea necesarului de mijloace speciale de transport;
- închiderea etapizată a tuturor depozitelor de de ș euri existente neconforme, atât din
mediul urban cât și din cel rural și reconstrucț ia ecologică a terenurilor ocupate de
acestea dar și a depozitelor ad-hoc;
- extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectării deșeurilor
municipale);
- stabilizarea ș i valorificarea terenurilor alunecate prin împăduriri și însămânț are cu
amestec de ierburi care prin consumul mare de apă asigură protecția antierozională ș i
stabilizarea versanților;
- evitarea executării de căi de comunicații (drumuri, căi ferate) pe versanți instabili;
- evitarea supraîncărcării versanților cu construcții de orice fel;
- lucrări de terasamente, consolidări prin ziduri de sprijin, împăduriri, modificarea
geometriei terenului, nivelare, compactare, modificarea traseului drumurilor afectate,
direcționarea apelor pluviale, gabioane, drenuri, rigole;
- stoparea defrișărilor și excavațiilor la suprafață care, în contact cu cantități mari de apă
de ploaie, pot provoca alunecări de teren;
- stoparea excavațiilor ilegale de grohotiș, pietriș, nisip în albiile râurilor, pâraielor;
156

- închiderea depozitelor urbane pentru deșeuri menajere și de deșeuri industriale;
- amenajarea de depozite ecologice zonale pentru depozitarea deșeurilor colectate
selectiv provenite de la populație și agenți economici;
- înființarea de stații de transfer care deservesc depozitele ecologice zonale;
- execuția de lucrări ameliorative pentru îmbunătățirea potențialului natural al solurilor în
raport cu zonarea potențialului agricol;
d. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers asupra
factorului de mediu patrimoniu
- identificarea tuturor bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim special
de protecție;
- menținerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor ș i a
speciilor din flora și fauna sălbatică;
- asigurarea măsurilor speciale de ocrotire ș i conservare în situ a bunurilor
patrimoniului natural;
- constituirea, organizarea și extinderea rețelei de arii naturale protejate;
- protecția și valorificarea patrimoniului construit din localitățile cu zone istorice ș i
ansambluri de valoare urbanistică sau arhitecturală, prin adoptarea de reglementări
specifice în documentațiile PUG;
- protecția cu prioritate a monumentelor de valoare excep ț ională cuprinse în lista
anexă a Legii 5 -2000 și în lista MCC-2004, precum și propuneri pentru desemnarea
de noi obiective ce trebuie incluse în categoria monumentelor cu valoare de
patrimoniu;
- cercetarea zonelor ș i construcțiilor valoroase din cadrul fondului construit al
localităților în vederea determinării unor noi obiective în listele de patrimoniu de
interes local;
- selecția și studierea unor ansambluri și construcții cu valoare ambientală sau
arhitecturală, care vor putea fi introduse în regim de protecție, pentru conservare ș i
valorificare în context local;
- previzionarea modului de intervenție, conservare ș i mai ales valorificare a
obiectivelor cu valoare culturală va fi o premiză esențială a modelării ș i dezvoltării
fiecărei localități, având ca centre de interes piese de patrimoniu din listele de
patrimoniu;
- renovarea, conservarea și valorificarea patrimoniului construit (din mediul urban ș i
rural în func ție de distribuț ia teritorială, dinamica economică a zonelor ș i de
mărimea concentrărilor de populație;
- dezvoltarea unei rețele de obiective culturale, conținând monumente ș i ansambluri
de arhitectură, în scopul gestionării și valorificării în comun a acestora în corelarea cu
157

itinerariile turistice; formarea cadrului organizatoric și a personalului de administrare
a rețelelor cultural din județ;
- crearea unui cadru de reglementări și a personalului pentru managementul rețelelor
culturale este o activitate care trebuie să înso ț ească proiectele de restaurare,
conservare și valorificare a patrimoniului construi;
- reabilitarea mediului construit din mediul rural prin ț ac iuni de refacere,
modernizare, reparații, în raport cu morfologia peisajelor locale;
- promovarea dezvoltării și protecț iei peisajelor rurale valoroase, pornind de la
tipologia morfologică, în rela ție cu protecția ș i cu valorificarea patrimoniului
construit. Restaurarea, reabilitarea și conservarea monumentelor cu deficienț e
majore sau într-o stare avansată de degradare;
- reconversia funcțională a unor monumente în vederea valorificării prin introducerea
acestora în circuitul economic;
- intervențiile prioritare asupra monumentelor aflate în stare de colaps sau cu
deficiențe în sistemul constructiv sunt cele mai urgente ț ac
dezvoltare privitoare la patrimoniul construit;
- lucrările necesare reabilitării ș
iuni în direc ț ia de
i conservării monumentelor propuse în această
categorie vizează în majoritate refacerea structurii constructive și protecția faț ă de
factorii distructivi, naturali și antropici;
e. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul advers
asupra factorului de mediu antropic
- determinarea tronsoanelor prioritare ale mobilită ț ii spre centrele intercomunale
(măsurarea și prognozarea traficului) în vederea modernizării acestor trasee;
- modernizarea tronsoanelor de căi de comunicații între localităț ile de același rang cu
relații de complementaritate;
- implementarea unor noi tipuri de transport suburban în zonele cu trafic intens ș i
pentru adaptarea mobilității la solicitările din localitățile polarizate;
- ameliorarea accesibilității tuturor localităților din județ pe rețeaua de căi rutiere;
- ameliorarea accesibilității pe căile ferate a principalelor localități din județ;
- asigurarea alimentării cu energie electrică a tuturor consumatorilor din județ printro
rețea de distribuție modernă și fiabilă;
- îmbunătățirea alimentării localităților cu gaze naturale; racordarea unui număr cât
mai mare de consumatori la rețelele de distribuție existente;
- organizarea unor exploataț ii piscicole în lacurile cu condi ț ii pentru exploatarea
piscicolă. Adaptarea exploataț iilor piscicole la normele impuse de politica agricolă
comunitară;
158

- crearea unei zone de informare/îndrumare turistică, care să aten ț ioneze asupra
principalelor atracții și disponibilități turistice din județ;
- încurajarea activităților zootehnice în localitățile care dețin importante suprafețe de
pășuni și fânețe;
- utilizarea eficientă și extinderea judicioasă a terenurilor intravilane ale satelor;
- amenajarea diferențiată a zonelor turistice în funcț ie de specificul cadrului geografic
și social.
f. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea și compensarea efectul adver s
asupra factorului biodiversitate
Pentru a nu rămâne un concept inoperabil se recomanda includerea unei precizări referitoare la
„conservarea biodiversității”. Conservarea nu reprezintă menținerea elementelor naturale în
perimetrele existente, ci menținerea regimului lor natural din punct de vedere structural
(componente naturale) şi funcțional (fără intervenție umana). Este valabil şi pentru conceptul
de „conservare a diversității biologice”. Nu se conservă diversitatea actuală, ci se asigură
dinamica naturală a acestui parametru prin eliminarea/diminuarea activităților antropice cu
impact;
• Ar fi de asemenea utilă introducerea unor precizări privind conceptul de „utilizare durabilă a
bunurilor din patrimoniul natural”.
6.Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese și o descriere
a modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăți întâmpinate în prelucrarea
informațiilor cerute
Elaborarea PATJ Harghita a reprezentat un proces de durata, având în vedere participarea
tuturor instituțiilor implicate. În formularea obiectivelor/direcțiilor de dezvoltare și măsurilor
propuse s-a ținut cont de:
- tendințele de dezvoltare manifestate în ultimii ani;
- opțiunile și limitările privind potențialul de dezvoltare al județului
- decalajul dintre situaț ia existentă la nivelul județului ș i cea care se dorește a fi
implementată;
- nevoile și opțiunile populației județului;
- Cerințele planurilor și programelor județene/regionale/naționale.
Metodologia de elaborare a PATJ a presupus formularea obiectivelor și ulterior a direcțiilor de
dezvoltare și a mă surilor în urma realizării unei analize a punctelor tari ș i slabe la nivelul
județului.
159

PATJ nu poate prezenta alternative zonale, ș i nu prezintă alternative privitoare la măsurile
pentru atingerea obiectivelor stabilite. Formularea măsurilor s-a făcut în principal pentru a
răspunde nevoilor identificate în cadrul analizei SWOT, menț inându-se un nivel redus de
detaliere care să permită o oarecare flexibilitate în definirea ulterioară a solu ț iilor de
implementare.
Singura alternativă descrisă și detaliată este alternativa privind „Evoluția factorilor de mediu în
situația neimplementării măsurilor din Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita”
6.1 Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale
implementării Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Harghita
HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru
planuri ș i programe, prevede necesitatea monitorizării în scopul identificării, într-o etapă cât
mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului și luării
măsurilor de remediere necesare. Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set de
indicatori care să permit măsurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Acești
indicatori trebuie să fie astfel stabiliț i încât să faciliteze identificarea modificărilor induse de
implementarea planului.
160

1 Îmbunătățirea calității aerului
2
Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și
subterane
3 Îmbunătățirea calității solului
4
5
6
7
Îmbunătățirea calității vieții, creșterea
confortului
Protecția populației prin
diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor
de teren/inundații
Protecția și îmbunătățirea condițiilor și
funcțiilor ecosistemelor terestre și acvatice
împotriva degradării antropice, fragmentării
habitatului și defrișării
Dezvoltarea sistemului de infrastructură
rutieră și utilități – conservarea resurselor
Poluanți atmosferici:
pulberi, GES, miros etc.
Parametri de calitate a
apelor uzate evacuate
Parametri de calitate ai
apei potabile
Suprafețe de teren
reabilitate
Cazuri de îmbolnăviri
datorate poluării
factorilor de mediu
Suprafață teren
stabilizat;
Suprafețe de teren
împădurite
Suprafețe
modernizate/construite
/reabilitate
Anual
semestrial/după
caz
Ord. 462/1993 privind aprobarea
condițiilor de protecție a
atmosferei și Normele
metodologice privind determinarea
emisiilor de poluanți atmosferici
produși de surse staționare
HG 352/2005 pentru apa epurată
evacuată
în receptori naturali – NTPA
001/2002. HG nr. 974/2004 pentru
aprobarea Normelor de
supraveghere, inspecție sanitară
și monitorizare a calității apei
potabile
Consiliul Județean Harghita (pe
baza informațiilor obținute de
la APM Harghita)
Consiliul Județean Harghita
anual P.V. la terminarea lucrărilor Consiliul Județean
anual -
Consiliul Județean Harghita
DSP Harghita
anual P.V. la terminarea lucrărilor Consiliul Județean Harghita
anual
P.V. la terminarea lucrărilor
Consiliul Județean Harghita
Romsilva
anual P.V. la terminarea lucrărilor Consiliul Județean Harghita
161

Efectele potențiale semnificative asupra mediului și măsurile propuse pentru a preveni, reduce
și compensa efectele adverse
În cadrul acestui capitol sunt propuse măsurile care după caz trebuiesc incluse în PATJ care ar
putea genera efecte asupra mediului precum și măsurile de reducere a acestora conform
normativului de conținut al raportului de Mediu (Anexa 2 la HG 1076/2004).
Prin stabilirea acestora ne permite o țelegere în mai ușoară a
măsurile de contracarare a acestora
raporturilor dintre efecte și
7.Bilanțul utilizării terenului
Implementarea Planului de Amenajare a Teritoriului Județean presupune modificări în structura
teritoriului. Ele constau în principal în șterea cre suprafețelo r construibile (respective a
intravilanului) în dauna altor categorii de terenuri în special cel agricol.
Mărimea intravilanului este o necesitate determinată de presiunea demografică și cea
economic care induce implicit cre șterea nivelului de trai. Presiu nea demografică constă în
principal în creșterea gradului de confort a populației și mai puțin în creșterea numărului de
locuitori care, conform prognozelor statistice expuse în PATJ Harghita va avea o tendin ță ușor
descrescătoare. Tendința este deci una de reducere a densită ț ii demografice, acest lucru
constituie o cerință obiectivă iar implementarea Planului are rolul de a te duce impactul asupra
mediului, inclusive prin măsuri de zonificare a terenului.
Concret creșterea intravilanului se va face mai mult în dauna ponderii terenurilor agricole și mai
puțin prin reducerea suprafețelor forestiere. În același timp planul propune o creștere ușoară a
terenurilor forestiere și a apelor de suprafață, ca o compensați e la creș terea suprafețelor
construite.
Suprafețele nou introduse în intravilan sunt destinate următoarelor func țiuni:
- Terenuri pentru construcția de locuințe și spații complementare destinate locuirii
- Terenuri pentru activități economice (agricole sau industriale)
- Terenuri destinate extinderii funcțiunii turistice, sport, agreement, obiective cultural
- Terenuri destinate ridicării nivelului tehnico-edilitar
În concluzie propunerea de zonificare a terenului răspunde cerinței de protejare a cadrului
natural având în vedere valoarea superioară a fondului forestier față de fondul agrico l, din
punct de vedere al protecției mediului
162

7.1 Zonarea utilizării terenului pe folosințe optime
7.1.1 Zone rezidențiale – măsurile și acțiunile propuse în scopul utilizării teritoriului pe
folosință optimă a zonelor rezidențiale sunt:
- Delimitarea zonelor rezidențiale (ZR) în care circulația autoturismelor este permisă
doar cu 30 km/h
- Reglementări locale pentru asigurarea de facilită ți aferente ZR – platforme
gospodărești, spații verzi, zone de joacă, parcări, spații de cult, centre de interes cu
spații comunitare, servicii, piață agroalimentară, spații de socializare, locuri de
destinație și sport
- Programe și proiecte pentru construirea de săli de sport, piscine, fântâni etc.
- Realizarea de parcări 1loc/unitate de locuit
- Realizarea de facilită ți fiscal pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit
multietajate
- Realizarea de densități rezonabile
- Distribuția spațiilor în zonele rezidențiale: circulație cca. 20%, spații verzi cca 7%,
facilități sociale și culturale cca 5%, educație cca 5% pe locuitor, sport cca 1
mp/locuitor
- Piste de biciclete și zone pietonale
Astfel ținându -se cont de propunerile de mai sus planurile de urbanism și cu planurile de
amenajare a teritoriului jude țului sunt în concordanță cu legislația de mediu la nivel
comunitar și național.
7.1.2 Zonele industriale:
Măsurile și acțiunile propuse în scopul utilizării teritoriului pe folosință optimă a zonelor
industrial la nivelul județului Harghita se referă la promovarea și susținerea clusterelor
economice (așa cum se stipulează și în strategia de dezvoltare economic a județului orientat
spre atragerea de fonduri comunitare):
Analiza competitivă la nivel de firme a economiei aglomerărilor urbane, pe sectoare identificate
în strategia mai sus amintită cât și î n studiile efectuate prin proiectul SEE – FIDIBE care-și
propune realizarea de parcuri industriale, agroindustriale și in ovative, cu scopul confirmării
prezenței unor clustere economice emergente și potențiale conform metodologiei COPM
(cluster inițiative Project model). Astfel sectoarele care se pretează cel mai bine la organizarea
de clustere sunt:
• Industrie de fabricație și confecții metalice (OEM - în zona Odorheiu Secuiesc)
163

• Exploatarea și Prelucrarea lemnului
• Intermedieri financiare și activități auxiliare
• Servicii profesionale
• Energii regenerabile
• Turism
• Recuperarea deșeurilor
• Fabricarea de produse manufacturiere
Astfel activitatea de susținere a formării de clustere, prin natura ei și prin faptul că majoritatea
companiilor participante vor fi OMM - uri susține cel puțin trei priorități importante: susținerea
activității IMM-urilor și promovarea utilizării tehnologiilor IT dar și eficientizarea activităților pe
ramuri de activitate ceea ce presupune scăderea presiunii factorilor de produc ție asupra
mediului natural. Experiența comunitară ne arată că funcționarea clusterelor duce și la
recuperarea deșeurilor provenite în cadrul producției și reutilizarea acestora.
7.1.3 Zone forestiere
Planul prevede creșterea suprafețelor forestiere sau cu vegetație fore stieră, pe raza județului
Harghita. Planul de amenajare a teritoriului județean se corelează cu planurile de gestiune a
fondului forestier administrate de Direcțiile Silvice și composesorate.
7.1.4 Zone Agricole
În plan trebuie să-și facă șoc propunerea de reducere a suprafețelor agricole în detrimentul
zonelor forestiere și mai ales a extinderii intravilanului.
În urma reducerii suprafețelor agricole se propune o exploatare intensivă a fondului existent
prin instituirea unor zone rurale agricole mai ales în depresiuni. Suprafețele respective
trebuiesc irigate, fertilizate corespunzător pentru producția cartofului dar și altor specii de
plante agricole.
Prin formarea de clustere agricole modernizarea și exploatarea rațională a terenurilor agricole
scad în bună măsura cantitatea de pesticide și îngrășăminte chimice la ha.
7.1.5 Spații verzi zone de agreement
Măsurile și acțiunile propuse în scopul utilizării teritoriului pe folosință optimă a zonelor cu
spații verzi și zone de agreement la nivelul județului Harghita se referă la extinderea
suprafețelor și amenajarea celor existente.
164

Astfel în urma analizei direc țiilor strategice de dezvoltare ale
pentru acest punct se urmărește:
Consiliului Județean Harghita
- Reamenajarea elementelor natural valoroase
- Inventarierea spațiilor verzi și a elementelor valoroase existente
- Clasificarea situației juridice a spațiilor verzi existente și propuse
- Întocmirea cadastrului verde
- Crearea de facilități financiare pentru cei care vor realiza spații verzi și terenuri de
joacă
7.1.6 Reabilitarea urbană
Măsurile propuse în PATJ în scopul refacerii și reabilitării urbane se corelează cu propunerile
privind clasarea, protec ția și integrarea valorilor urbanistice și arhitecturale ale județului
Harghita.
PATJ conține lista cu obiectivele protejate inclusive propuneri de clasare sau declasare a unor
monumente. Prin PPUG și PAT - uri zonale sunt definite cartografic zonele protejate sau zonele
de protecție ale monumentelor clasate.
7.2 Efecte şi măsuri
7.2.1 Efecte potențiale ale calității aerului
PATJ propune măsuri ș
i acțiuni î n vederea controlului poluării aerului la nivelul țului jude
Harghita care pot fi grupate pe următoarele categorii:
- Măsuri tehnice la nivelul agen ților economici cu efecte directe asupra reducerii
emisarilor:
• Utilizarea proceselor tehnologice puțin poluante
• Introducerea de sisteme de purificare a emisiilor de gaze
• Evacuarea gazelor în condiții ca să-I permit dispersia și difuzia
• Măsuri tehnice de reducere a emisiilor difuze și fugitive
• Folosirea de sisteme de combustie cu randamente mari
• Utilizarea unor combustibili mai țin pu poluanți (preferabil combustibili
gazoși sau lichizi cu conținut scăzut de sulf)
• Folosirea unor motoare cu ardere internă cât mai țin pu poluante și
reglarea cât mai corectă a acestora pentru reducerea poluanților emiși
- Măsuri de amenajare a teritoriului cu efecte indirect asupra calită ții aerului
165

• Realizarea de spații verzi în jurul întreprinderilor industrial care poluează
atmosfera, a căror dimensiune se stabilește în funcție de concentrație
poluanților în aer
• Amplasarea într-o zonă central a unui punct de prelevare și electronic a
nivelului de poluare datorat transportului
• Realizarea de perdele forestiere în jurul depozitelor de deșeuri, a haldelor
de steril
• Realizarea de piste de bicicliști
• Realizarea de delimitări ale zonelor rezidențiale în care traficul de tranzit
este interzis
• Realizarea de aliniamente stradale cu arbori pentru străzile nou create
• Eliminarea traficului greu din localități
Măsurile din prima categorie nu pot fi impuse direct prin Planul de Amenajare a teritoriului, ele
fiind gestionate în principal de autoritățile de mediu; autoritățile publice locale pot să sprijine
aceste activități prin organiz area de programe și proiecte co mune. În același timp efec tele
implementării planului depind și de respectarea și realizarea măsurilor respective.
În schimb măsurile din cea de-a doua categorie fac parte integrantă din PATJ și au ca e fect o
diminuare a impactului poluării asupra sănătății populației, poluare transmisă prin vectorul aer.
Dacă stabilim în cadru mai concret obiectivele de reducere a poluării aerului, corelate cu
prevederile PATJ pentru județul Harghita intervențiile mai trebuiesc focusate și asupra:
- Reducerii emisiilor de pulberi sedimentabile în industria de exploatare a materialelor
de construcții în exploatații miniere la suprafață
- Reducerea emisiilor de pulberi sedimentabile din industria siderurgică
- Introducerea unor sisteme de monitorizare a emisiilor atât în industria extractivă și
siderurgică
- Reducerea emisiilor de pulberi în industria termoenergetică
- Reducerea emisiilor rezultate din deșeuri Bio-degradabile din haldele menajere
- Diminuarea emisiilor din haldele inactive
- Împiedicarea fenomenului de deflație în industria extractivă sau de preparare a SMU
- Reducerea emisiilor de pulberi de la instala țiile de măcinare și concasare a SMU
precum și stațiile de aeraj
- Reducerea emisiilor de GES
- Implementarea Directivei privind incinerarea deșeurilor
- Extinderea și îmbunătățirea sistemului actual de monitorizare a aerului ambiental
- Furnizarea informațiilor necesare procesului decizional privind calitatea aerului
166

- Crearea unui sistem stimulativ pentru agenții economici poluatori prin sprijinirea
acestora în vederea accesării de fonduri comunitare în vederea scăderii emisarilor
din aer.
7.2.2 Efecte potențiale asupra calității apei
Impactul implementării PATJ asupra apelor de suprafață și subterane se manifestă pe două căi:
Măsuri de protecție și amenajare a corpurilor de apă de suprafață
- Implicarea administrațiilor publice locale în vederea igienizării și protejării cursurilor
de apă și a albiilor
- Decolmatarea și recalibrarea cursurilor de apă neamenajate
- Realizarea de diguri
- Elaborarea unui regulament de exploatare a balastierelor de pe râurile din județul
Harghita
- Întreținerea canalelor de desecări și de irigații
- Monitorizarea calității apelor de suprafață
- Extinderea canalizării în zonele urbane și periurbane
- Obligativitatea ca, în toate extinderile de zone rezidențiale, im obile să fie racordate
la canalizare centralizată
- Canalizarea apelor pluvial din extinderile rezidențiale în bazine de retenție – ochiuri
de apă special amenajate.
Aceste măsuri trebuiesc corelate cu măsurile planurile și programele de gospodărire a apelor și
de apărare împotriva inunda țiilor implementate la nivelul AN Apele R omâne pentru toate
bazinele hidrografice din județul Harghita
7.2.3 Măsuri de reducere a emisiilor de poluanți în emisari naturali
- Reducerea gradului de încărcare cu suspensii solide a apelor reziduale evacuate la
cca. 50mg/l
- Reducerea deversărilor de ape acide și cu un conținut ridicat de ioni de metale grele
(de ex fosta exploatare minieră Bălan)
- Reducerea conținutului de hidrocarburi din apele reziduale deversate în emisari la
cca. 5 mg/l
- Implementarea tehnologiilor modern care reclamă consum redus de apă industrial
- Diminuarea cu cel puțin 10% a numărului de surse mici de poluare
167

- Sporirea cantităților de ape reziduale industrial trat ate din stațiile de epurare
orășenești cu cca. 5%/an
- Epurarea corespunzătoare a apelor menajere în conformitate cu legisla ția în vigoare
- Extinderea și modernizarea rețelelor de canalizare existente
- Identificarea și protejarea tuturor surselor de alimentare cu apă potabilă
- Reducerea consumului de apă prin diminuarea pierderilor din sistemele de
alimentare
- Controlul individual al surselor de apă (suprafață și subterane)
- Asigurarea securității rezervelor de apă potabilă pentru populație
- Reducerea gradului de poluare a apelor de suprafață și a celor din pânza acviferă
datorită agriculturii
- Refacerea sistemelor acvifere
Canalizare și stații de epurare orășenești - pentru canalizarea apelor uzate și menajere precum
și epurarea lor se propun următoarele măsuri
- Reabilitarea rețelelor de canalizare a județului Harghita
- Extinderea rețelelor de canalizare
- După cum se specifică în PATJ prin introducerea în intravilan a unei mari suprafețe
de teren, coeficienții de scurgere vor crește foarte mult și implicit vor crește și
debitele de ape meteorice care trebuiesc canalizate. În acest sens trebuiesc studiate
și variantele canalizării separate a apelor meteorice colectate din aglomera țiile
urbane în special prin dirijarea la un emisar natural după retenția suspensiilor pe o
cale mai scurtă evitându-se tranzitarea zonelor urbane cu debite foarte mari de ape
meteorice. La intrare în stațiile de retenție se va amenaja și un bazin preaplin.
Măsurile se corelează cu programele de modernizare a țiilor sta de epurare și reabilitare –
extindere a rețel elor de canalizare, aflate în curs de implementare la nivelul operatorilor de
servicii apă-canal din județul Harghita.
7.2.4 Impactul managementului de deșeuri
Măsurile propuse în planul de amenajare teritorială a județului sunt pe deplin corelate cu planul
județean de gestionare a deșeurilor. Ca urmare, obiectivele concrete sunt:
- Inițierea de activități specific pentru minimalizarea cantității de deș euri la
producători și alți generator de deșeuri
- Extinderea sistemului de colectare a deșeurilor în mediul urban
- Extinderea sistemului de colectare a deșeurilor în mediul rural
168

- Reabilitarea și modernizarea sistemelor existente de colectare și transport a
deșeurilor
- Constituirea stațiilor de transfer conform planului de gestiune a deșeurilor
- Creșterea coeficientului de colectare selectivă pentru mediul urban și rural a
deșeurilor
- Separarea deșeurilor biodegradabile din deșeuri municipal colectate
- Realizarea stațiilor de compost în vederea valorificării deșeurilor biodegradabile
- Reducerea cantității deșeurilor biodegradabile depozitate
- Construirea unor stații de tratare Bio-mecanică, incinerare și compostare avansată,
dacă acest lucru se impune prin studii de specialitate și obținerea de energie
- Valorificarea material sau energetic a poten ț ialului de ambalaje din șeuri de
municipal
- Recuperarea materialelor reutilizabile
- Utilizarea nămolului stațiilor de epurare în agricultură ca fer tilizant agricol cu
respectarea prevederilor prevăzute de OM 344/708/2005Crearea de culturi
energetice (salcie energetică) în vederea fito-extracției metalelor grele din nămolul
stațiilor de epurare înainte de utilizarea acestora în agricultură
- Utilizarea nămolurilor pentru reabilitarea terenurilor degradate
- Promovarea coincinerării nămolurilor contaminate de la stațiile de epurare în cazul
în care nu se pot executa metode mai ecologice (ex fitoremedierea)
- Colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice prin organizarea unor
centre de colectare ala nivel local
- Stabilirea planurilor de eliminare a echipamentelor cu PCB
- Închiderea etapizată și ecologizarea depozitelor urbane neconforme existente
- Sistarea depozitării în locații neautorizate în mediul rural sau și urban
Prin introducerea tuturor acestor prevederi în planul de amenajare a teritoriului țului jude
Harghita va determina scăderea impactului acestora asupra stării mediului și populației.
Efecte asupra nivelului poluării fonice
Poluarea fonică pe teritoriul analizat este cauzată de două surse importante
- Surse industriale
Problema încadrării nivelelor de zgomot în limitele admise se pun zonele sensibile reprezentate
în primul rând de zonele rezidențiale. Sursele mari generatoare de zgomot sunt amplasate în
principal pe platforme industriale separate de aceste zone rezidențiale.
169

Controlul poluării fonice este realizat de autorită țile de mediu prin programe de conformare
impuse.
O altă sursă de zgomot poate fi dată de industria extractivă a materialelor de construcție. Se
constată în ultima perioadă că s-au deschis exploatații miniere î n cariera foarte aproape de
localități.
Prin Planul de Amenajare teritorială trebuie prevăzute delimitări clare între zonele industriale și
cele cu alte funcțiuni, care constituie premiza pentru reducerea impactului asupra receptorilor
sensibili.
- Transportul – rutier și feroviar
Traficul rutier în primul rând dar și cel feroviar constituie cele mai importante surse de poluare
fonică în intravilanul localităților
Măsurile și acțiunile propuse în scopul reducerii impactului poluării sonore asupra popula ției
trebuie să fie:
• Reducerea impactului produs de trafic prin realizarea căilor de rulare care ocolesc
localitățile și prin impunerea restricțiilor de viteză
• Interzicerea claxonării în unele centre populate, remedierea defecț iunilor ivite în
cazul mijloacelor de transport în comun și al celor de mărfuri: autobuze, camioane
grele, tractoare
• Întreținerea rețelei stradale
Dat fiind faptul că transportul rutier și feroviar constituie o sursă majoră de poluare sonoră, se
impune implementarea de management al traficului prin:
• Respectarea distanțelor de interdicție de construire și protecție pentru căi ferate
de la 20 – 100 m.
• Plantarea perdelelor forestiere
Măsurile de reducere a poluării fonice se regăsesc în Planurile de Urbanism și Amenajare a
Teritoriului.
7.2.5 Efecte asupra patrimoniului natural
În scopul protejării și conservării patrimoniului natural la nivelul județului Harghita – planul de
Amenajare a Teritoriului propune următoarele măsuri:
170

- Corelarea programelor de gestionare economic și de amenajare a teritoriului cu
planurile de Management ale ariilor protejate (acolo unde există) în scopul
conservării și recuperării echilibrului natural
- Delimitarea zonelor protejate
- Construirea unei bănci de date centralizate referitoare la zonele rezervate în vederea
introducerii de date de referință a acestora
- Intensificarea programelor de educație ecologică a locuitorilor prin realizarea de
emisiuni, rubrici mass media, includerea și susținerea educației ecologice în scoli.
- Organizarea de acț iuni concrete de protejare și refacere a patrimoniului natural și
includerea organizațiilor non profit
- Identificarea și găsirea administratorilor care să poată elabora proiecte de restaurare
pentru obținerea de fonduri europene
- Elaborarea de proiecte de revitalizare a zonelor istorice
- Elaborarea de proiecte de reabilitarea a monumentelor istorice
- Elaborarea de proiecte de restaurare a patrimoniului tehnico-industrial
- Elaborarea unei strategii de introducere a acestui patrimoniu în circuitul turistic
European, euroregional, național și regional
- Elaborarea unor regulamente locale prin PUG - urile de generația a III-a, prin care să
se încurajeze revitalizarea patrimoniului valoros existent
- Elaborarea de expertize tehnice (structuri de rezistență)
- Elaborarea unor facilități fiscale locale sau județene
- Actualizarea periodic a listei monumentelor din patrimonial na țional
- Încurajarea de pregătire profesională pentru restauratori (meserii specializate)
8. Rezumat netehnic
În România, reglementările privind amenajarea teritoriului și urbanismului sunt stabilite de
legea nr. 350/2001, modificată în 2004 și 2006. Conform ace stei legi, amenajarea teritoriului
trebuie să se desfășoare pe baza principiului autonomi ei locale, pe baza principiului
parteneriatului, transparenței, descentralizării serviciilor pu blice, participării popula ției î n
procesul de luare a deciziei precum și al dezvoltării durabile, conform cărora deciziile generației
prezente trebuie să asigure dezvoltarea, fără a compromite dreptul genera țiilor viitoare la
existență și dezvoltare proprie.
Prezentul raport de mediu s-a elaborate pentru lucrarea Planul de Amenajare a teritoriului
județean – PATJ Harghita.
Acesta este un document director și repre zintă expresia spațială a programului de dezvoltare
socio-economică a județului Harghita
171

Acest plan are un rol coordonator, de armonizare a dezvoltării teritoriilor unită ților
administrative component cu următoarele obiective:
- Creșterea gradului de atractivitate a județului prin dezvoltarea infrastructurii și
consolidarea relațiilor de cooperare teritorială
- Dezvoltarea diversificarea activităț ilor economice din județ prin no vare și atragere
de investiții s trategice și dezvoltarea mediului de afaceri, în con dițiile respectării
normelor comunitare privind factorii de mediu
- Creșterea gradului de ocupare din regiune, asigurarea de oportunități egale pentru
toate categoriile sociale și îmbunătățirea nivelului de trai a populației
- Diminuarea disparităților interregionale prin dezvoltarea urbană policentrică și
sprijinirea zonelor rurale
- Îmbunătățirea și conservarea calității factorilor de mediu în vederea asigurării
dezvoltării durabile și promovării turismului la nivel regional
Baza legală a Raportului de Mediu o constituie Directiva SEA 2001/42/EC transpusă în legislația
Românească prin HG 1076/2004.
9.Evaluarea din punct de vedere al protecției mediului a prevederilor PATJ
Harghita
Evaluarea de mediu a pornit de la cunoașterea situației actuale a stării mediulu i din teritoriul
analizat, calitatea factorilor de mediu pe baza rezultatelor activității de monitorizate
desfășurate de autoritatea locală de mediu dar ș
gestionării resurselor natural.
i de alte entită ți cu sarcini î
n domeniul
De asemenea sunt prezentate sursele de poluare identificate în teritoriul analizat precum și
zonele sensibile care necesită măsuri suplimentare de protec ție.
Pe baza datelor existente, a evolu ției în ultimii ani s -au făcut estimări privind tendințele de
evoluție în situația neimplementării planului propus.
Se evidențiază acolo unde este cazul, legăturile între măsurile propuse și programele sau
planurile de management sectoriale.
Din prezentarea stării actuale a mediului a rezultat ca neconformită ți în județul Harghita sunt
aproape în toate domeniile iar prin implementarea PATJ doar 8% reprezintă un impact negative
asupra mediului.
Pentru implementarea planului, raportul de mediu propune un program de monitorizare a
efectelor asupra mediului.
172

Pe lângă datele obținute din sistemele de monitorizare prezentate în prezentul raport de mediu
Consiliul Județean Harghita are obligația monitorizării modului de implementare a PATJ și
respectării prevederilor acestora.
Prezentul raport de mediu cuprinde inserat în text și o serie de cartograme ale teritoriului
analizat, cu evidențierea principalelor elemente privind factorii de mediu.
Ca o concluzie generală a Raportului de Mediu, măsurile propuse în cadrul PATJ, conduc în
raport de 92% la efecte pozitive asupra calită ții mediului și a stării de c alitate și confort a
populației. Nu au fost identificate măsuri cu efecte adverse directe sau indirect care să
necesite corecții majore în PATJ – în schimb propunem introducerea unor măsuri adiacente
propuse în prezentul Raport de Mediu în vederea eficientizării și sustenabilității pe termen
lung a protecției mediului. Prezentul raport va putea fi îmbunătățit cu elemente noi rezultate
din dezbaterea publică!
173