Aniversãri

CENTRUL DE PREGÃTIRE PENTRU APÃRARE NBC
- CÂMPULUNG -
REVISTA DE SPECIALITATE PENTRU ARMA
APÃRARE NUCLEARÃ, BIOLOGICÃ ªI CHIMICÃ
sub egida
STATULUI MAJOR AL FORÞELOR TERESTRE
Fondatã la 1 aprilie 1927, sub denumirea ,,ANTIGAZ”
- serie nouã - anul VII -
u
u
u
u
u
u
u
u
u
Aniversãri
SUMAR
Reglementãri în armã
Cooperare ºi interoperabilitate
Artã militarã
Medii de securitate
Ameninþãri biologice
Protecþia mediului
Memorialisticã
Omagiul veteranilor
Revista APÃRAREA NBC apare semestrial, de regulã, în
lunile mai ºi octombrie.
Încã nu existã posibilitatea legalã pentru efectuarea abonamentelor,
conform solicitãrilor cititorilor, la aceastã publicaþie de
armã. Centrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC va hotãrî numãrul de
exemplare al fiecãrei apariþii ºi destinaþiile revistei. Autorii sunt
rugaþi sã trimitã articolul pe dischetã ºi un exemplar listat de manuscris,
rezumatul fiind scris cel puþin în limba românã, pe adresa
redacþiei, cu fontul TIMES NEW ROMAN-14.
Articolele vor fi luate în considerare dacã vor fi primite la redacþie
pânã la 1 februarie, respectiv 1 iulie, anual.
Manuscrisul va fi pregãtit astfel: titlul lucrãrii, fãrã abrevieri;
gradul, numele ºi prenumele autorului; funcþia ºi locul de muncã al
autorului; adresa de corespondenþã. Abrevierile ºi bibliografia vor fi
scrise corect.
Responsabilitatea completã a asumãrii ºtiinþifice a articolelor trimise
redacþiei aparþine autorilor.
Informaþii se pot obþine la numerele de telefon:
0248/533.341- int.126,130
fax: 0248/533.382
0746047744 (redactor-ºef)

APÃRAREA NBC 11/2006
CUPRINS
CONSILIUL EDITORIAL
PREªEDINTE DE ONOARE
General de brigadã (r) dr.Nicolae POPESCU
PREªEDINTE
Colonel Tudorel RADU
ANIVERSÃRI
- MESAJUL ªEFULUI STATULUI MAJOR AL
FORÞELOR TERESTRE............................................ pag.5
- ALOCUÞIUNEA COMANDANTULUI CENTRU-
LUI DE PREGÃTIRE PENTRU APÃRARE NBC ªI
INSPECTOR PENTRU APÃRARE NBC
Colonel Tudorel RADU......................................... pag.7
- ESENÞA TRANSFORMÃRII
Locotenent-colonel Dumitru POPA.......................... pag.11
MEMBRI
Colonel dr.ing.Ion SAVU
Colonel ing.Mihai VÃLEANU
Colonel prof.univ.dr.Ion MITULEÞU
Colonel Ion BEREVOIANU
Locotenent-colonel Constantin GHEORGHE
Locotenent-colonel drd.Martin CATA
Locotenent-colonel Viorel BÃLÃCEANU
Locotenent-colonel Viorel STAMIN
Locotenent-colonel Marin FLOREA
Locotenent-colonel Viorel STANCA
Locotenent-colonel Stelian RÃDULESCU
Locotenent-colonel Carol PETERFI
Maior Gheorghe MITRICÃ
Maior Corneliu PUNGÃ
Colonel (r) Mihai GRIGORESCU
*
* *
General de brigadã (r) ing.Dumitru PRUNACHE
Colonel (r) Dumitru GHIÞÃ
Colonel (r) Dumitru BRÂNZEI
Colonel (r) Aurel MIHÃIESCU
CERCETARE, DEZVOLTARE ªI
REGLEMENTÃRI ÎN ARMÃ
- Percepþia militarului
Locotenent-colonel Viorel STAMIN.......................... pag.13
- F.T.-NBC-1 - Manualul operaþiilor de apãrare
NBC
Maior Gheorghe MITRICÃ.................................... pag.15
- Fundamentarea structurilor NBC prin utilizarea
metodelor ºi modelelor matematice (II)
Locotenent-colonel Carol PETERFI......................... pag.17
COOPERARE ªI INTEROPERABILITATE
- Manifestãri ºtiinþifice ºi activitãþi de cooperare
militarã internaþionalã în domeniul apãrãrii NBC
Locotenent-colonel Stelian RÃDULESCU................. pag.20
- Participare româneascã la Forþa de Rãspuns
NATO
Maior Gheorghe MITRICÃ................................... pag.24
TACTICA APÃRÃRII NBC
- Apãrarea NBC - componentã de bazã a apãrãrii
pasive
Colonel Marin FLOREA........................................ pag.26
- Sprijinul logistic al forþelor de apãrare NBC pe
timpul executãrii deplasãrii
Colonel prof.univ.dr.Ion MITULEÞU, locotenentcolonel
Carol PETERFI................................................ pag.30
MEDII DE SECURITATE
- Prevenirea proliferãrii armelor de distrugere în
masã
General locotenent (r) prof.univ.dr.Tudor
CEARAPIN, inspector de poliþie drd.Horia DOGARU....... pag.35
- Securitatea prin cooperare ºi apãrare colectivã
Colonel dr.Emil TUDOSIE, locotenent jurist Emilia
Irina POPESCU ......................................................... pag.40
AMENINÞÃRI BIOLOGICE
,,Primãvara - o picturã parfumatã cu vibrãri de
violet.....”
George Bacovia
- Gripa aviarã - boala secolului
Locotenent medic Adrian-Mihai IORDACHE,
plutonier Ilie Cristinel CATRINA.................................. pag.47
- Malaria - un pericol biologic de actualitate?!
Locotenent-colonel Stelian RÃDULESCU................. pag.50
- Protecþia biologicã
Locotenent medic Adrian-Mihai IORDACHE,
pag.52
plutonier Ilie Cristinel CATRINA..................................
2

APÃRAREA NBC 11/2006
CUPRINS
ARTÃ OPERATIVÃ
- Opinii privind componentele rãzboiului la început de
secol ºi mileniu
Colonel (r) prof.univ.dr.Lucian STÃNCILÃ, maior
drd.Virgil-Ovidiu POP............................................................ pag.56
PROTECÞIA MEDIULUI
- Paºi ,,verzi” cãtre valorile europene prin acþiuni de
protecþie a mediului
Profesor Alexandrina POPA............................................. pag.65
- Conflictele globale de mediu în era post Rãzboi-Rece:
extinderea legãturilor acestora cu paradigmele securitãþii
Colonel dr.Florea SURDU...................................................... pag.70
MEMORIALISTICÃ
COLEGIUL DE REDACÞIE
Redactor-ºef
Locotenent-colonel Stelian
RÃDULESCU
Redactor
Colonel (r) Mihai GRIGORESCU
Tehnoredactare,
procesare text ºi
imagine
P.c.c.ing. Renata-Manuela
MATEOIU
Fotografie, procesare coperþi
Plutonier Viorel PASCU
Maistru militar Teofil
CERNAT
- Momente de referinþã din evoluþia învãþãmântului de
specializare ºi perfecþionare a pregãtirii cadrelor de
chimie militarã/apãrare NBC - 1917-2006
Colonel (r) Mihai GRIGORESCU...................................... pag.74
- Centrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC sãrbãtoreºte
75 de ani de existenþã
General de brigadã (r) Dumitru PRUNACHE.................... pag.85
- 16 iulie 1917-16 iulie 2006 - 89 de ani de învãþãmânt
militar în domeniul apãrãrii nucleare, biologice ºi chimice
în armata românã
Colonel (r) Aurel MIHÃIESCU......................................... pag.89
- Scurt istoric al folosirii mijloacelor chimice de luptã în
spaþiul românesc
Colonel (r) Ion I.DÃNILÃ............................................. pag.93
OMAGIUL VETERANILOR
- Omagiu de Ziua Chimiei Militare
Colonel (r) Ioan A.DOBRESCU........................................... pag.97
Traducere
Prof.Georgiana LIVEZEANU
Corectare ºi difuzare
revistã
Plutonier major Claudiu ªTEFAN
Adresa
Str.Mãrãºti, nr.48, Câmpulung
I.S.S.N. - 1583-4654
Tiparul a fost executat la
CENTRUL TEHNIC-EDITORIAL
AL ARMATEI
C-da:
B:
- BUCUREªTI -
Centrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC
- vedere generalã -
3

APÃRAREA NBC 11/2006
CONTENTS
ANNIVERSARIES
- CHIEF OF LAND FORCES STAFF’S
MESSAGE................................................................ pag.5
- THE NBC DEFENCE TRAINING CENTRE
COMMANDER’S ALLOCUTION
COL Tudorel RADU............................................. pag.7
- THE ESSENCE OF TRANSFORMATION
LTC Dumitru POPA............................................. pag.11
RESEARCH, DEVELOPMENT AND
BRACH REGULATIONS
- The Soldier’s Perception
LTC Viorel Stamin...................................................... pag.13
- F.T.-NBC-1 - NBC Defence Operations Manual
MAJ Gheorghe MITRICÃ.................................... pag.15
- NBC Structures Substantiation Using
Mathematical Patterns and Methods (II)
LTC Carol PETERFI............................................. pag.17
COOPERATION & INTEROPERABILITY
- Scientific Actions and International Military
Cooperation Activities in NBC Defence Field
LTC Stelian RÃDULESCU..................................... pag.20
- Romanian Participation in NATO Respons Force
MAJ Gheorghe MITRICÃ..................................... pag.24
NBC DEFENCE TACTICS
- NBC Defence a Basic Component of Passive
Defence
COL Marin FLOREA........................................... pag.26
- The Logistic Support of NBC Defence Forces
During the Movement
COL Prof.PhD Ion MITULEÞU, LTC Carol
PETERFI................................................................... pag.28
SECURITY ENVIRONMENTS
- WMD Proliferation Prevention
LTG(r) Prof.PhD Tudor CEARAPIN, Police Inspector
PhD Horia DOGARU........................................................ pag.35
- Security Through Cooperation and Colective
Defence
COL PhD Emil TUDOSIE, 1st LT Jurist Emilia Irina
POPESCU ................................................................. pag.40
BIOLOGICAL THREATS
- Bird Flu - the Disease of the Century
1stLT Physician Adrian-Mihai IORDACHE, SSG Ilie
Cristinel CATRINA...................................................... pag.47
- Malaria - an Actual Biological Threat?!
LTC Stelian RÃDULESCU..................................... pag.50
- Biological Protection
1stLT Physician Adrian-Mihai IORDACHE, SSG Ilie
Cristinel CATRINA...................................................... pag.52
OPERATIONAL ART
- Considerations Concerning War Components at the
Beginning of a New Century and Millenium
COL (r) PhD Lucian STÃNCILÃ, MAJ PhD Virgil-Ovidiu
POP...................................................................................... pag.56
ENVIRONMENTAL PROTECTION
- ,,Green” Steps Towards European Values Through
Environmental Protection
Prof Alexandrina POPA.................................................
- Global Environmental Conflicts During the Cold War
Post-Period: the Extending of their Relationships with
Security Paradigms
COL Ph Florea SURDU........................................................
MEMORIAL
- Milestones in the Evolutin of Specializing and Training
Improvement Education of Military Chemistry/NBC
Defence Personnel
COL (r) Mihai GRIGORESCU.........................................
- The NBC Defence Training Centre Celebrates 75 Years of
Existance
BG (r) Dumitru PRUNACHE..........................................
- July 16 th , 1917 - July 16 th 2006 - 89 Years of Military
Education in NBC Defence Domain in The Ro Army
COL (r) Aurel MIHÃIESCU.............................................
pag.65
pag.70
pag.74
pag.85
pag.89
- Short History of Chemical Agents Employment in the
Ro Area
COL (r) Ion I. DÃNILÃ.................................................... pag.93
WAR VETERANS’HOMAGE
- Homage on the Occasin of the Military Chemistry Day
COL (r) Ioan A.DOBRESCU................................................... pag.97
4

APÃRAREA NBC 11/2006
ANIVERSARE
ROMÂNIA
MINISTERUL APÃRÃRII NAÞIONALE
Statul Major al Forþelor Terestre
M E S A J U L
ªEFULUI STATULUI TULUI MAJOR AL FORÞELOR TERESTRE
CU PRILEJUL ANIVERSÃRII A 75 ANI DE LA ÎNFIINÞAREA
CENTRULUI DE PREGÃTIRE PENTRU APÃRARE NBC
În urmã cu 75 de ani, prin ordinul Marelui Stat Major nr.4033 din
7 mai 1931, a luat fiinþã în garnizoana Bucureºti, Centrul de Instrucþie al
Apãrãrii Contra Gazelor, care, în evoluþia sa a fost supus unor transformãri
ºi redislocãri în garnizoanele Fãgãraº ºi Sibiu, pentru ca apoi sã se statorniceascã
la Câmpulung-Muscel, sub denumirea de Centrul de Pregãtire
pentru Apãrare NBC.
Prin apariþia acestei prestigioase instituþii, învãþãmântul militar a fost
înnobilat cu o nouã ºi strãlucitoare perspectivã, aceea de a construi drumul
anevoios, dar plin de speranþe, al performanþei specifice în domeniul armei
Apãrare NBC.
Centrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC are de îndeplinit misiunea
moºtenitã de la predecesorii sãi, de a duce mai departe strãlucitele rezultate
obþinute în cei 75 de ani de existenþã ºi de a construi o nouã strategie
care sã rãspundã exigenþelor ºi standardelor specifice unei instruiri performante
ºi sã permitã desfãºurarea unitarã a procesului de formare, specializare
ºi perfecþionare a personalului militar ºi civil în arma Apãrare NBC
ºi în domeniul protecþiei mediului, pe baza unui curriculum integral,
etapizat ºi diferenþiat pe forme ºi niveluri de învãþãmânt.
Acest deziderat impune ca programele de studii, corespunzãtoare
fiecãrui nivel de învãþãmânt, sã asigure proiectarea procesului instructiveducativ,
prin forme ºi conþinuturi adecvate experienþelor metodologice
asumate în orizontul conceptual al formãrii continue ºi competenþelor
socio-profesionale prefigurate în modelul absolventului, ca finalitate ce
fundamenteazã ºi justificã instruirea.
Realizând un echilibru între pregãtirea de specialitate ºi militarã,
Centrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC, a reuºit sã devinã un promotor
5

APÃRAREA NBC 11/2006
ANIVERSARE
ferm al unui învãþãmânt performant, în concordanþã cu cerinþele ºi exigenþele
profesionalizãrii armatei. S-a reuºit astfel, ca astãzi, la ceas aniversar,
instituþia dumneavoastrã sã fie înscrisã cu rezultate semnificative la
realizarea ºi afirmarea unui învãþãmânt de nivel euro-atlantic.
Domnilor ofiþeri, maiºtri militari ºi subofiþeri, profesori ºi instruc
uc-
tori, personal civil contractual,
Dragi cursanþi ºi militari în termen,
Competenþa ºi înaltul dumneavoastrã profesionalism, pasiunea ºi
munca asiduã sã conducã nemijlocit procesul de formare a luptãtorului
specializat ºi a specialistului militar, capabil sã valorifice potenþialul de
lider, sã execute ferm comanda militarã, sã fie deschis la schimbare, la
gândire alternativã ºi creativã.
Manifestaþi dãruire ºi încredere în forþele proprii, depuneþi efort continuu
pentru a vã pregãti în vederea îndeplinirii viitoarelor misiuni specifice
armatei ºi armei Apãrare NBC, într-o societate a cunoaºterii ºi înaltei
tehnologii, pentru a putea ieºi învingãtori în confruntarea cu viaþa ºi activitatea
pe care o desfãºuraþi!
Sã fiþi conºtienþi de rolul important ce vã revine, acela de a pregãti
cadre militare ºi de a vã pregãti pentru a vã desfãºura activitatea profesionalã
într-una dintre instituþiile de referinþã ale Armatei României!
*
* *
Cu ocazia aniversãrii a 75 de ani de la înfiinþarea Centrului de
Pregãtire pentru Apãrare NBC, vã adresez sincere felicitãri ºi vã doresc sã
fiþi sãnãtoºi pentru a putea duce mai departe tradiþiile acestei instituþii ºi
idealurile dumneavoastrã.
Aºa sã ne ajute Dumnezeu!
6

APÃRAREA NBC 11/2006
ANIVERSÃRI
ALOCUÞIUNEA
COMANDANTULUI CENTRULUI DE PREGÃTIRE PENTRU APÃRARE NBC
ªI INSPECTOR PENTRU APÃRARE NBC
CU PRIVIRE LA ANIVERSAREA A TREI PÃTRIMI DE VEAC DE LA
ÎNFIINÞAREA CENTRULUI DE INSTRUCÞIE AL TRUPELOR CHIMICE
Colonel Tudorel RADU
THE ALLOCUTION OF THE NBC DEFENCE TRAINING CENTRE’S COMMANDER
WITH REGARD TO THE ANNIVERSARY OF THREE QUARTES CENTURY SINCE THE
ESTABISHMENT OF THE CHEMICAL TROOPS TRAINING CENTRE
On may, 7 th 2006
it’s 75 th years since the Anti-
Gases Defence Training
Centre was set up according
to the 4033 Order issued by
the 1 st Organizing Section
of the General Staff; an
important moment for military
chemistry structures
development in the
Romanian interwar
Army, for education
modernization in
forming, perfecting
and specializing of
the active and
reserve personnel in
the NBC defence
branch.
The Anti-
Gases Defence
Training Centre started
in Bucharest garrison, St.George barracks
(MALMAISON), Plevna’s Way, by merging
,,gases” school, anti-gases defence company,
,,warehouse” company and a reserve school,
medical and druggist NCOs.
In the interwar period, the Anti-Gases
Defence Training Centre invariably had as basic
structures: the Anti-Gases Defence School, a
,,warehouse” company for anti-gases defence
materials and an Anti-Gases Defence Battalion.
Within the Anti-Gases Defence School were
carried on ,,informing” courses for division and
regiment commanders and ,,forming” courses
7
La data de 07 mai
2006, se împlinesc 75 de ani
de când prin Ordinul
nr.4033 al Secþiei 1 Organizare
din Marele Stat Major,
s-a înfiinþat Centrul de
Instrucþie al Apãrãrii
Contra Gazelor, moment
important în dezvoltarea
structurilor de chimie militarã din armata
românã interbelicã, în modernizarea învãþãmântului
de formare, perfecþionare ºi specializare
a cadrelor active ºi de rezervã din
arma Apãrare NBC.
Centrul de Instrucþie al Apãrãrii Contra
Gazelor a luat naºtere în garnizoana Bucureºti,
cazarma Sf.GHEORGHE (MALMAISON), Calea
Plevnei, prin fuzionarea ºcolii ,,de gaze”, companiei
de apãrare contra gazelor, companiei
,,depozite” ºi ºcolii de rezervã, subofiþeri sanitari
ºi droghiºti (farmaciºti).
În perioada interbelicã, Centrul de

APÃRAREA NBC 11/2006
for officers and NCOs with ,,gases” at troops
corps and courses for medical reservist officers
school.
The Anti-Gases Defence Battalion,
established according to the Personnel Law
since 1932, was made up of a ,,specialties” platoon
three anti-gases defence companies, a
combat support company, an ,,accompaniment”
platoon and a ,,warehouse” company.
During the War II, the Training Centre
Anti-Gases Defence Battalion reorganized itself
reorienting on the possible speciality missions
accomplishment in the East campaigns
Therefore, its structure comprised flame
launcher subunits, smoke subunits and chemical
decon subunits.
Between 1935-1940, the Chemical
Application School of the Anti-Gases defence
Training Centre developed formation courses
for the chemical Military Institute graduates in
order to appoint leading pozitions for the
branch basic structures.
On Jan, 22 nd 1945, The Anti-Gases
Defence Training Centre, as well as the other
main branch structures, were closed down, as a
result of the Allied Control Committee
Directives.
According to the General Staff No.Order
45784, from June 3 rd 1949, the Anti Chemical
Defence Training Centre was set up in The garrison
of Fãgãraº. being subordinated to the Anti
Chemical Defence Direction. It had as subordinates
the Anti Chemical Defence Officers
School, the 42 nd Chemical Battalion and a
Training Support Company.
On August 13 th 1953, The Anti Chemical
Defence Training Centre was closed down and
transformed into the Chemical Troops Testing
and Studies Range, the educational element
being temporarily moved to Sibiu, as part of
the Military Technical School for Artilery and
Chemistry.
In 1961, the Chemical Officers School
was set up in Câmpulung Muscel where it
operated till 1960.
Between 1961 and 1968, the NBC
defence officers formation was performed
1= A.C.G.= Apãrare contra gazelor
ANIVERSÃRI
8
Instrucþie A.C.G. 1 a avut, aproape invariabil, ca
structuri de bazã: ºcoala A.C.G. (de gaze), o
companie ,,depozite” pentru materiale A.C.G. ºi
un batalion A.C.G.. În cadrul ºcolii A.C.G.
funcþionau cursuri de ,,informaþiune” pentru
comandanþii de regimente ºi divizii, cursuri de
,,formaþiune” pentru ofiþerii ºi subofiþerii cu
gazele de la corpurile de trupã, cursuri pentru
ofiþerii sanitari cu gazele ºi ºcoala de ofiþeri
chimici de rezervã.
Batalionul A.C.G., înfiinþat prin Legea
cadrelor din 1932, era alcãtuit dintr-un pluton
,,specialitãþi”, trei companii A.C.G., o companie
asigurare pregãtire de luptã ºi un pluton ,,de
însoþire”, plus o companie ,,depozite”.
În timpul celui de-Al Doilea Rãzboi
Mondial, Batalionul A.C.G. al centrului de
instrucþie s-a reorganizat, reprofilându-se pe
îndeplinirea unor misiuni de specialitate posibile
în campaniile din Est. Astfel, în organica sa
intrau subunitãþi de aruncãtoare de flãcãri, de
fumizare, precum ºi subunitãþi de deziperitare
(decontaminare chimicã).
Între anii 1935-1940, ºcoala de aplicaþie
pentru arma chimicã din cadrul Centrului de
Instrucþie A.C.G. a organizat cursuri de formare
pentru absolvenþii Institutului Chimic Militar,
în vederea încadrãrii funcþiilor de conducere
din structurile de bazã ale armei.
La 22 ianuarie 1945, Centrul de
Instrucþie A.C.G. a fost desfiinþat împreunã cu
celelalte structuri principale ale armei, ca
urmare a dispoziþiilor Comisiei Aliate de
Control.
Prin ordinul nr.45784 al Marelui Stat
Major, Secþia a IV-a, din 03.06.1949, a fost înfiinþat
în garnizoana Fãgãraº, Centrul de
Instrucþie al Apãrãrii Antichimice, subordonat
Direcþiei Apãrãrii Antichimice. Acesta
avea în subordine ªcoala de Ofiþeri pentru
Apãrare Antichimicã, Batalionul 42
Chimic ºi o companie de asigurare a
pregãtirii pentru luptã.
Dupã desfiinþarea la 13 august 1953 a
Centrului de Instrucþie al Apãrãrii Antichimice
ºi transformarea acestuia în Poligon de Studii
ºi Experienþe al Trupelor Chimice, componenta
de învãþãmânt a fost mutatã temporar la

APÃRAREA NBC 11/2006
within ,,Nicolae Bãlcescu” Superior School for
Active Officers, which on September 11 th 1968
became ,,Nicolae Bãlcescu” Military School for
Active Officers. Since 1990 it was kwown as the
Chemistry and Infantry Military Institute and
the Land Forces Academy since 1995.
During the same period, in Sibiu as well,
functioned ,,Gheorghe Lazãr” WOs and NCOs
School which has formed many classes of personnel
in the NBC defence branch.
On July 1 st 1969, by the ministry of
armed forces’order, issued by the General Staff
as no CL00620 from May 5 th 1969 and by the
Chemical Troops HQ as no HH002121 from
June 20 th 1969, was set up the Chemical Troops
Training Centre, deployed in the garrison of
Câmpulung Muscel, whose name became the
Centre for Personnel Training Improvement in
Military Chemistry.
This structure had as basic missions the
improvement and specialization training of
branch active personnel, officers, WOs and
NCOs; formation of reserve specialist personnel
(officers and NCOs); organization of degree
exams; preparation trough convocations of
concentrated reserve personnel; conducting of
NCO speciality training in branch range; elaboration
of speciality studies and experimentation
of certain NBC defence materials and equipment
categories.
On June 1 st 1997, the Centre for
Personnel Training in Military Chemistry
became the Military Chemistry Application
School.
Starting with Jan 15 th 2000, the school’s
name changed to the Joint NBC Defence
Application School and later, on Aug 2002 in
the NBC Defence Application School. The
school’s commander’s is also the NBC defence
inspector.
According to the General Staff’s order no
B S/S/1185 from June 14 th 2005, the NBC
Defence Application School is transformed into
the NBC Defence Training Centre, subordinated
to ,,General Eremia Grigorescu” Combat
Support Units Applications School since Sep. 1 st
2005.
The NBC Defence Training Centre provided
training for and participated with perso-
ANIVERSÃRI
Sibiu, în cadrul ªcolii Militare Tehnice de
Artilerie ºi Chimie.
În anul 1956 este înfiinþatã la Câmpulung
Muscel ªcoala de Ofiþeri Chimici, unde
funcþioneazã pânã în anul 1960.
Din anul 1961 pânã în anul 1968, formarea
ofiþerilor de apãrare NBC s-a realizat în
cadrul ªcolii Superioare de Ofiþeri Activi
,,Nicolae Bãlcescu” devenitã, de la 01.11.1968,
ªcoala Militarã de Ofiþeri Activi ,,Nicolae
Bãlcescu”. Din anul 1990 aceasta s-a denumit
Institutul Militar de Infanterie ºi Chimie,
apoi din 1995, Academia Forþelor Terestre.
În aceeaºi perioadã, tot la Sibiu, a funcþionat
ºi ªcoala de Subofiþeri ºi Maiºtri Militari
,,Gheorghe Lazãr” care a format numeroase
promoþii de cadre în domeniul apãrãrii NBC.
La 01.07.1969, prin ordinul ministrului
forþelor armate, transmis de Marele Stat Major
cu nr.CL00620 din 05.05.1969 ºi de
Comandamentul Trupelor Chimice cu
nr.HH002120 din 20.06.1969, s-a înfiinþat
Centrul de Instrucþie al Trupelor Chimice,
cu dislocarea în garnizoana Câmpulung Muscel,
care în anul 1991 ºi-a schimbat denumirea în
Centrul de Perfecþionare a Pregãtirii
Cadrelor de Chimie Militarã.
Aceastã structurã a avut ca misiuni de
bazã: perfecþionarea ºi specializarea pregãtirii
cadrelor active din armã - ofiþeri, maiºtri militari
ºi subofiþeri; formarea cadrelor de specialitate de
rezervã (ofiþeri, subofiþeri); organizarea examenelor
de grad; pregãtirea prin convocãri a
cadrelor de rezervã concentrate; conducerea
pregãtirii de specialitate a subofiþerilor de profil
din întreaga armatã în poligonul armei; elaborarea
de studii de specialitate ºi experimentarea
unor categorii de echipamente ºi materiale de
apãrare NBC.
La data de 1 iunie 1997, Centrul de
Perfecþionare a Pregãtirii Cadrelor de Chimie
Militarã s-a transformat în ªcoala de Aplicaþie
pentru Chimie Militarã.
Începând cu 15.01.2000, ºcoala a luat
denumirea de ªcoala de Aplicaþie Interforþe
pentru Apãrare NBC, ulterior, din august
2002, devenitã ªcoala de Aplicaþie pentru
Apãrare NBC. Comandantul ºcolii este ºi
inspector pentru apãrare NBC.
9

APÃRAREA NBC 11/2006
nnel in OOTW in Somalia, Angola, Bosnia-
Herþegovina, Kosovo, Afganistan, Kuwait,
Iraq this getting special appreciation.
By Prezidential Decree no282 from
April 26 th 2001, published in the Romania
Official Monitor, XIII, no 225 from May 3 rd
2001, the new combat Flag was given to the
Joint NBC Defence Application School,
actually the NBC Defence Training Centre.
The Combat Flag was handed over to
the Commander of the institution on May 7 th
2001, within a ceremony having as participants
the school personnel, military personalities
from army superior echelons, guests
from other garrison, local and central civilian
authorities reprezentatives, people of arts and
culture, military personnel and their families
from the garrison of Câmpulung Muscel.
Nowadays, The NBC Defence Training
Centre, as well as its all spiritual, material and
human resources are focused on the complex
activity of Army reorganization, operationalization
and modernization programme, on
education and NBC defence training
improvement, on elaboration of the conceptual
and regulation frame-branch and on
interoperability and compatibility with NATO
similar structures.
ANIVERSÃRI
Prin dispoziþia Statului Major General
nr.B.5/S/1185 din 14.06.2005, ªcoala de
Aplicaþie pentru Apãrare NBC se transformã în
Centrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC ºi
se resubordoneazã ªcolii de Aplicaþie pentru
Unitãþi Sprijin de Luptã ,,General Eremia
GRIGORESCU”, începând cu data de
01.08.2005.
Centrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC
a asigurat pregãtirea ºi a participat cu efective la
desfãºurarea unor operaþii de stabilitate ºi de sprijin
în: Somalia, Angola, Bosnia-Herþegovina, Kosovo,
Afganistan, Kuwait, Irak, fapt pentru care i s-au
adus aprecieri deosebite.
Prin Decretul Prezidenþial nr.282 din data
de 26 aprilie 2001 publicat în Monitorul Oficial al
României, anul XIII, nr.225 din 3 mai 2001, s-a
acordat noul Drapel de luptã, ªcolii de Aplicaþie
Interforþe pentru Apãrare Nuclearã, Biologicã ºi
Chimicã. Drapelul de luptã a fost înmânat
comandantului instituþiei la data de 7 mai 2001,
în cadrul unui ceremonial la care au participat
personalul ºcolii, personalitãþi militare din structurile
ierarhice superioare ale armatei, invitaþi
sosiþi din alte garnizoane, reprezentanþi ai
autoritãþilor civile centrale ºi locale, oameni de
culturã ºi artã, cadrele militare ºi familiile acestora
din garnizoana Câmpulung Muscel.
În prezent, Centrul de Pregãtire pentru
Apãrare NBC este angajat cu întregul sãu
potenþial uman, material ºi spiritual în activitatea
amplã de aplicare a programului de restructurare,
operaþionalizare ºi modernizare a armatei, în perfecþionarea
instrucþiei ºi educaþiei în domeniul
apãrãrii NBC, în elaborarea cadrului conceptual -
normativ de armã ºi realizarea interoperabilitãþii
ºi compatibilitãþii cu structurile similare NATO.
10

APÃRAREA NBC 11/2006
ANIVERSÃRI
ESENÞA TRANSFORMÃRII
Locotenent-colonel Dumitru POPA
ªef de Stat Major
Evenimentele se succed în viaþa noastrã cu o vitezã uluitoare.
Orele, zilele ºi anii se deruleazã într-o ordine fireascã cerutã de transformãrile
ce asigurã continuitatea instituþiei militare.
Când vorbim de apãrare contra gazelor, apãrare antichimicã, chimie militarã,
apãrare NBC, cu accent în românã sau englezã, gãsim în cuvintele noastre izvorul
istoriei chimiei militare ºi implicit, pe lângã structurile de armã, formarea/perfecþionarea
cadrelor/personalului de specialitate.
Un moment de referinþã în evoluþia chimiei militare îl reprezintã înfiinþarea la
7 mai 1931, prin ordin al ministrului armatei a Centrului de Instrucþie al Apãrãrii
Contra Gazelor prin fuzionarea ªcolii de Apãrare Contra Gazelor, Companiei de
Apãrare Contra Gazelor, Companiei Depozit ºi a ªcolii de Ofiþeri ºi Subofiþeri de
Rezervã Sanitari ºi Droghiºti (farmaciºti).
Misiunea principalã a Centrului de Instrucþie a Apãrãrii Contra Gazelor a
fost organizarea ºi desfãºurarea învãþãmântului de specialitate prin cursuri de formare
ºi informare.
Istoria scrisã cu pasiune ºi profesionalism de înaintaºii noºtri, include transformãri,
desfiinþãri, înfiinþãri, modificãri, redislocãri ºi reorganizãri, pentru ca noi sã
ducem standardul pe mai departe al acestei structuri ce se numeºte azi Centrul de
Pregãtire pentru Apãrare NBC.
Comandantul Centrului de Pregãtire pentru Apãrare NBC, prin prisma instituþiei
inspectorului pentru armã, are responsabilitãþi în domeniul proiectãrii ºi aplicãrii
politicii de dezvoltare a armei Apãrare NBC.
Centrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC este unica structurã de
învãþãmânt care îndeplineºte urmãtoarele misiuni, în raport cu nevoile
armatei:
formarea, specializarea ºi dezvoltarea profesionalã în arma Apãrare NBC a
personalului militar în activitate ºi în rezervã, capabil sã asigure, potrivit funcþiilor
pentru care se pregãteºte, managementul îndeplinirii misiunilor specifice în timp de
pace, în situaþii de crizã ºi la rãzboi, pe teritoriul naþional sau în cadrul structurilor
multinaþionale;
specializarea personalului militar ºi civil în domeniul protecþiei mediului;
11

APÃRAREA NBC 11/2006
ANIVERSÃRI
înfãptuirea politicilor de cercetare, dezvoltare ºi reglementãri în armã, coordonarea
pe linia armei Apãrare NBC a activitãþilor în structurile Forþelor Terestre,
organizarea cercetãrii ºtiinþifice aplicative ºi elaborarea manualelor ºi instrucþiunilor
specifice;
protecþia ºi conservarea patrimoniului cultural ºi istoric al armei;
operaþionalizarea acþionalã a structurilor de apãrare NBC, care urmeazã sã
îndeplineascã misiuni internaþionale.
OBIECTIVUL PRINCIPAL AL CENTRULUI DE PREGÃTIRE PENTRU
APÃRARE NBC îl constituie creºterea eficienþei procesului de perfecþionare ºi specializare
în arma Apãrare NBC ºi în domeniul protecþiei mediului a ofiþerilor,
maiºtrilor militari, subofiþerilor, militarilor cu termen redus, gradaþilor profesioniºti
ºi personalului civil contractual, în conformitate cu standardele cerute în etapa actualã
a reformei structurale ºi operaþionale a armatei.
Privind retrospectiv, acum la cea de-a 75 -a aniversare a Centrul de Pregãtire
pentru Apãrare NBC, se poate afirma cã realizãrile remarcabile care l-au propulsat
spre recunoaºterea unanimã de instituþie etalon a învãþãmântului militar românesc au
fost posibile într-o mãsurã hotãrâtoare graþie efortului, profesionalismului ºi
conºtiinciozitãþii personalului militar ºi civil care au lucrat în centru de-a lungul
anilor.
Este o datorie de conºtiinþã sã cinstim acest trecut, sã conservãm ºi sã
îmbogãþim valoroasele tradiþii ale armei ºi instituþiei în condiþiile create de epoca pe
care o parcurgem.
12

APÃRAREA NBC 11/2006
CERCETARE, DEZVOLTARE ªI REGLEMENTÃRI ÎN ARMÃ
PERCEPÞIA MILITARULUI
Locotenent-colonel Viorel STAMIN
ªeful Secþiei Cercetare, Dezvoltare ºi Reglementãri în Armã
Anul acesta se împlinesc
75 de ani de la înfiinþarea Centrului
de Pregãtire pentru Apãrare
NBC ºi ºase ani de la reeditarea
revistei APÃRAREA NBC, iar în
acest timp am realizat cã istoria ne
învaþã multe ºi cineva ar trebui sã
rãspundã la întrebarea ,,Apãrarea
NBC s-a schimbat în aceºti ani, ºi
dacã da, atunci care au fost pietrele de hotar?”
N-aº vrea sã cred, dar aº fi dorit spaþiul editorial
pentru a rãspunde detaliat la aceastã întrebare.
Ce pot rãspunde este cã din 1980, pacea ºi capabilitatea
militarã (termen care a adus multã
polemicã în comunitatea militarã) au evoluat
semnificativ, de la destinaþia lor de a preîntâmpina
ameninþarea NBC monoliticã posedatã de
Pactul de la Varºovia la înlocuirea, acum, de
riscurile multiple ale naþiunilor proliferante,
actorilor non-statali ºi organizaþiilor teroriste
care pot sã posede arme NBC/CBRN.
Aceste ameninþãri includ acum dimensiunea
asimetricã ºi cu claritate, rãspunsul la
aceastã întrebare trebuie sã fie Da. Sunt schimbãri
considerabile ale ameninþãrilor NBC în
mediul în care noi operãm. Paradoxal, profilul
riscurilor CBRN care rezultã din ultimii trei ani,
în special din cadrul pãrþii civile, a fost deja
revizuit de percepþia naturii ,,îngrozitoare” a
subiectului.
Unii cititori îºi amintesc foarte bine
vechile exerciþii din anii ’80, când se desfãºurau
aplicaþii cu situaþii NBC ºi era nevoie de sensibilizarea
publicului chiar pentru purtarea echipamentelor
de protecþie individualã NBC
(EPINBC) de cãtre participanþii la aplicaþii.
,,Rãzboiul este regula - pacea este excepþia”
,,Adversarii cautã avantaje adecvate prin asimetrie”
,,Existã o mizã enormã a combatanþilor potenþiali
înarmaþi cu idei ireconciliabile”
,,Competitorii egali vor opera în zone niºã”
,,Existã încã posibilitatea forþelor convenþionale
împotriva forþelor convenþionale”
,,Patria este parte a spaþiului de luptã”
Douãzeci de ani mai târziu, publicul a devenit
perfect conºtient de ameninþãrile CBRN, probleme
care acum dicteazã cerinþele pentru o
dezvoltare vizibilã a apãrãrii NBC, în special
pentru dezvoltarea capabilitãþilor din þarã. ªi,
dacã am ajuns iar la termenul de capabilitate
militarã îl voi explica în continuare.
Elementele capabilitãþii militare sunt
prezentate, dupã cum urmeazã:
þ Instruirea - asigurarea mijloacelor
pentru exersarea, dezvoltarea ºi validarea
aplicãrii în practicã a doctrinei militare pentru
primirea capabilitãþii, în condiþiile constrângerilor.
þ Echiparea/dotarea - asigurarea
platformelor, sistemelor ºi armamentelor
esenþiale ºi neesenþiale (inclusiv actualizarea
sistemului legislativ) pentru echiparea unui
individ, grup sau structurã.
þ Personalul - asigurarea oportunã ºi
suficientã a personalului motivat ºi capabil pentru
a distribui rezultatele apãrãrii, ambele în
prezent ºi în viitor.
þ Informaþia - se referã la asigurarea
progresiv-coerentã a datelor, informaþiilor ºi
cunoºtinþelor cerute pentru capabilitãþile ºi
toate procesele destinate sã cucereascã ºi sã
întrebuinþeze datele, informaþiile ºi cunoº-
13

APÃRAREA NBC 11/2006
CERCETARE, DEZVOLTARE ªI REGLEMENTÃRI ÎN ARMÃ
tinþele.
þ Concepþiile ºi doctrinele - o concepþie
este o expresie a capabilitãþii care probabil
poate fi folositã pentru îndeplinirea unei
activitãþi în viitor. Doctrina este expresia principiilor
prin care forþele militare îºi ghideazã
acþiunile ºi reprezintã codificarea modului cum
activitatea este condusã în prezent (astãzi).
Figura 1. - CAPABILITATEA MILITARÃ
þ Structurile - se referã la relaþiile
operative ºi de altã naturã dintre eºaloane la
diferite niveluri. De regulã, sunt incluse structurile
forþelor militare, structurile civile din
cadrul Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi contractorii
civili care asigurã suportul.
þ Infrastructura - achiziþionarea,
dezvoltarea, gestionarea ºi dispunerea a tuturor
structurilor, terenurilor, clãdirilor, utilitãþilor ºi
facilitãþilor de management al serviciilor, care
sprijinã capabilitãþile de apãrare.
þ Logistica - reprezintã ºtiinþa planificãrii
ºi îndeplinirii manevrelor operaþionale ºi
mentenanþei forþelor. În sens atotcuprinzãtor, se
referã la aspectele operaþiilor militare care au
legãturã cu:
proiectarea, dezvoltarea, achiziþia,
stocarea, depozitarea, transportul, mentenanþa,
evaluarea ºi distribuirea materialelor;
transportul personalului;
achiziþia, construirea, mentenanþa,
operarea ºi dispunerea în facilitãþi;
14
achiziþionarea de furnituri ºi servicii,
de sprijin medical ºi de sãnãtate;
þ Interoperabilitatea - abilitatea
forþelor þãrii, partenerilor ºi altor naþiuni de a se
antrena, instrui ºi opera împreunã ºi eficient în
executarea misiunilor ºi sarcinilor. De asemenea,
aceasta acoperã interacþiunea dintre capabilitãþile
categoriilor de forþe ale ministerului
apãrãrii, ale altor departamente
guvernamentale precum ºi organizaþii,
inclusiv compatibilitatea cu
reglementãrile, regulamentele ºi
legile în vigoare.
Din perspectiva militarã,
politica de apãrare NBC are
nevoie sã reflecte cu claritate
aceastã nouã paradigmã ºi mulþi
dintre cititorii acestei reviste vor fi
implicaþi, direct sau indirect, în configurarea
viitorului politicilor,
strategiilor ºi structurilor de care
avem nevoie pentru a face faþã
provocãrilor actuale.
Din necesitate, percepþiile
militare s-au schimbat ºi, aºa cum
era de aºteptat, noi ca specialiºti
vom încerca sã ne jucãm cartea în aceastã
schimbare prin focalizarea pe viitoarele nevoi
de pregãtire pentru apãrare NBC.
Suntem conºtienþi cã atât imperativele
militare cât ºi percepþia ºi capabilitãþile comunitãþii
CBRN s-au schimbat, fapt ce ne determinã
sã cãutãm soluþii optime ºi viabile pentru
a rãspunde la aceste provocãri.
Nu este nici un dubiu cã în ultimii ani
Apãrãrii NBC i s-a oferit o mai mare importanþã
ºi rãmân foarte optimist privind viitorul acestei
arme ºi a centrului ei de pregãtire.

APÃRAREA NBC 11/2006
CERCETARE, DEZVOLTARE ªI REGLEMENTÃRI ÎN ARMÃ
F.T./NBC-1
MANUALUL OPERAÞIILOR DE APÃRARE NBC
Maior Gheorghe MITRICÃ
15
Amplul proces de
restructurare, operaþionalizarea
ºi modernizare pe
care-l parcurg structurile din
Forþele Terestre determinã
adoptarea unei noi viziuni
asupra operaþiilor acestora,
în concordanþã cu evoluþiile
din domeniul conflictelor
armate ºi exigenþele ce
decurg din obligaþiile ce
revin României, ca stat consumator
dar ºi furnizor de
securitate, de a acþiona ca
aliat important, egal ºi credibil
în operaþii de stabilitate ºi de sprijin.
Contribuþia Apãrãrii NBC la
îndeplinirea misiunilor Forþelor Terestre
presupune în mod necesar, situarea acesteia
pe coordonate care pot fi definite prin termenii
modern, eficace, flexibil, iar asumarea
obligaþiilor de membru NATO, ,,de jure”, ne
impune valorificarea la maximum a
potenþialului acestei arme, printr-o acþiune
tenace, focalizatã, realizatã cu profesionalism
ºi cu perspectivã.
F.T./NBC - 1, Manualul operaþiilor
de apãrare NBC a fost elaborat în concordanþã
cu principalele documente similare
ale þãrilor membre NATO, adaptate la
condiþiile armatei noastre ºi la principiile
doctrinare ale operaþiilor Forþelor Terestre
valorificând experienþa dobânditã prin participarea
unor structuri ºi
specialiºti la executarea unor
misiuni în teatrele de operaþii.
Manualul abordeazã
principii generale ºi specifice
privind ,,operaþiile de apãrare
NBC în cadrul Forþelor
Terestre”; acestea reprezintã
un ansamblu de idei, opþiuni
ºi obiective ºi se constituie în
cea mai largã ºi generalã
expresie a cunoaºterii militare
în domeniu - consideratã
relevantã în etapa actualã
- ºi care acoperã identitatea, structura,
pregãtirea, rolul, misiunile, principiile generale
ºi modul de acþiune ºi întrebuinþare în
luptã a structurilor de apãrare NBC, pentru
îndeplinirea misiunilor.
Manualul operaþiilor de apãrare
nuclearã, biologicã ºi chimicã este destinat
personalului din cadrul Forþelor Terestre, în
scopul asigurãrii unui limbaj comun, a unei
unitãþi de gândire ºi acþiune, precum ºi pentru
realizarea compatibilitãþii cu structurile
similare din statele membre NATO, în cadrul
abordãrii teoretice ºi practice a domeniului
apãrãrii NBC.
Prezentarea într-o formã conceptualã,
a modului de pregãtire, desfãºurare ºi conducere
a operaþiilor militare de apãrare NBC
în sprijinul Forþelor Terestre, realizeazã ali-

APÃRAREA NBC 11/2006
CERCETARE, DEZVOLTARE ªI REGLEMENTÃRI ÎN ARMÃ
nierea conþinutului manualului la standardele
de operare NATO, la legislaþia internã ºi
internaþionalã.
Manualul are în vedere ºi faptul cã, în
situaþii extreme, teatrul de operaþii militare
poate fi ºi pe teritoriul naþional - în aceste
condiþii, forþele similare ale aliaþilor, vor
acþiona, de regulã, conform acestei concepþii,
care este compatibilã cu cele similare
din Forþele Terestre ale statelor membre
NATO.
Prin direcþionarea generalã ºi orientãrile
pe care le oferã, documentul constituie
ghidul, care permite continuarea operaþiilor
militare în lipsa, temporarã, a unor
reglementãri sau ordine/dispoziþii de la
eºaloanele superioare.
Manualul are la bazã ,,Doctrina
întrunite ºi/sau a celor ale alianþei ori multinaþionale
integrând ºi operaþiile altor genuri
de armã;
integrarea operaþionalã ºi administrativã
a structurilor de apãrare NBC în
cadrul Forþelor Terestre - reprezintã ideea de
bazã a întrebuinþãrii în luptã;
realizarea interoperabilitãþii operaþionale
ºi administrative cu structurile similare
din cadrul armatelor statelor membre
NATO/partenere;
îndeplinirea misiunilor la parametrii
optimi, în condiþiile adaptãrii ºi modernizãrii
structurilor organizatorice, ale
noilor dotãri tehnice ºi ale menþinerii
riscurilor ºi ameninþãrilor chimice, biologice,
radiologice ºi nucleare (CBRN), la
adresa siguranþei/securitãþii Forþelor Terestre,
Operaþiilor Forþelor Terestre, F.T. - 1” ºi
statului român ºi alianþei.
,,Doctrina Aliatã Întrunitã pentru Apãrare NBC,
AJP - 3.8”, putând îndeplini ºi un rol doctrinar/concepþie
pentru operaþiile acestei arme
ºi de integrare a acþiunilor sale în cadrul
forþelor terestre, reprezentând o reflectare
obiectivã a elementelor acþionale ale apãrãrii
NBC.
Manualul stabileºte cadrul, potrivit
cãruia, unitãþile de apãrare NBC participã, în
cadrul operaþiilor integrate, la pregãtirea ºi
desfãºurarea luptei armate - mijloc specific
ºi trãsãturã/funcþie fundamentalã a rãzboiului
- ºi la operaþiile de stabilitate ºi sprijin. În
acelaºi timp, acesta reprezintã reflectarea
celor mai recente teorii ºi idei cu privire la:
Acesta este documentul de referinþã
pentru tot ceea ce se întreprinde în
cadrul apãrãrii NBC, atât în domeniul normativ,
cât ºi în cel acþional.
Lucrarea, analizeazã ºi precizeazã
misiunile pe care unitãþile de apãrare NBC
le pot îndeplini în acest moment sau în
viitorul apropiat, precum principiile care
stau la baza îndeplinirii acestora.
Indiferent de structura de forþe ce va
fi operaþionalizatã în viitor la nivel naþional,
personalul de conducere al unitãþilor de
apãrare NBC trebuie sã cunoascã principiile
ºi tehnicile de acþiune la nivel tactic, operativ
ºi strategic.
operaþii specifice luptei armate ºi
operaþiile de stabilitate ºi de sprijin;
prevederile legislaþiei interne ºi
internaþionale în vigoare;
tradiþiile proprii ºi experienþa forþelor
de apãrare NBC.
Prin terminologia, abordãrile ºi regulile
propuse, manualul urmãreºte:
oferirea bazei conceptuale pentru
operaþiile Forþelor Terestre care, de regulã,
sunt desfãºurate în cadrul operaþiilor
16

APÃRAREA NBC 11/2006
CERCETARE, DEZVOLTARE ªI REGLEMENTÃRI ÎN ARMÃ
FUNDAMENTAREA STRUCTURILOR NBC
PRIN UTILIZAREA METODELOR ªI MODELELOR MATEMATICE
Stabilirea variantelor
ºi evaluarea criteriilor necesare
fundamentãrii structurilor NBC în
operaþia de apãrare a grupãrii de forþe
de nivel divizie
În realizarea acestui subcapitol am pornit de
la ideea potrivit cãreia, fundamentarea relaþiilor ºi
dimensionarea unei structuri de apãrare NBC trebuie
sã porneascã de la scopul ºi misiunile principale
pe care le va avea de îndeplinit acea structurã. Pe
ansamblu am cãutat sã subliniem ºi modalitatea de
dimensionare a structurii NBC dupã criteriul timp
de execuþie a misiunilor folosind metodele moderne
de planificare a activitãþilor, considerând criteriul
amintit ca principal ,,inamic” al apãrãrii NBC.
De asemenea, am scos în evidenþã relaþia
dintre dimensionare ºi transferul de tehnologie ca
tendinþã în realizarea sinergiei acþionale.
Abordarea problematicii propriu-zise a organizãrii
procesuale impune definirea, fie ºi succintã, a
sferei mai mari din care face parte intrinsecã ºi
anume organizarea.
În literatura de specialitate existã numeroase
definiri ale organizãrii, care, în mod firesc, diferã în
anumite privinþe.
O primã concepþie, care îºi are originea în
lucrãrile specialiºtilor sovietici, din perioada interbelicã,
trateazã organizarea ca fiind un mod de raþionalizare
a activitãþilor unitãþilor economice, formatã
din trei domenii: organizarea conducerii, organizarea
producþiei, organizarea muncii.
A doua concepþie, ce predominã în þãrile occidentale
ºi ale cãrei legãturi cu teoria lui Fayol sunt
evidente, reduce, de fapt, întreaga problemã la stabilirea
organizãrii de ansamblu a întreprinderilor.
Pentru celelalte elemente ale organizãrii, anume
cele ale muncii ºi producþiei ºi pentru care se foloseºte
mai puþin termenul de organizare, accentul se
plaseazã asupra metodelor cu care sunt abordate ºi
ca atare numeroasele probleme organizatorice sunt
Locotenent - colonel Carol PETERFI
(II)
,,construir
uirea unui cadru u inteligibil al strategiei cunoaºterii militare
va constitui cheia spre e multe, dacã nu chiar cele mai multe, dintre
victoriile militare e ale viitorului"
Alvin ºi Heidi TofT
offlerfler
17
tratate în strânsã legãturã cu metodele ºi tehnicile
cercetãrii operaþionale, engineeringul, studiul
muncii, metodele psihologice, sociologice, etc.. Aºa
se explicã ºi faptul cã anumite compartimente cu
caracter predominant organizatoric poartã denumirea
ca ,,methodes” sau ,,engineering”.
Ca o concluzie putem afirma cã organizarea
constã în stabilirea ºi delimitarea proceselor de
muncã fizicã ºi intelectualã, a componentelor acestora
(miºcãri, timpi, operaþii, lucrãri, sarcini), precum
ºi gruparea lor pe posturi, formaþii de muncã,
compartimente etc., corespunzãtor anumitor criterii
manageriale, economice, tehnice ºi sociale, în vederea
realizãrii în cele mai bune condiþii a obiectivelor
previzionate.
Organizarea procesualã constã în descompunerea
proceselor de muncã fizicã ºi intelectualã în
elemente componente, analiza acestor elemente, cu
scopul regrupãrii lor, în funcþie de nivelul obiectivelor
la realizarea cãrora participã, de omogenitatea
sau complementaritatea lor, de nivelul de
pregãtire ºi concepþia pregãtirii personalului care le
realizeazã, precum ºi de specificul metodelor, tehnicilor
ºi instrumentelor folosite în vederea desfã-
ºurãrii lor ºi realizãrii obiectivelor cu un plus de eficienþã.
Dupã cum rezultã din definiþie, organizarea
este nemijlocit subordonatã atingerii obiectivelor
previzionate (care se referã la ansamblul activitãþilor
organizaþiei militare), constituind un mijloc
esenþial pentru realizarea lor. Aceste obiective
reprezintã caracterizãri cantitative ºi calitative ale
scopurilor urmãrite de organizaþia militarã.
În cadrul structurii NBC ca de altfel în oricare
entitate organizaþionalã militarã, ele se pot împãrþi,
în funcþie de sfera de cuprindere ºi de importanþã, în
mai multe categorii:
obiective fundamentale, care exprimã principalele
scopuri urmãrite de organizaþia militarã în
ansamblul ei ºi se referã la perioade mai îndelun-

APÃRAREA NBC 11/2006
CERCETARE, DEZVOLTARE ªI REGLEMENTÃRI ÎN ARMÃ
gate, având un caracter sintetic ºi integrator. Ca particularizare
la nivelul structurilor integrate de
apãrare NBC putem vorbi de unul din obiective ca
fiind acela de a realiza menþinerea ºi potenþarea
capacitãþii de luptã a grupãrii de forþe de nivel
divizie sprijinite în condiþii/medii NBC oferind posibilitatea
desfãºurãrii acþiunilor atât independent cât
ºi întrunit dar ºi despre ducerea cu succes a acþiunilor
de luptã planificate. Dacã abordãm aceastã
definiþie matematic putem afirma cã obiectivul fundamental
(y) este funcþie de obiectivele derivate (xi)
sau:
Y = f (xi) ( 1 )
unde i reprezintã domeniile principale în
care se stabilesc obiectivele derivate.
Vom considera ca principale domenii de
activitate ale structurii de apãrare NBC ce va trebui
proiectatã ºi pentru care se vor stabili obiective
derivate de gradul I, cele recunoscute ca domenii
principale ale armei apãrare NBC ºi anume: conducerea
apãrãrii NBC; cercetarea NBC; avertizarea ºi
raportarea NBC; protecþia individualã ºi colectivã;
gestionarea pericolului NBC; decontaminarea RBC;
sprijinul medical NBC; mascarea cu aerosoli; întrebuinþarea
sistemelor incendiare; logistica armei ºi
vom scrie relaþia de mai sus astfel:
Y = f (C, Cc, AR, Pr, GP, Dc, Med, Masc,
Inc, Log) ( 2 )
unde: C, Cc, AR, Pr, GP, Dc, Med, Masc, Inc,
Log reprezintã obiective de gradul I în domeniile
18
conducerii apãrãrii NBC; cercetãrii NBC; avertizãri ºi
raportãrii NBC; protecþiei individuale ºi colective;
gestionãrii pericolului NBC; decontaminãrii RBC;
sprijinului medical NBC; mascãrii cu aerosoli; întrebuinþãrii
sistemelor incendiare; logisticii armei.
Pentru a stabili mulþimea obiectivelor derivate se
poate folosi matricea pãtrat a cãrei linii ºi coloane
este egalã cu numãrul de domenii stabilite.
obiectivele derivate de gradul I, sunt cele care
se deduc nemijlocit din obiectivele fundamentale ºi
a cãror realizare implicã o parte apreciabilã din procesele
de muncã desfãºurate în structura proiectatã.
În cadrul structurii pe care dorim sã o proiectãm
putem vorbi ºi despre obiectivele (misiunile)
acþionale ale forþelor de sprijin atunci când abordãm
lupta armatã.
obiectivele derivate de gradul II, ce se deduc
direct din obiectivele derivate de gradul I, sunt caracterizate
printr-o definire mai concretã ºi prin
implicarea în realizarea lor a unor procese de muncã
restrânse, de regulã cu aceleaºi caracteristici
esenþiale. De exemplu la nivelul cercetãrii NBC
putem vorbi ca obiective derivate de gradul doi,
adicã procedee care presupun observarea NBC,
descoperirea ºi determinarea NBC, marcarea zonelor
contaminate, determinarea rutelor de ocolire/varientare,
prelevarea probelor etc.;
obiectivele specifice, ce sintetizeazã mobilurile
sau utilitatea unor lucrãri sau acþiuni care contribuie
la realizarea obiectivelor derivate. Spre exemplu
activitãþile care se prefigureazã
la adresa logisticii pentru
a-ºi aduce contribuþia la
îndeplinirea obiectivului de
grad I, instrucþia pentru luptã,
dar ºi activitatea desfãºuratã
de compartimentul comunicaþii
ºi informaticã pentru
transmiterea oportunã a
datelor ºi informaþiilor necesare
procesului de planificare
ºi desfãºurare a acþiunii militare;
obiectivele individuale,
care concretizeazã obiectivele
specifice la nivelul persoanei
adicã tot ceea ce se prevede ca
sarcinã în cadrul fiºei postului.
Revenind la definiþia
organizãrii procesuale este
necesar sã prezentãm succint
principalele componente
enunþate:

APÃRAREA NBC 11/2006
CERCETARE, DEZVOLTARE ªI REGLEMENTÃRI ÎN ARMÃ
(a) Funcþiunea organizaþiei, aflatã la
nivelul de vârf, reprezintã un ansamblu de activitãþi
omogene ºi/sau complementare desfãºurate de personal
de o anumitã specialitate, folosind tehnici ºi
metode specifice, cu scopul realizãrii obiectivelor
derivate de grad I. În cadrul structurii de apãrare
NBC vorbim despre cercetarea NBC; avertizarea ºi
raportarea NBC; protecþia individualã ºi colectivã;
gestionarea pericolului NBC; decontaminarea RBC;
sprijinul medical NBC; mascarea cu aerosoli; întrebuinþarea
sistemelor incendiare; logistica armei,
ecologizarea mediului precum ºi despre cercetaredezvoltare
dar ºi despre planificarea, organizarea,
coordonarea ºi controlul acþiunilor forþelor care
desfãºoarã acþiuni militare de sprijin de luptã NBC.
În cadrul organizaþiilor, funcþiunile nu prezintã
aceeaºi manifestare în fiecare etapã de dezvoltare
a acestora, de aceea o funcþiune se poate
prezenta în urmãtoarele situaþii:
potenþialã sau virtualã, atunci când, din
anumite raþiuni ce þin de asigurarea unei eficienþe
ridicate, atât la nivelul organizaþiei respective, cât ºi
la nivelul sistemului din care face parte, funcþiunea
nu se manifestã (de exemplu decontaminarea RBC
nu este necesarã în lipsa unei contaminãri
NBC/EADA prealabile);
integratã, când unele activitãþi specifice
sunt desfãºurate în cadrul organizaþiei, iar altele, de
obicei de o amploare ºi o complexitate deosebitã, se
desfãºoarã în afara organizaþiei respective (gestionarea
pericolului NBC);
realã ºi efectivã, când ansamblul activitãþii
specifice acesteia se desfãºoarã în cadrul organizaþiei
respective (cercetarea NBC, mascarea cu aerosoli,
logistica armei etc.);
(b) Activitatea, ca o componentã a funcþiunii,
este reprezentatã de ansamblul atribuþiilor omogene
ce se îndeplinesc de personal ce posedã
cunoºtinþe de specialitate, dintr-un anumit domeniu
mai restrâns, cu scopul îndeplinirii obiectivelor de
grad II. În domeniul militar vom vorbi despre toate
acþiunile desfãºurate în cadrul unui compartiment
sau a unei structuri pentru realizarea obiectivelor de
instrucþie sau cele care concurã la aceasta sau cele de
planificare a acþiunii militare de sprijin de luptã NBC
în cazul nostru.
(c) Atribuþia este reprezentatã de ansamblul
sarcinilor executate periodic de personal cu
cunoºtinþe specifice unui domeniu restrâns, care
concurã la realizarea unui obiectiv specific. În acest
caz putem vorbi despre ceea ce numim muncã în
domeniul planificãrii, susþinerii logistice etc.
(d) Sarcina, ca element component al
19
atribuþiei, reprezintã o componentã de bazã (elementarã)
a unui proces de muncã complex sau proces
de muncã simplu, desfãºurat în scopul realizãrii
unui obiectiv individual, care de regulã se atribuie
unei persoane. Aici discutãm despre acþiunea specialiºtilor
în armã, consilieri pe diferite probleme dar
ºi despre fiecare lucrãtor care ocupã un post.
Folosirea matricei pãtrate, de care am
amintit anterior, în derivarea obiectivelor în cadrul
comandamentului militar prezintã avantajul cã ea
poate asigura o repartizare judicioasã a tuturor
sarcinilor ce se cer realizate fãrã ca unele sã scape de
sub controlul conducerii. De asemenea, pot fi evitate
cazurile de supraîncãrcare a unui post sau de suprapunere
de sarcini la diferite persoane.
Organizarea structuralã preia rezultatele
organizãrii procesuale, funcþiunile, activitãþile,
atribuþiile ºi sarcinile, încadrându-le în structuri
organizatorice adecvate caracteristicilor ºi posibilitãþilor
fiecãrui tip de unitate în parte.
Definitã drept ansamblul persoanelor, subdiviziunilor
organizatorice ºi a relaþiilor dintre acestea,
astfel constituite încât sã constituie premise organizatorice
adecvate realizãrii obiectivelor prestabilite,
structura organizatoricã este un important subsistem
al sistemului de management.
În ansamblul ei, structura organizatoricã
prezintã douã mari componente: structura de conducere
sau funcþionalã ºi structura de producþie sau operaþionalã.
Structura funcþionalã reuneºte ansamblul
persoanelor, compartimentelor ºi relaþiilor organizaþionale
astfel constituite ºi plasate încât sã asigure
condiþiile tehnice ºi de personal necesare
desfãºurãrii procesului managerial dar ºi a celui pentru
care a fost creatã organizaþia militarã.
O altã abordare, mai la obiect, defineºte structura
de conducere sau managerialã ca ansamblul managerilor
de nivel superior ºi a subdiviziunilor organizatorice
prin ale cãror decizii ºi acþiuni se asigurã
condiþiile tehnice, de personal ºi economice necesare
desfãºurãrii activitãþilor organizaþiei.
Structura operaþionalã este alcãtuitã din
ansamblul persoanelor, subunitãþilor ºi unitãþilor ºi
relaþiilor organizatorice constituite în vederea realizãrii
directe a obiectului de activitate al unitãþii
militare, realizarea capacitãþii operaþionale pentru
desfãºurarea acþiunii militare.
(va continua)

APÃRAREA NBC 11/2006
COOPERARE ªI INTEROPERABILITATE
MANIFESTÃRI ªTIINÞIFICE ªI ACTIVITÃÞI DE COOPERARE
INTERNAÞIONALÃ ÎN DOMENIUL APÃRÃRII NBC
Locotenent-colonel Stelian RÃDULESCU
I. A 5-a ediþie a seminarului internaþional
CBRN cu tema "CBRN - noi ameninþãri,
noi necesitãþi, noi tehnologii" desfãºurat
în perioada 10-12.05.2005 la Avignon, Franþa.
Activitatea a fost organizatã de societatea
MGP Instruments - synOdys Group ºi societãþile
membre ale GIE DEFENSE NBC franceze, societãþi
producãtoare de echipamente ºi materiale de
apãrare NBC.
La aceastã ediþie au participat peste 300 de
invitaþi, militari ºi civili, reprezentând 30 de þãri de
pe cinci continente.
Din partea României a participat locotenent-colonel
Stelian RÃDULESCU, instructor
superior în ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC.
Palatul Papilor din Avignon
locul de desfãºurare al seminarului
Scopul seminarului a fost de a aborda problematica
actualelor riscuri ºi ameninþãri CBRN ºi de
a prezenta soluþiile recente din domeniile detecþiei,
avertizãrii, protecþiei individuale ºi colective, decontaminãrii
ºi gestionãrii intervenþiilor în situaþii de
urgenþã CBRN.
Aceastã ediþie a fost pentru participanþi o tribunã
a schimbului de experienþã cu experþi din
domeniul CBRN recunoscuþi pe plan internaþional ºi
cu ofiþeri din structuri de apãrare NBC care au
împãrtãºit experienþa acumulatã din misiunile
îndeplinite în diferite teatre de operaþii.
Pe toatã durata seminarului participanþii au
avut posibilitatea de a vizita expoziþia cu cele mai
noi realizãri în domeniul echipamentelor ºi materialelor
de apãrare NBC, oferindu-se informaþii detaliate
ºi documentaþia solicitatã.
Programul seminarului a constat din 6 sesiuni:
1.consideraþii privind ameninþarea CBRN;
2. necesitãþi ºi tehnologii în domeniul detecþiei
CBRN;
3. necesitãþi ºi tehnologii în domeniul protecþiei
individulale ºi colective;
4.necesitãþi ºi tehnologii în domeniul decontaminãrii
ºi managementului crizelor;
5.exerciþii demonstrative;
6.feedback din experienþa teatrelor de operaþii;
lecþii învãþate.
Din activitãþile desfãºurate pe timpul prezentãrilor
ºi exerciþiilor au rezultat urmãtoarele concluzii:
riscurile ºi ameninþãrile CBRN au cãpãtat o
altã dimensiune ºi constituie acum subiectul preocupãrilor
tuturor factorilor implicaþi în managementul
situaþiilor generate de incidente/evenimente
EADA, în special a celor care afecteazã populaþia
civilã; structurile militare specializate au capacitatea
sã asigure atât instruirea unor subunitãþi specifice
ale Ministerului Administraþiei ºi Internelor cât ºi
sprijinul necesar atunci când situaþia impune;
complexitatea misiunilor structurilor de
apãrare NBC impune dotarea cu echipamente ºi
materiale de specialitate care sã asigure oportunitate,
eficienþã ºi menþinerea ritmului acþiunilor;
pentru a asigura un management optim al
posibilelor situaþii CBRN este necesarã o reevaluare
a obiectivelor cu risc ridicat pentru care sã se elaboreze
planuri realiste de intervenþie comunã a subunitãþilor
de apãrare NBC ale Ministerului Apãrãrii
Naþionale ºi elementelor specializate ale inspectoratului
pentru situaþii de urgenþã, planuri care sã fie
puse în aplicare prin exerciþii comune conform unor
scenarii variate;
20

APÃRAREA NBC 11/2006
COOPERARE ªI INTEROPERABILITATE
prezenþa unitãþilor ºi subunitãþilor de
apãrare NBC în teatre de acþiuni militare cum sunt
KOSOVO ºi IRAQ a fost apreciatã de specialiºtii militari
din NATO ca deosebit de beneficã pentru
forþele multinaþionale prin asigurarea libertãþii de
acþiune a comandanþilor în zone suspectate a fi cu
risc CBRN, prin asigurarea sprijinului NBC pentru
echipele EOD, prin intervenþia la obiectivele care
utilizeazã sau depoziteazã materiale toxice industriale,
ºi nu în ultimul rând, prin descurajarea întrebuinþãrii
armelor CBRN de cãtre elementele ostile.
Complet de decontaminare a personalului ºi
rãniþilor în situaþii de urgenþã
În raportul întocmit în urma misiunii s-a
propus introducerea acestei activitãþi în Planul de
Relaþii Internaþionale al Ministerului Apãrãrii
Naþionale pentru anul 2007, având în vedere importanþa
acestui seminar organizat din doi în doi ani,
importanþã datã de numãrul ºi experienþa în domeniu
a participanþilor, nivelul de reprezentare, tematica
abordatã, modul de organizare ºi posibilitãþile de
informare.
O altã propunere a constituit-o includerea în
delegaþia românã a unui specialist din domeniul
cercetãrii ºtiinþifice pe linia armei, datoritã numãrului,
varietãþii ºi complexitãþii echipamentelor specifice
prezentate.
II. Atelierul internaþional al
specialiºtilor în domeniul Apãrãrii Chimice
Bacteriologice, Radiologice, Nucleare (CBRN)
cu tema: ,,Eficienþa instruirii cu agenþi chimici
de luptã reali”, desfãºurat în perioada 13.05 -
15.05.2005, Vyskov, Republica Cehã.
Delegaþia românã a fost compusã din: general
de brigadã doctor Nicolae POPESCU -
comandantul ªcolii de Aplicaþie pentru Apãrare
NBC - ºeful delegaþiei, colonel doctor inginer Ion
SAVU - ºeful Centrului de Cercetare ªtiinþificã pentru
Apãrare NBC ºi Ecologie ºi locotenent-colonel
21
Victor CHIPERESCU - ºeful Biroului Inspectorului
pentru Apãrare NBC din Statul Major al Forþelor
Terestre.
Activitaþile s-au desfãºurat in poligonul de
instrucþie "Kamenna Chaloupka" - Vyskov ºi au fost
grupate în douã module distincte, primul având
ca participanþi specialiºti din domeniul apãrãrii
CBRN, din þãri membre NATO, implicaþi în organizarea
ºi desfãºurarea instrucþiei pentru apãrare
CBRN ºi al doilea modul, la care au participat oficialitãþi
naþionale cu rang înalt (personalitãþi cu
atribuþii de comandã ºi decizie), responsabili cu
planificarea apãrãrii CBRN ºi experþi din domeniul
apãrãrii CBRN din structurile de comandã NATO,
care se ocupã cu planificarea operaþiilor întrunite.
Delegaþia românã a participat la cel de-al doilea modul.
Scopul activitãþii a fost de a îmbunãtãþi
metodologia instruirii pe linia apãrãrii CBRN, inclusiv
utilizând agenþi chimici reali, familiarizarea cu
echipamente ºi materiale de apãrare CBRN moderne
ºi schimbul de experienþã între specialiºti NBC din
þãri NATO ºi ofiþeri din structurile de comandã ale
Alianþei.
Programul a constat din:
1. exerciþii demonstrative cu echipamente
din dotarea unitãþilor de apãrãre CBRN ale armatei
cehe;
2. prezentãri organizate de companii producãtoare
de echipamente ºi materiale de apãrare
CBRN (companii reprezentând Asociaþia Cehã a
Industriei pentru Apãrare);
3. prezentarea instruirii specialiºtilor NATO
din domeniul apãrãrii CBRN;
4. prezentarea unei variante de contracarare
a unui atac terorist.
Activitãþile desfãºurate au scos în evidenþã
importanþa instruirii militarilor din unitãþile de apãrare
CBRN în condiþiile utilizãrii controlate a contaminãrii
reale, rãspunzând în modul cel mai realist cerinþei
esenþiale ca prin instrucþie sã se asigure o adaptare
rapidã ºi eficientã a forþelor la specificul acþiunilor
reale pe câmpul de luptã.
Rezultatele evaluãrii finale a unitãþilor ºi
subunitãþilor de apãrare CBRN (incluse în planul de
operaþionalizare a pachetului de forþe destinat
NATO) nu pot fi decât superioare în condiþiile în
care programele de instruire pentru misiune includ
ºi activitãþi standard de instruire ºi evaluare cu
agenþi chimici reali.
Propunerea principalã înaintatã eºaloanelor
superioare pentru analizã ºi decizie în urma acestei
activitãþi a constituit-o realizarea facilitãþilor necesare în
poligonul Valea Poienii pentru asigurarea instruirii mili-

APÃRAREA NBC 11/2006
COOPERARE ªI INTEROPERABILITATE
tarilor cu agenþi chimici reali.
III. Seminarul internaþional în domeniul
NBC cu tema: ,,Instruirea cu agenþi chimici
reali în conformitate cu regulamentele slovace”,
desfãºurat în perioada 05.09 -
08.09.2005, la Cerenany, Republica Slovacã.
Activitatea a fost organizatã de cãtre Baza a
5-a de Reparaþii în Domeniul Chimic din Cerenany
a armatei slovace.
Delegaþia românã a fost compusã din:
locotenent-colonel Stelian RÃDULESCU -
comandantul Batalionului Instrucþie ºi Asigurare
Învãþãmânt din Centrul de Pregãtire pentru Apãrare
NBC ºi locotenent-colonel inginer Maricel
CUÞUHAN - ºef de secþie în cadrul Centrului de
Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie.
specialitate de care dispun militarii din arma
Apãrare CBRN din armata slovacã au demonstrat
responsabilitatea cu care sunt tratate riscurile ºi
ameninþãrile CBRN ºi atenþia acordatã forþelor specializate
de rãspuns la posibile situaþii de urgenþã.
Decontaminarea tehnicii
Desfãºurat la puþin timp de la activitatea similarã
organizatã in Republica Cehã (mai 2005)
seminarul a constituit un util prilej de comparare ºi
documentare temeinicã în vederea realizãrii în perspectivã
a unor facilitãþi asemãnãtoare în Poligonul de
Instrucþie al Armei.
Cu ocazia acestei activitãþi a fost inaugurat
Centrul pentru Testãri ºi Instruire în domeniul NBC care
asigurã condiþiile de instruire inclusiv cu agenþi
chimici reali ºi care a fost realizat prin utilarea ºi
modernizarea Poligonului de Instruire NBC,
Zemianske Kostol'any.
Scopul activitãþii a fost de a prezenta partenerilor
din NATO ºi PfP metodologia utilizatã de armata slovacã
în instruirea pe linia apãrãrii CBRN utilizând agenþi
chimici reali, prezentarea celor mai moderne echipamente
de apãrare CBRN din dotarea armatei slovace ºi schimbul
de experienþã în vederea creºterii compatibilitãþii, interoperabilitãþii
ºi interschimbabilitãþii în domeniul apãrãrii
CBRN, în cadrul NATO.
Participanþii la seminar au desfãºurat o parte
din activitãþi în comun cu participanþii la Conferinþa
anualã în domeniul apãrãrii NBC organizatã de cãtre
Comandamentul Aliat pentru Componenta Terestrã
(Heidelberg) în aceiaºi locaþie, fapt ce a facilitat un
schimb util de informaþii cu experþi din domeniul
apãrãrii CBRN din structurile de comandã NATO.
Facilitãþile de instruire ºi echipamentele de
IV. Prima conferinþã de planificare pentru
înfiinþarea Centrului de Excelenþã CBRN,
desfãºuratã în perioada 15-16 februarie, a.c., la
Praga, Republica Cehã.
La aceastã activitate au participat reprezentanþi
ai celor douã comandamente strategice NATO -
Comandamentul Aliat pentru Operaþii ºi Comandamentul
Aliat pentru Transformare, reprezentanþi ai ªcolii
NATO ºi ai CUBIC Defence Applications Group precum
ºi reprezentanþi din armatele a cinsprezece þãri
NATO.
Delegaþia românã a fost alcãtuitã din
colonel Tudorel RADU, comandantul Centrului
de Pregãtire pentru Apãrare NBC ºi inspector pentru
apãrare NBC, ºeful delegaþiei, ºi locotenentcolonel
Victor CHIPERESCU, ºeful Biroului
instrucþie pentru apãrare NBC din Statul Major al
Forþelor Terestre.
Scopurile activitãþii au fost urmãtoarele:
identificarea poziþiei þãrilor NATO participante,
cu privire la Centrul de Excelenþã CBRN
Multinaþional ºi Întrunit;
discutarea proiectelor documentelor care
stau la baza organizãrii ºi funcþionãrii Centrului de
Excelenþã CBRN;
stabilirea acþiunilor de perspectivã, ce trebuie
întreprinse în vederea alocãrii unor poziþii din
22

APÃRAREA NBC 11/2006
COOPERARE ªI INTEROPERABILITATE
structura CBRN COE, anumitor þãri NATO.
Centrul de Excelenþã CBRN funcþioneazã
într-o reþea de centre de excelenþã pentru alte domenii
care necesitã o înaltã specializare, iar relaþionarea cu
celelalte structuri NATO este conformã cu noul
aranjament de comandã NATO stabilit dupã summit-ul
NATO de la Praga (noiembrie 2002), la reuniunea
ministerialã a NATO din iulie 2003.
Centrul de Excelenþã CBRN Multinaþional ºi
Întrunit îºi îndeplineºte misiunea dupã cum
urmeazã:
acþioneazã ca principalul consilier al celor
doi comandanþi strategici NATO, pe linia tuturor
aspectelor CBRN;
asigurã dezvoltarea doctrinelor CBRN,
standardelor, cunoºtinþelor, instrucþiei ºi educaþiei,
în principal în sprijinul Comandamentului Suprem
Aliat de Transformare (SACT), precum ºi în folosul
altor comandamente NATO, Centrelor de Instruire
pentru Apãrare NBC ale naþiunilor sponsor ºi a altor
instituþii ºi organisme internaþionale interesate.
Sarcinile principale ale Centrului de
Excelenþã CBRN pentru sprijinirea comandamentelor
NATO vizeazã în principal urmãtoarele
domenii:
evaluarea mediului operativ viitor;
dezvoltarea, experimentarea, validarea ºi
integrarea conceptelor operaþionale CBRN, doctrinelor,
capabilitãþilor ºi organigramelor pentru
structurile specializate;
îmbunãtãþirea interoperabilitãþii ºi standardizãrii;
furnizarea de învãþãmânt distribuit
avansat în domeniu;
asistenþã în cercetare ºi dezvoltare;
furnizarea elementelor de noutate în procesul
de instruire ºi educaþie;
furnizarea de expertizã CBRN, conform
cerinþelor;
sprijinul operaþiilor combinate ºi întrunite;
asistenþã în procesul de certificare a batalionului
CBRN, înainte de dislocarea acestuia.
Principalele concluzii reieºite în urma
acestei prime conferinþe de înfiinþare a Centrului de
Excelenþã CBRN sunt urmãtoarele:
toate naþiunile participante sprijinã cu
hotãrâre ideea înfiinþãrii acestui centru de excelenþã;
România, alãturi de alte state membre
NATO, ºi-a exprimat intenþia de a desemna personal
pentru anumite poziþii din cadrul structurii
Centrului de Excelenþã CBRN.
Urmãtoarea conferinþã de planificare se
desfãºoarã în 26-27 aprilie 2006, la Praga.
23

APÃRAREA NBC 11/2006
COOPERARE ªI INTEROPERABILITATE
PARTICIPARE ROMÂNEASCÃ LA FORÞA DE RÃSPUNS NATO
-NATO RESPONSE FORCE (NRF)-
Plutonul de decontaminare uºoarã radioactivã, biologicã ºi chimicã din
Batalionul 49 Apãrare NBC
Crearea Forþei de
Maior Gheorghe MITRICÃ
24
Rãspuns NATO s-a realizat în
urma istoricului summit de la
Praga, din noiembrie 2002, când
s-a pus în miºcare un amplu proces
de modernizare a Alianþei
Nord-Atlantice, proces menit sã-i
confere capacitatea de a face faþã
cu succes provocãrilor acestui
început de secol ºi mileniu, la
adresa securitãþii colective.
Liderii NATO ºi-au reafirmat
angajamentul de a menþine
Alianþa ca instituþie pentru apãrarea colectivã, consultare
pe probleme de securitate ºi acþiuni militare multinaþionale.
Forþa de Rãspuns NATO a fost proiectatã ca o
structurã multinaþionalã avansatã tehnologic, flexibilã,
uºor desfãºurabilã, interoperabilã, capabilã sã se autosusþinã
logistic, incluzând elemente terestre aeriene ºi
navale, gata sã se deplaseze rapid oricând ºi oriunde este
necesar.
Acceptarea ofertei României de a pune la dispoziþie
Batalionul Multinaþional de Apãrare CBRN, un
pluton de decontaminare uºoarã RBC este rezultat al
prestigiului de care se bucurã arma noastrã în NATO ºi în
Europa ca urmare a dovezilor de profesionalism oferite în
toate ocaziile în care specialiºtii NBC români ºi-au
desfãºurat activitatea în mediu internaþional.
Batalionul 49 Apãrare NBC a primit responsabilitatea
operaþionalizãrii primei structuri de apãrare NBC
pusã la dispoziþie NATO, sarcinã foarte complexã având în
vedere greutãþile inerente unui început de drum.
Plutonul Decontaminare RBC a început operaþionalizarea
la data de 05.01.2004 cu termen de
finalizare 15.06.2004 .
Obiectivul operaþionalizãrii l-a reprezentat
desfãºurarea activitãþilor specifice etapelor structurale ºi
acþionale în scopul realizãrii unui nivel de operativitate
care sã permitã îndeplinirea cerinþelor operaþionale stabilite,
iar parcurgerea procesului de operaþionalizare a
avut ca obiectiv general realizarea unei structuri cu un
grad înalt de încadrare cu personal profesionalizat,
dotatã, înzestratã ºi cu un nivel de instruire care sã confere
capacitãþi de interoperabilitate,
în mãsurã sã
execute misiuni specifice,
în diferite zone de dislocare.
În perioada operaþionalizãrii,
plutonul a fost
evaluat în scopul determinãrii
capacitãþilor operaþionale
în conformitate
cu cerinþele stabilite prin
ordinul de pregãtire astfel:
23 - 24.02.2004
- evaluarea executatã de
cãtre reprezentanþi din
cadrul Corpului 1 Armatã Teritorial, ªcolii de Aplicaþie
pentru Apãrare NBC (actualmente Centrul de Pregãtire
pentru Apãrare NBC) ºi Batalionului 49 Apãrare NBC;
14-15.06.2004 - evaluare ºi Transfer de
Autoritate executate de cãtre reprezentanþi din cadrul
Statului Major al Forþelor Terestre, Comandamentului 2
Operaþional Întrunit ºi Corpului 1 Armatã Teritorial.
De asemenea, în perioada 09.- 10.03.2004, o
comisie, din cadrul Batalionului Multinaþional de
Apãrare CBRN, în subordinea cãruia plutonul
acþioneazã când acesta executã misiuni în teatrul de operaþii,
condusã de ºeful operaþiilor maior Martin Fokt, a
evaluat preliminar, în vederea certificãrii, nivelul de operaþionalizare
al Plutonului Decontaminare RBC oferit de
þara noastrã, la Forþa de Rãspuns a NATO (NRF 3 & 4).
Comisia a apreciat nivelul pregãtirii profesionale
a militarilor plutonului ca fiind foarte bun.
În zona MUNSTER - BERGEN/GERMANIA,
comandamentul Brigãzii 100 NBC/Germania, a organizat
ºi condus exerciþiul internaþional "GOLDEN MASK 2004"
pentru certificarea Batalionului Multinaþional de Apãrare
NBC, oferit la Forþa de Rãspuns NATO, ciclul 4, activitate
la care a participat, în perioada 13.09.2004 - 02.10.2004
ºi Plutonul Decontaminare RBC/B.49 Ap.NBC.
Pentru ca cititorii revistei sã-ºi facã o idee despre
ceea ce înseamnã un astfel de execiþiu vã prezentãm principalele
secvenþe ale activitãþii desfãºurate în Germania:
•prezentarea tehnicii ºi capabilitãþilor subunitãþii,
specifice decontaminãrii personalului:
18.09.2004;
•prezentarea tehnicii ºi capabilitãþilor specifice
decontaminãrii vehiculelor ºi echipamentelor militare:

APÃRAREA NBC 11/2006
COOPERARE ªI INTEROPERABILITATE
20.09.2004;
•exerciþiu demonstrativ de instalare a unui raion
de decontaminare ºi executarea decontaminãrii personalului
ºi echipamentelor militare: 21.09.2004;
•verificarea funcþionãrii ºi capabilitãþii echipamentelor
de comunicaþii din înzestrarea structurilor
aparþinând naþiunilor contribuitoare la constituirea
Batalionului Multinaþional de Apãrare CBRN:
21.09.2004;
•executarea recunoaºterilor: 21.09.2004;
•desfãºurarea exerciþiului "GOLDEN MASK" :
23 - 25.09.2004;
•executarea deplasãrii (60 km) ºi dispunerea în
cadrul raionului Companiei 3 Multinaþionalã de Apãrare
NBC (CAMP HORSTEN): 23.09 10.00 - 14.00;
•prezentarea tehnicii din înzestrare, comandantului
Componentei Terestre a NRF-4: 23.09 15.30 - 16.00;
•executarea recunoaºterilor: 23.09 16.00 -
19.00;
•primirea ordinului de acþiune nr. 01: 24.09
06.00;
•deplasarea subunitãþilor în raionul de
îndeplinire a misiunii (CAMP TRAUEN - CAMP BOE-
SELAGER = 75 km.): 24.09 09.00 - 10.50;
•instalarea raionului de decontaminare: 24.09
11.00 - 13.00;
•primirea ordinului de acþiune nr. 02: 24.09
12.30;
•executarea misiunii de specialitate: 24.09 13.00
- 14.30;
•executarea autodecontaminãrii: 24.09 15.00 -
17.30;
•executarea marºului ºi redispunerea în cadrul
raionului Companiei 3 Multinaþionalã de Apãrare NBC:
24.09 18.00 - 19.30;
•încetarea exerciþiului: 25.09 10.00;
•deplasarea la CAMP TRAUEN: 25.09 12.00 -
13.30;
•bilanþul exerciþiului: 26.09.2004.
Pentru activitatea desfãºuratã plutonul a primit
,,Certificat de Apreciere” de la comandantul Brigãzii
100 NBC.
În conformitate cu Hotãrârea Consiliului Suprem
de Apãrare a Þãrii nr. 99 din 03.10.2005, privind participarea
României cu forþe armate la misiuni în afara teritoriului
statului român, în anul 2006, Plutonul Decontaminare
Uºoarã RBC, din cadrul Batalionului 49 Apãrare
NBC, va participa la NATO Response Forces 7 & 8 (Forþa
de Rãspuns a NATO, ciclurile 7 ºi 8 în perioadele: 01.07
2006 - 13.01.2007 ºi 14.01 - 30.06.2007), ca parte integrantã
în structura Batalionului Multinaþional de
Apãrare NBC, a cãrui comandã este asiguratã de cãtre
GERMANIA. Folosind experienþa dobânditã anterior, plutonul
va fi pregãtit pentru executarea urmãtoarelor misiuni
cuprinse în ,,Lista cu cerinþele esenþiale pentru
executare misiunii”:
- sã fie capabil sã desfãºoare toatã gama de misiuni
de decontaminare, pe parcursul a 12 ore de lucru ºi sã
treacã prin flux 6-12 vehicule ºi 60 de persoane pe orã;
25
În urma exerciþiului de certificare a Batalionului
Multinaþional de Apãrare CBRN, plutonul român de
decontaminare uºoarã RBC a intrat în stand-by
- sã-ºi asigure în totalitate transportul pe roþi al
echipamentelor din dotare ºi al personalului propriu, utilizând
mijloacele din dotare;
- sã-ºi asigure transportul de aprovizionare logisticã;
- sã poatã fi desfãºurat rapid cu aeronave C-130,
pe calea feratã sau pe cale navalã ;
- sã poatã executa decontaminarea terenului, a
facilitãþilor fixe, precum ºi decontaminarea operaþionalã
ºi ulterioarã.
Plutonul a fost evaluat ºi certificat naþional de
cãtre o comisie a S.M.F.T., conform CREVAL ºi în perioada
23.03. - 07.04.2006 a participat la exerciþiul "GOLDEN
MASK 2006", în Germania cu ocazia cãruia a fost certificat
multinaþional.
Consiliul editorial mulþumeºte, pentru informaþiile
furnizate în vederea realizãrii acestui articol, domnului
locotenent-colonel Constantin GHEORGHE,
comandantul Batalionului 49 Apãrare NBC ºi domnului
cãpitan Sorin BURNEI din cadrul S 3/B.49 Ap. NBC,
ofiþer responsabil cu activitatea plutonului.
De asemenea, le urãm tuturor celor implicaþi
în acestã foarte importantã misiune de
reprezentare internaþionalã sã obþinã aceleaºi succese
ºi realizãri, care constituie motive în plus sã ne
mândrim cu apartenenþa noastrã la arma Apãrare
NBC.

APÃRAREA NBC 11/2006
TACTICA APÃRÃRII NBC
APÃRAREA NBC - COMPONENTÃ DE BAZÃ A APÃRÃRII PASIVE ÎN
CADRUL CONCEPÞIEI DE TRANSFORMARE
A FORÞELOR AERIENE - 2015
Colonel Marin FLOREA
ªef Secþie Sprijin (Arme) la Instrucþie ºi Doctrinã/S.M.F.A.
Data ºi locul naºterii:
03.12.1953
Starea civilã: cãsãtorit, 2
copii
Studii: - ªcoala Militarã
Ofiþeri Activi ,,Nicolae
Bãlcescu”-1979;
- Academia Militarã,
Facultatea arme, Specialitatea
,,Chimie Militarã”-
1987;
- Curs Stat Major cu participare
internaþionalã-
Academia de Conducere a Bundeswehrului Germania-
2002-2003;
- EUROCURS - curs postuniversitar de conducere strategicã
- Academia de Conducere a Bundeswehrului,
Germania-2004;
Alte cursuri:
- Curs perfecþionare comandanþi companie - 1981;
- Curs limba germanã - Institutul Federal de Limbi
Strãine - Germania - 1994 (6 luni),
- Curs avansat limba germanã - Institutul Federal
de Limbi Strãine - Germania - 1998
- Curs ONU inspectori internaþionali (Ap.NBC.) pentru
UNMOVIC- Austria-2001
Funcþii îndeplinite:
1979-1982- cdt. Pl./Cp.Pr.A.Ch./ D.1 Mc.
1982-1985- cdt.Cp. Pr.A.Ch./ D.1 Mc.
1985-1987- Academia Militarã
1987-1989- ºef Protecþie/C.Cc.Rd./D.I.M.
1989 -1991- ofiþer 2/Secþia Operaþii/Comandamentul
Tr.Ch.
1991-1994- ofiþer2/D.R.I.T./S.M.G.
1994-2000- ofiþer 2,ofiþer 1 în S.C.A.V/S.M.G.
2000-2001-ºef birou NBC/S.C.A.V./S.M.G.
2001-2002-ºef compartiment NBC/S.C.A.V./S.M.G.
2002-2004- cursuri Germania
2004-2005-ofiþer 2 în biroul SAR NBC/COCMIL
2005 - funcþia actualã
Aprecieri:
2003- Foarte Bun
2004- Foarte Bun
2005- Foarte Bun
26
APÃRAREA PASIVÃ
Pornind de la unul din principiile fundamentale
al NATO, Survive To Operate (STO), conform
cãruia Forþele Armate trebuie sã fie în mãsurã
sã se apere ºi protejeze cu mijloace proprii în medii
convenþionale ºi NBC, apãrarea pasivã constituie
ansamblul de mãsuri necesare pentru reducerea la
minimum a efectelor atacului inamic din aer ºi/sau
terestru ºi cuprinde:
apãrarea fizicã, protecþia personalului ºi a
echipamentelor majore;
mascarea, ascunderea, înºelarea inamicului
ºi dispersarea forþelor ºi echipamentelor;
apãrarea NBC.
Obiectivul apãrãrii pasive constã în protecþia
unitãþilor faþã de impactul atacului inamic în scopul
de a supravieþui, inclusiv condiþiilor/mediilor
NBC, prin anticiparea folosirii acestora, asigurarea
unei instruiri ºi înzestrãri adecvate în vederea
menþinerii mobilitãþii trupelor ºi a unei planificãri
realiste care sã conducã la o rapidã reorganizare.
APÃRAREA FIZICÃ, PROTECÞIA
PERSONALULUI
ªI A ECHIPAMENTELOR
Unitãþile vor trebui sã asigure comanda, controlul
ºi coordonarea resurselor la dispoziþie pentru
a realiza o apãrare adecvatã, protecþia personalului
ºi a echipamentelor majore.
Aceasta necesitã:
asigurarea unor planuri ºi proceduri viabile;
posturi de comandã ºi control;
echipe de monitorizare ºi supraveghere;
posturi de observare NBC;
echipe de decontaminare RBC;
controlul contaminãrii radiologice;
managementul adãposturilor.

APÃRAREA NBC 11/2006
TACTICA APÃRÃRII NBC
MASCAREA, ÎNªELAREA
INAMICULUI ªI DISPERSAREA
Este o activitate importantã care se va realiza
prin:
mãsuri pentru mascarea sau/ºi ascunderea
facilitãþilor în vederea evitãrii detecþiei, observãrii ºi
vizualizãrii þintelor de cãtre adversar, atât aerian cât
ºi terestru;
asigurarea disciplinei
de acþiune pe timp de
zi ºi de noapte;
dispersarea personalului
ºi a echipamentelor;
evitarea concentrãrii
echipamentelor, vehiculelor
ºi personalului esenþial
pentru misiune;
executarea de lucrãri
false ºi acþiuni pentru
înºelarea inamicului;
marcarea facilitãþilor
medicale ºi a celor de prim ajutor în concordanþã
cu Convenþia de la Geneva.
APÃRAREA NBC
"….Alianþa este din nou back in
business.…pentru cã terorismul, proliferarea armelor de
distrugere în masã ºi aºa-numitele failed states (state falimentare)
ne fac sã ne confruntãm cu provocãri pe care le
putem domina numai prin cooperarea transatlanticã." -
Jaap de Hoop SCHEFFER- secretar general al
NATO.
În acest context Apãrarea NBC devine o
componentã de bazã a apãrãrii pasive în cadrul protecþiei
forþei ºi cuprinde ansamblul activitãþilor,
mãsurilor ºi acþiunilor planificate, organizate,
coordonate ºi controlate la nivelul comandamentelor
(comenzilor) pentru protejarea,
menþinerea/refacerea capacitãþii operaþionale
ºi amplificarea capabilitãþii forþei în scopul
îndeplinirii misiunilor în condiþii/medii
CBRN, ale producerii evenimentelor Emisii
Altele Decât Atacul (EADA) ºi teroriste.
Comandantul trebuie sã realizeze o evaluare
realistã ºi continuã a ameninþãrilor ºi riscurilor
NBC, a nevoilor de organizare, echipare ºi pregãtire
potrivitã pentru ca apãrarea NBC sã fie eficientã.
Cerinþele apãrãrii NBC sunt:
a) evitarea riscurilor;
b) protecþia NBC a Forþei;
c) controlul contaminãrii.
Evitarea (prevenirea) riscurilor NBC
cuprinde urmãtoarele procedee:
detecþia ºi identificarea NBC;
avertizarea/alarmarea ºi raportarea NBC.
Detecþia ºi identificarea NBC va include:
determinarea posibilitãþilor inamicului
de întrebuinþare a ADMCBRN ºi de producere a
riscurilor EADA din zona de operaþie (responsabilitate);
controlul NBC:
cercetarea NBC/EADA
(observarea, descoperirea ºi
determinarea atacului/emisiilor
chimice, biologice
ºi radiologice conform
STANAG 2112); determinarea
zonelor/raioanelor
contaminate RBC; marcarea
zonelor/raioanelor
contaminate RBC conform
STANAG 2002; monitorizarea
senzorilor staþionari
ºi/sau mobili prin cercetarea
temporarã sau periodicã;
recercetarea periodicã a zonelor/ raioanelor
contaminate RBC.
prelevarea ºi analiza probelor de agenþi
chimici, biologici ºi de produse radioactive conform
STANAG 4359.
Avertizarea/alarmarea ºi raportarea NBC vor
avea drept scop prevenirea oportunã a trupelor
despre iminenþa atacului sau descoperirea contaminãrii
radioactive, biologice ºi chimice ca urmare a
întrebuinþãrii ADMCBRN sau producerii evenimentelor
EADA.
Se va executa conform STANAG 2047
,,Alarme în caz de pericol/urgenþã despre contaminare sau
atac (numai atac NBC sau aerian)” ºi prin aplicarea
STANAG 2103 ,,Raportarea exploziilor nucleare,
atacurilor chimice ºi biologice, prognozarea ºi avertizarea
despre pericolele asociate ºi zonele de risc - NBC 4(A)”.
Protecþia NBC a Forþei cuprinde:
protecþia personalului ºi a echipamentelor;
protecþia individualã;
protecþia colectivã;
contra-mãsuri medicale.
Protecþia personalului ºi a echipamentelor constã
în mãsurile luate de comandanþi pentru reducerea
vulnerabilitãþii trupelor proprii faþã de efectele
atacurilor cu ADMNBC/evenimentelor EADA ºi va
trebui sã cuprindã o serie de mãsuri pasive ºi
active.
Mãsurile pasive se vor referi la: instrucþia
27

APÃRAREA NBC 11/2006
TACTICA APÃRÃRII NBC
pentru apãrare NBC;
evitarea descoperirii
(mãsuri ºi acþiuni de
cercetare, siguranþã,
mascare, mascare cu
aerosoli, protecþie
electronicã, respectarea
disciplinei radio
etc.); amenajarea
genisticã ºi
folosirea proprietãþilor
terenului ºi
echipamentelor ºi
dispersarea.
Mãsurile
active vor viza controlul
contaminãrii,
ocolirea zonelor/raioanelor contaminate RBC, executarea
misiunilor în condiþii/medii CBRN/EADA
numai cu personalul ºi echipamentele strict necesare,
containerizarea/acoperirea echipamentelor ºi
materialelor, schimbarea raioanelor de dispunere/acþiune,
folosirea aerodromurilor de rezervã
etc..
STANAG 2984 NBC ,,Nivelurile graduale de
ameninþare NBC ºi mãsurile de protecþie NBC corespunzãtoare”,
standard în curs de implementare în cadrul
Forþelor Aeriene stabileºte nivelurile graduale de
ameninþare NBC ºi, corespunzãtor acestora, mãsurile
de protecþie NBC, a cãror ierarhizare trebuie sã
asigure evitarea scãderii capacitãþii operaþionale a
unitãþilor sub limita de supravieþuire. Nivelurile
optime de protecþie individualã NBC (NOPINBC)
asigurã flexibilitate în decizii ºi gradualitate în
purtarea echipamentelor de protecþie, potrivit
nivelurilor de ameninþare, condiþii necesare pentru
îndeplinirea în siguranþã a misiunii.
Protecþia individualã va cuprinde activitãþile
desfãºurate de cãtre fiecare militar în condiþii/medii
NBC în scopul menþinerii capabilitãþilor proprii, care
sã-i permitã îndeplinirea normelor ºi cerinþelor
operaþionale de bazã pentru îndeplinirea misiunii,
conform STANAG 2352 NBC ,,Echipamente ºi materiale
de Apãrare NBC- orientãri operaþionale”.
Protecþia colectivã (COLPRO) va fi concretizatã
în amenajarea/utilarea adãposturilor (fixe, transportabile),
echipamentelor de luptã, facilitãþilor etc.,
care asigurã scãderea nivelurilor optime de protecþie
individualã NBC (NOPINBC), crearea condiþiilor de
acþiune (lucru), hrãnire, odihnã ºi igienã pentru
personal.
STANAG 2941NBC ,,Ghid pentru personalul
aeronautic care utilizeazã sistemele de protecþie colectivã
fixe ºi mobile ale Forþelor
Aeriene”, standardizeazã
principiile utilizãrii
echipamentelor
COLPRO în Forþele
Aeriene.
Sprijinul medical
NBC constã în
mãsuri sanitaro-igienice
ºi profilactice
(vaccinãri, tratamente
preventive), control
antiepidemic, tratamentul
rãniþilor contaminaþi.
Controlul
contaminãrii constã
în aplicarea acelor metode, tehnici, proceduri ºi
folosirea de echipamente care urmãresc evitarea,
reducerea, îndepãrtarea ºi neutralizarea temporarã
sau permanentã a contaminãrii RBC ºi include:
protejarea echipamentelor, materialelor ºi
alimentelor;
decontaminarea RBC.
Decontaminarea RBC trebuie sã rãspundã la
urmãtoarele cerinþe: cât mai curând posibil, numai
ceea ce este necesar, cât mai aproape de locul unde
s-a produs contaminarea; pe prioritãþi.
De regulã decontaminarea personalului are
prioritate faþã de echipament ºi teren.
Decontaminarea RBC poate fi: imediatã,
operaþionalã totalã ºi finalã.
Decontaminarea imediatã se realizeazã de individ
prin folosirea echipamentelor ºi materialelor din
dotare (decontaminarea pielii, a unor pãrþi din
îmbrãcãminte ºi/sau echipamentelor individuale).
Decontaminarea operaþionalã se realizeazã de
individ/echipã/echipaj/grupã limitatã la anumite
pãrþi ale echipamentului operaþional folosind
echipamentele de decontaminare din înzestrarea
subunitãþilor/unitãþilor pânã la eºalon batalion (similar)
inclusiv; poate cuprinde continuarea decontaminãrii
imediate a personalului, a pãrþilor
esenþiale ale echipamentului ºi a unor porþiuni mici
de teren.
Decontaminarea totalã presupune decontaminarea
personalului, echipamentelor, materialelor
ºi/sau raioanelor de dispunere/acþiune pentru reducerea
contaminãrii ºi implicit a nivelurilor optime
de protecþie individualã NBC (NOPINBC) ºi desfã-
ºurarea acþiunilor cu eficienþã cât mai mare; poate
include decontaminarea terenului ºi necesitã intervenþia
subunitãþilor specializate de apãrare NBC.
28

APÃRAREA NBC 11/2006
TACTICA APÃRÃRII NBC
Decontaminarea finalã se executã de cãtre subunitãþi/unitãþi
specializate de apãrare NBC pentru
îndepãrtarea (mecanicã, fizicã, chimicã) contaminãrii
personalului, echipamentelor ºi materialelor
în vederea trecerii la NOPINBC- 0.
Decontaminarea poate fi ºi naturalã, dar se
realizeazã într-o perioadã îndelungatã de timp.
Decontaminarea aeronavelor pe durata
zborului este consideratã ca fiind cea mai uºoarã ºi
eficientã metodã.
Obiectivul operaþionalizãrii va consta în
realizarea unor structuri cu un înalt grad de
încadrare, profesionalizare, dotare, înzestrare ºi
instruire, interoperabile, în mãsurã sã îndeplineascã
misiuni de specialitate, în condiþii/medii
CBRN/TIM.
PRIORITÃÞI ªI MÃSURI PENTRU
OPERAÞIONALIZAREA FORÞELOR
ÎN CONTEXTUL
CONCEPÞIEI DE TRANSFORMARE A
FORÞELOR AERIENE PÂNÃ ÎN ANUL
2015
Prioritãþile vor fi:
asigurarea echipamentelor individuale
(protecþie ºi decontaminare NBC, armament, cascã
kevlar, alte materiale);
pregãtirea întregului personal, în concordanþã
cu cerinþele specifice instruirii individuale în
domeniul FP (Individual Common Core Skills
ICCS);
instruirea individualã (protecþie ºi
autoapãrare, protecþie individualã NBC, acordarea
primului ajutor; stingerea incendiilor ºi descarcerare,
folosirea armamentului individual din dotare);
instruirea colectivã a personalului prin
participarea la exerciþii naþionale sau multinaþionale,
cu sau fãrã dislocare;
pregãtirea ºi planificarea apãrãrii NBC;
conducerea apãrãrii NBC în acþiunile militare;
înzestrarea structurilor cu echipamente ºi
materiale interoperabile NATO;
implementarea ºi aplicarea procedurilor de
instruire specifice domeniului apãrãrii NBC;
implementarea ºi aplicarea procedurilor de
evaluare specifice.
Domeniile prioritare de acþiune pe linia
apãrãrii NBC în cadrul concepþiei de transformare a
Forþelor Aeriene vor fi:
implementarea Obiectivelor Forþei:
G-4401, 4410, 4422, 4423;
managementul personalului (specialiºtilor
NBC);
operare ºi mentenanþã (C2, instrucþie,
implementarea STANAG- urilor în vederea realizãrii
interoperabilitãþii, mentenanþa echipamentelor
ºi materialelor);
înzestrarea structurilor cu echipamente
performante/interoperabile (achiziþii/dotare, capacitatea
de autosusþinere în teatrul de operaþii);
infrastructurã (facilitãþi de instruire ).
În concluzie, pentru o bunã protecþie
împotriva atacurilor convenþionale ºi ameninþãrilor
NBC, se impune existenþa unei puternice unitãþi de
sprijin pentru protecþia forþei (FPSU), în cadrul
cãreia sã acþioneze un sub-centru de colectare a
datelor (SCC), cu echipament corespunzãtor, care sã
asigure operativitatea în medii NBC.
Structura/structurile de protecþia forþei din
Forþele Aeriene ar putea avea urmãtoarea componenþã:
1 companie de infanterie;
1 divizion GBAD;
2 plutoane Ap. NBC (1 pl.Cc. NBC, 1 pl.
Dc.RBC);
1 formaþiune de luptã împotriva incendiilor;
1 modul (grup) EOD.
Bibliografie
- Strategia Militarã Naþionalã;
- Viziunea strategicã 2010, Armata României;
- SMG-S 67, Dispoziþia de planificare strategicã pentru perioada 2004-2009/2003;
- F.A.1- Doctrina pentru Operaþii a Forþelor Aeriene;
- Doctrina Apãrãrii NBC Întrunite, JP 3-11, 1996 (SUA);
- ATP-59 (B) (AJP 3.8);
- Angajamentul capabilitãþilor de la Praga-2002;
- AJP 3.3 Joint Air and Space Operations Doctrine, 2005;
- STANAG 2450 NBC - Manual NATO privind echipamentele de protecþie ale echipajelor aeronavelor.
29

APÃRAREA NBC 11/2006
TACTICA APÃRÃRII NBC
SPRIJINUL LOGISTIC AL FORÞELOR DE APÃRARE NBC
PE TIMPUL EXECUTÃRII DEPLASÃRII
Colonel prof.univ.dr.Ion MITULEÞU
Locotenent-colonel Carol-Teodor PETERFI
Statul Major General - Centrul Operaþional de Conducere Militarã
Conflictele militare desfãºurate în ultima
perioadã de timp au scos la ivealã o adevãratã competiþie
în ceea ce priveºte soluþiile puse în joc pentru
obþinerea succesului. Dacã avem în vedere nivelul
ridicat de operativitate al trupelor, viteza mare de
deplasare de pe o direcþie pe alta, dintr-o zonã de
operaþii în alta precum ºi precizia loviturilor, de cele
mai multe ori punctiforme, putem schiþa un adevãrat
joc în care numai cei puternici, deciºi ºi creativi
pot avea câºtig de cauzã.
Angajarea într-o operaþie militarã, la
momentul actual nu mai poate avea loc decât dacã
factorul de decizie va lua în considerare trei elemente:
juridic (dacã acþiunea este legalã ºi se
supune legilor internaþionale ºi cele ale rãzboiului),
factorul NBC (dacã în conflict au fost, sunt sau vor
fi implicate armele de distrugere în masã CBRN ºi
care vor fi implicaþiile utilizãrii acestora) ºi factorul
logistic (dacã operaþia poate fi susþinutã/sprijinitã
corespunzãtor ºi cu ce costuri).
Ca atare, analiºtii militari au identificat ca
element demn de luat în considerare, contributor
decisiv la obþinerea victoriei în ultimele conflicte,
modul în care s-a realizat sprijinul logistic al forþelor
luptãtoare, þinând cont de marile cantitãþi de materiale
ce au trebuit deplasate pe direcþiile ºi în
punctele hotãrâtoare ale operaþiunilor.
Indiferent de procedeul de deplasare adoptat,
trupele de apãrare NBC au nevoie de sprijin
logistic, încã de la plecarea din raionul de concentrare
ºi pânã la ajungerea la destinaþie, posibil în alt
raion de concentrare, unde cu stocurile de materiale
complete, sã fie în mãsurã sã-ºi îndeplineascã misiunile
de luptã, fiind în mãsurã sã asigure oportun
sprijinul de luptã NBC pe toatã durata operaþiei.
Logistica structurilor de apãrare NBC trebuie sã fie
în mãsurã ca pe toatã durata deplasãrii acestora sã
asigure toate materialele necesare desfãºurãrii atât a
operaþiilor NBC cât ºi a acelor aferentã acestora,
indiferent de factorii care influenþeazã acordarea
30
sprijinului logistic. Pe primul loc al activitãþilor de
logisticã, pentru pregãtirea ºi desfãºurarea marºului
structurilor NBC, se situeazã mãsurile de mentenanþã
pentru asigurarea ajungerii trupelor în
raionul ordonat, la timp ºi cu capacitatea de luptã
planificatã.
În funcþie de scopul ºi timpul afectat, considerãm
cã factorii care influenþeazã cel mai mult
logistica structurilor de apãrare NBC în marºul pe distanþe
lungi sunt:
situaþiile în care acestea trec la executarea
marºului;
perioada în care se executã marºul;
direcþiile în care se executã marºul;
dispozitivul de marº adoptat;
locul în care se executã marºul (în
apropierea frontului sau în adâncimea dispozitivului
operativ -tactic);
distanþa de deplasare ºi consumul probabil
de resurse ºi timpul cât dureazã marºul;
misiunea primitã de structura de apãrare
NBC dupã executarea marºului;
probabilitatea întâlnirii cu inamicul sau a
folosirii de cãtre acesta a sistemelor de cercetarelovire
de înaltã precizie;
starea ºi orientarea cãilor de comunicaþie
din fâºia de marº;
natura terenului;
condiþiile de timp, anotimp ºi stare a
vremii.
Dacã deplasarea unitãþii NBC se executã combinat,
prin marº ºi transport, trebuie luaþi în considerare
ºi factori care þin de infrastructura sistemului de cãi
ferate din þara noastrã ºi anume:
cantitatea de tehnicã ºi mãrimea efectivelor
ce se transportã;
cantitatea de materiale necesarã fixãrii
tehnicii pe vagoane;
necesitatea asigurãrii de vagoane acoperite
pentru prepararea hranei pe timpul transportului;
numãrul de direcþii de transport puse la
dispoziþie;

APÃRAREA NBC 11/2006
TACTICA APÃRÃRII NBC
31
existenþa rampelor de îmbarcare/debarcare
existente de-a lungul direcþiilor de transport;
corelarea ajungerii în raionul de concentrare
a tehnicii ºi a efectivelor transportate cu cele ce
se deplaseazã prin marº.
Fiecare din aceºti factori influenþeazã într-un
anume fel modalitãþile prin care se acordã sprijinul
logistic trupelor de apãrare NBC. Astfel, dispozitivul
de marº, are influenþã directã asupra urgenþelor ºi
ordinii efectuãrii transporturilor de materiale, precum
ºi a felurilor de materiale asigurate þinând cont
de cantitãþile mari de carburanþi ºi lubrifianþi ce se
consumã, decontaminanþi ºi alte materiale necesare
îndeplinirii misiunilor de apãrare NBC, alimente ºi
unele materiale de resortul geniului necesare fluidizãrii
ritmului de deplasare.
Distanþa pe care se executã marºul ºi durata
acestuia au influenþe directe asupra aprovizionãrii
cu materiale, a transportului acestora, a organizãrii
serviciului de comenduire ºi îndrumare a circulaþiei
pe itinerarii, dar mai ales asupra modului în care se
realizeazã conducerea unitãþilor, subunitãþilor ºi formaþiunilor
de logisticã. Situaþiile în care marea unitate
în structura cãreia se aflã unitatea de apãrare
NBC poate trece la executarea marºului au influenþã
directã asupra sprijinul logistic deoarece în perioada
iniþialã a rãzboiului pot apãrea greutãþi mari în executarea
mobilizãrii forþelor de logisticã ºi realizãrii la
termen a stocurilor de materiale ºi tehnicã. Locul
unde se executã marºul, aduce în discuþie existenþa
elementelor de cercetare ale inamicului, a elementelor
de cercetare diversiune ale acestuia ºi a localizãrii
coloanelor de transport proprii, care pot suferi
pierderi masive datorate loviturilor
aeriene ale adversarului.
Condiþiile de teren impun
consumuri mari de carburanþi
datoritã reliefului variat al þãrii
noastre, de la munte la câmpie ºi
invers ceea ce contribuie la o altã
etapizare a marºului, a delimitãrii
lui în timp ºi a densitãþii de transport
pe itinerariile de deplasare.
Anotimpul ºi starea vremii influenþeazã
în mod direct modalitatea
de acordare a sprijinul logistic pe
timpul executãrii marºului,
deoarece impun aprovizionarea
cu prioritate a anumitor tipuri de
materiale, a etapizãrii marºului, a
pregãtirii personalului ºi tehnicii
la condiþiile concrete.
Desigur, fiecare din factorii
enumeraþi contribuie la influenþarea într-un
anume fel a modalitãþii de acordare a sprijinul logistic
ºi de aceea se impune ca organele de logisticã ale
eºalonului superior ºi de la nivelul unitãþii de
apãrare NBC sã acorde importanþa cuvenitã
fiecãruia dintre ei.
Executarea marºului pe distanþe lungi scoate în
evidenþã o serie de particularitãþi în acordarea sprijinului
logistic, acestea fiind prezente la nivelul
fiecãrei componente a logisticii trupelor. Astfel, executarea
marºului impune reaprovizionarea unitãþii de
apãrare NBC cu cantitãþi mari de materiale (în special,
carburanþi-lubrifianþi, alimente, muniþii, materiale
de geniu ºi apãrare NBC) ce trebuie completate în
permanenþã.
De regulã, reaprovizionarea structurilor de
apãrare NBC se executã cu prioritate din economie
ºi din depozitele militare de teritoriu, iar dupã
epuizarea acestora, din depozitele de campanie ale
eºalonului superior. Specific marºului pe distanþe
lungi, este faptul cã sursele de aprovizionare/reaprovizionare
se pun la dispoziþie structurilor de
apãrare NBC în apropierea raioanelor de concentrare,
pentru completarea stocurilor ºi a consumului
în pregãtire ºi în raioanele odihnei de zi (noapte) ºi
în final pentru completarea consumurilor ºi a eventualelor
pierderi provocate de inamic.
Tot ca o particularitate în reaprovizionare o
reprezintã faptul, cã eºalonul superior în condiþiile
în care nu existã pericolul întâlnirii cu inamicul va
putea transporta în raionul haltelor mari ºi a odihnei
de zi (noapte), materialele necesare completãrii
stocurilor ce nu s-au putut completa în raionul de
Deplasare cãtre raionul de decontaminare

APÃRAREA NBC 11/2006
TACTICA APÃRÃRII NBC
32
concentrare.
În situaþia executãrii marºului pe mai multe
etape, cea mai importantã sarcinã a structurii de logisticã
din cadrul unitãþii de apãrare NBC o va
reprezenta reaprovizionarea cu carburanþi. Astfel,
încã de la organizarea marºului se vor lua mãsuri
de completare a unitãþii de consum carburant
prin introducerea în coloanele de marº a punctelor
de alimentare mobile ale batalionului logistic al
eºalonului superior încãrcate cu carburanþi în cantitãþile
ºi tipurile necesare completãrii plinurilor fizice
la autovehiculele unitãþii de apãrare NBC.
La ajungerea în raionul final, completarea
stocurilor de materiale se va executa prin grija
eºalonului superior pentru toate unitãþile de apãrare
NBC din subordine, fie din depozitele proprii fie din
surse repartizate fiecãrei unitãþi, conform eºalonãrii
la care acestea au dreptul.
Pentru unitãþile de apãrare NBC care se
transportã pe calea feratã particularitatea constã în
faptul cã eºalonul superior poate pune la dispoziþia
acestora, cantitãþi de materiale chiar în staþiile de
C.F. prin care acestea trec. Acestor unitãþi li se vor
prevedea norme de consum speciale pentru îmbarcare,
debarcare ºi ajungere din raionul de concentrare
la staþia de îmbarcare, iar din staþia de debarcare
în raionul final.
Pentru aceste unitãþi, se aplicã principiul de
îmbarcare pe C.F. ºi a subunitãþilor de logisticã proprii,
care vor trebui sã fie în mãsurã sã le asigure
completarea stocurilor din depozitele proprii pe timpul
transportului.
Transportul materialelor la timp, la nivelul ºi
în structura ordonatã are o influenþã deosebitã
asupra modalitãþilor de îndeplinire a misiunilor
ordonate de eºalonul superior, unitãþii de apãrare
NBC.
Specificitatea transporturilor în executarea
marºului, o reprezintã ordonarea strictã în timp ºi pe
urgenþe a unitãþilor pentru reaprovizionare, în
funcþie de ordinea deplasãrii lor cãtre aliniamentul
(raionul) indicat. În aceastã situaþie, de regulã,
unitãþile de apãrare NBC din structura marii unitãþi
sunt arondate cu prioritate cãtre sursele de teritoriu
aflate la mai puþin de 10 km faþã de raionul companiei
logistice proprii, de unde cu mijloacele proprii
de transport, executã aprovizionarea cu materiale
conform nevoilor fiecãrei subunitãþi.
Atunci când unitatea de apãrare NBC se aflã
în raionul de concentrare, eºalonul superior va pune
la dispoziþia acesteia, mijloace de transport din
economia naþionalã pentru executarea transporturilor
de materiale în vederea completãrii necesarului.
Mijloacele de transport proprii, de regulã nu
vor fi folosite pentru executarea transporturilor, prioritate
având executarea lucrãrilor de mentenanþã,
îndeosebi a celor de întreþinere ºi reparaþii.
În raionul de concentrare Cp. Log./Pl. Log.
a/al B.Ap.NBC/Cp. Ap.NBC se va afla dispusã/dispus
întrunit spre partea dinapoi a raionului. Pânã la
începerea marºului comandanþii subunitãþilor logistice
din structura Cp. Log./Pl.Log. vor desfãºura
urmãtoarele activitãþi:
verificarea stãrii autovehiculelor, armamentului
ºi mijloacelor de protecþie;
modul de aºezare a materialelor pe
autovehicule;
existenþa unitãþilor de consum carburanþi
la autovehicule;
primirea hranei calde ºi a apei de întreg
personalul subunitãþilor logistice;
verificarea modului cum sunt echipaþi militarii
ºi cum ºi-au ajustat echipamentul.
Cp. Log./Pl.Log. se deplaseazã pe aceleaºi
itinerare ca ºi unitatea de apãrare NBC din structura
cãreia face parte, în spatele forþelor principale. La
organizarea marºului se va avea în vedere: modul
probabil de acþiune a inamicului asupra unitãþii de
apãrare NBC ºi implicit asupra Cp. Log./Pl.Log. în
cadrul dispozitivului de marº al unitãþii de apãrare
NBC; structura Cp. Log./Pl.Log. ºi susþinerea logisticã
a unitãþii pe timpul marºului; numãrul ºi starea
itinerarelor; felul ºi valoarea obstacolelor naturale ºi
a trecerii peste acestea.
Cp. Log./Pl.Log. a/al unitãþii de apãrare NBC
se va deplasa în cadrul coloanelor unitãþii de apãrare
NBC pe una la douã coloane în spatele forþelor
principale pânã la 2 km faþã de acestea; distanþa dintre
subunitãþile logistice poate fi de 500 m în cadrul
coloanelor.
Þinând cont de faptul cã, în general,
mijloacele de transport ale Cp. Log./Pl.Log. sunt
încãrcate la capacitatea nominalã ºi nu se pot angaja
la executarea transporturilor de materiale, puse la
dispoziþie în sursele deschise pe itinerariul de
deplasare, organele de logisticã de la nivelul unitãþii
de apãrare NBC ºi ale eºalonului superior vor trebui
iniþial sã planifice modalitãþile de completare a
stocurilor la unitãþile subordonate ºi numai dupã
aceea, mijloacele goale sã fie trimise în surse pentru
completarea stocurilor. În aceastã situaþie, transporturile
de materiale în vederea executãrii aprovizionãrii,
se vor executa de regulã în raioanele odihnei
de zi (noapte) sau în cel al haltelor mari, prioritatea
fiind rezervatã completãrii stocurilor unitãþilor
în ordinea deplasãrii lor.

APÃRAREA NBC 11/2006
TACTICA APÃRÃRII NBC
Pentru buna desfãºurare a executãrii
marºului, dar ºi a acþiunilor viitoare ordonate
unitãþii de apãrare NBC, organele de logisticã vor
trebui sã acorde o importanþã deosebitã lucrãrilor de
mentenanþã. Acestea trebuie executate tuturor
autovehiculelor din înzestrare, fie cã sunt de luptã,
fie de transport. Activitãþile de mentenanþã
desfãºurate de structurile de specializate, în cazul
executãrii marºului pe distanþe lungi, sunt organizate
ºi desfãºurate în funcþie de cantitatea ºi complexitatea
tehnicii din înzestrare, pentru a asigura
un nivel ridicat de operativitate la nivelul unitãþii de
apãrare NBC.
Principalele activitãþi pe linia pregãtirii autovehiculelor
pentru executarea marºului, se executã în
raionul de concentrare, urmând ca pe timpul
deplasãrii ºi al dispunerii în raionul final, sã se execute
operaþiunile necesare pentru repunerea în stare
de operativitate a celor care au suferit defecþiuni pe
timpul executãrii marºului precum ºi cele necesare
completãrii unitãþilor de consum carburanþi ºi
muniþie.
Pe timpul pregãtirii marºului, activitãþile
desfãºurate pe linia mentenanþei, trebuie sã vizeze
atât pregãtirea personalului tehnic cât ºi pregãtirea
autovehiculelor. În acest sens, organele de logisticã
iau mãsuri pentru: elaborarea documentelor pentru
executarea marºului; completarea cu personal
tehnic; completarea cu tehnicã de luptã ºi transport;
pregãtirea tehnicã a personalului în vederea executãrii
marºului; executarea operaþiunilor de
întreþinere tehnicã la toate autovehiculele; identificarea
agenþilor economici care pot executa reparaþii
în folosul unitãþii de apãrare NBC ºi luarea legãturii
cu organele administraþiei publice locale în vederea
începerii activitãþii de reparare; aprovizionarea
oportunã cu piese de schimb ºi materiale pentru
executarea reparaþiilor, atât de cãtre formaþiunea
proprie de mentenanþã, dar ºi de cãtre agenþii economici;
repararea autovehiculelor cu nevoi de
reparaþii de nivel 1 ºi predarea celor ce necesitã
reparaþii de nivel 2 sau 3 cãtre eºalonul superior;
completarea loturilor de bord, în special cu mijloace
pentru mãrirea capacitãþii de trecere; verificarea dispozitivelor
de mascare a luminilor farurilor, a aparaturii
de vedere pe timp de noapte ºi completarea
acesteia la nevoie; organizarea asistenþei tehnice pe
itinerarii, la punctele obligate de trecere, repartizarea
forþelor ºi mijloacelor pe coloane ºi itinerarii ºi
stabilirea misiunilor de îndeplinit; elaborarea ºi
transmiterea în cadrul ordinului de sprijin logistic a
ordinelor pe linia mentenanþei cãtre unitãþile subordonate.
33
Toate activitãþile desfãºurate pe linia mentenanþei
de cãtre structurile de mentenanþã în aceastã
perioadã, vizeazã asigurarea unei rezerve de
motoresurse pentru toate autovehiculele, care sã
permitã îndeplinirea cu succes a misiunii trasate
unitãþii de apãrare NBC.
Deplasarea combinatã a unitãþii de apãrare NBC
prin marº ºi transport impune din partea organelor de
mentenanþã o altã serie de activitãþi care vizeazã
transportul pe calea feratã, urmãrindu-se în mod
special: compunerea eºaloanelor de transport; verificarea
stãrii de viablitate a itinerariilor de afluire
cãtre staþiile de îmbarcare (debarcare) din (cãtre)
raioanele de concentrare; numãrul de rampe existente,
cãile de acces cãtre acestea, condiþiile de mascare
existente; modul de amenajare a rampelor, de
cap sau laterale, precum ºi modalitatea de fixare a
autovehiculelor pe platforme; mãsurile speciale ce
trebuie luate în cazul autovehiculelor agabaritice,
paza ºi apãrarea transportului.
Pe timpul executãrii marºului, mãsurile de
mentenanþã ce vor fi desfãºurate de cãtre structurile
de mentenanþã vor viza în special acele activitãþi ce
se desfãºoarã în scopul fluidizãrii deplasãrii: asistenþa
tehnicã la punctele obligate de trecere ºi pe
porþiunile grele de itinerar; scoaterea în afara itinerariilor
de deplasare a autovehiculelor ce au suferit
defecþiuni ºi cercetarea lor din punct de vedere
tehnic; remedierea defecþiunilor la autovehiculele
cu nevoi de reparaþii de nivel 1; evacuarea autovehiculelor
ce nu pot fi reparate în raioanele odihnei
de zi (noapte), finale ºi predarea lor la raionul de
adunare a tehnicii deteriorate al eºalonului superior.
Autovehiculele ce suferã defecþiuni pe timpul
executãrii marºului, cu aprobarea comandantului
pot rãmâne pe locul scoaterii din funcþionare
pentru executarea operaþiunilor de reparare,
urmând ca ulterior sã se deplaseze în urma
coloanelor unitãþii de apãrare NBC.
În vederea asigurãrii unei stãri optime de
sãnãtate pentru tot personalul structurilor NBC, pe
timpul executãrii marºului, alãturi de alte activitãþi
desfãºurate, mãsurile luate pe linia asistenþei medicale
reprezintã o preocupare permanentã a
organelor de logisticã de la nivelul acestora. Astfel,
încã înainte de începerea marºului, rãniþii ºi bolnavii
aflaþi la structura medicalã, vor fi evacuaþi la unitatea
medicalã a eºalonului superior sau la spitalele
de zonã interioarã, în conformitate cu ordinul de
sprijin logistic ºi administrativ al eºalonului superior.
Pe timpul executãrii marºului, asistenþa
medicalã primarã, se executã de cãtre structura specializatã
pe timpul haltelor ºi în raioanele odihnei de

APÃRAREA NBC 11/2006
TACTICA APÃRÃRII NBC
zi (noapte). Pentru cazuri
deosebite rãniþilor ºi bolnavilor
li se va acorda ajutor
medical de urgenþã de cãtre
personalul specializat din
cadrul structurii logistice a
unitãþii de apãrare NBC dupã
care se vor evacua la formaþiunile
medicale teritoriale
existente pe itinerariile
de deplasare.
Particularitatea evidentã
pentru aceastã situaþie,
o reprezintã organizarea
de puncte medicale de-a lungul itinerariului, în
locurile greu accesibile (pante, urcuºuri abrupte,
trecãtori), unde se va acorda ajutor medical de
urgenþã, iar bolnavii ºi rãniþii ce necesitã tratament
medical de specialitate vor fi evacuaþi cãtre spitalele
din zona interioarã sau cãtre unitatea medicalã a
eºalonului superior.
Pe timpul executãrii marºului de cãtre unitatea
de apãrare NBC, o altã activitate desfãºuratã de
cãtre organele de logisticã, este aceea de cartiruire a
trupelor, care de regulã, este posibilã numai în
raioanele odihnei de zi (noapte), în funcþie de timpul
stabilit pentru staþionare, locul în dispozitivul de
marº ºi posibilitãþile de cartiruire din zonã.
Cartiruirea trupelor se poate face în aceastã situaþie
în imobilele existente, oricare ar fi proprietarul, cu
respectarea prevederilor stabilite pentru deþinãtorii
acestora. Proprietarii, deþinãtorii cu orice titlu ale
acestor imobile, sunt obligaþi prin lege, sã punã la
dispoziþia unitãþilor militare la solicitarea acestora
sau a organelor administraþiei publice locale, spaþiile
de locuit cu echipamentele aferente fãrã de care
acestea nu pot fi folosite.
În vederea cartiruirii trupelor se organizeazã
de regulã, grupe de recunoaºtere, care vor avea în
compunere obligatoriu pe ºeful compartimentului
logistic, reprezentantul administraþiei publice locale
ºi câte un reprezentant din fiecare structurã ce se
cazeazã.
Misiunile grupei de recunoaºtere constau în
identificarea imobilelor ce pot fi folosite pentru
cazare, verificarea capacitãþii de cartiruire a acestora,
repartiþia imobilelor pe structuri, stabilirea itinerariilor
de afluire a unitãþilor în vederea cazãrii ºi a
celor destinate evacuãrii unitãþilor cu rapiditate, în
cazul executãrii loviturilor aeriene, de cãtre inamic.
Pentru imobilele folosite la cartiruire sau cazare, nu
se plãteºte chirie, indiferent de durata de staþionare
a trupelor în zonã.
Deplasarea coloanei pe itinerariul de marº
34
Pe toatã durata executãrii
marºului de cãtre unitatea
de apãrare NBC, la
nivelul Cp. Log./Pl.Log. se iau
mãsuri de asigurare a acþiunilor
ºi protecþiei forþelor proprii,
acþiuni ce se desfãºoarã în
cooperare cu subunitãþile puse
la dispoziþie de cãtre Ministerul
Administraþiei ºi Internelor
ºi formaþiunile de Cruce
Roºie teritoriale.
Aceste mãsuri, se iau
atât pe timpul deplasãrii
coloanelor pe itinerariile de marº cât ºi în raioanele
de staþionare destinate pentru halte, odihnã de zi
(noapte). Mãsurile de asigurare a acþiunilor ºi protecþiei
trupelor se stabilesc de cãtre ºeful compartimentului
logistic pe baza informaþiilor primite de la
statul major al unitãþii de apãrare NBC ºi a ordinului
de sprijin logistic ºi administrativ al eºalonului
superior. Aceste mãsuri se comunicã structurii logistice
prin ordinul de operaþii ºi în cuprinsul anexei de
sprijin logistic.
Pe timpul executãrii marºului, paza ºi
apãrarea coloanelor se asigurã de cãtre militarii din
compunerea Cp.Log./Pl.Log., prin organizarea de
posturi de pazã ºi observare pe maºini, întregul personal
fiind pregãtit sã respingã eventualele atacuri
ale inamicului. Pentru alarmarea cu promptitudine
a personalului despre atacul inamicului, se vor stabili
o serie de semnale de alarmare, pe diferite variante
probabile de atac.
Cel mai probabil, inamicul va ataca coloanele
de autovehicule de-a lungul itinerariilor de marº,
prin lovituri aeriene destinate producerii de pierderi
ºi dezorganizãrii ordinii de marº. De aceea, este
preferabil ca marºul sã se execute pe timp de noapte
sau în condiþii de vizibilitate redusã, iar deplasarea
coloanelor sã se facã pe cât posibil pe porþiuni de
itinerar acoperite ºi care prezintã siguranþã, evitându-se
întâlnirea cu inamicul.
Ceea ce trebuie avut în vedere de cãtre toate
organele de logisticã, de la orice nivel, ar fi faptul cã
pe timpul desfãºurãrii marºului de cãtre unitatea de
apãrare NBC, la fel ca ºi forþele luptãtoare, Cp.
Log./Pl.Log. trebuie sã ajungã în raionul final, la
timp, cu capacitatea de luptã planificatã ºi cu
stocurile de materiale cât mai complete, pentru a fi
în mãsurã sã-ºi îndeplineascã misiunea de bazã,
aceea de asigurare a condiþiilor optime pentru trai ºi
luptã forþelor de sprijin de luptã de apãrare
NBC.

APÃRAREA NBC 11/2006
MEDII DE SECURITATE
PREVENIREA PROLIFERÃRII ARMELOR DE DISTRUGERE ÎN MASÃ
General locotenent (r) prof.univ.dr. Tudor CEARAPIN
Inspector principal de poliþie drd.Horia DOGARU
Sfârºitul celui de-al doilea mileniu ºi
începutul celui de-al treilea sunt marcate de transformãri
radicale ale mediului global de securitate.
Între ameninþãrile grave la adresa pãcii ºi
securitãþii internaþionale, care pot pune în pericol ºi
securitatea naþionalã a României, alãturi de agresivitatea
majorã a terorismului internaþional se
plaseazã proliferarea armelor de distrugere în masã.
Ameninþarea deosebit de gravã a proliferãrii
armelor nucleare, radiologice, chimice ºi biologice
preocupã în cel mai înalt grad comunitatea internaþionalã.
Încã de acum 10 ani, preºedintele american
Bill Clinton sublinia ,,ameninþarea neobiºnuitã ºi
extraordinarã pe care o prezintã pentru securitatea naþionalã,
politica externã ºi economia Statelor Unite ale
Americii, proliferarea armelor nucleare, biologice ºi chimice,
precum ºi modalitãþile folosite pentru a disemina
aceste arme” 1 .
În iunie 2002, Grupul G-8 2 a adoptat ,,programul
global împotriva armelor ºi materialelor de
distrugere în masã”, numit ºi ,,iniþiativa 10 plus 10
peste 10”. Conform acesteia, SUA alocã 10 miliarde
de dolari, celelalte state industrializate, încã 10
miliarde de dolari, pentru urmãtorii 10 ani, într-un
fond pentru proiecte de neproliferare, destinat
Rusiei ºi altor state, în vederea eliminãrii stocurilor
lor de arme de distrugere în masã 3 .
În iunie 2003, sesiunea de la Salonic a
Uniunii Europene a adoptat o declaraþie asupra neproliferãrii
armelor de distrugere în masã 4 , subliniind
ameninþarea sporitã pe care o prezintã acest
fenomen pentru pacea ºi securitatea internaþionalã.
Între mãsurile de neproliferare cuprinse în declaraþie
se menþioneazã universalizarea ºi întãrirea
35
tratatelor, acordurilor ºi aranjamentelor din domeniul
dezarmãrii ºi al neproliferãrii.
În aceeaºi perioadã, Grupul G-8, întrunit la
Evian (Franþa), recunoscând cã proliferarea armelor
de distrugere în masã reprezintã un grav pericol, a
adoptat o declaraþie în care considerã cã Tratatul de
neproliferare a armelor nucleare, Convenþia privind
interzicerea dezvoltãrii, producerii, stocãrii ºi folosirii
armelor chimice ºi distrugerea acestora, precum ºi
Convenþia cu privire la interzicerea, perfecþionãrii, producþiei
ºi stocãrii armelor bacteriologice (biologice) ºi cu
toxine, ºi la distrugerea lor ,,reprezintã instrumente
esenþiale pentru menþinerea pãcii ºi securitãþii internaþionale
ºi piloni ai neproliferãrii ºi dezarmãrii” 5.
ªi în þara noastrã, Strategia de Securitate
Naþionalã a României, analizând principalele riscuri
ºi ameninþãri care pot pune în pericol securitatea
naþionalã, valorile ºi interesele României ca stat
membru al Comunitãþii Europene ºi al Tratatului
Atlanticului de Nord, referindu-se la proliferarea
armelor de distrugere în masã, precizeazã:
,,Proliferarea armelor de distrugere în masã:
armele nucleare, chimice, biologice ºi radiologice
constituie o altã ameninþare deosebit de gravã din
punctul de vedere al potenþialului de distrugere.
Accesul la astfel de mijloace devine tot mai uºor din
punct de vedere tehnologic, iar tentaþia dobândirii
lor sporeºte ameninþãtor, concomitent cu reducerea
garanþiilor de comportament responsabil al autoritãþilor
ce intrã în posesia lor, îndeosebi în cazul
regimurilor animate de ideologii politice sau religioase
extremiste. Se amplificã, de asemenea, preocupãrile
pentru dezvoltarea mijloacelor de transport
la þintã a unor astfel de arme ºi pentru
realizarea ºi stocarea produselor cu dublã utilizare.
Colapsul sau evoluþia anarhicã a unor state posesoare
de arme de distrugere în masã, autoritatea
redusã exercitatã de unele guverne asupra comple-
1=Marius Petrescu, Marian Nidelea, Monica Boboc - Proliferarea armelor convenþionale ºi de distrugere în masã, Buletinul neproliferãrii, A.N.C.E.S.I.A.C., 1999, trim.
I, nr. I, p. 9;
2=Principalele state industrializate (Canada, Franþa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, S.U.A.), plus Federaþia Rusã;
3=*** - Inventory of International Nonproliferation Organizations & Regimes, Monterey Institute of International Studies, Center for Nonproliferation Studies,
http://cns.miis.edu/pubs/inven/pdfs/g8.pdf
4=*** - Declaraþia Uniunii Europene asupra neproliferãrii armelor de distrugere în masã, Salonic, 19 - 20 iunie 2003, http://ue.eu.int/en/summ.htm
5=*** - G-8 Declaration on Non Proliferation of Weapons of Mass Destruction, Chemical Disarmament, vol. 3, 2003, p. 20;

APÃRAREA NBC 11/2006
xelor lor militare, precum ºi existenþa unor regiuni -
inclusiv în Europa - aflate în afara controlului statal,
favorizeazã dezvoltarea unei pieþe negre active pentru
astfel de mijloace” 6 .
,,La început de mileniu, omenirea trãieºte, în
mod paradoxal, o nouã etapã a coºmarului distrugerii
sale, ca urmare a folosirii iraþionale a rezultatelor
dezvoltãrii fãrã precedent a ºtiinþei ºi
tehnologiei moderne. În pofida unor progrese
majore în reducerea arsenalului nuclear strategic, a
unor succese importante
obþinute prin implementarea
acordurilor internaþionale
de neproliferare,
pericolul distrugerii
civilizaþiei umane ºi a
vieþii, prin folosirea unor
astfel de mijloace, se
menþine ridicat; unele
state posesoare dezvoltã
noi tipuri de mijloace de
luptã ºi de transport la
þintã; numãrul statelor
care dobândesc ilegal
accesul la armele de distrugere
în masã creºte continuu; evoluþiile doctrinare
acrediteazã tot mai frecvent ideea posibilitãþii
folosirii unor astfel de mijloace de luptã în cadrul
operaþiunilor militare; controlul unor guverne
asupra mijloacelor de luptã existente, componentelor
în curs de realizare ºi tehnologiilor de fabricaþie,
precum ºi a produselor cu dublã utilizare ori
precursoare, scade alarmant. Sporesc, totodatã,
riscurile ca armele de distrugere în masã sã facã joncþiunea
cu terorismul internaþional sau ca terorismul
nuclear sã fie promovat de regimuri iresponsabile.
Aceste evoluþii pun probleme grave de securitate
la adresa cetãþenilor, comunitãþilor ºi instituþiilor”
7 .
Proliferarea armelor de distrugere în masã
reprezintã procesul prin care aceastã categorie de
arme este introdusã într-un stat sau într-o zonã în
care, pânã atunci, nu a fost prezentã.
În dreptul internaþional, conceptul de proliferare
a fost introdus cu ocazia negocierii Tratatului
cu privire la neproliferarea armelor nucleare din 1968,
care defineºte proliferarea ca un transfer al armelor
nucleare de la state posesoare de astfel de arme cãtre
state neposesoare.
Cu ocazia rãzboiului dintre Iran ºi Irak (1980
- 1988), conceptul de proliferare s-a extins ºi asupra
MEDII DE SECURITATE
36
armelor chimice ºi biologice ºi a rachetelor purtãtoare,
ca un pericol major asupra securitãþii
regionale ºi globale.
Proliferarea, deºi vizeazã obþinerea de arme
de distrugere în masã, are ca obiect transferul de
tehnologie, echipament, know how ºi produse strategice
cãtre þãri care nu le posedã. Multe din aceste
componente au dublã utilizare, atât în aplicaþii
civile, legitime, cât ºi pentru producerea de arme.
Conceptul de proliferare a fost ulterior diversificat.
Sensul iniþial, referitor
la transferul de tehnologie,
echipament, know how
ºi produse strategice cãtre
state nedeþinãtoare a fost
preluat de noþiunea de proliferare
pe orizontalã. În
mod implicit, acþiunile
vizând sporirea cantitativã
ºi calitativã a arsenalelor
existente ale statelor deþinãtoare
au conturat noþiunea
de proliferare pe verticalã.
Procesul complex de
proliferare este reversibil, fiind însoþit de tendinþa de
blocare sau anulare a achiziþionãrii produselor
strategice, proces definit ca deproliferare. Decizia
unui stat de a adera la un tratat de dezarmare (de
exemplu, convenþiile asupra armelor chimice sau
biologice) ºi aplicarea prevederilor acestuia reprezintã
o acþiune tipicã de deproliferare.
Neproliferarea cuprinde un domeniu mai larg
al strategiilor politice, care au ca scop stãvilirea
rãspândirii armelor de distrugere în masã, vizând, în
final, reducerea riscului de folosire a acestora în
rãzboi sau în acþiuni teroriste. În esenþã, politicile de
neproliferare cautã sã previnã sau sã stopeze procesul
de proliferare.
Contraproliferarea cuprinde activitãþi ºi programe
de combatere a proliferãrii armelor de distrugere
în masã ºi a rachetelor purtãtoare 8 . Spre
deosebire de neproliferare, care vizeazã prevenirea
proliferãrii, contraproliferarea cuprinde mãsuri
active de combatere a proliferãrii, mergând pânã la
folosirea forþei. Programele de contraproliferare
cuprind, pe lângã mãsurile specifice vizând asigurarea
propriei protecþii, lovirea capacitãþilor de atac
cu arme de distrugere în masã ºi mãsuri specifice de
deproliferare ºi de neproliferare.
6=*** - Strategia de Securitate Naþionalã a României (Proiect, versiunea 21.02.2006), Preºedintele României, p. 7, http://www.presidency.ro;
7=Idem, p. 14;
8=*** - CBW Educational Module, VUB Departament Politieke Wetenschappen, http://www.poli.vub.ac.be/;

APÃRAREA NBC 11/2006
Principiile care guverneazã neproliferarea
armelor de distrugere în masã au fost formulate în
Declaraþia reuniunii la nivel înalt a Conferinþei pentru
Securitate ºi Cooperare în Europa din decembrie
1994 9 :
a) în domeniul armelor nucleare:
aplicarea angajamentelor asumate privind
dezarmarea nuclearã ºi controlul armamentelor;
încurajarea aderãrii universale la Tratatul
de neproliferare a armelor nucleare (NPT);
extinderea nelimitatã ºi necondiþionatã a
NPT;
facilitarea intrãrii în vigoare a acordurilor
de garanþii ale Agenþiei Internaþionale pentru
Energie Atomicã (A.I.E.A.), conform prevederilor
NPT, incluzând dreptul A.I.E.A. de a efectua
inspecþii, întãrind regimul de verificare;
sprijinirea eforturilor de întãrire ºi modernizare
a garanþiilor A.I.E.A., în special în vederea
detectãrii programelor clandestine de producere a
armelor nucleare;
îmbunãtãþirea politicilor naþionale de control
în domeniul exporturilor de produse nucleare;
dezvoltarea directivelor Comitetului Zangger ºi ale
Grupului Furnizorilor Nucleari, inclusiv prin verificãri
ale exportului produselor cu dublã utilizare;
sprijinirea eforturilor pentru negocierea,
în cadrul Conferinþei pentru dezarmare, a unui
tratat multilateral, nediscriminatoriu ºi efectiv verificabil
pentru interzicerea producerii materialelor
fisionabile destinate fabricãrii armelor nucleare.
b) în domeniul armelor biologice ºi chimice:
aderarea la Protocolul de la Geneva din 1925
privind interzicerea folosirii în rãzboi a gazelor asfixiante,
toxice sau similare ºi mijloacelor bacteriologice de luptã
(pentru þãrile care încã nu sunt state pãrþi) 10 ;
aderarea la Convenþia cu privire la interzicerea,
perfecþionãrii, producþiei ºi stocãrii armelor bacteriologice
(biologice) ºi cu toxine, ºi la distrugerea lor (pentru
statele care nu au fãcut-o) 11 ;
semnarea ºi ratificarea Convenþiei privind
interzicerea dezvoltãrii, producerii, stocãrii ºi folosirii
armelor chimice ºi distrugerea acestora, în vederea
intrãrii acesteia în vigoare în timp cât mai scurt 12 ;
sprijinirea controalelor convenite în cadrul
Grupului Australia ºi introducerea unui sistem de
licenþe ºi proceduri efective asupra precursorilor
MEDII DE SECURITATE
37
armelor chimice, echipamentelor cu dublã utilizare
(folosibile la producerea armelor chimice sau biologice)
ºi agenþi patogeni.
Pilonii eforturilor comunitãþii internaþionale
pentru prevenirea proliferãrii armelor de distrugere
în masã îl reprezintã cele trei instrumente juridice
internaþionale: Tratatul de neproliferare a armelor
nucleare, Convenþia cu privire la interzicerea, perfecþionãrii,
producþiei ºi stocãrii armelor bacteriologice (biologice)
ºi cu toxine, ºi la distrugerea lor ºi Convenþia
privind interzicerea dezvoltãrii, producerii, stocãrii ºi
folosirii armelor chimice ºi distrugerea acestora. În afara
acestora, funcþioneazã importante regimuri internaþionale
de control al exporturilor, numite ºi
regimuri de neproliferare, instituite de organisme
neoficiale, fiind încorporate în dreptul intern al
statelor membre 13 .
Regimurile de neproliferare care au ca obiect
armele de distrugere în masã sunt:
Grupul Furnizorilor Nucleari ºi Comitetul
Zangger (domeniul nuclear);
Grupul Australia (domeniul armelor chimice
ºi biologice).
Un alt regim de neproliferare, Aranjamentul
de la Wassenaar, deºi este destinat, în principal, armamentelor
convenþionale ºi produselor strategice cu
dublã utilizare are implicaþii ºi în ceea ce priveºte
neproliferarea armelor de distrugere în masã ºi a
rachetelor purtãtoare.
Grupul Furnizorilor Nucleari a fost creat în
noiembrie 1975 la Londra, ca o reacþie la explozia
nuclearã controlatã efectuatã de India în 1974.
Scopul regimului îl reprezintã asigurarea cã exporturile
de materiale nucleare sunt fãcute numai în
condiþii corespunzãtoare de siguranþã ºi protecþie
fizicã ºi cu respectarea normelor de neproliferare. De
asemenea, Grupul încearcã sã limiteze exporturile
de articole sensibile care ar putea contribui la proliferarea
armelor nucleare 14.
Grupul pretinde garanþiile A.I.E.A. ca o
condiþie prealabilã a livrãrii, proceduri ºi reglementãri
naþionale de control, protecþia fizicã împotriva
sustragerii pãrþilor sensibile ale ciclului de combustibil
nuclear, restrângerea instalaþiilor de
îmbogãþire ºi de procesare a combustibilului nuclear,
supravegherea statelor preocupate de proliferare,
export limitat cãtre regiunile de conflict ºi instabili-
9=Adrian Nãstase - Documente fundamentale ale dreptului internaþional contemporan ºi ale relaþiilor internaþionale, vol. Ia, A.R.E.D., R.A. Monitorul Oficial,
Bucureºti, 1977, p. 240 - 243;
10=În prezent sunt 133 state pãrþi;
11=În prezent sunt 153 state pãrþi;
12=Convenþia a intrat în vigoare la 29 aprilie 1997 ºi cuprinde, în prezent, 178 state pãrþi;
13=Horia Dogaru, Lucian Ivan - Neproliferarea armelor de distrugere în masã, Revista românã de drept umanitar, anul VIII, 2000, nr. 5 (35) p. 8; ã Horia Dogaru,
Lucian Ivan Reglementãri în domeniul neproliferãrii armelor de distrugere în masã, Revista românã de drept umanitar, anul IX, 2001, nr. 1 (36), p. 14 - 17;
14=*** - Inventory of International Nonproliferation Organizations & Regimes, Monterey Institute of International Studies, Center for Nonproliferation Studies,
http://cns.miis.edu/pubs/inven/pdfs/nsg.pdf

APÃRAREA NBC 11/2006
MEDII DE SECURITATE
38
tate.
Liniile directoare ale Grupului se completeazã
cu instrumentele juridice internaþionale din
domeniul nuclear: Tratatul de neproliferare a
armelor nucleare, Tratatul de interzicere a armelor
nucleare în America Latinã ºi Caraibe (Tratatul de la
Tlatelolco), Tratatul privind zona fãrã arme nucleare
în Pacificul de Sud (Tratatul de la Rarotonga),
Tratatul privind zona fãrã arme nucleare în Africa
(Tratatul de la Pelindaba) ºi Tratatul privind zona
fãrã arme nucleare în Asia de Sud-Est (Tratatul de la
Bangkok).
Grupul Furnizorilor Nucleari cuprinde 45
state pãrþi, între care ºi România. Comisia
Europeanã are statut de observator.
Comitetul Zangger 15 a fost constituit în 1971,
sub preºedinþia diplomatului elveþian Claude
Zangger, de la care ºi-a preluat numele. Scopul sãu
este elaborarea unei liste de bazã (trigger list) pentru
exportul a douã categorii de materiale:
surse sau materiale speciale fisionabile;
echipamente sau materiale nenucleare
destinate sau pregãtite pentru procesarea, folosirea
sau producerea de materiale speciale fisionabile.
Pentru exportul materialelor incluse în listele
de bazã sunt prevãzute trei condiþii: asigurarea
cã nu vor fi folosite pentru explozii nucleare;
garanþiile A.I.E.A. privind controlul utilizãrii în
scopuri paºnice; garanþie referitoare la retransfer,
conform cãreia statul primitor va aplica aceleaºi
condiþii dacã reexportã materialele respective.
Statele membre schimbã informaþii, pe o
bazã de confidenþialitate asupra licenþelor de export
cãtre state nedeþinãtoare de arme nucleare care nu
sunt pãrþi la Tratatul cu privire la neproliferarea
armelor nucleare.
Comitetul Zangger cuprinde 35 state membre,
între care ºi România. Comisia Europeanã are
statut de observator.
Grupul Australia reprezintã o asociaþie consultativã
de state, creatã în 1984 din iniþiativa
Australiei. Scopul regimului promovat de Grupul
Australia îl reprezintã limitarea riscurilor proliferãrii
armelor chimice ºi biologice ºi a terorismului cu astfel
de arme prin controlul transferurilor care ar
putea contribui la activitãþile în legãturã cu armele
chimice ºi biologice ale unor state sau grupãri 16 .
Statele membre ale Grupului adoptã, în conformitate
cu legislaþia lor naþionalã, mãsuri de
licenþiere a exporturilor unor substanþe chimice,
agenþi biologici, echipamente ºi instalaþii de producere.
Grupul Australia cuprinde 38 state, între care
ºi România 17 . Comisia Europeanã are statut de
observator. Toate statele participante la Grupul
Australia sunt pãrþi la Convenþia privind interzicerea,
dezvoltãrii, producerii, stocãrii ºi folosirii armelor chimice
ºi distrugerea acestora ºi la Convenþia cu privire la interzicerea
perfecþionãrii producþiei ºi stocãrii armelor bacteriologice
(biologice) ºi cu toxine ºi la distrugerea lor.
În scopul reducerii riscului ca armele de distrugere
în masã sã ajungã în mâinile teroriºtilor sau
pe piaþa neagrã, în mai 2003, la iniþiativa SUA s-a
lansat Iniþiativa de Securitate în Domeniul Proliferãrii,
un acord între statele participante de a acþiona
într-o manierã concertatã împotriva proliferãrii
armelor de distrugere în masã, prin intermediul
cooperãrii între comunitãþile de informaþii, instituþiile
de impunere a legii, forþele armate ºi ministerele
de afaceri externe 18 .
În prezent, peste 60 state, între care ºi
România, participã la aceastã iniþiativã care promoveazã
spiritul ºi litera Rezoluþiei Consiliului de
Securitate al ONU nr. 1540, prin care toate statele
membre ale ONU sunt chemate sã coopereze în mod
activ pentru prevenirea proliferãrii armelor de distrugere
în masã.
În ultimii doi ani, s-au realizat 14 exerciþii de
prevenire a proliferãrii armelor de distrugere în
masã.
Secretarul General al ONU, Kofi Annan a
salutat realizãrile tuturor statelor participante la
Iniþiativa de Securitate în Domeniul Proliferãrii
recomandând iniþiativa ca un exemplu de acþiune ºi
cooperare necesarã pentru limitarea riscului proliferãrii
la scarã globalã.
În contextul Iniþiativei de Securitate în
Domeniul Proliferãrii, secretarul de stat
Condoleezza Rice ºi ministrul rus de externe Serghei
Lavrov, au evocat, la 4 iulie 2005 consecinþele
obþinerii armelor chimice, biologice, radiologice ºi
nucleare de cãtre teroriºti putând fi provocate
pierderi de vieþi omeneºti ºi distrugeri la o scarã
foarte amplã, care ar depãºi cu mult ceea ce s-a
întâmplat în S.U.A. la 11 septembrie 2001.
România desfãºoarã o politicã fermã de
15=*** - Inventory of International Nonproliferation Organizations & Regimes, Monterey Institute of International Studies, Center for Nonproliferation Studies,
http://cns.miis.edu/pubs/inven/pdfs/zang.pdf
16=Marius Petrescu, ªtefan Mihai Dogaru, Vladimir Boboc, Horia Dogaru, Anca Gabriela Petrescu - Armele chimice ºi statutul acestora în dreptul internaþional.
Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureºti, 2005, p. 166;
17=Legea nr. 92/2004 privind aprobarea participãrii României la Grupul Australia pentru controlul exporturilor în vederea neproliferãrii armelor chimice ºi biologice,
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 417 din 6 mai 2004;
18=Condoleezza Rice, Mihai Rãzvan Ungureanu - Un parteneriat împotriva crimelor în masã; Ziua, 24 iunie 2005, p. 6; ã *** - Rusia ºi SUA evocã pericolul interceptãrii
armelor de distrugere în masã, Mediafax, 04.07.2005;

APÃRAREA NBC 11/2006
neproliferare a armelor de distrugere în masã, sintetizatã
în proiectul Strategiei de Securitate Naþionalã,
astfel:
,,România sprijinã activ eforturile comunitãþii
internaþionale democratice pentru prevenirea ºi combaterea
acestui fenomen. Ca membrã a comunitãþii
euroatlantice ºi pe temeiul obligaþiilor asumate prin
acordurile de parteneriat, România participã efectiv
la formularea ºi implementarea politicilor NATO în
domeniu, aplicã ferm ºi promoveazã activ strategia de
neproliferare a Uniunii Europene ºi contribuie la
eforturile Naþiunilor Unite ºi ale altor organizaþii de
securitate internaþionalã, precum ºi la eforturile
partenerilor strategici care vizeazã combaterea proliferãrii
ºi a încercãrilor unor state de a folosi pretextul
dezvoltãrii capacitãþilor nucleare civile pentru producerea
de arme de distrugere în masã.
Riscul achiziþionãrii sau producerii de cãtre
grupuri teroriste a armelor de distrugere în masã
necesitã îmbunãtãþirea continuã a politicilor de contraproliferare
ºi neproliferare, perfecþionarea sistemului
naþional de control în cooperare cu sistemele similare
ale statelor membre în NATO ºi Uniunea
Europeanã, precum ºi participarea responsabilã la
regimurile ºi acordurile internaþionale în vigoare.
Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii,
Guvernul României, Ministerul de Externe, serviciile
MEDII DE SECURITATE
de informaþii, contrainformaþii ºi
securitate, celelalte ministere ºi
agenþiile guvernamentale cu
atribuþii în domeniu, precum ºi
organizaþiile neguvernamentale ºi
alte instituþii de profil sunt chemate
sã-ºi sporeascã eforturile vizând
reorganizarea, diversificarea ºi
creºterea eficienþei structurilor de
acþiune ºi elaborare a unei strategii
coerente de combatere a proliferãrii
armelor de distrugere în masã, în
conformitate cu interesele de securitate
ale României ºi cu obligaþiile
asumate prin tratate.
Pornind de la statutul
þãrii noastre de stat neposesor
de arme de distrugere în masã,
eforturile vor fi concentrate prioritar
asupra implementãrii eficiente a unor mãsuri
complexe ºi adecvate de neproliferare, contraproliferare
ºi de gestionare a consecinþelor folosirii sau acþiunii
accidentale a unor astfel de mijloace.
Mãsurile vizând neproliferarea vor fi realizate
prin redimensionarea acþiunilor tradiþionale (politice,
diplomatice, de control al armamentelor,
înþelegeri multilaterale, de control al exporturilor) ºi
armonizarea mecanismelor ºi proceselor naþionale cu
cele ale NATO, UE, ONU ºi AIEA.
În acest sens, principalele direcþii de acþiune
pentru realizarea neproliferãrii armelor de distrugere
în masã ºi a mijloacelor de transport la þintã vor viza:
creºterea contribuþiei României la eforturile
comunitãþii internaþionale privind respectarea
fermã a tratatelor internaþionale în
domeniul dezarmãrii ºi interzicerii armelor de
distrugere în masã;
întãrirea regimurilor ºi aranjamentelor
de control al exporturilor ºi interdicþia
transferurilor ilegale de materiale nucleare,
bacteriologice, chimice ºi radiologice;
participarea - sub toate formele legale
ºi posibile - la eforturile comunitãþii internaþionale
pentru blocarea accesului ilegal al unor
state la armele de distrugere în masã” 19 .
19=*** - Strategia de Securitate Naþionalã a României (Proiect, versiunea 21.02.2006), Preºedintele României, p. 14 - 15, http://www.presidency.ro;
39

APÃRAREA NBC 11/2006
MEDII DE SECURITATE
SECURITATEA PRIN COOPERARE
ªI APÃRARE COLECTIVÃ
Colonel doctor Emil TUDOSIE
Locotenent jurist Emilia Irina POPESCU
I. MOTIVAÞIE
Obiectivul României de aderare la Alianþa Nord-
Atlanticã a fost atins. Participarea României la procesul
decizional al Alianþei îi va conferi un nou statut în planul
relaþiilor internaþionale.
În cadrul negocierilor de aderare a fost reconfirmatã
voinþa politicã de asumare a obligaþiilor ce revin
unui membru al Alianþei. Îmbunãtãþirea permanentã a
calitãþii documentelor de planificare a apãrãrii, precum
ºi rezultatele obþinute în implementarea acestora au
plasat România în fruntea statelor invitate sã adere la
NATO.
Noua Strategie de Securitate Naþionalã a
României trebuie sã reflecte noua calitate a României
de stat membru NATO, cu drepturi, dar ºi cu obligaþii
depline, ºi de viitor stat membru al Uniunii Europene,
precum ºi faptul cã pentru prima datã, mandatul
Preºedintelui României este de cinci ani.
Obþinerea de cãtre România a calitãþii de þarã
membrã NATO presupune ºi aplicarea articolului 5 din
Tratatul Nord-Atlantic, adoptat la Washington DC, la 4
aprilie 1949. În ultimii 15 ani, România a trecut succesiv
de la conceptul de rãzboi de apãrare, dus exclusiv pe
teritoriul naþional, la conceptele de apãrare naþionalã,
apãrare colectivã ºi securitate colectivã. Aceasta a impus
eforturi deosebite pentru profesionalizarea tuturor
structurilor participante la securitatea naþionalã ºi
operaþionalizarea acestora pentru a fi apte sã participe
la acþiuni sub egida ONU, OSCE sau sub comanda
directã a unor comandamente NATO.
Caracterul global
al confruntãrii cu
flagelul terorismului a
sporit, dupã 11 septembrie
2001 de la
New York, ºi va spori
dupã atacul terorist de
la Londra, importanþa
întregului spaþiu euroatlantic
ºi cu precãdere
a laturii sudice a Alianþei.
Integrarea României
în NATO nu vizeazã
doar beneficiul securitãþii, ci ºi participarea la crearea
securitãþii.
40
Sediul NATO din Bruxelles
II. DOMENII DE CERCETARE
Mediul actual de securitate este caracterizat
printr-un grad ridicat de instabilitate ºi imprevizibilitate,
prin manifestarea unor noi riscuri ºi ameninþãri,
mai ales asimetrice, prin redefinirea relaþiilor dintre
marile puteri ºi creºterea libertãþii de acþiune a factorilor
regionali.
În ultima perioadã s-a accentuat tendinþa de
refacere a sferei de influenþã a Rusiei ºi de creare a noi
euroregiuni. Pe acest fond au apãrut noi ameninþãri
transnaþionale, noi focare de instabilitate, ceea ce a
impus noi misiuni ale organismelor de securitate internaþionalã.
În spaþiul regional-continental al României au
avut loc importante evoluþii strategice, cele mai semnificative
fiind criza de identitate a spaþiului CSI, transformarea
spaþiului sud-est european într-un potenþial
factor de instabilitate, transformarea spaþiului Mãrii
Negre în spaþiu de tranziþie pentru resursele energetice
ºi transformarea spaþiului european într-un important
pol de prosperitate regionalã.
În noile condiþii au apãrut noi riscuri ºi
ameninþãri la adresa securitãþii naþionale a României.
Atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001 au determinat
reconsiderarea conceptului de securitate.
Terorismul internaþional, afectarea imaginii României
pe plan internaþional, agresiunile economice, fenomenele
de crimã organizatã, provocãrile de catastrofe
ecologice ºi destabilizarea politicã a zonei adiacente
sunt cele mai importante riscuri la adresa securitãþii
naþionale a României.
Actualul mediu de securitate se caracterizeazã
prin noi tendinþe în dezvoltarea ºi funcþionarea instituþiilor
ºi organizaþiilor politice, economice ºi de securitate.
Trecerea de la funcþia de apãrare colectivã la
cea de securitate colectivã presupune concepte,
structuri ºi modalitãþi noi de abordare.

APÃRAREA NBC 11/2006
MEDII DE SECURITATE
Noua ordine internaþionalã presupune aplatizarea
tot mai accentuatã a distincþiei dintre problemele
interne ºi problemele externe ºi soluþionarea
acestora într-un cadru internaþional instituþionalizat.
Conceptul de putere trebuie redefinit în funcþie de
apariþia unor noi criterii de referinþã, cum ar fi: capacitatea
de deþinere, preluare ºi diseminare a informaþiilor;
gestionarea economiei transfrontaliere; deþinerea
ºi accesul la înalta tehnologie;
existenþa unor surse simbolice de
putere, cum ar fi etnicitatea sau
valorile umane individuale etc..
Dupã 1990, pãstrarea
independenþei, suveranitãþii, unitãþii
ºi integritãþii teritoriale a statului
român, în condiþiile specifice ale
aderãrii la NATO ºi integrãrii în
Uniunea Europeanã, a devenit
principalul obiectiv al strategiei de
securitate naþionalã a României.
Acest obiectiv este strâns corelat
ºi condiþionat de îndeplinirea
altor obiective ca: asigurarea libertãþilor
democratice ale cetãþenilor,
a drepturilor ºi îndatoririlor
constituþionale, a egalitãþii
ºanselor; combaterea sãrãciei;
optimizarea capacitãþii de apãrare
naþionalã în conformitate cu
standardele NATO; îmbunãtãþirea
capacitãþii de participare la acþiunile internaþionale
pentru combaterea terorismului ºi a crimei
organizate.
Pentru îndeplinirea acestor obiective strategice,
o importanþã deosebitã revine diplomaþiei militare al
cãrui rol trebuie sã creascã prin intensificarea colaborãrii
militare cu þãrile membre NATO ºi ale Uniunii
Europene ºi conºtientizarea rolului României ca element
generator de stabilitate în zona sa geograficã ºi în
lume. Principalele misiuni ale diplomaþiei militare în
asigurarea securitãþii naþionale sunt: promovarea ºi
dezvoltarea colaborãrii militare bilaterale ºi multilaterale;
sporirea contribuþiei armatei române la stabilitatea
regionalã; realizarea interoperabilitãþii armatei
române cu armatele statelor membre NATO ºi UE;
creºterea prestigiului armatei române în lume; semnalarea
oportunã a evenimentelor internaþionale care
ar putea afecta interesele României.
Secolul XXI a debutat prin modelarea unei noi
arhitecturi de securitate ºi stabilitate determinate de
apariþia unor noi riscuri, crize ºi conflicte explozive.
Pentru România, singura soluþie la aceste noi provocãri
este accelerarea procesului de integrare politicã, economicã
ºi în planul securitãþii în structurile europene
ºi euroatlantice.
Omenirea se aflã într-un moment de cotiturã,
41
determinat de deteriorarea echilibrului de forþe statornicit
dupã cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial. Prãbuºirea
sistemului economic, politic ºi social al statelor din
Europa Centralã ºi de Rãsãrit ºi dizolvarea sistemului
lor militar a marcat sfârºitul Rãzboiului Rece. Toate
aceste fenomene au fost posibile pentru cã, datã fiind
industrializarea masivã, perimetrul a devenit prea mic
pentru a face loc la douã sisteme politice opuse.
Noua revoluþie din
domeniul militar, bazatã pe
cuceririle ºtiinþifice din era
informaþionalã, a determinat
schimbarea fundamentalã a
caracteristicilor rãzboaielor
posibile în secolul XXI.
Într-un viitor nu
foarte îndepãrtat, probabil cã
se va renunþa la teoria rãzboiului
total, caracteristic
societãþii industriale, cu ansamblul
de reguli ºi principii
pe care le-a determinat în
gândirea militarã universalã,
ºi se va adopta, treptat, o
nouã teorie, cea a rãzboiului
informaþional, bazat pe tehnologia
informaþionalã ºi
armele specifice acesteia, preponderent
nonletale. În acest
sens, majoritatea specialiºtilor
în domeniu considerã ca fiind de o importanþã majorã
cunoaºterea câmpului de luptã sub toate aspectele sale,
acesta constituind, dupã toate probabilitãþile, sursa
principalã a distrugerii.
Câmpul de luptã modern va impune schimbãri
profunde asupra fizionomiei luptei moderne, în
ansamblul lor, acþiunile vor depinde într-o mãsurã
foarte mare de domeniul tactic, lupta va sta la baza
tuturor confruntãrilor de mare amploare, care, deºi din
punct de vedere conceptual vor fi operative sau strategice,
acþionai se vor consuma la nivel tactic.
Ultimele conflicte armate au demonstrat cã
epoca armatelor de masã a apus, ele fiind înlocuite cu
armate de profesioniºti cu o mobilitate ºi o putere de
foc ridicate, apte sã intervinã în timp scurt în orice
zonã de operaþii.
Pentru România, periodizarea rãzboiului în
perioada ripostei graduale ºi perioada ripostei maxime,
într-un conflict desfãºurat exclusiv pe teritoriul naþional,
nu mai este de actualitate. Armata românã trebuie
sã fie aptã sã ducã acþiuni militare în cadrul unor
alianþe ºi coaliþii ceea ce presupune structuri organizatorice,
proceduri de stat major ºi platforme militare
interoperabile cu armatele moderne.
Viitoarele conflicte armate vor fi de intensitate
variabilã: de intensitate redusã, cu folosirea unor forþe

APÃRAREA NBC 11/2006
MEDII DE SECURITATE
de nivel batalion; de intensitate medie, cu folosirea
forþelor de nivel brigadã întãritã, ºi de intensitate mare,
cu folosirea unor forþe de nivel corp de armatã. În
ultimul timp sunt tot mai frecvente conflictele de tip
asimetric caracterizate prin tehnologii diferite ºi
improvizate, inexistenþa unor reguli, folosirea de
atacuri teroriste ºi mai puþin frecvente conflictele de tip
simetric, cu folosirea unor formaþiuni opuse, înzestrate
cu sisteme de armamente ºi tehnologie de vârf.
Armata românã trebuie sã fie aptã sã
desfãºoare urmãtoarele tipuri de acþiuni militare:
acþiuni desfãºurate în cadrul unui rãzboi sau
a unui conflict armat;
acþiuni militare întrunite pentru apãrarea
României ºi a aliaþilor ei;
acþiuni militare
întrunite pentru promovarea
stabilitãþii regionale
ºi globale;
operaþii de rãspuns
la crize, conduse de
NATO, UE, OSCE ºi ONU;
acþiuni de management
al crizelor;
operaþii de asistenþã
umanitarã în afara
teritoriului naþional.
Pentru a înþelege
care este legãtura dintre
apãrarea naþionalã ºi apãrarea
colectivã trebuie definite
anumite concepte.
Prin alianþã se
înþelege o asociere, înþelegere
încheiatã pe baza
unor acorduri oficiale între douã sau mai multe state,
pe termen mediu ºi lung.
Coaliþia reprezintã un angajament politic ºi
militar ad-hoc între douã sau mai multe state ºi are un
caracter limitat ºi temporar.
Apãrare naþionalã reprezintã mãsurile ºi
acþiunile adoptate ºi desfãºurate de autoritãþile constituþionale
ale statului pentru garantarea suveranitãþii
naþionale, a independenþei ºi unitãþii statului, a
integritãþii teritoriale ºi democraþiei constituþionale.
Apãrarea colectivã reprezintã mãsurile ºi
acþiunile adoptate ºi desfãºurate de autoritãþile constituþionale
ale statelor membre ale unei coaliþii sau
alianþe pentru garantarea securitãþii ºi suveranitãþii
naþionale.
Dacã facem un studiu privind, de exemplu,
Comandamentul 2 Operaþional Întrunit ajungem la
concluzia cã acesta poate îndeplini misiuni specifice,
dar ºi identice, în cadrul apãrãrii naþionale sau al
apãrãrii colective, astfel:
a.în cadrul apãrãrii naþionale:
acþiuni de rãspuns la agresiunea armatã;
activarea succesivã a structurilor de comandã
operaþionalã de la nivel strategic la nivel tactic;
constituirea unei grupãri de forþe de nivel
operativ ºi conducerea operaþiei în una sau mai multe
zone de operaþii, în cadrul unei agresiuni directe
asupra teritoriului României.
b.în cadrul apãrãrii colective:
la solicitarea României, ca stat membru al
Alianþei agresat, NATO executã activitãþi conform doctrinei,
chiar de la declanºarea agresiunii;
dupã 30 de zile de la declanºarea agresiunii,
se poate conta pe executarea de cãtre Alianþã a unei
operaþii întrunite, limitate, de valoare corp de armatã
sub comanda unui comandament
regional sau
zonal;
existã posibilitatea
ca Alianþa sã desemneze
Comandamentul 2
Operaþional Întrunit, ca
structurã subordonatã, sã
conducã forþele angajate
în apãrarea colectivã pe
teritoriul naþional sau în
proximitatea acestuia;
în varianta cã
valoarea forþelor NATO
este micã în comparaþie cu
forþele naþionale, elementul
de comandã este
naþional-Comandamentul
2 Operaþional Întrunit.
Analiza fizionomiei
unui eventual conflict
armat, în zona de interes a României, demonstreazã
cã între apãrarea naþionalã ºi apãrarea colectivã
nu existã contradicþii, dar se impune o nouã structurã
organizatoricã, noi proceduri de stat major ºi o nouã
dotare a armatei române.
III. DOMENII DE APROFUNDARE
În literatura de specialitate lovitura preventivã
a fost amplu abordatã mai ales dupã cel de-Al Doilea
Rãzboi Mondial, mai ales de cãtre marile puteri ºi de
obicei legat de posibilitatea izbucnirii unui rãzboi
nuclear. Concomitent cu promovarea conceptului, s-a
dus o intensã ofensivã diplomaticã pentru justificarea
unei astfel de acþiuni. Argumentele au fost dintre cele
mai diverse plecând de la pericolul extinderii comunismului
ca în cazul rãzboiului din Vietnam, pânã la pericolul
imperialist invocat în cazul intervenþiei din
Cehoslovacia, în anul 1968.
În ultimii ani, acest concept a fost folosit mai
ales ca argument al luptei împotriva pericolului proliferãrii
armelor de nimicire în masã ca în cazul Irakului,
42

APÃRAREA NBC 11/2006
MEDII DE SECURITATE
al pericolului terorismului, în situaþia Afganistanului
sau a acþiunilor de epurare etnicã, în situaþia
Iugoslaviei.
Indiferent de situaþia creatã ºi de motivele
invocate, realitatea a demonstrat cã strategia loviturii
preventive nu poate fi aplicatã decât de o mare putere
aflatã în momentul respectiv în postura de jandarm
mondial.
România a avut poziþii diferite faþã de conceptul
loviturii preventive, în raport de situaþia geopoliticã
ºi interesele naþionale. Astfel, în 1968 nu numai cã nu
a participat la intervenþia din Cehoslovacia, dar a condamnat
ferm intervenþia respectivã ºi din acel moment
calitatea de stat membru al Tratatului de la Varºovia a
devenit mai mult formalã. Faþã de acþiunile desfãºurate
împotriva fostei Iugoslavii s-a încercat o politicã mai
mult de neutralitate, iar uneori duplicitarã, explicabilã
întrucâtva în raport cu relaþiile avute, de-a lungul istoriei,
cu unul dintre cei mai importanþi vecini.
Acþiunile din Afganistan, desfãºurate sub egida
ONU, au fost sprijinite deplin de România care a participat
ºi participã cu trupe ºi specialiºti în diferite
domenii, demonstrând experienþa dobânditã în cadrul
Parteneriatului pentru Pace.
Rãzboiul din Irak, dus de o coaliþie ce depãºeºte
cadrul NATO, condusã de SUA ºi la care România participã
de asemenea cu trupe, ofiþeri de stat major ºi
instructori militari, a impus o nouã abordare a strategiei
ºi conceptului de securitate naþionalã care trebuie
sã fie reflectatã în noua Strategie de Securitate
Naþionalã a României.
Lovitura preventivã este un concept tot mai
greu de argumentat în faþa opiniei publice mondiale ºi
are din ce în ce mai puþini adepþi, ducând în ultimul
timp la abordãri total diferite chiar în cadrul Alianþei
Nord-Atlantice.
Din punct de vedere tehnic, lovitura preventivã
necesitã posibilitatea proiectãrii în teatrul de operaþii,
la mare distanþã, a unei forþe credibile, capabilã sã
ducã acþiuni de tip joint cu platforme militare de
ultimã generaþie, în cadrul rãzboiului bazat pe reþea. În
prezent, singura armatã capabilã sã ducã un astfel de
rãzboi este armata SUA, care are desfãºuraþi în Irak
peste 200.000 de militari. Celelalte þãri catalogate ca
mari puteri, cu excepþia poate a Federaþiei Ruse, nu au
în acest moment posibilitatea sã proiecteze ºi sã
desfãºoare un rãzboi preventiv, ci pot cel mult sã participe
mai mult sau mai puþin simbolic la o astfel de
acþiune.
În literatura de specialitate se foloseºte ºi termenul
de acþiuni preventive, care însã nu se deosebeºte
de lovitura preventivã decât prin amploare ºi obiectivele
propuse.
Situaþia României, de þarã membrã NATO ºi
viitoare þarã membrã a Uniunii Europene, impune tot
mai mult necesitatea unei strategii comune cu UE,
43
NATO, SUA ºi OSCE. Am enumerat SUA separat de
NATO, deoarece, deºi þarã membrã NATO, în domeniul
strategiei existã ºi puncte de vedere diferite faþã de
Alianþã. Totodatã, nu trebuie sã uitãm cã România are
un parteneriat strategic cu SUA.
Din perspectiva participãrii României la acþiuni
comune cu UE, NATO, SUA ºi OSCE în spaþii
geografice situate de multe ori la mare distanþã de teritoriul
naþional, considerãm cã acþiunile de prevenire
sunt cele mai indicate în raport cu puterea economicã
ºi militarã a României, þarã situatã la frontiera de est a
NATO ºi, din 2007, ºi la frontiera de est a Uniunii
Europene.
Acþiunile de prevenire se deosebesc fundamental
de lovitura preventivã atât prin amploare, cât ºi prin
obiective, deºi la un moment dat pot face parte, în sens
mai larg, dintr-o loviturã preventivã desfãºuratã de
Alianþã sau de o parte a acesteia.
Acþiunile de prevenire pot viza domenii diverse
atât pe plan intern, cât ºi pe plan internaþional, în
cadrul sistemului securitãþii naþionale, definit prin
ansamblul mijloacelor, reglementãrilor ºi instituþiilor
statului român care au rolul de a realiza, proteja ºi afirma
interesele fundamentale ale României, cu respectarea
principiilor dreptului internaþional.
Interesele naþionale ale României sunt cu prioritate:
integrarea României în UE; apãrarea independenþei,
suveranitãþii ºi integritãþii teritoriale;
garantarea drepturilor ºi libertãþilor democratice; dezvoltarea
economicã ºi socialã; afirmarea identitãþii
naþionale; protecþia mediului înconjurãtor.
Pornind de la aceste interese naþionale, acþiunile
de prevenire se pot manifesta în urmãtoarele
domenii:
terorismul internaþional, regional ºi naþional;
proliferarea armelor de distrugere în masã ºi,
în special, a armelor nucleare, chimice ºi biologice;
crima organizatã, traficul ilegal de persoane,
droguri, armament ºi muniþie, materiale radioactive ºi
strategice;
migraþia clandestinã ºi apariþia unor fluxuri
masive de refugiaþi;
apãrarea intereselor economice ºi îndeosebi
asigurarea accesului la unele resurse ºi oportunitãþi
regionale;
respectarea drepturilor omului ºi asigurarea
stabilitãþii în zona de interes a României.
La acþiunile de prevenire poate participa un
spectru larg de forþe din domeniul politic, diplomatic,
militar, economic, servicii secrete, media ºi societatea
civilã. Considerãm cã prioritate au acþiunile de naturã
politicã ºi diplomaticã, dar acestea trebuie sã fie
susþinute credibil de toate celelalte forþe.
Acþiunile desfãºurate în afara teritoriului
naþional presupun profesionalizarea în totalitate a

APÃRAREA NBC 11/2006
MEDII DE SECURITATE
forþelor armate, posibilitãþi de proiectare a forþelor în
teatrul de operaþii ºi susþinerea logisticã a acestora pe
termen lung, asiguratã de o economie de piaþã naþionalã
sãnãtoasã.
În aceste condiþii, pe plan intern, principalul
pericol la adresa securitãþii naþionale este o proastã
guvernare, determinatã de lipsa reformelor în administraþie
ºi justiþie ºi scãparea de sub control a
corupþiei.
Preºedintele României a lansat în campania
electoralã o nouã prioritate a politicii externe
româneºti: axa Washington, Londra, Bucureºti care
sã vinã în sprijinul unei ofensive diplomatice spre est,
având ca prioritãþi Republica Moldova ºi Ucraina, precum
ºi asumarea unui rol de important jucãtor regional
în bazinul Mãrii Negre. Cuvântul axã are o conotaþie
negativã atât în Europa, cât ºi în SUA, amintind
de Axa Berlin, Roma, Tokio din Al
Doilea Rãzboi Mondial. Totuºi,
acest cuvânt a fost folosit în ultimii
ani, îndeosebi de SUA, în expresia
Axa rãului pentru a evidenþia
direcþia Irak, Iran, Pakistan,
Filipine, Coreea.
Dacã existã o axã a rãului,
în mod logic ar trebui sã existe o
axã a binelui. Aceastã abordare a
dus la abandonarea de cãtre diplomaþia
româneascã a sintagmei axa
rãului ºi adoptarea conceptului de
elipsã strategicã. Pornind de la dublul
principiu cã cine controleazã gurile
Dunãrii controleazã Europa ºi cine controleazã Marea
Neagrã controleazã trei continente, România urmeazã
sã fie plasatã în centrul unei noi elipse strategice
majore. Plasatã chiar în punctul de intrare în Orientul
Mijlociu lãrgit, la o distanþã care poate asigura un control
în raport cu Siria, Iranul, Irakul ºi þãrmurile Mãrii
Caspice, România, aºa cum s-a putut constata atunci
când s-a luat decizia eliberãrii Irakului, ocupã o poziþie
mai bunã decât Turcia. De aceea, avem acum ºansa,
unicã în istorie, de a deveni unul dintre cei mai importanþi
actori în aceastã regiune.
Procesul de extindere a NATO ºi UE a adus
comunitatea euroatlanticã pe coasta de vest a Mãrii
Negre, implicând o nouã abordare conceptualã pentru
a modifica percepþia conform cãreia zona Mãrii Negre
este periferia Europei ºi pentru a recunoaºte rolul
geopolitic al acesteia de interfaþã cu Asia Centralã ºi
Orientul Mijlociu.
Ofensiva democraþiei ºi a libertãþii pe mapamond
a produs rezultate remarcabile prin Revoluþia
rozelor din Georgia, în decembrie 2003, ºi Revoluþia
portocalie din Ucraina. Aceste evoluþii schiþeazã o
imagine optimistã a procesului de promovare a
democraþiei în spaþiul Mãrii Negre, fiind totodatã un
44
moment prielnic de a avansa acest proces dincolo de
Ucraina, Georgia ºi Moldova.
În cadrul noului tablou geostrategic al Mãrii
Negre, existã o legãturã clarã între comunitatea
transatlanticã, reprezentatã de statele membre NATO
pe de o parte ºi Orientul Mijlociu extins, pe de altã
parte. Aceasta este o regiune a cãrei relevanþã politicã,
economicã ºi militarã a fost testatã în rãzboiul împotriva
terorismului, în cadrul cãruia o serie de state ca
România, Bulgaria ºi Ucraina au oferit o contribuþie
concretã ºi valoroasã. Astfel, România a oferit spaþiul
sãu aerian ºi acces la baze militare, care se alãturã contribuþiei
sale cu trupe - peste 2.000 de militari, în operaþiile
din Afganistan, Irak ºi cele de menþinere a pãcii
din Balcanii de vest.
România are, de asemenea, un parteneriat
strategic cu SUA, iar aceastã relaþie este crucialã pentru
securitatea regionalã ºi pentru promovarea
democraþiei în vecinãtatea
noastrã imediatã. Situatã la vest de
Marea Neagrã ºi la gurile Dunãrii,
România reprezintã un cap de pod
pentru comunitatea transatlanticã
în zona Mãrii Negre. Ca parte a
Europei avem responsabilitatea de a
ne folosi potenþialul pentru binele
comunitãþii noastre democratice ºi
sã acþionãm ca un liant între Europa
ºi statele din Caucaz.
O direcþie importantã de
acþiune este formularea unei strategii
comune cu statele euroatlantice
pentru regiunea extinsã a Mãrii Negre. Din punct de
vedere geografic ºi istoric, regiunea dintre Marea
Neagrã ºi Marea Caspicã, care include ºi Caucazul de
Sud, nu poate fi exclusã din Europa. Regiunea Marea
Negrã-Caucaz este un leagãn de civilizaþie, precum ºi o
rãscruce a lor, dar ºi teatrul multor conflicte de-a lungul
istoriei. Aceastã regiune intrã, acum, într-o nouã
fazã a istoriei. Poziþionarea sa geostrategicã face din
zona Mãrii Negre o parte indispensabilã a securitãþii ºi
prosperitãþii euroatlantice.
Securitatea euroatlanticã este strâns legatã de
securitatea arealului Mãrii Negre, multe din
ameninþãrile transnaþionale cu care se confruntã
Europa provenind din aceastã regiune. O mare parte
din bazinul Mãrii Negre este dominat de stagnare economicã,
frontiere nesigure ºi nesecurizate, activitãþi ale
crimei organizate ºi conflicte etnice îngheþate, fiind
necesarã o implicare întãritã în aceastã regiune a SUA,
UE, NATO ºi OSCE.
Pentru atingerea acestor scopuri trebuie gãsite
noi resurse pentru a soluþiona conflictele îngheþate din
Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud ºi Nagorno-
Karabah. Pentru a evita menþinerea unor gãuri negre,
în care nu existã principiul supremaþiei legii, ºi care

APÃRAREA NBC 11/2006
MEDII DE SECURITATE
ameninþã securitatea Europei, prin proliferarea crimei
organizate, a traficului de persoane ºi de arme ºi a
terorismului transnaþional, România va construi
poduri ºi nu scuturi defensive.
Angajarea totalã a NATO, UE ºi OSCE este crucialã
pentru a pune capãt acestor conflicte. O poziþie
fermã în ce priveºte respectarea Tratatului privind
Forþele Armate Convenþionale din Europa ºi
respectarea angajamentelor de la Istanbul impune
retragerea trupelor ruseºti din Transnistria ºi Georgia.
Ucraina poate, de asemenea, sã joace un rol constructiv
în soluþionarea conflictului din Transnistria, iar
România are o datorie moralã faþã de Republica
Moldova care trebuie sprijinitã pe linia integrãrii
europene.
România este hotãrâtã sã devinã o platformã
de promovare a valorilor democraþiei ºi libertãþii în
regiunea Mãrii Negre, care sã fie implementate cu sprijinul
financiar al partenerilor americani, USAID ºi
German Marshall Fund ºi cu participarea Uniunii
Europene.
România poate contribui semnificativ la lupta
împotriva criminalitãþii organizate în regiune. Centrul
Regional SECI de la Bucureºti, pentru combaterea
criminalitãþii transfrontaliere, reprezintã un caz de succes
pentru întãrirea eforturilor de cooperare regionalã,
având ca obiective reducerea traficului de persoane ºi
droguri, criminalitatea financiarã, traficul de arme ºi
finanþarea terorismului.
Un exemplu de succes este Iniþiativa privind
Apãrarea Frontierei (BDI), cunoscutã ºi sub denumirea
de Black Sea Border Security Initiative, având ca membri
România, Bulgaria, Georgia, Republica Moldova ºi
Ucraina.
Considerãm cã în viitor trebuie pledat pentru
un rol activ al NATO în proiectarea unui climat de stabilitate
ºi securitate în zona Mãrii Negre.
Summit-ul NATO de la Istanbul a fãcut un
prim pas important spre schiþarea unei strategii pentru
Marea Neagrã. Subliniind importanþa regiunii, în
cadrul Summit-ului a fost semnalatã capacitatea
Alianþei de a contribui la stabilitatea regionalã.
Aceste obiective ar putea fi atinse mult mai
uºor prin instalarea unor baze operaþionale americane
la Marea Neagrã.
Toate aceste considerente demonstreazã cã
situaþia geopoliticã a României s-a schimbat foarte
mult, odatã cu admiterea sa în NATO. Aceste schimbãri
impun o nouã abordare a Strategiei de Securitate
Naþionalã a României.
Pentru a fi la înãlþimea noii calitãþi de stat
membru NATO, cu drepturi, dar ºi cu obligaþii depline,
s-au stabilit noi obiective ºi politici de apãrare, în
urmãtoarele domenii:
a.în domeniul infrastructurii:
a fost iniþiatã o revizuire fundamentalã a
45
structurii de forþe, care presupune trecerea de la asigurarea
apãrãrii teritoriale în sens clasic ºi restrictiv la
protejarea ºi promovarea intereselor naþionale ale
României, aliaþilor ºi partenerilor sãi, în zona de
interes a României, într-un mediu în schimbare;
creºterea capacitãþii de reacþie rapidã;
dispunerea de forþe dislocabile ºi sustenabile
în teatre de operaþii, conform obiectivului major de
îmbunãtãþire a contribuþiei militare la întreaga gamã
de operaþiuni a NATO;
profesionalizarea completã a forþelor armate
pânã în anul 2007, introducerea unui ghid al carierei
militare individuale ºi a unui ghid al civililor;
b.în domeniul planurilor de aderare:
îndeplinirea obligaþiilor derivate din obiectivele
Alianþei exprimate în Noul Concept Strategic al
NATO;
implicarea activã în dezvoltarea politicilor de
securitate a Alianþei;
participarea la procesele de transformare a
NATO lansate la summitul Alianþei de la Praga;
selecþionarea personalului care va fi încadrat
pe funcþii de reprezentare naþionalã la NATO ºi în
cadrul structurilor Alianþei.
c.în domeniul politico-militar:
dezvoltarea diplomaþiei militare;
sporirea contribuþiei la operaþiunile NATO
din Balcani ºi Afganistan;
participarea la prima misiune a Uniunii
Europene în Balcani - misiunea Concordia din
Macedonia;
participarea la campania din Irak.
d.în domeniul resurselor ºi echipamentelor au fost
consolidate programele de modernizare a armatei, iar
implementarea sistemului naþional de planificare,
bugetare ºi evaluare a creat cadrul necesar pentru o
integrare rapidã în sistemul aliat.
e.cooperarea cu statele membre NATO:
relansarea relaþiei strategice cu SUA;
evaluarea implicaþiilor dislocãrii unor baze
americane pe teritoriul României.
Îndeplinirea, în cel mai scurt timp, a acestor
obiective va crea condiþiile integrãrii în structurile de
securitate euroatlantice ºi cucerirea unui loc important
pe scena politicã ºi economicã din zona de interes a
României.
Forþele Terestre vor avea pânã în anul 2007 o
nouã structurã, plecând de la necesitatea satisfacerii
cerinþelor de forþe disponibile pentru Alianþã; existenþei
unor forþe credibile pentru prima ripostã; asigurãrii
timpului ºi capabilitãþii pentru generarea ºi
regenerarea forþelor; existenþei unor forþe în teritoriu
pentru apãrarea naþionalã sau colectivã.
Cerinþele minime NATO pentru forþele din teritoriu
sunt: menþinerea nivelurilor de operativitate
solicitate; reacþie iniþialã la ameninþarea asupra spaþiu-

APÃRAREA NBC 11/2006
MEDII DE SECURITATE
lui integrat; mobilitate suficientã pentru participarea la
operaþii de stabilitate în vecinãtatea imediatã.
Întrebuinþarea Forþelor Terestre pentru
apãrarea teritoriului României presupune:
operaþionalizarea gradualã a marilor unitãþi ºi
unitãþilor;
punerea la dispoziþie a unui Comandament
Operaþional;
operaþii independente sau întrunite pânã la
intervenþia Forþelor Aliate;
integrarea în efortul comun de apãrare;
transferul autoritãþii forþelor cãtre
Comandamentul Aliat;
continuarea generãrii ºi regenerãrii de forþe ºi
susþinerea logisticã.
Pentru apãrarea spaþiului Alianþei în afara
României se va acþiona pentru:
punerea la dispoziþie a forþelor operaþionalizate;
generarea ºi regenerarea forþelor;
dislocarea în zona de operaþii;
transferul de autoritate cãtre
Comandamentul Alianþei;
susþinerea logisticã a forþelor dislocate.
Pentru forþele aeriene, realizarea unui sistem
de apãrare aerianã a României a reprezentat ºi reprezintã
fundamentul poziþiei defensive. Noile condiþii de
securitate, invitarea României sã adere la NATO ºi, ca
urmare, integrarea realã în Sistemul Integrat de
Apãrare Aerianã Extinsã a Alianþei (NATINEADS)
impun analiza stãrii actuale a sistemului naþional de
apãrare aerianã ºi adaptarea lui. Modernizarea ºi integrarea
Sistemului de Apãrare Aerianã Integratã a
României (SAAIR) presupune un proces de adaptare,
în special pentru realizarea unei flexibilitãþi corespunzãtoare
în apãrarea colectivã, pentru satisfacerea
nevoilor apãrãrii aeriene extinse NATO, a managementului
situaþiilor de crizã ºi pentru integrarea
acþionalã complexã a tuturor forþelor ºi mijloacelor de
apãrare a forþelor aeriene, forþelor terestre ºi forþelor
navale în Sistemul de Comandã Control Aerian
Naþional (SCCAN).
Conducerea operaþionalã ºi controlul operaþional
al forþelor specializate care îndeplinesc misiuni
în spaþiul aerian se executã de Comandamentul
Aerian Principal, care dispune de capabilitãþi de
comandã-control ºi aplicã procedurile de operare.
Standardele de pregãtire ºi modul de operaþionalizare
sunt cele stabilite de statele majore ale categoriilor de
forþe ale armatei, în concordanþã cu cerinþele
NATINEADS.
Conectarea apãrãrii aeriene a României la
NATINEADS presupune implementarea mãsurilor
necesare interconectãrii structurilor naþionale de
comandã ºi control a apãrãrii aeriene ºi se referã la:
stabilirea strategiei de negociere a condiþiilor
46
de integrare a spaþiului aerian ºi a forþelor de apãrare
aerianã în sistemul NATO;
adaptarea legislaþiei naþionale;
asigurarea capabilitãþilor pentru schimbul de
informaþii radar, a comunicaþiilor militare, asigurarea
infrastructurii;
adaptarea procedurilor, standardelor, limbajului
comun, stãrilor de pregãtire pentru luptã;
implementarea PG A 2900 (conectarea la
NATINEADS);
derularea procesului de coordonare a
zborurilor civile ºi militare din spaþiul aerian naþional
cu zborurile aeronavelor NATO;
realizarea transferului de autoritate ºi trecerea
unitãþilor de apãrare aerianã naþionalã desemnate
sub comanda ºi controlul operaþional al SACEUR;
realizarea programului - Sistemul de
Comandã Control al Spaþiului Aerian;
integrarea senzorilor radar aparþinând
forþelor terestre ºi forþelor navale în Sistemul de
Comandã Control Aerian Naþional.
Forþele navale au în noul context geopolitic ºi
geostrategic misiuni specifice desfãºurate sub conducerea
Comandamentului Operaþional Naval: sprijinul autoritãþilor
în combaterea activitãþilor ilegale la mare ºi fluviu;
apãrarea comunicaþiilor maritime ºi fluviale; supravegherea
navalã ºi avertizarea timpurie; asigurarea hidrograficã
ºi de navigaþie; participarea la limitarea ºi înlãturarea efectelor
dezastrelor naturale; sprijinul acþiunilor de cãutare ºi
salvare; participarea la respingerea agresiunii dinspre mare
ºi fluviu; participarea la operaþii de apãrare colectivã, de
rãspuns la crize, de sprijin al pãcii ºi asistenþã umanitarã;
participarea la evacuarea cetãþenilor români din strãinãtate;
participarea la iniþiativele regionale de cooperare.
Direcþiile principale de acþiune desfãºurate de
forþele navale pentru integrarea în NATO sunt: creºterea
nivelului de interoperabilitate operaþionalã ºi administrativã;
facilitarea accesului unitãþilor navale ale NATO la
infrastructura portuarã; dezvoltarea sistemului de securitate
regionalã în zona Mãrii Negre; oferta de forþe navale
adecvate, cu capabilitãþi opera-þionale ridicate; transportul
naval strategic.
Contribuþia forþelor navale la Alianþã este o
fregatã ºi o echipã de scafandri.
CONCLUZII
Integrarea României în NATO este urmarea unei
decizii politice ºi nu vizeazã doar beneficiul securitãþii, ci
ºi participarea la crearea securitãþii. Optimizarea capacitãþilor
naþionale de apãrare ºi procesul de integrare
euroatlanticã reprezintã cele douã feþe ale aceleiaºi monede;
între integrarea României în structurile euroatlantice
ºi apãrarea naþionalã nu este nici o contradicþie.
Dupã ce România va cãpãta statutul de membru cu drepturi
depline va fi necesar sã demonstrãm cã putem sã ne
adaptãm la noile solicitãri ºi cerinþe geostrategice ºi militare
cu care se confruntã NATO ºi cã suntem nu numai
consumatori, dar ºi producãtori de securitate.

APÃRAREA NBC 11/2006
AMENINÞÃRI BIOLOGICE
GRIPA AVIARÃ - BOALA SECOLULUI
Locotenent medic Adrian-Mihai IORDACHE
Plutonier Ilie Cristinel CATRINA
Probabil cã cel mai bun etalon al îngrijorãrii
faþã de o anume boalã este evaluarea încercãrii teroriºtilor
de a o folosi împotriva noastrã. Iatã de ce o privire asupra
listei cu germeni patogeni, care au prioritate pe lista instituþiei
noastre, în vederea combaterii bioterorismului
mondial, ni s-a pãrut importantã, chiar dacã pe aceeaºi
paginã cu ,,antrax” ºi ,,TBC multirezistent la medicamente”,
se gãseste ,,gripa”.
Bineînþeles, acest articol nu se referã la tulpinile
A, B sau C cu care suntem obiºnuiþi; acelea sunt virusuri
care infecteazã sistemul respirator ºi provoacã tuse, dureri
musculare ºi poate cefalee, dar în nici un caz nu omoarã
oamenii cu sistemul imunitar sãnatos. Experþii se tem de
ceva mai asemãnãtor cu gripa spaniolã, o tulpinã viralã pe
lângã care variola ar pãrea o banalã rãcealã.
,,În decursul vieþii noastre nu am avut ocazia sã vedem
o epidemie care decimeazã o comunitate ºi oameni care sã moarã
atât de repede încît sã nu mai aibã cine sã îi îngrijeascã la spital
sau sã îi îngroape", spune dr. Greg Poland, director la
Mayo Vaccine Research Group din cadrul Colegiului de
medicinã de la Mayo Clinic, Minnesota.
,,Iatã ce se va întîmpla într-o pandemie - vor fi mai
mulþi morþi decât în toate rãzboaiele din istoria omenirii. Toþi
într-un interval de ºase pânã la optsprezece luni”, spune
acelaºi doctor.
Gripa aviarã este o boalã infecþioasã provocatã
de virusuri gripale de tip A.
Se apreciazã cã toate pãsãrile sunt susceptibile la
îmbolnãvirea cu virusurile gripei aviare, deºi unele specii
sunt mult mai rezistente la infecþie decât altele. Semnele
clinice ale acestei boli la pãsãri variazã de la manifestãri
blânde pânã la simptome severe, acestea din urmã fiind
caracteristice formei cu contagiozitate crescutã, moarte
rapidã ºi care dã naºtere unor epidemii de proporþii.
Forma agresivã de boalã este cunoscutã drept ,,gripã
aviarã înalt patogenã”. Aceasta se caracterizeazã prin
instalare bruscã, simptome respiratorii severe ºi evoluþie
rapidã spre sfârºit letal în aproape 100% dintre cazuri. Se
cunosc 15 subtipuri de virus influenza A, care infecteazã
pãsãrile. Pânã în prezent, toate epidemiile cu virusuri gripale
înalt patogene au fost datorate subtipurilor virale H5
ºi H7. Dintre cele 15 subtipuri de virusuri gripale aviare,
virusul H5N1 este considerat cel mai ameninþãtor din
mai multe motive:
are capacitatea de a suferi rapid mutaþii ºi de
a-ºi însuºi gene de la viusuri gripale care infecteazã alte
specii;
47
este foarte patogen ºi se poate transmite uneori
la om, provocând îmbolnãvire gravã ºi decese;
pãsãrile care supravieþuiesc bolii continuã sã
excrete virusul, crescând astfel riscul diseminãrii infecþiei
ºi producþiei de reasortanþi;
teoretic, prin infecþia simultanã la mamifere
(porcine, feline) cu subtipul H5N1 ºi cu variante de virus
gripal uman, pot apãrea reasortanþi cu capacitate de transmitere
facilã la populaþia umanã.
Pãsãrile fac forme severe de boalã, iar cele care
supravieþuiesc excretã virusul pe cale oralã (prin aerosoli)
ºi în materiile fecale timp de minim zece zile. Studiile au
arãtat cã agentul infecþios poate rezista pânã la 4 zile la o
temperaturã de +22 0 C, iar la 0 0 C chiar mai mult de 30
de zile. În materialele îngheþate la sub -50 0 C, acesta se
pãstreazã pe perioadã nedefinitã. Faptul cã virusul poate
supravieþui perioade lungi de timp în apã, fecale sau þesuturile
pãsãrilor infectate, faciliteazã rãspândirea în ferme
ºi locurile de comerþ cu pãsãri vii, precum ºi transmiterea
directã la om.
Virusul epidemiei actuale, H5N1, este un subtip
viral care a fost depistat prima datã în urmã cu mai multe
decenii la pãsãrile sãlbatice. Primele focare care au afectat
pãsãrile au apãrut la începutul anilor '90 în Europa ºi
Statele Unite ale Americii. În 1997, un bãieþel care crescuse
într-un centru avicol a murit de o gripã misterioasã
în Hong Kong.
Pãsãrile sãlbatice sau acvatice (raþa, rândunicade-mare
etc.) reprezintã de mult timp un fel de rezervor
de viruºi gripali. O epizootie 1 de gripã aviarã s-a declanºat
la sfârºitul anului 2003 la puii de gãinã în mai multe þãri
din Asia de Sud-Est, determinând moartea sau distrugerea
a peste 100 milioane de pãsãri. În prezent, epizootia
se rãspândeºte prin intermediul pãsãrilor migratoare.
Pãsãrile bolnave ,,nu infecteazã uºor omul”, este de
pãrere Sylvie van der Werf, de la Institutul Pasteur din
Paris. Porcul ar putea fi un fel de ,,creuzet pentru
amestec” ºi sã-i permitã virusului sã sufere mutaþii ºi sã se
adapteze la mamifere. Dacã virusul H5N1 ar infecta o persoanã
atinsã de gripa obiºnuitã, el ar putea sã profite pentru
,,a se umaniza” împrumutându-i material genetic unui
virus curent al gripei.
Riscul de transmitere existã în caz de contacte
frecvente cu pãsãri infectate. Transmiterea se face pe cale
respiratorie (inhalare de particule de excremente sau
secreþii respiratorii) sau/ºi pe cale ocularã (contact cu
praf). Mâinile trebuie sã fie bine spãlate, deoarece ele pot
transmite maladia afectând cãile repiratorii sau ochii.
Consumul de carne de pasãre pregãtitã termic este în

APÃRAREA NBC 11/2006
AMENINÞÃRI BIOLOGICE
schimb fãrã riscuri: virusul moare la +70 0 C, amintesc
experþii.
O pandemie de gripã, adicã o epidemie mondialã
de tipul celei survenite în 1918-1919 (spaniolã), între 20
milioane ºi 40 milioane de morþi, în 1957 (asiaticã) patru
milioane de morþi, sau în 1968 (Hong Kong) douã milioane
de morþi, ar fi de temut dacã virusul H5N1 al gripei
aviare s-ar adapta la om. Din 2003, acest virus a ucis deja
în Asia de Sud-Est 62 de persoane ºi continuã sã facã victime.
Potrivit Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii, o pandemie
ar putea face pânã la 100 milioane de morþi.
Simptomatologie
Datoritã particularitãþilor de evoluþie a virusului
circulant A/H5N1(apariþia de modificãri structurale) în
funcþie de situaþia epidemiologicã pot aparea modificãri ºi
variaþii ale acelor simptome pe cere noi le considerãm ca
definitorii.
Ne vom folosi în acest sens de ,,ORDINUL MS
nr.31/12.01.2006 al OMS pentru aprobarea
metodologiei de supraveghere a cazurilor de gripã
aviarã la om”.
Pentru a pune diagnostic de gripã
aviarã sunt necesare urmãtoarele manifestãri
clinice:
-Debut brusc
-Febrã +38 0 C
-Disfagie
-Dispnee
-Tuse,
descoperie în urmãtortul context epidemiologic
(unul sau mai multe din urmãtoarele
situaþii/condiþii):
contact cu un caz confirmat cu
gripã aviarã A/H5 în perioada de contagiozitate
maximã (o zi înainte de debutul simptomatologiei
ºi încã 7 zile de la debutul cazului
confirmat) cu 7 zile anterior debutului simptomelor;
contact cu pãsãri (inclusiv gãini)
care au murit de o cauzã neprecizatã cu 7 zile
anterior debutului simptomelor;
personal de laborator care prelucreazã
probe de la persoane sau animale suspecte de a fi
infectate cu o tulpinã de virus gripal aviar înalt patogenã;
test rapid ( directigen) pozitiv pentru virus gripal
tipA.
SAU
deces cauzat de o afecþiune respiratorie acutã
neprecizatã
ªI
una sau mai multe din urmãtoarele :
persoanã rezidentã într-o zonã în care este suspectatã
sau confirmatã circulaþia unei tulpini de virus gripal
aviar înalt patogenã;
contact cu un caz confirmat cu gripã aviarã
A/H5 în perioada de contagiozitate maximã (contagiozitatea
maximã este înregistratã în perioada cuprinsã între
ultima zi înaintea debutului simptomatologiei ºi încã 7
zile dupã debut).
48
Proceduri pentru diagnosticul gripei
1. Detecþia rapidã a antigenului. Rezultatele pot fi
obþinute în 15-30 minute;
teste lângã pacient pentru gripã-aceste teste
sunt disponibile în instituþiile de specialitate;
test de imunofluorescenþã-folositã pe scarã
largã, este o metodã sensibilã de diagnostic al infecþiilor
cu virusuri gripale de tip A ºi de tip B, ºi a altor 5 virusuri
respiratorii cu importanþã clinicã;
test imunoenzimatic-pentru nucleoproteina (NP)
virusului gripal de tip A.
2. Cultura viralã. Furnizeazã rezultate în 2-10 zile.
Metoda poate fi folositã la detectarea virusurilor respiratorii
cu importanþã clinicã. Culturile pozitive pentru gripã
pot sau nu prezenta efecte citopatice 2 , dar este necesarã
identificarea virusului gripal în celulele culturii prin
imunofluorescenþã sau în supernatantul 3 culturii prin
hemaglutinoinhibare.
3. PCR ºi Real-time PCR. Seturile de primeri specifici
pentru gena hemaglutininei a virusurilor gripale
A/H3, A/H1 ºi B circulante curent au devenit mai larg
folosite . Rezultatele pot fi disponibile în puþine ore, fie
din tampoane clinice, fie din sau culturi celulare infectate.
În plus, mai multe Centre Colaborative OMS au
preparat reactivi PCR ºi RT-PCR pentru tulpini
umane/aviare atipice.
Tratament ºi mãsuri de protecþie
În prezent sunt în etapa de studiu vaccinuri.
Vaccinul actual împotriva gripei de sezon (vaccinul antigripal
anual) nu protejeazã împotriva virusului gripei
aviare.
Dintre antivirale/medicamente antivirus,
Tamiflu/Laboratorul Roche, cu molecula activã
oseltamivir, ar fi cel mai eficient ºi ar permite reducerea cu
30 % a mortalitãþii în rândul bolnavilor, considerã epi-

APÃRAREA NBC 11/2006
AMENINÞÃRI BIOLOGICE
demiologii.
Cea mai mare problemã în producþia vaccinului
pentru gripa aviarã H5N1 s-a datorat pericolului de
manipulare a agentului infecþios ºi de utilizare a acestuia
pentru prepararea produselor profilactice.
Tehnologiile de ultimã orã, permit manipularea
genomului virusurilor gripale prin reverstranscriere, înlãturarea
acelor segmente genetice rãspunzãtoare de patogenitate
ºi producerea de variante nepatogene la pãsãri ºi
alte specii. Existã deci, posibilitatea obþinerii unor tulpini
vaccinale sigure ºi eficiente. Totuºi, transferul tehnicilor
de inginerie geneticã din laboratoarele de cercetare în
cele de producþie a vaccinului la scarã industrialã, va
lansa noi provocãri. Pânã în prezent, au fost obþinute
douã tulpini vaccinale de virus înalt patogen H5N1, utilizându-se
izolate din Vietnam, provenite din etapele timpurii
ale epidemiei din 2004. Acestea au fost oferite
cercetãtorilor pentru producea unor ºarje pilot de vaccin
experimental ºi pentru a determina dacã utilizarea
virusurilor H5N1 vaccinale, obþinute prin inginerie geneticã,
este suficient de sigurã ºi eficientã pentru populaþia
nativã. În anul 2005, s-a dovedit faptul cã vaccinurile
împotriva virusului gripal H5N1 sunt sigure ºi pot fi
obþinute rapid. Pe baza trialurilor clinice aflate în
desfãºurare la ora actualã, se vor elabora strategii eficiente
pentru vaccinarea la nivel mondial.
Existã, de asemenea, mãºti de protecþie
respiratorie/tip FFP2/, ochelari de protecþie, mãnuºi de unicã
folosinþã ºi alte materiale.
Mãsuri de prevenire a unei pandemii
Dacã luãm în considerare ºansele ca virusul
A/H5N1 sã provoace o pandemie, douã dintre cele trei
condiþii necesare au fost realizate: noutatea antigenicã
a virusului, capabil de a se replica ºi a determina boala la
om, ºi lipsa imunitãþii la populaþia umanã.
Cea de-a treia condiþie reclamã facilitatea
transmiterii interumane a noilor tulpini.
Probabilitatea înregistrãrii unor episoade epidemice
ºi chiar pericolul unei pandemii nu poate fi ignorat.
În acest sens, a fost stabilitã o serie de mãsuri
de prevenire a transmiterii, de care ar trebui sã se þinã
cont în toate zonele afectate de gripa aviarã:
eliminarea rezervorului aviar de virus (detecþia
pãsãrilor bolnave, carantinarea ºi sacrificarea lor de necesitate);
asigurarea echipamentului de protecþie pentru
îngrijitori, veterinari ºi personalul implicat în sacrificarea
pãsãrilor;
monitorizarea virusurilor gripale izolate, pentru
a stabili potenþialul de mutaþii sau reasortare a tulpinii
H5N1; toate variantele antigenice nou apãrute trebuie
studiate prin comparaþie cu cele vechi;
detecþia timpurie, raportarea ºi investigarea
eventualelor focare de cazuri umane;
limitarea transmiterii umane prin stabilirea
rapidã a mãsurilor de izolare, supravegherea contacþilor,
tratament profilactic antiviral ºi instituirea unor restricþii
în transportul internaþional;
49
vaccinarea profilacticã (în special a persoanelor
care vin în contact cu animalele susceptibile la infecþie)
pentru prevenirea apariþiei recombinanþilor între
tulpinile umane ºi cele aviare;
producerea unor tulpini vaccinale de H5N1
imunogene ºi accesibile producãtorilor.
,,Probabil îþi imaginezi cã dacã existã ceva atât
de periculos, ar trebui þinut încuiat undeva într-un laborator.
Ei bine, în loc sã fie aºa, virusul a plecat la plimbare
din Asia de Sud-Est. În cazul unei gripe obiºnuite,
majoritatea dintre noi suntem imuni, fie pentru ca ne-am
vaccinat, fie pentru ca am fãcut boala în anii anteriori”,
explica dr. Marc Lipsitch, profesor asociat de epidemiologie,
imunologie ºi boli infecþioase la Harvard, ,,însã
în cazul unei pandemii, nu avem imunitate dezvoltatã ºi
e ca ºi cum am fi loviþi de cãtre o boalã complet nouã, faþã
de care nu am dezvoltat capacitatea de a lupta. Iatã de ce
mortalitatea tinde sã fie mare chiar în cadrul unor grupe
de vîrsta la care oamenii de obicei nu se îmbolnãvesc de
gripã”.
1=epizootie= epidemie produsã de virusuri respiratorii
ºi transmisã în general prin intermediul animalelor;
2=citopatie=citos-celulã, patos-patologie (patologie
celularã);
3=supernatant=soluþie folositã la obþinerea
diverselor culturi virale, bacteriene etc.
BIBLIOGRAFIE
1.http://www.int/mediacentre/factsheets/avian_influe
nza/en/, Avian influenza ("bird flu") and the signi-ficance of its
transmission to humans, Jan. 2004, WHO.
2. Cernescu C., Ruþã S., Progrese în controlul ºi prevenirea
virozelor cu potenþial bioterorist. Gripa aviarã, Editura
Universitarã "Carol Davila" Bucureºti, 2004, 157-167.
3. http://www.who.int/csr/don/2004_01_22/en/,
Avian influenza H5N1 infection in humans: urgent need to
eliminate the animal reservoir, Jan. 2004, WHO.
4. Li K. S., Guan Y., Wang I., et al., Genesis of highly
pathogenic and potentially pandemic H5N1 influenza virus in
Eastern Asia, Nature, 2004, 430, 209-313.
5.http://www.who.int/csr/disease/avian_influenza/en
/index.html, Avian Influenza and human health, Apr. 2004,
WHO.
6.http://www.who.int/csr/disease/influenza/A58_13-
en.pdf, Strenghtening pandemic influenza preparedness and
response, Apr. 2005, WHO.
7. Chen H., Smith G.J.D., H5N1 virus outbreak in
migratory waterfow, Nature, 2005, 436, 191.
8. ORDIN MS nr 31/12.01.2006 pentru aprobarea
metodologiei de supraveghere a cazurilor de gripã aviarã la
om.

APÃRAREA NBC 11/2006
AMENINÞÃRI BIOLOGICE
MALARIA - UN PERICOL BIOLOGIC DE ACTUALITATE?!
Locotenent-colonel Stelian RÃDULESCU
În ultimii ani, odatã cu îndreptarea
hotãrâtã spre structurile de apãrare colectivã,
respectându-ºi angajamentele ºi obligaþiile asumate,
România ºi-a trimis soldaþii tot mai departe de
hotarele patriei pentru a participa sub steagul ONU,
NATO sau UE la o gamã variatã de operaþii de stabilitate
ºi de sprijin, fãcând astfel faþã unor pericole ºi
ameninþãri cu care nu au fost obiºnuiþi, înfruntând
alte tipuri de inamici, împotriva
cãrora au fost mai puþin antrenaþi
sã lupte.
Gândiþi-vã cã participaþi
la pregãtirea unei misiuni internaþionale
ºi vi se spune cã va
trebui sã faceþi faþã unui
duºman care a omorât sau a
,,scos din luptã” mai mulþi soldaþi
decât orice altã forþã în
istorie.
Sã presupunem cã
vi s-a adus la cunoºtinþã cã
acest duºman a fost atât de
crud ºi priceput în opera sa
devastatoare ca o adevãratã maºinãrie programatã
sã ucidã ºi nu a avut nici un fel de remuºcare pentru
copii sau pentru cei mai în vârstã. Aþi fi acum interesaþi
de subiect ºi v-aþi pregãti pe dumneavoastrã
înºivã ºi unitatea dumneavoastrã pentru luptã?
Poate acest lucru sunã prea ºocant ºi fantastic
dar un asemenea duºman existã în realitate, iar
soldaþii se luptã cu aceastã forþã destabilizatoare ºi
mortalã de când se scrie istoria. Aceastã ,,armatã”
împotriva cãreia soldaþii au luptat continuu încorporeazã
toate bolile ºi maladiile pãmântului, iar
unul dintre cei mai necruþãtori soldaþi în cadrul
acestei mari armate este MALARIA.
Orice comandant care-ºi va lãsa soldaþii sã
þinã piept unui asemenea inamic, neinformat,
neprotejat ºi neinstruit atrage dupã sine dezastrul
pentru soldaþii sãi, pentru el însuºi ºi, în ultimã
instanþã, pentru misiunea de a cãrui îndeplinire este
responsabil.
Militarii români cei mai expuºi la malarie sunt cei din
misiunile ONU din þãri ca: Eritreea, Coasta de Fildeº ºi
Congo.
50
În anumite zone ale globului, în special în
zonele calde ºi umede ale lumii, cea mai mare
ameninþare o reprezintã malaria, o ,,armã biologicã”
împotriva cãreia soldaþii trebuie sã lupte continuu, zi
ºi noapte, în misiune sau în orele de binemeritat
repaus.
Este necesar sã cunoaºtem ºi sã înþelegem
modalitãþile de apãrare împotriva acestei forþe mortale
mult înainte de a intra în contact cu ea plecând
de la conceptul medicinii preventive. Vom realiza cã
unele din principiile care stau
la baza Apãrãrii NBC sunt
valabile ºi atunci când ne
referim la apãrarea împotriva
acestei ameninþãri specifice
care nu are nimic în comun cu
o acþiune planificatã deliberat
de câtre inamic. Astfel informaþia,
protecþia ºi
pregãtirea specificã sunt
fundamentale atunci când
luãm în considerare modalitãþile
de apãrare împotriva
malariei.
Informaþia. A-þi
cunoaºte bine inamicul reprezintã o cerinþã permanentã
pentru militari ºi întotdeauna de aici derivã
celelalte mãsuri de contracarare. Malaria reprezintã
cea mai importantã boalã dintre cele care au ca vectori
purtãtori insectele. Aproape 50% din populaþia
lumii se aflã în pericol potenþial de îmbolnãvire. În
fiecare an milioane de morþi sunt atribuiþi malariei
în regiunile tropicale sau sub-tropicale ale globului.
Malaria a constituit unul dintre factorii debilitanþi
majori printre soldaþi ºi marinari de-a lungul istoriei.
De exemplu, în timpul primelor luni ale celui de-Al
Doilea Rãzboi Mondial, malaria a cauzat de cinci ori
mai multe pierderi în sudul Pacificului decât acþiunile
duºmanului.
Malaria (paludismul) reprezintã o boalã
infecþioasã cauzatã de protozoarele parazite din clasa
hematozoare (hematozoarul palustru) cunoscute ºi
sub denumirea de plasmodii. Existã patru tipuri de
malarie care pot îmbolnãvii omul: P. malarie, P.

APÃRAREA NBC 11/2006
AMENINÞÃRI BIOLOGICE
51
vivax, P. ovale ºi - cea mai agresivã - P. falciparium.
În 1898, cercetãtorii Grassi, Bignami ºi
Bastianelli au demonstrat cã paraziþii malariei
umane sunt transmiºi de þânþarii de tip anofel.
Parazitul este injectat de diferite specii de þânþari
anofel ºi ajungând în sânge distruge hematiile
(globulele roºii) pe timpul procesului de replicare.
Perioada de incubaþie poate dura de la 7-14 zile
pânã la câteva luni în unele situaþii, cu o ratã de
mortalitate de peste 10 procente în cazul P. falciparium.
Protecþia. Malaria poate fi prevenitã. Sunt
patru elemente de protecþie care contribuie la învingerea
acestui duºman:
chemoprofilaxia;
repelenþii;
barierele;
comportamentul.
Chemoprofilaxia reprezintã pur ºi simplu utilizarea
medicamentelor împotriva malariei înainte
sã te îmbolnãveºti. Existã un numãr de medicamente
care s-au dovedit eficiente. Cele mai des
folosite astãzi sunt Chloroquine, Primaquine ºi
Mefloquine. Alegerea potrivitã a medicamentelor
disponibile, a dozei ºi a modului/frecvenþei de
administrare sunt recomandate ºi explicate de personalul
medical. Este important ca prescripþiile sã fie
urmate cu atenþie. De-a lungul ultimilor ani unele
tipuri de malarie au devenit rezistente la o parte din
medicamente. Este responsabilitatea personalului
medical sã cunoascã situaþia ºi sã consilieze comandanþii
în consecinþã.
Repelenþii sunt substanþe care prin calitãþile
lor organoleptice îndepãrteazã insectele, rozãtoarele
etc.. Una dintre cele mai simple metode de a evita
rãspândirea bolii prin intermediul insectelor este
evitarea de a fi muºcaþi de insecte. Existã douã produse
care ar trebui sã fie disponibile pentru orice soldat.
DEET (N, N - Dietil, meta toluenamidã), este cea
mai des folositã loþiune antimalarie care se aplicã pe
piele. Permethrin este un aerosol care trebuie aplicat
pe uniformã ºi niciodatã pe piele, pe lenjerie sau pe
coifurã. Combinaþia acestor doi repelenþi aplicatã
potrivit pot reduce numãrul muºcãturilor de þânþari
de la mii de muºcãturi pe orã la zero. Mai existã ºi
alte produse chimice care pot fi aplicate pe
corturi/adãposturi, pe plasele contra þânþarilor sau
pe diferite elemente de echipament, iar personalul
medical specializat este cel care recomandã folosirea
acestora.
Barierele se referã în general la protecþia oferitã
de diferite echipamente. Ele includ purtarea
corectã a uniformei/echipamentului în zonele infestate
de þânþari, folosirea plaselor de protecþie pentru
pat ºi pentru cap, a hamacurilor de junglã ºi
pânzelor/plaselor cu repelenþi care se poartã peste
uniformã. Barierele pot sã includã de asemenea
folosirea insecticidelor în interiorul ºi în jurul
bazei/taberei. Alegerea pesticidelor este de cele mai
multe ori o problemã complexã pentru cã se au în
vedere aspectele legate de protecþia mediului, legislaþia
ºi regulile proprii ºi ale naþiunii gazdã.
Comportamentul se referã la responsabilitatea
comandanþilor de a dispune bazele/taberele în
locurile unde expunerea la þânþari este minimã ºi
responsabilitatea fiecãrui individ de a reduce
expunerea proprie în orele de vârf ale acþiunii
þânþarilor. Uneori un comportament greºit este un
factor potenþial de compromitere a unei misiuni. În
aceste cazuri comandanþii ºi medicii specialiºti trebuie
sã conlucreze pentru a asigura protecþie maximã
împotriva bolilor fãrã a le îngreuna excesiv soldaþilor
condiþiile de trai ºi de acþiune. Aceasta se
realizeazã prin adoptarea unor mãsuri preventive
adecvate situaþiei.
Pregãtirea specificã. Sarcina uriaºã
asumatã de structurile specializate în medicina preventivã
de a feri fiecare soldat de bolile care pot fi
prevenite înainte, pe timpul ºi dupã campanie/operaþie,
este o misiune care poate fi realizatã numai
când comandanþii ºi subofiþerii cu grade superioare
recunosc importanþa prevenirii bolilor ºi încorporeazã
asemenea concepte în programul lor de
instruire, cu aceeaºi seriozitate ºi responsabilitate cu
care abordeazã instruirea în domeniul NBC.
Medicina preventivã trebuie sã joace un rol
semnificativ pe timpul planificãrii în orice operaþie
dacã vrem ca soldaþii noºtri sã fie apþi de luptã/acþiune.
Pregãtirea fizicã reprezintã una dintre fundamentele
medicinii preventive. Totuºi, chiar ºi cel mai
mare atlet poate fi scos din luptã de boli precum
Malaria dacã nu este protejat, iar malaria reprezintã
numai unul din soldaþii acestei mari ºi
perfide armate a bolilor ºi maladiilor.
Zone cu risc de malarie pe Glob

APÃRAREA NBC 11/2006
AMENINÞÃRI BIOLOGICE
CONTRIBUÞII CONCEPTUALE PRIVIND PROTECÞIA BIOLOGICÃ
A PERSONALULUI
Locotenent medic Adrian-Mihai IORDACHE
Plutonier Ilie Cristinel CATRINA
În patologia rãzboiului modern, agenþii
biologici joacã un rol deosebit de important.
Prin bruscheþea ºi forþa lor, armele de luptã clasice,
ºi în mod deosebit cele moderne, provoacã
un numãr de pierderi umane irecuperabile. În
acelaºi timp, efectele lor deschid porþi largi de
dezvoltare agenþilor patogeni sau creeazã
condiþii favorabile de exacerbare a virulenþei
pentru bogata florã saprofitarã.
În afarã de îmbolnãvirile spontane generate
de rãzboaie, existã numeroase dovezi care
atestã intenþia forþelor agresive de a utiliza
agenþii biologici ca un mijloc criminal de luptã,
deosebit de periculos.
A apãrut astfel arma biologicã.
Este cunoscutã intenþia armatei germane
de a rãspândi pe teritoriul României bacili cãrbunoºi,
în august 1916, ca ºi tentativa infectãrii
populaþiei cu ciumã, prin aruncarea din avioane
a unor cutii de bomboane ce conþineau cocobacili
ai pestei. Tot în timpul Primului Rãzboi Mondial,
pe alt teatru de operaþii, agenþi diversioniºti germani
au provocat epidemii de antrax în rândul
animalelor cu care erau dotate trupele franceze,
ca ºi printre vitele cumpãrate de Franþa din
Argentina. În 1915, a fost descoperit în Rusia un
complot care urmãrea sã provoace o epidemie
de ciumã prin infectarea ºobolanilor.
Încercãri similare au fost fãcute ºi în timpul
celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, când
,,Înaltul Comandament German” pregãtise în
amãnunt rãzboiul biologic, pe care n-a mai avut
însã rãgazul sã-1 declanºeze. În acest sens,
nemþii au fãcut ,,experimentãri” în lagãrele
morþii infectând prizonierii de rãzboi cu tifos
exantematic, febrã tifoidã, dizenterie ºi alte boli.
Procesul de la Karabonsk a dezvãluit
intenþiile imperialismului japonez, care considera
arma biologicã drept un mijloc deosebit de eficace
pentru realizarea planurilor sale expansioniste.
Protecþia biologicã este o componentã a
protecþiei medicale ºi sanitar-veterinare, dar în
acelaºi timp se realizeazã prin mãsuri de apãrare
NBC.
Prin aceastã noþiune trebuie sã înþelegem
protejarea împotriva oricãrui agent biologic ºi a produselor
sale ce pot fi folosite ca armã de luptã; este deci
o protecþie biologicã.
Protecþia biologicã se organizeazã de
cãtre toþi comandanþii ºi ºefii în orice situaþie de
luptã, la propunerile ºefilor serviciilor medicale
cu scopul esenþial de a conserva capacitatea de
luptã ºi libertatea de acþiune a trupelor.
Aceste mãsuri privesc nu numai trupele
luptãtoare ºi unitãþile de sprijin, ele extinzându-se
asupra întregii zone de operaþii ºi în
spatele frontului.
Protecþia biologicã a trupelor este o preocupare
permanentã atât a comandanþilor formaþiunilor
medicale, cât ºi a tuturor militarilor.
Ea se executã atât înaintea, cât ºi în timpul ºi
dupã executarea atacului cu arma biologicã.
Înaintea atacului biologic se respectã
riguros :
mãsurile generale sanitaro-antiepidemice:
crearea condiþiilor satisfãcãtoare
de igienã individualã ºi colectivã pentru toþi
militarii: spãlatul zilnic cu apã ºi sãpun înaintea
fiecãrei mese; primenirea regulamentarã a
lenjeriei de pat ºi de corp; îmbãierea sãptãmânalã;
menþinerea curãþeniei în tranºee, adãposturi,
cantonamente, closete;
întãrirea rezistenþei nespecifice a
militarilor prin: alimentaþie raþionalã, completã,
bogat vitaminizatã; antrenament fizic progresiv,
cu evitarea surmenajului; respectarea mãsurilor
52

APÃRAREA NBC 11/2006
AMENINÞÃRI BIOLOGICE
de igienã individualã; evitarea noxelor (alcool,
tutun în exces, oxid de carbon etc.);
evitarea la maximum a contactului
cu populaþia civilã ºi interzicerea accesului
trupelor în localitãþile cu situaþia epidemiologicã
nesigurã;
organizarea aprovizionãrii cu
apã potabilã de la surse recunoscute, dezinfectate
de serviciul sanitar ºi pãzite;
menþinerea regulilor de igienã a
blocurilor alimentare, a modului de aprovizionare,
preparare, transport ºi distribuire a
hranei militarilor;
interzicerea consumului de alimente
în afara celor servite de bucãtãriile
unitãþilor;
interzicerea utilizãrii stocurilor
de alimente ºi materiale pãrãsite de inamic în
retragere ºi, în special, a obiectelor atrãgãtoare
(stilouri, sãpunuri, jucãrii) gãsite întâmplãtor în
teren;
verificarea imunizãrilor active,
iar la nevoie, revaccinarea profilacticã a trupelor.
asigurarea dotãrii cu materiale a
trupelor ºi formaþiunilor sanitare:
dotarea cu mijloace de protecþie
individualã ºi colectivã (PDI, EPINBC, instalaþii
COLPRO);
asigurarea costumelor speciale
de protecþie pentru echipele de dezinfecþie;
dotarea cu materiale ºi aparaturã
de decontaminare biologicã ;
crearea stocurilor necesare de
vaccinuri, anatoxine, seruri imune specifice,
gamaglobuline, antibiotice ºi chimioterapice ;
asigurarea materialã a formaþiunilor
sanitaro-antiepidemice ce vor lupta în
focar (detaºamente antiepidemice, laboratoare
mobile etc.).
.asigurarea observãrii ºi cercetãrii
biologice a trupelor, având drept scop:
cunoaºterea sanitaro-epidemicã
a raionului ocupat de trupele proprii, în special
a raioanelor de concentrare;
aprecierea stãrii sanitaro-epidemice
a trupelor inamice ºi a raionului ocupat
de ele;
descoperirea precoce a pregãti-
53
rilor inamicului în vederea lansãrii atacului biologic,
eventual determinarea mijloacelor, procedeelor,
datei ºi zonei în care acesta
intenþioneazã a utiliza agenþii biologici (informaþii
de la prizonieri, vaccinãri recente la trupele
inamice etc.);
instruirea observatorilor ºi a
echipelor de cercetare biologicã pentru
recunoaºterea ºi raportarea imediatã a semnelor
indirecte de atac biologic ;
stabilirea semnalelor de alarmare
biologicã.
.instruirea trupelor proprii pentru
însuºirea deplinã a mãsurilor de protecþie
biologicã:
În timpul atacului biologic ºi imediat
dupã producerea acestuia se iau urmãtoarele
mãsuri:
.descoperirea atacului biologic, a
mijloacelor ºi procedeelor utilizate de inamic;
.raportarea de extremã urgenþã a atacului
biologic efectuat de inamic, indicându-se
toate amãnuntele culese prin cercetarea
biologicã;
.înºtiinþarea (alarmarea) trupelor - se
efectueazã la ordinul statelor majore sau al
eºaloanelor superioare, utilizându-se semnalele
dinainte stabilite;
.strângerea materialelor contaminate ºi
recoltarea probelor pentru analize de laborator.
Mãsuri ce se iau dupã descoperirea
atacului biologic ºi care au drept scop lichidarea
urgentã a urmãrilor atacului biologic.
Aceste mãsuri sunt diferite: unele se executã
imediat dupã descoperirea atacului biologic,
iar altele dupã apariþia primelor îmbolnãviri.
.imediat dupã descoperirea atacului

APÃRAREA NBC 11/2006
biologic:
raportarea despre atacul biologic
utilizând raportul NBC 1 BIO;
delimitarea ºi marcarea zonelor
contaminate;
precizarea unitãþilor, formaþiunilor
ºi a localitãþilor afectate de atacul biologic;
strângerea materialelor lansate
de inamic ºi recoltarea probelor de laborator ;
depozitarea sub pazã a materialelor
contaminate ;
decontaminarea biologicã a terenurilor,
materialelor, adãposturilor, tranºeelor,
cantonamentelor ºi a clãdirilor contaminate;
decontaminarea parþialã sau
totalã, în funcþie de situaþia de luptã, a militarilor
ºi tehnicii de luptã;
izolarea de restul trupelor a
unitãþilor probabil contaminate - pentru acestea
se vor crea surse, cãi ºi mijloace de
aprovizionare separate, formaþiuni sanitare,
mijloace ºi cãi de evacuare a rãniþilor ºi bolnavilor
diferite de ale celorlalte unitãþi;
supravegherea medicalã atentã a
militarilor, populaþiei civile ºi animalelor din
sectoarele contaminate pentru a depista cât mai
precoce primele semne de îmbolnãvire;
aprovizionarea unitãþilor ºi formaþiunilor
lovite de arma biologicã cu materialele
ºi mijloacele necesare pentru decontaminare
biologicã, ca ºi cu mijloacele necesare profilaxiei
specifice indicate de descoperirea
agenþilor patogeni folosiþi;
imunizarea în masã a tuturor
militarilor expuºi contaminãrii (atunci când este
posibil);
întãrirea mãsurilor de igienã
individualã ºi colectivã pentru militarii tuturor
unitãþilor ºi în special pentru cei afectaþi de
arma biologicã.
Toate aceste mãsuri au drept scop prevenirea
apariþiei îmbolnãvirii trupelor. Ele se
menþin o perioadã de timp cel puþin egalã cu
limita maximã a perioadei de incubaþie a bolilor
provocate de agenþii patogeni rãspândiþi de
inamic. Ordonând executarea acestor mãsuri,
comandanþii urmãresc îndeaproape modul cum
sunt ele duse la îndeplinire. În aceste condiþii,
volumul activitãþii formaþiunilor sanitare creºte
AMENINÞÃRI BIOLOGICE
54
în mod considerabil, astfel cã ele vor fi simþitor
întãrite prin forþe ºi mijloace, în special cu profil
antiepidemic. Deºi de importanþã vitalã pentru
efective, executarea lor va fi astfel coordonatã
încât sã nu afecteze misiunea de luptã a
trupelor.
Mãsurile ce se iau la apariþia
primelor îmbolnãviri de boli contagioase
cu un dublu scop :
limitarea focarului epidemic
apãrut;
tratarea cât mai urgentã a bolnavilor
contagioºi.
La apariþia unui caz de boalã molipsitoare
în rândul trupelor sau al populaþiei civile,
este esenþial a se preciza de urgenþã dacã acesta
este sau nu datoritã atacului biologic inamic.
În caz afirmativ, depistarea bolnavului
fiind primul semn descoperit, se executã de
urgenþã mãsurile de protecþie biologicã precizate
mai sus.
În aceastã perioadã, mãsurile medicale ce
se iau necesitã o urgenþã deosebitã ºi o execuþie
precisã.
Planul protecþiei biologice ºi dispoziþiile
tehnice medicale prevãd :
.depistarea precoce, activã a bolnavilor,
suspecþilor ºi contacþilor direcþi;
.raportarea nominalã imediatã a cazului
sau cazurilor, telefonic sau prin radio, atât cãtre
comandantul unitãþii, cât ºi cãtre eºalonul medical
superior, indicându-se :
data ºi locul depistãrii;

APÃRAREA NBC 11/2006
unitatea (subunitatea);
diagnosticul clinic (de probabilitate);
contacþii direcþi ºi indirecþi;
rezultatele obþinute prin ancheta
epidemiologicã;
mãsurile de izolare luate de
urgenþã;
locul izolãrii bolnavilor, suspecþilor
ºi a contacþilor;
mijloacele specializate de evacuare
de care este nevoie, indicându-se locul ºi
ora unde sã fie trimise;
mãsurile urgente de profilaxie pe
care medicul unitãþii le propune;
întãririle în forþe ºi mijloace
medicale pe care le solicitã.
.izolarea bolnavilor, suspecþilor ºi contacþilor
direcþi. Iniþial, ea se executã chiar la
locul depistãrii bolnavilor (suspecþilor, contacþilor)
sau la izolatorul punctului medical.
.evacuarea bolnavilor (suspecþilor, contacþilor
direcþi) direct de la locul izolãrii, la spitalul
mobil de campanie de boli contagioase sau la
spitalul mobil de campanie de boli contagioase
deosebit de periculoase cu mijloace specializate
trimise de cãtre acesta sau de cãtre formaþiunea
antiepidemicã; cãile de evacuare se stabilesc
prin ordin; asistenþa medicalã va fi organizatã -
pe timpul transportului - de personal medical
mediu bine instruit ºi protejat, care va recolta -
la nevoie - ºi produsele patologice provenite de
la bolnav.
.tratamentul bolnavilor contagioºi se
executã numai la formaþiunea medicalã specializatã;
primul ajutor ºi ajutorul premedical (sau
medical) se acordã la locul depistãrii ºi pe timpul
transportului.
AMENINÞÃRI BIOLOGICE
Dacã situaþia frontului o permite, este
bine ca una (sau cel puþin una) din secþiile formaþiunii
medicale sã fie dislocate în focarul epidemic
apãrut, unde rãmâne pânã la definitiva
lichidare a focarului ºi vindecarea bolnavilor.
.completarea anchetei epidemiologice ºi
a mãsurilor de profilaxie, prin deplasarea în
focar a forþelor ºi mijloacelor specializate (epidemiologi,
infecþioniºti, bacteriologi, virusologi,
cu laboratoare de specialitate).
.executarea riguroasã a mãsurilor de
profilaxie dirijate concomitent faþã de cele trei
verigi principale ale lanþului epidemic: izvorul
de infecþie; modul de transmitere; masa receptivã.
.supravegherea medicalã, iar la nevoie
carantinarea unitãþii (sau subunitãþii) contaminate.
.cercetarea, depistarea ºi sterilizarea
purtãtorilor de germeni rezultaþi din focarul
epidemic.
Este evident pericolul deosebit pe
care-1 reprezintã utilizarea agenþilor biologici
ca armã de luptã. Nu numai viaþa luptãtorilor,
existenþa trupelor beligerante, dar chiar ºi
a maselor largi ale populaþiei civile este
ameninþatã. Distrugerile se extind asupra tuturor
vieþuitoarelor ºi culturilor vegetale, provocând
pagube economice incomensurabile.
De aici se desprinde necesitatea ca problemele
legate de urgenþele cauzate de agenþii
biologici sã fie cunoscute de întreaga populaþie,
sã fie bine studiate ºi aprofundate de personalul
medical ºi mai ales însuºite ºi aplicate de militari
sub conducerea ºi coordonarea strictã a comandanþilor
de unitãþi.
BIBLIOGRAFIE
1.Alexandru Gr. Popescu: Actualitãþi în toxicologia de urgenþã, Editura militarã
2.Eugen Mareº ºi colab.: Chirurgia în campanie, Editura militarã
3.Consantin Zamfir ºi colab.: Probleme de patologie internã în campanie, Editura militarã
4.L. Gherasim (sub redacþia) : Medicinã internã vol. I - IV, Editura medicalã
5.Kurt Isselbacher, E. Braunwald, J. Wilson, J. Martin, A. Fauci, D. Kasper : Harrison - Principii de medicinã
internã, Ed. A XIV, Editura Orizonturi
6.George Constantinescu, Iuri Gherbali, Ileana Bãrãdãu : Anestezie ºi terapie intensivã, Editura Medicalã
7.ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC: Doctrina apãrãrii nucleare, biologice ºi chimice în operaþiile
întrunite "Proiect"
8.Dumitru Constantin, Carmen Sîrbu: Urgenþe neurologice în condiþiile rãzboiului modern, Editura Militarã
9. General de brigadã dr.Nicola Popescu, colonel (r) Mihai Grigorescu, Istoria chimiei militare româneºti,
1917-2005, editura Militarã, 2005.
55

APÃRAREA NBC 11/2006
ARTÃ OPERATIVÃ
OPINII PRIVIND COMPONENTELE RÃZBOIULUI
LA ÎNCEPUT DE SECOL ªI MILENIU
Colonel (r) prof.univ.dr.Lucian STÃNCILÃ
Maior drd.Virgil-Ovidiu POP
Dupã Compania 383 Apãrare NBC, participantã în 2003 la operaþia Iraqi Freedom, ca ºi a
unor specialiºti NBC în cadrul Statului Major al Forþelor Aliate în Irak, Afganistan ºi Kosovo, o
nouã subunitate comandatã de maiorul drd.Virgil-Ovidiu Pop - comandantul Batalionului 30 V.M.
,,Dragoslavele” - desfãºoarã în prezent acþiuni specifice în teatrul de operaþii din Kosovo.
,,Vecinii” lor chimiºti din garnizoana Câmpulung Muscel le ureazã tuturor multã sãnãtate,
putere ºi voinþã de a acþiona conform legilor internaþionale în domeniu ºi sã se întoarcã cu bine
acasã unde sunt aºteptaþi de familii ºi de cei dragi!
Printre V.M.-iºtii destoinici aflaþi acolo la datorie amintim: cpt.Daniel Olteanu,
cpt.Mircea Vocheci, cpt. Mihail Zafiu, lt.Daniel Petrãreanu, lt.dr.Andrei Croitoru, lt.Dan
Olaru, lt.Cristian Jinga, lt.Traian Magherca, lt.Adrian Diþu, slt.Dan Stoicescu,
plt.maj.Valentin Vintilã, plt.maj.Liviu Husariu, plt.maj.Crinu Bãrboi, plt.maj.Gabriel
Ivaºcu, plt.maj.Emilian Stãnescu, plt.maj.Jan Sãlãvãrtea, plt.maj.Adrian Burhan,
plt.maj.Valentin Rãduþ, sg.maj.Cosmin Dinu, sg.maj.Eduard Ivanov, m.a.c.Codruþ
Bortoi, m.a.c.Rândunel Vlad, m.a.c.Ion Radu, m.a.c.Daniel Mitricã, m.a.c.Luci Rãdoi,
m.a.c.Dumitru Dumitrache, m.a.c.Severicã Bãnicã, m.a.c.Marian Teodorescu, m.a.c.Liviu
Bufneru.
Modificãrile profunde provocate de
56
evenimentele care au avut loc în lume, la sfârºitul
secolului XX, în toate domeniile existenþei sociale,
inclusiv în mediul de securitate, ale cãrui caracteristici
- instabilitatea, complexitatea, modernizarea,
incertitudinea, mobilitatea crescutã ºi rata mare a
schimbãrilor - devin tot mai evidente ºi au determinat,
la rândul lor, o nouã arhitecturã de securitate la
nivel global ºi regional ºi proiectarea unor structuri
ale sistemului raporturilor internaþionale.
Începutul de mileniu a coincis cu apariþia ºi
evoluþia unor noi fenomene: terorismul, migraþia de
persoane, traficul clandestin cu materiale strategice
etc.. Toate acestea au determinat o serie de mutaþii
în pregãtirea ºi ducerea rãzboiului de mâine.
Prognoza în domeniul strategiilor de apãrare pentru

APÃRAREA NBC 11/2006
ARTÃ OPERATIVÃ
57
Europa secolului XXI prefigureazã un nou tip de
rãzboi, caracterizat prin sporirea confruntãrilor în
domeniile nemilitare ºi utilizarea mai eficientã a
luptei armate, prin folosirea unor grupãri de forþe de
valoare redusã, dar ultraspecializate, care au la dispoziþie
un sistem complex de arme inteligente.
Noul tip de rãzboi devine, în primul rând, o
competiþie între specialiºti, în care se urmãreºte ca
victoria sã fie obþinutã printr-un numãr cât mai mic
de campanii, operaþii ºi bãtãlii, cu rezultate decisive.
Precizia loviturilor aplicate obiectivelor selectate de
la adversar face sã scadã considerabil consumurile
de rãzboi, iar confruntarea, în toate domeniile, se
transferã din sfera înfruntãrilor brutale în cea a
inteligenþelor. Din aceastã sferã ne referim la componentele
cu caracter de noutate care existã sau se
prefigureazã, precum cele de ordin informaþional,
psihologic, imagologic, electronic, parapsihologic,
geografic, economic, nonletal.
Rãzboiul informaþional. Acþiunile militare
din Golf, prin aplicarea conceptului luptei aeroterestre,
a dat semnalul primelor elemente ale
rãzboiului informaþional. ªi totuºi, acesta nu a fost
rãzboiul societãþii informatizate, dar a relevat câteva
trãsãturi ale acestuia, cum ar fi: rolul primordial al
cunoaºterii acordând credit ideii cã duºmanul poate
fi îngenuncheat, în principal, prin distrugerea ºi
fracturarea mijloacelor de comandã ºi control; acþiunile
au fost concepute ºi dirijate cu o structurã
informatizatã impresionantã (3.000 de computere la
faþa locului cuplate cu cele din SUA), care a permis
urmãrirea, analizarea, simularea, compilarea ºi etalarea
informaþiilor despre forþele inamice, aproape
în timp real; înscrierea în lista valorilor militare la
loc de frunte, pentru prima oarã în lume a forþei intelectuale
a luptãtorilor; utilizarea armelor ,,inteligente”
pentru selectarea ºi lovirea þintelor principale
care constituie coloana vertebralã a rezistenþei ºi
ripostei inamicului: utilizarea elementelor ºi tehnicilor
din sistemul C.4I.2 (comandã, control, comunicaþii,
computere, inteligenþã, informaþii) pentru propria
organizare. Logistica realizatã în acest scop a
asigurat peste 700.000 de convorbiri telefonice ºi
peste 152.000 de mesaje pe zi, folosind în jur de
30.000 de frecvenþe radio; integrarea sistemelor ºi
accelerarea operaþiunilor; incredibilul rãzboi de
imagine.
La baza teoriei rãzboiului informaþional stau
câteva principii care fundamenteazã operaþiile informaþionale,
ºi anume: principiul intuiþiei senzoriale -
toþi senzorii adversarului trebuie distruºi sau anihilaþi;
principiul cunoºtinþelor - cât mai multã informaþie
disponibilã pentru cei care au nevoie de ea; principiul
interoperabilitãþii - sistemele informatice ºi cele
de comunicaþii trebuie sã fie interoperabile; principiul
,,decapitãrii” - ruperea nivelului conducerii de
cel al execuþiei; principiul supravieþuirii - strategia ºi
politicile de control ale rãzboiului operaþional, trebuie
centralizate, iar planificarea ºi execuþia descentralizate,
pentru a face dificilã atacarea celor din
urmã; principiul ierarhizãrii - împotriva adversarului
trebuie utilizatã tehnologia disponibilã; principiul
intensitãþii - factorul politico-militar nu controleazã
rãzboiul informaþional la nivel informaþional, acesta
va furniza numai direcþiile ºi nivelurile de evaluare.
Tehnologiile informaþionale pot fi capabile sã
facã posibilã combinarea reþelelor de senzori ºi procesori
de date cu sistemele de arme cu precizie la
mare distanþã, care vor duce la noi forme de lovire,
o ,,apropiere” a sistemului de locul unde are loc
lovirea adversarului, precum ºi conectarea sistemelor
de lovire ale mai multor parteneri ori aliaþi
într-un singur sistem. Toate acestea vor face ca în
viitor câmpul de luptã sã fie complet cibernetizat,
constituind o realitate confirmatã de cel puþin douã
aspecte.
Primul aspect se referã la procesul integrãrii
sistemelor de automatizare a conducerii trupelor cu
sistemele de armament ºi la apariþia ºi utilizarea
roboþilor, vehiculelor telecomandate ºi muniþiilor
inteligente. Al doilea este definit de metodologia
lucrului în condiþiile cibernetizãrii, a scenariilor de
luptã ºi, mai ales, a desfãºurãrii unor aplicaþii de
mare amploare cu utilizarea simultanã a trupelor ºi
elementelor prin care se simuleazã activitatea inamicului,
reacþiile trupelor proprii, influenþa condiþiilor
de mediu, oportunitatea ºi eficacitatea deciziilor
luate ºi se apreciazã activitatea tuturor participanþilor.
Astfel, se va realiza o cibernetizare fizicã
realã, într-o puternicã dezvoltare ºi perfecþionare,
cât ºi o informatizare metodologicã, de definire, ducere
ºi apreciere a acþiunilor de luptã. Altfel spus,
coordonata actualã a dezvoltãrii teatrului de operaþii
militare cibernetizat este datã, pe de o parte, de utilizarea
tot mai intensã a sistemelor automatizate de
conducere ºi de armament, iar pe de altã parte, de
accelerarea gradului sãu de informatizare.
Câmpul de luptã al viitorului are suficiente
elemente care îl contureazã ºi îi conferã posibilitãþi
infinite de dezvoltare dintre care amintim: multitudinea
sistemelor automatizate ºi de armament
precum ºi a roboþilor utilizaþi ºi acum pe câmpul de
luptã; superioritatea zdrobitoare a eficacitãþii sistemelor
de armament ºi a armelor inteligente în
comparaþie cu armele clasice cu puteri de foc echivalente;
necesitatea coordonãrii unor diverse categorii

APÃRAREA NBC 11/2006
ARTÃ OPERATIVÃ
de armament în luptã, în condiþiile impuse de comprimarea
timpului operativ; multifuncþionalitatea
forþelor luptãtoare atât pe timpul desfãºurãrii atacului,
cât mai ales, pe timpul apãrãrii; necesitatea
economisirii forþelor umane ºi acceptarea folosirii
lor masive numai în situaþiile de mare încleºtare sau
pentru consolidarea succeselor; compensarea limitelor
fiziologice ale comandanþilor, luptãtorilor ºi
operatorilor; utilizarea roboþilor pentru activitãþi
care cer eforturi mari, timp îndelungat, atenþie
sporitã, migalã, precizie, sacrificii, acþiune în condiþii
complexe etc.; insensibilitatea comportamentalã ºi
stabilitatea funcþionalã, în condiþii de stres, a
mijloacelor cibernetice.
În pragul mileniului III se apreciazã cã rolul
rãzboiului electronic EW (Electronic Warfare) va
continua sã creascã în ansamblul acþiunilor militare,
concomitent cu înregistrarea unor mutaþii semnificative
în ducerea EW ºi în structura sistemelor EW.
Operaþiunile de menþinere a pãcii PkO (Peace-keeping
Operations) determinã deja, de mai mulþi ani, o
mutaþie profundã de la un rol ofensiv la unul defensiv
pentru ducerea EW. Câºtigarea superioritãþii
informaþionale atât la nivel strategic, cât ºi la nivel
tactic prin întrebuinþarea datelor EW în timp real,
obþinute prin prelucrarea datelor de la senzori multipli,
reprezintã una dintre direcþiile prioritare de
dezvoltare a sistemelor de EW.
Analiza tendinþelor ºi ameninþãrilor viitoare
permite concluzia cã trebuie dezvoltate, în continuare,
sisteme de EW care sã asigure funcþionare
complet automatã (automatizatã), adaptabilitate,
sensibilitate îmbunãtãþitã, modularitate, capabilitate
multispectralã. Vor creºte puterile de bruiaj, se vor
lãrgi benzile de frecvenþe supuse neutralizãrii cu
bruiaj electronic, rãspunsul va fi mai rapid, va creºte
capacitatea de autoadaptare a sistemelor de EW. Se
vor îmbunãtãþi posibilitãþile de gestiune a puterii de
bruiaj prin realizarea generatoarelor de bruiaj
autoadaptabile cu gestiunea completã a puterii de
bruiaj, cu funcþionare într-un mediu electromagnetic
dens.
În cadrul rãzboiului informaþional, un rol
important îl are rãzboiul electronic îndreptat
împotriva echipamentelor electronice ale inamicului,
a cãror funcþionare se bazeazã pe propagarea
undelor electromagnetice. ªtiinþa, tehnica ºi
tehnologia contemporanã a permis realizarea unei
game vaste de echipamente ºi sisteme electronice
pentru cercetare, conducere, comunicaþii, comandã
ºi control în acþiunile de luptã moderne, estimându-se
cã ,,numai sistemele automatizate de conducere
a focului au o pondere de aproximativ 65% din
58
totalul sistemelor aflate în înzestrarea armatelor
strãine”.
Electronizarea câmpului de luptã defineºte
acea etapã din dezvoltarea acestuia când importanþa
ºi ponderea echipamentelor ºi sistemelor electronice
ºi optoelectronice încorporate sunt similare sau
chiar le depãºesc pe cele ale armamentelor folosite
în acþiunile de luptã moderne. Electronizarea presupune
inevitabil ºi automatizarea complexã a
funcþionãrii aparaturii utilizate, bazatã pe o multilateralã
informatizare ºi cibernetizare.
Electronizarea ºi digitalizarea câmpului de
luptã are în vedere interconectarea într-o reþea globalã
a tuturor elementelor informaþionale, sistemelor
de arme, organelor de conducere etc. de la
cele mai înalte eºaloane de conducere pânã la soldatul
din poziþia sa de luptã. Experienþa unor
armate moderne (SUA, Anglia) a dovedit necesitatea
digitizãrii câmpului de luptã, în special la nivelul
corpurilor de armatã, unde cerinþele de interoperabilitate
dintre genurile de arme complicã procesul de
luare a deciziilor.
Se preconizeazã chiar cã în viitorul rãzboi
din secolul XXI sã se întrebuinþeze atacul în
ciberspaþiu, care în loc sã neutralizeze fiinþe
omeneºti, distruge ºi deregleazã reþele de calculatoare
ºi sisteme de transmisiuni automatizate ale
inamicului înainte de începerea atacului militar propriu-zis,
prin folosirea de bombe logice ºi viruºi de
calculator, contagioºi ºi foarte puternici, care
devoreazã imediat programele software.
Câmpul de luptã electronizat impune aplicarea
pe scarã largã ºi a tehnologiei informaþiei, care
va avea o influenþã hotãrâtoare asupra crizelor, conflictelor
ºi rãzboaielor viitorului, ceea ce a rezultat ºi
din desfãºurarea rãzboiului din Golful Persic în care
un sfert din victimele forþelor multinaþionale s-au
datorat focului trupelor proprii ca urmare a sistemului
greoi de transmitere a ordinelor. Tocmai de
aceea, digitizarea câmpului de luptã ºi dezvoltarea
sistemului de comunicaþii a devenit o preocupare
majorã a armatelor moderne. Un rol determinant în
rãzboiul din Golf l-a avut ºi folosirea de cãtre coaliþia
antiirakianã a sistemelor cosmice americane de legãturã,
pânã la nivel tactic.
Astfel, nu întâmplãtor observatorii militari
strãini considerã cã hotãrârea factorilor militari de
decizie ale SUA de a folosi sistemele cosmice de legãturã
tacticã este provocatã de o serie de cauze printre
care uzura moralã a mijloacelor tradiþionale la
mare distanþã, care se aflã în dotare, neconcordanþa
caracteristicilor lor tactico-tehnice cu cerinþele
actuale ºi faptul cã, unele canale de legãturã la mare

APÃRAREA NBC 11/2006
ARTÃ OPERATIVÃ
59
distanþã cu gama de unde scurte care se folosesc
sunt supuse acþiunii bruiajului ºi perturbaþiilor premeditate.
Dezvoltarea potenþialului economic, tehnologic,
ºi ºtiinþific ºi coordonarea eforturilor în cadrul
Agenþiei Cosmice Europene, au favorizat obþinerea,
în ultima perioadã, de cãtre statele vest-europene,
de progrese semnificative pe linia cercetãrii ºi realizãrii
de mijloace spaþiale, cu aplicabilitate în domeniul
militar, îndeosebi în conducerea trupelor, telecomunicaþii,
cercetare, navigaþie ºi meteorologie.
Este de menþionat, în acest sens, cã statele vest-europene
membre ale NATO, dispun de un sistem
comun de comunicaþii militare prin sateliþi, iar
Franþa ºi Anglia dispun de sisteme cosmice militare
proprii. De asemenea, au posibilitatea de a realiza
sateliþi dintr-o nouã generaþie ºi de a coopera, în
acest domeniu, nu numai la nivel european, ci ºi cu
SUA.
Aºadar, câmpul de luptã al viitorului contureazã
o viziune holograficã a rãzboiului cu trei
proiecþii: informaþionalã, structuralã ºi acþionalã.
Între acestea, coeficienþii de corelaþie realizeazã atât
o dispunere cât ºi o sintezã de determinãri reciproce
cu mutaþii ºi interferenþe dinamice de mare amplitudine.
Din aceastã interpolare rezultã poziþia dominantã
a proiecþiei informaþionale ca element de
declanºare a structuralului ºi de pregãtire a acþionalului
ºi apoi ca element intrinsec de guvernare ºi
de legãturã în proces.
Rãzboiul psihologic. Rãzboiul a reprezentat
din totdeauna nu numai o confruntare de forþe
fizice, umane mijloace tehnice ºi materiale, ci ºi una
de energii spirituale ºi psihice. Nu întâmplãtor, încã
din antichitate Sun Tzî formula principiul potrivit
cãruia ,,arta supremã a rãzboiului este de a-l
învinge pe inamic fãrã luptã”. Agresiunea psihologicã
a fost însoþitoarea din totdeauna a rãzboiului.
Rãzboiul psihologic este un termen nou pentru un
lucru foarte vechi. Drept consecinþã a evoluþiei
armamentului ºi echipamentelor de luptã, a dezvoltãrii
ºtiinþelor socio-umane, dimensiunea psihologicã
a conflictelor militare s-a extins ºi a devenit
atotprezentã ºi cvasiacaparatoare.
Astãzi, în viziunea analiºtilor militari, o confruntare
militarã nu se mai declanºeazã decât în
momentul în care sunt manifestate ºansele victoriei,
ca urmare a desfãºurãrii acþiunilor psihologice, pentru
ca ulterior acestea sã ia o amploare crescândã pe
timpul luptei. Drept urmare, acþiunile psihologice
sunt prezente în: conflictele armate; pentru restaurarea
democraþiei; acþiunile de asistenþã umanitarã;
armate; operaþiunile de menþinere/implementare/consolidare
a pãcii; acþiuni pentru prevenirea
unor conflicte; gestionarea unei situaþii de crizã.
Omniprezenþa acþiunilor psihologice este
reliefatã de o serie de caracteristici care le fac a fi
solicitate ºi indispensabile în toate fazele confruntãrilor
ºi anume: nu ucid ºi nu produc distrugeri prin
ele însele ºi nu intrã sub incidenþa normelor de
drept ale rãzboiului; sunt omniprezente-ele premerg,
însoþesc, urmeazã sau chiar fac inutil un conflict
armat (în operaþiunea "Furtunã în deºert" nu au
existat numai masive atacuri terestre, aeriene ºi
navale, ci ºi-înainte, în timpul ºi dupã operaþie-un
rãzboi alert al cuvintelor ºi al imaginilor); nu presupun
costuri materiale ºi financiare deosebite,
raporturi cheltuieli per eficienþã surclasând net consumurile
confruntãrii militare clasice (o evaluare a
costurilor acþiunilor psihologice din Golf indicã un
raport de 1:3000$ faþã de cheltuielile strict militare);
au o razã de acþiune ºi efecte deosebite, datoritã
mijloacelor tehnice de difuzare, cele "de apãrare" ºi
de contracarare fiind inexistente (pentru eficienþa
lor, materialele tipãrite ºi difuzate în Golf au fost
supranumite "gloanþe de hârtie"); vectorul lor cel
mai înaintat îl constituie mass-media, cãreia i se
exploateazã una din funcþiile de bazã-funcþia mediaticã
(muniþia este reprezentatã de informaþii, mai
exact accesul la acestea, care prin intermediul
mijloacelor moderne de difuzare pot crea o opinie
publicã, o psihozã colectivã, fãrã a aduna mulþimile.
Este posibil ca succesul sau insuccesul sã nu se producã
pe câmpul de luptã, ci pe prima paginã a unui
ziar de dimineaþã; stricta specializare a planificatorilor
ºi utilizatorilor pentru conceperea, elaborarea,
difuzarea ºi evaluarea acþiunilor psihologice (în Golf
au acþionat aproximativ 1000 de specialiºti-psihologi,
sociologi, lingviºti, graficieni etc., în Somalia
peste 300, iar pentru operaþiunile din Haiti peste
200); recursul tot mai des la agenþii specializate de
relaþii publice ºi de publicitate (sunt de notorietate
agenþia "Hill & Knowlton" cu manipularea opiniei
publice americane în favoarea operaþiunii "Furtunã
în deºert"); alegerea temelor, exploatarea "fiºei psihologice"
a zonei adversarului, prelucrarea, elaborarea
ºi diseminarea cu precizie a informaþiilor (pentru
manipularea opiniei publice în favoarea intervenþiei
în Golf s-a folosit una dintre cele trei mari
teme ale sensibilitãþii societãþii americane ºi anume:
"soarta copiilor"-celelalte douã fiind "drepturile
omului", respectiv "grija statului pentru cetãþenii
sãi". Mesajele pentru trupele irakiene au avut un
profund conþinut umanitar-trecerea de la "cuvântul"
care ameninþã ºi înfricoºeazã la "cuvântul" care
previne ºi convinge-fiind cea mai spectaculoasã

APÃRAREA NBC 11/2006
ARTÃ OPERATIVÃ
mutaþie în domeniul propagandei, având o eficienþã
deosebitã: predarea în masã în locul unei rezistenþe
îndârjite. Operaþiunea "susþinerea democraþiei" din
Haiti, desfãºuratã sub deviza "câºtigã-i inima ºi
câºtigi", releva, de asemenea, elemente inedite în
acest sens: tema centralã a discursurilor preºedintelui
rãsturnat de la putere, Aristide, a fost "Vin pentru
a trage clopotul reconcilierii"-constituind o
întoarcere totalã faþã de ameninþãrile iniþiale cu
rãzbunarea; complementaritatea spaþiilor informaþionale
în care se desfãºoarã, dublatã de dualitatea
mesajului în funcþie de destinatar-opinia publicã
internã ºi internaþionalã, respectiv trupele ºi
populaþia adversarului).
Conflictul armat ºi acþiunea psihologicã nu
sunt sintagme care se exclud reciproc, ba chiar se
completeazã. O formã de manifestare a acþiunii psihologice,
pe fondul conflictului armat, o reprezintã
exacerbarea instinctului de conservare a combatanþilor
ºi de accentuare a stresului luptei.
Prin acþiunile psihologice, în timp de rãzboi,
se urmãreºte paralizarea voinþei personalului pãrþii
adverse în luptã, insuflarea neîncrederii în comandanþi
ºi în tehnica din dotare, subminarea unitãþii de
luptã a acestuia, inocularea sentimentului zãdãrniciei,
confuziei, spaimei, înãbuºirea dorinþei de rezistenþã.
Din timp de pace se identificã "punctele slabe"
ale adversarului urmãrindu-se obþinerea unei imagini
complete asupra urmãtoarelor aspecte: puncte
slabe ale politicii economico-sociale ºi ideologice;
atitudinea diferitelor categorii sociale faþã de politica
internã ºi externã a statului; caracteristicile guvernului
ºi ale grupãrilor de opoziþie; nemulþumirile
preponderente în þara respectivã; relaþia dintre societate
ºi armatã; structura social-economicã a societãþii,
nivelul de culturã, moravurile ºi obiceiurile
populaþiei.
În urma analizei, în funcþie de rezultatele
obþinute, se întocmesc strategii în care constrângerea
psihologicã ocupã un loc central. Se considerã
tot mai mult cã adversarul trebuie sã accepte
condiþiile impuse nu prin lupta propriu-zisã, ci prin
exercitarea de presiuni psihologice asupra lui, spre a
convinge cã lupta este inutilã.
În acþiunile psihologice, un rol major, mai
ales la nivel strategic, îl are "izolarea psihologicã" a
obiectivului agresiunii pe baza unui complex de
mãsuri care cuprind sfera politicã, economicã (blocada
economicã) ºi militarã (demonstraþii de
ameninþare cu intervenþia). În arsenalul modalitãþilor
de realizare a acþiunii psihologice pot fi
înscrise: sabotajele, crimele politice, rãpirile, actele
teroriste, ºantajul, discreditarea armatei ºi poliþiei
60
sau a organelor de conducere etc..
Rãzboiul psihologic cuprinde o serie de
metode ºi forme specifice.
Propaganda-reprezintã o acþiune organizatã,
instituþionalizatã, de rãspândire a unei ideologii de
influenþare a concepþiilor, opiniilor, atitudinilor,
comportamentelor individuale ºi colective.
Zvonul-constituie un fenomen psiho-social
complex folosit în multe domenii ca o armã deosebit
de eficace, prin intermediul cãreia, de cele mai
multe ori, se urmãreºte înfãptuirea unor scopuri
precise.
Dezinformarea-deºi se aseamãnã cu zvonul,
este consideratã ca fiind un fel de mesaj, mai mult
sau mai puþin explicit, un fel de comunicare de tip
special între dezinformatori ºi þinta sa. Poate lua
forma unei declaraþii, a unui gest semnificativ sau a
adoptãrii unei atitudini.
Manipularea-reprezintã un instrument mai
puternic decât utilizarea forþei, care este tot mai des
folosit, atât în rezolvarea unor situaþii de crizã, cât ºi
în rãzboi, pentru eficacitatea lui pe diverse niveluri.
Drogurile-sunt apreciate drept o armã strategicã
a rãzboiului psihologic. Utilizarea drogurilor
reprezintã o modalitate "ascunsã" de ducere a
rãzboiului psihologic, planificatã ºi realizatã astfel
încât, în cazul când este descoperitã, cel în cauzã îºi
poate declina responsabilitatea într-un mod plauzibil,
ceea ce de altfel se ºi întâmplã, pe fondul proliferãrii
consumului mondial de droguri.
Toate acestea ne dau o idee despre problematica
rãzboiului psihologic ca formã "nonconvenþionalã"
de confruntare, cu efecte deosebite în
obþinerea victoriei într-un conflict.
Rãzboiul imagologic. Creºterea fãrã precedent
a impactului imaginii publice i-a determinat pe
unii specialiºti sã-i atribuie rãzboiului imagologic
valenþele unei arme. Ceea ce se considerã a fi unul
dintre rãzboaiele viitorului începe sã capete contur
încã din zilele noastre: "unghiul obiectivului aparatului
de filmat ºi nu cel al tunului este acela care
determinã prioritatea politicã".
Dacã luãm în considerare faptul cã nimic nu
poate fi înfãptuit într-o percepþie de ceea ce ai vãzut
cu "ochii proprii" imaginile cuceresc, conving cu
mare uºurinþã. "Dispariþia barierelor tehnice de
comunicare a fãcut ca planeta sã nu mai fie un sat
global, ci un sat electronic în spaþiul cãruia informaþia,
în diversele ei forme ºi mai ales realã, parþialã
sau falsificatã, circulã nestingheritã ºi rapid".
Este de la sine înþeles faptul cã factorii politici
nu puteau rãmâne indiferenþi la extinderea
impactului televiziunii asupra opiniei publice, prin

APÃRAREA NBC 11/2006
ARTÃ OPERATIVÃ
61
trucajele, mãsluirile, travestirile ºi pãcãlelile care au
luat proporþii deosebite. Unul din exemplele cele
mai semnificative pentru manipularea imagologicã
este interviul aºa-zisei studente din Kuweit-Nayrahcare
a relatat în faþa camerelor de luat vederi despre
"închipuitele" atrocitãþi comise de soldaþii irakieni
împotriva copiilor din maternitãþi. Impactul, mult
mediatizat, a determinat rãsturnarea opiniei publice
din SUA în favoarea intervenþiei militare în Golf.
Latura imagologicã face parte din structura
informaþionalã a rãzboiului mileniului III, dimensiune
puternic ancoratã în societatea actualã ºi, mai
ales în cea viitoare. Astãzi, canalele de transmitere a
mesajelor vizând construcþia unei imagini anume
sunt, cu predilecþie, cele audiovizuale, ale cãror
vitezã ºi impact le fac capabile, în ultimã instanþã, sã
modeleze/remodeleze realitatea.
Spaþiul ex-iugoslav a fost folosit ºi ca un bun
prilej de a încerca eficacitatea a numeroase "reþete"
ale rãzboiului de imagine. Acest tip de conflictrãzboiul
mediatic-dublându-l în fapt pe cel al
armelor, s-a desfãºurat pe toate paginile presei mondiale,
pe toate canalele ºi lungimile de undã radio ºi
televiziune, cu aceeaºi intensitate ca ºi devastatoarele
bombardamente aeriene. Prin acþiunile
specifice desfãºurate s-a reuºit crearea imaginii defavorabile
Serbiei ºi chiar declanºarea, întreþinerea
conflictului, intervenþia externã ºi, în final,
dezmembrarea federaþiei.
Se apreciazã faptul cã schimbarea radicalã
provocatã în mass-media de informaticã, ca un nou
suport mediatic, va permite în curând indivizilor din
întreaga lume (cum de altfel se întâmplã ºi azi, dar
la o sacrã mai redusã), legaþi într-o reþea comunã, sã
facã schimb graþie calculatorului personal, de imagini,
de text ºi de sunet în mod simultan. Mâine,
sursele de informare vor fi deci mult mai numeroase
ºi vor modifica totalmente situaþia actualã de
monopol al informãrii, în care un singur canal, deci
ºi o singurã sursã, difuzeazã aceleaºi imagini în
întreaga în întreaga lume. Putem afirma cã imaginea
are un viitor sigur. Chiar dacã riscã sã sufere încã
multiple transformãri, datoritã progresului tehnic de
mâine, existenþa imaginii, din cauza locului pe care
îl ocupã, a impactului sãu asupra opiniei publice, nu
poate ºi nu va putea fi eludatã nici în viitor.
Rãzboiul parapsihologic. Studiile întreprinse
asupra fenomenelor ºi proceselor, socotite a fi
de domeniul parapsihologiei, încearcã, în paralel cu
explicitarea ºi înþelegerea fenomenelor respective sã
identifice cãi de aplicare a acestor discipline în
diferite domenii, în variate scopuri, atât în timp de
pace, cât ºi la rãzboi. Se folosesc "medii" foarte puternice
pentru depistarea poziþiei submarinelor
nucleare duºmane, amplasarea unor obiective militare
de mare importanþã, posibilitatea de comunicare
la distanþã prin mijloace paranormale, utilizarea
armei parapsihologice în cele mai diverse scopuri ºi
cu precãdere în cel militar.
Pentru studierea fenomenelor de naturã
parapsihicã au fost ºi sunt angajaþi numeroºi medici,
psihologi, biologi ºi ingineri ºi se pare cã rezultatele
obþinute sunt demne de luat în seamã, ceea ce face
ca noul "câmp de luptã mintal" sã deschidã noi perspective
nu numai pe planul obþinerii unei informaþii
secrete deosebit de importante, ci sã creeze
condiþii de a-l utiliza ºi ca armã de atac sau de
apãrare împotriva duºmanilor. Din acest punct de
vedere domeniile de aplicare sunt nelimitate.
Specialiºtii ºi-au canalizat studiile din domeniul
parapsihologiei, în principal pe douã direcþii:
prima vizeazã utilizarea fenomenelor sau efectelor
parapsihologice în care dominant este transferul de
informaþii, pentru culegerea de date secrete despre
inamic ºi manipularea psihicã a comportamentului
acestuia; a doua direcþie de investigare este constituitã
de folosirea aceloraºi fenomene ºi efecte, dar a
cãror caracteristicã este datã de un transfer energetic.
Acþiunile de acest tip urmãresc crearea unor
arme cu potenþial distructiv, ofensiv sau defensiv,
capabile sã controleze acþiunile duºmanului.
Serviciul american specializat pe problematica
implicaþiilor militare ale parapsihologiei a fãcut
public în 1990 un raport în care se specificau aplicaþiile
militare parapsihologice: depistarea ºi
descifrarea prin tehnici parapsihologice a documentelor
secrete; urmãrirea miºcãrilor de trupe ºi
nave; controlul de la distanþã al proceselor psihovolitive
ale cadrelor comandamentelor militare ale
eºaloanelor superioare ºi ale oamenilor politici
plasaþi în posturi înalte; localizarea instalaþiilor militare
secrete; anihilarea de la distanþã a acestora;
neutralizarea sistemelor de armament de toate categoriile,
inclusiv sateliþi ºi rachete speciale; antrenamentul
propriu al trupelor specializate în misiuni de
comando sau intervenþii rapide.
În cadrul parapsihologiei au fost conturate,
pânã în prezent, trei mari categorii de fenomene
care se studiazã ºi anume:
- fenomene predominant bioinformaþionale
precum: telepatia; clarviziunea; precogniþia;
retrocogniþia; extracorporabilitatea; percepþia dermato-opticã;
radiestezia etc.;
- fenomene predominant energetice: teleportaþia;
levitaþia; telekinezia; fotografii induse
mintal (efectul Fukurai, tauthografie); materializãri

APÃRAREA NBC 11/2006
ARTÃ OPERATIVÃ
(dematerializãri); transmutaþia atomicã de slabã
energie (efectul Kervran);
- fenomene dupã pragul morþii: transcomunicaþie
(efectul Raudive), mediumitate (spiritism);
apariþii, fenomenul "deja vu".
O atenþie deosebitã s-a acordat ºi se acordã
telepatiei, ca metodã de transmitere la distanþã a
unor informaþii ºi care oferã în acelaºi timp ºi posibilitatea
de a induce receptorului o stare de hipnozã.
În starea de transã hipnoticã, nu numai cã pot fi
induse subiectului mesaje informaþionale, dar îi pot
fi implementate programe de acþiune pe care acesta
le va efectua ulterior în mod "inconºtient".
În cadrul cercetãrilor de telehipnozã s-au
folosit atât oameni cu capacitãþi paranormale, cât ºi
aportul unor tehnologii electronice. Asemenea
experimente au fost efectuate ºi din (spre) spaþiul
extraterestru cãtre pãmânt atât de americani, cât ºi
de ruºi. Emisiunile electromagnetice utilizate pentru
producerea (inducerea) unor stãri comportamentale
asupra oamenilor au constituit o preocupare
deosebitã, deºi în jurul acesteia se pãstreazã un
secret strict.
Existenþa unor arme de acest tip, adicã electromagnetice,
chiar în stadiul de operativitate
potenþialã, este consideratã de mulþi specialiºti drept
o ipotezã realistã. Dar, pânã în prezent, nu se ºtie
nimic sigur în acest sens; circulã însã pãrerea cã cel
puþin ceea ce s-a obþinut în laborator ºi a fost experimentat
pe cobai s-ar putea aplica pe câmpul de luptã
sau în acþiuni ale forþelor speciale. Referitor la acest
lucru, au apãrut în unele publicaþii de specialitate,
încã din anii 1975 ºi 1985 o serie de invenþii: au fost
inventaþi generatori psihotronici care sã extragã
"energia biologicã" umanã, fie prin contact direct, fie
pe calea concentrãrii mintale. Totodatã ele pot fi utilizate
ºi ca arme pentru distrugerea echilibrului psihic
al individului, lucru posibil la scarã de masã.
ªtiinþa ºi tehnologia modernã fac posibilã
dezvoltarea unor sisteme de armament bazate pe
diferite principii fizice, care nu sunt mai puþin periculoase
decât armele nucleare ºi care pot fi utilizate
din spaþiul cosmic. Un fenomen cu posibile aplicaþii
în domeniul militar-teleportarea a generat ºi încã
stârneºte ºi astãzi numeroase controverse.
Fenomenele de teleportãri ºi de aportãri de persoane
ºi de obiecte sunt extrem de importante în plan militar.
Practic instantaneu, în teritoriu inamic sau pe
propriul front, pot fi aduse trupe, arme, muniþie,
echipamente militare ºi, astfel atât prin efectul surprizei,
cât ºi al apariþiei unor rezerve umane ºi materiale,
se pot repurta victorii de o importanþã
excepþionalã.
62
Radiestezia, detectarea cu ajutorul unei
baghete a unor rezerve de apã, de minerale, aur,
pietre preþioase etc. reprezintã un alt fenomen din
zona paranormalului pus la "lucru" ºi în scopuri militare.
Radiesteziºtii au fost utilizaþi în scopul detectãrii
câmpurilor de mine, ascunzãtorilor ºi
tunelurilor luptãtorilor din Vietcong. În SUA cu
problemele de parapsihologie se ocupã firme precum:
Rand Westinghouse; General Electric; Centrul
de Cercetãri Militare din Redstown; Institutul de
Cercetãri ªtiinþifice Standford. Savanþii încearcã sã
pãtrundã în esenþa urmãtoarelor fenomene: percepþia
extrasenzorialã, telepatia, clar-vederea, psihokinezia,
telekinezia.
Studierea influenþei bioenergetice asupra sistemului
de conducere ºi de comandã, asupra aparaturii
electronooptice, precum ºi construirii unor
generatoare artificiale de bioenergie ºi instalaþii pentru
acþiunea asupra personalului ºi populaþþiei inamicului
în scopul inducerii unor stãri normale
reprezintã o preocupare deosebitã a cercetãtorilor
militari.
Viitorul parapsihologiei este greu de anticipat,
mai ales cã rezultatele celor mai multe cercetãri
ºi experimente sunt þinute în mare secret. Totuºi,
unii specialiºti în domeniu apreciazã cã supunerea
adversarilor fãrã violenþã este nu numai rãzboiul
viitorului, ci ºi cel mai exigent gen de rãzboi.
Rãzboiul economic. Rãzboiul economic
dateazã de foarte multã vreme, el însoþind în modalitãþi
ºi dimensiuni schimbãtoare toate conflictele,
atât în faza incipientã, pe timpul confruntãrii propriu-zise,
cât ºi dupã încheierea conflictului.
Modalitãþile de folosire a economiei pe post de armã
au evoluat în decursul vremurilor. În anumite limite
ºi modalitãþi diferite, economia a fost folositã ca un
mijloc de impunere a voinþei încã din antichitate,
sub forma boicotului comercial, blocadei cãilor comerciale
(piraterie), pânã în zilele noastre, sub
forma embargoului parþial sau generalizat, dumpingului
valutar, cumpãrãrii în scop de control a
ramurilor economice esenþiale.
Întotdeauna rãzboiul economic a avut anumite
scopuri strategice care, în cazul unei confruntãri
armate, vizau în principal urmãtoarele: dezorganizarea
economiei; împiedicarea mobilizãrii economiei
adversarului; frustrarea inamicului de
resursele economice necesare pentru ducerea operaþiilor
militare ºi pentru organizarea luptei de rezistenþã;
atacarea directã a unor obiective economice
din zona graniþelor sau din interiorul þãrii respective;
întreruperea raporturilor comerciale externe,
nu numai cu þara în cauzã, dar ºi cu altele, pentru a

APÃRAREA NBC 11/2006
ARTÃ OPERATIVÃ
le împiedica sã realizeze schimburi de produse ºi
materiale necesare luptei.
În actualele conjuncturi internaþionale ºi ale
nivelului distructiv atins de sistemele de armament
moderne este preferat rãzboiul economic în locul
celui militar întrucât acesta dispune de mijloace economice
specifice, cum sunt: "arma petrolului",
"arma financiarã", "arma tehnologicã", "arma alimentarã",
"arma competiþiei" etc., care permit
realizarea unor importante scopuri politice, strategie
fãrã a se apela la calea luptei armate. Prin urmare,
prin acþiunile de rãzboi economic se realizeazã
cucerirea unor noi pieþe: diminuarea puterii economice
a unor state (mai ales a celor mici ºi
mijlocii); producerea unor însemnate pagube materiale
ºi financiare prin lichidarea unor capacitãþi de
producþie sau reducerea activitãþii acestora ºi prin
subminarea unor ramuri de bazã ale economiei.
Într-o previziune, din 1993, asupra configuraþiei
viitoarelor conflicte interstatale se spunea:
"într-o lume dominatã de blocuri comerciale uriaºe,
conflictele vor fi probabil foarte diferite de cele pe
care le cunoaºte lumea azi, o lume a statelor
naþionale. Rãzboaiele dintre þãrile aceluiaºi bloc sau
dintre blocuri vor fi mai degrabã, economice decât
militare. Din acest punct de vedere, pe viitor, rolul
corporaþiilor transnaþionale va creºte probabil în
importanþã, cãci interesele ºi structurile lor se vor
infiltra în toate blocurile".
Aºadar, rãzboaiele economice viitoare nu vor
dispãrea, ci vor îmbrãca forme noi, axate pe: conflicte
directe între întreprinderi din þãri diferite;
folosirea unor organizaþii mafiote ºi destabilizatoare;
ocuparea unor poziþii monetare dominante; raporturi
de schimb inechitabile; protecþionism fãþiº sau
mascat; expansiune comercialã prin mijloace ilegale
etc..
Rãzboiul geofizic. Viaþa oamenilor este
influenþatã în multe feluri. Starea atmosfericã ºi
clima sunt elemente esenþiale pentru existenþa
omenirii. Variaþiile stãrii atmosferice pe termen scurt
modificã producþia agricolã ºi influenþeazã comportamentul
uman. Variaþiile climatice pe termen lung
pot determina chiar soarta unor anumite civilizaþii.
Din aceste considerente, oamenii au încercat
mereu sã înþeleag, sã prevadã ºi chiar sã modifice
fenomenele din naturã. Din nefericire, concomitent
cu sporirea cunoºtinþelor despre aceste fenomene ºi
a capacitãþii umane de a-l modifica, cercurile militare,
ºi nu numai, au început sã ia în considerare
posibilitatea manipulãrii lor în scopuri ostile. Aºa a
apãrut noþiunea de rãzboi geofizic (ecologic, meteorologic,
climatologic etc.). El rezultã din capacitatea
63
umanã de a deteriora, altfel decât accidental,
geosfera (litosfera ºi hidrosfera) cu impact asupra
climei mediului ambiant, asupra posibilitãþilor de
viaþã umanã.
Scopul desfãºurãrii unui rãzboi geofizic ar
consta în atacul asupra mediului terestru, aerian sau
naval pentru: distrugerea economiei unei þãri-þintã;
distrugerea (diminuarea) standardului de viaþã;
diminuarea (lichidarea) capacitãþii de a purta un
rãzboi; împiedicarea supravieþuirii pe termen lung.
Convenþia de la Geneva, din iunie 1977,
interzice manipularea ºi modificarea mediului natural
în scopuri militare prin utilizarea în scopuri ostile
a tehnicilor de modificare a mediului, având efecte
cu arie largã de rãspândire, de duratã sau grave, ca
mijloace de distrugere. De aici a apãrut în limbajul
crimelor de rãzboi împotriva umanitãþii ºi aceea de
"ecocid".
Principalele direcþii de acþiune în cadrul
rãzboaielor/agresiunilor geofizice se referã la modificarea
scoarþei terestre prin acþiune asupra:
calotelor de gheaþã polarã prin grãbirea topirii etc.;
oceanelor prin schimbarea compoziþiei, temperaturii
sau curenþilor; uscatului prin defriºãri, poluãri,
inundaþii etc.; modificarea troposferei-schimbãri
produse în compoziþia gazoasã, în concentraþia
aerosolilor, în structura ºi compoziþia norilor în
scopul de: intensificare a precipitaþiilor, privare de
precipitaþii, manipulare a uraganelor, a disipa sau a
crea ceaþã, manipulare a grindinei; modificarea
stratosferei prin acþiuni asupra stratului de ozon,
care este principala pãturã protectoare a Terrei
împotriva radiaþiilor; producerea de cutremure pe
baza unor explozii nucleare de iniþiere a punctelor
sensibile; producerea de valuri marine uriaºe
(Tsunami); producerea alunecãrilor de teren; activarea
vulcanilor pasivi.
Toate aceste modificãri, la ora actualã, pot
sau vor putea fi realizate pe baza armamentului
nuclear existent, a mijloacelor bacteriene ºi chimice,
dar ºi prin catastrofe ecologice intenþionate, prin distrugerea
obiectivelor cu ,,risc” (centrale nucleare,
uzine ºi rezervoare chimice etc.) prin folosirea armamentului
cu muniþie clasicã.
Elemente ale acþiunilor specifice geofizice au
rezultat din conflictul din Indokina, din cele din Golf
ºi în spaþiul iugoslav. În operaþiunea ,,Forþa aliatã”
declanºatã împotriva Iugoslaviei, la 24 martie 1999,
lansarea rachetelor, bombardarea unor uzine chimice,
rafinãrii, depozite de carburanþi ºi poduri, au
avut consecinþe dezastruoase asupra naturii, în zona
nemijlocitã a desfãºurãrii acþiunilor distructive, dar
ºi cu mult mai departe, în atmosferã s-au degajat

APÃRAREA NBC 11/2006
ARTÃ OPERATIVÃ
componente periculoase care fac parte ºi din structura
unor gaze toxice de luptã, cum ar fi fosfogenul,
amoniacul, cianuri sau derivaþi halogenaþi ai hidrocarburilor
saturate. Aºa de exemplu, gazele emise cu
ocazia lansãrii de rachete influenþeazã direct ºi puternic
starea stratului de ozon, pentru a cãrui
refacere sunt necesare, apreciazã specialiºtii, zeci de
ani. Milioane de tone de bioxid de carbon, degajate
în urma incendiilor provocate, amplificã ,,efectul de
serã” ºi tendinþele de schimbare a climei. De asemenea,
odatã cu distrugerea rezervoarelor de petrol ºi a
fabricilor chimice, substanþele toxice s-au scurs în
sol, afectând grav ºi pentru multã vreme mediul
înconjurãtor.
Din descrierea succintã a tipurilor de rãzboi,
cu componentele ºi obiectivele lor, se poate observa
o întrepãtrundere a modurilor de acþiune specifice
fiecãruia, precum ºi intervenþia esenþialã a
tehnologiilor, descoperirilor actuale ºi care fac obiectul
cercetãrii umane.
BIBLIOGRAFIE
(1) Cf.Colectiv, Rãzboaiele de azi ºi de mâine, Editura Militarã, Bucureºti, 1999, p.32
(2) Memorator privind sistemele ºi mijloacele de conducere a trupelor ºi dirijare a armamentului din înzestrarea
forþelor armate ale principalelor state membre NATO, MSt.M-1993, p. 197, 250
(3) Cf. C. Weinberger, P. Schweizer, Urmãtorul rãzboi mondial, Editura Antet, Oradea, 1997, p. 311-313
(4) Sun-Tzî, Arta rãzboiului, Editura Militarã, Bucureºti, 1976, p. 31
(5) Cf. A. ºi H. Toffler, Rãzboi ºi antirãzboi, Editura Antet, Oradea, 1996, p. 254
(6) Cf. Colectiv, Rãzboaiele de azi ºi de mâine, Editura Militarã, Bucureºti, 1999,p.86
(7) Alvin Toffler, ªocul viitorului, Editura Politicã, Bucureºti, 1973, p. 176
(8) Cf.Colectiv, Rãzboaiele de azi ºi de mâine, Editura Militarã, Bucureºti,1999, p.134
(9) Cf. Teodor Filip, Rãzboiul parapsihologic împotriva României, Editura Obiectiv, Craiova, 1998, p. 31-32
(10) Cf. Eugen Celan, Rãzboiul parapsihologic, Editura Teora, 1993, p. 13-14
(11)Cf.Colectiv,Rãzboaiele de azi ºi de mâine, Editura Militarã, Bucureºti,1999,p.186
(12) Cf. Eugen Celan, Rãzboiul parapsihologic, Editura Teora, 1993, p. 96-97
(13)Cf.Colectiv,Rãzboaiele de azi ºi de mâine, Editura Militarã, Bucureºti,1999,p.194
(14) Al. King, Al. Scheider, Prima revoluþie globalã, o strategie pentru supravieþuirea lumii, Editura
Tehnicã, Bucureºti, 1993, p. 10-11
(15) Cf. Colectiv, Rãzboaiele de azi ºi de mâine-agresiuni nonconvenþionale, Editura Militarã, Bucureºti,
1999, p. 228
64

APÃRAREA NBC 11/2006
PROTECÞIA MEDIULUI
PAªI ,,VERZI" CÃTRE VALORILE EUROPENE
PRIN ACÞIUNI DE PROTECÞIE
A MEDIULUI
,,Lacul codrilor albaºtri încãrcat cu flori de nufãr....”
Prudenþa rãmâne condiþia
supravieþuirii noastre pe acestã planetã.
Adãugând ºi faptul cã efectele acþiunilor noastre
nu respectã, întotdeauna, graniþele naþionale,
deducem motivul pentru care organismele
internaþionale iniþiazã ºi finanþeazã programe
de anvergurã în domeniul protecþiei mediului.
Obiective ale politicii de mediu la
nivel european
Politica comunitarã de mediu urmãreºte sã
promoveze dezvoltarea durabilã (utilizarea prudentã
ºi raþionalã a resurselor naturale) ºi sã
protejeze mediul înconjurãtor pentru generaþiile
prezente ºi viitoare; acest lucru necesitã integrarea
politicii de mediu în celelalte politici
comunitare, acþiuni preventive, aplicarea principiului
,,poluatorul plãteºte”, lupta împotriva
deteriorãrii mediului înconjurãtor chiar la
sursã, precum ºi împãrþirea responsabilitãþilor,
promovarea mãsurilor la nivel internaþional
pentru rezolvarea problemelor mediului de
Profesor Alexandrina POPA
,,Nu moºtenim pãmântul pãrinþilor noºtri, ci îl împrumutãm copiilor
noºtri"
Antoine de Saint-Exupéry
65
dimensiuni regionale ºi mondiale.
Fiind recunoscute necesitatea ºi legitimitatea
unei politici comune în domeniul mediului,
s-a dezvoltat un drept comunitar al mediului,
care cuprinde în prezent peste 200 directive ºi
regulamente (acquis-ul comunitar) ce acoperã
un numãr mare de sectoare, în principal legislaþia
orizontalã de mediu, protecþia apelor, calitatea
aerului, protecþia florei ºi faunei, zgomotul, gestiunea
deºeurilor ºi chimicalelor, poluarea industrialã ºi
managementul riscului, protecþia împotriva radiaþiilor.
Asigurarea conformãrii cu prevederile
acquis-ului necesitã investiþii semnificative, dar
totodatã, aduce beneficii importante cu privire
la sãnãtatea publicã ºi reduce distrugerile
costisitoare ale pãdurilor, clãdirilor, peisajelor
etc..
În ciuda îmbunãtãþirilor semnificative ce
au avut loc la nivel european, în special în
domeniul reducerii poluãrii aerului ºi apei potabile,
acquis-ul trebuie sã se dezvolte în continuare.
În noul Program de Acþiune pentru protecþia
mediului sunt identificate patru domenii
prioritare: schimbãrile climatice, natura ºi biodiversitate,
mediu ºi sãnãtate, resurse naturale ºi deºeuri.
Ce este acquis-ul comunitar?
Acquis-ul comunitar este ansamblul de
drepturi ºi obligaþii asumate de statele membre ale
Uniunii Europene, normele juridice ce reglementeazã
activitatea Comunitãþilor Europene ºi a instituþiilor
Uniunii Europene (UE), acþiunile ºi politicile comunitare.
Acquis-ul comunitar este format din legislaþia
comunitarã primarã (tratatele, cum ar fi
Tratatul de la Roma, Tratatele de aderare etc.),
legislaþia secundarã, adoptatã în temeiul

APÃRAREA NBC 11/2006
tratatelor (regulamente, directive, decizii etc.),
jurisprudenþa Curþii de Justiþie a Comunitãþilor
Europene ºi a Tribunalului de Primã Instanþã
(cu sediul la Luxemburg), declaraþiile, rezoluþiile,
acordurile internaþionale la care Comunitatea
Europeanã este parte, principiile generale
de drept etc..
Acquis-ul comunitar înseamnã tot ceea
ce s-a hotãrât ºi a fost convenit de la înfiinþarea
Comunitãþilor pânã în prezent
ºi este o construcþie complexã,
care s-a dezvoltat în
decursul a 50 de ani.
Termenul acquis provine
din limba francezã, se
scrie ºi pronunþã ca în limba
de origine. Cuvântul înseamnã
,,ceea ce s-a dobândit”.
Acquis-ul comunitar
se cuantificã în pagini de
Jurnal Oficial al Uniunii
Europene, care este echivalentul
Monitorului Oficial din România.
Acquis-ul este estimat la 80.000 - 90.000
de pagini de Jurnal Oficial.
România a subscris la îndeplinirea acquis-ul
comunitar privind Capitolul 22 - Protecþia mediului,
în vigoare la data de 31 decembrie 2000 ºi ºi-a
asumat unilateral data de 1 ianuarie 2007 încheierea
pregãtirilor de aderare la Uniunea Europeanã.
În acest sens, au fost promovate legi pentru
a facilita procesul de armonizare a legislaþiei
naþionale cu cerinþele acquis-ului comunitar de
mediu în acest sector:
PROTECÞIA MEDIULUI
66
Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea
Convenþiei privind accesul la informaþie, participarea
publicului la luarea deciziei ºi accesul la
justiþie în probleme de mediu (Convenþia
Aarhus);
Legea nr. 22/2001 pentru ratificarea
Convenþiei privind evaluarea impactului asupra
mediului în context transfrontier (Convenþia
Espoo).
România a deschis acest capitol (capitolul
22-Protecþia Mediului) în primul semestru al
anului 2002 ºi a cerut perioade de tranziþie pentru
unele acte comunitare iar la Conferinþa de
aderare din 26.11.2004 l-a închis provizoriu.
Constituþia consacrã dreptul la un
mediu sãnãtos
În România, noua Constituþie consacrã
expres îndatorirea tuturor persoanelor fizice sau
juridice de a proteja ºi a ameliora mediul înconjurãtor:
CONSTITUÞIE, Titlul II, Cap. 2,
Drepturile ºi libertãþile fundamentale, Art.
331(Dreptul la mediu sãnãtos)…. 3) Persoanele
fizice sau juridice au îndatorirea de a proteja ºi ameliora
mediul înconjurãtor.
Tot Constituþia
creeazã cadrul juridic
general pentru ocrotirea
prin mijloace de drept a
victimelor acþiunilor
care produc prejudicii
mediului: CONSTITU-
ÞIE, Titlul IV, Economia
ºi finanþele publice Art.
134 (Economia) 2) Statul
trebuie sã asigure: …. e)
refacerea ºi ocrotirea mediului
înconjurãtor, precum
ºi menþinerea echilibrului ecologic.
Termenul de ,,refacere a mediului înconjurãtor”
utilizat în textul constituþional se poate
interpreta în sensul contribuþiei statului la
remedierea sectoarelor degradate ecologic,
intervenþiei instituþiilor civile în soluþionarea
delictelor civile prin care s-au cauzat prejudicii
mediului înconjurãtor.
Constituþia consacrã ºi obligaþia specificã
impusã proprietarilor pentru protecþia mediului:
CONSTITUÞIE TITLUL II, Cap. 2, Drepturile
ºi libertãþile fundamentale, Art. 41(Dreptul de

APÃRAREA NBC 11/2006
proprietate privatã)… 6) Dreptul de proprietate
obligã la respectarea sarcinilor privind protecþia
mediului ºi asigurarea bunei vecinãtãþi, precum ºi la
respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau
obiceiului, revin proprietarului.
Ca urmare, în noua lege cadru privind
protecþia mediului (OG nr.195/2005), în capitolul
14 ,,Atribuþii ºi rãspunderi", art. 83 sunt
enumerate urmãtoarele atribuþii pentru
Ministerul Apãrãrii Naþionale:
elaboreazã norme ºi instrucþiuni specifice
pentru domeniile sale de activitate, în concordanþã
cu legislaþia privind protecþia mediului;
supravegheazã respectarea de cãtre
personalul Ministerului Apãrãrii Naþionale a
normelor de protecþia mediului pentru activitãþile
din zonele militare;
controleazã acþiunile ºi aplicã sancþiuni
pentru încãlcarea de cãtre personalul
Ministerului Apãrãrii Naþionale a legislaþiei de
protecþia mediului în domeniul militar;
asigurã realizarea evaluãrii impactului
asupra mediului, a raportului de amplasament
ºi, dupã caz, a raportului de securitate, prin
structuri specializate, atestate de cãtre autoritatea
publicã centralã pentru protecþia mediului,
numai pentru proiectele ºi activitãþile din
zonele militare;
asigurã informarea autoritãþilor competente
pentru protecþia mediului cu privire la
rezultatele automonitorizãrii emisiilor de poluanþi
ºi a calitãþii mediului în zona de impact,
precum ºi cu privire la orice poluare accidentalã
datoratã activitãþii desfãºurate.
Responsabilitãþi de protecþie a
mediului determinate de calitatea
României de parte la tratatele internaþionale
ºi de statutul sãu de stat membru
NATO
Într-o Europã prosperã, sigurã ºi liberã,
securitatea reprezintã, dupã aprecierea Uniunii
Europene, prima condiþie a dezvoltãrii, iar
crearea UE, un factor esenþial al stabilitãþii ºi
pãcii pe continentul nostru.
Posibil ca acest lucru sã determine þãrile
continentului sã-ºi doreascã aderarea, deºi
condiþiile de integrare sunt destul de severe ºi se
încheie de cãtre fiecare þarã în parte cu
PROTECÞIA MEDIULUI
67
reprezentanþii UE, potrivit unui calendar de
aderare ºi unui acquis comunitar.
Din acelaºi motiv cei 25 membri ai UE
consacrã 160 miliarde euro doar pentru apãrare
iar eforturile diplomatice, politice în materie de
dezvoltare, comerþ ºi mediu urmãresc ca obiectiv
crearea unei sinergii prin adoptarea unei
apropieri mai coerente ºi mai globale.
Transformãrile care au avut loc în
Armata României, cerute atât de calitatea
României de parte la tratatele internaþionale cât
ºi de statutul sãu de stat membru NATO, au fost
în plan organizaþional, material, normativ doctrinar
ºi a avut consecinþe multiple asupra
raportului armatã-societate. Ca parte integrantã
a societãþii, armata are obligaþia de a se alãtura
efortului naþional de protejare a mediului,
raspunzând astfel aspiraþiilor sale cãtre valorile
europene. Militarii Armatei Române trebuie sã
fie alãturi de întreaga societate româneascã, în
organizarea unor acþiuni menite sã ducã la
îmbunãtãþirea ºi pãstrarea nealteratã a mediului
înconjurãtor.
În Armata României, existã preocupãri
reale în domeniul protecþiei mediului,
îmbunãtãþirii condiþiilor de sãnãtate a personalului,
prin acþiuni concrete de reducere a
impactului negativ produs de activitãþile militare
ºi prin implementarea politicii ºi strategiei
naþionale de mediu. Mãsurile drastice luate pe
linia protecþiei mediului în þãrile occidentale,
implicit în armatele acestora, au implicat elaborarea
unei strategii proprii de protecþie a mediului,
precum ºi a unui plan de acþiune pentru
protecþia mediului la nivelul Ministerului
Apãrãrii Naþionale în toate unitãþile Armatei
României.
Noua lege cadru privind protecþia mediului
(OG nr.195/2005) art.12 menþioneazã cã
activitãþile desfãºurate de structurile competente
ale sistemului de apãrare, ordine publicã ºi
securitate naþionalã sunt exceptate de la
obþinerea autorizaþiei de mediu. Astfel, sectorului
militar îi revine obligaþia de a-ºi elabora propriile
reglementãri prin care sã previnã, sã
reducã ºi sã controleze impactul activitãþilor sale
asupra mediului ºi simultan sã-ºi instruiascã
personalul astfel încât, o nouã atitudine faþã de
mediul înconjurãtor ºi faþã de cerinþele legislaþiei de

APÃRAREA NBC 11/2006
mediu sã determine o îmbunãtãþire a performanþelor
de mediu pentru unitãþile militare ºi o
nouã imagine a acestora, vizavi de controlul
impactului de mediu în zonele sale de responsabilitate.
În acest sens, la sfârºitul anului 2002, a
fost elaborat SMO 50067 care redã politica ºi
doctrina de protecþie a mediului pe timpul operaþiilor
ºi instrucþiei, în 2003 - ,,Ghidul activitãþilor
de protecþie a mediului pe timpul
instruirii forþelor armate”, elaborat în conformitate
cu SMO 50067/2002, iar în anul 2005,
Inspectoratul armatei publicã ,,Manualul de protecþia
mediului pentru exerciþiile ºi operaþiile militare”
ºi ,,P.MED-4 Instrucþiuni privind organizarea
activitãþii de protecþia mediului în Armata
României”.
Toate acestea constituie baza pentru
implementarea legislaþiei naþionale de mediu
dar ºi pentru instruirea forþelor, inclusiv a celor
care desfãºoarã ºi participã la exerciþii ºi operaþii
militare.
,,P.MED-4 Instrucþiuni privind organizarea
activitãþii de protecþia mediului în Armata României”
stabileºte mãsurile de protecþia mediului care
trebuie luate de unitãþile, instituþiile ºi formaþiunile
militare din compunerea M.Ap.N în scopul
prevenirii ºi reducerii poluãrii în zonele sale
de responsabilitate sau de acþiune. La art.5-(1)
se menþioneazã cã rãspunderea privind aplicarea
ºi respectarea mãsurilor de protecþia
mediului o au comandanþii/ºefii unitãþilor militare
pentru obiectivele în administrare.
Responsabilitatea comandanþilor se amplificã
PROTECÞIA MEDIULUI
68
dacã luãm în considerare conþinutul articolului
7.- (1):,,...în obiectivele, incintele ºi zonele militare,
inspectorii-ºefi, comisarii-ºefi ºi comisarii Gãrzii de
mediu din cadrul structurilor de control ale
autoritãþilor centrale ºi locale de mediu, au acces
numai în cazul producerii unui accident de mediu
major, în prezenþa structurilor specializate de la
eºaloanele superioare structurii controlate” ºi
conþinutul articolului 13.- (1): ,,Evaluarea de
mediu a obiectivelor/activitãþilor militare cu impact
asupra mediului este un proces obligatoriu de evaluare
internã ºi constituie atributul comandanþilor/ºefilor
care le administreazã”, precum ºi articolul
18: ,,În cazul poluãrii accidentale cu efecte
asupra mediului înconjurãtor ºi sãnãtãþii populaþiei
din afara obiectivelor militare, ca urmare a activitãþilor
desfãºurate de cãtre personalul armatei, constatarea
ºi aplicarea sancþiunilor se executã potrivit
legislaþiei în vigoare”.
Atribuindu-se astfel de responsabilitãþi
pe linie de protecþia mediului ºi solicitându-se,
pânã la nivel unitate, monitorizarea ºi raportarea
stãrii factorilor de mediu din unitãþi,
raportarea gestiunii deºeurilor ºi substanþelor/deºeurilor
periculoase, obligativitatea
evaluãrii de mediu ca activitate internã ºi permanentã,
planuri de acþiune pentru protecþia
mediului etc. ºi în condiþiile existenþei unei legislaþii
ample, protecþia efectivã a mediului
devine o cerinþã stringentã.
Cu toate acestea, lipsa resurselor financiare
pentru acþiuni de mediu, lipsa efectelor
imediate ale poluãrii asupra sãnãtãþii, sau poate
lipsa de informaþie de specialitate precum ºi un nivel
scãzut al conºtiinþei ecologice determinã o insuficientã
apreciere a acestui tip de activitate din
partea managementului unitãþilor/categoriilor
de forþe, comandamentelor de armã etc..
Conºtiinþa de mediu s-ar îmbunãtãþi
mult prin implementarea standardului internaþional
ISO 14001:2004 - Sisteme de management
de mediu. Beneficiile implementãrii unui
astfel de standard sunt: sistematizarea tuturor
activitãþilor de mediu relevante care duc la
reducerea riscurilor de mediu; îmbunãtãþirea
performanþei mediului prin intermediul organizaþiei;
creºterea încrederii publicului, agenþiilor
guvernamentale, economie de costuri printr-o
gândire ºi acþiune sistematicã ºi pro-activã,

APÃRAREA NBC 11/2006
îmbunãtãþirea implicãrii angajaþilor, a motivaþiei
ºi angajamentului. Performanþa de mediu
documentatã ºi susþinutã va îmbunãtãþi imaginea
ºi competitivitatea naþionalã/internaþionalã
precum ºi siguranþa legalã, ca urmare a
observãrii sistematice a legislaþiei de mediu relevante
ºi a reglementãrilor prin intermediul
cãreia este implementatã.
Dacã avem în vedere ca prioritate a protecþiei
mediului: sãnãtatea umanã, simultan cu
ISO 14001, este posibilã implementarea standardului
OHSAS 18001:2004 - Sisteme de management
al sãnãtãþii ºi securitãþii ocupaþionale
Acest standard cu privire la Sãnãtatea ºi
Securitatea Ocupaþionalã (OHSAS-Occupational
Health and Safety Assessment Series)
prezintã cerinþele unui sistem de management
care permite unei organizaþii sã-ºi controleze
riscurile legate de sãnãtatea ºi securitatea ocupaþionalã
ºi sã-ºi îmbunãtãþeascã performanþa
managerialã.
OHSAS oferã asistenþã pentru o varietate de
aspecte: minimalizarea riscului pentru angajaþi ºi alte
persoane, îmbunãtãþirea unui sistem existent de management
OHSAS, demonstrarea preocupãrii sau
creºterea siguranþei. Cele douã standarde pot fi integrate
uºor într-un sistem de management al calitãþii,
utilizând sinergiile în mod optim.
Dacã sub aspect normativ, ca urmare a
dobândirii statutului de stat membru NATO, s-a
acþionat pentru armonizarea legilor, regulamentelor
militare cu cele similare armatelor
membre NATO, în plan doctrinar s-au elaborat
strategii ºi doctrine militare, iar în plan material
transformãrile vizeazã modernizarea mijloacelor
de luptã existente în dotarea armatei ºi
achiziþionarea de tehnicã de luptã modernã,
simultan cu îmbunãtãþirea condiþiilor de
muncã, de echipare, cazare etc. a efectivelor
armatei. Dacã asupra personalului militar consecinþele
acestor transformãri pot fi doar pozitive,
cum va evolua însã, reacþia societãþii civile vizavi
de efectele determinate de desfãºurarea unor activitãþi
militare asupra mediului?
PROTECÞIA MEDIULUI
69
Sã avem în vedere ºi evoluþia probabilã a
unor organizaþii ale societãþii civile, evoluþia
gradului de conºtientizare a opiniei publice
privind drepturile sale la un mediu sãnãtos,
dreptul la informaþie. Posibil sã nu treacã mult
timp pânã când toþi cetãþenii vor învãþa sã-ºi
însuºeascã normele ºi regulile specifice unui
comportament social-activ ºi responsabil iar
mass-media va dori sã cunoascã cât mai multe ºi
cât mai mult din ce se petrece într-o instituþie
militarã. ªi atunci, probabil cã aspectele de
mediu din unitãþi, astãzi considerate neglijabile
de cãtre unii comandanþi, vor cãpãta mai multã
importanþã decât o au în prezent ºi vor determina
alocarea mai multor resurse financiare ºi mai
multã implicare din partea întregului personal
militar.
Oricum, prioritar pentru forþele armate, aºa
cum precizeazã SMO 50067/2002 ,,Doctrina
forþelor armate privind protecþia mediului pe
timpul operaþiei ºi instrucþiei” rãmâne
îndeplinirea misiunii þinând cont în acelaºi timp ºi de
obligativitatea de a lua toate mãsurile necesare pentru
realizarea mãsurilor de protecþie a mediului.
Desfãºurarea instrucþiei ºi exerciþiile executate
pe timp de pace trebuie sã aibã în vedere reglementãrile
de mediu. Singura excepþie de la
aceastã cerinþã poate fi o situaþie de urgenþã în
care este ameninþatã viaþa ºi siguranþa omului
sau a bunurilor materiale. Limitãrile determinate
de cerinþele de protecþia mediului trebuie
sã permitã îndeplinirea obiectivelor de
instrucþie sau ale exerciþiului. Comandanþii trebuie
sã includã ºi gestionarea riscului de mediu
în planificarea exerciþiilor, în vederea realizãrii
obiectivelor exerciþiului în condiþiile reducerii
impactului negativ asupra mediului.
ªi nu numai.
Parafrazând pe Michel Perigord, în
scopul bunãstãrii colective, sã luãm, cu toþii, o
cutie imaginarã cu vopsea verde ºi, cu o la fel de
imaginarã pensulã, sã ne colorãm sufletul, astfel
încât sã devenim niºte ,,verzi veritabili”.
Lucrãri de referinþã:
1.Standard Militar Operaþional 50067/2002 ,,Doctrina forþelor armate privind protecþia mediului pe timpul operaþiei ºi instrucþiei”;
2.P.MED-4 Instrucþiuni privind organizarea activitãþii de protecþia mediului în Armata României”, Inspectoratul Ministerului Apãrãrii Naþionale, 2005;
3.Raporturile dintre armatã ºi societate în procesul integrãrii europene ºi euroatlantice a României, Universitatea Naþionalã de Apãrare ,,Carol I", 2005;
4. Mesajul ministrului apãrãrii naþionale, Ioan Mircea PAªCU, cu ocazia Zilei Inter-naþionale a Mediului, 2004;
5.OUG nr.195/2005 privind protecþia mediului.
6. Constituþia României
7. Planul de Aderare la UE, capitolul 22.
8. Valérie Baron, Practica managementului de mediu, traducere din limba francezã de Maria Mihaela Grigoriu, Editura Tehnicã, 2001.

APÃRAREA NBC 11/2006
PROTECÞIA MEDIULUI
Introducere
Sfârºitul erei Rãzboiului Rece a deschis "Cutia
PANDOREI" cu privire la neliniºtile referitoare la mediul
înconjurãtor care, constituie sursele unor conflicte ce se
deruleazã în spatele marilor puteri. Astãzi, conflictele nu
se mai deruleazã dupã aceleaºi reguli ºi în acelaºi cadru ca
pe timpul Rãzboiului Rece. Imperfect ºi fãrã un timp
anume precizat, Rãzboiul Rece a fost constituit ca un
cadru bazat pe principiul luãrii deciziilor în sistemul "acþiunii-reacþiunii".
În toatã aceastã perioadã, când practic
întregul cadru se rezuma la a analiza cele douã mari
super-puteri (SUA ºi URSS) ºi a arsenalelor militare ale
acestora, nimeni nu acorda atenþia cuvenitã problemelor
mediului, ca rezultate ale acestor conflicte. În mod ironic,
multe din aceste viitoare conflicte au dus la exacerbarea
problemelor de mediu, aceasta ºi ca urmare a neglijãrii de
cãtre factorii politici a problematicii ecologice. Este absolut
evident cã în epoca post Rãzboi Rece, politicienii au
devenit mult mai preocupaþi de problemele securitãþii
mediului înconjurãtor ºi au decis cã "aceasta este unul din
pilonii importanþi ai securitãþii naþionale". Reflectarea
conceptului de securitate ecologicã, ca parte componentã
a securitãþii generale, se regãseºte în conþinutul strategiei
de securitate naþionalã a fiecãrui stat. În cele ce urmeazã,
ne propunem o abordare progresivã a "securitãþii de
mediu" ca o preocupare a statelor în contextul expansiunii
politicii globale ºi posibilele consecinþe ale legãturilor
dintre problemele de mediu ºi paradigma "securitãþii
extinse".
Înainte de a trece la examinarea relaþiei dintre
problemele de mediu ºi conflicte, este necesar sã definim
ce se înþelege prin "conflict" în sensul celor relatate în
acest articol. Chiar dacã degradarea mediului înconjurãtor
nu conduce direct cãtre violenþã, mulþi specialiºti de
mediu ºi politologi afirmã cã ".. aceasta poate duce la
creºterea tensiunilor atât la nivel naþional, cât mai ales la nivel
internaþional, astfel încât, dupã toate probabilitãþile, aceste conflicte
vor împiedica gãsirea unor soluþii de cooperare ºi dezvoltare
în domeniu" . Relevant este faptul cã, toate aceste manifestãri
ale violenþei asupra mediului, implicã asumarea
unui risc care poate implica mai mult decât un stat sau
altul. Ni se reaminteºte de cãtre Homer-Dixon, faptul cã
"...schimbãrile de mediu pot rezulta din diferitele tipuri de conflict
precum: rãzboiul ºi actele teroriste, inclusiv la nivel diplomatic
sau al disputelor comerciale" .
Acordarea unei atenþii ridicate problemelor de
mediu a început încã din timpul Rãzboiului Rece, mai
CONFLICTELE GLOBALE DE MEDIU ÎN ERA POST
,,RÃZBOI-RECE":
EXTINDEREA LEGÃTURILOR ACESTORA
CU PARADIGMELE SECURITÃÞII
Colonel dr. Florea SURDU
Inspectorul ºef pentru protecþia mediului ºi a muncii
70
precis dupã anul 1972. În acest an, a avut loc prima conferinþã
internaþionalã de mediu ºi anume, Conferinþa
Naþiunilor Unite pe Probleme de Sãnãtatea Mediului,
cunoscutã ºi sub numele de Conferinþa de la
Stockholm. Conferinþa a reprezentat punctul de plecare
pentru abordarea cu responsabilitate a problemelor îngrijorãtoare
ale mediului. Potrivit opiniei analiºtilor politicomilitari
ºi reprezentanþilor diplomatici ai ONU, "gândirea
ecologicã" trebuie sã reprezinte o preocupare majorã
importantã în viitor, în special pentru proiectele de dezvoltare
semnificative. Unul din cele mai semnificative
organisme creat în acest sens, este Programul Naþiunilor
Unite pentru Mediu (UNEP), organism rezultat al
Conferinþei de la Stockholm. În scurt timp, au fost create
ºi alte organisme cu rol determinant în problemele de
mediu. Astfel, nu mai puþin de 36 de tratate internaþionale
de mediu au fost semnate dupã anul 1972. În
perioada 1972 (Conferinþa de la Stockholm) ºi 1992
(Conferinþa Naþiunilor Unite pentru Mediu ºi
Dezvoltare), au fost iniþiate, semnate ºi aplicate peste o
sutã de tratate bi ºi multilaterale, cu scopul de a reglementa
ºi rezolva problemele majore de mediu la nivel
regional, dar ºi global. Mai mult, în aceiaºi perioadã, au
apãrut ºi alte voci distincte, reprezentate de organizaþiile
neguvernamentale (ONG-uri), pentru a aborda aceste
probleme majore, cele de securitatea mediului.
Marile probleme de mediu apãrute în a doua
jumãtate a celui de-al XX-lea secol, plecând de la despãduririle
masive, ca formã gravã a afectãrii biodiversitãþii ºi
pânã la distrugerea stratului de ozon, au atras atenþia
întregii lumi asupra acestor probleme deosebit de grave.
Mass-media a semnalat, în mod frecvent, problemele
majore ce creeazã conflicte (crize) de mediu: exploatarea
excesivã a resurselor naturale, poluarea ºi distrugerea
oceanelor, atmosferei, ºi spaþiului cosmic, precum ºi
schimbãrile climatice, toate acestea fiind în responsabilitatea
populaþiei întregii planete. Potrivit opiniei analiºtilor
americani, Porter, G. ºi J. Brown, acestea ar putea fi catalogate
ca fiind "vulnerabilitãþi comune" . Acest termen subliniazã
faptul cã, problemele de mediu "nu respectã relaþia
tradiþionalã a graniþei dintre statele suverane" ºi cã ele sunt
"expresia rãspunderii comune cu privire la bunurile omenirii,
implicând o responsabilizare a tuturor statelor lumii" .
Declaraþia de Mediu de la Langkawi reitereazã faptul cã
"multe din problemele de mediu depãºesc graniþele ºi interesele
naþionale ale statelor, necesitând un efort coordonat pentru
soluþionarea acestora la nivel global". Toate aceste acþiuni

APÃRAREA NBC 11/2006
PROTECÞIA MEDIULUI
71
deºi sunt lãudabile, ele trebuie sã se materializeze în
mãsuri ºi soluþii pe termen lung, ca ºi alternative ale
cooperãrii non-militare dintre statele lumii.
Legãtura dintre Securitate ºi Protecþia
Mediului
Redefinirea Securitãþii
Toate aceste "probleme de mediu" dezbãtute de
cãtre ONG-uri, de analiºti politico-militari, specialiºti de
mediu, ne-au condus la ideea cã existã o legãturã foarte
puternicã între securitate ºi mediu, primele abordãri în
sensul securitãþii ecologice datând din anii ‘70. În mod
deosebit, Raportul Clubului de la Roma, "Limits to
Growth" (1972), a adus în atenþie problematica securitãþii
mediului în mod special din perspective relaþiilor economice,
a resurselor naturale limitate ºi a comerþului. În
anul 1977, Lester R. Brown de la Institutul Mondial de
Supraveghere, sugera cã "reducerea substanþialã a
resurselor naturale ºi degradarea mediului vor constitui
probleme îngrijorãtoare ale omenirii, ceea ce vor determina
redefinirea securitãþii naþionale a statelor" . Poziþia a
constituit doar începutul abordãrilor cu privire la paradigma
"securitãþii extinse", care era în contradicþie cu militarismul
Rãzboiului Rece.
În anul 1987 Comisia Mondialã pentru Mediu ºi
Dezvoltare, în raportul intitulat "Viitorul Nostru Comun
(Our Common Future)", cunoscut ºi sub numele de
Raportul Brundtland, a marcat de asemenea un important
pas în statuarea problemelor legate de securitatea
mediului ca parte componentã a securitãþii generale. De
altfel, acest raport recunoºtea cã "....toate noþiunile cu
privire la înþelegerea termenului tradiþional de securitate - în
sensul politic al ameninþãrilor la suveranitate - trebuie extins
pentru a include ºi creºterea impactului asupra mediului - local,
naþional, regional ºi global". Preºedintele comisiei, Primul
Ministru al Norvegiei Gro Harlem Brundtland, a subliniat
cu hotãrâre faptul cã "… în sensul tradiþional al definiþiei
securitãþii, care implica utilizarea mijloacelor militare ca formã
de rãspuns la ameninþãri, ar fi inadecvat cadrul de a opera cu
elemente ale securitãþii de mediu, ce impun rãspunsuri cu
mijloace non-militare" . Raportul Brundtland a fost nu
numai un avocat al extinderii acestei paradigme cu
privire la conceptul de securitate, ci ºi o nouã abordare cu
privire la aria de cuprindere a securitãþii plecând de la
nivel naþional ºi ajungând pânã la cel global. Kakonen
defineºte securitatea naþionalã ca fiind "…sarcina statelor
care doresc sã asigure securitatea propriilor cetãþeni împotriva
ameninþãrilor externe" . În acest sens, Kakonen vede legãtura
cu securitatea -cea realã ºi cea imaginatã - , iar forþa
militarã ºi armamentul sunt private doar ca ultime
mijloace de rãspuns la ameninþãrile la adresa securitãþii.
Maier vede securitatea naþionalã "…ca o capacitate de control
al condiþiilor interne ºi externe pentru a se bucura de asigurarea
propriilor determinãri, autonomia, prosperitatea ºi
bunãstarea cetãþenilor" . Prezumptibil, acest mecanism de
control poate fi de naturã economicã sau militarã, aceasta
pentru a înþelege ameninþãrile la adresa securitãþii
naþionale. Robert Ullman în anul 1983, redefineºte securitatea:
"….O ameninþare la adresa securitãþii naþionale este o
acþiune ori o secvenþã a unui eveniment care (1) ameninþã drastic,
ºi peste limitele de timp sã degradeze calitatea vieþii locuitorilor
unui stat, sau (2) ameninþã în mod semnificativ deciziile
politice, guvernamentale, private sau ale ONG-urilor în interiorul
graniþelor unui stat". Totodatã, Robert Ullman dezaprobã
formulãrile definiþiilor referitoare la "ameninþãri"
care "....exprimã în mod excesiv opinii apropiate, din punct de
vedere militar poziþia Statelor Unite ºi ale Uniunii Sovietice din
timpul Rãzboiului Rece". Aceastã conceptualizare ne conduce
la o schimbare a paradigmei privind securitatea în
sens restrâns ºi limitarea acesteia doar la rãspunsul militar,
ci trebuie extinsã noþiunea la o apropiere de versiunea
formulatã ºi susþinutã de Brundtland ºi alþi susþinãtori.
În perioada de dupã 1989, Uniunea Sovieticã ºi
statele satelite ale acesteia din Estul Europei, au început
sã-ºi regãseascã identitatea ºi implicit sã-ºi defineascã în
"noile forme dimensiunea ºi elementele securitãþii naþionale",
care sã includã ºi susþinã ºi interesele privind securitatea
ecologicã. Probabil cea mai interesantã lucrare în domeniu
dupã 1989, "Redefinirea Securitãþii" de Jessica
Tuchman Mathews, analist al Institutului Mondial al
Resurselor. În acest articol, Mathews solicitã o redefinire
a securitãþii naþionale ºi se întreabã dacã în acest concept,
încã din anii ‘70, nu trebuia inclusã ºi dimensiunea economicã,
asigurându-se astfel, o relaþie între "…resurse,
problemele de mediu ºi demografice" . Tuchman reprezintã o
voce puternicã ce aratã cã, interesele individuale legate de
problemele de mediu ale securitãþii, pot fi soluþionate eficient
în conþinutul strategiilor de securitate naþionale.
În cadrul Culegerii de Lucrãri a Institutului de
Studii pentru Energie ºi Mediu (Washington, D.C.), G.
Porter argumenteazã cã: "…. de acum, (1) motivaþia statelor
majore ale þãrilor lumii de a-ºi completa puterea militarã a dispãrut
în mare mãsurã astãzi; ºi (2) cã suveranitatea statelor
reprezintã doar o unitate de analizã exclusivã pe plan politic
internaþional. Analiºtii politici de stânga trebuie sã recunoascã
cã ameninþãrile de mediu contribuie nu doar la o degradare severã
globalã, ci pot de asemenea, sã conducã la instabilitatea economicã,
care la rândul ei serveºte ca un catalizator pentru conflictele
trans-frontaliere viitoare".
Anterior lui Porter, Jessica Mathews ºi Lester
Brown, au subliniat cã: "... raþionamentele acestuia sunt o
proiecþie alarmantã asupra problemelor precum încãlzirea globalã,
subþierea stratului de ozon ºi accentuarea procesului de
deºertificare. Acestea ca ºi alte probleme care ameninþã sever
viitorul omenirii au suscitat numeroase dezbateri în comunitatea
ºtiinþificã, în special cele care reclamã luarea de urgenþã a unor
mãsuri eficiente". Nepãsãtori la dezbaterile ºtiinþifice
privind proporþiile problemelor menþionate anterior,
asupra securitãþii de mediu, factorii decidenþi ºi responsabili
rãmân insensibili la aceste probleme în detrimentul
umanitãþii. Pânã în prezent, din punctul de vedere al lui
Porter ºi Mattews, securitatea naþionalã a fost privitã ca
"politica de rang înalt" ºi a fost consideratã ca un îndrumar
al chestiunilor naþionale ale statelor pentru a supravieþui
în plan geografic ºi a asigura bunãstarea cetãþenilor.
Avocaþii securitãþii mediului au fãcut presiuni asupra
statelor sã urgenteze alocarea resurselor ºi sã declanºeze
programele pentru a putea preveni viitoarele catastrofe

APÃRAREA NBC 11/2006
PROTECÞIA MEDIULUI
72
ecologice rezultând din intervenþia umanã în ecosistemele
Terrei. Între acestea am putea nominaliza despãduririle,
construcþiile excesive, supra-exploatare a
resurselor naturale etc.. Raportul Statele Lumii pe anul
1996 al "Worldwatch Institute" aratã cã: "ameninþãrile la
adresa mediului depãºesc capacitatea managerialã de
soluþionare a acestora de cãtre liderii politici".
În timp ce "Administraþia Bush" nu a fost semnatarã
a prevederilor Tratatului privind Biodiversitatea,
prezentat în cadrul Conferinþei de la Rio din anul 1992,
preºedintele George Bush a recunoscut "securitatea mediului
ca parte a politicii de securitate naþionalã a Statelor Unite".
Preºedintele Clinton a continuat sã integreze componenta
de mediu în cadrul politicii de securitate naþionalã ºi în
mod deosebit acestea au fost inserate în anul 1996 în
conþinutul Strategiei de Securitate a SUA.
Problemele de mediu contribuie atât la accentuarea
neîmplinirilor (convulsiilor) sociale, cât ºi a sincopelor
economice în întreaga lume. La aceastã datã, suntem
în imposibilitatea de a preciza cu exactitate care vor
fi efectele pe termen lung ale problemelor de mediu precum:
încãlzirea globalã, schimbãrile climatice, subþierea
stratului de ozon etc., dar putem aprecia cã acestea sunt,
de asemenea, efecte ale creºterii populaþiei, accentuarea
supra-exploatãri a resurselor naturale, miºcãrile transfrontaliere
ºi migraþiile din zonele sãrace în special în
Africa, Asia sau America Latinã. Toate aceste probleme
contribuie la accentuarea potenþialelor conflicte politice ºi
chiar militare.
Diversele variante ale definiþiilor privind "securitatea
mediului" conþin versiuni care abordeazã conceptul
de "bunãstare de mediu" (environmental well-being), ca
parte a securitãþii naþionale a unui stat. Broadus J. ºi R.
Vartanov susþin cã "securitatea mediului este o asigurare
rezonabilã împotriva ameninþãrilor la bunãstarea naþionalã
sau cea comunã intereselor comunitãþii internaþionale asociate
cu distrugerile ecologice". O definiþie similarã este cea formulatã
de G. Porter, care aratã cã: "…securitatea mediului
este interesatã de ameninþãrile la bunãstarea societãþii ºi a populaþiei
din parte unor forþe externe, care pot fi influenþate de politica
de stat…crescând presiunile (stress-ul), cu profunde implicaþii
asupra sistemelor de viaþã ºi a resurselor regenerabile… ºi
care în final se transformã în serioase ameninþãri din punct de
vedere militar".
O altã definiþie propusã de M. Soroos aratã cã
"…securitatea mediului poate fi interpretatã în sens larg ca fiind
cuprinzãtoare a oricãror dezvoltãri ecologice majore care
ameninþã în mod serios bunãstarea societãþii umane, chiar în
afara creºterii probabilitãþii de producere a unui rãzboi sau conflict".
Soroos aderã cu toatã convingerea la definiþia
potrivit cãreia pericolul ecologic este mai presant asupra
naturii decât conflictele armate ce derivã în plan
geopolitic.
Folosind o abordare realistã, Romm evitã actuala
definiþie a securitãþii mediului ºi mai degrabã inventeazã
trei categorii ale acesteia: problemele transnaþionale de mediu
care ameninþã securitatea în sens larg (ex.: încãlzirea
globalã); problemele sau resursele de mediu transnaþionale
care ameninþã securitatea în sens tradiþional (ex.: resursele
de apã ºi hranã, problemele refugiaþilor, migraþia) ºi
consecinþele rãzboiului asupra mediului (ex.: poluarea
intenþionatã cu produse petroliere fãcutã de cãtre Irak).
Cu toate cã J. Romm se strãduieºte sã aducã clarificãri
asupra conceptului de securitate a mediului, acesta nu
doreºte sã ofere oamenilor politici lãmuriri privind
mãsurile ºi tipul de acþiuni ce trebuie adoptate de state în
problemele de mediu.
Acoperirea tuturor domeniilor strategiei de
securitate
Era Post Rãzboiului Rece marcheazã o oportunitate
idealã pentru ecologiºti pentru a convinge oamenii
politici cã, securitatea mediului trebuie sã ajute la completarea
"locurilor libere" din definiþia privind securitatea
naþionalã. Este posibil ca acest nou cadru al securitãþii
naþionale, care adaugã o nouã dimensiune, cea ecologicã,
la ceilalþi doi piloni: economic ºi militar, pot "tulbura
apele" ºi duce la creºterea conflictelor în arena internaþionalã.
Cel mai elocvent exemplu în acest sens, îl constituie
poziþia adoptatã de Uniunea Europeanã dupã
1992, care apreciazã cã "extinderea suveranitãþii" va duce
la consolidarea procesului de integrare mondialã. M.
Soroos precizeazã cã ameninþãrile la adresa securitãþii nu
se asociazã în mod normal cu inamicul, dar sunt "consecinþe
ale efectelor cumulate ale activitãþilor care au loc
în diferite state, incluzând aici ºi creºterea populaþiei,
rafinarea resurselor extractive, producerea energiei,
industria, traficul rutier ºi agricultura. Orice excepþie clarã
ar putea fi cauza directã a producerii unui conflict pe
tema resurselor de apã, petrol sau a altor resurse vitale".
În era Post Rãzboiului Rece, se pare cã securitatea
militarã ocupã un loc secundar înapoia celor economice ºi
celor ecologice, trebuie sã ne asumãm responsabilitatea cã
"opþiunea militarã" nu este singura cale de rãspuns la
aceste ameninþãri. Rãzboiul din Golful Persic ºi conflictul
din Bosnia servesc ca vie amintire a realitãþii. În timpul
Rãzboiului Rece, au existat diferite evenimente în care
problemele ecologice au devenit cauzã principalã a
declanºãrii unor conflicte militare sau rãzboaie (ex.:
Rãzboiul din Vietnam, Criza Canalului de Suez, Rãzboiul
din Orientul Mijlociu etc. ). Opþiunea militarã poate fi
privitã doar ca un ultim mijloc de soluþionare a unei crize.
Conflictele generate de resursele de mediu au putut sã se
extindã în perioada Rãzboiului Rece ºi ca urmare a bipolaritãþii
mondiale, ele fiind prilejul ºi nu cauza principalã
de cele mai multe ori. Astãzi, cooperarea globalã pe
problemele importante ecologice ale planetei, fac ca
opinia mondialã sã realizeze un front comun pentru
soluþionarea acestora.
Dorinþa de a defini conflictele de mediu a crescut
în interes, cel puþin din douã motive importante ºi
anume, existenþa unei "crize de interese" între definiþia
"securitãþii naþionale" (care include ºi componenta
ecologicã) ºi instituþionalizarea "utilizãrii forþei militare".
În primul rând, superputerile militare ºi-au pierdut
o parte semnificativã a misiunii deþinute pe timpul
Rãzboiului Rece (contracararea unei eventuale agresiuni,
atât din partea Uniunii Sovietice, cât ºi din partea Statelor
Unite) ºi sunt serios preocupate pentru redefinirea noii

APÃRAREA NBC 11/2006
PROTECÞIA MEDIULUI
misiuni pentru a justifica existenþa foarte costisitoare.
Între timp, dupã destrãmarea Uniunii Sovietice, noile
state sunt motivate pentru gãsirea unor noi provocãri
care sã determine supravieþuirea fostelor forþe militare ale
acestora. În contra partidã, forþele armate ale Statelor
Unite, trebuie sã facã faþã noilor provocãri ale secolului
XXI (terorism, apãrarea democraþiei ºi a valorilor acesteia,
crize sociale etc.).
Se pune întrebarea dacã securitatea mediului se
aflã în conflict cu alte obiective ale securitãþii naþionale?
Atâta timp cât statele îºi vor defini interesele de securitate,
atunci nu vor exista conflicte între unele sau altele
din obiectivele de securitate. Uneori, se poate crea impresia
existenþei unui conflict, deoarece interesele ecologice
sunt încorporate în interesele generale de securitate ºi
aceasta deoarece, politicienii obiºnuiesc a face o abordare
globalistã. La nivel mondial, se manifestã un curent
favorabil ca în conþinutul securitãþii naþionale sã se
regãseascã în mod distinct interesele ecologice ale statului
respectiv. Aceasta din douã motive importante ºi anume:
primul - securitatea ecologicã este o nouã formã de redimensionare
a intereselor umanitãþii în raport cu poziþia opiniei publice
mondiale, iar al doilea - din nevoia reducerii influenþei componentei
militare a securitãþii.
Concluzii
"Nevoile de mediu" pentru schimbare
Schimbãrile produse la nivel planetar în plan
politic ºi economic au produs mutaþii majore ale cadrului
regional ºi global inclusiv ºi din punct de vedere militar.
În acest context, securitatea mediului a devenit
unul din pilonii importanþi ai strategiilor naþionale ale
multor state ºi ai acþiunilor organizaþiilor internaþionale
ºi, de aceea se pune urmãtoarea întrebare: Cum se manageriazã
un conflict de mediu, astfel încât sã extindem
"bunãstarea de mediu" trans-frontalierã (securitatea
ecologicã globalã) ºi, concomitent, asigurarea "securitãþii
naþionale tradiþionalã a statelor" (securitatea naþionalã)?
În conformitate cu principiile "Cartei ONU",
suveranitatea naþionalã a statelor nu este afectatã de
Declaraþia de la Rio care, potrivit Principiului 2 al acesteia,
precizeazã cã: "…În concordanþã cu Carta Naþiunilor
Unite ºi principiile de drept internaþional, statele lumii au
dreptul suveran de a exploata propriile resurse, potrivit
politicii ºi dezvoltãrii naþionale de mediu”.
Cooperarea dintre statele suverane rãmâne calea
cea mai importantã în toate documentele ºi tratatele
internaþionale de mediu. Principiul 7 reafirmã problema
cooperãrii "…în spiritul parteneriatului la nivel global,
pentru conservarea, protejarea ºi refacerea (restaurarea)
sãnãtãþii ºi integritãþii ecosistemelor Pãmântului". De
asemenea, Principiul 2 spune cã: "…. avem de asemenea
responsabilitatea sã asigurãm cã activitãþile care se
desfãºoarã în interiorul graniþelor unui stat nu vor produce
pagube mediului sau zonelor din alte state, dincolo
de competenþa juridicã a acestora".
Astfel, în concordanþã cu "Doctrina privind
suveranitatea pe termen lung", Turcia are dreptul de a
modifica cursul apelor care se varsã în Eufrat printr-o
73
serie de diguri ca cel cunoscut sub numele de "Barajul
Ataturk". Oricâte compromisuri periculoase ar fi fãcut
Turcia cu Siria ºi/sau Iraq privind nevoile de apã ale acestora,
au apãrut unele fricþiuni ºi chiar ameninþãri la utilizarea
cu forþa a apelor curgãtoare din zona de frontierã.
Lucrul cel mai complicat îl constituie faptul cã Turcia este
membru NATO. Acesta este doar un scenariu privind
ameninþãrile care ar putea contribui la transformarea
acestei crize într-un viitor "rãzboi al apelor".
Ne reamintim nenumãrate alte scenarii, precum
situaþia precarã a apei dintre Israel, Siria, Iordania ºi
Egipt. Douã treimi ale surselor de apã ale Israelului
provin din zona Înãlþimilor Golan. Ciocnirile trecute
asupra problemelor surselor de apã, sunt o prelungire a
conflictelor din timpul Rãzboiului Rece. John Winnefeld
ºi Mick Morris menþioneazã cel puþin zece ciocniri interetnice
sau inter-state pe problema apelor între anii 1951
ºi 1967, anterior declanºãrii Rãzboiului Arabo-Israelian
din anul 1967. Ca urmare a câºtigãrii acestui rãzboi
Israelul ºi-a mãrit rezervele de apã potabilã cu aproape
50%. În timpul erei post-Rãzboi Rece au apãrut
numeroase confuzii în special în zona securitãþii ecologice,
solicitând atenþie deosebitã faþã de creºterile alarmante
ale distrugerilor aduse mediului înconjurãtor, fapt
care a dus la declanºarea unor tensiuni sociale ºi politice.
Nu trebuie uitat cã rezolvarea problemelor de securitate
implicã uneori adoptarea unei soluþii militare, care încurajeazã
un conflict armat.
Recunoaºterea existenþei problemelor ecologice
constituie o laturã a securitãþii atât la nivel naþional cât ºi
la cel global, ceea ce induce statelor dorinþa de acþiune
pentru a participa la rezolvarea conflictelor de mediu
regionale ºi/sau internaþionale. Relaþia dintre securitatea
naþionalã ºi cea globalã poate fi foarte compatibilã,
deoarece ameninþãrile indirecte au efecte asemãnãtoare
în ambele cazuri. Astfel, în acest tip de ameninþãri se
înscriu ºi problemele Protocolului de la Montreal din
1987, privind protecþia stratului de ozon. Pe de altã parte,
recunoaºterea marilor probleme de mediu determinã
statele sã gãseascã soluþii indiferent de costuri, pentru
rezolvarea acestora ºi detensionarea în plan regional sau
global a securitãþii.
Implicarea în cercetarea soluþiilor pentru problemele
de mediu determinã recunoaºterea de cãtre sistemul
politic internaþional a faptului cã, suveranitatea
statelor nu este în nici un fel afectatã de participarea la
soluþionarea gravelor încãlcãri ale normelor juridice de
drept al mediului. Pe de altã parte, nu se poate vorbi de
"suveranitate limitatã" sau cã va apãrea o limitare a componentei
militare, în sensul clasic al conceptului. Era post
- Rãzboiului Rece este atât de fragilã ºi instabilã, încât
adoptarea unor soluþii flexibile pe probleme ale
ameninþãrilor non-clasice reprezintã variante ale
înþelegerii "noii filosofii a securitãþii globale". Eforturile
depuse de cãtre politicieni în redefinirea conceptualã a
securitãþii, ne îndreptãþesc sã credem cã luarea în consideraþie
a "pilonului ecologic" va rezolva paradigmã
tradiþionalã a acesteia, dându-i o nouã dimensiune, în
raport cu provocãrile secolului XXI.

APÃRAREA NBC 11/2006
MEMORIALISTICÃ
MOMENTE DE REFERINÞÃ DIN EVOLUÞIA
ÎNVÃÞÃMÂNTULUI DE SPECIALIZARE ªI PERFECÞIONARE
A PREGÃTIRII CADRELOR DE CHIMIE MILITARÃ/APÃRARE NBC,
1917 - 2006
1917
⧖Instruirea personalului specializat în aplicarea
mãsurilor de apãrare contra gazelor în Armata de Operaþii
- ofiþeri ºi subofiþeri combatanþi, medici, farmaciºti - s-a
fãcut, începând cu primãvara anului 1917, în centrele
de instrucþie ale Armatei a II-a de la Iaºi ºi Bacãu;
⧖28 aprilie 1917 - lt.col.Laurenþiu Bârzotescu
a editat ,,Instrucþiuni asupra protecþiunii împotriva gazelor
asfixiante”;
⧖29 mai 1917 - Marele Cartier General ordona ca
,,distribuirea mãºtilor ºi materialelor contra gazelor asfixiante,
precum ºi instruirea trupelor de a întrebuinþa aceste materiale sã
se facã prin grija Serviciului Sanitar (al Armatei de Operaþii)”,
urmând ca de organizarea acestei probleme sã se ocupe
lt.col.Laurenþiu Bârzotescu, ºeful acestui serviciu;
⧖31 mai 1917 - Ministerul de Rãzboi hotãrãºte ca
pe lângã Direcþiunea Generalã a Muniþiilor sã se înfiinþeze
SERVICUL DE STUDII ªI PROTECÞIE CONTRA
GAZELOR ASFIXIANTE, care sã aibã în compunere un
Laborator pentru studiul gazelor asfixiante ºi un Atelier de
reparat mãºti. La conducerea acestui serviciu a fost numit
profesorul universitar doctor Nicolae Costãchescu,
ºeful Laboratorului de chimie organicã al Universitãþii din
Iaºi;
⧖La Centrul de Instrucþie al Armatei a II-a de la
Iaºi, în cazarma Regimentului 5 Vânãtori, lt.col.Laurenþiu
Bârzoterscu a proiectat, organizat ºi condus
ªcoala de Gaze Asfixiante. Aici se executau exerciþii cu
mãºtile, antrenamente în aplicarea mãsurilor de protecþie
contra atacurilor cu gaze, pregãtirea ºi amenajarea posturilor
de pândari (observatori chimici), verificarea
mãºtilor în camera cu clor, cunoaºterea modalitãþilor de
acþiune la atacurile cu valuri de gaze, degazarea
tranºeelor, marºul ºi tragerea de luptã cu masca pe figurã.
Asemenea exerciþii se desfãºurau în poligonul special
amenajat în Copou.
20 noiembrie 1924
Prevãzutã prin Decizia Ministerialã
nr.297/1923, ªCOALA A.C.G. (,,ªcoala de gaze”), subordonatã
SECÞIEI IV GAZE DE LUPTÃ, începe sã
funcþioneze cu aceastã datã în cazarma Sf.Gheorghe
(Malmaison) din Bucureºti, Calea Plevnei nr.1.
Aceasta avea misiunea de a pregãti ofiþerii ºi
subofiþerii necesari încadrãrii Serviciului Apãrãrii
Contra Gazelor, ce urma a fi înfiinþat la 1 ianuarie 1925
prin Înalt Decret Regal.
Colonel (r) Mihai GRIGORESCU
74
În întreaga perioadã interbelicã, cât a funcþionat
ªcoala A.C.G. - independent sau în cadrul Centrului de
Instrucþie A.C.G. - , aceasta a organizat ºi desfãºurat
învãþãmântul de specialitate prin urmãtoarele tipuri de
cursuri:
curs de informaþiune: pentru comandanþii corpurilor
de trupã ºi ºefii statelor majore ale comandamentelor
de corp de armatã ºi divizie, cu durata de 10
zile;
curs de formaþiune: pentru ofiþerii inspectori cu
gazele de la corpurile de armatã ºi ofiþerii specialiºti cu
gazele de la divizii, cu durata de 20 de zile, ºi pentru
ofiþerii cu gazele de la regimente, cu durata de 45 de zile;
curs de informaþiune pentru medicii militari
(medici ,,G”) cu durata de 12 zile;
curs de formaþiune pentru reangajaþii cu gazele,
cu durata de 15 zile;
curs de ofiþeri de rezervã chimiºti concentraþi,
cu durata de 25 de zile.
Pânã în 1930, toþi comandanþii de regimente au
urmat cursul de informare la ªcoala A.C.G. ºi au fost
pregãtite la cursul de formare toate celelalte cadre cu
atribuþii pe linia apãrãrii contra gazelor de la marile
unitãþi ºi unitãþi. Tot în cadrul ªcolii A.C.G. îºi
desãvârºeau pregãtirea ºi ofiþerii de rezervã chimiºti (o
lunã), absolvenþi ai unei instituþii de învãþãmânt superior
(chimie, medicinã, farmacie), care fuseserã recrutaþi pentru
ªcoala Pregãtitoare de Ofiþeri de Rezervã Chimiºti prin
examen de admitere (T.T.R.).
Subofiþerii Batalionului A.C.G. al Centrului de
Instrucþie A.C.G. proveneau din ªcoala de Subofiþeri de
Infanterie, dupã ce efectuau cursuri de specializare la
ªcoala A.C.G.. În timpul celui de-Al Doilea Rãzboi
Mondial au mai funcþionat ºi alte cursuri pentru
pregãtirea diferitelor categorii de personal activ ºi în rezervã.
Primul comandant al ªcolii A.C.G. a fost maiorul
Nicolae D.Popescu, viitor comandant
al Centrului de Instrucþie
A.C.G. (1937-1939), care participase
la Primul Rãzboi Mondial, cu
fapte de eroism menþionate în foile
calificative, autor a numeroase cursuri,
manuale, instrucþiuni ºi regulamente,
unul dintre stâlpii S.A.C.G.,
cum l-a caracterizat colonelul
Nicolae D.Popescu
primul comandant al
ªcolii A.C.G.
George E.Popescu, directorul
acestui serviciu.

APÃRAREA NBC 11/2006
7 mai 1931
Un moment de referinþã în evoluþia chimiei militare
îl reprezintã înfiinþarera CENTRULUI DE
INSTRUCÞIE AL APÃRÃRII CONTRA GAZELOR
(C.I.A.C.G.).
În conformitate cu rezoluþia ministrului armatei
de pe referatul M.St.M. nr.4033/7 mai 1931, Direcþia
Serviciului Chimic Militar are în subordine CENTRUL
MILITAR CHIMIC (denumit ulterior CENTRUL DE
INSTRUCÞIE A.C.G.), iniþial constituit prin fuzionarea
ªcolii A.C.G., Cp.A.C.G., Cp.Depozit ºi ªcolii de ofiþeri ºi
subofiþeri de rezervã sanitari ºi droghiºti (farmaciºti, n.a.).
Garnizoana de reºedinþã a C.I.A.C.G. a fost, în toatã
perioada interbelicã ºi în timpul rãzboiului, în Bucureºti,
cazarma Sf.Gheorghe (Malmaison), iar din 12 aprilie
1944, pânã la desfiinþare, din cauza frecventelor bombardamente
de aviaþie executate de aliaþi asupra Bucureºtiului,
a fost redislocat la un loc cu Serviciul A.C.G. ºi
Schema organizatoricã a C.I.A.C.G. - 4 martie 1933
MEMORIALISTICÃ
Batalionul A.C.G. în comuna Trestieni, judeþul Ilfov.
Legea relativã la stabilirea cadrelor ºi efectivelor
armatei din 1932 (art.21) prevede între elementele constitutive
ale armei chimice Centrul de Instrucþie al
Apãrãrii Contra Gazelor (C.I.A.C.G.) cu un batalion
A.C.G.. În subordinea C.I.A.C.G. a intrat ulerior ºi compania
regimentarã A.C.G., pânã la transformarea acesteia în
batalion ºi, ulterior, în regiment (care nu s-a realizat din
lipsã de fonduri, în principal).
La 16 septembrie 1932, efectivele (trupa) existente
la C.I.A.C.G. totalizau 277 de oameni (contingentele
1931 ºi 1932).
În faza de început, C.I.A.C.G. a luat fiinþã numai
din punct de vedere de comandament, urmând a se
administra cu statut de corp aparte cu începere de la 1
ianuarie 1933, când va beneficia de alocaþia bugetarã
necesarã.
Prin Decizia ministerialã nr.1841/1933 s-a
hotãrât ca la 4 martie 1933, C.I.A.C.G. sã se constituie ca
unitate separatã, înglobând ºi compania de cadre a regimentului
1.A.C.G. 1 .
1=Legea pentru stabilirea cadrelor ºi efectivelor armatei (M.Of. nr.106/1932) a prevãzut în structura Direcþiei Chimice Militare, subordonatã Inspectoratului General
Tehnic al Armatei: patru regimente A.C.G.; un centru de instrucþie A.C.G. cu un batalion A.C.G.; un institut chimic militar; un laborator de experienþe chimice.
Cele patru regimente A.C.G. nu au fost înfiinþate niciodatã. Printr-o rezoluþie ministerialã din 1932 a luat fiinþã numai o companie A.C.G. (cadre), încadratã provizoriu
la Centrul de Instrucþie A.C.G.; pânã la transformarea ei în batalion ºi apoi, cu timpul, în regiment (care nu s-a realizat însã).
75

APÃRAREA NBC 11/2006
MEMORIALISTICÃ
Pânã la începutul celui de-Al Doilea Rãzboi
Mondial, C.I.A.C.G. ºi-a menþinut în general acest stat de
organizare .
Principala structurã operaþionalã din cadrul
C.I.A.C.G. a fost Batalionul A.C.G., cu organizarea,
efectivele ºi înzestrarea conform schemei de mai sus.
În timpul celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial,
structura batalionarã, care a participat la operaþii pe
Frontul de Est, avea ca subunitãþi de bazã (variabil) companii
de aruncãtoare de flãcãri, companii de fumizare, precum
ºi grupe (echipe) pentru deratizare. Pe timpul campaniei
militare din Est, C.I.A.C.G. a mobilizat, a organizat instruirea
ºi a trimis pe front, douã companii de fumizare ºi 20
de echipe de aruncãtoare de flãcãri, câte una de divizie;
de asemenea, circa 500 de echipe de
cercetaºi de gaze ºi de dezinfectare, care
au acþionat în compunerea marilor
unitãþi ºi unitãþi ale armatei române.
Caracteristica generalã a pregãtirii
de specialitate (instrucþiei pentru
apãrare contra gazelor) între cele douã
rãzboaie mondiale este datã de accentul
care s-a pus pe douã aspecte de bazã: cunoaºterea
gazelor de luptã ºi instrucþia
cu materialul de protecþie din dotare
(îndeosebi instrucþia cu masca).
Încã din primii ani de la înfiinþare,
Serviciul Apãrãrii Contra Gazelor
(S.A.C.G.) ºi ulterior Direcþia Chimicã
Militarã, cu ajutorul structurilor operaþionale
preexistente Centrului de
Instrucþie A.C.G., apoi cu Batalionul
A.C.G., au organizat ºi desfãºurat
manevre cu gaze, exerciþii tactice de specialitate,
ori au participat cu subunitãþi chimice la aplicaþiile
marilor unitãþi ºi unitãþi din armata românã.
În dosarele arhivei Ministerului Apãrãrii
Naþionale sunt consemnate cu lux de amãnunte informaþii
despre celebrele manevre cu gaze, conduse de S.A.C.G.
de la Afumaþi, judeþul Ilfov (27 septembrie-14octombrie
1928), de pe câmpul Ghencea (2 iunie 1931) la care au
participat regele Carol al II-lea, reprezentanþi ai guvernului
României ºi cadre de conducere din Ministerul
Armatei, precum ºi despre participarea Batalionului
A.C.G. ºi a unor grupe de ofiþeri chimiºti la aplicaþiile corpurilor
de armatã din deceniul patru al secolului trecut,
pe timpul cãrora erau create situaþii chimice, constând în
simulãri de emisii de valuri toxice, de bombardamente de
aviaþie cu bombe toxice ºi de trageri de artilerie cu obuze
încãrcate cu gaze de luptã.
O activitate deosebit de importantã la care au
participat ofiþerii din C.I.A.C.G. au constituit-o reglementãrile
în domeniul armei (elaborarea de lucrãri,
instrucþiuni, manuale, regulamente). Trebuie aici subliniate
meritele incontestabile în formularea unor concepte,
norme, reguli ºi procedee de acþiune, privind întrebuinþarea
în rãzboi a gazelor toxice, a mijloacelor incendiare
ºi a fumului ale comandanþilor C.I.A.C.G., coloneii
Mihail Alexandru, Nicolae D.Popescu ºi Virgil
Colonel Mihail Alexandru, primul
comandant al C.I.A.C.G. (1931-1934)
Oprescu, precum ºi ale
unor ofiþeri ca maior
Nicolae Iorga, maior
Constantin Sandovici,
maior Ioan Dobreanu,
maior medic Gheorghe
Ionescu, cãpitan veterinar
Oscar Schobesch, cãpitan
Ioan Dimitriu ºi alþii. Fãrã
îndoialã cel mai elaborat act
normativ de chimie militarã
din perioada interbelicã a
fost Regulamentul asupra
protecþiei contra
gazelor de luptã, A-7 din
1939.
Un rol deosebit în propagarea
cunoºtinþelor de chimie militarã ºi promovarea
intereselor armei chimice l-a
avut revista ANTIGAZ, care a început sã
aparã lunar de la 1 aprilie 1927 ºi la care
au colaborat activ, pânã la încetarea apariþiei
acestei publicaþii în 1943, o serie de
ofiþeri din C.I.A.C.G..
O etapã deosebit de importantã a
existenþei C.I.A.C.G. a fost participarea
de cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial a
Batalionului A.C.G..
Astfel, începând cu 24 februarie
1941, Batalionul A.C.G. al Centrului de
Instrucþie s-a reorganizat, scoþând în evidenþã
ºi mai mult reprofilarea trupelor
chimice, în funcþie de posibilitatea întrebuinþãrii
în rãzboi a gazelor de luptã.
Compunerea Batalionului A.C.G. era: o companie de
aruncãtoare de flãcãri, o companie de fumizare, o companie
de iperitare ºi o companie de deziperitare.
În campania esticã, Batalionul A.C.G. a pus la dispoziþia
Armatei a 4-a subunitãþi de aruncãtoare de flãcãri
ºi de fumizare de valoare companie. De asemenea, marile
unitãþi ºi unitãþi au fost încadrate cu echipe de cercetaºi
de gaze ºi de deziperitare pregãtite la C.I.A.C.G..
Structura batalionarã de chimie militarã participantã
la acþiunile de pe Frontul de Est a fost comandatã
de maiorul Ioan Dobreanu, viitor comandant al
Centrului de Instrucþie al Apãrãrii Antichimice de la
Fãgãraº.
De menþionat cã armata românã semnatarã a
Protocolului de la Geneva din 1925, care interzicea
întrebuinþarea în rãzboi a gazelor toxice de luptã, nu a
achiziþionat, stocat ºi folosit în niciun moment al rãzboiului
agenþi chimici de luptã.
Echipele de cercetaºi chimici ºi de deziperitare
din compunerea unitãþilor armatei române aveau misiuni
de prevenire a contaminãrii, de protecþie antichimicã
ºi de decontaminare.
În rãzboiul antihitlerist, în cadrul fiecãrei armate
române, a acþionat câte o companie chimicã, care însã
nu a îndeplinit misiuni specifice. Cum se cunoaºte, în cel
76

APÃRAREA NBC 11/2006
MEMORIALISTICÃ
de-Al Doilea Rãzboi Mondial pe fronturile din Europa nu
au fost întrebuinþaþi agenþii chimici de luptã, din motive
pe care istoricii militari le-au lãmurit, cu toate cã în
apropierea teatrelor de operaþii militare beligeranþii dispuneau
de muniþie chimicã ºi capacitãþi de a o folosi.
Pierderile în efective ºi materiale ale subunitãþilor
de aruncãtoare de flãcãri pe Frontul de Est, în Moldova,
Crimeea, Odessa ºi Kuban au fost mari. Ele au fost determinate
atât de noutatea acestei specialitãþi militare, de
faptul cã nu se închegase suficient o concepþie de întrebuinþare
a aruncãtoarelor de flãcãri atât în ofensivã cât ºi
în apãrare - prin urmare nici practica nu fusese îndeajuns
realizatã, cât ºi de faptul cã adeseori comandanþii germani,
cãrora li se subordonau subunitãþile de aruncãtoare
de flãcãri, le întrebuinþau în acþiuni neconform cu principiile
realiste privind situaþia câmpului de luptã ºi
dotarea cu armament a luptãtorilor acestor subunitãþi.
Vorbind despre acþiunile Batalionului A.C.G. în
timpul celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial, trebuie
amintite meritele de excepþie ale colonelului Virgil
Oprescu, comandantul C.I.A.C.G. (1939-1945), care
împreunã cu generalul de brigadã ªtefan Enescu, directorul
Direcþiei Chimice Militare, au condus cu rãspundere,
iniþiativã ºi competenþã misiunile trupelor chimice,
atât în þarã, cât ºi pe front.
Antichimice avea urmãtoarea organizare: comandant
(prevãzut cu gradul de general maior; locþiitor politic
(aparat politic); ºef de stat major (stat major); locþiitor
tehnic (serviciul tehnic); locþiitor pentru aprovizionare
(spate-servicii); Batalionul 42 Chimic; ºcoala regimentarã
cu douã companii de cursuri de recalificare a sergenþilor
ºi soldaþilor în rezervã, cu durata de 6 luni; ªcoala
Pregãtitoare de Ofiþeri de Rezervã; ºcoala divizionarã
(care a funcþionat numai pânã la înfiinþarea ºcolii pregãtitoare
de ofiþeri).
COMANDANÞII STRUCTURILOR ÎNVÃÞÃMÂNTULUI DE PERFECÞIONARE PEN-
TRU CADRELE DE CHIMIE MILITARÃ (APÃRARE NBC)
CENTRUL DE INSTRUCÞIE AL APÃRÃRII CONTRA GAZELOR
07.05.1931-22.01.1945
BUCUREªTI
07.05.1931-01.04.1934 - Col.MIHAIL ALEXANDRU
01.04.1934-30.12.1936 - Col.ªTEFAN ALEXANDRESCU
15.01.1937-01.07.1939 - Col.NICOLAE D.POPESCU
03.08.1939-22.01.1945 - Col.VIRGIL OPRESCU
CENTRUL DE INSTRUCÞIE AL APÃRÃRII ANTICHIMICE
15.06.1949-13.08.1953
FÃGÃRAª
08.07.1949-29.11.1949 - Col.VIRGIL VASILESCU
29.11.1949-21.04.1952 - Col.IOAN DOBREANU
21.06.1952-07.05.1953 - Lt.col.GHEORGHE SCIPIONE
08.05.1953-13.08.1953 - Lt.col.MIRCEA CONSTANTINESCU
POLIGONUL DE STUDII ªI EXPERIENÞE AL TRUPELOR CHIMICE
13.08.1953-01.07.1969
FÃGÃRAª, ULTERIOR CÂMPULUNG MUSCEL
05.10.1953-03.06.1954 - Mr.TRAIAN ZAHARESCU
1957-1959 Mr.ing.CANDID DIHEL
1960-16.10.1964 - Mr.ing.CORNELIU VLAD
19.10.1964-13.10.1965 - Lt.col.LIVIU DIMITRIU
04.10.1966-01.07.1969 - Mr.ing.GHEORGHE BRUTARU
CENTRUL DE INSTRUCÞIE AL TRUPELOR CHIMICE
01.07.1969-1991
CÂMPULUNG MUSCEL
CENTRUL DE PERFECÞIONARE A PREGÃTIRII CADRELOR DE CHIMIE MILITARÃ
1991-01.06.1997
CÂMPULUNG MUSCEL
ªCOALA DE APLICAÞIE PENTRU CHIMIE MILITARÃ
01.06.1997-15.01.2000
CÂMPULUNG MUSCEL
General de brigadã ªtefan Enescu
22 ianuarie 1945
În baza dispoziþiunilor Comisiei Aliate de
Control din România au fost desfiinþate temporar
Serviciul A.C.G. (succesorul temporar al Direcþiei
Chimice Militare), Centrul de Instrucþie al Apãrãrii
Contra Gazelor ºi Batalionul A.C.G..
3 iunie 1949
Colonel Virgil Oprescu
ªCOALA DE APLICAÞIE INTERFORÞE PENTRU APÃRARE NBC
15.01.2000
CÂMPULUNG MUSCEL
ªCOALA DE APLICAÞIE PENTRU APÃRARE NBC
15.08.2002
CÂMPULUNG MUSCEL
COMANDANÞI ÎN PERIOADA 1969-2005 (Câmpulung)
09.07.1969-25.05.1976 - Col.IOAN MUREªAN
10.08.1976-19.11.1982 - Col.NICOLAE BUTOI
1983-1985 - Col.NICOLAE NOAGHE
1985- Gl.bg.dr.NICOLAE POPESCU (din 15.08.2002 ºi pânã la 30.06.2005 comandantul ªcolii
de Aplicaþie pentru Apãrare NBC ºi inspector pentru Apãrare NBC).
CENTRUL DE PREGÃTIRE PENTRU APÃRARE NBC
01.08.2005 - Col.TUDOREL RADU
Prin ordinul nr.45784 din 03.06.1949, M.St.M.,
Secþia 4. a ordonat înfiinþarea la Fãgãraº - la un loc cu
Centrul de Instrucþie al Armatei - a CENTRULUI DE
INSTRUCÞIE AL APÃRÃRII ANTICHIMICE (din
04.07.1951 - CENTRUL DE INSTRUCÞIE AL TRU-
PELOR CHIMICE, C.I.Tr.Ch.). Acesta era subordonat
Direcþiei Apãrãrii Antichimice.
La 01.11.1949, a luat fiinþã în cadrul
C.I.Ap.A.Ch., ªcoala Pregãtitoare de Ofiþeri Chimici
de Rezervã, subordonatã nemijlocit Direcþiei Apãrãrii
Antichimice, ºi s-a reluat cursul redus pentru pregãtirea
cadrelor de apãrare antichimicã cu durata de douã luni.
În 1950, Centrul de Instrucþie al Apãrãrii
77
Batalionul 42 Chimic avea un efectiv total de
184 de oameni, fiind compus din: plutonul de cercetare
chimicã, compania de degazare armament, tehnicã ºi
echipament, compania de fumizare ºi compania de
aruncãtoare de flãcãri.
C.I.Tr.Ch. organiza ºi desfãºura în afara
învãþãmântului de perfecþionare a pregãtirii cadrelor din
armã active ºi a instrucþiei subunitãþilor - sarcini
suplimentare: convocarea de pregãtire a absolvenþilor
instituþiilor civile de învãþãmânt superior în vederea
acordãrii gradului de sublocotenent în rezervã; curs pentru
ofiþeri în rezervã; curs de instructori chimici, tip ºcoalã
regimentarã din militari în termen.

APÃRAREA NBC 11/2006
MEMORIALISTICÃ
Prin ordinul nr.C.L. 007628 din din 13.08.1953 al
M.St.M., Centrul de Instrucþie al Trupelor Chimice s-a
desfiinþat, transformându-se în POLIGONUL DE EXPE-
RIENÞE AL TRUPELOR CHIMICE.
28 August 1953
La 28.08.1953, când Comandamentul Trupelor
Chimice ordonã (nr.HH 00248 din 28.08.1953) transformarea
C.I.Tr.Ch.în POLIGONUL DE EXPERIENÞE AL
TRUPELOR CHIMICE mare parte din sarcinile centrului
trec în responsabilitatea noii structuri create.
de la stânga la dreapta: lt.maj.Grigore Popescu, mr.Gheorghe
Brutaru (comandant al Poligonului de Experienþe Valea Poienii),
mr.Gheorghe Mema, locþiitor politic al C.I.Tr.Ch. (1969-1974)
La 04.09.1953, a luat fiinþã cursul de perfecþionare
a ofiþerilor chimici (comandanþi de subunitãþi
chimice ºi ºefii protecþiei antichimice de la regimente).
Transformarea C.I.Tr.Ch. în Poligonul de experienþe
a creat mari greutãþi referitoare la lichidarea gestiunii
ºi la preluarea unor sarcini de cãtre alte structuri.
Poligonul de experienþe a rãmas dislocat, în continuare,
în garnizoana Fãgãraº, pânã în toamna anului
1957, când a fost redislocat în garnizoana Câmpulung,
Valea Poienii.
Poligonul Valea Poienii era organizat astfel:
comandant; ºef de stat major; locþiitor politic; pluton cercetare,
infectare ºi prelucrare sanitarã (cu o grupã de cercetare
de radiaþie ºi chimicã ºi o grupã de infectare cu
S:T.L.); pluton degazare - dezactivare armament, tehnicã
ºi teren (cu patru grupe); pluton degazare echipament ºi
îmbrãcãminte (cu o grupã degazare echipament ºi
îmbrãcãminte ºi o grupã de prelucrare sanitarã); formaþiuni
de asigurare tehnicã ºi servicii. Cele trei plutoane
chimice fãceau parte din compania de asigurare a poligonului.
Cu începere de la 15.05.1962, în poligon s-a trecut
la instruirea trupelor chimice, folosindu-se S.T.L. ºi
S.R., în care scop instruirea subunitãþilor chimice a
început sã se desfãºoare pe serii, cu o duratã de opt zile,
odatã la douã cicluri de instrucþie. Ulterior, durata instruirii
unitãþilor ºi subunitãþilor chimice în poligon a crescut
la 15 zile.
Întreruptã în 1962, începând cu 25.08.1969, s-a
reluat pregãtirea în cadrul trupelor chimice a specialitãþii
,,servanþi la aruncãtoarele de flãcãri”.
Activitãþi de instruire demne de remarcat în
cadrul poligonului s-au desfãºurat pe timpul conducerii
acestuia de cãtre comandanþi (ºefi) cu un bun spirit organizatoric
ºi gospodãresc, cum au fost: mr.ing.Corneliu
78

APÃRAREA NBC 11/2006
MEMORIALISTICÃ
Vlad, lt.col.Liviu Dimitriu ºi mr.ing.Gheorghe
Brutaru.
01 iulie 1969
Conform ordinului ministrului forþelor armate,
transmis de M.St.M. cu nr.CL 00620 din 05.05.1969 ºi de
C.T.Ch. cu nr. HH 002120 din 20.06.1969, pe data de
01.07.1969 s-a înfiinþat CENTRUL DE INSTRUCÞIE
AL TRUPELOR CHIMICE, cu indicativul U.M.01634,
cu dislocarea în garnizoana Câmpulung, judeþul Argeº,
str.Mãrãºti, subordonat Comandamentului Trupelor
Chimice. Poligonul de Experienþe al Trupelor Chimice a
intrat în structura Centrului de Instrucþie al Trupelor
Chimice. La data înfiinþãrii C.I.Tr.Ch. avea organizarea de
mai jos.
Între anii 1969 ºi 1991, organizarea de principiu
a C.I.Tr.Ch. a fost urmãtoarea: statul major cu compartimentele
învãþãmânt, pregãtire pentru luptã ºi mobilizare;
compartimentul studii ºi experimentãri; compartimentul
servicii (logistic); compartimentul tehnic: birourile personal
ºi financiar; aparatul politic (comitetul de partid).
În 1991, C.I.Tr.Ch. ºi-a schimbat denumirea în
CENTRUL DE PERFECÞIONARE A PREGÃTIRII
CADRELOR DE CHIMIE MILITARÃ, pãstrând, în principiu,
aceeaºi structurã organizatoricã.
La 06.04.1972, a fost dat în folosinþã noul local al
centrului de instrucþie (pavilioanele D44 - comandament,
J28 - dormitoare, blocul alimentar ºi remiza auto construite
în cazarma 757 începând cu 1970), în actuala cazarmã
a Centrului de Pregãtire pentru Apãrare NBC, iar în 1974-
1975 a fost construit pavilionul destinat învãþãmântului
cu dotãrile corespunzãtoare; de asemenea, au fost construite
un corp de gardã, noi depozite ºi renovate cele
existente. Ulterior, au fost amenajate în perimetrul cazãrmii:
parcul auto cu utilitãþile corespunzãtoare, pista cu
obstacole, baza sportivã, poligonul de antrenament la
instrucþia tragerii ºi platforma pentru instrucþia tehnicã de
specialitate. În anii'80, C.I.Tr.Ch. dispunea de un sector
zootehnic dezvoltat (G.A.Z.), care asigura o mare parte
din necesarul de carne, lapte ºi ouã pentru hrãnirea efectivelor.
Cotele de cereale ºi fânul obþinute ca urmare a
participãrii unor efective importante de militari în termen
la campaniile agricole asigurau hrãnirea animalelor ºi
pãsãrilor crescute în unitate. În acele vremuri, când marile
producþii agrozootehnice erau prioritar îndreptate cãtre
export (pentru plata datoriei externe, în principal),
G.A.Z.-urile din armatã aveau un rol deosebit: pe de o
parte, pozitiv, pentru cã asigurau hrãnirea corespunzãtoare
a efectivelor, cultivau spiritul gospodãresc ºi contribuiau
la formarea deprinderilor tinerilor pentru acest
gen (primar) de activitate umanã; pe de alta, negativ,
deoarece excesul ducea la scoaterea din procesul de
instrucþie a unui numãr mare de soldaþi ºi cadre, cu o
serioasã diminuare a pregãtirii militare.
Pe toatã durata existenþei sale, pânã în 1997,
C.I.Tr.Ch. a avut ca misiuni principale:
perfecþionarea pregãtirii ºi specializarea
cadrelor active (ofiþeri, maiºtri militari ºi subofiþeri) de
chimie militarã;
79
formarea cadrelor de rezervã ale armei ºi
pregãtirea rezerviºtilor prin concentrãri de instrucþie;
elaborarea studiilor de specialitate ºi a unor
acte normative (instrucþiuni, metodologii etc.);
30.09.1986, la o activitate de bilanþ la C.I.Tr.Ch.: mr.Nicolae Popescu (cdt. C.I.Tr.Ch.), col.Nicolae Tãban, mr.Daniel
Dumitru (locþ.cdt.pentru servicii), cpt.Mihail Grigorescu (lector ºef)
experimentarea-testarea echipamentelor ºi
materialelor de chimie militarã;
executarea (în poligon) a instrucþiei de specialitate
de cãtre unitãþile ºi subunitãþile chimice din armata
noastrã;
specializarea pe funcþii a unor categorii de militari
în termen (reparatori de materiale chimice, fochiºti
ºi ºoferi pe autospeciale chimice);
organizarea ºi desfãºurarea convocãrilor, a aplicaþiilor
ºi a exerciþiilor tactice demonstrative cu participarea
cadrelor din trupele chimice;
organizarea ºi desfãºurarea examenelor pentru
gradul de maior ºi plutonier major;
amenajarea expoziþiilor de tehnicã militarã;
desfãºurarea schimburilor de experienþã cu delegaþiile
militare din armatele strãine.
În centrul de instrucþie funcþionau urmãtoarele
cursuri:
a) ofiþeri: ºefi protecþie antichimicã de regiment;
comandanþi companii chimice; cu atribuþii de gestiune; de
specializare pe funcþii; de formare ofiþeri de rezervã
(M.t.r. cu stagiul de nouã ºi/sau ºase luni); convocãri de
ofiþeri în rezervã concentraþi; alte cursuri ºi convocãri la
ordin;
b) maiºtri militari ºi subofiþeri: de perfecþionare ºi
de specializare pe funcþii; de gestionari; de formare a subofiþerilor
în rezervã (M.t.r.); convocãri de maiºtri militari
ºi subofiþeri în rezervã concentraþi;
c) gradaþi ºi soldaþi: reparatori de materiale chimice;
fochiºti pe autospecialele de decontaminare; gradaþi
ºi soldaþi în rezervã concentraþi.
În perioada 1974-1976, anual, s-a desfãºurat cursul
de comandanþi plutoane chimice din militari în termen,
cu durata de patru luni ºi jumãtate.
În baza Legii nr. 14/1972, C.T.Ch. a organizat la
C.I.Tr.Ch. cursul de pregãtire a militarilor cu termen
redus. Seria a I-a s-a desfãºurat în perioada 14.10.1973-
16.06.1974, cu un batalion de militari organizat pe douã
companii cu câte trei plutoane: în total, 189 militari cu
termen redus (cdt. B.M.t.r. - cpt. Otto Martini).
De la 01.02.la 31.10.1974, s-a desfãºurat cursul
de pregãtire a ofiþerilor chimici care nu au absolvit ºcoala
militarã .
O activitate interesantã având caracter de noutate

APÃRAREA NBC 11/2006
MEMORIALISTICÃ
în armã, care a necesitat în anii urmãtori condiþii organizatorice
mai deosebite, s-a desfãºurat în premierã în
C.I.Tr.Ch., în perioada 01-10.06.1977, sub forma unei
convocãri de pregãtire de specialitate încheiatã cu examenul
de absolvire a ºcolii militare de ofiþeri activi de
cãtre prima serie de ofiþeri-femei de chimie militarã. Seria
urmãtoare de ofiþeri-femei a urmat un curs de pregãtire
cu durata de o lunã (14.08-13.09.1978), finalizat, de
asemenea, cu examen de absolvire (echivalare) a ºcolii
de ofiþeri activi. Primele serii de ofiþeri-femei au fost
pregãtite prin cursuri (ºcoalã) cu duratã de ºcolarizare
redusã la Centrul de Instrucþie al Infanteriei ºi
Tancurilor de la Fãgãraº.
Începând cu 1983, ofiþerii-femei de chimie militarã
au participat în cadrul C.I.Tr.Ch. la cursuri de perfecþionare
a pregãtirii pentru profilul "comandanþi companii"
ºi "ºefi de protecþie antichimicã", cu durata de
patru luni.
Pentru pregãtirea ofiþerilor-femei, C.I.Tr.Ch. a
asigurat condiþii decente de cazare, hrãnire ºi de
desfãºurare a cursurilor, cu eforturi nu uºoare pentru
acele timpuri. Corpul instructorilor a fost selectat cu
atenþie, iar factorii de conducere ai centrului au vegheat
îndeaproape ca activitatea sã se desfãºoare normal, la
specificul pregãtirii.
Aceastã categorie de ofiþeri a fost destinatã în a
doua jumãtate a anilor'70 ºi în anii'80 sã conducã
pregãtirea militarã a studentelor de la facultãþile de
chimie din centrele universitare Bucureºti, Iaºi, Ploieºti ºi
Timiºoara. Ulterior, au ocupat funcþii în structuri administrative,
pe linie chimicã, la C.T.Ch. ºi I.G.Pr.A.Ch., la
comandamente de MU, direcþii ºi instituþii militare de
învãþãmânt.
Pregãtirea ofiþerilor-femei în C.I.Tr.Ch. a fost o
experienþã ineditã în istoria chimiei militare, iar prin sârguinþã,
seriozitate, conºtiinciozitate, þinutã ordonatã,
colegele noastre s-au bucurat peste tot în carierã de simpatie
ºi respect, reuºind din punct de vedere profesional
sã-ºi facã datoria la fel ca noi, bãrbaþii.
O altã activitate importantã desfãºuratã anual în
luna iulie, la C.I.Tr.Ch., a constituit-o, începând cu
sfârºitul anilor'70, convocarea absolvenþilor instituþiilor
civile de învãþãmânt superior, cu durata de douã sãptãmâni
pentru reactualizarea cunoºtinþelor ºi deprinderilor
ºi examinarea în vederea acordãrii gradului de sublocotenent
în rezervã.
În anul 1978, în centrul de instrucþie a început sã
funcþioneze un punct de calcul analitic cu dotãrile
necesare. Au fost puse în felul acesta bazele unui nou
domeniu de responsabilitate al armei, trecându-se la
automatizarea procesului de determinare, culegere, prelucrare,
analizã, sintezã ºi raportare a datelor despre
atacurile nucleare ºi chimice. Condusã de C.T.Ch. în anii
urmãtori, pregãtirea în acest domeniu a cunoscut progrese
semnificative, inclusiv prin desfãºurarea unor activitãþi
în comun cu structuri similare din armatele statelor
participante la Tratatul de la Varºovia.
Începând cu anii'70, C.I.Tr.Ch. a avut importante
sarcini pe linie de mobilizare, în conformitate cu prevederile
actelor normative în vigoare din acea vreme ºi concepþia
doctrinei militare naþionale privitoare la rãzboiul
întregului popor. Astfel, în anii'80, C.I.Tr.Ch. putea asigura
mobilizarea la rãzboi a unui regiment de protecþie
antichimicã. Aceastã sarcinã deosebit de complexã a
necesitat un efort suplimentar apreciabil din partea
întregului efectiv de cadre al unitãþii.
De o atenþie deosebitã s-a bucurat în toatã aceastã
perioadã activitatea din Poligonul armei Valea Poienii.
Baza materialã a poligonului s-a dezvoltat ºi modernizat
continuu, aici instruindu-se periodic în scopul perfecþionãrii
pregãtirii de specialitate unitãþile ºi subunitãþile
de profil din armatã. La începutul anilor'70, s-a
dat în folosinþã un pavilion central cu spaþii de cazare,
administrative ºi cu un laborator de chimie. În 1976,
poligonul a fost modernizat la nivelul celor mai dotate
poligoane de acest gen din armatele statelor strãine.
În amonte Valea Poienii, unde pânã la începutul
anilor'90 ºiroia permanent un
pârâiaº - ulterior, numai în
perioadele de dezgheþ sau cu precipitaþii
abundente - au fost amenajate
platforme betonate cu
dotãri adecvate instruirii
cercetaºilor chimici ºi decontaminatorilor
în condiþii de contaminare
simulatã, asigurându-se totodatã
mãsuri corespunzãtoare pentru
prevenirea poluãrii mediului
Colonel Grigore Popescu - ºeful biroului studii
ºi experimentãri Poligonul Chimic Valea Poienii
(1987-1992)
80
(staþie de epurare a apelor uzate).
În zona riveranã a Râului
Târgului existã:
-platforme pentru cunoaºterea tehnicii (antrenamente
în pregãtirea pentru lucru ºi strângerea acesteia);
-poligon pentru cunoaºterea substanþelor ºi
amestecurilor incendiare ºi pentru antrenarea militarilor
în vederea acþiunii în condiþiile întrebuinþãrii de cãtre
inamic a mijloacelor (sistemelor) incendiare, care asigurã
ºi executarea tragerilor cu aruncãtorul de grenade incendiare;
-poligon pentru executarea cu subunitatea a

APÃRAREA NBC 11/2006
MEMORIALISTICÃ
exerciþiilor complexe de cãlire fizicã ºi psihicã;
-poligon pentru aruncarea grenadelor de mânã
de rãzboi;
-pista C.I.S.M.(Consiliul Internaþional al
Sportului Militar).
De asemenea, în zona riveranã a Râului Târgului
poate funcþiona un raion (teren) de decontaminare, care
asigurã: antrenarea subunitãþilor în amenajarea ºi instalarea
terenurilor de lucru ale autospecialelor; organizarea
fluxului de lucru pe timpul decontaminãrii; perfecþionarea
deprinderilor individuale ºi colective ºi dezvoltarea
rezistenþei fizice ºi psihice a militarilor pentru
executarea în complex a decontaminãrii trupelor; perfecþionarea
deprinderilor comandanþilor de subunitãþi în
conducerea subunitãþilor pentru îndeplinirea misiunilor
de decontaminare.
Metodologia de instruire în poligon a subunitãþilor
permite comandantului companiei de apãrare
NBC sã conducã unitar, în condiþii de simulare a contaminãrii,
programul unei zile de instrucþie; de asemenea, permite
evaluarea realistã a nivelului de pregãtire a subunitãþilor
în vederea îndeplinirii misiunilor de specialitate.
Pânã la mijlocul anilor'90, s-a asigurat instruirea
unitãþilor ºi subunitãþilor chimice din armatã în serii pe
durata a 15 zile: taberele de instrucþie de specialitate
(practica de poligon) erau conduse de comandanþii
unitãþilor ºi subunitãþilor chimice, dupã un program de
instrucþie, minuþios organizat, care prevedea activitãþi pe
timp de zi ºi de noapte, stabilit de biroul experimentãri. În
final, se executa, printr-un exerciþiu complex, evaluarea
nivelului de pregãtire a unitãþii (subunitãþii) de cãtre o
comisie stabilitã de comandantul centrului de instrucþie,
alcãtuitã din ofiþeri din biroul experimentãri ºi comandanþii
unitãþilor (subunitãþilor) chimice care se instruiau.
Calificativul aprobat de comandantul centrului de
instrucþie era raportat la C.T.Ch. (I.G.Pr.A.Ch.) ºi la marea
unitate în subordinea cãreia era unitatea (subunitatea)
chimicã.
Organizarea ºi logistica poligonului au permis
de-a lungul timpului executarea unor activitãþi de mare
anvergurã, conduse de regulã de C.T.Ch., cu participarea
a numeroase cadre din trupele chimice, pe profiluri de
activitãþi (ºefii protecþiei antichimice, comandanþii
unitãþilor ºi subunitãþilor chimice, cercetãtori ºtiinþifici
militari etc.), cum ar fi:
-experimentarea (testarea) tehnicii ºi materialelor
chimice noi;
-organizarea ºi desfãºurarea convocãrilor de
cunoaºtere a tehnicii de specialitate nou intrate în înzestrare;
-convocãri, aplicaþii ºi exerciþii demonstrativmetodice
cu tematicã de protecþie antichimicã;
-specializarea unor categorii de militari în
exploatarea autospecialelor chimice;
-expoziþii de tehnicã ºi materiale chimice;
-experimentarea ºi generalizarea unor metode ºi
procedee noi de instruire a subunitãþilor pe linia protecþiei
împotriva efectelor armelor de distrugere în masã
81
ºi a mijloacelor incendiare;
-realizarea unor filme de instrucþie pe linie militarã.
septembrie 1976; poligonul Valea POIENII: col. Nicolae TÃBAN, col. Nicolae BUTOI (cdt.
C.I.Tr.Ch.).
Din 1976, poligonul dispunea de simulatoare
(poligon de camerã ºi trenajor) pentru instruirea
cercetaºilor chimici în vederea determinãrii parametrilor
exploziilor nucleare ºi a executãrii cercetãrii de radiaþie ºi
chimice, care asigurau încadrarea situaþiei tactice în timp
real ºi însoþirea acesteia cu imagine ºi sunet, analog câmpului
de luptã.
Pânã în 1987, infrastructura poligonului a fost
dezvoltatã, creându-se noi facilitãþi pentru cercetarea
ºtiinþifico-aplicativã în domeniul armei ºi pentru asigurarea
unei instruiri performante.
În prezent, organizarea funcþionalã a poligonului
asigurã desfãºurarea modularã a instruirii astfel:
-modulul 1 - instruirea în condiþiile contaminãrii
simulate (evaluare);
-modulul 2 - antrenament prin simulare pentru
controlul NBC (evaluare);
-modulul 3 - exerciþii tactice (evaluare);
-modulul4 - antrenament pentru dezvoltarea calitãþilor
psihice ºi fizice ale militarilor (evaluare); antrenament
pentru ducerea acþiunilor în zone incendiate.
În ultimul timp, spaþiile de cazare din poligon au
cunoscut noi modernizãri. Existã preocupãri ºi aplicaþii
practice pentru utilizarea mijloacelor informatizate în
organizarea ºi desfãºurarea învãþãmântului ºi instrucþiei,
cum ar fi: realizarea infrastructurii informatice (sãli de
specialitate, calculatoare, reþea INTRANET); implementarea
unor programe informatice pentru crearea scenariilor
tactice/operative, simularea ºi rezolvarea
automatã a situaþiilor NBC/evenimentelor EADA,
redactarea ºi transmiterea documentelor de conducere ºi
informare, folosind poºta electronicã; amenajarea subcentrului
de simulare/punct de comandã, care sã asigure
conducerea operativã a exerciþiilor ºi evaluarea participanþilor.
În prezent Centrul de Pregãtire pentru Apãrare
NBC dispune de facilitãþi de instruire prin simulare cu
aplicabilitate în domeniul cercetãrii NBC realizate exclusiv
prin mijloace proprii. A fost realizat un modul de simulare
destinat instruirii cercetaºilor NBC, integrat cu o
aplicaþie informaticã (RapSit NBC), care oferã condiþii
apropiate situaþiei reale ºi posibilitãþi de instruire integratã
pe mai multe eºaloane (statul major al batalionului
de apãrare NBC), permiþând totodatã analiza ºi evaluarea
post-acþiune. Recent a fost aprobatã de ministrul apãrãrii

APÃRAREA NBC 11/2006
MEMORIALISTICÃ
naþionale înfiinþarea Centrului de Antrenamente cu
Agenþi Reali.
Este un nou început, pe care îl
deschide era informatizãrii în domeniul
instruirii pentru apãrare NBC.
În momentul de faþã, poligonul
dispune de facilitãþi corespunzãtoare de
instruire pentru pregãtirea structurilor
(entitãþilor de apãrare NBC) destinate sã
participe la operaþii întrunite multinaþionale.
Dispunerea poligonului într-o
zonã pitoreascã, cu un peisaj maiestuos,
asigurã, de asemenea, o varietate de
posibilitãþi de recreere (activitãþi de turism
montan, sportive etc.).
Este datoria noastrã de onoare sã amintim
numele câtorva dintre cei care de-a lungul timpului
au contribuit prin munca lor la afirmarea ºi
renumele poligonului: col.Liviu Morar,
col.Gheorghe Trãznea, col.Dumitru Pleºa,
col.ing.Ilie Vlãdescu, col.Constantin Beiu,
col.Grigore Popescu, col.Gheorghe Herþeg,
col. Mihail Grigorescu, lt.col.Gheorghe
Þãrãngoi, lt.col.ing.Marian Popa,
m.m.Cornel Bidilicã, plt.adj.Vasile Muºat,
plt.adj.Adrian Dobrescu, plt.adj.Gheorghe
Nedelea ºi alþii.
01 iunie 1997
Prin ordinul ministrului nr.M-12 din
21.02.1997, începând cu 01.06.1997, Centrul de
Perfecþionare a Pregãtirii Cadrelor de Chimie
Militarã ºi-a încetat activitatea ºi a fost înfiinþatã
Colonel Graþian Ionescu - ªef Stat Major al instituþiei 1987-2002
ªCOALA DE APLICAÞIE PENTRU CHIMIE
MILITARÃ (15.01.2000 - ªCOALA DE APLI-
CAÞIE INTERFORÞE PENTRU APÃRARE NBC; 15 august
2002 - ªCOALA DE APLICAÞIE PENTRU
APÃRARE NBC).
Din 15 august 2002, comandantul
ªcolii de Aplicaþie pentru Apãrare NBC a
devenit prin ordin al ministrului apãrãrii
naþionale ºi INSPECTOR PENTRU APÃRARE
NUCLEARÃ, BIOLOGICÃ ªI CHIMICÃ.
ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare
NBC era unica structurã de învãþãmânt subordonatã
Statului Major al Forþelor Terestre,
care a avut ca misiune de bazã perfecþionarea
pregãtirii profesionale ºi formarea continuã a personalului
militar profesionalizat pentru arma
Apãrare NBC, în raport de nevoile stabilite
prin Ghidul carierei militare aprobat prin hotãrâre guvernamentalã
ºi prin politicile de management al resurselor
umane.
Aceastã instituþie militarã de învãþãmânt a avut
în principiu urmãtoarea structurã organizatoricã: compartimentul
învãþãmânt; secþia dezvoltare ºi reglementãri
în armã; statul major; compartimentul buget ºi contabilitate.
General de brigadã dr.Nicolae Popescu, comandantul
ªcolii de Aplicaþie pentru Apãrare NBC
82
ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC, potrivit
misiunii sale de bazã ºi la solicitarea eºaloanelor superioare,
organiza diferite programe de
instruire în sistemul pregãtirii continue,
care sã asigure:
a) specializarea iniþialã în armã
ºi pregãtirea pentru prima funcþie a
ofiþerilor, maiºtrilor militari ºi subofiþerilor
în activitate;
b) formarea subofiþerilor în
activitate, pe filiera indirectã;
c) perfecþionarea pregãtirii ulterioare
a ofiþerilor, maiºtrilor militari ºi
subofiþerilor în activitate, prin cursuri
de carierã;
d) specializarea ofiþerilor,
maiºtrilor militari ºi subofiþerilor în alte domenii militare
(alte funcþii), prin cursuri de nivel;
e) formarea ofiþerilor,
maiºtrilor militari ºi subofiþerilor în
rezervã;
f) perfecþionarea pregãtirii
gradaþilor profesioniºti;
g) coordonarea instrucþiei
centralizate a militarilor în termen
recruþi, desfãºuratã în baza de
instrucþie a armei;
h) cercetarea ºtiinþifico-aplicativã
ºi elaborarea regulamentelor/instrucþiunilor
în domeniul
apãrãrii NBC ºi al protecþiei mediului;
i) protecþia ºi conservarea
Revista armei Apãrare NBC, editatã de ªcoala de Aplicaþie
pentru Apãrare NBC, cu apariþie, de regulã, semestrialã.
Primul numãr a apãrut la 15 mai 2000; redactor-ºef, colonel
prof.Mihai Grigorescu (2000-2005)
patrimoniului cultural ºi istoric al
armei, (editarea revistei
"APÃRAREA NBC", sala muzealã
a armei, elaborarea monografiei chimiei militare).
Pentru îndeplinirea acestor obiective,
ºcoala de aplicaþie organiza:
a) formarea ofiþerilor de apãrare
NBC în vederea îndeplinirii primei funcþii;
b) continuarea pregãtirii elevilor ºi
cursanþilor înmatriculaþi în ªcoala Militarã
de Maiºtri Militari ºi Subofiþeri a Forþelor
Terestre, în vederea specializãrii lor în armã
ºi îndeplinirii atribuþiilor primei funcþii, precum
ºi evaluarea finalã a acestora, potrivit
planurilor de învãþãmânt;
c) cursuri de carierã ºi de nivel pentru
ofiþeri, maiºtri militari ºi subofiþeri de
apãrare NBC, indiferent de filiera de provenienþã
a acestora;
d) cursuri pentru formarea cadrelor militare în
activitate, pe filiera indirectã;
e) cursuri pentru formarea cadrelor militare în
rezervã;
f) cursuri de perfecþionare a pregãtirii pentru
gradaþii profesioniºti;
g) instruirea centralizatã a militarilor în termen

APÃRAREA NBC 11/2006
MEMORIALISTICÃ
pentru structurile de apãrare NBC;
h) examene pentru obþinerea/menþinerea titlului
de specialist de clasã;
i) brevetarea unor specialiºti militari (fochiºti la
autospecialele chimice, reparatori materiale de protecþie
NBC etc.);
j) elaborarea reglementãrilor specifice, pe linie de
armã ºi a celor privind pregãtirea de specialitate ce se
organizeazã ºi se desfãºoarã în comandamente ºi unitãþi;
k) formarea cadrelor militare cu atribuþii pe linia
protecþiei mediului;
l) elaborarea ºi promovarea pentru aprobare de
cãtre Statul Major al Forþelor Terestre a propunerilor
privind politicile de dezvoltare a armei Apãrare NBC.
Comandantul ºcolii de aplicaþie a condus procesul
de învãþãmânt, consultând consiliul de
învãþãmânt atunci când se luau decizii privind organizarea
ºi desfãºurarea acestuia.
Pentru conducerea operativã a procesului de
învãþãmânt funcþiona biroul executiv al consiliului de
învãþãmânt, din care fãceau parte: locþiitorul comandantului
pentru învãþãmânt, ºeful secþiei învãþãmânt ºi
ºeful cursurilor.
Compartimentul învãþãmânt cuprindea:
secþia învãþãmânt; catedra ofiþeri de apãrare NBC; catedra
maiºtri militari ºi subofiþeri de apãrare NBC; compania
subofiþeri ºi militari cu termen redus; baza de antrenament
ºi logistica didacticã.
Locþiitor al comandantului Centrului de Pregãtire pentru Apãrare NBC
Catedrele de instructori/profesori asigurau
învãþãmântul de specialitate la disciplinele de bazã: tacticã,
tehnicã, protecþia mediului, chimie-fizicã, supraveghere
ºi raportare NBC, educaþie fizicã militarã; participã
la actualizarea ºi dezvoltarea doctrinei armei ºi a concepþiei
de instruire a trupelor de apãrare NBC, precum ºi
la elaborarea standardelor militare operaþionale, tehnice
ºi administrative; pregãtesc ºi actualizeazã exerciþiile ºi
aplicaþiile tactice în cooperare cu secþia dezvoltare ºi
reglementãri în armã.
Logistica didacticã a cunoscut în ultimii ani o
permanentã dezvoltare ºi modernizare, fapt ce a asigurat
desfãºurarea unui proces instructiv-educativ eficient,
interoperabil cu sistemele similare din armatele þãrilor
membre NATO.
ªcoala dispunea de sãli de clasã moderne, aule,
amfiteatru, laboratoare de fizicã-chimie, reþea informaticã
dezvoltatã, INTRANET, INTERNET, biblioteci, aparaturã
audio-video, echipamente ºi materiale de apãrare NBC de
ultimã generaþie, mijloace de comunicare, baze sportive,
sãli de specialitate, care contribuiau eficient la
îndeplinirea misiunilor potrivit nivelului instructiveducativ
de specializare ºi profilului cursurilor.
Secþia dezvoltare ºi reglementãri în armã a
avut ca sarcinã elaborarea concepþiei doctrinare ºi a
actelor normative specifice domeniului apãrãrii NBC.
Aceasta cuprindea: biroul dezvoltare în armã, biroul
reglementãri în armã, biroul sisteme informatice, laboratorul
de cercetare NBC, muzeul armei, editura ºcolii,
clubul.
Statul major era compus din: biroul secretariat
ºi registraturã; compartimente S1-S6; biroul evaluare ºi
experienþã acumulatã; compartimentele protecþia mediului,
a muncii ºi supraveghere tehnicã, consilier juridic,
relaþii publice, asigurare medicalã, asistenþã religioasã,
cunoaºtere ºi asistenþã psihologicã. Statului major îi era
subordonat poligonul de instrucþie pentru apãrare
NBC ºi batalionul de instrucþie ºi asigurare
învãþãmânt.
În cifre, ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC
dispunea de capacitatea de a conduce anual 17 cursuri
diferite (ofiþeri, subofiþeri, maiºtri militari ºi gradaþi profesioniºti),
cu un numãr total de 24 grupe. Aproximativ
40% sunt cursuri scurte (2-6 sãptãmâni). ªcoala putea
pregãti concomitent 140 cursanþi, iar batalionul (baza) de
instrucþie asigura instruirea unui efectiv de 200 soldaþi
NBC în perioada instrucþiei de bazã, în total 340 de cadre
militare, gradaþi profesioniºti, militari cu termen redus ºi
militari în termen.
83
01.06. - 31.07.2005
,,În baza Ordinului ministrului
apãrãrii naþionale nr.MS 179 din
14.12.2004 Privind desfiinþarea, transformarea,
resubordonarea, redislocarea
ºi înfiinþarea unor comandamente,
mari unitãþi, unitãþi, subunitãþi
ºi formaþiuni din compunerea
de pace a Armatei României, în
perioada 01.01.-31.12.2005, urmãtoarele
structuri se vor transforma,
reorganiza ºi resubordona astfel:
……………………………………………
…………. - ªcoala de Aplicaþie pentru
Apãrare NBC se transformã în Centrul
de Pregãtire pentru Apãrare NBC, în
perioada 01.06.-31.07.2005 ºi se resubordoneazã
de la Statul Major al
Forþelor Terestre la ªcoala de
Aplicaþie pentru Unitãþi Sprijin de
Luptã, în perioada 01-31.08.2005".

APÃRAREA NBC 11/2006
MEMORIALISTICÃ
Colonel Tudorel Radu, comandantul Centrului de Pregãtire pentru Apãrare NBC
84

APÃRAREA NBC 11/2006
MEMORIALISTICÃ
CENTRUL DE PREGÃTIRE PENTRU APÃRARE NBC
SÃRBÃTOREªTE 75 DE ANI DE LA ÎNFIINÞARE
General de brigadã (r.) Dumitru PRUNACHE
Preºedintele Asociaþiei Cadrelor de Chimie Militarã în Rezervã
ºi în Retragere ,,Costin D.Neniþescu”
- Filiala Bucureºti -
La 7 Mai 2006, Centrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC, Câmpulung Muscel, (ordinul
ministrului apãrãrii naþionale nr.M 154/15.09.2005) sãrbãtoreºte a 75-a aniversare de la înfiinþare,
dar o datã cu el ºi ofiþerii, maiºtrii militari ºi subofiþerii care s-au format sau ºi-au perfecþionat
pregãtirea în acest centru de culturã al armei chimice/apãrãrii NBC. În perioada acestei vârste de
aur, Centrul de pregãtire a purtat diferite denumiri ºi a avut diferite locaþii, precum ºi diferiþi
comandanþi. Dar de peste 37 de ani funcþioneazã în oraºul de munte, plin de istorie, iubit ºi cãutat
de mulþi cetãþeni ai României, Câmpulung-Muscel. Deºi cunoaºteam locaþia de mai mulþi ani,
primul comandant al Centrului cu care am luat legãtura prin anul 1969 a fost colonelul Ioan
Mureºanu, fostul meu comandant de pluton în ªcoala de Ofiþeri de Apãrare Antichimicã din
Fãgãraº ºi ºeful meu direct pe când am fost ºeful serviciului apãrare antichimicã la R.223 Infanterie
Bistriþa. Pentru promoþia mea a fost un an deosebit de care ne aducem aminte cu plãcere, deoarece
dumnealui ,,ne-a pus arma în mânã” ºi ne-a învãþat sã fim ofiþeri, sã fim oameni. Dar ºi pentru
Centru a fost un om deosebit, sub conducerea dânsului a început construcþia noilor pavilioane ºi
modernizarea poligonului de la Valea Poienii. Aici am desfãºurat practica în poligon cu elevii de la
ªcoala Militarã de Ofiþeri în Rezervã nr.1 Bucureºti, de câte douã ori pe an, câte o lunã, cu cele
douã serii pe care le instruiam anual.
Întotdeauna am gãsit baza materialã necesarã pregãtitã, îndrumãtori (instructori) deosebiþi
în persoana domnilor lt.col. Trãsnea Gheorghe ºi Moraru Liviu, precum ºi o grijã pãrinteascã
pentru asigurarea ºi respectarea condiþiilor de viaþã ºi de instrucþie. Cu toate cã perioada a fost
îndelungatã - 1969, 1972-1977 - nu am avut nici un eveniment deosebit, iar persoanele ce ne
controlau din comandamentul ºcolii ºi din Comandamentul Teritorial Bucureºti au avut numai
cuvinte de laudã ºi de mulþumire pentru condiþiile ce ni se asigurau de C.I.T.Ch. 1 .
Din august 1977, ca ºef al Secþiei 263 Reparaþii Tehnicã ºi Materiale Chimice, dispusã în
aceeaºi incintã cu C.I.T.Ch., care avea misiunea de a asigura condiþiile necesare pentru
funcþionarea secþiei ca o unitate productivã a M.Ap.N., Centrul asigura logistica, paza, iar mai târziu
ºi munca de cadre etc.. Am avut astfel onoarea ºi plãcerea sã colaborez o îndelungatã perioadã
de timp cu cadrele din conducerea C.I.Tr.Ch., ºi anume: colonelul Nicolae Butoi, colonelul
Nicolae Noaghe (1977-1986), colonelul (general de brigadã) Nicolae Popescu, locþiitorii
dânºilor ºi ºefii de arme ºi servicii, ºi pânã la muncitorii din grupa cazarmare. Colaborarea a fost
eficientã ºi dezinteresatã. Secþia îºi îndeplinea ºi desfãºura astfel planul de producþie, dar ºi cadrele
secþiei se implicau în desfãºurarea cu succes a unor activitãþi de cãtre compartimentele C.I.Tr.Ch.,
astfel: desfãºurarea unor teme la cursurile de maiºtri militari ºi subofiþeri, modernizarea unor
instalaþii ºi trenajoare, realizarea unor panoplii ºi scheme electrice pentru sãlile de specialitate,
pregãtirea ºi prezentarea tehnicii de specialitate la unele convocãri ºi aplicaþii cu Tratatul de la
1= C.I.Tr.Ch.=abr., Centrul de Instrucþie al Trupelor Chimice
85

APÃRAREA NBC 11/2006
MEMORIALISTICÃ
Varºovia, precum ºi cu ºefii serviciului de apãrare antichimicã de la unitãþile ºi marile unitãþi din
þarã etc..
Fotografiile ce urmeazã vin sã
demonstreze peste ani, colaborarea
noastrã.
Un ajutor deosebit am primit din
partea C.I.Tr.Ch., într-o perioadã grea
pentru România (1978-1989) la primirea
delegaþiilor militare strãine, în
vizitele de documentare la secþie
(Iugoslavia, Bulgaria, Germania de douã
ori, Ungaria etc.). Desigur, în aceste
cazuri colaborarea era ºi mai largã, la
activitãþi participând ºi reprezentanþii
C.T.Ch., domnii: col.ing.Ion Moºilã,
Vara lui 1970: Mr.ing.Dumitru Prunache ºi cpt.Grigore Popescu la
practicã în Poligonul de antrenament în ve-derea ducerii luptei în
raioane cu întrebuinþarea mijloacelor incendiare
1970-Mr.ing.Dumitru Prunache prezintã mijloacele
incendiare la o serie de elevi (aflaþi în practica de
poligon)
1970-Cadrele C.I.Tr.Ch. ºi din exterior:
cpt.ing.Vlãdescu, Mr.ing.Luþã, lt.col.Sucu,
col.Mureºanu ºi elevii urmãresc detecþia S.T.L. în
poligonul de instruire a cercetaºilor chimici din
Valea Poienii
col.ing.Gheorghe Andriþa,
col.ing.Nicolae Panã ºi, uneori, în
funcþie de tematicã ºi cercetãtori de la
Centrul de Cercetãri ªtiinþifice de Chimie Militarã.
Astãzi, când mã gândesc la anii petrecuþi în
Câmpulung-Muscel (1977-1990), nu pot sã fiu decât
foarte mulþumit ºi mândru cã am avut aºa colegi ºi
colaboratori, cã înþelegându-ne ºi muncind împreunã
ne-am îndeplinit cu cinste misiunile ce ne-au
stat în faþã. Mulþumesc din suflet colegilor ºi colaboratorilor
indiferent de grad ºi funcþie pentru ajutorul
primit, iar pentru cei ce nu mai sunt printre noi, rog
pe bunul Dumnezeu, sã-i odihneascã în pace!
Dar pentru mine ºi pentru ofiþerii de chimie
militarã/apãrare NBC, C.I.Tr.Ch. nu a fost numai o
instituþie de pregãtire, dezvoltare ºi maturizare, aici
ne-am întâlnit ºi sã aniversãm anumite evenimente
din istoria noastrã comunã cu colegii de armã,
petrecând clipe de înãlþare ºi mulþumire sufleteascã.
Aici m-am întâlnit în prezenþa reprezentanþilor
C.T.Ch. ºi C.I.T.Ch. cu foºtii mei elevi din promoþiile
1957 ºi 1958 la aniversarea a 20 de ani de la terminarea
ºcolii militare ºi înãlþarea la gradul de locotenent,
simþindu-ne foarte bine împreunã. Fotografia
alãturatã ilustreazã unul dintre aceste emoþionante
momente.
Dupã Revoluþia Românã din Decembrie 1989,
într-un climat nou de libertate, de transparenþã ºi
democraþie, eu personal (activ sau în rezervã) am
colaborat cu foºtii colegi de armã ºi ne-am respectat
munca ºi mai bine.
M-am bucurat de succesele lor pe teatrele de
operaþii dinafara graniþelor României, de primirea
86

APÃRAREA NBC 11/2006
MEMORIALISTICÃ
Noiembrie 1977 - parte din plutonul comandat de
lt.Dumitru Prunache; printre ei recunoaºtem pe
lt.col.Ricman ºi Toma ajunºi ºefi de arme la armatã; pe
profesori din ªcoala Militarã Nicolae Bãlcescu sau
A.M.G.: lt.col.Marinca ºi Stoenescu; mr.ing Tofu ªtefan ºi
Nica Gheorghe - care au devenit cercetãtori militari; pe
lt.col.Neagu ºi Mitulescu, care au servit sportul militar;
pe lt.col. Ceuca ºi Farcaº Fr., care au servit în incinta de
care am vorbit mai sus - dar ºi pe colegii noºtri
Bãrbulescu, Zorilã, Rãhoianu ºi Iocea - care ºi-au gãsit
locuri de muncã în învãþãmântul românesc.
României în NATO ºi în alte structuri euroatlantice,
de formarea unui corp de cadre tinere în C.I.Tr.Ch., care mânu-iesc cu pricepere atât
cuvintele spuse de la catedrã, cât ºi calculatorul. M-am bucurat de rezultatele muncii lor în operaþionalizarea
diferitelor structuri de apãrare NBC. M-am bucurat în mod deosebit de eforturile
cadrelor din conducerea unitãþii pentru înfiinþarea ºi editarea revistei ,,APÃRAREA NBC” ºi a
,,Istoriei Chimiei Militare Româneºti, 1917-2005”, ceea ce reprezintã un salt deosebit în
cunoaºterea istoriei armei pe care am îndrãgit-o ºi am servit-o cu credinþã aproape 45 de ani.
Pentru aceste motive, am fost alãturi de conducerea unitãþii, participând cu cadrele militare în rezervã
ºi în retragere din Asociaþia Cadrelor de Chimie Militarã în Rezervã ºi în Retragere ,,Costin
D.Neniþescu” la toate manifestãrile care au avut loc la C.I.T.Ch..
Fotografia de mai jos demonstreazã încã odatã acest lucru (parþial).
La a 75-a aniversare a Centrului de Pregãtire pentru Apãrare NBC, Muscel, felicitãm
tot personalul acestei unitãþi de elitã a Armatei României ºi îi dorim multã sãnãtate,
fericire, prosperitate ºi îndeplinirea cu onoare a sarcinilor ce le stau în faþã, iar
cadrelor în rezervã, din aceastã unitate, în plus, viaþã lungã pentru a putea sã-ºi aducã
contribuþia lor modestã la creºterea noilor generaþii de chimiºti militari, prin
împãrtãºirea experienþei lor!
Membrii Asociaþiei Cadrelor de Chimie Militarã în
Rezervã ºi în Retragere ,,Costin D.Neniþescu”
87

APÃRAREA NBC 11/2006
MEMORIALISTICÃ
16 IULIE - 16 IULIE 2006
89 DE ANI DE ÎNVÃÞÃMÂNT MILITAR
ÎN DOMENIUL APÃRÃRII NUCLEARE, BIOLOGICE ªI CHIMICE
ÎN ARMATA ROMÂNIEI
Colonel (r) Aurel MIHÃIESCU
Primul Rãzboi Mondial ne oferã un cadru deosebit de complex de evenimente ºi acþiuni politico-militare,
atât pe plan intern, cât ºi internaþional ºi, cu atât mai mult pentru noi, chimiºtii militari, deoarece în acest conflict
s-a întrebuinþat pentru prima datã în epoca modernã, o nouã armã de atac cu mijloace neconvenþionale - ,,gazele
asfixiante” - ºi tot pentru prima datã s-au aplicat mãsurile de contracarare ,,de protecþiune” a trupelor împotriva
efectelor acestora.
La intrarea în rãzboi, conform situaþiei ºi condiþiilor vremii, armata românã era relativ bine asiguratã din punct
de vedere al protecþiei împotriva ,,gazelor asfixiante”; în înzestrarea trupelor existau mãºti contra gazelor de producþie
româneascã, francezã ºi ulterior ruseascã, iar pentru instrucþie se foloseau ,,Instrucþiuni date trupelor pentru protecþiunea
contra gazelor asfixiante” care se aplicau în armata francezã, traduse, adaptate ºi aplicate.
În preambulul acestor instrucþiuni se precizeazã:
,,Toþi oamenii trebuesc perfect instruiþi în tot ceea ce priveºte întrebuinþarea mãºtilor contra gazelor asfixiante.
Fiecare om va primi la sosirea sa la corp odatã cu efectele de îmbrãcãminte ºi armament, masca de protecþiune contra
gazelor asfixiante,
Instrucþia constã în: Teorii fãcute de gradaþi ºi în exerciþiu.
...................................................................................................
Comandanþii de depozite ºi Comandanþii de unitãþi vor regula (n.a. - asigura/reglementa) organizarea instrucþiunilor
(n.a.-instrucþiei) în aºa fel (încât) ca sã fie complecte(ã) în momentul plecãrii oamenilor. Ei vor fi responsabili de buna execuþie a
prescripþiunilor privind aceste instrucþiuni (n.a. - aceastã instrucþie)”.
Situaþia de pe front din prima parte a angajãrii armatei române în rãzboi (1916-1917), se caracteriza, din acest
punct de vedere, prin urmãtoarele aspecte:
trupele germane trec la întrebuinþarea ,,gazelor asfixiante” împotriva trupelor române, ca replicã la rezistenþa
dârzã a acestora;
se intensificã eforturile de dotare a trupelor române cu mãºti contra gazelor ,,asfixiante”; la începutul lunii
iulie 1917, toate efectivele armatei române erau înzestrate cu mãºti contra gazelor;
se intensificã ,,vizitele” la trupele de pe front, pentru verificarea materialelor de protecþie ºi a modului de
acþiune a trupelor la atacul cu gaze, date fiind neajunsurile constatate;
se impunea necesitatea ºi erau create condiþiile înfiinþãrii unor structuri organizatorice, cu atribuþii specifice
în domeniul apãrãrii contra gazelor ,,asfixiante” - Serviciul Contra Gazelor/Serviciul Sanitar din Marele Cartier
General ºi Serviciul de Studii ºi Protecþiune Contra Gazelor Asfixiante/Direcþiunea Generalã a Muniþiilor din
Ministerul de Rãzboi (29-31mai 1917);
pregãtirea trupelor pentru apãrarea contra gazelor, constituie o preocupare din ce în ce mai mare, pregãtire
care trebuia a fi executatã ,,pânã la momentul introducerii în luptã”, dar ºi pe timpul scoaterii din luptã pentru odihnã
sau completare.
În aceste condiþii la nivelul conducerii armatei - Marele Cartier General (pentru armata de operaþii) ºi Marele
Stat Major (pentru armata de interior-partea sedentarã), s-a luat hotãrârea creãrii unui întreg sistem de ,,ªcoli” pentru
pregãtirea instructorilor ºi specialiºtilor.
,,ªcoala pentru instrucþia echipelor de apãrare contra gazelor” se înfiinþeazã la 16 iulie 1917, pe lângã Centrul
de Instrucþie al A a 2-a de la Iaºi/R.S.V., prin grija Serviciului Sanitar din Marele Cartier General. Coordonarea acestei
activitãþi a revenit Statului Major al acestui serviciu, lt.col.Laurenþiu BÂRZOTESCU, autorul primelor
,,Instrucþiuni asupra protecþiunei împotriva gazelor înãbuºitoare româneºti” - aprilie 1917. Acesta a emis dispoziþiuni
cãtre toate marile unitãþi ale armatei de operaþii, la cursurile ,,ªcoalei” urmând a participa câte doi militari de la toate
88

APÃRAREA NBC 11/2006
MEMORIALISTICÃ
structurile luptãtoare, astfel: câte un gradat ºi un soldat dintre cei mai destoinici de fiecare batalion, un ofiþer ºi un
subofiþer/gradat de fiecare regiment, medicul ºi farmacistul diviziei.
DISPOZIÞIUNI
Pânã la aceastã datã (februarie 2006), în documentele arhivistice
ale Serviciului Sanitar, nu a fost identificat ordinul/referatul prin care se
ordonã funcþionarea ,,ªcoalei”, dar în ordinul nr.66348 din 14 iulie 1917
dat de Direcþiunea Materiale ºi Instalaþii Noi/Direcþiunea Generalã a
Muniþiilor din Ministerul de Rãzboi, ,,Serviciul Studii ºi Protecþie contra
gazelor asfixiante” se precizeazã: ,,Avem onoarea a vã face cunoscut cã
ªcoala pentru format instructori pentru a cunoaºte trupa mijloacele de
apãrare contra gazelor asfixiante s-a înfiinþat pe lângã Regimentul 5
Vânãtori, sub direcþiunea Marelui Cartier General/Serviciul Sanitar, din
ordinul domnului General, ºef al Stat Majorului General al Armatei. În
consecinþã, aceastã chestiune este scoasã în viitor din programul
Serviciului dumneavoastrã”.
Cursurile ,,ªcoalei” s-au desfãºurat în perioada 16-22 iulie 1917,
în baza instrucþiunilor ºi sub îndrumarea directã a lt.col.Laurenþiu
BÂRZOTESCU ºi conþineau parte teoreticã, dimineaþa (referitoare la
gazele asfixiante, materialele de protecþie ºi proceduri de acþiune) ºi parte
practicã - exerciþii - dupã-amiaza; din acest punct de vedere este demn de
subliniat cã se acordã atenþie atât aspectului metodic - metoda de predare
pentru cunoaºterea ºi folosirea mãºtilor contra gazelor, stabilirea poziþiilor
expuse ºi neexpuse atacurilor cu gaze, aranjarea posturilor de pândari ºi
pentru sanitari - cât ºi practic - exerciþii cu mãºtile, trecerea prin camera
de clor, curãþirea tranºeelor, marº ºi tragere de luptã cu masca pusã, acþiunea
militarilor special instruiþi pentru observarea meteorologicã, a
atacurilor/,,scãpãrilor” cu/de gaze, acþiunea pentru prevenirea trupelor
dupã producerea atacului. În acest sens este foarte interesant ºi important
sã subliniem cã observatorul/pândarul era pregãtit sã completeze ,,Caetul
de observaþiuni” pe baza rapoartelor posturilor de observare, diferenþiate
pentru batalion/regiment ºi de divizie.
Aceste rapoarte aveau darul de a orienta pe comandanþi
pentru aprecierea modului probabil de comportare a
valului/norului de gaze, pe baza unor instrucþiuni clare, pe
baza cãrora se analiza situaþia din punct de vedere al direcþiei
vântului, formelor de relief, împãduririlor, cursurilor de apã;
exemplific cu douã situaþii din cele 15 menþionate în
instrucþiuni.
,,..............................................................................................................
Alãturi de pândari va sta câte un om care cunoaºte bine semnele care premerg
atacul cu gaze. Unul dintre cei doi pândari, pe rând, va avea aparatul sãu de
protecþiune gata. Câte doi pândari, prevãzuþi cu mascã vor sta în apropierea adãposturilor
unde dorm oamenii, cu consemnul, ca în caz de alarmã, sã închidã ieºirile
adãposturilor ºi sã deºtepte repede pe acei care dorm. Oamenii anume însãrcinaþi stau gata sã aprindã focurile de baraj, dacã le au
pregãtite.
Înºtiinþarea trupelor: ,,În momentul atacului cu gaze, datoria tuturor începând cu pândarii, gradaþii ºi terminând cu
ofiþerii de gradul cel mai înalt este de a da alarma îndatã trupelor din tranºee ºi celor dinapoi. Este prudent de a da alarma trupelor
pe o adâncime de 10km înapoi. Semnalele de alarmã în ordinea eficacitãþei descrescânde sunt:
1.Semnalele acustice: trompete, sirene cu aer comprimat, clopote, sonerii;
2.Semnale optice, rachete etc.;
89

APÃRAREA NBC 11/2006
MEMORIALISTICÃ
3.Telefoanele. Acest mijloc este mai încet, dar trebuie întrebuinþat pentru a confirma celelalte semnale ºi a arãta
Comandamentului ºi Artileriei zona de scãpare a gazelor.
Regulele de întrebuinþare a acestor diferite semnale sunt hotãrâte de Comandament.
De îndatã ce se dã alarma, oamenii prevãzuþi deja cu mascã, repetã semnalele de alarmã ºi deºteaptã pe cei care dorm.
.............................................................................................................................”.
Un alt aspect demn de
subliniat este acela al protecþiei
populaþiei din zona supusã atacului
cu gaze (,,al Protecþiunei
de luat pentru protecþiunea
populaþiei”) - ,,Pe o distanþã de
10km în spatele frontului, se vor
aplica mãsuri prescrise de
Comandament pentru protecþiunea
populaþiei civile. Pe cât se va putea
se vor distribui tampoane de vatã
sau mãºti, dând populaþiei
instrucþiuni trebuitoare”.
Instructorii erau
pregãtiþi sã consilieze pe
comandanþi pentru întocmirea
rapoartelor despre întrebuinþarea,
de cãtre inamic, a gazelor
asfixiante asupra trupelor proprii.
Aceste rapoarte fãceau
referire la toate aspectele generate
de aceste atacuri - efective
supuse atacului, modalitãþi de
înºtiinþare, câte atacuri s-au
executat ºi durata, distanþa,
identificarea gazelor, influenþa
condiþiilor meteorologice ºi de
teren asupra acestora,
mãsurile/materialele de protecþie
ºi pãrerea trupelor despre
acestea.
Am subliniat aceste
aspecte ale pregãtirii în cadrul
cursurilor în scopul de a evidenþia
complexitatea problematicii
ºi influenþa beneficã a
,,ªcoalei de la Iaºi” asupra modului
de acþiune ºi protecþie a trupelor.
De altfel, în raportul nr.56636 din 10 septembrie 1917 al cãpitanului Nicolae COSTÃCHESCU (ºeful
Serviciului de Studii ºi Protecþiune contra gazelor asfixiante), înaintat în urma ,,vizitelor la diviziile 1, 5, 8, 9 din compunerea
Armatelor 1 ºi 2 constata cã este absolut necesarã ,,extinderea cursurilor la ªcoala de la Iaºi, iar batalioanele
scoase în repaus înapoia frontului sã facã o ºedinþã sau douã, practice ºi sã se inspecteze mãºtile”.
Cãtre sfârºitul anului 1917 Marele Stat Major organizeazã prin Inspectoratul General al Centrelor de Recruþi,
Centre de Recruþi - câte un regiment (cu câte 20-25.000 militari) pentru fiecare armatã, în perioada 1 decembrie 1917-
1 mai 1918. În cadrul instrucþiei individuale (1decembrie 1917-2 martie 1918) a fost planificatã ,,ªcoala pentru întrebuinþarea
mãºtilor” (17-23 decembrie 1917), în cadrul cãreia ,,s-au dat explicaþii preliminare: ce se înþelege prin gaze
asfixiante, cum ne apãrãm contra lor, mãºtile, arãtarea unei mãºti, aplicarea ei, cum se pãstreazã o mascã, ,,cu repetire”
în urmãtoarele cinci sãptãmâni. Problematica a fost reluatã într-un cadru mai complex pe perioada instrucþiei
,,planului”, companiei (câte trei sãptãmâni) ºi batalionului (douã sãptãmâni), prin ,,aplicaþiuni specifice cu prilejul
exerciþiilor de luptã de tranºee”.
Concomitent, prin grija Marelui Cartier General continuã pe baza ,,Instrucþiunilor relativ la Funcþionarea
ªcolilor de Specializãri” ºi sub directa conducere a lt.col. Laurenþiu BÂRZOTESCU. La 1 mai 1918 se încheie cursurile
încã unei serii la ,,ªcoala de mãºti”, formatã din 16 ofiþeri, 16 medici, 32 subofiþeri.
90

APÃRAREA NBC 11/2006
MEMORIALISTICÃ
91
Enumerând aceste aspecte ale
pregãtirii cadrelor ºi trupelor, eforturi pentru
înzestrarea cu materiale specifice ºi
funcþionãrii chiar temporare a unor structuri
organizatorice, constatãm cã aceastã
formã de asigurare a acþiunilor de luptã -
apãrare contra gazelor asfixiante - s-a
impus ca necesitate stringentã în condiþiile
câmpului de luptã modern, fiind puse
practic pe bazele unei noi arme în concernul
organismului militar.
Dupã încheierea ostilitãþilor prin
referatul nr.1779 din 13 mai 1919, conform
procedurilor vremii, al ºefului
Serviciului Sanitar medic general VICOL,
se aprobã ca ,,farmacistul maior de rezervã
Vicenþiu LIVOVSCHI, sã fie mobilizat la
acest serviciu, pentru ca el sã înfiinþeze
,,Biroul mãºtilor contra gazelor asfixiante,
ca unul care a lucrat în campania trecutã
la acelaºi birou ºi care sã se ocupe cu distribuþia,
instrucþia ºi controlul mãºtilor”.
În urma acestui demers, maiorul
LIVOVSCHI, analizând situaþia în contextul
creat ca urmare a întrebuinþãrii gazelor
pe câmpul de luptã în conflictul abia
încheiat ºi apreciind just, ca prioritate a
momentului perfecþionarea pregãtirii
cadrelor în acest domeniu, înainteazã la
14 iunie 1919 referatul nr.2963 prin care
propune reorganizarea sistemului ,,ªcolilor
de instructori pentru învãþarea
mijloacelor de apãrare contra gazelor
asfixiante” ºi alte mãsuri adiacente, care sã
vinã în sprijinul acestei activitãþi.
,,..............este absolutã nevoie ca de
urgenþã sã se intervinã a se tipãri în 10.000 de
exemplare, broºura ,,Instrucþiuni privitoare la
atacul de gaze ºi apãrarea contra gazelor
asfixiante”, distribuitã în 1917, în numãr prea
restrâns, broºurã întocmitã de domnul colonel
Laurenþiu BÂRZOTESCU, actualmente
comandantul Regimentului 3 grãniceri, care
posedã adnotãrile ºi modificãrile ce trebuie
aduse în urma experienþelor fãcute în cursul
rãzboiului. Deoarece cunoºtinþele predate la
aceste cursuri prezintã interes deosebit pentru
cariera militarã, sunt de pãrere ca, cel puþin la
demonstraþiile din teren, la COTROCENI, sã
asiste ºi viitorii ofiþeri de stat major actualii
elevi ain ªcoalei de Rãzboi, precum ºi ai celorlalte
ºcoli militare ºi în special, elevii
Institutului Medico-Militar”.
În baza acestui referat, Marele
Cartier General prin Biroul Organizare
ordonã Serviciului Sanitar programul
ºcolilor întocmit ºi condus de cãtre
mr.LIVOVSCHI care era surprinzãtor de
complet ºi foarte bine structurat pentru

APÃRAREA NBC 11/2006
MEMORIALISTICÃ
acea perioadã, acoperind întreaga problematicã ºi rãspunzând nevoilor momentului.
Capitolele I-III constituie partea teoreticã a programului ºi cuprind probleme de gaze asfixiante, clasificarea,
caracteristici, condiþii de îndeplinit, modul de întrebuinþare în luptã, modul de influenþare a atacului cu gaze de cãtre
condiþiile atmosferice ºi topografice.
Capitolele IV-V privesc protecþia individualã ºi colectivã.
Capitolele VI-VII prevãd pentru prima datã explicat ºi reglementeazã organizarea apãrãrii contra gazelor.
,,Planul de apãrare contra gazelor - organizarea poziþiei pentru apãrarea contra gazelor:
stabilirea poziþiilor/pãrþilor expuse atacului cu gaze;
asigurarea cu materiale pentru protecþia individualã ºi colectivã;
posturile pentru observarera pregãtirei unui atac cu gaze;
acþiunea Infanteriei ºi Artileriei în cazul descoperirei pregãtirei ina-micului pentru atac cu gaze;
posturile pentru descoperirea atacului cu gaze început;
transmiterea vestirei începerii atacului cu val de gaze”.
Capitolele VIII-IX urmãresc sã rezolve problemele limitãrii ºi înlãturãrii efectelor atacului cu gaze:
,,acþiunile trupei pe timpul ºi dupã trecerea atacului cu gaze;
curãþirea trenºeelor, blindajelor, echipamentului etc.;
instalarea posturilor sanitare de prim-ajutor, evacuarea ºi îngrijirea suferinzilor de gaze asfixiante;
schimbarea poziþiilor trupei;
rapoarte”.
Capitolele X-XV stabilesc problemele practice ce urmeazã a se desfãºura pe timpul cursurilor ºi vizau :
,,studiul ºi organizarea apãrãrii contra gazelor în teren;
punerea corectã a mãºtilor, portul, pãstrarea ºi controlul;
trecerea prin camera de clor (condiþii 1 litru de clor la 10m 3 de aer timp de 2-4 minute);
acþiunea pe timpul ºi dupã atacul cu gaze, curãþirea tranºeelor;
exerciþii, marº, momente tactice, trageri cu masca pusã în teren timp de 30 minute;
exerciþii sanitare-transportul ºi îngrijirea suferinzilor de gaze asfixiante”.
Programul, prin problematicã ºi structurare, este expresia clarã a evoluþiei certe în domeniul învãþãmântului
ºi instrucþiei, a modului serios ºi ºtiinþific de abordare a apãrãrii contra gazelor, ca noua formã de asigurare a acþiunilor
de luptã.
Concepþia despre pregãtirea cadrelor a evoluat în concordanþã cu cerinþele vremii ºi pe baza experienþelor de
rãzboi. Drept dovadã în ,,Directivele ºi instrucþiunile privitoare la înfinþarea, organizarea ºi funcþionarea Centrului de
Instructori ai contingentului 1921” vom regãsi, extrem de bine definite elementele de bazã ºi caracteristicile instrucþiei
ºi instructorului:
,,cinstrucþia trebuie sã fie pur individualã;
cinstructorul trebuie sã aprecieze cât mai bine firea, mentalitatea ºi aptitudinile fiecãrui om;
cinstructorul trebuie sã fie blând, dar autoritar, muncitor, disciplinat ºi corect;
cinstructorul va lãmuri toate cuvintele ºi noþiunile noi, ferindu-se de abstracþii;
cmetodele de instrucþie vor fi practice ºi intuitive pentru a se pricepe necunoscutul, se va pleca întotdeauna
de la lucruri cunoscute;
cinstructorul va pregãti orice ºedinþã/subiect dinainte. detaliat ºi în acest fel se va putea prezenta totdeauna
în atitudine sigurã; numai aºa soldatul va cãpãta încredere ºi va asculta din convingere;
cinstrucþia individualã nu se terminã niciodatã;
cîncrederea omului în el însuºi, în armele sale, în camarazi ºi ºefii sãi;
cnu se va cere de la un soldat niciodatã sã facã ca ceilalþi ci cât mai bine posibil pentru fiecare;
cverificarea metodelor de instrucþie ºi procedurilor de luptã;
cofiþerul instructor va fi cel dintâi executant în faþa recruþilor sãi”.
Comentariile sunt de prisos.
Am fãcut aceastã trecere în revistã pe bazã de documente de arhivã a evoluþiei armei la începuturile ei, a
evenimentelor care au determinat individualizarea acesteia prin fapte ºi personalitãþi care trebuie cunoscute ºi
recunoscute, aºezate la locurile pe care le meritã, cu dorinþa de a constitui într-o invitaþie la reflecþie, acþiune ºi demersuri
oficiale pentru reconsiderare a anului 1917 ca an de graþie ºi de ce nu sã putem parafa a 90-a aniversare a apãrãrii
nucleare, biologice ºi chimice în anul 2007.
Cercetarea arhivisticã va continua ºi sper ca aceastã activitate sã fie încununatã de succes ºi cu aportul tuturor
celor interesaþi.
92

APÃRAREA NBC 11/2006
MEMORIALISTICÃ
SCURT ISTORIC AL FOLOSIRII
MIJLOACELOR CHIMICE DE LUPTÃ
ÎN SPAÞIUL ROMÂNESC
Colonel (r) Ion I.DÃNILÃ
,,ªtiinþa-i un lucru dãunãtor când nu foloseºte celui ce-o
stãpâneºte"
SOFOCLE
Când omul ºi-a lãmurit ºi consolidat conceptele de proprietate ºi expansiune, când a râvnit la
bunurile, casa sau pãmânturile vecinului ºi le-a dorit prin orice mijloace ºi-a pus la contribuþie mintea ºi
fantezia pentru a-ºi crea arma sau mijlocul de luptã cât mai eficient ºi dacã s-a putut cât mai rapide pentru
a-ºi materializa intenþia cotropitoare ºi dominatoare, apoi ca revers sã-ºi apere existenþa, bunurile ºi cuceririle.
Pe drept cuvânt Friderick cel Mare afirma cu convingere cã ,,rãzboiul a fost adevãratul ºi singurul motor
al dezvoltãrii societãþii, în general, iar al ºtiinþei în special” ºi cã abia la încheierea conflictelor omul a meditat
înspãimântat ºi îndelung la folosinþa paºnicã, în viaþa cotidianã, al ,,invenþiilor” sale distrugãtoare.
Multe din principiile armelor actuale au fost cunoscute ºi chiar întrebuinþate accidental sau pe scarã
largã, de multe ori empiric, dar ºi planificat încã din vechime, deºi în istoria armamentului sunt consemnate
doar armele caracteristice epocii ºi doar pasager sau trecând sub tãcere pe cele neobiºnuite, ciudate sau
inexplicabile.
Despre utilizarea substanþelor toxice, viitoarele mijloace chimice de luptã, în confruntãri armate
avem date cu mult înaintea descoperirii ºi adoptãrii armelor de foc.
Dacã din antichitate avem informaþii despre folosirea ºerpilor veninoºi sau a veninului lor, despre
otrãvirea vegetalã sau animalã ºi mai rar chimicã a surselor de apã ºi a hranei, despre fumurile inerespirabile
cu pucioasã în Peloponez sau cu arsenic în China, cu amestec de gudron ºi sulf sau arsenic la
români, în Evul Mediu mijloacele se diversificã consecinþã a dezvoltãrii studiului chimic, al dezvoltãrii societãþii,
dar ºi din necesitãþile de ordin militar.
Dacã unele dintre acestea, cum ar fi ,,focul grecesc” inventat de sirianul Kalinikos, folosit mai ales de
flota britanicã pentru aprinderea corãbiilor inamice, care nu era altceva decât un ,,aruncãtor de flãcãri”, ce
întrebuinþa în principal un amestec bazat pe þiþei ºi sulf-fãrã ca totuºi compoziþia sã fi fost precizatã pânã
astãzi, altele ne sunt mult mai puþin cunoscute ºi datoritã secretului cu care erau învãluite uneori aceste
arme neobiºnuite ºi compoziþiile chimice folosite de cãtre ,,meºterii artileriºti”.
Rãspânditã mai extins, reþeta prafului de puºcã sau a ,,ierbii de puºcã” având la bazã salpetru-silitrasau
ºtiinþific azotatul de amoniu, face ca în izvoarele vremii sã avem mãrturii despre producerea ºi exportul
acesteia. La mijlocul veacului al XVIII-lea se exporta în Imperiul Otoman ,,încât îndestula toate nevoile turcilor
ºi mai ºi rãmânea ºi de prisos”, izvorul subliniind cã ,,nici o þarã nu produce silitrã mai bunã ca Moldova”.
Încã din secolul al XI-lea, pe teritoriul þãrii noastre se foloseau amestecuri explozive sau explozivincendiare,
edificatoare fiind ,,grenada britanicã” descoperitã la Dinogeþia (Grãvan) cu principiu de acþiune
similar celei contemporane.
Într-o ,,carte de artã militarã” datând din veacul al XV-lea, alcãtuitã de un maistru artilerist din
Nürnberg, aflatã în manuscris la Sibiu ºi utilizatã în secolul urmãtor de conducãtorul arsenalului din burgul
de Cibiu, Conrad Haas, sunt menþionate folosirea sulfului ºi a smoalei în diferite forme de luptã ºi
amestecuri, ficþionarea ghiulelelor cu material incendiar sau cu var nestins, producerea unor uleiuri care
ard ,,groaznic ºi repede”; se descrie ºi metoda de luptã cu gaze asfixiante. Aceastã metodã se aplicã ,,dacã vrei
93

APÃRAREA NBC 11/2006
MEMORIALISTICÃ
sã înãbuºi o armatã sau chiar sã nimiceºti cu artã desãvârºitã”, arãtând ºi cãile de otrãvire a apei împotriva turcilor
ºi altor ,,barbari”, insistându-se pe descrierea confortului.
Deci, încã din secolul XV avem informaþii care dovedesc cã ceea ce numim astãzi ,,rãzboi chimic” era
cunoscut ºi chiar terorizat pe teritoriul þãrii noastre.
Trebuie subliniat faptul cã prepararea unor ,,gaze înãbuºitoare” revenea maiºtrilor tunari ºi nicidecum
alchimiºtilor vremii.
Conrad Haas, guard de artilerie ºi pirotehnician al arsenalului din cetatea Sibiu, descrie în parte
redactatã de el între 1529 ºi 1569 în manuscrisul menþionat pe lângã ,,rachetele cu mai multe trepte”,
numeroase compoziþii pirotehnice, între care ,,lumânãri fumigene”, ,,materiale care ard în apã”, ghiulele de
noapte sau ,,pisici de foc”, precum ºi ,,oale de foc, cãni explozive sau sticle incendiare cu pulbere ºi var nestins”.
Este de menþionat cã lucrarea era cunoscutã ºi în Moldova ºi Þara Româneascã, unde erau ,,silitari”
(pirotehnicieni) vestiþi, cei domneºti din timpul lui ªtefan cel Mare exportau silitrã la Liov. Reþeta unuia
dintre aceºtia, Ioan Românul, ,,Hannes Walach”, este preluatã ºi de ºeful arsenalului din Alba Iulia ºi de aici
ºi de Condrat Haas la Sibiu.
În Þãrile Române, ca material incendiar, putea fi folosit chiar petrolul, atestat documentar la 1440
sub denumirea de pãcurã ºi exploatat din ,,fântâni” sau ,,puþuri”.
Însuºi Sinan Paºa raporta la Poartã, în octombrie 1595, cã oºtile Þãrii Româneºti au asediat cetatea
ridicatã de el la Târgoviºte folosind ,,artificii, pãcurã, lumânãri incendiare”, temându-se ca aceleaºi mijloace sã
nu ,,fie folosite ºi împotriva întãririi construite de el la Bucureºti, fapt pentru care oºtenii sãi nu vor sã mai rãmânã
acolo”.
În anul 1476, în faþa oºtilor otomane ale lui Mahomed al II-lea, ,,Cuceritorul Constantinopolului”,
ªtefan cel Mare a poruncit cã toate grânele sã fie tãiate ºi pânã ºi ,,papura din mlaºtini, ºi dupã ce s-au tãiat ierburile
ºi grânele, a pus sã fie totul ars, astfel cã sultanul a rãmas pãcãlit deoarece crezuse cã gãseºte þara îmbelºugatã în
grâne ºi pãºuni, cum este ea într-adevãr ºi a gãsit-o deºartã de oameni ºi pretutindeni se ridica un praf de cãrbune
într-atât încât umplea cerul de fum ºi de câte ori ajungeau la popas-spune un martor ocular - erau cu toþii negrii la faþã
ºi de asemenea hainele noastre de sus ºi pânã jos pãtimeau. Pânã ºi caii sufereau din cauza prafului (fumului) care le
intra în ochi”, iar cronicarul turc Saladeddin mãrturisea cã ,,veºmintele ostaºilor s-au acoperit de colb ºi de cenuºã,
iar nasul ºi nãrile lor s-au umplut de praf ºi de scrum” având efecte asupra sãnãtãþii lor.
În octombrie 1595, cu prilejul asediului în cetãþii Târgoviºte, ocupatã de turci, oºtenii din Þara
Româneascã ºi Moldova au folosit pe lângã tunuri ºi puºti ºi minarea fortificaþiilor, astfel cã ,,Oastea islamicã
nu s-a putut ferii de suferinþele pricinuite de fum, iar de acel fum mulþi se îneca, de cãdea ca morþi”.
Secolele XVII ºi XVIII marcheazã un interes sporit pentru folosirea mijloacelor chimice de luptã în
armatele europene. O mãrturie o reprezintã ºi lucrarea cavalerului Pitnanian Kazimier Siemeonowicz
(c.1600-dupã 1651), fost comandant adjunct al artileriei regale poloneze, intitulatã ,,Artis magnae Artilleriae
Pars Prima” tipãritã la Amsterdam în 1650, tradusã anul urmãtor în francezã ºi apoi între 1676-1729 în germanã,
olandezã ºi englezã ºi în 1963 în polonã, care trateazã pe larg despre ,,ghiulele cu încãrcãturã toxicã, de
diferite feluri”.
El consemneazã cã dupã proprie experienþã ºi dupã consemnãrile medicilor ,,fumigaþiunile veninoase
sunt cele mai rele pentru sãnãtatea oamenilor”.
Este de reþinut cã dupã Primul Rãzboi Mondial la noi s-a propus denumirea proiectilelor
toxice/clasificate chiar de Siemienowicz în trei grupe ca:
proiectile toxice propriu-zise, care foloseau otrãvuri vegetale, minerale ºi animale;
strãnutãtoare ºi lacrimogene;
fumigene cu efecte toxice.
Cronicarul Ion Neculce în ,,Letopiseþul Þãrii Moldovei” descriind folosirea fumului de cãtre Petru cel
Mare atât pe teritoriul Moldovei cât ºi în afarã, în luptele cu turcii sau cu suedezii consemna: ,,ªi atunci au
luat ºi cetatea cea vestitã (Riga- n.n. la 1710) în lumea mare, anume Râga. ªi într-alt chip cu rãzboi nu o putea lua,
fãr de cât au fãcut meºteºug cu niºte cambarale (ghiulele -n.n) cu otravã. care þine o combara 50 de pungi de bani cheltuialã.
ªi aruncând aceste combarale în cetate i-au lovit o moarte pre ºvedzi, cât cãutat a se închina, cã sã spãriase cã
n-a mai rãmâne nime. ªi cu acel meºteºug au luat moscalii Râga de la ªvedzi”. La fel este menþiunea cronicarului
ºi pentru bãtãlia de la Stãnileºti (19-21 iulie 1711) dintre oºtile ruso-moldovene conduse de Petru I ºi
Dimitrie Cantemir ºi cele turco-tãtare de sub ascultarea marelui vizir Mehmed Baltagi, neputând folosi nici
una din cele douã ,,cumbarale de cele meri fãcute cu altu meºteºug, cu otravã” pentru cã ordea turcilor nu era
94

APÃRAREA NBC 11/2006
MEMORIALISTICÃ
strânsã. ,,Cã acel fel de cumbarale sunt nu numai herale ce-s într-însele, ce ºi mirosul: pre cine atinge cade de moare.
Ce oricum, dimineaþã, dintr-acela doa o a arunca una, unde va vede ordia lor strânsã”.
Dionisie Eclisiarhul în Cromograful Þãrii Româneºti de la 1764 pânã la 1815 relateazã pe larg utilizarea
substanþelor chimice toxico-fumigene de cãtre armata rusã condusã de Suvorov în perioada incipientã a
rãzboiului ruso-turc din 1787-1792, el numind aceastã armã chimicã în germeni ,,secret”, dupã termenul ce
circula în armata imperialã rusã.
Cronicarul consemna: ,,vãzând nãvala turcilor ºi mulþimea nenumãratã cã s-au apropiat de ei de grabã au
poruncit (Suvorov-n.n.) de au slobozit secreturile într-înºii, ºi întâmplându-se (cu voia lui Dumnezeu) de au suflat vântul
asupra lor pe acel ºleau, au mers fumul secreturilor de au intrat pe nãrile ºi gurile turcilor ºi a cailor lor, ºi fiind acel
fum foarte otrãvit, câþi l-au mirosit toþi au murit sbierând caii ºi oamenii, cãzând ca snopii, pierit-au ºi din muscali câþi
au ajuns de au mirosit acel fum. Deci pierind toate oºtile turceºti mirosind acel fum otrãvitor prin vântul cel de
Dumnezeu poruncit a sufla ºi murind ei ºi vaii lor cu grabnicã moarte ºi cãpitan-paºa pierderea oºtilor, ca sã nu-l ajungã
ºi pe el fum otrãvit, au dat dosul ºi cu puþini turci au scãpat, toate lãsând ºi nãpãstuind”.
Martor ocular la dezastru cronicarul constatã cã folosirea gazelor toxice reprezintã arma cea mai
puternicã a vremii ºi cã ea nu se fãcea decât ,,cu mare legãturã ºi puternicã poruncã, pentru cãci prea mult omor
face” întregind cuvintele înþeleptului Gracian care spunea cã ,,ªtiinþa fãrã minte este o dublã nerozie”.
Tot Dionisie Eclisiarhul ne informeazã cã în veacul al XVIII-lea tunarii care lansau gazul îºi protejau
faþa în douã feluri: fie ,,legaþi la gurã ºi la nas” într-un fel anume ("cu meºteºug"), fie introducând pe cap
o sferã de cristal, încheiatã de asemenea "cu meºteºug la gât", cronicarul român lãsându-ne prima descriere
a "mãºtii contragazelor", care deci, ca principiu, nu este o inovaþie din timpul primului rãzboi mondial, cum
se credea în general dupã cum nici gazele de luptã nu a fost folosite întâia oarã de cãtre germani în iulie
1917 la Ypres cum se menþioneazã în ultima lucrare apãrutã la noi pe aceastã temã: "Dicþionar cronologic
al ºtiinþei ºi tehnicii universale", apãrutã în 1979 la Bucureºti.
Prima mascã de gaze din istorie, confecþionatã dintr-o pânzã foarte finã, umezitã îi este atribuitã
geniului Renaºterii, Leonardo da Vinci, acest ,,universale” nu numai al secolului sãu (XVI-n.a.), dar al
întregii evoluþii ulterioare.
Primul Rãzboi Mondial, prima mare conflagraþie pe care a trãit-o omenirea la începutul veacului
XX, beneficiind de imensul progres tehnic a aruncat pe teatrele de operaþiuni, arme noi, tehnicã de luptã
avansatã ºi mijloace de luptã surprinzãtoare.
Þinând cont de componenþa tehnicã-ºtiinþificã a ducerii acþiunilor de luptã, factorii politico-militari
aduc în teatrele de operaþiuni noutãþile momentului: aviaþia, artileria antiaerianã, tancurile, dar ºi creºterea
,,eficienþei” armamentului de infanterie ºi artilerie ºi instituirea conceptului de ,,rãzboi chimic” prin întrebuinþarea
gazelor de luptã. Dacã rãzboiul este, prin excelenþã, plin de neprevãzut, de surprize, apariþia ºi
folosirea armei chimice a fost de naturã sã amplifice teama de necunoscut, moartea putând veni chiar prin
inspirarea aerului vital, cu arome comune ºi analogie netoxicã.
Din anul 1915, data primului atac cu gaze de luptã pe frontul francez ºi pânã în prezent
s-au fãcut numeroase studii, teoretice ºi practice, s-au expirat opinii, s-au emis legi asupra acestor gaze,
încercând sã punem în practicã cuvintele lui Terentius: ,,Înþeleptul trebuie sã încerce totul înainte de a recurge la
arme”, dar concentrând crema inteligenþei ºi resurse financiare ºi materiale apreciabile în direcþia dezvoltãrii
de arsenale tot mai sofisticate.
Pe tãrâm românesc, primul atac chimic este lansat de germani cu obuze de artilerie la data de
14 aprilie 1917, în sectorul Ineºti-Putna, având ca þintã Regimentul 1 Vânãtori ºi Divizia 1 infanterie,
provocând moartea a 35 de militari ºi gazarea altor 50. Atacul s-a repetat în acelaºi sector, la începutul lunii
iunie, dar fãrã rezultate concrete.
Pe 5 iulie, un alt atac cu gaze toxice a fost lansat la S-E Nãmoloasa asupra Regimentului 24 Artilerie,
care deºi s-a repetat în ziua urmãtoare, nu a înregistrat nici un succes pentru germani. Documentele vremii
consemneazã ºi pe 23/24 iunie un nou atac chimic german în zona Pãdurii Negrea, la SV de Mãrãºeºti, în
sectorul Diviziei 34 Infanterie Rusã care speriatã pãrãseºte poziþia în dezordine, abandonând ºi materialul
de luptã, necesitând înlocuirea în forþã cu Divizia 5 Infanterie Românã.
ªi, totuºi, dacã jurnalele de front sunt mãrturie pentru aceste atacuri chimice în spaþiul românesc,
din memoriile studentului Constantin T.Stoika, voluntar în Rãzboiul Sfânt de Dezrobire a Neamului, aflate în
custodia Muzeului Militar Naþional, aflãm cã primul atac cu gaze toxice pe frontul românesc s-a
declanºat pe 2 septembrie 1916 în marginea satului Orlat, din judeþul Sibiu. Acum, soldatul român con-
95

APÃRAREA NBC 11/2006
MEMORIALISTICÃ
fruntat cu aceastã necunoscutã, insidioasã ºi perfidã primejdie, va descoperi pentru prima datã utilitatea
mãºtii contra gazelor.
Iatã cum consemneazã evenimentul studentul voluntar în memoriile sale:
,,2 septembrie 1916 - În marginea satului Rãºinari am aflat cã regimentul a fost greu încercat într-o luptã la
marginea satului Orlat, cã inamicul superior în maºinãrie a cãutat sã acopere prin aceasta inferio-ritatea numericã.
Veºti scumpe îmi aduse un soldat cu faþa transfiguratã de apropierea morþii: încolþiþi de gazele puturoase, am înaintat
la baionetã; aruncau din maºini fum atât de mult cã o negurã groasã ne amestecã laolaltã pe toþi ºi în negura aceea de
iad am luptat nemiºcaþi de pe linia noastrã toatã noaptea. Pentru a schimba pe aceºti viteji veniserãm douã batalioane
de grãniceri"
Relatarea sublocotenentului voluntar continuã cu episodul din 27 septembrie ora 4.40 astfel:
,,Într-o grãdinã învãþ pe soldaþi sã se foloseascã de mãºtile contra gazelor omorâtoare. În minte îmi trec noþiuni ca: bioxid
de sulf, acid cianhidric, clorurã de nitrosil ºi întreaga cohortã de gaze lacrimogene. Vreau sã le explic prin culoarea
lor fãrã sã le numesc. Soldaþii ascultã încordaþi. Unii au fãcut din postavul mãºtilor jambiere ºi glugi contra gerului;
nu-i cunoºteau folosul. ªi lângã Sibiu au trecut pe lângã valurile de gaze ca prin valurile limpezi de apã. În câmpia
Tãlmaciului asemenea ºi mãºtile erau în sacii de pesmeþi. De-acum mãºtile vor adãposti creºtetul ºi vor înainta la atac
în linii de scafandrieri" îºi încheie memoriile tânãrul voluntar român.
Studentul Universitãþii Bucureºti, Constantin T.Stoika a fãcut parte din regimentul de Grãniceri
comandat de colonelul Zizi Cantacuzino, a luptat în Transilvania ºi pe Valea Oltului, dar în ziua de 23
octombrie rãnit de un obuz în faþa satului Spini, va înceta din viaþã în drum spre Tiþeºti. Jertfindu-ºi tânãra
viaþã pe altarul Marii Uniri, îºi va gãsi odihna veºnicã pe drumul dintre Boiºoara ºi Tiþeºti, dar mãrturia sa
schimbã radical cronologia ineditului ºi ucigãtorului atac chi-mic de pe meleagurile româneºti.
Dupã rãzboi, analizând ºi acuzând ravagiile fãcute de noul ºi totuºi vechiul ºi invizibilul, dar necruþãtor,
mijloc de luptã s-au iniþiat mãsuri de limitare sau eradicare a rãzboiului chimic, parcã înþelegând cuvintele
lui G.B.Show: ,,Cu cât rãzboiul devine mai distructiv, cu atât va fi abolit mai curând”, dar ºi cuvintele lui
Cicero: ,,Legile din timp de pace nu mai sunt respectate în rãzboi” ºi-au menþinut valabilitatea ºi am constatat cu
stupefacþie cã, deºi speriaþi, de consecinþe, ne-am îndârjit sã diversificãm ºi sã perfecþionãm arsenalul chimic
ºi ca o ironie a sorþii ,,legiferând" cuvintele lui Schiller: ,,E primejdios sã trezeºti leul; e nimicitor dintele tigrului;
dar cel mai groaznic din tot ce-i groaznic este omul în nebunia sa”.
Dacã politica militarã a trecut la index rãzboiul chimic, el este tot mai vehiculat de terorismul internaþional.
Monstrul odatã trezit este greu de reprimat ºi Plinius prin ale sale ,,Cele mai multe rele îi provin
omului de la om” este actual ºi ameninþãtor, acum ºi chiar în viitor dacã nu suntem energici ºi veghetori la
pace.
Bibliografie:
1. Nicolae Iorga - Documente ºi cercetãri asupra istoriei financiare ºi economice a Principatelor
române, Bucureºti, 1902, p.161.
2. D.Todericiu - Preistoria rachetei moderne. Manuscrisul de la Sibiu (1400-1569), Bucureºti, 1969,
p.100-101, 183-185, 206, 333.
3. A.Veress -Documente privitoare la relaþiile Ardealului cu Moldova ºi Þara Româneascã, IV,
Bucureºti, 1932, p.299
4. *** - Cãlãtori strãini în þãrile române, I, Bucureºti, 1968, p.135-136
5. *** - Cronici turceºti privind þãrile române, I, Bucureºti, 1966, p.322
6. *** - Buletinul Muzeului Militar Naþional, Serie Nouã 3, Bucureºti, 2005, p.43
7. Grigore Ureche - Letopiseþul Þãrii Moldovei, ed.P.P.Panitescu, Bucureºti, 1955, p.190.
8. cpt.G.Dumitrescu - Proiectile toxice în anul 1650, în ,,Revista artileriei" XLII (1929), nr.10, p.839-
844
9. Ion Neculce - Letopiseþul Þãrii Moldovei, ed.I.Iordan, Bucureºti, 1955, p.254.
10. Dionisie Eclisiarhul - Cronograful Þãrii Româneºti de la 1764 pânã la 1815, ediþia A.Papiu-
Ilarian, Bucureºti, 1863, p. 172, 175, 235
11. Th.Simenschy - Un dicþionar al înþelepciunii, editura Junimea, Iaºi, 1979, p.175, 259, 350, 918,
920, 921
12. Constantin T.Stoika - Memorii din rãzboiul din 1916, manuscris la Muzeul Militar Naþional.
13. General de brigadã dr.Nicolae Popescu, colonel (r) Mihai Grigorescu - Istoria chimiei militare
româneºti, 1917-2005, Bucureºti, 2005, p.77
96

APÃRAREA NBC 11/2006
OMAGIU VETERANILOR
OMAGIU DE ZIUA CHIMIEI MILITARE
Colonel (r) Ioan DOBRESCU
A devenit tradiþie de cuget ºi simþire româneascã Ziua Armatei, 25 octombrie a fiecãrui
an, ziua fiecãrei arme din cadrul Forþelor Armate, între care se aliniazã ºi Ziua Chimiei Militare
(Apãrare NBC).
În numele meu personal, colonel (r) Ioan Dobrescu, veteran de rãzboi ºi
vicepreºedinte al Filialei Judeþene Argeº ,,Cultul Eroilor”, preºedinte ºi fondator al
Speoclubului ,,Piatra Craiului” afiliat Federaþiei Române de Turism, Alpinism ºi
Speologie, al Cultului Eroilor, al Speoclubului ºi veteranilor de rãzboi, în rândul cãrora
sunt ºi chimiºti, adresez cu tot respectul ºi onoarea militarã tradiþionala urare ,,La Mulþi Ani”,
armei Chimice (Apãrare NBC), arma de elitã a Forþelor noastre Armate, arma ºtiinþificã ºi tehnicã,
redutabilã în câmpul tactic ºi strategic (de nedorit însã a o experimenta în acest sens).
Sunt mândru ca muscelean, cã aici la Câmpulung fiinþeazã fosta ªcoalã de Aplicaþie pentru
Apãrare NBC acum Centrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC, care se înscrie în istoria
militarã cu rezultate ce fac cinste tuturor cercetãtorilor, chimiºtilor militari, unitãþilor ºi subunitãþilor
specializate, componente ale NATO ºi participante la misiuni internaþionale apreciate la înalt
nivel.
Am apreciat, deºi nu sunt specialist al acestei arme, lucrarea intitulatã Istoria Chimiei
Militare Româneºti, 1917-2005 operã a distinºilor slujitori ai acestei arme: general de brigadã dr.
Nicolae Popescu, fost comandant al ªcolii de Aplicaþie ºi al garnizoanei ºi colonel (r) prof. Mihail
Grigorescu.
A fost o muncã laborioasã pentru strângerea unui material faptic ºi veridic, atât din Primul,
cât ºi Al Doilea Rãzboi Mondial, apoi evoluþia acestei arme în condiþiile moderne, atât pe plan
intern, cât ºi extern, autorii meritând felicitãri sincere pentru aceastã lucrare ce apreciazã dãruirea
celor ce au lucrat în chimia militarã de-a lungul vremii.
Este de înþeles cã evoluþia socialã modernã a creat condiþii pentru perfecþionarea acestei
arme ca de altfel a tuturor tipurilor de arme, depãºind rãzboiul de tranºee ºi lupta la baionetã, care
rãmân în analele istoriei. Rãzboiul modern este electronic, dirijat de la distanþã cu mijloace
aeriene, reactive etc.. Aceste noutãþi au modificat ºi tactica ºi strategia, dar ºi logistica, care au trebuit
adaptate noilor realitãþi, necesitând ºi perfecþionarea celor ce lucreazã în aceastã armã, de la
gradat profesionist la general.
Este de apreciat cã aici, la Câmpulung, dupã evenimentele din Decembrie 1989, s-a fãcut
instruirea primelor cadre destinate a fi încadrate în marile unitãþi ºi unitãþi (ofiþeri superiori),cu
misiunea ,,protecþia mediului” o cerinþã a ecologiei contemporane, menitã a stopa agresiunea umanã
faþã de mediu, poluarea, infestarea, degradarea componentelor de bazã ale naturii: apã, aer, vegetaþie,
sol etc.. Am avut onoarea ca la acest curs sã particip ºi eu cu teme majore, consecinþele unor
activitãþi umane în timp ºi spaþiu pentru mediu, întrucât de peste 50 de ani militez pentru acest
deziderat vital supravieþuirii pe Terra, formându-mã ca ecologist implicându-mã alãturi de organismele
de mediu pentru a stopa ºi limita antropismul uman faþã de naturã, agresiunea barbarã.
La ora actualã armata oferã un exemplu demn de urmat societãþii civile în ce priveºte protecþia
mediului care este prezent ºi la unitatea din Câmpulung.
97

APÃRAREA NBC 11/2006
OMAGIU VETERANILOR
Pentru cã la timpul meu în calitate de lector militar la ªcoala de Ofiþeri de Artilerie
Antiaerianã Braºov (anii 1948-1950) am avut ca hoby cercetarea ºi explorarea geomorfologiei cavitãþilor
naturale (peºteri ºi avene) din zonele carstice ale þãrii, mi-a venit ideea de a elabora ºi un
material tactic cu privire la ,,Potenþarea apãrãrii, folosind aceste surse naturale-peºterile”.
Memoriul l-am înaintat Ministerului Apãrãrii Naþionale, fiind apreciat ca atare ºi am fost
felicitat, fiind adresat Vânãtorilor de Munte, Jandarmeriei ºi Trupelor Chimice ºi de Cercetare
(aceasta dupã decembrie 1989), raportând Statului Major General ºi Ministerului Apãrãrii
Naþionale, cum vãd eu tactic folosirea acestor cavitãþi situate în zonele montane, dar ºi pe litoral
(Cheile Caraºului, Mangalia etc.).
Datã fiind aºezarea lor, la baza pereþilor, la jumãtate ori la creastã (cele mai vechi sunt cele
de la creastã, urmând cele medii ºi de la bazã) unele sunt încã active, altele folosite, apa care a fost
creatorul lor prin dizolvare, erodare, corosiune, s-au drenat la alte nivele ºi peºtera a rãmas apã.
Au intrãri de diferite dimensiuni, uºor de mascat, de apãrat, sau unele cu interioare ce pot
adãposti ºi o companie. Pot servi pe direcþii principale de atac ori de afluire de forþã vie ºi tehnicã
de luptã pentru organizarea unor ambuscade eficiente creând ºi factorul surprizã ºi fiind greu de
lovit de cãtre inamic. Pot servi ca puncte de comandã, relee de transmisiuni, pentru amplasarea
aruncãtoarelor de flãcãri, grenade incendiare, protecþie contra gazelor (cele superioare) tinzând a
se aºeza la nivelul vãilor, fiind mai grele ca aerul, ºi chiar contra bombardamentelor atomice, mai
puþin biologice. Pot servi ca loc de refacere dupã o luptã, iar cele cu ieºiri de a cãdea în spatele
inamicului, ori a surprinde un desant.
Logistic pot servi cu succes depozitãrii de echipament, armament ºi muniþie, alimente, spitale
de campanie, dotate cu generatoare pot permite efectuarea de operaþii. Condiþia sine-qua-non
este sã fie cunoscute din timp, notate pe hârtie director pentru a fi uºor depistate. Cele care au apã
sunt salvatoare pentru rãniþi, având acest elixir la dispoziþie. În zona Muscel, în zona Rucãr-
Dâmbovicioara ºi Dragoslavele sunt peste 2360 de peºteri explorate, cartate, numerotate ºi comunicate
Institutului de Speologie ,,Emil Racoviþã” ºi incluse în Anuarul României, alãturi de
cele 12000 peºteri existente, Muscelul fiind pe primul loc, dar nu cu cele mai mari ºi mai frumoase.
În schimb, avem un record naþional, Avenul Grindului de pe versantul estic al Pietrei
Craiului, 1900 metri altitudine, cu -625 metri adâncime, 17 puþuri succesive cu diametre între
4-12 metri, golite de material. Cu acest aven ne situãm pe locul 6 în lume dupã Franþa, Spania,
Italia, Rusia ºi Papua Noua Guinee.
Am avut ºi descoperiri paleontologice: urme ale haiducilor, ale arnãuþilor lui Tudor
Vladimirescu, o calotã cranianã de om din neolitic, fosile de Ursus Spelaeus, Capra Ibex, Zãgan
(fostul condor al Carpaþilor), toate donate muzeelor din Câmpulung, Piteºti, Braºov, Þara
Criºurilor, Oradea.
Am studiat reþeaua hidrologicã a zonei ajutaþi de hidrologul Constantinescu ºi am recomandat
comunelor Rucãr, Dâmbovicioara, Fundata, satului Ciocanul de unde sã colecteze apele freatice
subterane.
În final, apreciez revista Chimiei ,,Apãrare NBC” editatã la Câmpulung prin strãdania
permanentã a neobositului colonel (r) prof. Mihail Grigorescu, cãruia-i dorim încã ani mulþi
pentru a edita aceastã revistã informativã ºi formativã!
Vivat Arma Chimie (Apãrare NBC) la ceas de sãrbãtoare, ºi îi doresc actualului comandant,
domnul colonel Tudorel Radu, colectivului de comandã, corpului profesoral, angajaþilor,
sãnãtate deplinã, satisfacþii profesionale ºi sã fie mereu în primele rânduri ale Armatei glorioase a
Patriei.
Vivat 15 mai! - Cu onoare, cu respect, cu admiraþie.
P.S. Am prins ºi eu Arma Chimiei în cartea care este gata de tipar:"În memoriam, eroii ºi veteranii Muscelului
din anii: 1877, 1917-1918, 1941-1945".550 de pagini, peste 600 de eroi ºi veterani care va apare în luna
aprilie anul acesta., autor colonel (r) Ioan A Dobrescu.
98