Anul VII nr. 2

20 NOIEMBRIE 1924 - ÎN CAZARMA SF. GHEORGHE (MALMAISON), 

BUCURESTI - SE DESCHID CURSURILE SCOLII DE APARARE CONTRA GAZELOR 

ANUL VII NR. 2 ( 12 ) 

Fondatã 

la 1 aprilie 1927 sub denumirea 

“ANTIGAZ” 

Câmpulung 

2006

evenimente eada 

Protectia cbrn 

-

CENTRUL DE PREGÃTIRE PENTRU APÃRARE NBC ,,MUSCEL” 

CÂMPULUNG 

REVISTA DE SPECIALITATE PENTRU ARMA 

APÃRARE NUCLEARÃ, BIOLOGICÃ ªI CHIMICÃ 

sub egida 

STATULUI MAJOR AL FORÞELOR TERESTRE 

Fondatã la 1 aprilie 1927, sub denumirea ,,ANTIGAZ” 

- serie nouã - anul VII - 

SUMAR 

& ANIVERSÃRI 

& CERCETARE, DEZVOLTARE ªI 

REGLEMENTÃRI ÎN ARMÃ 

& ECHIPAMENTE NBC 

& PROTECÞIA NBC A OPERAÞI- 

ILOR SPECIALE 

& MANAGEMENTUL RISCURILOR 

NBC 

& CRIZE NUCLEARE 

& TERORISMUL INTERN ªI 

INTERNAÞIONAL 

& APARIÞII ARIÞII EDITORIALE 

& MEMORIALISTICÃ 

Revista APÃRAREA NBC apare semestrial, de regulã, în lunile 

mai ºi octombrie. 

Încã nu existã posibilitatea legalã pentru efectuarea abonamentelor, 

conform solicitãrilor cititorilor, la aceastã publicaþie de 

armã. Centrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC va hotãrî numãrul de 

exemplare al fiecãrei apariþii ºi destinaþiile revistei. Autorii sunt 

rugaþi sã trimitã articolul pe dischetã ºi un exemplar listat de manuscris, 

rezumatul fiind scris cel puþin în limba românã, pe adresa 

redacþiei, cu fontul TIMES NEW ROMAN-14. 

Articolele vor fi luate în considerare dacã vor fi primite la redacþie 

pânã la 1 februarie, respectiv 1 iulie, anual. 

Manuscrisul va fi pregãtit astfel: titlul lucrãrii, fãrã abrevieri; 

gradul, numele ºi prenumele autorului; funcþia ºi locul de muncã al 

autorului; adresa de corespondenþã. Abrevierile ºi bibliografia vor fi 

scrise corect. 

Responsabilitatea completã a asumãrii ºtiinþifice a articolelor trimise 

redacþiei aparþine autorilor. 

Informaþii se pot obþine la numerele de telefon: 

0248/533.341- int.126,130 

fax: 0248/533.382 

0746047744 (redactor-ºef)

APÃRAREA NBC 12/2006 

CUPRINS 

CONSILIUL EDITORIAL 

PREªEDINTE DE ONOARE 

General de brigadã (r) dr.Nicolae POPESCU 

PREªEDINTE 

Colonel Tudorel RADU 

MEMBRI 

Colonel dr.ing.Ion SAVU 

Colonel ing.Mihai VÃLEANU 

Colonel prof.univ.dr.Ion MITULEÞU 

Colonel Ion BEREVOIANU 

Locotenent-colonel Constantin GHEORGHE 

Locotenent-colonel drd.Martin CATA 

Locotenent-colonel Viorel BÃLÃCEANU 

Locotenent-colonel Viorel STAMIN 

Locotenent-colonel Marin FLOREA 

Locotenent-colonel Viorel STANCA 

Locotenent-colonel Stelian RÃDULESCU 

Locotenent-colonel Carol PETERFI 

Maior Gheorghe MITRICÃ 

Maior Corneliu PUNGÃ 

Colonel (r) Mihai GRIGORESCU 

* 

* * 

General de brigadã (r) ing.Dumitru PRUNACHE 

Colonel (r) Dumitru GHIÞÃ 

Colonel (r) Dumitru BRÂNZEI 

Colonel (r) Aurel MIHÃIESCU 

- Apãrarea NBC, estimarea riscurilor în cazul 

situaþiilor de urgenþã CBRN ºi al evenimentelor 

EADA 

Colonel Tudorel RADU....................................... 

ISTORIA - CARTEA DE CÃPÃTÂI 

pag.5 

- Preliminarii politico-militare ale Marii Uniri de 

la 1918 

General de brigadã (r) dr.Nicolae POPESCU pag.7 

EVENIMENTE EADA 

- Consideraþii privind operaþiile de salvare în caz 

de calamitãþi ºi dezastre ºi cele de sprijin al 

managementului consecinþelor accidentelor 

nucleare, biologice, chimice, radiologice ºi a 

exploziilor de mare putere (NBCRE) 


Locotenent-colonel Stelian RÃDULESCU.................. pag.10 

RELAÞII INTERNAÞIONALE 

- Apãrarea NBC pe agenda cooperãrii militare 

internaþionale 

Locotenent-colonel Stelian RÃDULESCU............... pag.21 

ECHIPAMENTE NBC 

- Echipamente de apãrare NBC pentru dotarea 

navelor participante la operaþia ,,Active 

Endeavour” - cerinþe, perspective de dotare pag.24 

Maior Costel SAFTA.......................................... 

- Sistemul pentru cercetarea nuclearã, biologicã ºi 

chimicã M93A1 ,,Vulpea” 

pag.32 

Maistru militar Teofil CERNAT.............................. 

MANAGEMENTUL RISCURILOR EADA 

- Angajarea structurilor de apãrare NBC pentru 

gerstionarea riscurilor generate de evenimentele 

Emisii Altele Decât Atacul (EADA) 

Locotenent-colonel Stelian RÃDULESCU pag.39 

Locotenent-colonel Carol Peterfi................................. 

- Acþiunile forþelor pentru operaþii speciale pentru 

protecþia CBRN a forþelor luptãtoare terestre, 

aeriene ºi navale 

Locotenent-colonel Petrea IARU............................. pag.55 

AGENÞI BIOLOGICI 

- Gripa aviarã - lecþii învãþate - influenþa acesteia 

în managementul situaþiilor de crizã CBRN 

Locotenent-colonel Romulus BARBU...................... pag.64 

- Agentul Hich-tech - Plasmodium - ucigaºul 

nevãzut 

Maior Costel GUªTERIÞEAN............................... pag.69 

- Febrele hemoragice virale 

Locotenent medic Adrian-Mihail IORDACHE 

Plutonier Marius CHIVEREANU............................. 

pag.74 

2

COLEGIUL DE REDACÞIE 

Redactor-ºef 

Locotenent-colonel Stelian 

RÃDULESCU 

Redactor 

Colonel (r) Mihai GRIGORESCU 

Tehnoredactare, 

procesare text ºi 

imagine 

P.c.c.ing. Renata-Manuela 

MATEOIU 

Fotografie, procesare coperþi 

Plutonier Viorel PASCU 

Maistru militar Teofil 

CERNAT 

Traducere 

Prof.Georgiana LIVEZEANU 

Corectare ºi difuzare 

revistã 

Plutonier major Claudiu ªTEFAN 

Adresa 

Str.Mãrãºti, nr.48, Câmpulung 

I.S.S.N. - 1583-4654 

Tiparul a fost executat la 

CENTRUL TEHNIC-EDITORIAL 

AL ARMATEI 

C-da: 

B: 


CUPRINS 

PROTECÞIA NBC A OPERAÞIILOR SPECIALE 

- Sprijinul operaþiilor antidrog de cãtre marile unitãþi ºi 

subunitãþi din Forþele Terestre 


pag.77 

Maior Petre DUMITRU........................................... 

- Contribuþii la fundamentarea sprijinului NBC în 

operaþiile întrunite ale forþelor armate ale României 

pentru gestionarea situaþiilor de crizã pe teritoriul 

naþional, respingerea agresiunii aeriene ºi terestre ºi 

operaþionalizarea infrastructurii de interes militar pentru 

intervenþia forþelor aliate NATO 


pag.80 

Maior Corneliu PUNGÃ..................................................... 

OPERAÞII ÎNTRUNITE 

- Detaºamentul ROFND - continuitate ºi profesionalism 

Cãpitan Gabril BIÞA...................................................... pag.85 

TERORISM ÎN DREPTUL INTERN ªI 

INTERNAÞIONAL 

- Condamnarea ºi reprimarea actelor de terorism nuclear 

Inspector principal de poliþie drd. Horia DOGARU............ pag.86 

CRIZE NUCLEARE 

- Provocarea nuclearã a Coreei de Nord 

Sublocotenent Mihai GRAUR........................................ pag.91 

INSTRUCÞIA PENTRU APÃRARE NBC 

- Instrucþia ºi exerciþiile în arma Apãrare NBC în perioada 

2007-2010 

pag.95 

Locotenent-colonel Marin PÃUNE....................................... 

APARIÞII EDITORIALE 

- Psihologia terorii ºi teroarea psihologicã în situaþii de 

crizã 

- Bibliografia chimiei militare româneºti 

MEMORIALISTICÃ 

pag.98 

pag.99 

- Medici militari veterinari 

Colonel prof.dr.Ion SAVU............................................ pag.101 

- BUCUREªTI - 

Centrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC 

,,Muscel” 

- vedere generalã - 

3


CONTENTS 

- NBC Defence, risks prognosis at CBRN 

emergency and ROTA events 

COL Tudorel ................................................ pag.5 

HISTORY-THE FUNDAMNETAL BOOK 

- Military and political preliminary of the Great 

Union since 1918 

BG (r) Ph.D Nicolae POPESCU....................... pag.7 

ROTA EVENTS 

- Considerations regarding the resque operations 

in case of natural disasters and calamities and the 

support operations of CBRN effects and high 

detonations (NBCRE) 

COL Tudorel RADU 

pag.10 

LTC Stelian RADULESCU................................ 

INTERNATIONAL RELATIONSHIPS 

- NBC Defence in the international military 

cooperation aggenda 

LTC Stelian RADULESCU............................... pag.21 

NBC EQUIPMENT 

- NBC Defence equipment for ships participating 

in “Active Endeauver” operation - requirements, 

equipment perspectives 

MAJ Costel SAFTA.......................................... pag.24 

- NBC recon system M 93A1 “Fox” 

WO Teofil CERNAT......................................... pag.32 

ROTA RISK MANAGEMENT 

- NBC structures employment for ROTA risk 

management 

LTC.Stelian RADULESCU 

LTC..Carol PETERFI.......................................... pag.39 

- Special forces actions for CBRN protection of 

army, air and navy forces 

LTC.Petre IARU............................................. 

pag.55 

BIOLOGICAL AGENTS 

- Birds flu - lessons learned - and its influence on CBRN 

crisis management 

LTC Romulus BARBU................................................ pag.64 

- The High-tech agent - PLasmodium - the universal 

killer 

pag.69 

LTC Costel GUªTERIÞEAN.......................................... 

- The viral bleeding fever 

LT medic..Adrian-Mihail IORDACHE 

Staff sgt.Marius CHIVEREANU................................... pag.74 

NBC PROTECTION OF SPECIAL 

OPERATIONS 

- Land Forces units and subunits support to antidrug 

operations 

COL.Tudorel RADU 

pag.77 

MAJ.Petre DUMITRU.................................................. 

- Contributions to the NBC support substantiation in 

Romanian Land Forces joint operations for crises 

management within the national territory, for land and 

air assault counteraction and for the infrastructures 

operationalizationof military interest for NATO Allied 

Forces intervention 

COL.Ion BEREVOIANU 

MAJ.Corneliu PUNGÃ............................................... pag.80 

JOINT OPERATIONS 

- ROFND detachment - continuity and professionalism 

CPT.Gabriel BIÞA........................................................ pag.85 

THE TERRORISM IN HOME AND 

INTERNATIONAL LAW 

- Sentencing and repressing nuclear 

terrorism deeds 

Police main inspector Ph.D candidate.Horia DOGA- 

RU... 

NUCLEAR CRISES 

pag.86 

- North Korea ‘s nuclear challenge 

1LT Mihai GRAUR...................................................... pag.91 

TRAINING FOR NBC DEFENCE 

- NBC Defence training and exercises in 2007-2010 

LTC..Marin PÃUNE..................................................... pag.95 

ISSUES 

- The psychology of terror and the psychological terror 

in crisis 

- The bibliography of the Romanian military chemistry 

MEMOIRS 

pag.98 

pag.99 

- Military vets 

COL. prof. Ph. D..Ion SAVU....................................... pag.101 

4


APÃRAREA NBC, ESTIMAREA RISCURILOR 

ÎN CAZUL SITUAÞIILOR DE URGENÞÃ CBRN 

ªI AL EVENIMENTELOR EADA 


Comandantul Centrului de Pregãtire pentru Apãrare NBC 

ºi Inspector pentru Apãrare NBC 

In spite of the fact 

that the Cold War has 

ended and the threat of a 

global nuclear war has 

lost its importance, the 

world is still instable as a 

result of the increasing 

regional conflicts, the 

asymetric war and 

unconventional devices 

employment by extremist 

forces and terrorist 

groups at a global level. 

The CBRN continuous proliferation 

worldwide and the secret development of 

such military programs by the states which 

support certain terrorist organizations 

capable of applying those programs against 

armed forces and civilians out of political 

or group interests represent the main 

threat for the national, regional and worldwide 

security. 

Considering the proliferation of new 

types of risks, the force NBC defence measures 

should be correlated with the type of 

threat and should include new challenges 

for the personnel with respopnsabilities in 

NBC defence at all echelons. 

With its themes and articles, this 

issue is trying to give an answer to these 

challenges using analyses of crises which 

might be generated by certain CBRN and 

ROTA (EADA) risk emergencies, illnesses 

5 

Deºi Rãzboiul Rece 

s-a sfârºit ºi ameninþarea 

cu un rãzboi nuclear global 

ºi-a pierdut importanþa, 

lumea rãmâne 

instabilã din cauza tendinþei 

de creºtere la 

nivel global a conflictelor 

regionale, de 

angajare a tehnicilor 

rãzboiului asimetric ºi a 

mijloacelor neconvenþionale 

de cãtre forþe extremiste ºi 

grupãri teroriste. 

Continua proliferare a armelor chimice, 

biologice, radiologice ºi nucleare în 

întreaga lume ºi dezvoltarea în ascuns a 

unor astfel de programe militare de cãtre 

state care acordã sprijin unor organizaþii 

teroriste capabile sã le utilizeze asupra 

forþelor armate ºi populaþiei civile în scopul 

atingerii unor interese politice sau de 

grup, constituie ameninþarea principalã la 

adresa securitãþii naþionale, regionale ºi 

mondiale. 

Analizând proliferarea noilor tipuri 

de risc , mãsurile de apãrare NBC a forþei 

trebuie sã fie corelate cu tipul de 

ameninþare ºi cuprind noi provocãri pentru 

personalul ce încadreazã structurile de 

apãrare NBC de la toate eºaloanele. 

Prin tematicã ºi conþinutul articolelor, 

acest numãr al revistei Apãrarea


started by parasites, viruses or biological 

agents employment, focusing on CBRN 

crises management and on NBC defence 

structures employment in finding, monitorizing, 

mitigating or eliminating the 

consequencies of this type of crisis. 

The NBC defence measures taken to 

solve CBRN or EADA crises must be correlated 

with the governating home and 

international legislation in this field as 

they might give rise to a great responsability 

for the commanders and chiefs of 

structures involved in crises management. 

The magazine supports this problems 

through analyzing, legal classification and 

explanation of some terrorism forms, 

especially the nuclear ones. 

In the contents of the magazine 

there can be found pages from the 

Romanian history related to the Great 

Union since Dec 1 st 1918 highlighting 

through a military-political point of view, 

the political events and military actions 

which made possible the nation reunion, 

memoirs, pages from the branch history, 

the international relationship activity of 

the NBC Defence Training Center 

,,Muscel”, as well as new specialty literature 

issues. 

As a conclusion, the ,,NBC Defence” 

magazine, no.12 is an interesing and useful 

reading, meant to enlarge its readers 

knowledge. At the same time, I would 

like to ask all people interested in NBC 

Defence for their support with subjects, 

opinions, suggestions in order to improve 

our magazine future editions. 

COLONTITLUL 

NBC cautã sã rãspundã acestor provocãri 

prin analize axate pe crizele ce pot fi generate 

de apariþia unor situaþii de urgenþã cu 

risc CBRN ºi EADA, maladii declanºate de 

folosirea agenþilor biologici, virusurilor 

sau paraziþilor, cu accent pe managementul 

situaþiilor de crizã CBRN ºi întrebuinþarea 

structurilor de apãrare NBC 

pentru descoperirea, monitorizarea, 

reducerea sau lichidarea urmãrilor acestui 

gen de crizã. 

Mãsurile de apãrare NBC ce se adoptã 

pentru rezolvarea crizelor CBRN sau 

EADA trebuie corelate cu legislaþia 

internã ºi internaþionalã ce guverneazã 

acest domeniu de activitate întrucât pot 

creea o rãspundere deosebitã comandanþilor 

ºi ºefilor de structuri implicaþi în 

managementul crizelor. Revista vine în 

sprijinul acestei problematici prin analiza, 

încadrarea juridicã ºi explicarea unor 

forme de terorism, în speþã terorismul 

nuclear. 

În conþinutul revistei se regãsesc 

pagini din istoria României, în care se 

detaliazã aspecte premergãtoare ale actului 

istoric al Marii Uniri de la 1 decembrie 

1918 evidenþiind prin prisma politico-militarã 

evenimentele politice ºi acþiunile militare 

care au fãcut posibilã reîntregirea 

neamului, memorialisticã, pagini din 

istoricul armei, activitatea de relaþii internaþionale 

a Centrului de Pregãtire pentru 

Apãrare NBC ,,Muscel”, precum ºi noi 

apariþii editoriale ale literaturii de specialitate. 

În concluzie, revista Apãrarea NBC, 

numãrul 12 se constituie într-o lecturã 

interesantã ºi instructivã, în mãsurã sã 

îmbogãþeacã bagajul de cunoºtinþe al cititorilor 

acesteia. Totodatã, pe aceastã cale, 

doresc sã fac un apel cãtre toþi cei interesaþi 

de domeniul Apãrãrii NBC sã ne sprijine 

cu materiale, opinii, sugestii în scopul 

îmbunãtãþirii conþinutului numerelor 

urmãtoare ale revistei. 

6



Preliminarii politico-militare 

ale Marii Uniri de la 1918 

General de brigadã (r) dr.Nicolae POPESCU 

Independenþa de stat a României 

declaratã de Mihail Kogãlniceanu 

în Parlament la 9 mai 1877 a fost 

consfinþitã de victoriile armatei române repurtate 

în bãtãliile cu oºtile otomane în sudul 

Dunãrii. 

Dar prevederile Tratatului de pace de la 

Berlin au fost ºi de aceastã datã dureroase pentru 

România; se rãpea, din nou, Sudul 

Basarabiei de cãtre Rusia. Astfel, Rusia þaristã a 

devenit, din nou, atât în ochii guvernului, cât ºi 

în cei ai opiniei publice, inamicul public 

numãrul unu, cel care îºi înºela aliatul dupã ce 

se folosea de el în rãzboi. 

În condiþiile indiferenþei ºi chiar al dezinteresului 

Franþei ºi Angliei pentru Balcani, singurele 

þãri care puteau reprezenta o contrapondere 

faþã de influenþa rusã ºi frâna expansionismul 

þarist erau Germania ºi Austro-Ungaria. 

Guvernul liberal al lui I.C.Brãtianu, în 

1883, a semnat un tratat de alianþã cu Austro- 

Ungaria, apoi cu Germania ºi Italia. Prevederile 

tratatului au fost pãstrate secrete, fiind cunoscute 

doar de prim-miniºtrii guvernelor. 

Aderarea la Tripla Alianþã a avut unele 

consecinþe favorabile: a scos România din izolarea 

diplomaticã în care se gãsea, i-a consolidat 

poziþia în Europa de Sud-Est, aducându-i ºi 

avantaje economice pe piaþa Europei Centrale; 

în acelaºi timp însã ea a stânjenit lupta pentru 

unificarea naþionalã ºi a îngreunat ajutorul pe 

care regatul îl putea acorda pe faþã românilor 

transilvãneni. Pe termen lung ºi în perspectiva 

7 

istoricã, alianþa cu Puterile Centrale mergea ºi în 

contra intereselor naþionale ºi împotriva 

simþãmintelor majoritãþii românilor. Nu trebuie, 

de aceea, sã mire faptul cã ea nu s-a putut aplica 

nici în 1914, nici în 1916. 

Renaºterea politicã a Franþei cãtre 

sfârºitul veacului al XIX-lea, precum ºi o adevãratã 

explozie de sentimente filo-franceze în 

rândul intelectualilor, similarã celei din epoca 

Unirii Principatelor, au fãcut posibilã începerea 

unei lente reorientãri diplomatice care va culmina 

cu ieºirea României din Tripla Alianþã 

(Puterile Centrale) ºi aderarea ei la Antantã; 

tonul presei, al discuþiilor parlamentare devenea 

cu fiecare an tot mai anti-austro-ungar; cu 

atât mai mult cu cât ºi Italia manifesta tendinþa 

de a ieºi din Alianþã. 

Ideea unirii Principatelor cu Transilvania 

a apãrut la începutul secolului al XIX-lea; ea a 

fost cel dintâi exprimatã de munteanul de origine 

ardeleanã Naum Râmniceanu (1802) ºi de 

transilvãneanul bucovinizat I.Budai Deleanu 

(1804), primul propunând alipirea Transilvaniei 

la Principate, cel de-al doilea a Principatelor la 

Transilvania. Ambele planuri erau evident premature. 

Unirea Principatelor române a constituit 

cheia de boltã a programelor politice ale 

paºoptiºtilor. 

Înfrângerea revoluþiei în toate cele trei 

Principate nu a pus capãt planurilor unioniste, 

D.Brãtianu creând chiar în 1852 termenul de 

,,România Mare".



Alianþa cu Puterile Centrale a îngreunat 

exprimarea fãþiºã a iredentismului politic; de 

aceea, accentul principal al luptei s-a mutat însã 

pentru un timp de pe terenul politic pe cel cultural, 

coordonat de Liga Culturalã înfiinþatã la 

Bucureºti în 1891, cu participarea celor mai 

mulþi cãrturari de peste munþi. În 1914, Liga 

ºi-a schimbat denumirea în ,,Liga pentru unitatea 

politicã a tuturor românilor". 

Cu toate acestea, clasa politicã româneascã 

era departe de a fi unitã. La izbucnirea 

Primului Rãzboi Mondial, liberalii, cu excepþia 

lui C.Stere, erau alãturi de Antantã; aceeaºi poziþie 

era împãrtãºitã ºi de conservatorii 

democraþi ai lui Take Ionescu ºi de majoritatea 

intelectualilor þãrii. Conservatorii erau împãrþiþi 

în trei facþiuni: P.P.Carp cerând respectarea 

integralã a prevederilor alianþei din 1883, 

T.Maiorescu ºi Al.Marghiloman erau adepþii 

unei neutralitãþi binevoitoare faþã de Puterile 

Centrale iar N.Filipescu cerea intrarea imediat 

în rãzboi împotriva Triplei Alianþe. P.S.D., insensibil 

la problema naþionalã, fidel hotãrârilor 

Internaþionalei Socialiste, s-a opus participãrii 

României la rãzboi. 

Consiliul de coroanã de la Sinaia, la 3 august 

1914, împotriva voinþei regelui Carol I, a 

hotãrât pãstrarea neutralitãþii: rând pe rând, în 

franþuzeºte, participanþii ºi-au motivat poziþia ºi 

au votat pentru nepunerea în aplicare a tratatului 

cu Puterile Centrale, sub pretextul cã acesta 

prevedea casus foederis numai în situaþia în care 

unul dintre semnatari ar fi fost atacat; dintre toþi 

participanþii numai P.P.Carp a susþinut intrarea 

în rãzboi a României alãturi de Puterile 

Centrale. 

Perioada neutralitãþii (1914-1916) n-a 

fost deloc neutrã, guvernul Brãtianu, începând 

încã din toamna lui 1914, ducea tratative cu 

Antanta în vederea intrãrii în rãzboi ºi a stabilirii 

condiþiilor acestei participãri. 

8



Rusia recunoscuse dreptul României 

asupra Transilvaniei ºi Banatului încã de la 1 octombrie 

1914 în schimbul neutralitãþii. În februarie 

1915, România ºi Italia semnau un 

acord de asistenþã mutualã în caz de atac, iar în 

luna mai începeau noi tratative româno-ruse 

privind condiþiile puse de Brãtianu pentru a 

intra în rãzboi. 

Tratativele cu Antanta au fost reluate în 

ianuarie 1916, la presiunile insistente ale 

Angliei ºi Franþei. 

Ele se vor concretiza prin semnarea la 

4 august 1916 a Tratatului de alianþã ºi a 

Convenþiei militare cu Antanta, toate condiþiile 

puse României fiind acceptate. 

În noaptea de 14/15 august, armata 

românã a început trecerea Carpaþilor pentru 

eliberarea Transilvaniei. Dar niciuna din 

prevederile Convenþiei militare cu Antanta nu a 

fost respectatã. 

Luna noiembrie a adus armatelor române 

înfrângeri succesive; la sfârºitul lui ianuarie 

1917, frontul se stabiliza în Moldova de sud, 

inamicul ocupând trei sferturi din þarã. 

Cu toate acestea, rezistenþa din Moldova 

a durat mai bine de un an, Puterile Centrale 

nereuºind sã obþinã victoria deplinã pe câmpul 

de luptã. În vara anului 1917, armatele române 

au reuºit sã obþinã rãsunãtoarele victorii de la 

Mãrãºti, Mãrãºeºti ºi Oituz, zãdãrnicind planurile 

mareºalului Mackensen de cucerire a 

Moldovei. 

Revoluþia bolºevicã din Rusia a fãcut 

imposibilã continuarea rezistenþei, întrucât 

armata imperialã s-a dezintegrat, pãrãsind fronturile 

de luptã. 

În aceste condiþii, România cu acordul 

aliaþilor, încheie armistiþiu cu Puterile Centrale 

la 9 decembrie 1917. 

Dupã pacea ruso-germanã de la Brest- 

Litovsk (3 martie 1918), nemþii pãtrund în 

Ucraina, încercuind complet Moldova. 

Guvernul român este astfel forþat sã accepte 

9 

condiþiile unui ultimatum ºi sã semneze la 7 mai 

1918 un tratat de pace, umilitor ºi înrobitor cu 

Puterile Centrale. Din fericire, tratatul nu a fost 

ratificat, iar efectele acestuia nu au fost resimþite 

decât pe o perioadã scurtã, ca urmare a evoluþiei 

situaþiei politico-militare a conflictului mondial. 

Participarea României se încheia la acea 

datã cu un dezastru de mari proporþii, singura 

împlinire, pe care nimeni nu o prevedea în 1914 

sau 1916, fiind reunirea Basarabiei cu þara. 

Însã, înfrângerea Puterilor Centrale, în 

anul 1918, a fãcut posibile denunþarea pãcii de 

la Bucureºti ºi remobilizarea armatei române. 

Prin voinþa ºi hotãrârea românilor, 

provinciile aflate în componenþa imperiilor 

vecine, se unesc cu Þara-mamã. 

* 

* * 

1 Decembrie 1918 rãmâne o datã memorabilã 

a istoriei naþionale, momentul finalizãrii 

unui proces istoric, când naþiunea românã s-a 

strâns în unice hotare ºi pe harta Europei a 

apãrut România Întregitã ori, mai bine zis, 

România cea fireascã. 

Pânã în vara anului 1919, armata ºi 

autoritãþile române ºi-au extins raza de acþiune 

asupra întregii þãri. Prin tratatele de pace n-a 

mai urmat decât o operã de ratificare a unei 

realitãþi ireversibile, deoarece România Mare 

n-a fost rezultatul deciziei marilor puteri 

biruitoare ºi ale Conferinþei de pace, ci cel 

al faptelor românilor înºiºi. 

Ziua de 1 Decembrie 1918 reprezintã 

un act de naºtere a unei noi realitãþi statale 

naþionale. Este o zi de aur a istoriei naþionale ºi 

însemnãtatea acesteia este accentuatã de consfinþirea 

ei într-o realitate ireversibilã în cursul 

unui scurt rãstimp istoric. 

Admiterea în Alianþa Nord-Atlanticã ºi 

apropiata integrare în Uniunea Europeanã 

reprezintã cele mai importante realizãri politico-militare 

ale statului român de la fãurirea 

României Întregite, acum aproape un secol. 

BIBLIOGRAFIE: 

* România în anii primului rãzboi mondial, Vol.I, Ed.Militarã, Bucureºti, 1987; 

* C.Kiriþescu, Istoria rãzboiului pentru întregirea României, Ed.ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, 

Bucureºti, 1989; 

* General Traian Moºoiu, Memorial de rãzboi, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1987



CONSIDERAÞII PRIVIND OPERAÞIILE DE SALVARE ÎN CAZ DE 

CALAMITÃÞI NATURALE ªI DEZASTRE ªI CELE DE SPRIJIN AL 

MANAGEMENTULUI CONSECINÞELOR ACCIDENTELOR 

NUCLEARE, BIOLOGICE, CHIMICE, RADIOLOGICE 

ªI A EXPLOZIILOR DE MARE PUTERE 



Marile unitãþi ºi unitãþi din 

Forþele Terestre, pot fi afectate 

de o gamã largã de dezastre sau 

pot fi chemate sã acþioneze pentru limitarea ºi 

înlãturarea urmãrilor acestora. 

Comandanþii de la toate eºaloanele trebuie 

sã deþinã informaþiile necesare referitoare 

la aceste riscuri ºi ameninþãri, pentru a putea 

evita urmãrile uneori catastrofale, ale diferitelor 

tipuri de dezastre. În acelaºi timp, sunt obligaþi 

sã cunoascã prevederile actelor normative referitoare 

la implicarea Ministerului Apãrãrii în 

acþiunile de gestionare a situaþiilor de urgenþã, 

precum ºi sarcinile concrete ce revin structurilor 

pe care le comandã în cadrul funcþiilor de sprijin. 

Situaþia de urgenþã reprezintã un eveniment 

excepþional, cu caracter nonmilitar, care prin 

amploare ºi intensitate ameninþã viaþa ºi sãnãtatea 

populaþiei, mediul înconjurãtor, valorile materiale ºi 

culturale importante, iar pentru restabilirea stãrii de 

normalitate sunt necesare adoptarea de mãsuri ºi acþiuni 

urgente, o situaþie extraordinarã, în care populaþia 

este incapabilã sã-ºi asigure necesitãþile de 

supravieþuire sau când existã o ameninþare severã ºi 

imediatã pentru aceasta. 

Gestionarea situaþiilor de urgenþã reprezintã 

identificarea, monitorizarea, înregistrarea 

ºi evaluarea tipurilor de ameninþãri, a tipurilor 

de risc asociat acestora (asumat sau impus) ºi a 

factorilor determinanþi ai acestora, înºtiinþarea 

factorilor interesaþi, avertizarea populaþiei, limitarea, 

înlãturarea sau contracararea factorilor de 

risc, precum ºi a efectelor negative ºi a impactului 

produs de evenimentele excepþionale 

10 

respective. 

O mare parte a situaþiilor de urgenþã sunt 

generate de dezastre. Forþele Terestre pot executa 

operaþii de sprijin în situaþii de dezastre, în 

conformitate cu actele normative în vigoare. 

Prin dezastru, conform Legii nr. 124/1996 

privind apãrarea împotriva dezastrelor, se înþeleg 

fenomene naturale distructive de origine geologicã sau 

meteorologicã, ori îmbolnãvirea unui numãr mare de 

persoane sau animale, produse în mod brusc, ca 

fenomen de masã. 

În aceastã categorie sunt cuprinse urmãtoarele: 

cutremurele de pãmânt; 

alunecãrile ºi prãbuºirile de teren; 

inundaþiile, fenomenele meteorologice 

periculoase; 

epidemiile ºi epizootiile; 

cãderile de obiecte cosmice, accidentele 

majore ºi avariile mari la arterele de instalaþii 

ºi comunicaþii; 

evenimente cu urmãri deosebit de 

grave asupra mediului înconjurãtor, provocate 

de accidente, acestea însumând: 

accidentele chimice, biologice ºi 

nucleare; 

avariile la construcþii hidrotehnice 

sau conducte magistrale; 

incendiile de masã ºi exploziile; 

accidentele majore pe cãile de 

comunicaþii; 

accidentele majore la utilaje ºi 

instalaþii tehnologice periculoase. 

În grupul evenimentelor a cãror gestionare 

implicã acþiuni de o complexitate deosebitã



intrã, între altele, accidentul chimic, accidentul 

biologic ºi urgenþa radiologicã. 

Accidentul chimic poate fi definit ca un 

eveniment tragic ce se poate produce la una dintre 

întreprinderile unde se fabricã, prelucreazã, utilizeazã, 

depoziteazã sau transportã substanþele toxice 

industriale care, datoritã unor dereglãri de proces, 

avarii la instalaþii sau manipulãri greºite, permit 

rãspândirea în mediul înconjurãtor a unor cantitãþi 

de substanþe la concentraþii mai mari decât cele 

maxim admise, punând în pericol sãnãtatea unor 

colectivitãþi umane. Existã o gamã largã de produse 

chimice care pot fi implicate într-un 

asemenea eveniment cu urmãri grave. Dintre 

acestea cel mai des antrenate într-un posibil 

accident chimic sunt: amoniacul, clorul, hidrogenul 

sulfurat, oxizii de sulf etc., în cantitãþi 

foarte mari, atât în industria chimicã, cât ºi în 

alte domenii ale producþiei de bunuri materiale. 

Accident biologic poate fi definit ca un 

eveniment în urma cãruia are loc eliberarea necontrolatã, 

în mediul înconjurãtor, a unuia sau mai multor 

microorganisme (enzime, bacterii, agenþi patogeni), 

pe timpul producerii, stocãrii sau a transportului 

acestuia (acestora) ºi care pot genera îmbolnãvirea 

(infestarea) în masã a populaþiei, animalelor sau 

mixtã, în zona în care se rãspândeºte. 

Accidentul nuclear este accidentul produs la o 

instalaþie nuclearã, provocând iradierea ºi contaminarea 

personalului acesteia, a populaþiei sau a mediului 

înconjurãtor peste limitele admise. 

Urgenþã radiologicã este determinatã de 

deplasarea în spaþiul aerian al þãrii noastre sau al 

unei zone din þara noastrã a norului radioactiv rezultat 

în urma unui accident nuclear, produs pe teritoriul 

altui stat sau chiar pe alt continent. Pe tot parcursul 

deplasãrii unui asemenea nor radioactiv 

rezultã o urmã, o zonã contaminatã ca efect al 

depunerilor radioactive din nor, pe direcþia de 

deplasare a vântului, contaminarea fiind mai 

puternicã în zonele unde cad precipitaþii. 

Vorbim tot despre urgenþã radiologicã ºi în situaþia 

cãderilor de obiecte cosmice radioactive, 

accidentelor pe timpul transportului ºi depozitãrii 

deºeurilor radioactive, acþiunilor teroriste 

sau a altor evenimente care duc la contaminarea 

radioactivã ºi iradierea personalului. 

Principalele atribuþii ºi misiuni ale marilor 

unitãþi ºi unitãþi din Forþele Terestre în operaþiile 

de salvare ºi de sprijin în situaþii de 

urgenþã. 

Conform Instrucþiunilor privind acþiunile 

ce se desfãºoarã de Ministerul Apãrãrii în situaþii 

de urgenþã, marile unitãþi ºi unitãþile din 

Forþele Terestre îndeplinesc urmãtoarele 

atribuþii principale în domeniul prevenirii, protecþiei 

ºi intervenþiei în situaþii de urgenþã: 

participã cu forþe ºi mijloace proprii, în 

zonele afectate de dezastre, la acþiunile de limitare 

ºi înlãturare a efectelor acestora, în condiþiile 

legii; 

asigurã în mod operativ forþele ºi 

mijloacele de sprijin pentru realizarea decontaminãrii 

populaþiei, cãilor rutiere ºi clãdirilor, la 

solicitarea autoritãþilor administraþiei publice 

locale, cu materialele necesare puse la dispoziþie, 

conform planurilor de intervenþie ºi cooperare 

aprobate; 

elaboreazã planurile de acþiune pentru 

prevenirea ºi gestionarea situaþiilor de urgenþã 

ºi de evacuare a personalului militar ºi civil ºi a 

bunurilor materiale pentru obiectivele proprii. 

Marile unitãþi ºi unitãþile din Forþele 

Terestre îndeplinesc urmãtoarele funcþii de sprijin 

în situaþii de urgenþã: 

monitorizarea pericolelor ºi riscurilor 

specifice, precum ºi a efectelor negative ale 

acestora; 

cãutarea, descarcerarea ºi salvarea persoanelor; 

evacuarea persoanelor, populaþiei sau 

bunurilor periclitate; 

acordarea asistenþei medicale de 

urgenþã; 

localizarea ºi stingerea incendiilor; 

neutralizarea efectelor materialelor 

periculoase; 

asigurarea transportului forþelor ºi 

mijloacelor de intervenþie, persoanelor evacuate 

ºi altor resurse; 

asigurarea cazãrii ºi adãpostirii persoanelor 

afectate sau evacuate; 

efectuarea depoluãrii ºi decontaminãrii; 

sprijin logistic pentru restabilirea 

ordinii publice; 

logistica intervenþiilor; 

reabilitarea zonei afectate. 

11



Structurile Forþelor Terestre executã 

activitãþi specifice pentru monitorizarea: 

obiectivelor militare cu grad ridicat de 

risc în generarea unor situaþii de urgenþã; 

transporturilor militare de materiale 

explozive ºi substanþe periculoase; 

obiectivelor economice ºi construcþiilor 

civile din imediata apropiere a obiectivelor 

militare potenþial generatoare de situaþii de 

urgenþã; 

fenomenelor hidrometeorologice, 

cosmice ºi accidentelor ecologice care pot afecta 

integritatea obiectivelor militare; 

acþiunilor de instruire care pot genera 

situaþii de urgenþã; 

acþiunilor de intervenþie executate cu 

forþele ºi mijloacele proprii pentru înlãturarea 

efectelor situaþiilor de urgenþã. 

Pentru asigurarea funcþiei de sprijin 

,,Cãutarea, descarcerarea ºi salvarea persoanelor”, 

structurile Forþelor Terestre executã urmãtoarele 

activitãþi specifice: 

participã la acþiuni de cãutare ºi salvare 

a persoanelor; 

asigurã transportul pe cale aerianã, 

terestrã, maritimã sau fluvialã a persoanelor salvate; 

asigurã asistenþã medicalã primarã 

persoanelor salvate pe timpul transportului; 

asigurã infrastructura necesarã pentru 

utilizarea mijloacelor de cãutare ºi salvare 

aparþinând altor instituþii. 

Pentru ,,Evacuarea persoanelor, populaþiei 

sau bunurilor periclitate”, structurile 

Forþelor Terestre executã urmãtoarele 


participã la asigurarea protecþiei persoanelor 

cu funcþii de conducere din structurile 

centrale ale Ministerului Apãrãrii în locurile 

unde acestea vor fi evacuate; 

participã la asigurarea pazei, apãrãrii 

ºi intervenþiei pentru noile sedii de lucru sau 

reºedinþe puse la dispoziþia persoanelor cu 

funcþii de conducere din structurile centrale ale 

Ministerului Apãrãrii; 

evacueazã ºi asigurã depozitarea 

bunurilor din obiectivele militare; 

evacueazã bolnavii aflaþi în îngrijire, 

personalul medical, precum ºi bunurile materiale 

din spitalele militare; 

asigurã sprijin logistic pentru organizarea 

ºi desfãºurarea evacuãrii populaþiei ºi 

bunurilor materiale. 

Pentru ,,Acordarea asistenþei medicale de 

urgenþã”, structurile Forþelor Terestre executã 

urmãtoarele activitãþi specifice: 

suplimenteazã capacitatea de spitalizare 

a structurilor medicale subordonate; 

instaleazã spitale de campanie; 

acordã asistenþã medicalã rãniþilor ºi 

persoanelor afectate de dezastre. 

Pentru ,,Localizarea ºi stingerea incendiilor”, 

structurile Forþelor Terestre executã 


localizeazã ºi participã la stingerea 

incendiilor la obiectivele militare; 

participã cu forþe ºi mijloace pentru 

localizarea ºi stingerea incendiilor izbucnite în 

apropierea obiectivelor militare ºi care pot afecta 

integritatea acestora; 

asigurã sprijin forþelor specializate 

care intervin la obiectivele militare pentru 

localizarea ºi stingerea incendiilor. 

Pentru ,,Neutralizarea efectelor materialelor 

periculoase”, structurile Forþelor 

Terestre executã urmãtoarele activitãþi 

specifice: 

asigurã intervenþia cu forþe, mijloace 

ºi materiale specializate pentru neutralizarea 

efectelor produse de materialele periculoase; 

asigurã delimitarea ºi întreþinerea 

perimetrelor de securitate la obiectivele militare 

cu risc ridicat de producere a unor situaþii de 

urgenþã; 

asigurã luarea primelor mãsuri pentru 

limitarea efectelor produse de materialele periculoase 

în cazul producerii de accidente pe timpul 

transportului acestora sau desfãºurãrii unor 

acþiuni militare ºi/sau atacuri teroriste. 

Pentru ,,Asigurarea transportului forþelor 

ºi mijloacelor de intervenþie, persoanelor evacuate ºi 

altor resurse”, structurile Forþelor Terestre 

executã urmãtoarele activitãþi specifice: 

participã la elaborarea planurilor pentru 

executarea transportului persoanelor cu 


Ministerului Apãrãrii în locurile în care acestea 

vor fi evacuate; 

12



elaboreazã planuri de evacuare pentru 

personalul ºi bunurile materiale ale 

unitãþilor militare; 

participã la constituirea parcului de 

mijloace necesare evacuãrii persoanelor cu 


Ministerului Apãrãrii; 

asigurã mãsurile ºi parcul de mijloace 

necesare evacuãrii personalului ºi bunurilor 

proprii din zonele ameninþate/afectate; 

asigurã transportul resurselor necesare 

pentru intervenþie ºi asistenþã de primã 

necesitate; 

asigurã transportul forþelor ºi 

mijloacelor de intervenþie proprii. 

Pentru ,,Asigurarea cazãrii ºi adãpostirii 

persoanelor afectate sau evacuate”, structurile 

Forþelor Terestre executã urmãtoarele 


cazarea ºi adãpostirea persoanelor 

afectate sau evacuate, precum ºi asistenþa de 

primã necesitate a acestora, în limita posibilitãþilor, 

conform angajamentelor asumate prin 

planuri; 

asigurã sprijin logistic pentru amenajarea 

locurilor de primire ºi cazare a sinistraþilor. 

Pentru ,,Efectuarea depoluãrii ºi decontaminãrii”, 

structurile Forþelor Terestre executã 


asigurã avertizarea ºi înºtiinþarea 

oportunã despre posibilitatea producerii sau 

producerea de evenimente altele decât atacul cu 

arme de distrugere în masã; 

asigurã participarea unitãþilor (subunitãþilor) 

de Apãrare NBC la decontaminarea 

populaþiei, cu materialele necesare puse la dispoziþie, 

conform planurilor de intervenþie ºi 

cooperare aprobate; 

intervine operativ cu forþe ºi mijloace 

de sprijin pentru realizarea decontaminãrii 

cãilor rutiere, clãdirilor, terenurilor ºi rezervaþiilor 

cu materialele necesare puse la dispoziþie, 

conform planurilor de intervenþie ºi cooperare 

aprobate; 

Pentru ,,Menþinerea ºi restabilirea ordinii 

publice”, structurile Forþelor Terestre asigurã, 

la solicitarea Ministerului Administraþiei ºi 

Internelor, sprijin logistic pentru restabilirea 

ordinii publice. 

13 

Pentru ,,Logistica intervenþiilor”, structurile 

Forþelor Terestre asigurã baza materialã 

pentru realizarea funcþiilor de sprijin 

repartizate. 

Pentru ,,Reabilitarea zonei afectate”, 

structurile Forþelor Terestre executã acþiuni 

pentru restabilirea stãrii provizorii de 

normalitate la obiective din subordine. 

Misiunile concrete desfãºurate de marile 

unitãþi ºi unitãþi se stabilesc în funcþie de specificul, 

amploarea ºi urmãrile evenimentului. 

Planul comun de intervenþie a unitãþilor 

Ministerului Apãrãrii ºi ale Ministerului 

Administraþiei ºi Internelor pentru limitarea ºi 

înlãturarea efectelor dezastrelor de pe teritoriul 

naþional nu conþine detalii ale modului de acþiune 

specific fiecãrei situaþii posibile ci include 

date despre forþe ºi mijloace participante, detalii 

despre obiectiv de risc, conþinutul cooperãrii, 

modalitãþi de raportare ºi alte informaþii necesare 

intervenþiei. 

În cazul dezastrelor de genul cutremurelor 

de pãmânt, alunecãrilor ºi prãbuºirilor 

de teren, fenomenelor meteorologice periculoase, 

epidemiilor, cãderilor de obiecte cosmice, 

accidentelor majore ºi avariilor mari la arterele 

de instalaþii ºi comunicaþii, evenimentelor cu 

urmãri deosebit de grave asupra mediului 

înconjurãtor, provocate de accidente, nu se 

cunosc din timp detalii despre locaþie, 

amploarea ºi efectele probabile ale evenimentului 

pentru a se stabili detalii concrete de acþiune, 

dimensiunea forþelor ºi mijloacelor necesare ºi 

sarcinile specifice fiecãrei structuri de intervenþie 

chiar dacã se dispune de informaþii generale 

despre repartiþia unor riscuri pe teritoriul 

naþional (vezi figurile de mai jos). 

În cazul dezastrelor din categoria inundaþiilor 

ºi incendiilor majore se pot prognoza 

câteva elemente care pot ajuta la planificarea 

intervenþiei cum ar fi zonele probabil afectate în 

urma evenimentului ºi nivelul forþelor participante 

în funcþie de amploarea acestora. 

În cazul situaþiilor de urgenþã de tip 

EADA, planificarea intervenþiei poate include 

aspecte concrete datoritã cunoaºterii cantitãþilor 

probabile/reale ºi a efectelor calculate pentru 

toate tipurile de materiale periculoase ºi pentru 

toate obiectivele de risc de pe teritoriul naþio-



nal, din vecinãtatea acestuia 

sau din spaþiul de 

operaþii. 

Calamitãþi naturale 

care au produs cele 

mai complexe situaþii de 

urgenþã pe teritoriul 

naþional sunt inundaþiile 

ºi cutremurele de pãmânt. 

Inundaþiile 

ªi inundaþiile ca ºi 

celelalte tipuri de calamitãþi 

se pot datora unor 

fenomene naturale cât ºi 

unor activitãþi umane 

(inundaþii accidentale). 

Cele mai frecvente 

inundaþii sunt însã cele 

datorate revãrsãrii apelor 

curgãtoare sau formãrii 

unor torente, ca urmare a 

unor ploi abundente, de 

lungã duratã, topirii rapide 

a straturilor de zãpadã, 

blocãrii cursurilor de apã 

de cãtre îngheþuri sau 

creãrii unor baraje prin 

alunecãri de teren. 

Împotriva inundaþiilor, 

indiferent de 

cauza lor este posibil sã se 

asigure mãsuri de prevenire 

ºi protecþie astfel 

încât sã se diminueze sau 

sã se elimine acþiunea lor 

distructivã. 

Una din cele mai 

importante mãsuri de 

care trebuie sã þinã cont 

comandantul unitãþii 

când se stabilesc raioanele 

de dispunere este zonarea 

suprafeþelor inundabile 

astfel: 

zona de interdicþie, 

în care se interzice 

orice construcþie în zona canalului de inundaþie; 

zona de restricþie, în care inundaþiile 

Alunecãrile frecvente în România 

Zonele de inundabilitate rezultate din revãrsarea 

râurilor ºi distrugerea barajelor 

Frecvenþa producerii cutremurelor în România 

Zone probabile de incendii majore de pe teritoriul 

României 

nu sunt frecvente; în 

aceastã zonã sunt admise 

unele construcþii cu 

respectarea unor criterii de 

proiectare; 

zona de avertizare 

situatã în afara nivelului 

inundaþiei de proiectare; 

sunt permise construcþii 

semnalându-se pericolul de 

inundaþie. 

Alte mãsuri de gestionare 

a situaþiilor de 

urgenþã provocate de inundaþii 

sunt: 

dotarea/echiparea 

corespunzãtoare a detaºamentelor 

stabilite sã intervinã 

la inundaþii; 

stabilirea locurilor 

ºi condiþiilor în care 

urmeazã a se desfãºura acþiunile 

de evacuare temporarã 

din zonele inundabile; 

asigurarea în- 

ºtiinþãrii ºi alarmãrii despre 

pericolul inundaþiilor, 

organizarea ºi 

desfãºurarea acþiunilor de 

salvare; 

asigurarea asistenþei 

medicale ºi aplicarea 

mãsurilor de evitare a unor 

epidemii; 

asigurarea condiþiilor 

necesare pentru sinistraþi: 

cazare, alimentaþie, 

asistenþã medicalã. 

Cutremurele de 

pãmânt 

Imediat dupã cutremur, 

Inspectoratul General 

pentru Situaþii de Urgenþã 

începe organizarea ºi 

desfãºurarea acþiunilor de 

intervenþie conform planurilor 

de acþiune ºi cooperare întocmite în 

perioada premergãtoare acestuia iar struc- 

14



turile Forþelor Terestre pot acorda sprijin 

pentru: 

înºtiinþarea suplimentarã a populaþiei 

asupra situaþiei create dupã cutremur, asupra 

unui eventual pericol suplimentar (nuclear, 

chimic, biologic), asupra mãsurilor ce trebuie 

aplicate ºi regulilor de comportare ce trebuie 

respectate; 

executarea acþiunilor de cercetare de 

specialitate cu scopul de a stabili: locul ºi volumul 

pierderilor umane, distrugerilor construcþiilor 

civile ºi industriale; existenþa, locul 

supravieþuitorilor sub dãrâmãturi; avariile la 

reþelele gospodãriei comunale (apã, gaze, canal) 

a reþelelor electrice ºi de telecomunicaþii; zonele 

cu pericol de inundaþie ºi incendiu; incendii în 

zonele calamitate; cãile de comunicaþii blocate 

de dãrâmãturi sau prin deplasarea straturilor de 

pãmânt; zonele în care au apãrut sau pot apare 

noi surse de risc (zonele de pericol nuclear, 

chimic, biologic); unitãþi economice scoase din 

funcþiune; alte pierderi ºi distrugeri de bunuri 

materiale; 

desfãºurarea acþiunilor de deblocare, 

salvare a supravieþuitorilor de sub dãrâmãturi, 

împiedicarea extinderii distrugerilor, intervenþiei 

la reþelele gospodãriei comunale, refacerea 

avariilor; 

organizarea ºi desfãºurarea acþiunilor 

de acordare a primului ajutor medical, transportul 

rãniþilor la unitãþile spitaliceºti, asigurarea 

asistenþei medicale de urgenþã, tratarea ºi 

spitalizarea rãniþilor; 

desfãºurarea acþiunilor de combatere 

a panicii ºi de împiedicare a apariþiei unor epidemii 

constã în organizarea ºi desfãºurarea acþiunii 

de ajutorare, transport, cazare ºi asigurarea 

utilitãþilor pentru persoanele sinistrate; desfãºurarea 

acþiunilor de salvare a produselor 

agroalimentare, a animalelor ºi cerealelor, a 

altor categorii de bunuri materiale; asigurarea 

mãsurilor de pazã, ordine ºi îndrumare a circulaþiei 

în zonele de sinistru; degajarea de sub 

dãrâmãturi ºi înhumarea cadavrelor cu scopul 

de a împiedica amorsarea unor epidemii. 

Concomitent cu acþiunile de intervenþie 

în zonele afectate de cutremur, se desfãºoarã ºi 

activitãþi de sprijin în vederea restabilirii capacitãþii 

de producþie la unele unitãþi economice 

15 

de primã urgenþã: sectorul alimentar, asigurarea 

cu energie electricã, gaze, apã, termoficare, 

reþele telefonice. 

Managementul consecinþelor accidentelor/incidentelor 

nucleare, biologice, 

chimice, radiologice ºi a exploziilor de 

mare putere 

Accidentul/incidentul nuclear 

Toate acþiunile de protecþie ºi contramãsurile 

intervenþiei într-o urgenþã nuclearã sau 

radiologicã urmãresc menþinerea expunerii personalului 

la un nivel cât de mic este rezonabil 

cu putinþã (ALARA - As Low As Reasonably 

Acheivable). 

În situaþii de urgenþã operaþiunile militare 

pot necesita ca reglementãrile naþionale pe 

timp de pace ce guverneazã expunerea la radiaþie 

sã fie depãºite. Toate expunerile la radiaþie 

trebuie sã fie justificate de necesitate ºi supuse 

controalelor pentru a menþine dozele ALARA. 

Din punct de vedere al riscului nuclear, 

cele mai importante surse de risc sunt centralele 

nuclearo-electrice. Chiar dacã probabilitatea 

producerii unui accident este foarte micã 

(1:1.000.000 pentru accidente de bazã de 

proiect), iar sistemele de securitate ale centralelor 

nucleare sunt proiectate pentru a face 

faþã chiar unor accidente grave, potenþialul centralelor 

nucleare de a produce accidente cu 

urmãri severe asupra populaþiei ºi mediului este 

mai mare decât al altor surse de risc. 

Obiectivele de risc nuclear pentru teritoriul 

României sunt: 

Centrala Nuclearo-Electricã (CNE) 

Kozlodui, Bulgaria, cu raza zonei de evacuare 

de 20km, raza zonei I de 70km ºi raza zonei a 

II-a de 140km; 

Centrala Nuclearo-Electricã Cernavodã; 

Institutul de Fizicã ºi Inginerie 

Nuclearã, Mãgurele; 

Sucursala de Cercetãri Nucleare, 

Mioveni. 

Detalii despre dispunerea, razele 

diferitelor zone ºi o variantã a dimensiunii 

structurilor de intervenþie din Forþele Terestre la 

aceste obiective sunt prezentate în figura urmãtoare.



Dispunerea, razele diferitelor zone ºi forþele din 

Ministerul Apãrãrii destinate intervenþiei la aceste 

obiective 

Caracteristicile pericolelor radioactive 

produse vor depinde de tipul de radiaþie ºi de 

nuclizii radioactivi implicaþi. 

Zona geograficã afectatã poate diferi în 

funcþie de sursã ºi de modalitatea de emisie, astfel: 

distrugerea miezului radioactiv la o 

centralã nuclearã poate dispersa aerosoli/particule 

radioactive pe suprafeþe extinse, pe o scalã 

similarã cu amploarea geograficã a contaminãrii 

radioactive produsã în urma unei explozii 

nucleare; 

distrugerile generale la o platformã 

nuclearã, când reactorul nuclear nu este spart, 

se pot elibera materiale radioactive solide ºi fluide, 

din depozitele de stocare, care contamineazã 

platforma, iar aerosolii formeazã un 

pericol semnificativ pe direcþia vântului; 

împrãºtierea directã a deºeurilor 

nucleare sau a surselor radioactive, datoritã 

incendiilor sau exploziilor poate crea zone 

locale de contaminare; este posibil ca în cazul 

exploziilor sau împrãºtierii directe, suprafaþa 

contaminatã sã fie de mai multe sute de metri 

pãtraþi; incendiile vor împrãºtia fumul radioactiv 

pe direcþia vântului, câþiva kilometri pãtraþi, 

în funcþie de condiþiile meteorologice. 

Mãsuri de protecþie ºi intervenþie 

În funcþie de zona de planificare la 

urgenþã respectiv de distanþa pânã la locul accidentului, 

structurile specifice din Forþele 

16 

Terestre participã la executarea urmãtoarelor 

mãsuri: 

consilierea factorilor de decizie despre 

riscurile contaminãrii RBC; 

înºtiinþarea, alarmarea ºi transmiterea 

comunicatelor cãtre populaþie despre pericolul 

contaminãrii radioactive; 

cercetarea de radiaþie; 

prelevarea, transportul ºi analiza probelor; 

salvarea-evacuarea/extracþia din mediul 

contaminat; 

manipularea ºi transportul echipamentelor/materialelor; 

protecþia colectivitãþilor de animale, 

surselor de apã, produselor agroalimentare ºi 

altor bunuri materiale; 

evacuarea personalului/populaþiei; 

controlul dozimetric ºi radiobiologic; 

decontaminarea radioactivã a oamenilor, 

animalelor, clãdirilor, cãilor de acces ºi a 

unor bunuri materiale; 

colectarea, transportul ºi depozitarea 

concentratelor radioactive solide ºi lichide; 

instruirea populaþiei privind mãsurile 

de protecþie ºi regulile de comportare în situaþia 

contaminãrii radioactive. 

În vederea aplicãrii unor mãsuri prompte 

ºi eficace pentru protejarea populaþiei ºi a trupelor 

în cazul unui accident nuclear sunt stabilite 

urmãtoarele zone de urgenþã: 

în zona I (zona de expunere la nor) 

sunt recomandate urmãtoarele mãsuri de protecþie: 

administrarea pastilelor de iod; adãpostirea 

ºi evacuarea personalului/populaþiei în 

afara zonei; evacuarea animalelor ºi interzicerea 

accesului acestora pentru pãºunat; oprirea temporarã 

a activitãþilor agricole ºi forestiere. 

în zona a II-a (zona de expunere prin 

ingestie) sunt recomandate urmãtoarele mãsuri 

de protecþie: administrarea pastilelor de iodurã 

de potasiu; adãpostirea personalului/populaþiei 

ºi animalelor; furajarea animalelor cu nutreþuri 

provenite din afara zonei contaminate; adãparea 

animalelor din surse de apã de adâncime; 

oprirea temporarã a activitãþilor agricole ºi 

forestiere; controlul contaminãrii alimentelor ºi 

apei potabile în vederea introducerii restricþiilor



de consum. 

Dincolo de zona a II-a, riscurile datorate 

emisiilor radioactive sunt foarte mici; totuºi, 

sunt recomandate mãsuri de control al contaminãrii 

alimentelor ºi apei potabile în vederea 

introducerii restricþiilor de comercializare ºi 

consum, dacã este cazul. 

Urgenþa radiologicã 

Materialele radioactive provenite de la 

armele nucleare sau obiectivele de risc radiologic, 

pot produce o varietate de riscuri radioactive 

- emisii radioactive de particule alfa, beta ºi 

gama; emisiile de particule alfa posedã un semnificativ 

risc intern pentru personalul care le 

inhaleazã/ingereazã; emisiile de particule beta 

pot cauza ,,arsuri beta” pe pielea expusã; radiaþia 

gama are o razã mai lungã de acþiune ºi este 

foarte penetrantã, realizând cea mai gravã contaminare. 

Dacã riscurile radioactive externe pot fi 

evitate sau înlãturate, contaminarea internã nu 

poate fi înlãturatã din corp ºi continuã sã 

cauzeze vãtãmãri pe termen lung pânã ce sursa 

de radiaþie se dezintegreazã sau se eliminã. 

Efectele radiaþiilor sunt reprezentate de 

impactul riscurilor radioactive asupra personalului, 

care va depinde de doza de radiaþie 

absorbitã; doza de radiaþie absorbitã este cantitatea 

de energie transmisã de cãtre radiaþia 

nuclearã unitãþii de masã a unui material 

absorbant; radiaþia care nu produce efecte acute 

este improbabil sã aibã un impact semnificativ 

asupra personalului. 

Cele mai importante aspecte ale managementului 

unei urgenþe radiologice de care trebuie 

sã þinã cont conducãtorul intervenþiei/ofiþerul 

de apãrare NBC sunt: 

abilitatea de a determina, prompt ºi 

adecvat, acþiunile pentru protejarea populaþiei 

ºi a personalului la urgenþã; 

abilitatea de a realiza aceste acþiuni în 

mod eficient. 

Accidentul/incidentul chimic 

Prevederea joacã un rol determinant 

pentru comandanþi ºi forþele pe care le comandã 

în toate situaþiile ºi cu atât mai mult în cazul 

riscurilor de naturã CBRN. 

Pentru evitarea pericolelor generate de 

evenimentele EADA, o condiþie esenþialã este 

17 

cunoaºterea zonelor probabil afectate de un 

eventual accident/incident care presupune 

emisii periculoase pentru personal, iar în cazul 

lipsei unor astfel informaþii, respectarea distanþelor 

de siguranþã stabilite prin STANAG-uri, 

directive sau alte acte normative. 

Datele despre dispunerea obiectivelor de 

risc CBRN de pe teritoriul naþional ºi unele zone 

probabil afectate de acestea se obþin de la 

Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã al 

Ministerului Administraþiei ºi Internelor. În 

figura de mai jos sunt prezentate zonele de risc 

chimic tehnologic. 

Zone de risc chimic tehnologic de pe teritoriul 

României 

În cazul SCTI, caracteristicile focarului 

chimic, precum ºi ale norului toxic depind de: 

cantitatea deversatã; 

caracteristicile substanþei (masa molecularã, 

tensiune de vapori, concentraþie letalã, 

concentraþie de intoxicare); 

suprafaþã de împrãºtiere ; 

factori meteorologici (viteza vântului, 

direcþia vântului, temperatura aerului); 

Durata acþiunii toxice a substanþelor periculoase 

se poate determina cu exactitate 

numai prin mãsurãtori executate periodic pânã 

la dispariþia totalã a pericolului. Mãsurãtorile 

sunt fãcute de laboratoare specializate, de toxicologie. 

Se permite accesul în zona afectatã 

numai dupã ce concentraþia substanþei toxice 

scade sub limita concentraþiei maxim admise. 

Calculele se fac pentru situaþii extreme (distrugere 

totalã). Datele meteorologice statistice 

(ex: viteza ºi direcþia predominantã a vântului) 

se primesc de la staþiile meteorologice. 

Pentru exemplificare sunt prezentate 

datele semnificative referitoare la o singurã sub-



stanþã ºi anume amoniacul (razele zonelor 

letale ºi de intoxicare) în cazul SC ARPECHIM 

Piteºti. 

Amoniac - se depoziteazã în secþia Parc 

Rampe, în douã rezervoare sferice, cu capacitatea de 

1000 m 3 fiecare, sub formã de gaz lichefiat, la temperaturã 

normalã ºi presiune de 7 bari. 

Stocul mediu zilnic este de 300 tone. 

Suprafaþa de împrãºtiere este de 12.000 m 2 

(rezervoarele au cuvã de retenþie). 

Zona letalã - lungime letalã = 2.689 m; 

Zona intoxicare: - lungime toxicã = 9.314 m; 

Persistenþa: 75 min. 

Pentru îndeplinirea misiunilor în condiþii 

de siguranþã în cazul emisiilor de SCTI, subunitãþile 

din Forþele Terestre trebuie sã fie înzestrate 

cu aparaturã de detecþie specificã; o variantã 

de înzestrare este prezentatã în tabelul de 

mai jos. 

De asemenea, considerãm necesarã 

înzestrarea batalionului Apãrare NBC cu o 

autospecialã blindatã de intervenþie echipatã 

asemãnãtor cu autospecialele din structura 

Centrului de Cercetare ªtiinþificã pentru 

Apãrare NBC ºi Ecologie. 

În cazul intervenþiei la un accident chimic/biologic 

pe timpul transportului de materiale 

periculoase, unitãþile de apãrare NBC executã 

misiuni pe baza ordinelor/indicativelor 

primite de la eºalonul superior care vor preciza 

informaþii referitoare la momentul accidentului, 

tonajul/tipul vehiculului/instalaþiei, locaþia evenimentului, 

proceduri de cooperare despre un 

eveniment (accident) în zona de responsabilitate. 

Comandantul unitãþii în a cãrei zonã de 

responsabilitate se produce accidentul/incidentul 

planificã intervenþia pentru limitarea 

efectelor dezastrului. 

18 

Unitatea acþioneazã în cooperare cu formaþiuni 

specializate ale MAI pentru înlãturarea/limitarea 

pericolului. Comandantul 

unitãþii ia legãtura cu echipa de coordonare/conducere 

a intervenþiilor în zona evenimentului 

pe baza precizãrilor primite de la 

eºalonul superior. 

Unitatea participã la culegerea informaþiilor 

despre eveniment referitoare la: tipul recipientului/instalaþiei 

(cisternã, container), presiunea 

în recipient/instalaþie etc., situaþia evenimentului 

(fisurã rezervor, împrãºtiere pe teren, 

degajare de gaze sau vapori, incendiu, explozie 

etc.), caracteristicile terenului ºi situaþia meteorologicã, 

obiective militare ºi civile aflate în 

pericol (estimare), surse de informaþii disponibile 

(persoane care au observat evenimentul, 

personal specializat care a executat detecþii la 

locul evenimentului etc.). Unitãþile de apãrare 

NBC participã la identificarea tipului agentului 

toxic (natura contaminãrii), interogheazã persoanele 

care pot furniza informaþii utile (observate), 

caracteristicile norului primar (culoare, 

extindere, direcþie de deplasare etc.), caracteristicile 

iniþiale ale substanþelor deversate (culoare, 

timp de vaporizare/împrãºtiere/solidificare, 

autoaprindere etc.), caracteristicile fumului 

(culoare, dispersie etc.), efecte observate asupra 

personalului ºi gradul de periculozitate al acestora 

(identificarea agresivitãþii iniþiale a agentului 

toxic), efecte observate asupra mediului 

(vegetaþie, sol, apã etc.), consultarea documentelor 

specifice agentului economic (de 

transport sau ale instalaþiei industriale), identificarea 

etichetelor de avertizare, executarea 

observaþiilor proprii în zona accidentului, executarea 

detecþiei cu echipamentele din dotare 

sau în colaborare cu alte formaþiuni specializate. 

În cazul accidentelor/incidentelor chimice 

pe timpul transportului de substanþe 

chimice toxice industriale, zonarea se realizeazã 

conform procedurilor în vigoare, precum ºi procedurilor 

utilizate de cãtre Inspectoratul pentru 

Situaþii de Urgenþã. 

Stabilirea zonelor de risc în cazul accidentelor 

chimice pe timpul transporturilor: 

zona de rãspândire - în prima fazã se 

considerã o razã aproximativã de 10-50m; 

zona de pericol - are o raza de 50-100m



în toate direcþiile (circular); 

zona de izolare - o raza de 150-200m în 

toate direcþiile (circular); 

zona de evacuare temporarã - când 

mijlocul de transport este rãsturnat sau distrus 

ºi sunt scurgeri permanente de substanþã toxicã 

se face evacuarea temporarã pe o distanþã de 

500 m. 

Zonarea ºi acþiunile de intervenþie în caz 

de accident chimic pe timpul transportului substanþelor 

periculoase sunt prezentate în figura 

de mai jos. 

Zonarea ºi acþiunile de intervenþie în caz de 

accident chimic pe timpul transportului substanþelor 

periculoase 

În figura urmãtoare sunt prezentate 

zonele de responsabilitate ale unitãþilor specializate 

din Forþele Terestre pentru situaþii de 

urgenþã la obiectivele de risc chimic ºi reþeaua 

TEN-Tr (reþeaua trans-europeanã de transport) 

Harta operativã cu forþele planificate pentru 

intervenþii în situaþii de urgenþã ºi zonele de 

responsabilitate ºi reþeaua (proiect) TEN-Tr 

(reþeaua trans-europeanã de transport) 

19 

- fazã proiect. 

Unitãþile de specialitate din Forþele 

Terestre executã urmãtoarele misiuni: planificarea 

ºi executarea monitorizãrii ºi avertizãrii 

NBC, determinarea extinderii contaminãrii, 

determinarea apariþiei de noi substanþe periculoase 

datorate arderilor, amestecului cu alte 

soluþii etc., prelevarea de probe (pentru estimarea 

infiltrãrii în sol a substanþelor periculoase 

sau a impactului asupra mediului etc.), planificarea 

ºi executarea neutralizãrii/fixãrii agenþilor 

toxici, selectarea ºi prepararea soluþiilor ºi suspensiilor 

necesare, alegerea procedurilor eficiente 

(pulverizare pe container, împrãºtiere pe 

sol etc., planificarea ºi executarea decontaminãrii 

personalului ºi tehnicii care iese din 

zona periculoasã (autovehicule de transport 

rãniþi, autocisterne care executã reaprovizionarea 

etc.). 

Specialiºtii NBC consiliazã echipa de 

coordonare/conducere a intervenþiei (din punct 

de vedere NBC) menþionând mãsuri de protecþie 

a personalului, simptome caracteristice ºi 

mãsuri de prim ajutor, caracteristici principale 

ale agentului toxic (reacþii secundare, temperaturi 

critice etc.), substanþe ºi soluþii ce pot fi utilizate 

pentru neutralizarea/fixarea agenþilor 

toxici sau stingerea incendiilor, limite maxime 

de extindere a contaminãrii, locaþia zonelor sigure 

sau mai puþin afectate ce pot fi utilizate de 

unitãþile din dispozitivul de intervenþie, locaþia 

dispozitivelor de decontaminare pe timpul executãrii 

intervenþiei. 

Dupã stabilizarea situaþiei (finalizarea 

intervenþiei critice) unitãþile de apãrare NBC 

participã la spãlarea/curãþarea terenului, executã 

decontaminarea terenului (dacã este necesar), 

marcheazã zonele periculoase, executã 

decontaminarea personalului ºi a tehnicii care a 

participat la intervenþie (inclusiv ale unitãþii). 

Accidentul/ incidentul biologic 

Agenþii biologici sunt microorganisme 

sau produse ale acestora care cauzeazã boli la 

oameni, plante sau animale sau deterioreazã 

materialele. Aceºtia pot fi extrem de virulenþi ºi 

în multe cazuri doar câteva celule sunt necesare 

pentru a contamina un individ; cu toate acestea, 

perioada de incubare poate întârzia instalarea 

simptomelor.



Efectele agenþilor biologici asupra personalului 

vor depinde de caracteristicile acestora, 

de disponibilitatea contramãsurilor ºi de 

inerenta vulnerabilitate a populaþiei þintã; 

agenþii neletali pot avea numai efecte temporare; 

agenþii letali ºi cei contagioºi, întrebuinþaþi 

în condiþii optime, pot cauza un mare numãr de 

pierderi ºi pot realiza greutãþi severe structurilor 

forþelor proprii, naþiunii gazdã, serviciilor medicale 

ºi logisticii bazelor militare; detecþia unui 

atac biologic este dificilã, dacã semnele ºi simptomele 

sunt similare cu cele care se întâmplã 

în cazul bolilor naturale. 

Bolile produse pe cale naturalã/bolile 

indigene constituie pericolele biologice ºi trebuie 

sã fie luate în considerare, atât în particular 

cât ºi pe timpul operaþiilor de stabilitate ºi de 

sprijin; colapsul infrastructurii civile, uriaºa dislocare 

a populaþiei ºi refugiaþilor, slaba igienã ºi 

dispunerea inadecvatã a rãmãºiþelor umane 

rezultate în urma conflictelor sau dezastrelor 

naturale pot furniza condiþii ideale pentru 

extinderea riscurilor biologice; astfel de riscuri 

pot fi diminuate prin evitarea contactului cu 

populaþia localã, apa ºi hrana contaminatã, 

paraziþii, insectele ºi alþi vectori. 

Dezastrele datorate fenomenelor de tipul 

epidemiilor/epizootiilor sunt evenimente care 

pot surveni în orice loc ºi în orice moment fãrã 

sã poatã fi anticipate. Fiecare dezastru îºi are 

particularitãþile lui ºi nu se pot stabili metode 

valabile în orice împrejurare ºi orice loc. 

Principalele mãsuri de gestionare a epidemiilor/epizootiilor 

luate de marile unitãþi/unitãþi 

din Forþele Terestre constau în organizarea 

asistenþei medicale de urgenþã pentru 

personalul propriu ºi poate acoperi urmãtoarele 

domenii: 

tratamentul rãniþilor; 

profilaxia ºi combaterea bolilor infecþioase; 

20 

alimentaþie ºi nutriþie; 

mãsuri de igienã medicalã 

În cazul intervenþiei marile unitãþi/unitãþi 

din Forþele Terestre la solicitarea autoritãþilor 

centrale/locale, principalele acþiuni/misiuni 

se referã la monitorizarea, evacuarea persoanelor, 

populaþiei sau bunurilor periclitate, 

acordarea asistenþei medicale de urgenþã, asigurarea 

transportului forþelor ºi mijloacelor de 

intervenþie, persoanelor evacuate ºi altor 

resurse, asigurarea cazãrii ºi adãpostirii persoanelor 

afectate sau evacuate, efectuarea 

depoluãrii ºi decontaminãrii (conform 

Instrucþiunilor privind acþiunile ce se desfãºoarã 

de Ministerul Apãrãrii în situaþii de urgenþã). 

Articolul de faþã se referã la un domeniu 

vast ºi complex care nu poate fi acoperit în câteva 

pagini astfel încât intenþia autorilor a fost 

aceea de a puncta elementele considerate 

esenþiale pentru organizarea intervenþiei structurilor 

din Forþele Terestre în cazul calamitãþilor 

naturale, dezastrelor ºi accidentelor/incidentelor 

de naturã CBRN, acordându-se o atenþie 

mai mare celor din urmã datoritã implicaþiilor 

pe care le presupun. 

Marile unitãþi/unitãþile din Forþele 

Terestre reprezintã o componentã importantã a 

sistemului de management al situaþiilor de 

urgenþã acþionând în conformitate cu prevederile 

actelor normative în vigoare ºi nu ,,oriunde, 

oricând ºi oricum”. Aºa cum am subliniat în 

cuprinsul articolului, în cele mai multe situaþii, 

misiunile concrete ºi modul de îndeplinire a 

acestora sunt stabilite în funcþie de caracteristicile 

evenimentului. 

Experienþa acumulatã de-a lungul timpului 

aratã cã trebuie acordatã o mai mare 

importanþã atât pregãtiri cât ºi înzestrãrii adecvate 

a structurilor destinate sã intervinã în cazul 

unor astfel de evenimente atât pe teritoriul 

naþional cât ºi în teatrele de operaþii. 

BIBLIOGRAFIE 

1.STANAG 2473 NBC (ediþia 1) - Ghidul comandanþilor privind expunerea la debite mici ale dozelor absorbite (DMDA) pe timpul acþiunilor militare. 

2.STANAG 2957 NBC Unitãþi de mãsurã în sistemul internaþional (ºi) utilizate în armatã în domeniul nuclear. 

3.STANAG 2909 Ghidul comandanþilor privind mãsurile de protecþie împotriva materialelor chimice toxice industriale (TIC) 

4.Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naþional de Management al Situaþiilor de Urgenþã, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea 

nr. 15/2005. 

5.Hotãrârea nr. 1489/2004 privind organizarea ºi funcþionarea Comitetului Naþional pentru Situaþii de Urgenþã. 

6.Hotãrârea Guvernului nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizãrii principalelor funcþii de sprijin pe care le asigurã ministerele, celelalte organe centrale ºi organizaþiile 

neguvernamentale privind prevenirea ºi gestionarea situaþiilor de urgenþã, precum ºi ale Planului comun de intervenþie a unitãþilor Ministerului Apãrãrii Naþionale 

ºi ale Ministerului Administraþiei ºi Internelor pentru limitarea ºi înlãturarea efectelor dezastrelor pe teritoriul naþional, aprobat prin Hotãrârea Consiliului Suprem de 

Apãrare a Þãrii nr. S-128/2005. 

7.MS 71/ 2006 - Instrucþiuni privind acþiunile ce se desfãºoarã de Ministerul Apãrãrii Naþionale în situaþii de urgenþã.



APÃRAREA NBC 

PE AGENDA COOPERÃRII MILITARE INTERNAÞIONALE 


Statutul României de þarã membrã 

NATO ºi importanþa tot mai mare 

acordatã domeniului CBRN în 

cadrul Alianþei au dus la creºterea numãrului 

activitãþilor internaþionale în care specialiºti din 

Centrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC ºi din 

alte structuri de armã angrenaþi în anul 2006. 

Printre activitãþile cele mai importante în 

domeniul Apãrãrii NBC desfãºurate în cadrul 

Alianþei, pe lângã ºedinþele planificate ale 

diferitelor grupuri de lucru NATO pe diferite 

subdomenii, în anul 2006, au continuat 

Conferinþele de înfiinþare a Centrului NATO de 

Excelenþã CBRN din Cehia, activitãþi la care 

România a fost reprezentatã de comandantul 

Centrului de Pregãtire pentru Apãrare NBC, 

colonel Tudorel RADU ºi de ºeful Biroului 

Instrucþie Apãrare NBC din structura Instrucþie 

ºi Doctrinã a SMFT, locotenent-colonel Victor 

CHIPERESCU. Importanþa acestor activitãþi este 

accentuatã ºi de 

oferta României 

de a participa cu 

personal specializat 

în cadrul 

acestei structuri 

multinaþionale 

care va reprezenta 

un promotor 

al transformãrii 

în domeniul 

CBRN. 

În domeniul 

instruirii, ,,Exerciþiul multinaþional de 

avertizare ºi raportare NBC BRAVE BEDUIN - 

2006” a reprezentat un eveniment foarte 

important la care au participant reprezentanþi 

din 12 þãri NATO, pe lângã un numãr semnificativ 

de observatori. România a participat pentru 

prima datã la acest exerciþiu organizat anual în 

Danemarca, fiind reprezentatã de douã structuri, 

una în conducerea exerciþiului - locotenent-colonel 

Viorel STAMIN ºi locotenentcolonel 

Carol PETERFI - iar cealaltã, un 

Subcentru de Analizã ºi Control NBC, încadrat 

de locotenent-colonel Stelian RÃDULESCU, 

maior Laurenþiu BOBU ºi maior Constantin 

Boutiuc. Participarea româneascã a fost foarte 

bine apreciatã ºi, ca urmare, România a fost 

invitatã sã participe ºi la exerciþiul organizat în 

2007, tot în Danemarca. 

Prima structurã de apãrare NBC operaþionalizatã 

cu succes în anul 2004, Plutonul 

de decontaminare RBC din B.49 Ap.NBC, a fost 

ºi este din nou angajatã în Batalionul multinaþional 

CBRN al Forþei de Rãspuns NATO, NRF 

7, 8 ºi 9. Pentru certificarea multinaþionalã, 

Plutonul de decontaminare a participat la exerciþiile 

,,GOLDEN MASK" (19.03-04.04.2006, 

Germania) ºi ,,PEACEFUL DRAGON" 

(01-22.10.2006, Cehia). 

La conferinþele de planificare a 

exerciþiilor ºi la instruirea efectivã a subunitãþilor 

au participat, pe lângã comandanþii 

de subunitãþi, cãpitan Dãnuþ PAS- 

CARIU ºi locotenent Nicolae PARAS- 

CHIV, ºi ofiþeri din Statul major al B.49 

Ap.NBC, maior 

George PELEª- 

TEANU, maior 

Sorin ALEXAN- 

DRESCU iar din 

partea Comandamentului 

Forþelor 

Terestre, 

maior ªtefan 

PREDA. 

Un rol hotãrâtor în realizarea obiec- 

21



tivelor impuse de participarea României în 

cadrul acestei structuri multinaþionale NATO l-a 

avut implicarea permanentã a comandantului 

B.49 Ap.NBC, locotenent-colonel Constantin 

GHEORGHE. 

Conform Planului Bilateral de Cooperare 

al SMFT pe anul 2006, Centrul de Pregãtire 

pentru Apãrare NBC a organizat primirea unor 

delegaþii militare din þãri membre NATO, compuse 

din experþi în domeniul CBRN astfel: 

20.06.2006, vizita unei delegaþii militare 

din Polonia, formatã din trei ofiþeri din 

cadrul Institutului Militar de Chimie ºi 

Radioprotecþie; activitatea a fost condusã de 

locþiitorul comandantului Centrului de 

Pregãtire pentru Apãrare NBC, colonel Ion 

BEREVOIANU; 

03.-07.07.2006 - ,,Pregãtire ºi 

instruire NBC. Discuþii la nivel de 

experþi" - delegaþia 

germanã 

a fost 

alcãtuitã 

din trei 

ofiþeri de 

la ªcoala 

de Apãrare 

NBC ºi Autoprotecþie 

(Sonthofen); 

conducãtorul delegaþiei române a fost 

comandantul Centrului de Pregãtire pentru 

Apãrare NBC - colonel Tudorel RADU - iar 

translator ºi însoþitor permanent - locotenentcolonel 

Stelian RÃDULESCU; 

31.10.-03.11.2006 - ,,Prezentarea 

organizãrii subunitãþilor NBC. Modalitatea de 

îndeplinire a sarcinilor specifice"; delegaþia cehã 

a fost alcãtuitã din patru ofiþeri din compartimentul 

CBRN al Comandamentului întrunit al 

armatei cehe ºi de la un batalion CBRN; conducãtorul 

delegaþiei române a fost comandantul 

Centrului de Pregãtire pentru Apãrare NBC - 

colonel Tudorel RADU - iar translator ºi însoþitor 

permanent - locotenent-colonel Stelian 

RÃDULESCU; 

06.-10.10.2006 - ,,Schimb de informaþii 

în domeniul NBC în concordanþã cu doctrinele 

ºi metodele de instruire în poligoanele de 

tragere"; delegaþia greacã a fost compusã din doi 

22 

ofiþeri din 

Compania 

Întrunitã de 

Apãrare NBC 

a armatei elene, 

respectiv 

din ªcoala de 

Apãrare NBC; 

conducãtorul 

delegaþiei 

române a fost 

comandantul Centrului de Pregãtire pentru 

Apãrare NBC - colonel Tudorel RADU - iar 

translator ºi însoþitor permanent - locotenentcolonel 

Stelian RÃDULESCU; 

13.-17.10.2006 - ,,Acþiunile de planificare 

a subunitãþilor CBRN 

în domeniul 

NBC”; delegaþia 

greacã a 

fost compusã 

din 

doi ofiþeri 

din serviciul 

medical 

al armatei 

elene; conducãtorul 

delegaþiei române a fost locþiitorul comandantului 

Centrului de Pregãtire pentru Apãrare 

NBC - colonel Ion BEREVOIANU - iar translator 

ºi însoþitor permanent - maior Costel GUªTE- 

RIÞEAN. 

Toate aceste activitãþi au avut incluse în 

program vizite la Centrul de Cercetare ªtiinþificã 

pentru Apãrare NBC ºi Ecologie, comandat de 

colonel dr.ing.Ioan SAVU ºi la Batalionului 49 

Ap.NBC. 

Pe lângã activitãþile de primire a delegaþiilor 

militare strãine compuse din specialiºti din 

domeniul CBRN organizate de Centrul de 

Pregãtire pentru Apãrare NBC, în perioada 10.- 

13.07.2006 B.72 Ap.NBC comandat de locotenent-colonel 

Viorel BÃLÃCEANU a primit vizita 

unei delegaþii militare americane compusã din 

trei ofiþeri ºi doi subofiþeri. Gl.bg.Weadell 

McLain, comandantul Brigãzii 31 Chimice din 

Northport, Alabama, a fost conducãtorul delegaþiei. 

La aceastã activitate a participat ºi locþi-



itorul comandantului Centrului de Pregãtire 

pentru Apãrare NBC, colonel Ion BERE- 

VOIANU, alãturi de comandanþii B.49 Ap.NBC, 

locotenent-colonel Constantin GHEORGHE ºi 

locotenent-colonel Martin CATA. 

Faptul cã 

Centrul de Pregãtire 

pentru Apãrare NBC 

este cunoscut pentru modul exemplar de organizare 

a primirii delegaþiilor strãine a determinat 

includerea acestei instituþii în programele 

altor vizite care nu au avut legãturã directã cu 

Apãrarea NBC. Astfel, în anul 2006, Centrul de 

Pregãtire pentru Apãrare NBC a fost vizitat de 

delegaþii militare din Letonia (04.07. - 

Inspectorul General al M.Ap.) ºi Danemarca 

(17.05. - delegaþia capelanilor militari). 

În afarã de primirea vizitelor prezentate 

mai sus în Centrul de Pregãtire pentru Apãrare 

NBC s-a desfãºurat ºi câte o secvenþã din programul 

a douã grupuri de lucru NATO organizate 

în România: 

- 26.04.2006 - Grupul de lucru NATO 

pentru instrucþia în domeniul protecþiei mediului 

(ETWG); 

- 05.10.2006 - Atelier de lucru cu participarea 

experþilor din grupul de lucru pentru 

capabilitãþi întrunite CBRN (JCG CBRN) pe 

probleme de combatere a terorismului CBRN. 

Încheiem prezentarea activitãþilor organizate 

în Centrul de Pregãtire pentru Apãrare 

NBC cu menþionarea unei activitãþi de cu totul 

altã facturã ºi anume organizarea unei 

tabere comune 

de îngrijire a 

mormintelor 

militarilor 

germani 

cãzuþi în Primul 

Rãzboi 

Mondial, 

activitate desfã- 

ºuratã în douã 

etape (06.- 

18.08.2006 ºi 27.08.- 

18.09.2006) cu participarea câte unui 

detaºament româno-german. 

Dupã cum se poate observa cu uºurinþã 

Centrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC a fost 

angajat în organizarea a numeroase activitãþi 

pentru parteneri strãini. Despre participarea 

ofiþerilor în cadrul delegaþiilor care au vizitat 

diferite þãri partenere cu diferite ocazii sau 

despre participarea la diferite grupuri de lucru 

NATO nu putem spune foarte multe pentru cã 

la aceste activitãþi au participat ofiþeri de la 

eºaloanele superioare iar informaþiile nu au 

ajuns pânã la noi. 

La acest capitol putem menþiona numai 

participarea locþiitorului comandantului 

Centrului de Pregãtire pentru Apãrare NBC, 

colonel Ion BEREVOIANU, împreunã cu locotenent-colonel 

Martin CATA ºi maior Dorin 

ALEXANDRESCU, în perioada 26.-30.06.2006, 

la un schimb de experienþã în domeniul 

Apãrãrii NBC în Serbia. 

Toate activitãþile prezentate pe scurt 

în acest articol au constituit prilejuri utile 

de informare-documentare sau culegere 

de ,,lecþii învãþate" pentru valorificarea 

experienþei acumulate în domeniul 

apãrãrii NBC de cãtre partenerii strãini, ºi 

nu în ultimul rând ocazii propice pentru 

dezvoltarea interoperabilitãþii în domeniul 

CBRN. 

23



ECHIPAMENTE DE APÃRARE NBC PENTRU DOTAREA NAVELOR 

PARTICIPANTE LA OPERAÞIA ,,ACTIVE ENDEAVOUR”; 

CERINÞE, PERSPECTIVE DE DOTARE 

Maior Costel SAFTA 

Apãrarea NBC influenþeazã aproape 

fiecare aspect al vieþii de pe navã, 

afecteazã direct randamentul combativ al navei ºi 

este responsabilitatea fiecãrui membru al echipajului 

navei. Navele sunt cele mai vulnerabile la 

rãzboiul NBC, când abilitatea de manevrare este 

restricþionatã sau când facilitãþile pentru protecþia 

colectivã sunt în mod greºit exagerat apreciate. 

În cazul folosirii armelor NBC este de importanþã 

vitalã a se arãta în mod clar ºi rapid cã un 

asemenea atac chiar a avut loc ºi sã se stabileascã 

natura exactã a agentului. Abilitatea unei nave de a 

acþiona în felul acesta va fi determinatã în mare 

mãsurã de echipament, echipaj ºi pregãtire. 

Deoarece radioactivitatea nu poate fi detectatã 

de simþurile umane, trebuie sã fie detectatã ºi 

monitorizatã cu ajutorul unor instrumente speciale. 

Termenul generic folosit pentru a descrie aceastã 

detectare ºi monitorizare este RADIC, fiind un 

acronim pentru radioactivitate, detectare, indicare ºi 

computerizare. Aceastã lucrare abordeazã echipamentul 

instalat pe navã ºi echipamentul portabil 

RADIC. 

Detectarea timpurie a unui atac cu arme biologice 

este elementul de bazã pentru evitarea contaminãrii, 

cel mai important principiu pe care este 

construitã apãrarea împotriva armelor biologice. 

Dacã expunerea la un agent poate fi evitatã prin 

detectare timpurie, este posibil sã se minimizeze 

efectele sale asupra operaþiei. Este imperativ necesar 

ca navele sã aibã un sistem de detecþie ºi identificare 

biologicã. Dupã un atac cu arme biologice raportarea 

ºi evaluarea rapidã a victimelor poate da un avertisment 

suficient de devreme pentru a permite reducerea 

efectelor atacului. 

Principala dificultate în detectarea aerosolilor 

agenþi biologici derivã din diferenþierea unui nor 

biologic artificial creat de fondul de materie organicã 

prezent în mod normal în atmosferã. Metodele de 

identificare a agenþilor biologici includ: 

24 

identificarea agentului etiologic prin culturã; 

detectarea toxinei prin spectroscopie de 

masã; 

detectarea anticorpilor; 

detectarea antigenului; 

detectarea genomului folosind probe ADN; 

detectarea produselor metabolice ale agentului 

infectant sau toxic în specimene clinice. 

Instrumentele ºi echipamentele de detecþie a 

agentului chimic prezentate în aceastã lucrare sunt 

numai detectoare-indicatoare, adicã acestea 

reacþioneazã doar atunci când sunt expuse direct la 

agentul chimic. Mai trebuie reþinut faptul cã aceste 

instrumente ºi echipamente nu detecteazã toatã 

gamã de agenþi chimici. 

Echipamente de apãrare NBC din dotarea 

fregatelor 

,,REGELE FERDINAND” ºi ,,REGINA MARIA” 

Echipamente pentru control nuclear, 

biologic ºi chimic 

1. Aparatul pentru monitorizarea radiaþiei 

beta/gama ADM-300A (V1A) 

ADM-300° (V1A) este un aparat, care 

funcþioneazã cu baterii, este portabil, incluzând 

douã tuburi Geiger, capabile de a monitoriza radiaþia 

gama ºi beta (aproximativ 0,1Sv/h) pânã la 100 

Sv/h. Unitãþile prezentate se schimbã automat de la 

Sv/h la Sv/h pe mãsurã ce debitul dozei mãsurate 

creºte, fiind vital ca acestea sã fie redate corect. 

Conþine un procesor încorporat ºi o memorie capabilã 

de a pãstra informaþii timp de câteva ore, care 

pot fi accesate prin portul de date RS232. Poate fi 

folosit ca aparat convenþional de monitorizare a 

debitului dozei ºi a dozei absorbite, cu puncte de 

alarmã, ambele funcþii fiind accesibile de la panoul 

de comandã. Are un obturator beta pentru a mãsura 

diferenþiat radiaþiile beta ºi gama.



Fig. 1 Aparatul pentru monitorizarea radiaþiei 

beta/gama ADM-300A(V1A) 

2. Aparatul pentru monitorizarea contaminãrii 

apei potabile MK-25NRM 

Aparatul MK 25NRM de monitorizare a contaminãrii 

apei potabile se foloseºte pentru monitorizarea 

nivelului radioactivitãþii în aprovizionarea 

navelor cu apã potabilã. Funcþioneazã cu baterii, 

având capacitatea de a mãsura nivelele de activitate 

gama ºi beta în apã de pânã la 10 kBq/ml. Are douã 

componente principale, un recipient principal 

MK35NH în care se pune apa, un instrument 

ADM-300A(V3A) ºi o sursã radioactivã de verificare 

MK14NJ(SI). Instrumentul ADM-300A(V3A) oferã 

citirea contaminãrii apei în Bq/ml ºi nu ar trebui 

confundatã cu aparatul ADM-300A(V1A) de monitorizare 

cu scop general, care oferã posibilitatea de 

citire în Sv/h. 

nivelului de radiaþii în interiorul, cât ºi în exteriorul 

navei. 

SRIN Mk 22 NRS 

Sistemul SRIN Mk 22 NRS este format din 

douã unitãþi de nivel jos detectare, cinci unitãþi de 

nivel înalt de detectare, unitãþi de indicare ºi un 

grup de amplificatori. Detectorii de nivel mic 

(Mk 28NH) sunt localizaþi, unul în poziþie exterioarã 

pe suprastructurã, iar celãlalt în interiorul carenei 

navei, sub linia nivelului apei, pe cât posibil. Aceste 

aparate detectoare oferã date pe canalul de avertizare, 

astfel avertizând din timp contaminarea ºi dacã 

provenienþa este din apã sau aer. Aceºtia iniþiazã 

activarea canalelor de control, care înregistreazã 

doza totalã primitã de cãtre diferiþi detectori pe 

navã. 

Detectoare de nivel mare (Mk 29NH) sunt 

plasate unul într-o poziþie expusã pe suprastructurã, 

iar celelalte sunt distribuite sub punte, în interiorul 

navei. Fiecare din ele dã o serie întreagã de informaþii 

legate de locaþia în care se aflã. 

Unitatea indicatoare (Mk 20NV) este componenta 

principalã a sistemului. Poate fi încorporatã în 

consola pentru protecþie NBC sau într-un container. 

Unitatea de alarmã audio ºi vizualã, VCS 355, oferã 

o vizualizare repetatã a informaþiilor afiºate pe unitatea 

de indicare ºi poate fi încorporatã într-o consolã 

sau container. O capacitate de simulare este de 

asemenea încorporatã în scopul antrenãrii. 

Fig. 2 Aparatul pentru monitorizarea contaminãrii 

apei potabile MK-25NRM 

3. Sistemul de control al radioactivitãþii instalat al 

navei (SRIN) 

SRIN este o reþea de unitãþi detectoare 

proiectate pentru a da o imagine clarã ºi continuã a 

Fig. 3 Componentele sistemul de control al 

radioactivitãþii SRIN Mk 22 NRS 

25



Fig. 4 Schema sistemul de control al radioactivitãþii 

instalat al navei SRIN Mk 22 NRS 

4. Sistemul de detectare biologicã navalã Interim 

SDBNI 

Echipamentul SDBNI este furnizat, conform 

directivelor CINCFLEET, navelor alese pentru misiuni 

specifice. SDBNI detecteazã prezenþa materialului 

biologic în atmosferã ºi permite identificarea 

agenþilor biologici specifici. De asemenea, furnizeazã 

o mostrã care poate fi folositã pentru analiza confirmatorie 

în laboratoarele Naþiunilor Unite. Sistemul 

conþine trei tehnologii, fiecare pentru un nivel diferit 

de detectare; non-specificã, genericã ºi specificã. 

Datele din tehnologiile non-specificã ºi genericã 

sunt integrate în interfaþa care monitorizeazã mediul 

ºi afiºeazã o alertã sau alarmã dacã sunt detectate 

anumite schimbãri de mediu. Când sistemul dã 

alarma, o mostrã este în mod automat pãstratã pentru 

a fi analizatã ulterior. 

SDBNI este plasat pe punte, iar datele sunt 

introduse printr-o serie de cabluri, transferate apoi 

prin fibrã opticã pânã la NBCPO în HQ1 ºi afiºate pe 

un ecran. 

SDBNI este alimentat cu curent trifazat de 

440V, 60 Hz ºi apã de mare pentru menþinerea sistemului 

de mediu, ºi cu curent trifazat de 115V, 

26 

60Hz pentru echipamentele de 

detecþie ºi comunicare. Curent continuu 

de 24V este furnizat de distribuitoarele 

sistemului de comunicaþii 

intern al navei, pentru a permite 

comunicarea dintre personalul 

ce deserveºte sistemul ºi NBCPO. 

5. Sistemul de detecþie chimicã 

instalat la bordul navei (SICS) 

SICS cuprinde o serie de 

detectoare, poziþionate pe/sau în 

apropierea poziþiilor operaþionale, 

detectoare ce monitorizeazã continuu 

aerul din interiorul navei ºi de 

pe puntea superioarã. 

SICS Mk 10 

SICS Mk 10 indicã prezenþa 

substanþelor toxice neuroparalitice, 

toxice generale sau vezicante. 

Sistemul utilizeazã principiul analizei 

spectrale ºi cuprinde câteva 

detectoare montate pe poziþii cheie 

la bordul navei, un sistem de alarmã 

ºi unitãþi care penetreazã compartimentele 

pentru a putea preleva 

probe din aerul exterior. În momentul 

în care unitatea detecteazã un 

agent chimic, va declanºa alarma 

chimicã pe nava. 

Fig. 5 Sistemul de detecþie chimicã instalat la bordul 

navei SICS Mk 10 

Alarma principalã poate fi anulatã doar de 

ofiþerul responsabil cu protecþia NBC. Dupã 

detectarea agenþilor chimici, sistemul continuã sã 

preleveze probe din atmosferã, asigurând o monitorizare 

aproape permanentã a nivelului de contaminare 

chimicã din atmosferã. Odatã ce nivelul de



contaminare chimicã scade sub un prag standard, 

alarma se va opri. 

Mentenanþa sistemului SICS Mk 10 se face 

prin înlocuirea modulelor, îndepãrtarea filtrului ºi 

printr-un test al acurateþei prelevãrii de probe. 

Testarea probei prelevate trebuie executatã lunar pe 

timp de pace ºi nu mai des de odatã pe zi în condiþii 

de atac. Curãþarea sau înlocuirea filtrului trebuie 

executatã atunci când este cazul, adicã atunci când 

la testarea probei prelevate sistemul are o reacþie 

încetinitã. Restul modulelor se înlocuiesc atunci 

când codurile de eroare afiºate o cer. 

6. Avertizorul ºi detectorul de agenþi chimici neuroparalitici 

- (NAIAD) 

NAIAD este un sistem de detecþie rapidã ºi 

automatã a substanþelor toxice neuroparalitice ºi 

toxice generale. Sistemul poate fi utilizat în interiorul 

,,Citadelei” sau pe punþile superioare ale 

navelor care sunt echipate cu SICS. NAID este un 

instrument portabil care funcþioneazã asemãnãtor 

lui SICS. Este conceput sã testeze permanent aerul 

din zona în care este poziþionat, sã-l analizeze ºi sã 

activeze o alarmã sonorã când detecteazã prezenþa 

substanþelor toxice neuroparalitice ºi toxice generale. 

Ciclul de operare între schimbarea suportului 

de reactivi ºi enzime, ºi reîncãrcarea bateriilor este 

de 12 ore. Numãrul unitãþilor NAIAD care se distribuie 

este de 2-4 unitãþi/navã. Fiecare unitate 

NAIAD are dotãri complete incluzând o unitate de 

alarmã la distanþã, cabluri de legãturã ºi o cantitate 

suficientã de reactivi, seturi de suporturi, baterii 

pentru a funcþiona continuu timp de 30 de zile. 

Fig. 6 Avertizorul ºi detectorul de agenþi chimici 

neuroparalitici - (NAIAD) 

27 

7. Aparatul de monitorizare a agenþilor chimici - 

(CAM) 

CAM este un instrument portabil, alimentat 

cu baterii, care detecteazã vaporii substanþelor toxice 

neuroparalitice ºi vezicante, indicând nivelul concentraþiilor 

toxice. Este un aparat electronic, care 

funcþioneazã pe principiul analizei sectrale pentru a 

detecta vaporii toxici. 

CAM poate îndeplini urmatoarele activitãþi: 

evaluarea concentraþiei de vapori în situaþii 

în care nu se utilizeazã masca sau se îndepãrteazã 

IPE. Aceastã activitate este de o importanþã 

vitalã pe navele fãrã ,,Citadela”; 

monitorizarea proximitãþii sistemului 

,,Citadela” dupã alarme chimice; 

monitorizarea nivelului de reziduuri toxice 

pe echipamentul de protecþie reutilizabil ; 

mãsurarea nivelului de contaminare pe 

echipament/suprafeþe; 

mãsurarea eficacitãþii operaþiunilor de 

decontaminare. 

CAM poate da afiºaje eronate atunci când 

este utilizat în interiorul navei, din cauza interferenþelor 

cu alte materiale aflate la bord (lacul de pe 

punte, vaporii de la filtrele AFU). 

CAM poate monitoriza vaporii aflaþi pe o 

razã de 50m. Existã douã butoane de comandã, un 

buton on/off ºi un buton de schimbare a programului 

- cel de detectare a substanþelor toxice neuroparalitice 

(G) ºi cel de detectare a substanþelor toxice 

vezicante (H). Aparatul trebuie închis când se 

schimbã programul. Nivelul de toxicitate este afiºat 

pe ecranul cu cristale lichide sub forma unui set de 

liniuþe (pânã la 8). Pe mãsurã ce concentraþia creºte, 

sunt afiºate mai multe liniuþe. Un tester de acurateþe 

conþinând simulatori, este livrat cu fiecare CAM 

pentru a da posibilitatea unor teste de funcþionalitate, 

înainte de utilizarea propriu-zisã. Durata de 

viaþã a bateriilor este de 10-17 ore. O sursã de 

energie (CAMPSU) alimentatã la reþeaua de 

115V/60 Hz a navei poate fi utilizatã pentru a 

extinde durata de funcþionare, mai ales la procedurile 

de mentenanþã ºi cele iniþiale cu scopul de a 

economisi stocul de baterii. Bateriile unitãþilor CAM 

sunt scoase ºi conectate la una din cele patru prize 

de la CAMPSU înainte de activarea CAPMSPU. 

CAM este foarte sensibil ºi de aceea necesitã 

o manipulare atentã pentru a preveni eºecurile. 

Posibilele cauze ale unei proaste funcþionãri pot fi urmãtoarele: 

contaminarea instrumentului cu apã sau 

vapori de apã atât în timpul utilizãrii cât ºi în timpul 

stocãrii;



substanþele toxice/simulatorii au rãmas 

în instrument dupã utilizarea acestuia; 

contaminarea duzei admisiei cu substanþe 

toxice/simulatori, sau cu anumite uleiuri, 

vaseline sau solvenþi; 

expunerea la concentraþii ridicate de 

vapori, în special de la testerul de acurateþe, pentru 

mai mult de câteva secunde; 

supraîncãlzire din cauza unei expuneri 

prelungite la lumina directã a soarelui; 

trecerea de la programul G la programul 

H, în timp ce aparatul este pornit. 

Proasta funcþionare a CAM poate fi evitatã dacã 

se respectã urmãtoarele reguli de bazã: 

imediat dupã primirea CAM, acesta trebuie 

pus în funcþiune fãrã a scoate capacul 

admisiei timp de 12 ore înainte ca orice altã operaþiune 

sã fie executatã; 

când CAM nu este în funcþiune, capacul 

admisiei trebuie sã fie închis; 

de fiecare datã când capacul admisiei este 

îndepãrtat, trebuie montat un cartuº de protecþie; 

capãtul duzei admisiei nu trebuie atins cu 

nimic altceva decât cu capacul sau cartuºul de protecþie; 

dacã duza admisiei se contamineazã ºi 

necesitã curãþare, aceasta se face cu un ºerveþel 

uscat ºi curat. Nu se vor folosi solvenþi sau alþi agenþi 

de curãþare/decontaminare; 

testerul de acurateþe nu trebuie aplicat 

duzei admisiei mai mult de o secundã. Nu se va 

aºtepta ca ecranul sã afiºeze liniuþele (existã o micã 

întârziere în reacþia CAM); 

se va evita închiderea, deschiderea sau 

schimbarea programelor când una sau mai multe 

liniuþe sunt afiºate. 

se va curãþa CAM la cel puþin 20 de 

minute dupã utilizare; 

se va evita expunerea prelungitã la soare; 

se va evita contactul apei cu duza 

admisiei. 

toate CAM care nu sunt ambalate în vid, 

trebuie sã fie folosite cel puþin 12 ore pe sãptãmâna. 

CAM trebuie pãstrate sigilate în magazia de 

la bordul navei pânã la utilizare. Fiecare navã poate 

utiliza un CAM pentru antrenament. Mentenanþa la 

bord se limiteazã la a schimba piesele componente 

datoritã prezenþei materialelor radioactive în interiorul 

unitãþii CAM. Componentele se schimbã periodic. 

28 

Fig. 7 Aparatul de monitorizare a agenþilor chimici 

- (CAM) 

8. Sistemul de alarmare ºi monitorizare la distanþã 

(CRADU) 

CRADU cuprinde un panou ºi o alarmã, pentru 

ca aparatul de monitorizare a agenþilor chimici 

CAM sã fie folosit ca avertizor de substanþe toxice 

neuroparalitice ºi vezicante, pe navele care nu au 

fost dotate cu SICS Mk 10. În mod normal, se monteazã 

pe punte douã unitãþi de avertizare, fiecare 

legate de CAM prin cablu. CAM este poziþionat pe 

puntea superioarã într-o locaþie feritã de soare. 

Panoul de avertizare cuprinde opt leduri care corespund 

afiºajului în liniuþe de pe CAM. Existã un 

buton pentru pornit/oprit, alimentarea fãcându-se 

de la reþeaua de 115 V sau 230V. Al doilea rând de 

leduri indicã: 

ledul G: CAM este în programul G; 

led H: CAM este în programul H; 

ledul ,,aºteaptã”: CAM ruleazã autoteste; 

ledurile I sau BL nu se folosesc. 

Fig. 8 Sistemul de alarmare ºi monitorizare la distanþã 

(CRADU)



9. Trusa de detectare a vaporilor reziduali (RVD) 

RVD detecteazã vaporii substanþelor toxice 

neuroparalitice ºi vezicante. Trusa este ambalatã 

într-un port-trusã ºi include: 

un suport de plastic lipit de port-trusã 

conþinând patru flacoane de plastic. Douã sunt marcate 

NA1 ºi NA2 cu litere albastre ºi se folosesc pentru 

testarea vaporilor substanþelor toxice neuroparalitice, 

celelalte sunt marcate H1 si H2 fiind destinate 

detectãrii vaporilor de substanþe toxice vezicante; 

o pompa de aspiraþie din cauciuc; 

32 de bilete de prelevare a testelor, fiecare 

conþinând un disc din material filtrant - absorbant; 

fiºa cu instrucþiuni, legatã de port-trusã cu 

un ºiret. 

Testele RVD nu se vor executa la mai puþin 

de 5 minute de la atacul chimic. Aceasta va permite 

vaporilor din atacurile cu agenþi non-persistenþi sã 

se disperseze. Pe lângã instrucþiunile ataºate trusei 

se va þine seama ºi de urmãtoarele: 

se vor folosi mãnuºi de protecþie curate la 

fiecare utilizare a trusei, pentru a nu se contamina 

trusa RVD; 

biletul de test este de unicã folosinþã; 

flacoanele de plastic se pun la loc în trusã 

imediat dupã utilizare; 

soluþiile expuse rãmân active o zi la 30 0 C 

ºi 7 zile la 4 0 C ; 

se aruncã întregul set de reactivi când sticluþa 

NA2 nu mai este de culoarea albastru. 

Se vor executa urmãtoarele teste periodice: 

se verificã starea pompei de cauciuc; 

sticluþele NA1, NA2, H2 trebuie sã aibã 

lichid în proporþie de cel puþin un sfert, dacã nu, tot 

setul de sticluþe trebuie înlocuit. 

(RVD) 

Fig. 9 Trusa de detectare a vaporilor reziduali 

29 

Echipamente pentru protecþia împotriva 

contaminãrii nucleare, biologice ºi chimice 

1. Protecþia colectivã (COLPRO) 

Definiþia NATO pentru COLPRO este: protecþia 

unui grup de indivizi aflaþi într-un mediu 

NBC, care permite relaxarea mãsurilor de protecþie 

individualã NBC. COLPRO se realizeazã pe navele 

de rãzboi prin menþinerea uneia sau mai multor incinte 

etanºe sau a unor subincinte. În interiorul unei 

incinte intacte echipajul navei poate trãi, munci ºi se 

poate miºca într-o zonã netoxicã (TFA), nestânjenit 

de IPE sau de o ameninþare de atac NBC. COLPRO 

este susþinut ºi de instalaþia de protecþie cu perdea 

de apã, deoarece apa produce un film protector pe 

toate punþile libere, înainte, în timpul ºi dupã un 

atac NBC. Prin reducerea nevoii de echipament de 

protecþie individual, COLPRO permite ca: 

eficacitatea în luptã sã fie menþinutã în 

permanenþã; 

confortul este menþinut la cele mai înalte 

standarde; 

odihna pentru echipaje sã fie facilitatã, cu 

maxim de eficienþã. 

2. Citadela 

Citadela este definitã ca un grup de compartimente 

interconectate, care pot fi incluse toate 

într-o limitã etanºã, în care aerul poate fi recirculat, 

pentru a oferi protecþie colectivã NBC. Barierele 

citadelei/subcitadelelor sunt prezentate în schemele 

navei. Termenul de ,,etanºeitate” se referã la abilitatea 

de a exclude toþi agenþii nucleari, biologici ºi 

chimici din aer. Integritatea citadelei este sporitã de 

suprapresiune. Aceasta asigurã cã orice trecere a 

aerului se va face numai din interiorul citadelei spre 

exterior ºi nu invers. 

Conceptul de citadelã include urmãtoarele 

componente: 

o barierã etanºã, care include închideri 

etanºe la toate trecerile ºi sistemele structurale care 

trec bariera; 

marcarea controlului NBC pe toate deschiderile; 

un mijloc de presurizare a citadelei cu aer 

filtrat; 

instrumente pentru monitorizarea 

suprapresiunii în citadelã; 

staþii de decontaminare pentru personalul 

contaminat. 

compartimente care pot fi încadrate astfel: 

- expuse la riscul de contaminare; 

- în pericol de contaminare dacã sunt uti-



lizate; 

- protejate împotriva contaminãrii. 

Numãrul de deschideri în bariera citadelei 

sunt minime pentru navele de rãzboi, pentru a 

reduce posibilitatea de scurgeri ºi pentru a simplifica 

procedurile de închidere. Sigilarea deschiderilor se 

face astfel: 

uºi, tambuchi, sistemul de ventilaþie, prin 

sasuri presurizate. Acestea trebuie menþinute cu 

grijã, eficacitatea lor fiind scãzutã prin deteriorare; 

sistemele de scurgere sau þevile care trec 

prin bariera citadelei sunt dotate cu valve etanºe ; 

cablurile sunt cãptuºite cu manºoane. 

Citadela este presurizatã de AFU cu o capacitate 

suficientã pentru a produce o suprapresiune 

de 5 mbar. Presiunea exercitatã asupra citadelei trebuie 

sã fie suficientã pentru a contracara presiunea 

exercitatã de posibilul vânt, din orice poziþie a barierei. 

Minimum de 5 mbar este echivalentul presiunii 

exercitate de un vânt de aproximativ 56 de 

noduri. 

Accesul în citadelã trebuie controlat strict 

pentru a exista siguranþa cã nu este pericol de contaminare. 

Intrarea ºi iesirea din ºi în citadelã este 

controlatã de HQ1, unde tot tranzitul va fi înregistrat 

de asistentul ofiþerului responsabil cu apãrarea 

NBC, în registrul cu evidenþa intrãrilor-ieºirilor din 

citadelã. Când un atac NBC este iminent sau a fost 

detectat, intrarea în citadelã se face numai prin staþia 

de decontaminare. 

3. Unitãþile de filtrare a aerului (AFU) 

AFU sunt montate pe nave pentru a îndeplini 

urmãtoarele funcþii: 

îndepãrteazã agenþii biologici ºi chimici, ºi 

particulele radioactive din aerul care trece prin sistemele 

de ventilaþie, oferind permanent aer curat; 

oferã o presiune a aerului pozitivã 

(suprapresiune) în citadelã ºi în subcitadele; 

oferã o sursã aer filtrat care acoperã aerul 

pierdut prin staþiile de curãþare. 

4. Manometrele 

Pentru a facilita monitorizarea presiunii în 

citadelã, se instaleazã manometre dupã cum 

urmeazã: 

în punctele de comandã, diferitele secþii ºi 

compartimente; 

la fiecare punct de acces între subcitadele; 

la fiecare intrare în citadelã. 

Manometrele pot fi fixe (tubulare, din sticlã, 

în forma de U, sunt umplute cu apã potabilã, coloratã 

cu soluþie de metal pentru a ajuta citirea), sau 

portabile, pentru a fi utilizat în confirmarea rezultatelor, 

ºi pentru mãsurarea scãderii presiunii la 

30 

intrarea în citadelã sau în staþiile de decontaminare. 

Echipamente pentru decontaminarea 

nuclearã, biologicã ºi chimicã 

1. Staþiile de decontaminare 

Traseul unei staþii de decontaminare este 

prezentat în figura 10. 

Toate suprafeþele vopsite din interiorul staþiilor 

de decontaminare sunt acoperite cu vopsea 

neabsorbantã specialã aplicatã în condiþii atent controlate. 

Nici un alt tip de vopsea nu va fi folositã în 

interiorul acestor staþii. 

Continua purificare a aerului în staþiile de 

decontaminare este obþinutã prin permiterea unei 

curgeri din compartimentele interioare presurizate, 

cãtre atmosferã. Supapele de purjare sunt montate 

în pereþii etanºi de compartimentare ai ultimului 

etaj ºi primul etaj/pereþii etanºi ai punþilor 

descoperite. Orificiile libere sunt montate în pereþii 

etanºi dintre etajele staþiilor de decontaminare. 

Suprafeþele de purjare ºi orificiile sunt situate 

diametral opus, fiecare în compartimente succesive, 

unul sus, urmãtorul jos etc., pentru a da un efect de 

purjare maxim. Purjarea continuã ar trebui sã permitã 

5 schimbãri ale aerului în interiorul staþiei de 

decontaminare înainte ca urmãtoarea persoanã sã 

treacã prin aceasta. 

Puntea este acoperitã cu un material nonabsorbant 

pe bazã de rãºinã. Covoraºe absorbante 

pot fi întinse în camera de dezechipare pentru a 

limita împrãºtierea contaminãrii. 

Fig. 10 Schema staþiei de decontaminare



Pentru a controla deplasarea personalului la 

bord, un sistem de comunicaþii interne este amplasat 

între puntea descoperitã, zona punþii unde se aflã 

staþiile de decontaminare, ºi camerele presurizate 

asociate lor. 

Numãrul instalaþiilor este menþinut la 

minim, ºi iradierea structurii este evitatã ori de câte 

ori este posibil pentru a reduce posibilitatea unei 

iradieri permanente. 

Uºile cãtre toate etajele sunt etanºe ºi prezintã 

hublouri. 

Scurgerile sunt separate de orice alt sistem ºi 

sunt asigurate cu închideri etanºe. 

Instalaþiile electrice sunt etanºe pentru protecþie 

atunci când sunt stropite cu furtunul. 

Uºa de intrare de la puntea superioarã trebuie 

sã fie marcatã cu inscripþia ,,Staþia de decontaminare” 

cu litere de culoare portocalie. Uºa compartimentului 

anterior staþiei de decontaminare este 

marcatã cu litera,,M” de culoare portocalie. 

Duºurile sunt montate în exteriorul intrãrii 

staþiei de decontaminare pentru înlãturarea într-o 

primã fazã a contaminãrii de pe echipamentul de 

protecþie, înainte de intrarea pentru decontaminare. 

Au fost montate ulterior în interiorul staþiei de 

decontaminare pentru folosirea lor pe parcursul 

decontaminãrii. 

Concluzii 

Armele NBC oferã un potenþial de distrugere 

mult mai mare decât armele convenþionale, 

în consecinþã ele sunt etichetate ca arme de distrugere 

în masã. Acest termen exagereazã însã eficacitatea 

lor, împotriva forþelor care sunt pregãtite, 

antrenate ºi echipate pentru a supravieþui ºi a 

acþiona în condiþii de rãzboi NBC. Într-adevãr, unul 

dintre cele mai mari impedimente împotriva folosirii 

armelor NBC, în special biologice ºi chimice, de cãtre 

un adversar, este recunoaºterea faptului cã forþele 

armate care i se opun au echipamente ºi proceduri 

eficiente pentru protecþia împotriva unor astfel de 

atacuri. Echiparea ºi instruirea riguroasã ºi perseverentã, 

la toate nivelurile, ºi integrarea apãrãrii NBC 

în structurile de comandã sunt cerinþe esenþiale ale 

unei pregãtiri corespunzãtoare din punct de vedere 

al apãrãrii NBC. 

În consecinþã, este absolut necesar ca în perspectivã, 

dotarea cu echipamente de apãrare NBC a 

navelor aparþinând Forþelor Navale Române, sã 

corespundã atât din punct de vedere calitativ, cât ºi 

cantitativ acestor cerinþe. 

31



Sisteme NATO pentru cercetarea NBC: 

SISTEMUL PENTRU CERCETAREA NUCLEARÃ, BIOLOGICÃ ªI 

CHIMICÃ M 93A1 ,,VULPEA” 

Maistru militar Teofil CERNAT 

Introducere 

Apãrarea nuclearã, biologicã ºi chimicã 

(NBC) include trei funcþii principale: evitarea 

contaminãrii, protecþia ºi decontaminarea. 

Evitarea contaminãrii este principiul de bazã 

al doctrinei de apãrare NBC ºi reprezintã conceptul 

de evitare a contaminãrii oricând este 

posibil. Aceasta permite unitãþilor sã acþioneze 

fãrã ca aceasta sã ducã la scãderea intensitãþii 

acþiunilor cauzate de purtarea mijloacelor de 

protecþie individualã ºi colectivã ºi de durata, 

misiunile ºi activitãþile logistice legate de operaþiunile 

concentrate de decontaminare. Când nu 

este posibilã evitarea contaminãrii, nivelul ei 

este limitat în aºa fel încât sã prezinte un risc 

minim pentru personal, un impact scãzut 

asupra misiunilor ºi sã permitã reluarea rapidã a 

acþiunilor obiºnuite. Evitarea contaminãrii 

include: cercetarea NBC, detecþia ºi identificarea 

agenþilor chimici, recoltarea de probe ºi avertizarea. 

Sistemul pentru cercetarea NBC 

"Vulpea" este un sistem cheie folosit pentru a 

îndeplini aceste funcþii. 

Generalitãþi 

Sistemul cuprinde un transportor pe roþi 

pentru cercetarea NBC, construit pe ºasiul 

transportorului blindat de infanterie aflat în 

dotarea armatei germane. 

Varianta acestui transportor pentru cercetarea 

NBC se aflã în dotarea armatei germane 

la grupa de cercetare NBC. Au fost comandate 

140 de bucãþi, prima variantã pentru cercetarea 

NBC intrând în serviciu în luna februarie a anului 

1988. 

Ca urmare a retragerii fondurilor, de 

cãtre armata americanã, destinate sistemului 

pentru cercetarea NBC, XM87, la începutul 

anului 1988, pe 16 martie, armata americanã a 

anunþat cã va adopta sistemul german ca mijloc 

de bazã pentru executarea cercetãrii NBC. 

32



Iniþial, armata americanã a achiziþionat ºi 

testat cinci transportoare, folosind fondurile 

alocate Congresului american de cãtre NATO 

pentru testarea unor sisteme. La început armata 

americanã a intenþionat sã achiziþioneze 280 

de transportoare la un preþ de 1,17 milioane de 

dolari pe bucatã, costurile totale estimându-se 

la 790 milioane de dolari, prin creºterea 

numãrului de vehicule la 576 de bucãþi. 

Planurile iniþiale au fost ca primele transportoare 

sã fie operaþionalizate începând cu 

luna decembrie a anului 1990. Un program de 

dezvoltare a fost conceput pentru modernizarea 

tuturor transportoarelor pentru cercetarea NBC 

ale armatei americane care includea: detecþia 

agenþilor chimici de la distanþã, recoltarea 

automatã a probelor, procesarea automatã a 

informaþiilor ºi transmiterea securizatã a 

datelor. 

În luna iulie a anului 1988 Congresul 

american a ordonat armatei sã anuleze planurile 

de achiziþionare a vehiculului german ºi 

sã iniþieze un program cu nu mai puþin de douã 

prototipuri diferite. În acest program s-a implicat 

compania germanã Thyssen Henschel ºi 

compania americanã General Dynamics Land 

Division. 

În data de 15 martie 1990, armata americanã 

a încheiat un contract în valoare de 29 milioane 

de dolari cu cele douã companii, pentru 

modernizarea transportoarelor pentru cercetarea 

NBC, M93. Primele contracte au stabilit 

modernizarea în primul an a unui numãr de 8 

vehicule, cu posibilitatea de prelungire a contractului 

cu încã doi ani (modernizarea a 15, 

respectiv a 25 de vehicule în fiecare an) plus 

cercetarea ºi dezvoltarea pânã la obþinerea unui 

sistem final ce urma a fi produs în 210 exemplare. 

În martie 1990, compania General 

Dynamics, Land System Division a încheiat un 

contract în valoare de 13,787 milioane de dolari 

pentru dezvoltarea sistemului M93, 66% din 

lucrãrile de modernizare fiind executate în 

SUA, iar 34% continuate în Germania de cãtre 

compania Thyssen Henshel, ca principal furnizor. 

În acelaºi timp compania General 

Dynamics, Land Systems Division a mai 

încheiat un contract de 15,11 milioane de dolari 

33 

pentru modernizarea a 8 sisteme. Tot atunci 

cererea iniþialã a fost ca firma americanã sã 

modernizeze cele 48 de vehicule aducându-le la 

standardul M93E1 pânã în anul 1993, dupã care 

sã fie remodernizate ºi aduse la standardul final 

M93A1(210 sisteme M93 urmau sã fie modernizate 

dupã anul 1993 pentru a atinge standardul 

M93E1). 

În luna octombrie a anului 1990, s-a 

anunþat cã armata germanã, ca o parte a contribuþiei 

la forþele coaliþiei care acþionau în 

regiunea Golfului, va dona armatei americane 

60 de transportoare germane pentru cercetarea 

NBC. Aceste vehicule au fost apoi returnate 

companiei Thyssen Henschel pentru a fi modernizate, 

prin includerea sistemului american de 

comunicaþii, lansatoare de grenade fumigene, 

aer condiþionat ºi alte modificãri. Vehiculele 

modernizate au fost expediate în regiunea 

Dharan din Arabia Sauditã ºi au intrat în 

dotarea unitãþilor americane care operau în 

zonã. Cu alte 11 vehicule au fost dotate forþele 

terestre ºi aeriene britanice, opt au fost expediate 

Israelului ºi douã Turciei (care au fost mai 

târziu returnate). La începutul anului 1991, 

guvernul german a cerut ca alte 45 de transportoare 

produse de compania Thyssen 

Henschel sã înlocuiascã vehiculele care au fost 

luate din stocurile armatei germane. 

Transportoarele britanice pentru cercetarea 

NBC sunt în înzestrarea grupelor pentru 

cercetarea NBC din cadrul Regimentului de 

Apãrare NBC al Gãrzii Regale Britanice. 

Descrierea 

Sistemul ,,Fox” este un laborator 

rulant care recolteazã probe de aer, apã ºi 

sol ºi le analizeazã imediat pentru a indica 

prezenþa armelor de distrugere în masã 

NBC. Sistemul pentru cercetarea NBC ,,Fox”, 

M93A1, este folosit pentru a îmbunãtãþi protecþia 

ºi mobilitatea forþelor terestre prin 

furnizarea informaþiilor legate de situaþia datã ºi 

informarea statelor majore ale eºaloanelor 

superioare ºi a forþelor combatante. Sistemul 

pentru cercetarea NBC formeazã un capitol 

important al conceptului larg de protecþie NBC, 

prin abilitatea sa de a furniza rapid ºi exact, 

tuturor acestor elemente, informaþii despre contaminarea 

chimicã ºi radioactivã.



Misiunea transportorului uºor pe roþi 

,,NBCRS” este sã detecteze ºi sã identifice 

agenþii NBC, sã marcheze zonele contaminate, 

sã recolteze probe ºi sã informeze despre contaminarea 

chimicã ºi radioactivã a câmpului de 

luptã. 

Pentru executarea detecþiei radioactive, 

sistemul german pentru cercetarea NBC este 

înzestrat cu un echipament nuclear de copiere 

ASG-1, care are posibilitatea de a lista ºi furniza 

o copie a coordonatelor locului detecþiei, când 

acesta este cuplat la sistemul de orientare a 

vehiculului. Pentru analizarea probelor de sol ºi 

de altã naturã sistemul este dotat cu un spectrometru 

mobil de masã MM-1. 

Spectrometrul mobil de masã MM-1 

Spectrometrul mobil de masã MM-1 a 

fost proiectat sã execute detecþia agenþilor 

chimici gazoºi ºi lichizi. Este un detector complex, 

destinat montãrii pe un vehicul ºi folosit 

pentru executarea cercetãrii chimice. 

Spectrometrul mobil de masã MM-1 se 

compune din o mare varietate de mostre ºi un 

sistem format dintr-o membranã cu un orificiu, 

care conduce la un spectrometru de masã, care 

are o sursã generatoare de electroni. Membrana 

cu orificiu furnizeazã presiunea necesarã de 

reducere a interacþiunilor care au loc, în timp ce 

un dispozitiv pompeazã ionii formaþi în spectrometrul 

de masã cu un debit de 80 l/s. 

Varianta de bazã a detecþiei agenþilor chimici se 

bazeazã pe detecþia a 4 ioni din masa spectralã a 

acestor componenþi ºi compararea intensitãþilor 

obþinute cu cele aflate în baza de date. În acest 

mod pânã la 20 de componenþi pot fi identificaþi. 

Un component necunoscut nou poate fi 

introdus în baza de date ºi determinat în zonele 

contaminate. 

Sistemul care conþine mostrele este compus 

dintr-un dispozitiv de încãlzire ºi un cromatograf 

cu dispozitiv capilar încãlzit (SE 54), 

care funcþioneazã pe baza principiului de cromatografie 

în gaz. Aerul este folosit pentru a 

transporta gazul ce trebuie analizat ºi este 

absorbit în sistem de o membranã de admisie. 

Dispozitivul de încãlzire volatilizeazã componenþii 

transformându-i în vapori ºi de aici introduºi 

în spectrometrul de masã. Sensibilitatea 

aparatului este foarte crescutã, acesta putând sã 

34 

determine componenþi la concentraþii mai mici 

de 10 mg/m 2 . Graficele pentru determinarea 

vaporilor componenþilor nu sunt difuzate. Se 

poate obþine ºi separarea componenþilor mai 

puþin volatili. 

Numeroase alte îmbunãtãþiri au fost 

aduse sistemului. Astfel, spectrometrul de masã 

MM-1 este conectat acum la un computer central 

în armata germanã, francezã ºi americanã. 

Acesta este folosit pentru transmiterea de date ºi 

este conectat cu alte detectoare. 

Îmbunãtãþirile sistemului german pentru 

cercetarea NBC include, în plus, un dispozitiv 

care funcþioneazã pe baza fenomenului de cromatografie 

în gaz. Noile sisteme de recoltare a 

probelor de sol ºi de aer folosite în interiorul 

vehiculului, permit transferul ºi introducerea 

componenþilor organici în aparat. Dupã separare, 

spectrele obþinute sunt identificate de 

computerul central. Aceastã îmbunãtãþire permite 

detecþia componenþilor la valori mici ale 

concentraþiei ºi conduce la o identificare mai 

precisã. Software-ul folosit ajutã utilizatorul sã 

îndeplineascã misiunea cu promptitudine ºi dã 

posibilitatea acestuia sã aleagã selectiv gama de 

detecþie. 

Alte echipamente NBC aflate în compunerea 

sistemului american M43A1 sunt: un 

aparat pentru detecþia ºi verificarea agenþilor 

chimici ºi un dispozitiv pentru marcarea zonelor 

de teren contaminate. Semnele de marcare sunt 

ejectate de un dispozitiv de plantare aflat în 

partea din spate a vehiculului. Sistemul mai are 

un mecanism de filtrare a aerului, capabil sã filtreze 

pânã la 180 m 3 aer pe orã. Pentru operaþiunile 

desfãºurate între anii 1990-91, în zona 

Golfului, vehiculele britanice "Fox" au fost 

dotate cu un detector de agenþi chimici (CAM), 

montat deasupra farurilor. 

Varianta completã americanã a vehiculului 

M93A1 "Fox" are un echipaj format din trei 

membri, care deservesc spectrometrul de masã 

MM-1. Vehiculul mai este dotat cu un 

radiometru-roentgenometrul AN/VDR-2, un 

detector de agenþi chimici CAM, o staþie radio 

SINCGARS cu o interfaþã radio standard, un dispozitiv 

pentru procesarea informaþiilor, un sistem 

de detecþie la distanþã (M21-RSCAALavertizor 

sensibil de agenþi chimici la distanþã),



un dispozitiv de poziþionare ºi navigare VOS-25, 

senzori meteorologici îmbunãtãþiþi ºi un sistem 

dezvoltat de protecþie colectivã. Vehiculele sunt 

dotate cu o mitralierã de calibrul 7,62 mm. 

Detectorul de agenþi chimici CAM 

Detectorul de agenþi chimici este folosit 

pentru a confirma dacã un atac chimic a avut 

loc, dacã pericolul a trecut, pentru a da posibilitatea 

comandanþilor sã ordone trupelor 

înlocuirea mijloacelor de protecþie individualã, 

pentru a delimita zonele de teren care au fost 

contaminate, pentru a stabili dacã depozitele, 

tehnica terestrã ºi aerianã ºi unitãþile au fost 

contaminate, pentru a arãta personalului dacã 

zonele de protecþie colectivã sunt "curate", de a 

cerceta efectele contaminãrii asupra câmpului 

de luptã ºi de a se antrena prin folosirea 

agenþilor chimici de instrucþie. Antrenarea în 

"condiþii reale" este posibilã deoarece detectorul 

poate fi programat sã funcþioneze ºi în condiþiile 

folosirii agenþilor chimici de instrucþie. 

Detectorul de agenþi chimici CAM 

foloseºte principiile spectrometriei ionilor 

mobili pentru a rãspunde selectiv la vaporii 

agenþilor chimici. Aerul, care este absorbit în 

aparat de o pompã, este ionizat cu ajutorul unei 

surse radioactive slabe. Ca rezultat al reacþiilor 

complexe de interacþiune care au loc, moleculele 

unei anumite specii chimice formeazã 

ioni cu mobilitate scãzutã, în timp ce alþii au 

mobilitate ridicatã. Ionii acestor specii chimice 

sunt mai departe clasificaþi, în funcþie de mobilitatea 

lor relativã. Existenþa unui nivel dat de 

risc toxic este calculat de un microprocesor 

incorporat ºi prezentat pe un ecran cu cristale 

lichide. Tehnicile întrebuinþate permit detecþia 

agenþilor chimici neuroparalitici, vezicanþi, 

hematici ºi sufocanþi la concentraþii foarte mici 

ale acestora, dacã aceºtia sunt prezenþi în 

atmosferã. Detecþia este de asemenea realizatã, 

chiar dacã pe câmpul de luptã sunt prezenþi 

vapori care pot interfera cu agenþii chimici. 

Detectorul de agenþi chimici CAM poate 

fi transportat într-o husã, care este dotatã cu o 

curea de purtare ºi un locaº pentru bateria de 

alimentare. Instrumentul funcþioneazã în timp 

real ºi va executa detecþia rapidã dupã 

expunerea la concentraþii mari de vapori. Un 

manºon cu dispunere la distanþã reglabilã 

35 

previne preluarea ºi pãstrarea agentului chimic 

în orificiul sondei de detecþie. Timpul în care 

aparatul funcþioneazã în condiþii optime, la o 

temperaturã a mediului înconjurãtor de 20 0 C , 

este de aproximativ 1 minut. 

Dupã încãlzire, un program încorporat 

de testare este folosit pentru a arãta utilizatorului 

cã echipamentul este funcþional ºi gata pentru 

a fi folosit. Panoul de afiºaj este situat în faþa 

mânerului, care conþine de asemenea sursa de 

alimentare (o singurã baterie etanºã LiSO2 de 

6V). Pe cealaltã parte a panoului sunt douã 

butoane, deschis/închis ºi detecþie agenþi chimici 

neuroparalitici/vezicanþi. Sonda de detecþie 

este în partea din faþã a detectorului ºi este în 

mod normal protejatã de o husã, pentru a nu fi 

contaminatã prin folosire. Dacã este necesar 

detectorul poate fi alimentat de la o sursã exterioarã 

de energie ºi poate fi folosit acelaºi conector 

pentru detecþie. Este posibil sã se identifice 

agenþi chimici folosind un panou detaºabil, care 

poate fi conectat folosind o prizã cu 19 pini. 

Echipamentul adiþional pentru detectorul 

CAM include un generator de vapori, care 

executã exact ºi rapid calibrarea aparatului ºi un 

test de verificare, care este capabil sã anuleze 

identificãrile greºite prin înlocuirea nivelelor 

indicate. 

Radiometrul-roentgenometrul 

AN/VDR-2 

Radiometrul-roentgenometrul AN/VDR- 

2 este un aparat cu o masã micã, folosit pentru 

executarea cercetãrii radioactive ºi mãsurarea 

dozelor de radiaþie absorbite de personal. Acest 

aparat este un microprocesor ºi este proiectat 

pentru a mãsura debitul dozei radiaþiei gama 

între limitele de 0,01 mrad/h ºi 10.000 rad/h ºi 

debitul dozei radiaþiei beta de la 0,01 mrad/h la 

4 rad/h. 

Instrumentul funcþioneazã în acelaºi 

timp ca radiometru ºi ca roentgenometru ºi este 

înzestrat cu un dispozitiv de alarmare reglabil, 

care poate fi programat sã avertizeze orice nivel 

de radiaþie din întreaga gamã de detecþie. 

Aparatul poate mãsura, de asemenea, doza 

totalã absorbitã pânã la nivelul maxim de 1000 

rad. Informaþiile legate de debitele dozelor de 

radiaþie pot fi stocate independent de o memorie 

încorporatã, chiar dacã aparatul nu



detecþie ºi realizeazã mãsurarea debitului dozei 

de radiaþie între limitele de 5 rad/h ºi 9.999 

rad/h. Acest contor nu poate detecta radiaþia 

beta. 

Când membrii echipajului folosesc 

radiometrul-roentgenometrul AN/VDR-2 în 

afara vehiculului, acesta poate fi transportat 

într-o raniþã cu o curea ºi cu avertizarea 

nivelurilor debitului dozei de radiaþie ºi a dozei 

totale de radiaþie preselectatã. Aparatul poate fi 

folosit pentru monitorizarea personalului, a 

hranei, a apei ºi a echipamentului. Lucrul cu 

acest aparat a dus la ideea includerii folosirii 

acestuia, ca un mijloc de comunicare, pe 

vehiculele pilotate de cercetare (RPV). 

Radiometrul-roentgenometrul 

AN/VDR-2 

este capabil sã fie 

folosit ca mijloc 

fix de 

monitorizare 

c u 

funcþioneazã. Altã caracteristicã este un program 

de testare, care este activat automat când 

aparatul este pus în funcþiune. Secvenþa de 

testare include verificarea calibrãrii aparatului 

pe toate gamele de detecþie, verificarea procesorului 

ºi testarea memoriei, testarea stãrii 

bateriei de alimentare ºi verificarea detectorului. 

Radiometrul-roentgenometrul AN/VDR- 

2 este compus din aparatul propriu-zis ºi sonda 

detecþie. Ecranul frontal al aparatului, care este 

protejat de o carcasã etanºã din aluminiu, 

conþine un ecran cu cristale lichide ºi toate 

butoanele necesare utilizãrii lui (butonul 

deschis/închis, butonul mod de lucru 

normal/testare, butonul iluminare 

ecran, butonul 

factor de atenuare 

ºi 

butonul 

alarmã 

a u - 

ditivã/vizualã). 

Sonda de detecþie, 

care este cuplatã la 

aparatul propriu-zis cu un 

cablu cu lungimea de 0,914 m, este formatã din 

douã contoare Geiger-Muller. Un contor cu sensibilitate 

mare este incorporat în interiorul sondei 

de detecþie pentru executarea mãsurãrii 

debitului dozei de radiaþie gama între limitele 

0,01 mrad/h ºi 5 rad/h. Când ecranul sondei de 

detecþie este deschis, fereastra este expusã radiaþiilor 

ºi este capabilã sã detecteze radiaþia beta 

peste o limitã echivalentã. Un contor cu sensibilitate 

micã este localizat într-un conector 

încorporat, aflat în partea din spate a sondei de 

36 

dispozitiv 

de 

detecþie la 

distanþã pânã 

la 1.524 m depãrtare 

sau folosit în 

vecinãtatea zonei de detecþie. 

Dispunerea fãcutã pentru executarea cercetãrii, 

prin alimentarea de la reþeaua electricã existentã 

sau de la vehicul de pânã la 16 aparate duce 

la acoperirea unei zone de detecþie mari sau la 

executarea cercetãrii în mai multe locuri. Când 

este folosit în acest mod, interfaþa RS-232 poate 

fi utilizatã cu instrumentul care permite extinderea 

capabilitãþilor ºi folosirea computerului, 

ecranului ºi înregistrarea informaþiilor legate de 

radiaþii. Produsul RS-232 poate transmite informaþiile 

la distanþe foarte mari, prin utilizarea



unui telefon cu modem. 

Mãsurarea nivelului de radiaþie a 

surselor de apã poate fi fãcutã pânã la adâncimi 

de 30,5 m cu ajutorul radiometrului-roentgenometrului 

AN/VDR-2 ºi a unei sonde de 

detecþie speciale. Sonda de detecþie este construitã 

din oþel inoxidabil ºi include un suport 

din oþel inoxidabil ºi un cablu neted, uºor de 

decontaminat. 

Alte accesorii includ un suport telescopic 

care poate atinge 3,05 m lungime. Alungirea 

sondei poate fi fãcutã în mod normal pânã la 

lungimile de 30,5 ºi 61 m ºi poate fi mãritã cu 

încã 1.524 m, dacã este nevoie. 

Avertizorul sensibil de agenþi chimici 

la distanþã M21 (RSCAAL) 

Avertizorul sensibil de agenþi chimici la 

distanþã M21 (RSCAAL) este un aparat care 

poate detecta vaporii agenþilor chimici neuroparalitici 

ºi vezicanþi pânã la distanþe de 5 km, 

dezvoltarea acestuia începând în timpul anului 

1980 de cãtre US Army's Chemical Research 

Development and Engineering Center din 

Edgewood, Maryland. 

Sistemul de detecþie M21 foloseºte un 

sistem sensibil IR pasiv, care detecteazã radiaþia 

pãmântului pe direcþia pe care este orientat ºi 

poate detecta prezenþa agenþilor chimici. 

Agenþii chimici sunt identificaþi cu ajutorul proprietãþilor 

de absorbþie ale aparatului în domeniul 

IR. M21 are câmp orizontal de detecþie de 

600, care poate fi scanat în mai puþin de un 

minut. Detectorul poate funcþiona în orice 

condiþii de stare a vremii ºi poate acþiona 

automat timp de 24 ore. Sistemul poate fi folosit 

montat pe un trepied, fãrã trepied sau montat 

pe transportor. 

Detectorul este proiectat pe baza unui 

interferometru Michelson ºi a unui microprocesor 

MC68000. Echipamentul complet este format 

din detector, care cântãreºte aproximativ 

23,6 kg. (dimensiunile sale fiind 483x533x330 

mm), un trepied cu masa de 6,8 kg, o alarmã la 

distanþã M42 (folositã cu sistemul de alarmã 

M8), un cablu de alimentare ºi o ladã de transport. 

Doi oameni pot transporta echipamentul 

complet. Timpul de pregãtire pentru lucru al 

aparatului este de 10 minute. 

Sensibilitatea detectorului M21 pentru 

37 

agenþi chimici neuroparalitici este de 90 mg/m 2 , 

pentru levizitã - 500 mg/m 2 , iar pentru iperitã - 

1,5 g/m 2 . Aparatul funcþioneazã normal între 

temperaturile de -32 ºi +48 0 C. 

Detectorul M21 este alimentat de baterii 

sau de generatoare militare standard care dezvoltã 

o putere de pânã la 120 W, puterea necesarã 

funcþionãrii aparatului fiind de 80 W. 

Detectorul cuprinde nouã mari pãrþi 

componente. Acestea sunt: unitatea de bazã, 

scanerul spaþial, interferometrul, un detector 

IR, componente de comunicaþii analogice, un 

procesor de semnal, un generator de energie, 

un panou de control ºi un dispozitiv de 

urmãrire. Folosirea dispozitivului de urmãrire 

situat în partea superioarã a detectorului M21 

se face în mod normal prin poziþionarea pe 

direcþia pe care se doreºte a se executa detecþia. 

Acesta constã în realizarea detecþiei pe aceastã 

direcþie atât a radiaþiilor pãmântului cât ºi a 

atmosferei. M21 mãsoarã ºi stocheazã radiaþia 

emisã de pãmânt, care constã din "norii" aflaþi 

în atmosferã pe direcþia de detecþie. Spectrul 

obþinut este diminuat de proprietãþile de 

absorbþie ºi emisie ale "norului". Software-ul 

M21 detecteazã modificãrile care au loc ºi iniþiazã 

o alarmã. Alarma M42 poate fi dispusã la 

distanþe mai mari de 400m de detector. 

Detectorul M21 este dotat cu un port de comunicare 

RS-232. 

M21 poate fi montat pe sistemul pentru 

cercetarea NBC, M93A1, "Fox" pe un catarg telescopic 

extensibil, iar detectorul poate fi controlat 

în direcþie ºi înãlþime cu ajutorul unui 

joystick din interiorul vehiculului. 

Aprobarea pentru modernizãrile ce 

urmau a fi executate pentru modernizarea a 

123 vehicule XM93 ºi aducerea acestora la standardul 

M93A1 a fost datã în luna iulie a anului 

1995. Compania americanã General Dynamics 

Land Division a încheiat un contract în valoare 

de 213 milioane de dolari, pentru a începe modernizarea 

vehiculelor începând cu anul 1996, 

finalizarea lucrãrilor urmând a se încheia în 

luna martie a anului 1998. 

Sistemul M93A1 se aflã în dotarea 

forþelor terestre ºi a infanteriei marine americane. 

Acest vehicul se aflã în dotarea urmãtoarelor 

subunitãþi ºi unitãþi: ºase bucãþi la



fiecare Companie Chimicã din cadrul Diviziilor 

Mixte, ºase bucãþi la fiecare Companie Chimicã 

din cadrul Regimentelor de Blindate, 36 de 

bucãþi la fiecare Companie de Cercetare NBC 

din cadrul Comandamentelor Teritoriale ºi o 

bucatã la fiecare Brigadã independentã. 

Sistemul perfecþionat de identificare 

biologicã (BIRD) 

Compania germanã Thyssen Henschel ºia 

propus sã aducã o îmbunãtãþire vehiculului 

pentru cercetare NBC Fuchs/Fox cu sistemul 

perfecþionat de identificare biologicã. Sistemul 

perfecþionat de identificare biologicã este sub 

forma unui laborator mobil de recoltat probe, 

protejat NBC, remorcat (o remorcã cu un singur 

ax) de sistemul de bazã "Fox". Echipajul, format 

din doi membri, acþioneazã independent în 

raport cu misiunile pe care le executã vehiculul 

"Fox", deºi legãtura dintre cele douã sisteme 

poate fi realizatã cu ajutorul unui tunel flexibil. 

Compartimentul BIRD conþine echipamente 

care dau posibilitatea recoltãrii ºi 

detecþiei probelor biologice ºi are facilitãþi de 

depozitare ale acestora, pentru a fi analizate la 

38 

un laborator central. Recoltarea probelor de sol 

se va executa de vehiculul Fuchs / Fox, în timp 

ce sistemul pentru recoltarea probelor de aer 

este furnizat. 

Se intenþioneazã ca modulul BIRD sã 

transporte echipament suficient ºi facilitãþi de 

sprijin a echipajului, pentru a da 

posibilitatea staþionãrii pe câmpul 

de luptã pentru cel puþin 24 

de ore. 

BIRD este încã în stagiul 

de proiect. 

Caracteristici tehnice 

Configuraþie: 6x6 

Masa: (gol) 15.300 kg/ (încãrcat) 

18.000 kg 

Încãrcãtura maximã: 2.700 kg 

Lungimea: 7,3 m 

Lãþimea: 2,98 m 

Înãlþimea: 2,43 m 

Garda la sol: 0,406 m 

Ecartamentul: (faþã) 2,54 m / 

(spate) 2,56 m 

Ampamentul: 1,75 m + 2,05 m 

Viteza maximã: 105 km/h 

Autonomia cu un plin: aproximativ 800 km 

Capacitatea rezervorului: 390 l 

Rampa maximã accesibilã: 60% 

Depãºeºte obstacole verticale de maxim: 0,6 m 

Poate trece peste ºanþuri de maxim: 1,08 m 

Motorul: Mercedes-Benz, model OM 402A, cu 

8 cilindri în V, diesel, rãcit cu lichid, dezvoltã o 

putere de 320 CP la o turaþie de 2.500 rpm 

Transmisia: ZF, model 6 HP 500, cu 6 viteze, 

cutie automatã cu convertor 

Direcþie: hidraulicã 

Raza de viraj: 8,5 m 

Anvelope: 14,20 x 20 

Sistemul electric: 24V 

Baterii: 4x12, 125 Ah 

Concluzii 

Informaþiile despre contaminarea RBC colectate de vehiculul pentru cercetarea NBC sunt furnizate 

pentru a comanda ºi controla sistemele în timp real ºi pentru a ajuta în organizarea luptei ºi operaþiei în 

condiþiile întrebuinþãrii ADMNBC, permiþând comandanþilor sã obþinã imaginea NBC ºi sã menþinã ritmul 

operaþional cerut de situaþie. Prin abilitatea sa de a furniza exact informaþii despre contaminarea 

chimicã ºi radioactivã, sistemul pentru cercetarea NBC "Fox" formeazã un capitol important al conceptului 

de apãrare NBC. Vehiculul M93A1 adaugã eficienþã acþionalã sistemului ‚Fox" ºi va fi foarte util subunitãþilor 

chimice ºi armatei în urmãtorul deceniu.



TIPOLOGIE ªI MANAGEMENT: 

ANGAJAREA STRUCTURILOR DE APÃRARE NBC 

PENTRU GESTIONAREA RISCURILOR GENERATE 

DE EVENIMENTELE EMISII ALTELE DECÂT ATACUL 

(EADA) 

Locotenent colonel Stelian RÃDULESCU 

Locotenent colonel Carol PETERFI 

Atât pe timp de pace cât ºi pe timpul 

oricãrui tip de operaþii militare, evenimentele 

EADA pot avea un impact direct, 

deopotrivã asupra forþelor ºi asupra desfãºurãrii 

operaþiilor. Comandanþii de la toate eºaloanele trebuie 

sã fie conºtienþi de pericolul pe care îl reprezintã 

atât emisiile din categoria debitelor mici ale 

dozelor absorbite cât ºi cele provocate de substanþele 

chimice toxice industriale. În astfel de situaþii, specialiºtii 

ºi structurile de apãrare NBC reprezintã un 

important sprijin pentru comandanþi, la nivel de 

consiliere ºi la nivel acþional, pentru gestionarea 

pericolului. 

Soldatul mileniului trei se confruntã cu 

ameninþãri care pãreau aparent nesemnificative 

în secolul trecut când forþele se pregãteau 

aproape în exclusivitate pentru rãzboi. Fie cã 

acþioneazã pe teritoriul naþional sau participã la 

diferite tipuri de operaþii de rãspuns la crize în 

diferite zone ale globului, materialele toxice industriale 

(MTI) constituie factori de risc semnificativi, 

atât în eventualitatea producerii accidentale a unor 

emisii periculoase cât mai ales în cazul incidentelor 

provocate deliberat ºi direcþionat. 

Emisiile produse de materialele toxice industriale 

sunt cunoscute în vocabularul militar NATO 

mai ales sub titulatura de emisii altele decât atacul 

(EADA). Prin complexitatea efectelor ºi a 

mãsurilor de gestionare pe care le presupun, evenimentele 

EADA sunt incluse în categoria riscurilor 

majore la adresa populaþiei ºi mediului, implicit 

asupra forþelor armate. 

În cazul operaþiilor multinaþionale în afara 

teritoriului naþional, în funcþie de situaþia concretã 

din teatru, forþele armate pot juca rolul principal în 

gestionarea unor astfel de evenimente, prin structuri 

specializate de apãrare NBC, geniu, formaþiuni 

medicale etc.. 

Pe de altã parte, datoritã faptului cã aceste 

evenimente nu sunt consecinþa unui atac direct, 

autorizat de cãtre un stat, rolul principal în gestionarea 

acestora pe teritoriul României îi revine 

Ministerului Administraþiei ºi Internelor care are ca 

structurã specializatã, Inspectoratul pentru Situaþiile 

de Urgenþã. Repartizarea principalelor funcþii de 

sprijin pe care le asigurã alte ministere, inclusiv 

Ministerul Apãrãrii, celelalte organe centrale ºi organizaþii 

neguvernamentale privind prevenirea ºi gestionarea 

situaþiilor de acest gen care intrã în categoria 

situaþiilor de urgenþã, este reglementatã prin 

Hotãrârea Guvernului nr.2888/2004. Definind 

urgenþa ca o situaþie extraordinarã în care populaþie este 

incapabilã sã-ºi asigure necesitãþile de supravieþuire sau 

când existã o ameninþare severã ºi imediatã pentru aceasta, 

trebuie sã fim de acord cã evenimentele EADA 

genereazã astfel de situaþii iar forþele armate sunt de 

multe ori în aceeaºi situaþie în care se aflã populaþia. 

Dintr-o altã perspectivã, evenimentele EADA 

intrã în categoria dezastrelor/catastrofelor definite 

ca grave întreruperi ale funcþionãrii unei societãþi, 

generând pierderi umane, materiale ºi/sau modificãri 

ale mediului, asupra cãrora nu se poate interveni 

prin resursele aflate în mod curent la dispoziþie. 

Am parcurs acest mic traseu al definiþiilor (în 

care ar mai fi putut intra termeni ca ,,ameninþare", 

,,risc”, ,,pericol”, ,,crizã” etc.) pentru a înþelege cã 

evenimentele EADA nu includ numai ,,accidentele 

chimice” ºi accidentele nucleare, acestea fiind însã 

într-adevãr cele mai cunoscute atât publicului larg 

cât ºi în domeniul militar. 

Problematica participãrii structurilor militare 

la gestionarea situaþiilor de urgenþã este foarte vastã 

ºi complexã având în vedere atât varietatea situaþiilor 

care pot genera urgenþe cât ºi diferenþele existente 

între rolul ºi misiunile diferitelor arme ºi specialitãþi 

militare. În cuprinsul acestui articol vor fi 

tratate evenimentele EADA ºi efectele lor, aspecte 

privind gestionarea acestora ºi rolul structurilor de 

apãrare NBC în cadrul acestui proces. 

39



Evenimentele EADA (emisii altele decât 

atacul) reprezintã traducerea ºi adaptarea 

abrevierii ROTA (Release Other Than Attack) utilizate 

în cadrul NATO pentru a defini foarte pe scurt 

crearea deliberatã sau accidentalã a unui mediu 

CBRN (chimic, biologic, radiologic ºi nuclear) prin 

orice mijloace, altele decât utilizarea autorizatã de 

cãtre un stat a armelor de distrugere în masã CBRN. 

În doctrinele, manualele ºi STANAG-urile NATO 

sunt tratate douã clase distincte de evenimente 

EADA ºi anume cele produse de substanþele chimice 

toxice industriale (SCTI) ºi debitele mici ale dozelor 

absorbite (DMDA), corespunzãtoare a ceea ce este 

cunoscut ca ,,accidente chimice” respectiv ,,accidente 

nucleare”. 

1. Substanþe chimice toxice industriale 

Cunoscute în limbajul NATO prin abrevierea 

de TIC - Toxic Industrial Chemical, SCTI reprezintã 

termenul generic pentru compuºii toxici în formã 

solidã, lichidã, gazoasã sau de aerosoli. Aceºtia pot fi 

utilizaþi sau stocaþi în scopuri industriale, comerciale, 

medicale, militare etc.. 

Mai concret, substanþele chimice industriale 

sunt compuºi chimici eliminaþi în atmosferã, 

în mod deliberat sau accidental care pot deveni periculoºi 

pentru populaþie ºi forþele ce acþioneazã în 

zonã. Riscul expunerii la SCTI nu se referã doar la o 

singurã substanþã dintr-un amestec, ci ºi la riscul 

expunerii la diferiþi compuºi rezultaþi în urma 

exploziilor, incendiilor ºi a altor substanþe chimice 

industriale utilizate în procesul de producþie. 

Sunt considerate substanþe chimice toxice 

industriale, substanþele chimice care datoritã proprietãþilor 

fizice, chimice ºi biochimice, în concentraþii 

mici, produc intoxicaþii oamenilor ºi animalelor 

la distanþe foarte mari, depãºind limitele 

agentului economic sursã toxicã ºi creeazã zone contaminate 

ce pot cuprinde localitãþi întregi cu tot ce 

se aflã în ele în acel moment. Dintre produsele 

chimice care prezintã pericol de intoxicare, se disting 

urmãtoarele categorii de substanþe cu: 

ִacþiune iritantã, causticã ºi sufocant-asfixiantã, 

cum sunt amoniacul, clorul, acidul azotic, acidul 

fluorhidric, oxizii de sulf, oxizii de azot, fosgenul, 

clorcianul, dioxidul de carbon; 

ִacþiune toxicã generalã, cum sunt hidrogenul 

sulfurat, acidul cianhidric, sulfura de carbon, oxizii 

fosforului, oxiclorura de fosfor, fosfina. 

Asupra militarilor, efectul toxic cel mai periculos 

îl reprezintã riscul de inhalare a vaporilor de 

SCTI. Concentraþia vaporilor poate fi deosebit de 

mare în imediata apropriere a locului de emisie în 

atmosferã, iar în zona respectivã, concentraþia de 

40 

oxigen se poate reduce, de regulã, sub limita de asigurare 

a supravieþuirii. Vaporii toxici pot avea, de 

asemenea, o densitate specificã mai mare decât a 

aerului, formând un strat la suprafaþa solului, de 

unde se vor canaliza de-a lungul suprafeþelor joase 

de teren, cum ar fi vãile ºi râpele. De asemenea, 

vaporii pãtrund cu uºurinþã în adãposturi ºi persistã 

un timp îndelungat, în concentraþii periculoase, în 

clãdiri, pãduri sau alte locuri unde existã o circulaþie 

deficitarã a aerului. 

Pe timpul oricãrui fel de operaþii militare, 

rãspuns la crize sau de rãzboi, SCTI au un impact 

direct asupra desfãºurãrii acþiunilor. Aceste riscuri 

confruntã personalul militar cu mari cantitãþi de 

SCTI aflate în instalaþiile de producþie, de depozitare, 

de transport sau de distribuþie. Faptul cã aceste substanþe 

pot fi emise deliberat sau din neglijenþã constituie 

un risc pentru populaþia indigenã ºi pentru 

forþele NATO care desfãºoarã operaþii în zona 

respectivã. Riscurile SCTI nu sunt neapãrat în legãturã 

directã sau combinate cu riscurile rezultate din 

explozii, incendii ºi alte pericole asociate. 

Chiar dacã în mod natural nu existã riscuri 

chimice în teatrul de operaþii pe timpul acþiunilor 

militare, trebuie luate în considerare riscurile de 

eliberare a substanþelor chimice toxice industriale . 

Condiþiile esenþiale de identificare a unei 

situaþii de risc sunt: 

ִexistenþa unei cantitãþi suficiente de substanþe; 

ִgrad suficient de volatilizare (dispersie); 

ִgrad suficient de toxicitate; 

ִgrad suficient de inflamabilitate; 

ִgrad suficient de coroziune (aciditate). 

Cele mai reprezentative potenþiale riscuri 

pentru forþele NATO sunt riscuri (inhalarea) de 

vapori. În cazul emisiilor, concentraþiile de vapori 

pot fi ridicate. Odatã riscul identificat, zona respectivã 

trebuie evacuatã cât mai repede posibil. În 

multe cazuri, mutarea la o distanþã de numai câþiva 

metri poate fi suficient pentru a ieºi din zona de risc. 

Zonele mari de risc sunt datorate gradului de 

toxicitate ºi volatilitate a unor SCTI. Nu toþi 

compuºii chimici cu grad mare de toxicitate prezintã 

grad mare de volatilitate ºi invers. Riscurile locale 

sunt generate de posibilitatea producerii accidentelor/incidentelor 

chimice. 

Principalele SCTI care îndeplinesc condiþiile 

de pericol de toxicitate ºi volatilitate, care sunt stocate 

în cantitãþi mari în industrie ºi care prezintã 

riscuri pe suprafeþe mari sunt prezentate în tabelul 

urmãtor:


Acrilonitril 

(H 2 C=CHCN) 

Amoniac (NH 3 ) 

Brom (Br 2 ) 

Clor (Cl 2 ) 

Oxid de etilenã 

(etilen oxid) 

(C 2 H 4 O) 


Formaldehidã 

(CH 2 O) 

Acid clorhidric 

(HCl) 

Acid cianhidric 

(HCN) 

Acid fluorhidric 

(HF) 

Hidrogen sulfurat 

(H 2 S) 

Acid azotic (HNO 3 ) 

Fosgen (COCl 2 ) 

Triclorurã de fosfor 

(PCl 3 ) 

Acid sulfuric 

(H 2 SO 4 ) 

Notã - compuºii prezentaþi sunt numai câteva 

exemple. 

Accidentul chimic produs pe timpul 

transportului substanþelor chimice periculoase 

- transporturile de substanþe (materiale) periculoase 

constituie vectori, care supuºi întâmplãrii, neglijenþei 

ºi acþiunilor, pot produce efecte, uneori 

incomensurabile, pe termen scurt, mediu ºi lung cu 

un impact deosebit de nefavorabil asupra personalului 

ºi mediului la pace, în situaþii de crizã, pe timpul 

executãrii operaþiilor de rãspuns la crizã ºi la rãzboi. 

Substanþele chimice periculoase sunt considerate 

acele produse chimice care pe timpul transportului 

cu mijloace auto sau pe calea feratã, din 

cauza unor accidente de circulaþie, avarii la mijlocul 

de transport sau ambalaj, reacþii chimice neprevãzute, 

nerespectãrii normelor tehnice de ambalare 

ºi transport sau altor factori neprevãzuþi, pot produce 

efecte (explozii, incendii, emisii de gaze, vapori 

toxici sau rãspândiri de substanþe) cu impact periculos 

asupra personalului ºi mediului. 

Substanþele periculoase pot fi transportate cu 

mijloace auto sau pe calea feratã, în cisterne, containere 

sau alte tipuri de ambalaje în stare de: 

ִgaz, la presiune normalã; 

ִgaz comprimat; 

ִgaz lichefiat; 

ִlichid; 

ִsolid (compact, cristale, pulberi). 

Situaþiile în care se pot produce accidentele 

chimice, enumerate mai sus, au impus adoptarea 

mãsurilor de siguranþã, atât pe timpul pregãtirii, 

organizãrii, cât ºi pe timpul executãrii acestor transporturi. 

2. Debite mici ale dozelor absorbite 

(DMDA) 

Debitele mici ale dozelor absorbite reprezintã 

traducerea ºi adaptarea abrevierii LLR-Low-Level 

Radiation care este definitã ca debite de radiaþii care 

se situeazã deasupra fondului natural de radiaþii, 

rezultate din orice tip de activitate sau produs uman, 

- 

41 

altele decât cele produse în urma unei detonãri 

deliberate a unei arme nucleare pe timp de rãzboi. 

Debitele mici ale dozelor absorbite (DMDA) 

pot avea ca sursã de producere aparatura (instalaþiile, 

facilitãþile) ce posedã componente radioactive, 

transporturile de materiale radioactive, atacurile 

teroriste ce implicã emisii radioactive, proiectile ºi 

blindaje cu uraniu sãrãcit ºi deºeuri radioactive. 

Expunerile DMDA reprezintã un risc cu consecinþe 

pe termen lung asupra sãnãtãþii fiinþei vii. 

Dozele absorbite în urma acestor expuneri sunt mai 

mari decât cele naturale, având valori de pânã la 

70 cGy. Prima consecinþã a expunerii poate fi 

apariþia cancerului, la câþiva ani dupã expunere. 

Alte efecte care pot apãrea sunt malformaþiile congenitale 

ºi mutaþiile genetice, cu consecinþe asociate, 

psihologice ºi sociale. Riscurile DMDA pot proveni 

de la radiaþiile alfa, beta, gamma ºi de neutroni. 

Sursele de pericol sunt: 

ִfacilitãþile nucleare civile; 

ִfacilitãþile industriale ºi medicale; 

ִarmele radiologice; 

ִemisiile provocate de arme nucleare; 

ִechipamentele militare; 

ִuraniul sãrãcit. 

Facilitãþile nucleare civile includ reactoarele/instalaþiile 

nucleare de producere a energiei 

electrice, cele folosite în cercetare, pentru producerea 

combustibilului nuclear ºi pentru procesarea ºi 

stocarea deºeurilor nucleare. 

Reactoarele nucleare, centralele nuclearo-electrice 

pot elibera radiaþii ºi pot produce contaminarea 

radioactivã a atmosferei în cazul unor accidente, 

punând într-un pericol major forþele ºi populaþia. 

Expunerea la radiaþiile gama ºi neutroni poate 

duce la primirea unei doze letale în foarte scurt 

timp. Contaminarea radioactivã în urma deteriorãrii 

unui reactor poate avea loc pe perioade mari de 

timp, punând într-un pericol însemnat personalul 

expus pe suprafeþe mari. Norul eliberat dintr-un 

reactor nuclear deteriorat conþine un amestec de 

produºi de fisiune. Radiotoxicitatea biologicã a 

expunerii interne este radionuclid specificã. 

Estimarea privind doza efectivã este în mare mãsurã 

dependentã de identificarea radionuclizilor ingeraþi. 

Facilitãþile industriale ºi medicale utilizeazã 

pe scarã largã surse radioactive în scopul testãrii produselor 

industriale, tratamentelor medicale, realizãrii 

de echipamente de calibrare ºi sterilizarea alimentelor 

ºi echipamentului. 

Armele radiologice reprezintã orice dispozitiv, 

incluzând arme sau echipamente altele decât dispozitivele 

explozive nucleare, proiectate în mod speci-



fic pentru utilizarea materialelor radioactive prin 

împrãºtierea acestora pentru a provoca distrugeri, 

pagube ºi rãni datorate radiaþiei produse de astfel de 

materiale. Uneori sunt descrise ca arme cu radiaþii 

sau dispozitive de împrãºtiere a radiaþiilor. 

Emisiile provocate de armele nucleare se 

referã la împrãºtierea contaminãrii radioactive sau 

ploaia radioactivã rezultate în urma utilizãrii la distanþe 

mari (în afara zonei de operaþii) sau ca urmare 

a utilizãrii anterioare a armelor nucleare. În cazul 

unei contaminãri mai puternice (debit al dozei de 

75cGy) aceste emisii nu se mai încadreazã în categoria 

DMDA. 

Echipamentele militare pot încorpora surse 

radioactive care în cazul detonãrii echipamentelor 

pot prezenta pericole radioactive. 

Uraniul sãrãcit este folosit în realizarea 

blindajelor de protecþie împotriva muniþiilor performante, 

în procedura muniþiilor/proiectilelor care 

pot penetra blindajele inamice ºi construcþia 

avioanelor ca ºi contragreutãþi. Deºi nu reprezintã 

un pericol semnificativ, uraniul sãrãcit intrã în categoria 

surselor de DMDA ºi poate fi detectat cu 

echipamente de detecþie de tip RADTAC. Pentru cã 

este mai puþin cunoscut de cãtre specialiºti detaliem 

în continuare acest subiect. 

Uraniul sãrãcit poate cauza diferite îmbolnãviri 

ºi pe termen lung chiar decese în rândul personalului 

care acþioneazã în zone contaminate cu 

aceastã substanþã cu proprietãþi radioactive. 

Uraniul sãrãcit este un deºeu rezultat în procesul 

de producþie a combustibilului nuclear, necesar 

centralelor nucleare, precum ºi pentru muniþia 

nuclearã. 

Uraniul sãrãcit nu este similar cu uraniul în 

formã îmbogãþitã folosit în muniþia nuclearã, dar nu 

poate fi scos din calcul ca sursã de risc radioactiv. 

Proprietãþile fizico-chimice ºi tactice ale uraniului 

sãrãcit sunt: 

ִmanifestã toxicitate chimicã (efecte 

chemotoxice) asemãnãtoare cu cea a tuturor metalelor 

grele, ca mercurul ºi grafitul; 

ִradiaþiile ionizante sunt emise de toþi izotopii 

uraniului, ceea ce le conferã proprietãþi 

radioactive constând în emisii de radiaþii; toþi cei 3 

izotopi ai uraniului emit particule (radiaþii) alfa ºi 

beta care au un parcurs foarte scurt în aer (datoritã 

activitãþii lor mari), de la câþiva centimetri pânã la 

un metru; 

ִradioactivitatea sa este redusã (în comparaþie 

cu a plutoniului, este mai micã de aproximativ 

60.000 ori), dar efectele sale nu pot fi neglijate 

datoritã ionizãrilor generate de radiaþiile alfa ºi beta 

42 

în mediile în care pãtrund; 

ִla impactul cu un blindaj, proiectilul cu 

coafã de uraniu sãrãcit îºi menþine mai bine forma, 

decât orice altã muniþie; dupã penetrarea blindajului, 

imediat, la contactul cu aerul din interior, uraniul 

sãrãcit se aprinde amplificând efectul distructiv 

al proiectilului, prin detonarea muniþiei din interior 

sau aprinderea combustibilului; 

ִla arderea (incendierea) uraniului sãrãcit 

în depozitele de muniþie, acesta se transformã într-o 

pulbere sãracã în uraniu sãrãcit insolubil; el contamineazã 

locul incendiului ºi parþial este purtat de 

vânt ºi se depune necontrolat. 

Acþiunea uraniului sãrãcit asupra organismului 

uman se produce prin: 

ִiradierea externã; 

ִcontaminarea internã prin inhalarea 

aerosolilor; 

ִcontaminarea internã cu uraniu sãrãcit 

prin indigestie; 

ִcontaminarea internã prin încorporarea 

ura-niului sãrãcit prin rãni. 

În literatura militarã de specialitate este tot 

mai des utilizat termenul de accident radiologic. 

Accidentele radiologice pot fi clasificate în 

douã mari categorii: accidente cu surse de radiaþie 

sau materiale radioactive ºi cãderi de sateliþi cu alimentare 

nuclearã. 

Cauzele producerii unui accident cu surse 

radioactive sunt multiple: descoperirea unei surse 

sau a contaminãrii radioactive; sursã lipsã (pierdutã 

sau furatã); sursã avariatã sau cu ecranarea deterioratã; 

incendiu implicând surse radioactive; dispersia 

de emiþãtori alfa; accident de transport al surselor 

radioactive; accident care implicã dispozitive 

nucleare sau radiologice (ex.: reactor de cercetare, 

generator de neutroni, accelerator de particule etc.). 

Aceste accidente pot avea loc în instituþii 

medicale, în amplasamente industriale, în instituþii 

de cercetare ºi educaþionale, la transportul materialelor 

radioactive (în fiecare an, numai în Statele 

Unite sunt transportate aproximativ 2,5 milioane de 

colete cu materiale radioactive), în ciclul combustibilului 

nuclear, la aplicaþiile de gama grafie, în 

teren (surse pierdute sau furate - oriunde), ca 

urmare a acþiunilor teroriste sau criminale, în traficul 

ilicit, la depozitele de deºeuri (gestionare/depozitare 

incorectã a surselor), în instalaþii 

militare. 

Pentru a face o distincþie între accidentul 

radiologic ºi accidentul nuclear, prezentãm în continuare 

pe scurt cauzele posibile ºi principale implicaþii 

ale accidentului nuclear.



Accidentul nuclear - reprezintã provocarea 

deliberatã sau accidentalã a unor focare de contaminare 

radioactivã ale cãror efecte sunt compatibile 

cu cele ale armei nucleare, prin folosirea ori avarierea, 

ca urmare a atacului cu arme convenþionale, 

sabotajului sau erorii umane în exploatare a unor 

obiective de risc (instalaþii tehnologice) nucleare. 

În urma producerii unui accident nuclear are 

loc o puternicã contaminarea radioactivã, prin 

depunerea pe sol, pe diferite suprafeþe, în aer ºi în 

apele de suprafaþã a substanþelor radioactive. 

Principalii produºi de fisiune care apar dupã 

producerea unui accident nuclear ºi provoacã contaminarea 

radioactivã sunt: Plutoniu - 239; Uraniu - 

233; Kripton - 85; Stronþiu - 90; Molibden - 99; 

Cesiu - 137; Bariu - 140; Iod - 131; Tritiu. 

Condiþiile meteorologice ºi de relief au o 

influenþã deosebitã în deplasarea, acumularea sau 

dispersia produºilor de fisiune eliberaþi în caz de 

accident nuclear. 

Astfel vântul poate antrena produºii de fisiune 

la distanþe foarte mari de la locul producerii 

accidentului, iar direcþia de deplasare a curenþilor de 

aer este puternic influenþatã de formele de relief, 

care pot crea direcþii preferenþiale ºi determinã acumulãri 

în vãi ºi depresiuni. 

Precipitaþiile atmosferice pot antrena particule 

din norul radioactiv, determinând, în anumite 

zone, reducerea conþinutului radioactiv în atmosferã 

ºi creºterea acestuia prin depuneri radioactive pe sol 

ºi în apele de suprafaþã. 

Contaminarea radioactivã, produsã în cazul 

accidentului nuclear, poate depãºi cu mult graniþele 

þãrii unde a avut loc accidentul respectiv. La distanþe 

43 

de 10-20 km de la locul accidentului se produce aºa 

numitul ,,impact local”, forþele care desfãºoarã 

acþiuni sau populaþia care locuieºte în aceastã zonã 

formând ,,grupul critic” care este cel mai afectat. 

Impactul regional, apare ca urmare a 

migrãrii radionuclizilor eliberaþi la distanþe de pânã 

la 3 000 km de la locul accidentului. Impactul global 

se produce în cazul dispersãrii unor produºi de 

fisiune la scara întregului glob. 

În cazul producerii unui accident nuclear, 

din punct de vedere al contaminãrii radioactive, 

existã urmãtoarele riscuri: 

ִriscul inhalãrii substanþelor radioactive 

datorat produºilor de fisiune gazoºi sau solizi, aduºi 

în stare de aerosoli; în acest caz se produce concomitent 

efectul de inhalare ºi iradiere; 

ִriscul rezultat din radioactivitatea depusã, 

ca urmare a integrãrii produºilor de fisiune prin 

lanþul alimentar; 

ִriscul rezultat din acumularea lentã a 

radioactivitãþii, consecinþã a contaminãrii recoltelor 

ºi produselor alimentare; contaminarea recoltelor se 

produce atât prin depunerea directã (contaminare 

floralã), cât ºi prin absorbþie din sol, când realizeazã 

grade de radioactivitate mai scãzute. 

Tipuri de risc EADA ºi zone probabile afectate 

Prevederea joacã un rol determinant pentru 

comandanþi ºi forþele pe care le comandã în toate 

situaþiile ºi cu atât mai mult în cazul riscurilor de 

naturã CBRN. 

Pentru evitarea pericolelor generate de 

evenimentele EADA, o condiþie esenþialã este 

cunoaºterea zonelor probabil afectate de un eventual 

accident/incident care presupune emisii periculoase 

pentru personal, iar în cazul lipsei 

unor astfel de informaþii, 

respectarea distanþelor de siguranþã 

stabilite prin STANAG-uri, directive 

sau alte acte normative. 

Când ne referim la teritoriul 

naþional, datele despre dispunerea 

obiectivelor de risc CBRN ºi unele 

zone probabil afectate de acestea se 

obþin de la Inspectoratul pentru 

Situaþii de Urgenþã din cadrul 

Ministerului Administraþiei ºi 

Internelor. 

Când forþele sunt dislocate în 

afara teritoriului naþional, comandanþii 

obþin informaþiile necesare de la 

naþiunea gazdã sau de la organizaþiile 

neguvernamentale care au astfel de 

baze de date, iar în cazul lipsei unor



astfel de informaþii, se respectã prevederile 

STANAG-urilor NATO - în principal STANAG 2909 

ºi STANAG 2473. 

În cazul SCTI, caracteristicile focarului chimic, 

precum ºi ale norului toxic depind de: 

ִcantitatea deversatã; 

ִcaracteristicile substanþei (masa molecularã, 

tensiune de vapori, concentraþie letalã, concentraþie 

de intoxicare); 

ִsuprafaþã de împrãºtiere (SRI); 

ִfactorii meteorologici (viteza vântului, 

direcþia vântului, temperatura aerului). 

Durata acþiunii toxice a substanþelor periculoase 

se poate determina cu exactitate numai prin 

mãsurãtori executate periodic pânã la dispariþia 

totalã a acestuia. Mãsurãtorile sunt fãcute de laboratoare 

specializate, de toxicologie. Se permite accesul 

în zona afectatã numai dupã ce concentraþia substanþei 

toxice scade sub limita concentraþiei maxim 

admise. Calculele se fac pentru situaþii extreme (distrugere 

totalã). Datele meteorologice statistice (ex.: 

viteza ºi direcþia predominantã a vântului) se 

primesc de la Staþiile Meteo. 

Prognozarea corectã a zonelor periculoase 

gene-rate de SCTI necesitã utilizarea procedurilor 

descrise în ATP-45 sau programe speciale cum este 

programul ,,NBC Analysis" utilizat în NATO. În 

absenþa unor astfel de programe se folosesc distanþele 

iniþiale de siguranþã, prezentate în tabelul de 

mai sus. 

În cazul obiectivelor care prezintã pericol 

EADA comandanþii vor stabili zone de interdicþie cu 

raza de minimum 1km în jurul obiectivului, zone în 

care se poate intra numai când cerinþele operaþionale 

o cer. De asemenea, comandanþii trebuie 

sã evite, pe cât posibil, dispunerea unitãþilor mobile 

în zona din jurul obiectivului cu raza de 5km, precum 

ºi dispunerea taberelor/bazelor permanente în 

zona din jurul obiectivului cu raza de 10km. 

Echipa mobilã de intervenþie 

44 

Aparatele de zbor vor traversa zona de interdicþie la 

o înãlþime minimã de zbor de 150m. 

În cazul accidentelor chimice pe timpul 

transportului de substanþe chimice toxice industriale, 

zonarea se realizeazã conform procedurilor din 

ATP-45, precum ºi procedurilor utilizate de cãtre 

Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã. 

În cazul accidentelor chimice pe timpul 

transporturilor se stabilesc urmãtoarele zone de risc: 

ִzona de rãspândire - în prima fazã se considerã 

o razã aproximativã de 10-50m; 

ִzona de pericol - are o razã de 50-100m 


ִzona de izolare - o razã de 150-200m în 


ִzona de evacuare temporarã - când 

mijlocul de transport este rãsturnat sau distrus ºi 

sunt scurgeri permanente de substanþã toxicã se face 

evacuarea temporarã pe o distanþã de 500 m. 

În cazul DMDA principala sursã de pericol o 

reprezintã reactoarele nucleare. În cazul acestor 

instalaþii sunt calculate zonele de siguranþã din timp 

de pace, stabilindu-se mãsurile corespunzãtoare 

pentru fiecare zonã. Astfel distingem zona de evacuare 

din imediata apropierea a reactorului (D



ִSubsistemul structural; 

ִSubsistemul de comandã - control; 

ִSubsistemul acþional; 

ִSubsistemul logistic. 

Pentru o acþiune sinergicã, eliminarea paralelismelor 

ºi suprapunerilor ºi asigurarea compatibilitãþii 

funcþionale cu celelalte componente ale subsistemelor 

este necesarã o strânsã cooperare pe baza 

unor planuri viabile ºi realiste, dacã este posibil 

pregãtite din timp, în special în situaþia intervenþiei 

pe teritoriul naþional. 

La nivel naþional este realizat un Sistem de 

Management al Situaþiilor de Urgenþã alcãtuit din: 

ִComitetul Naþional pentru Situaþii de 

Urgenþã; 

ִInspectoratul General pentru Situaþii de 

Urgenþã; 

ִServicii Publice Comunitare Profesioniste 

pentru Situaþii de Urgenþã; 

ִCentre Operative pentru Situaþii de 

Urgenþã; 

ִComandantul acþiunii. 

La nivel judeþean ºi local existã: 

ִComitetele Judeþene pentru Situaþii de 

Urgenþã; 

ִInspectoratul Judeþean pentru Situaþii de 

Urgenþã; 

ִComitetele Locale pentru Situaþii de 

Urgenþã. 

Dintre instituþiile/serviciile publice implicate 

în gestionarea situaþiilor de urgenþã generate de 

evenimente EADA, în afarã de Inspectoratul 

General pentru Situaþii de Urgenþã mai enumerãm: 

Agenþia Naþionalã de Mediu, Comisia Centralã pentru 

Accident Nuclear ºi Cãderi de Obiecte Cosmice 

(CANCOC), Comisia Naþionalã pentru Controlul 

Activitãþilor Nucleare (CNCAN), Societatea 

Naþionalã de Cruce Roºie. 

Forþele ºi mijloace de apãrare NBC, destinate 

sã participe la îndeplinirea misiunilor de sprijin în 

situaþii de urgenþã generate de evenimente EADA 

vor fi constituite astfel încât sã se asigure nevoile de 

intervenþie, fãrã a fi afectatã starea de operativitate a 

acestora necesarã îndeplinirii misiunilor de bazã. 

Planurile de intervenþie pentru situaþii de 

urgenþã conþin valoarea forþelor ºi mijloacelor de 

apãrare NBC destinate de Ministerul Apãrãrii, precum 

ºi aspecte ale cooperãrii acestora cu celelalte 

elemente participante la gestionarea evenimentului 

EADA. 

Pentru cã urgenþele provocate de evenimentele 

EADA genereazã situaþii deosebit de complexe, 

uneori greu de prognozat, aspectele concrete 

45 

ale cooperãrii la un anumit eveniment sunt stabilite 

la faþa locului, în cadru organizat cu participarea 

tuturor factorilor responsabili þinându-se cont de 

responsabilitãþile legale ale fiecãrei instituþii/structuri 

participante. Responsabilitãþile structurilor de 

apãrare NBC derivã din responsabilitãþile Ministerului 

Apãrãrii precizate prin ordin al ministrului 

apãrãrii. 

Pe timpul organizãrii cooperãrii dintre structurilor 

de apãrare NBC ºi celelalte structuri trebuie 

clarificate, printre altele , urmãtoarele probleme: 

ִorganizarea cercetãrii chimice, controlul ºi 

supravegherea contaminãrii; 

ִalarmarea ºi avertizarea în caz de pericol; 

ִmonitorizarea pericolului; 

ִintroducerea restricþiilor de consum al 

apei; 

ִintroducerea restricþiilor de circulaþie ºi 

acces, a unor mãsuri de pazã ºi ordine; 

ִacordarea primului ajutor ºi asistenþei 

medicale de urgenþã; 

ִaplicarea mãsurilor de neutralizare ºi 

împiedicare a rãspândirii noxelor, transportul, 

colectarea ºi depozitarea materialelor contaminate; 

ִefectuarea depoluãrii ºi decontaminãrii; 

ִmodalitãþile de raportare ºi formatul 

rapoartelor. 

O atenþie deosebitã trebuie acordatã alarmãrii, 

avertizãrii ºi raportãrii deoarece Ministerul 

Apãrãrii ºi Inspectoratul General pentru Situaþii de 

Urgenþã folosesc proceduri ºi formate diferite. 

Pe timpul operaþiilor de rãspuns la crizã în 

afara teritoriului naþional, având în vedere posibilitatea 

inexistenþei unor structuri specializate de 

genul celor aparþinând Inspectoratului pentru 

Situaþii de Urgenþã, structurile de apãrare NBC vor 

coopera îndeaproape cu urmãtoarele structuri/specialiºti: 

ִcompartimentul J2/S2; 

ִserviciul medical; 

ִspecialiºtii în radiologie; 

ִspecialiºtii în substanþe chimice toxice 

industriale; 

ִechipele EOD; 

ִelementele detaºamentelor de salvareevacuare; 

ִalte elemente implicate în gestionare 

evenimentelor EADA. 

Managementul riscurilor de naturã 

SCTI. Angajarea structurilor de apãrare NBC 

pentru gestionarea riscurilor 

În managementul riscurilor de naturã SCTI 

este fundamental sã se cunoascã direcþiile generale



aplicabile în situaþia expunerii forþelor la SCTI 

cunoscute: 

ִprincipiul general care guverneazã 

expunerea deliberatã a personalului la SCTI ca ºi la 

DMDA este de a pãstra expunerea la ,,un nivel cât 

mai mic este rezonabil cu putinþã, ALARA” ; 

ִmãsurile de control al expunerilor la SCTI 

trebuie sã reflecte necesitatea de a pune în balanþã 

protecþia fiecãrui individ ºi cerinþele/necesitatea 

acþiunii (misiunii) în situaþii extreme (salvare de 

vieþi omeneºti sau situaþii de urgenþã); 

ִplanificarea ºi coordonarea executãrii 

operaþiilor militare trebuie sã înceapã cu pregãtirea 

informativã a câmpului de luptã (PICL/IPB ); aceastã 

pregãtire trebuie sã identifice riscurile potenþiale de 

SCTI în zona de operaþie; înainte de a planifica 

(declanºa) orice operaþie în zonele unde ar putea 

exista riscuri SCTI comandanþii trebuie sã consulte 

în mod prioritar toate grupurile de specialiºti de care 

poate dispune în acel moment; vor fi consultaþi specialiºtii 

în domeniul medical, informaþii, apãrare 

NBC, juridic, afaceri publice ºi CIMIC din statul 

major propriu; specialiºtii de apãrare NBC participã 

la culegerea acestor date prin structuri de cercetare 

NBC ºi prin includerea de echipe specializate în formaþiunile 

speciale de cercetare sau detaºamentele de 

recunoaºtere trimise înainte de dislocarea forþelor în 

teatru de operaþii; de asemenea, specialiºtii de 

apãrare NBC coopereazã cu J2 pentru evaluarea ºi 

integrarea ameninþãrii, urmând ca apoi sã acorde o 

atenþie sporitã zonelor stabilite de interes, prin 

Sistemul de Avertizare ºi Raportare NBC prin subunitãþile 

de cercetare NBC; 

ִla toate nivelele de comandã trebuie pãstrate 

deschise toate sursele de informaþie privind 

existenþa ºi starea SCTI; comandanþii trebuie sã 

analizeze dacã inamicul sau potenþialii beligeranþi 

pot utiliza ameninþarea cu aceste emisii pentru 

creºterea tensiunii sau dacã aceste evenimente le 

creeazã avantaje tactice; menþinerea unui nivel 

securitate al informaþiilor nu trebuie sã afecteze 

accesul la aceste informaþii pentru forþele aliate; 

ִdacã SCTI au fost identificate, comandanþii 

trebuie sã se asigure cã formaþiunile ºi unitãþile subordonate 

au fost informate ºi conºtientizate asupra 

pericolului potenþial ºi limitele impuse de echipamentele 

de protecþie NBC; specialiºtii NBC au un rol 

important în consilierea comandanþilor în astfel de 

situaþii; 

ִunitãþile care acþioneazã în zone de risc 

SCTI trebuie sã fie înzestrate cu echipamentele 

descrise în STANAG 2909 ºi în STANAG 2353 ºi 

instruite la nivelul cerinþelor din STANAG 2150. 

46 

Principiile fundamentale ale apãrãrii NBC 

care dicteazã evitarea pe cât posibil a riscurilor, protecþia 

ºi controlul extinderii contaminãrii se aplicã în 

cazul SCTI cu urmãtoarea diferenþã: echipamentele 

militare de apãrare NBC oferã protecþie slabã sau 

deloc împotriva SCTI ºi lipsesc echipamentele adecvate 

de detecþie, identificare ºi decontaminare specifice 

SCTI; provocarea cãreia trebuie sã-i facã faþã 

comandanþii este aceea de a evita toate pericolele 

cunoscute sau probabile, eliminând astfel toate 

riscurile nejustificabile. 

Structurile de apãrare NBC beneficiazã de un 

avantaj semnificativ faþã de alte structuri, atât în 

cazul instruirii cât ºi în cazul echipamentelor de protecþie 

dar trebuie þinut cont de limitele reale în astfel 

de situaþii. 

1. Evitarea riscului 

Evacuarea zonei - cea mai importantã acþiune 

în caz de emisie masivã de SCTI este avertizarea 

ºi evacuarea rapidã. Comandanþii ºi personalul trebuie 

sã înþeleagã cã cea mai bunã apãrare împotriva 

emisiilor de SCTI este de a folosi calea care asigurã 

cea mai rapidã ºi sigurã evacuare, þinând cont ºi de 

direcþia vântului. Cartuºele filtrante din dotarea militarã 

standard asigurã nivele variate de protecþie 

acceptabilã împotriva majoritãþii SCTI (în funcþie de 

concentraþie, durata expunerii, felul emisiei); protecþia 

totalã împotriva SCTI nu poate fi garantatã; 

EPINBC militare vor fi utilizate doar pe timpul evacuãrii 

zonei de pericol. Unele SCTI, emise în concentraþii 

mari pot înlocui oxigenul, iar echipamentele 

de protecþie a cãilor respiratorii devin astfel total 

ineficiente. Toate forþele trebuie sã fie conºtientizate 

de capabilitãþile limitate ale EPINBC din dotare în 

ceea ce priveºte protecþia împotriva SCTI. 

Structurile de apãrare NBC asigurã datele 

necesare pentru stabilirea locurilor/direcþiilor de 

evacuare ºi pot intra în compunerea detaºamentelor 

de salvare-evacuare. 

Informaþiile - înainte de intrarea în zona de 

operaþie obþinerea informaþiilor referitoare la SCTI 

(existente/suspectate) constituie o prioritate; aceste 

informaþii vor fi obþinute de la autoritãþile locale sau 

structurile de informaþii. Aceste structuri vor 

depune toate eforturile pentru a obþine toate informaþiile 

pertinente privind instalaþiile care utilizeazã 

SCTI (producþie/stocare), tipul ºi cantitãþile de substanþe 

toxice industriale. La culegerea informaþiilor 

trebuie consultaþi experþi în domeniul cercetãrii 

ºtiinþifice, din industria chimicã civilã ºi experþii în 

convenþii/tratate de interzicere a armelor chimice; 

existã posibilitatea ca autoritãþile locale (agenþii economici) 

sã posede un sistem propriu de suprave-



ghere a instalaþiilor care utilizeazã SCTI sau o evidenþã 

exactã a acestora. 

Comandanþii vor utiliza toate posibilitãþile 

pentru a obþine informaþii referitoare la instalaþiile 

care utilizeazã SCTI în zona lor de responsabilitate. 

În sursele de informaþii se vor include rapoarte de 

siguranþã ºi baze de date privind instalaþiile cu SCTI, 

codul internaþional de marcare a rezervoarelor (containerelor), 

precum ºi procedurile (planurile) 

autoritãþilor civile locale pentru intervenþie la evenimente 

EADA. Existenþa resurselor locale (echipamente 

ºi materiale speciale) trebuie investigate 

(cercetate) ºi luate în evidenþã. 

Toate informaþiile privind instalaþiile sau 

depozitele de SCTI vor fi centralizate, iar structurile 

de informaþii vor depune eforturi pentru a furniza 

comandanþilor, în teren, o evaluare completã a 

riscurilor. Instalaþiile care prezintã risc de emisie pe 

suprafeþe mari vor fi identificate ºi cercetate 

(recunoscute) de cãtre subunitãþi de cercetare NBC 

astfel încât forþele operaþionale vor pregãti planuri 

(proceduri) proprii de gestionare a riscurilor ºi vor 

lua mãsuri de evitare. 

Estimarea distanþelor de siguranþã - posibilitatea 

apariþiei unui pericol provocat de SCTI este 

mult mai mare decât în cazul agenþilor chimici de 

luptã de când multe state, prin ratificarea 

Convenþiei privind Armele Chimice, au renunþat 

explicit la posesia ºi utilizarea agenþilor chimici de 

luptã. Totuºi aceste state au o industrie chimicã suficient 

de dezvoltatã, ceea ce prezintã în acelaºi timp 

un grad mare de risc. 

În comparaþie cu alþi compuºi chimici industriali, 

agenþii chimici de luptã prezintã o toxicitate de 

3-4 ori mare. În plus, corpul uman absoarbe agentul 

toxic, nu numai prin cãile respiratorii ci ºi prin piele. 

Numai pesticidele pot fi ,,îmbunãtãþite” pentru a 

atinge nivelul de toxicitate al agenþilor chimici de 

luptã ºi cu toate cã au volatilitate scãzutã trebuie sã 

li se acorde atenþie specialã. 

În contrast cu agenþii chimici de luptã, multe 

SCTI sunt inflamabile sau explozive. Aceste caracteristici 

mãresc gradul de periculozitate al SCTI ºi de 

aceea este indispensabil ca la estimarea distanþei de 

siguranþã sã se cunoascã toate caracteristicile specifice. 

Instalaþiile care conþin compuºi chimici inflamabili 

sau gaze lichefiate sub presiune prezintã un 

grad ridicat de pericol de explozie. 

Documentele de evidenþã privind situaþiile 

de risc de SCTI întocmite de autoritãþile/instituþiile 

civile pot furniza informaþiile necesare pentru prevenirea 

pericolelor. Distanþa de siguranþã se va calcula/estima 

în funcþie de situaþia meteorologicã 

47 

localã ºi de condiþiile de stocare a compuºilor chimici. 

Prognozarea corectã în cazul pericolelor SCTI 

se va face utilizând programele (procedurile manuale 

sau automate) speciale. În absenþa acestora 

pot folosi distanþele de siguranþã prezentate în 

tabelul precedent. 

Desfãºurarea forþelor militare - norul toxic 

poate avea o densitate mai mare decât a aerului, iar 

la nivelul solului urmeazã liniile joase cum ar fi vãile 

ºi ravenele. Norii toxici vor avea concentraþie mai 

mare ºi contaminarea va dura mai mult în subsolurile 

clãdirilor, pãduri sau orice ale zone (locuri) 

unde circulaþia aerului este redusã. Luând în considerare 

aceste caracteristici, este de preferat ca instalaþiile 

militare fixe, în zonele unde existã riscul 

emisiilor de SCTI, vor fi dispuse pe înãlþimi, în teren 

deschis, în direcþia din care bate vântul predominant 

ºi cât de mai departe de sursa de pericol. 

Zone de excludere pentru SCTI 

În cazul instalaþiilor chimice intacte: 

ִcomandamentul forþelor operaþionale va 

ordona zona de siguranþã de exclusivitate în jurul 

instalaþiilor cu SCTI, în funcþie de informaþiile 

deþinute ºi evaluãrile tehnice; dacã locaþia sursei este 

cunoscutã ºi nu au fost emisii anterioare, comandantul 

va stabili trei zone distincte cu raza de 1km, 

5km ºi 10km; 

ִcomandanþii pot încãlca aceste zone de 

siguranþã de excludere pe baza cercetãrii atente ºi 

numai dupã ce s-au asigurat de integritatea instalaþiei 

care conþine SCTI prin consultarea experþilor 

în acest domeniu. 

În cazul emisiei de SCTI - dacã aceasta s-a 

produs, comandantul trebuie sã se asigure cã toate 

forþele au fost evacuate din zona respectivã ºi se va 

stabili o zonã de interzicere a dispunerii ºi manevrei 

cu raza de 5km, pânã când este realizatã prognoza 

zonei periculoase. Numai unitãþile cu echipamente 

de protecþie eficiente împotriva SCTI pot rãmâne la 

ordin în zona periculoasã, numai dacã este necesar. 

Excepþii - comandanþii pot face excepþie de la 

regulã privind zona interzisã dispunerii ºi manevrei 

numai dupã o cercetare amãnunþitã ºi o evaluarea 

completã din partea experþilor, a extinderilor contaminãrii 

ºi a zonelor probabile de pericol. 

Prognozarea riscurilor SCTI - se va executa 

folosind proceduri din ATP-45. Dupã executarea ºi 

distribuirea prognozei forþele nu ar trebui sã intre în 

zona prognozatã a fi periculoasã pânã când sunt 

executate procedurile standard de cercetare/verificare 

a zonei. Ca mãsurã suplimentarã de protecþie, 

comandanþii vor încerca sã nu dispunã unitãþile la o 

distanþã mai micã de 10km de centrul zonei de peri-



col. 

Elementele SARNBC au rolul principal în 

prognozarea pericolelor SCTI. 

Avertizarea ºi raportarea SCTI - se va executa 

folosind mesajele NBC ROTA în formatul prezentat 

în ATP-45. Ca ºi în cazul anterior elementele 

SARNBC au rolul principal în aceastã componentã a 

evitãrii riscului. 

Cercetare ºi supraveghere SCTI - iniþial, când 

un eveniment EADA este suspectat, operaþiile de 

cercetare se vor executa pentru a determina dacã 

pericolul de emisii SCTI existã. Forþele trebuie, pe 

cât posibil, sã evite orice fel de pericol de emisie de 

SCTI; în cazul în care comandanþii vor stabili cã o 

parte din forþe sã acþioneze în apropierea sau în interiorul 

zonelor de pericol, el va ordona executarea 

cercetãrii/supravegherii SCTI. Preferabil este ca cercetarea/supravegherea 

sã se execute cu mijloace 

care nu pun în pericol personalul (utilizarea de UAV, 

vehicule robotice). Dacã se impune utilizarea personalului 

pentru executarea acestor misiuni, 

echipele respective vor fi adoptate mãsurile de protecþie 

pe care le vom prezenta ulterior. Suplimentar 

comandanþii vor ordona executarea recunoaºterilor 

aeriene pentru a obþine informaþii cât mai exacte 

privind extinderea emisiei de SCTI. 

Monitorizarea la sol trebuie sã se execute 

utilizând procedurile standard conform STANAG 

2112 ,,Cercetarea NBC”, cu echipamente de 

detecþie/identificare specifice pentru SCTI, care pot 

determina prezenþa ºi concentraþia SCTI. 

Echipele de cercetare NBC vor determina 

numai limita exterioarã a zonei contaminate cu 

SCTI ºi trebuie sã intre în zona contaminatã cu SCTI 

numai dacã sunt echipate cu echipament de protecþie 

special proiectat pentru a face faþã unor astfel 

de pericole. 

Echipamentele militare standard de cercetare 

NBC nu se pot folosi în mod normal pentru 

detecþia SCTI. Comandanþii pot obþine echipamentele 

de detecþie specifice pentru SCTI prin intermediul 

autoritãþilor civile locale. Astfel de detectoare 

sunt utilizate, de regulã, pentru identificarea ºi 

determinarea concentraþiei unui singur produs 

toxic. Alþi compuºi toxici care apar în urma reacþiilor 

chimice sau al arderilor pot fi prezenþi în norul toxic 

în concentraþii necunoscute ºi nu pot fi identificaþi 

de aceste detectoare. În aceste cazuri identificãrile se 

vor face estimativ pe baza inscripþionãrilor existente 

pe instalaþii/containere, semne de avertizare, documente 

de însoþire etc. 

Majoritatea SCTI sunt volatile ºi de aceea nu 

se aºteaptã o contaminare de duratã. Dacã totuºi se 

48 

determinã o contaminare persistentã echipele de 

cercetare NBC (de monitorizare) vor marca zona 

contaminatã conform STANAG 2002. Pe semnele de 

marcare se va trece numele compusului chimic, sau 

,,SCTI” dacã este compus chimic necunoscut. 

Echipele de cercetare NBC vor raporta rezultatele 

cercetãrii/monitorizãrii folosind rapoartele 

NBC 4 ROTA. Linia GENTEX va cuprinde informaþii 

suplimentare considerate utile ºi necesare pentru 

gestionarea evenimentului respectiv. Rezultatele 

cercetãrii/monitorizãrii NBC vor fi centralizate de 

cãtre unitatea de apãrare NBC care acþioneazã în 

zona care va actualiza prognoza privind extinderea 

contaminãrii ºi va transmite mesajul NBC 5 ROTA la 

toate unitãþile din zona de operaþie. 

Ofiþerii responsabili cu apãrare NBC din 

toate comandamentele aflate în teatrul de operaþie 

vor actualiza continuu lista cu toate obiectivele de 

risc de SCTI confirmate, suspectate sau potenþiale 

aflate în zona lor de responsabilitate. Ofiþerul 

responsabil cu apãrarea NBC de la cel mai înalt 

eºalon din teatrul de operaþie actualizeazã periodic 

informaþiile privind riscurile de emisii SCTI informând 

ºi eºaloanele subordonate. 

2. Protecþia forþelor 

Comandanþii se vor asigura cã forþele NATO 

acþioneazã în zonele contaminate cu SCTI numai 

dacã situaþia operaþionalã o impune. În acest caz 

comandanþii se vor asigura cã s-au luat mãsurile 

adecvate de protecþie a personalului. 

Protecþia generalã a forþelor pe timpul 

evacuãrii zonelor contaminate cu SCTI constã din: 

protecþia ochilor ºi cãilor respiratorii: 

ִcartuºe filtrante militare - cartuºe filtrante 

militare standard au fost testate numai pentru protecþia 

împotriva agenþilor toxici de luptã cunoscuþi, 

astfel cã acestea asigurã un grad mic de protecþie 

împotriva SCTI; echipamentele militare de protecþie 

a cãilor respiratorii vor fi folosite pentru protecþia de 

urgenþã împotriva SCTI pe timpul evacuãrii zonei de 

pericol; 

ִcartuºe filtrante industriale - oferã protecþie 

sigurã împotriva pentru un anumit nivel/tip 

de contaminare SCTI; dacã acestea sunt disponibile, 

se vor utiliza numai pentru respectarea specificaþiilor 

tehnice privind tipul ºi concentraþia de SCTI 

(unele cartuºe filtrante pot fi fabricate numai pentru 

un singur agent/tip SCTI ºi numai pânã la o anumitã 

concentraþie); ca regulã generalã, aceste cartuºe filtrante 

trebuie sã fie distribuite pentru personalul din 

zonele cu cel mai mare risc SCTI. 

protecþia pielii - pe timpul evacuãrii zonei 

contaminate în urma emisiei SCTI, personalul tre-



buie sã poarte echipament care sã reducã efectele 

expunerii pielii. Pielea expusã trebuie acoperitã, pe 

cât posibil, pentru a preveni contactul cu SCTI 

lichid. EPINBC militare standard oferã protecþie eficientã 

la emisiile SCTI. 

Protecþia forþelor care acþioneazã în 

apropierea sau în interiorul zone contaminate 

cu SCTI - aceste forþe sunt de regulã (dar nu 

numai) cele destinate cercetãrii NBC sau de salvarea 

personalului: 

ִprotecþia ochilor ºi a cãilor respiratorii - se 

vor echipamentele de protecþie specifice tipului de 

SCTI; în cazuri extreme (lipsã de oxigen sau concentraþie 

prea mare de SCTI) se vor utiliza aparatele 

automate de respirat ; 

ִprotecþia pielii - pe timpul executãrii activitãþilor 

în zona de pericol personalul va utiliza 

echipamentele cu caracteristici de protecþie cât mai 

apropiate de cele ale echipamentelor autorizate/certificate 

pentru SCTI pentru a evita contactul cu SCTI 

sub formã de vapori sau lichid. 

3. Consideraþii medicale 

Aceste informaþii sunt destinate pentru 

îndrumarea întregului personal (medical ºi nemedical) 

pentru a acþiona corespunzãtor în cazurile de 

expunere la SCTI. 

Prevenirea expunerii suplimentare se va face 

prin scoaterea personalului afectat din zona de pericol. 

Evacuarea se va face cãtre o locaþie dispusã pe 

un teren înalt unde vântul bate spre sursa SCTI. 

Echipamentele de protecþie a cãilor respiratorii pot fi 

scoase ºi se vor utiliza procedurile de tratament din 

tabelul de mai sus. 

Efectele asupra ochilor se vor înlãtura prin 

spãlare uºoarã ºi continuã, cu picãturi de apã curatã 

cel puþin 10-15 minute. Ideal ar fi utilizarea soluþiilor 

saline medicale (1 litru pentru fiecare ochi) dar 

orice sursã de apã curatã este binevenitã. Se are în 

vedere ca pe timpul spãlãrii ochilor pleoapele sã fie 

ridicate cât mai mult posibil, iar globul ocular al victimei 

sã se miºte pentru o mai bunã irigare a acestuia. 

Aceasta este singura cale de a îndepãrta contaminarea 

de pe întreaga suprafaþã a ochiului. 

Contaminarea pielii poate produce arsuri sau 

absorbþia compuºilor chimici. Pentru evitarea contactului 

SCTI cu pielea trebuie ca echipamentele de 

49



protecþie sau hainele sã fie scoase cu atenþie ºi 

îmbibate cu apã. Toþi compuºii chimici care au fost 

observaþi cã au atins pielea trebuie imediat îndepãrtaþi 

în totalitate. Spãlarea cu apã ºi sãpun este eficientã 

pentru îndepãrtarea contaminãrii pielii. 

Arsurile de piele datorate contaminãrii cu SCTI vor 

fi curãþate, dezinfectate ºi acoperite (pansate) cu 

comprese sterile pentru a se preveni producerea de 

infecþii. 

Gazele toxice produc o puternicã iritare a 

cãilor respiratorii. Dacã se adoptã mãsurile de avertizare 

ºi protecþie la primele reacþii olfactive ale compusului 

chimic efectele toxice asupra cãilor respiratorii 

vor fi reduse semnificativ. În toate cazurile 

deplasarea rapidã cãtre zonele cu aer curat este 

esenþialã. Dacã simptomele de intoxicare au 

apãrut/persistã persoana afectatã trebuie sã 

primeascã îngrijiri medicale ºi sã fie monitorizatã de 

personal specializat (instruit în domeniul medical). 

Inhalarea gazelor iritante poate fi urmatã de edem 

pulmonar în intervalul de 8 ºi 24 de ore de la expunere 

chiar ºi în lipsa simptomelor imediate respiratorii 

specifice sau a stãrilor ge-nerale de slãbire a 

organismului. În cazul în care stopul respirator a 

apãrut deja trebuie fãcutã respiraþia artificialã ºi 

evacuarea de urgenþã sub îngrijire medicalã. 

Dacã rãnitul nu este conºtient va fi aºezat în 

poziþie de recuperare. Rãnitul trebuie sã rãmânã sub 

observaþie pentru a se preveni complicaþiile respiratorii, 

edemul pulmonar etc.. 

Personalul medical trebuie sã consulte rãniþii 

cât mai repede posibil. Rãniþii cu probleme respiratorii 

vor fi transferaþi cu ambulanþe. 

Caracteristicile, simptomele ºi tratamentul 

pentru principalele tipuri de SCTI sunt prezentate în 

tabelul anterior. 

4. Controlul contaminãrii 

Controlul extinderii contaminãrii cu SCTI - 

emisiile de SCTI pot avea efecte semnificative asupra 

mediului înconjurãtor. Comandanþii ºi forþele din 

subordine trebuie sã depunã toate eforturile pentru 

a minimaliza orice extindere a contaminãrilor rezultate 

din operaþiile militare. Subunitãþile de apãrare 

NBC participã la controlul extinderii contaminãrii 

prin angajarea subunitãþilor de cercetare NBC ºi 

decontaminare RBC. 

Decontaminarea - dupã terminarea operaþiilor 

în zona contaminatã cu SCTI, toate echipamentele 

trebuie sortate, iar cele contaminate trebuie 

ambalate în plastic ºi trimise pentru distrugere (neutralizare). 

Pentru decontaminarea personalului se 

vor utiliza cantitãþi mari de apã rece ºi sãpun. 

Subunitãþile de decontaminare RBC constituie o 

50 

alternativã pentru asigurarea decontaminãrii, în 

special în cazul decontaminãrii personalului. 

Stabilirea zonelor de siguranþã - în cazul în 

care comandantul nu are interes militar în zona 

instalaþiilor respective, transportul ºi distrugerea 

SCTI nu constituie misiune militarã. Comandanþii 

vor implica numai secþiunea CIMIC a statului major 

pentru asigurarea coordonãrii ºi executãrii de cãtre 

autoritãþile civile a acþiunilor de restaurare a situaþiei. 

Managementul riscurilor din clasa 

DMDA. Angajarea structurilor de apãrare NBC 

pentru gestionarea riscului 

Mãsurile de control ale expunerii la DMDA 

vor reflecta nevoia de echilibru între grija pentru 

indivizi avându-se în vedere atât efectele imediate 

cât ºi cele pe termen lung asupra sãnãtãþii pe de o 

parte ºi îndeplinirea obiectivelor militare care 

implicã activitãþi ce pun viaþa în pericol. 

Prin urmare când se plãnuieºte sau se 

desfãºoarã operaþiuni în care DMDA pot fi sau pot 

deveni un factor de luat în seamã, comandanþii trebuie 

sã fie capabili sã ia hotãrâri echilibrate ºi informate 

având în vedere atât obligaþiile operaþionale la 

momentul respectiv cât ºi responsabilitatea lor pentru 

sãnãtatea subordonaþilor. 

Principiul suprem care genereazã toate 

expunerile la radiaþie este de a þine asemenea expuneri 

la ,,un nivel cât de mic este rezonabil cu putinþã” 

(ALARA - As Low as Reasonably Acheivable). 

Tabelul de mai sus constituie un ghid al 

expunerilor la DMDA pentru comandanþi. Aceasta 

prezintã categoriile de expunere la DMDA ºi dozele 

asociate ºi recomandã mãsuri corespunzãtoare pentru 

a micºora riscul la adresa indivizilor. Deºi doza 

absorbitã prin ingerare sau inhalare de material 

radioactiv (numitã ºi doza internã); iradierile 

parþiale ale corpului cu raze gama ºi iradierile pielii 

cu particule beta nu pot fi mãsurate exact în câmp, 

totuºi dozele individuale pot fi estimate în scopuri



operaþionale. În funcþie de felul materialului 

radioactiv ºi forma sa de împrãºtiere, suma dozelor 

interne ºi externe pot fi mult mai mari decât doza 

externã înregistratã pe dozimetru. Prin urmare, protecþia 

pielii ºi protecþia respiratorie trebuie luate în 

consideraþie atunci când analiza riscului stabileºte cã 

existã un risc potenþial de a depãºi standardele stabilite 

în ghidul expunerii la radiaþii. Implementarea 

controlului eficienþei protecþiei pielii ºi aparatului 

respirator are ca scop obþinerea unui nivel de protecþie 

rezonabil ºi practic pentru situaþia concretã. 

Nivelurile dozelor de radiaþii pentru 

diferitele categorii de expunere la radiaþii prezentate 

în tabelul de mai sus sunt destul de scãzute astfel 

încât riscul primar este limitat la efectele pe termen 

lung asupra sãnãtãþii personalului expus la DMDA. 

Totuºi comandantul trebuie sã aibã în vedere eventualele 

dificultãþi pe care expunerea forþelor la 

DMDA le poate crea, datoritã impactului asupra 

societãþii civile, astfel încât sarcina compartimentelor 

CIMIC ºi Relaþii Publice poate fi dificilã ºi 

delicatã. 

Operaþiunile militare pot necesita ca limitele 

dozelor stabilite în reglementãrile naþionale pe timp 

de pace ce guverneazã expunerea la radiaþie sã fie 

depãºite. Aceasta se poate întâlni mai ales în operaþii 

umanitare ºi/sau de urgenþã. Toate expunerile la 

radiaþie trebuie sã fie justificate de necesitate ºi 

supuse controalelor care menþin dozele la un nivel 

la cât de mic este rezonabil cu putinþã. 

În continuare, ne vom referi la mãsurile de 

management al riscurilor din clasa DMDA pe timpul 

operaþiilor de rãspuns la crize având în vedere complexitatea 

acestor acþiuni în absenþa unui sistem 

bine structurat de management al situaþiilor de 

urgenþã. 

1. Mãsuri/acþiuni necesare înaintea dislocãrii 

forþelor 

Înaintea dislocãrii forþelor se va executa o 

evaluare informativã a spaþiului de operaþii, forþele 

vor executa o instruire specificã pentru a rãspunde 

pericolelor identificate, capabilitãþile echipamentelor 

destinate gestionãrii pericolelor vor fi evaluate 

ºi va începe elaborarea planurilor pentru situaþii 

de urgenþã. 

Facilitãþile nucleare civile ºi sursele radioactive 

industriale ºi medicale sunt în mod normal controlate 

atent. O evaluare a riscului provenit de la 

asemenea facilitãþi ar trebui obþinutã prin sistemele 

de informaþii, înainte de începutul unei operaþii. De 

asemenea, trebuie realizatã o evaluare a ameninþãrii 

teroriste privind generarea pericolelor radioactive. 

Dupã evaluare, un plan de urgenþã trebuie 

51 

întocmit ºi prezentat pentru a rãspunde la cele mai 

probabile riscuri. Acest plan ar trebui sã includã: 

ִnatura ºi amploarea probabilã a riscului 

identificat incluzând o descriere a scenariilor posibile 

de accidente/incidente; 

ִidentificarea echipamentului de detecþie 

de tip RADIAC care este imediat disponibil în zona 

de operaþii ºi ca urmare, ce pericole DMDA pot fi 

detectate; trebuie avut în vedere cã majoritatea 

unitãþilor militare pot avea numai capabilitãþi limitate 

pentru a detecta/mãsura radiaþiile alfa ºi de 

neutroni precum debitele mici ale dozelor de radiaþii 

beta ºi gama. 

ִacþiunile imediate de rãspuns ºi de control 

corespunzãtoare condiþiilor identificate/prognozate 

(incluzând ghidul comandantului de expunere 

operaþionalã la DMDA); 

ִinformaþii privind nivelul natural de radiaþii 

din suprafaþa de operaþii; 

ִmijloacele disponibile care sã asigure 

detecþia timpurie ºi avertizarea despre pericolul 

radioactiv; 

ִidentificarea altor tipuri de echipamente 

specifice necesare (incluzând dozimetre, spectrometre, 

sisteme/complete de decontaminare ºi aparaturã 

medicalã); 

ִmijlocele/posibilitãþile de acces la consiliere 

tehnicã ºi sprijin NATO sau naþional pentru 

amplificarea capacitãþilor de detecþie/monitorizare 

în zona de operaþie; 

ִaranjamente pentru obþinerea de noi 

echipamente ºi personal specializat (conform 

STANAG 4590 - Colectarea probelor ºi identificarea 

agenþilor radiologici/Sampling and Identification of 

Radiological Agents - SIRA) 

ִinformarea ºi antrenarea personalului. 

2. Evitarea pericolului 

Când se aflã în zona de operaþii, comandanþii 

trebuie sã evite expunerea forþelor lor la DMDA prin 

luarea urmãtoarelor mãsuri: 

ִactualizarea permanentã a informaþiilor cu 

privire la zonele cu potenþial pericol; 

ִsã aibã în vedere facilitãþile nucleare ale 

þãrilor gazdã ºi alte posibile surse radioactive, sã 

respecte mãsurile lor de control al instalaþiilor; 

ִsã se asigure cã locurile cu emisii radioactive 

sunt identificate ºi marcate; sã restricþioneze ºi 

sã controleze atent intrãrile în zonele marcate cu 

semne de avertizare radioactivã; 

ִsã se asigure cã forþele nu intrã în contact 

cu recipientele/containerele marcate cu semne de 

avertizare radiologicã; 

ִsã trateze cu precauþie toate locurile de



acumulare a deºeurilor ºi alte locuri suspecte de un 

eventual pericol, pânã se vor dovedi sigure. 

3. Mãsuri/acþiuni de rãspuns în cazul incidentelor 

DMDA 

Când este identificat un potenþial pericol 

radiologic trebuie luate urmãtoarele mãsuri 

(ordinea acestora depinde de situaþia concretã): 

ִstabilirea unui nivel optim de protecþie 

individualã (NOPI) adecvat; nivelul de protecþie stabilit 

trebuie sã fie corespunzãtor pericolului detectat 

ºi poate sau nu sã presupunã necesitatea purtãrii 

mãºtii contra gazelor, a EPINBC sau distribuirea 

dozimetrelor individuale; 

ִdacã situaþia permite, evacuarea personalului 

militar neesenþial din zona de emisii dacã 

este un spaþiu închis (ex.: în interiorul unui spital); 

în caz contrar evacuarea la o distanþã sigurã de presupusul 

punct de origine sau, dacã acesta nu este 

cunoscut, de locul unde a fost detectatã, mai întâi o 

creºtere semnificativã a radiaþiei (de douã ori mai 

mare) þinându-se cont de situaþia operativã curentã, 

datele supravegherii radiologice ºi condiþiile meteorologice; 

evacuarea imediatã se poate face la o distanþã 

unde nu mai existã un nivel de radiaþii semnificativ 

(ex.: evacuarea în zone în care debitele dozei 

sunt mai mici de 0,0002 cGy/h, sau mai mici decât 

rezultatul multiplicãrii de zece ori a nivelului natural 

de radiaþii mãsurat la 1m deasupra solului într-o 

zonã necontaminatã); în absenþa unui ghid specific 

sau sub presiunea unei constrângeri se poate executa 

o evacuare rapidã la distanþa de 1 Km în direcþia 

din care bate vântul; 

ִraportarea verbalã a pericolului folosind 

formatul NBC 1 ROTA din ATP-45; 

ִexecutarea unei cercetãri iniþiale utilizând 

echipamentele la dispoziþie; 

ִraportarea datelor cercetãrii folosind formatul 

NBC 4/5 din ATP-45 (în acest moment poate 

fi imposibilã completarea tuturor seriilor NBC 5 ºi 

nu trebuie întârziat raportul încercându-se completarea 

acestora); 

ִcontrolul accesului în zonã; 

ִinformarea autoritãþilor civile locale; 

ִaplicarea ghidului operaþional de 

expunere la radiaþii; 

ִsolicitarea consilierii de specialitate; în 

zona de operaþii ofiþerii de apãrare NBC pot obþine 

informaþii/consiliere de specialitate de la 

ofiþerii/celulele de apãrare NBC din alte unitãþi, specialiºtii 

aliaþi în domeniul apãrãrii NBC , de preferinþã 

medicii militari, experþii în radiologie medicalã 

ºi echipele SIRA (STANAG 4590); 

ִchemarea unor echipe de monitorizare 

52 

formate din specialiºti; 

ִidentificarea personalului expus la radiaþii 

ºi înregistrarea expunerii; 

ִcontinuarea monitorizãrii expunerii personalului 

din zona de pericol pentru a nu se depãºi 

limitele stabilite de ghidul de expunere operaþionalã. 

4. Mãsuri/acþiuni post-incident DMDA 

Specialiºtii de apãrare NBC împreunã cu statul 

major (ºi specialiºtii din Inspectoratul pentru 

Situaþii de Urgenþã în situaþia unui pericol pe teritoriul 

naþional) realizeazã estimarea situaþiei ºi planificã 

mãsurile de control necesare pentru a restrânge 

pericolul DMDA. Acestea trebuie sã þinã cont de prioritãþile 

operaþionale curente ºi trebuie sã includã: 

ִmãsuri pentru asigurarea respectãrii 

ghidului comandantului de expunere operaþionalã; 

ִproceduri de restrângere ºi control al pericolului; 

ִproceduri de evacuare a zonei de pericol, 

dacã este cazul; 

ִproceduri de raportare ºi avertizare, inclusiv 

avertizarea altor forþe ºi a naþiunii gazdã; 

ִproceduri de control al accesului în zona 

de pericol pentru a evita expunerea inutilã a personalului, 

rãspândirea suplimentarã a pericolului prin 

deplasarea prin zonã ºi ridicarea prafului contaminat; 

aceasta poate necesita o coordonare strânsã ºi 

sprijin din partea celorlalte organizaþii civile implicate/naþiunii 

gazdã; 

ִproceduri de executare a cercetãrii ºi 

supravegherii care sã confirme extinderea (natura, 

gradul ºi dimensiunea) pericolului radiologic ºi în 

acelaºi timp corectitudinea delimitãrii zonei ºi a 

mãsurilor de evacuare; aceasta poate necesita 

echipamente avansate de tip RADIAC (ex.: spectrometre) 

ºi personal special instruit; monitorizarea 

trebuie sã continue pânã la terminarea operaþiilor 

din zonã; probele trebuie colectate oportun pentru 

analize detaliate ºi identificãri; 

ִproceduri de monitorizare continuã ºi 

înregistrare corectã a expunerii personalului care, 

din necesitãþi operative, trebuie sã rãmânã în interiorul 

zonei de pericol; aceste mãsuri sunt responsabilitatea 

comandantului care trebuie sã fie consiliat 

corespunzãtor de cãtre specialiºti NBC, specialiºti 

în radiologie, medici militari personalul medical instruit 

pentru pericole radiologice; 

ִproceduri de distribuire a dozimetrelor 

individuale; unele situaþii pot necesita distribuirea 

dozimetrelor numai anumitor persoane care vor 

acþiona nemijlocit în zona de pericol; alte situaþii vor 

cere o prioritizarea a distribuirii dozimetrelor



53 

datoratã deficitelor în astfel de mijloace; metoda 

preferatã de înregistrare a expunerilor individuale se 

bazeazã pe citirea fiecãrui dozimetru individual; 

totuºi pot fi situaþii când nu sunt disponibile dozimetre 

sensibile la DMDA sau când dozimetrele s-au 

pierdut sau deteriorat, în astfel de situaþii trebuind 

consultaþi specialiºtii în domeniu pentru utilizarea 

unor metode alternative acceptabile în scopul evaluãrii 

ºi înregistrãrii expunerilor individuale; este 

indicat ca expunerile sã fie înregistrate în fiºele medicale 

individuale, pe timpul sau dupã operaþie, 

aceasta implicând sistemul medical; 

ִproceduri pentru a evalua dacã suprafeþele 

prezintã un risc inacceptabil (conform ghidului de 

expunere operaþionalã); aceste zone trebuie marcate 

ca zone periculoase radiologic ºi în cadrul acestora 

tot personalul va adopta NOPI corespunzãtor pentru 

a respecta standardele impuse de ghidul de 

expunere; 

ִproceduri pentru a prevenii accesul ulterior 

în zonele de pericol marcate; 

ִmãsuri pentru amenajarea locaþiilor de 

decontaminare, dacã este necesar; 

ִproceduri pentru verificarea alimentelor ºi 

a apei din zonã (dacã va fi necesar sã fie consumate); 

ִproceduri pentru determinarea NOPI în 

funcþie de nivelul pericolului ºi ghidul de expunere 

operaþionalã; 

ִproceduri pentru stabilirea controlului 

contaminãrii ºi instalarea raioanelor de decontaminare 

(dacã este necesar) ºi asigurarea reaprovizionãrii 

acestora; decontaminarea poate fi necesarã 

pentru a asigura repatrierea/redislocarea 

,,curatã” a personalului ºi echipamentului (operaþiunea 

de decontaminare finalã necesitã intervenþia 

subunitãþilor specializate ºi echipamentul adecvat 

atât pentru decontaminarea propriu-zisã cât ºi pentru 

verificarea plenitudinii decontaminãrii). 

Implementarea planului trebuie realizatã 

urmãrindu-se coordonarea atentã a tuturor acþiunilor, 

delimitarea clarã a atribuþiilor ºi sarcinilor sã 

cooperarea structurilor acþionale ºi supervizarea 

întregului proces de cãtre specialiºtii în domeniu 

apãrãrii NBC ºi personalul medical. 

5. Monitorizarea sãnãtãþii 

Riscurile legate de efectele pe termen lung 

ale DMDA sunt cumulative, generate de doza totalã 

absorbitã. Va fi necesar sã se pãstreze înregistrãrile 

dozelor primite de cei expuºi la DMDA ºi comandanþii 

vor trebui sã þinã cont de dozelor individuale 

(remanente) atunci când planificã operaþii viitoare 

cu risc de expunere la DMDA. 

Dupã încheierea operaþiei va necesarã monitorizarea 

sãnãtãþii pe termen lung în cazul personalului 

care a fost expus la DMDA. Aceasta trebuie 

fãcutã în concordanþã cu reglementãrile naþionale. 

De asemenea pot fi necesare evaluãri ale dozelor 

interne dupã redislocare/repatriere. 

6. Mãsuri de protecþie în caz de accident 

nuclear 

Având în vedere amploarea ºi gravitatea 

efectelor unui accident nuclear considerãm necesarã 

enumerarea mãsurilor generale de protecþie care 

deºi nu se referã strict la forþele armate pot fi foarte 

utile comandanþilor care-ºi dispun forþele sau 

acþioneazã în zone care presupun asemenea riscuri. 

Principale mãsuri de protecþie sunt: 

ִînºtiinþarea ºi informarea factorilor care au 

sarcini în cadrul planurilor stabilite pentru protecþia 

ºi intervenþia la accident nuclear; 

ִînºtiinþarea ºi alarmarea personalului care 

se aflã în zone de risc nuclear; 

ִexecutarea controlului ºi supravegherii 

radio-activitãþii factorilor de mediu ºi mãsurarea 

dozei de radiaþie primitã de personal; 

ִocuparea locurilor de adãpostire stabilite; 

ִfolosirea mijloacelor de protecþie individualã 

speciale sau simple; 

ִaplicarea mãsurilor de protecþie la 

bunurile materiale sau apã; 

ִpregãtirea mijloacelor ºi echipamentelor 

necesare executãrii cercetãrii radioactive. 

Pe timpul producerii accidentului, la semnalul 

de alarmare se iau de cãtre personal urmãtoarele 

mãsuri: 

ִse sting focurile; 

ִse închid gazele ºi apa; 

ִse scot din prizã aparatele electrice care 

pot produce incendii; 

ִse închid uºile ºi ferestrele; 

ִse menþine în funcþiune la parametrii 

maximi sistemul CIS ºi se pun în funcþiune aparatele 

de radio sau televiziune; 

ִse îmbracã mijloacele de protecþie individualã; 

ִse ocupã locul de adãpostire stabilit. 

Pe timpul adãpostirii personalul este obligatã 

sã rãmânã în adãpost, sã nu deschidã uºile sau ferestrele, 

sã asculte comunicatele date de organele de 

intervenþie, sã limiteze la minim pãrãsirea locului de 

adãpostire, sã nu consume alimente, apã, bãuturi în 

afara celor protejate, sã se pregãteascã în vederea 

unei eventuale evacuãri. 

7. Angajarea structurilor de apãrare NBC 

pentru gestionarea riscului DMDA 

Structurile de apãrare NBC joacã un rol prin-



cipal în gestionarea riscului DMDA mai ales în cazul 

operaþiilor de rãspuns la crize, care se desfãºoarã în 

afara teritoriului naþional. Când ne referim la structuri 

de apãrare NBC includem aici celulele/ofiþerii de 

apãrare NBC din statele majore ale diferitelor eºaloane, 

comandanþii de unitãþi/subunitãþi de apãrare 

NBC cu rol în consilierea comandanþilor, elementele 

Sistemului de Avertizare ºi Raportare NBC 

(SARNBC), unitãþile/subunitãþile de apãrare NBC, 

echipele de cercetare NBC care intrã în compunerea 

echipelor mixte EOD-NBC, precum ºi structurile de 

apãrare NBC care intrã temporar în compunerea 

diferitelor detaºamente constituite pentru intervenþia 

în caz de urgenþe provocate de evenimente 

DMDA. 

Structurile de apãrare NBC sunt printre 

puþinele structuri militare instruite ºi echipate 

(parþial) pentru a participa la gestionarea unor astfel 

de situaþii. Din acest motiv, aceste structuri sunt 

angajate în toate etapele managementului riscurilor 

din clasa DMDA de la pregãtirea operaþiilor/etapa 

pre-eveniment, continuând cu o pondere mai 

însemnatã pe timpul incidentului DMDA ºi în etapa 

post-incident. 

Pentru a evita repetiþia nu o sã reluãm 

întregul proces de management al riscului, rolul 

structurilor de apãrare NBC fiind uºor de dedus, mai 

ales acolo unde sunt menþionate mãsuri activitãþi de 

specialitate. 

Astfel, în cadrul pregãtirii informative a 

spaþiului de operaþii specialiºtii de apãrare NBC contribuie 

atât la culegerea datelor de interes cât ºi la 

analiza acestora pentru evaluarea ºi integrarea 

ameninþãrii generate de riscurile DMDA pentru ca 

apoi subunitãþile de cercetare ºi elementele 

SARNBC sã-ºi concentreze atenþia ºi efortul în 

zonele stabilite de interes. 

Sistemul de Avertizare ºi Alarmare NBC este 

o componentã principalã a sistemului de management 

al riscurilor DMDA prin componentele sale de 

monitorizare, informare, analizã, prognozã, avertizare 

ºi raportare. 

În stabilirea mãsurilor de rãspuns la incidente 

DMDA, specialiºtii NBC care asigurã consilierea 

comandanþilor sunt consultaþi pentru 

definirea pericolului, evitarea pericolului, mãsurile 

de rãspuns ºi managementul riscului; aceºti specialiºti 

sunt de nepreþuit, chiar dacã termenul pare 

exagerat, pentru consilierea comandantului în procesul 

de luare a deciziei; ei garanteazã corectitudinea 

analizelor ºi mãsurãtorilor, acurateþea definirii riscului 

evitându-se astfel panica ºi reacþiile disproporþionate 

generate de informaþiile greºite. 

54 

În cadrul procesului de limitare ºi înlãturare 

a urmãrilor incidentelor DMDA structurile de 

apãrare NBC asigurã cercetarea, supravegherea, 

marcarea/delimitarea zonelor de pericol, precum ºi 

decontaminarea finalã ºi verificarea plenitudinii 

decontaminãrii. 

În operaþiile militare recente s-a evidenþiat 

necesitatea ºi eficienþa utilizãrii echipelor mixte 

EOD-NBC atât pentru cercetarea instalaþiilor suspecte 

de a fi fost folosite pentru activitãþi care implicau 

utilizarea materialelor radioactive cât ºi pentru 

cercetarea în zonele în care s-au folosit masiv 

proiectile cu uraniu sãrãcit sau au fost distruse blindate 

care incorporau acest material. 

Prin urmare, atât pe timp de pace, pe teritoriul 

naþional sau în operaþii de rãspuns la crize în 

afara teritoriului naþional, structurile de apãrare 

NBC trebuie considerate ca elemente principale în 

gestionarea a astfel de riscuri ºi trebuie pregãtite ºi 

echipate în consecinþã. 

Deºi aparent voluminos, articolul reprezintã 

doar o sintezã a pericolelor generate de evenimentele 

EADA ºi a modalitãþile de gestionare a acestora. 

Se impune o abordare mai detaliatã, pe 

domenii, respectiv tratarea separatã, amãnunþitã a 

pericolelor generate de SCTI ºi DMDA. 

Articolul va fi îmbunãtãþit/completat pentru 

a fi cât mai utilã atât în procesul de învãþãmânt ºi 

instrucþie cât ºi pentru pregãtirea specificã a 

unitãþilor/subunitãþilor înaintea dislocãrii în teatre 

de operaþii în care existã surse de pericol EADA. În 

acest sens va fi benefic prezentarea unor aspecte 

concrete de surse de risc EADA din diferite teatre de 

operaþii. 

De asemenea, se va impune actualizarea 

datelor tehnice referitoare la obiectivele civile de risc 

de pe teritoriul naþional, prin procurarea datelor 

necesare de la Inspectoratul pentru Situaþii de 

Urgenþã, având în vedere evoluþiile din domeniul 

economic cu impact direct asupra parametrilor acestora.



Unele considerente privind 

ACÞIUNILE FORÞELOR PENTRU OPERAÞII SPECIALE 

ÎN VEDEREA REALIZÃRII PROTECÞIEI CBRN 

A FORÞELOR LUPTÃTOARE TERESTRE, AERIENE ªI NAVALE 

- puncte de vedere - 

Locotenent colonel Petrea IARU 

Forþele pentru 

operaþii 

speciale 

sunt structuri specializate 

ale Armatei 

României, capabile de 

o intervenþie rapidã, 

discretã ºi oportunã, în 

orice zonã, pe timp de 

pace, în situaþii de crizã 

ºi în timp de rãzboi. 

Transformarea 

Armatei României vizeazã, 

din perspectiva 

întãririi securitãþii naþionale, realizarea structurilor 

de forþe viabile, moderne ºi de dimensiuni 

optime, comparabile cu structurile Alianþei; 

forþele pentru operaþii speciale fac parte nemijlocit 

din aceastã structurã, constituirea lor având ca 

obiectiv fundamental pregãtirea ºi executarea la 

nevoie a unei game largi de operaþii, independent 

sau/ºi în cooperare/în compunere cu 

forþele convenþionale ale armatei, pe teritoriul 

naþional sau în afara acestuia, sub comanda 

autoritãþii naþionale sau în compunerea unor 

forþe multinaþionale, pentru apãrarea intereselor 

fundamentale ale României. 

Forþele pentru operaþii speciale reprezintã 

unul dintre rãspunsurile date de Armata 

României conflictelor viitorului, adoptãrii întrebuinþãrii 

armatei în acord cu noile riscuri ºi 

ameninþãri ce se prolifereazã. 

Protecþia CBRN a forþele pentru operaþii 

speciale reprezintã componenta esenþialã a 

apãrãrii CBRN, având ca scop prioritar 

menþinerea capabilitãþilor operaþionale a 

unitãþilor ºi subunitãþilor în acþiunile 

desfãºurate în condiþii/medii CBRN în teritoriul 

propriu ºi/sau inamic. 

Protecþia CBRN a forþelor pentru operaþii 

speciale cuprinde: 

protecþia 

forþelor, concretizatã 

în mãsurile luate de 

comandanþii structurilor 

de forþe pentru 

operaþii speciale pentru 

reducerea vulnerabilitãþii 

forþelor din 

subordine faþã de 

efectele ADMCBRN ºi 

evenimentele EADA 

în mediile de acþiune 

specifice acestor forþe; 

protecþia individualã, concretizatã 

în mãsurile luate de fiecare luptãtor în scopul 

menþinerii capabilitãþilor proprii, care sã-i permitã 

supravieþuirea ºi îndeplinirea cerinþelor 

operaþionale de bazã; 

protecþia colectivã, concretizatã în 

utilizarea spaþiilor specifice optime desfãºurãrii 

acþiunilor ºi activitãþilor la un nivel NOPINBC 

rezonabil pentru îndeplinirea acþiunilor/operaþiilor 

specifice acestor forþe. 

În cadrul articolului doresc sã mã axez pe 

aportul forþelor pentru operaþii speciale pentru 

obþinerea datelor necesare forþelor terestre, 

aeriene ºi navale pentru protecþia forþei ºi protecþia 

CBRN în acþiunile militare. 

Pregãtire ºi responsabilitãþi pe linia 

apãrãrii CBRN/evenimente EADA 

Evitarea riscurilor CBRN asociate cu 

efectele ADMCBRN/EADA reprezintã un element 

esenþial al planificãrii operaþiilor, forþele 

trebuind sã fie instruite ºi echipate pentru a 

supravieþui ca sã lupte în medii NBC; nu este 

doar suficient sã supravieþuieºti unui atac NBC, 

ci unitãþile trebuie sã fie capabile sã-ºi continue 

îndeplinirea misiunii într-un mediu contaminat 

NBC. 

55



Pregãtirea pentru apãrare NBC vine în 

sprijinul protecþiei forþei, ajutã la reducerea 

impactului fizic ºi psihic asupra eficienþei în 

luptã ºi se va intensifica pe mãsura introducerii 

unor sisteme mult mai complexe de apãrare 

CBRN pentru a reduce ameninþarea 

CBRN/EADA. 

Pregãtirea pe linia apãrãrii NBC trebuie 

sã fie integratã cu toate aspectele de stat major, 

de instruire a unitãþilor de forþe pentru operaþii 

speciale ºi programelor de pregãtire; impactul 

puternic al apãrãrii CBRN asupra tuturor 

aspectelor operaþiilor impune faptul ca 

pregãtirea pe aceastã linie sã nu fie condusã în 

mod izolat. 

Accentul, în pregãtirea pentru apãrare 

NBC, trebuie pus nu numai pe capacitatea individului 

de a supravieþui în acþiunile imediate ºi 

pe executarea decontaminãrii, ci ºi pe susþinerea 

operaþiilor unitãþilor de forþe pentru 

operaþii speciale pentru îndeplinirea misiunilor. 

Toate structurile de forþe pentru operaþii 

speciale trebuie sã fie instruite în procedurile de 

identificare ºi detecþie CBRN/EADA, în particular 

pentru acele structuri care executã misiuni 

de cercetare NBC, iar pentru structurile de avertizare 

ºi raportare NBC instruirea trebuie practicatã 

la toate nivelurile. 

Acordarea primului ajutor ºi a tratamentului 

CBRN personalului contaminat RBC trebuie 

sã fie integrate cu pregãtirea 

medicalã; problematica contaminãrii 

CBRN ºi cea de 

apãrare medicalã NBC, 

problemele operaþionale 

ºi logistice 

rezultate pe timpul 

pregãtirii trebuie sã 

fie evaluate pentru 

ca nivelurile de 

comandã ºi stat 

major sã rãspundã 

realist la toate 

tipurile posibile de 

situaþii CBRN. 

Modulele de 

pregãtire CBRN a forþelor 

pentru operaþii speciale trebuie sã 

þinã pasul cu dezvoltarea tehnologiilor, iar 

56 

pregãtirea sã se execute în simulatoare care sã 

imite în mod realist efectele ADMCBRN asupra 

personalului ºi echipamentului. 

Este fundamental ca tot personalul 

forþelor pentru operaþii speciale sã fie capabil, 

dupã ce a descoperit prezenþa unui risc 

CBRN/EADA, sã ia mãsurile de auto-protecþie 

astfel încât sã poatã supravieþui ºi în consecinþã 

sã contribuie la menþinerea eficienþei operaþional 

- acþionalã a unitãþii. 

Pentru a îndeplini misiuni cum ar fi 

observarea NBC, cercetarea NBC/supravegherea, 

decontaminarea, avertizarea ºi raportarea 

NBC, personalul din forþele pentru operaþii speciale 

nominalizat va trebui sã fie pregãtit suplimentar, 

pregãtire condusã la nivelul unitãþilor 

de forþe pentru operaþii speciale, pentru a creºte 

eficienþa supravieþuirii. 

Personalul specializat în domeniul 

apãrãrii NBC din structurile forþelor pentru 

operaþii speciale este foarte mic - o grupã 

apãrare CBRN/ companie sprijin sau stat major 

deþine un rol principal operaþional pentru 

apãrarea NBC ºi personalul pregãtit în domeniul 

apãrãrii CBRN din statul major va trebui sã 

posede un nivel înalt de eficienþã pentru 

apãrarea CBRN ºi trebuie sã urmeze pregãtirea 

specialã în Centrul de Pregãtire pentru Apãrare 

NBC. 

Comandanþilor li se cere sã aibã 

cunoºtinþe ºi competenþe suficiente în 

domeniul apãrãrii CBRN pentru a 

le permite, ca dispunând de o 

consiliere adecvatã (acolo 

unde se impune) sã ia 

decizii care sã le permitã 

sã planifice ºi sã execute 

operaþii speciale în 

condiþii de ameninþare 

ºi/sau risc CBRN/EADA. 

Structuri de 

forþe pentru operaþii 

speciale care vin în 

sprijinul realizãrii protecþiei 

CBRN 

Structuri de Informaþii 

Militare 

STRUCTURA HUMINT 

HUMINT reprezintã termenul generic al



descrierii produsului unei game largi de activitãþi 

de culegere de informaþii aplicabile ºi 

autorizate pentru anumite operaþiuni. 

HUMINT este una dintre cele trei mari 

categorii de culegere de informaþii, alãturi de 

SIGINT (Signals Interlligence) ºi IMINT 

(Imagery Intelligence), fiecare dintre acestea se 

pot completa, acordându-ºi sprijin reciproc ºi 

realizând o valoare adãugatã întregii activitãþi 

de procesare integratã a tuturor surselor necesare 

procesului informativ al nivelurilor tactic, 

operaþional ºi strategic. 

Activitatea HUMINT este un proces planificat 

ºi direcþionat cu atenþie, având 

potenþialul de a contribui la întreaga gamã a 

cerinþelor de informaþii (IRs) în cadrul planului 

de culegere a informaþiilor (Collection Plan). 

Activitatea HUMINT include: 

culegerea de informaþii; 

informaþii care rãspund Cerinþelor 

Prioritare de Informaþii a Comandantului 

(PIRs), în aceastã categorie sunt ca bazã ºi cele 

care reprezintã domeniile apãrãrii CBRN; 

sprijinirea activitãþilor de culegere de 

informaþii de tip CI (Couter Intelligence) ce 

completeazã ºi sprijinã funcþia de contrainformaþii, 

în vederea protecþiei forþei, inclusiv a protecþiei 

CBRN. 

Informaþia HUMINT despre un inamic ori 

o comunitate þintã, este în principal culeasã prin 

contactul personal între operator ºi sursã (cel 

care culege, respectiv cel care furnizeazã informaþii). 

Aceastã interfaþã umanã permite: 

o evaluare timpurie, în timp real, 

aproape instinctualã a sursei din punct de 

vedere al capacitãþii ºi creativitãþii - abilitatea 

operatorului de a sesiza punctele tari ºi slãbiciunile 

operatorului de informaþii este un aspect 

vital al HUMINT; 

flexibilitatea de a urmãrii pro-activ ºi în 

profunzime cerinþele de informaþii (IRs) - pot fi 

adresate întrebãri suplimentare pe mãsura generalizãrii 

unor aspecte din alte domenii, inclusiv 

apãrarea CBRN, pe mãsurã ce informaþiile 

progreseazã; 

capacitatea de a orienta o sursã asupra 

mai multor nevoi de informaþii ºi incluzând aici 

ºi mediul CBRN al câmpului de luptã/acþiune 

57 

implementat în procesul unitar al pregãtirii 

informative al câmpului de luptã-IPB, 

direcþionând-o în mod cert ºi într-un domeniu 

strict - apãrare CBRN ºi/sau evenimente EADA 

- dacã situaþia impune ºi existenþa nivelurilor de 

ameninþare CBRN/EADA existã; 

utilizarea unei surse pentru identificarea 

altora: gradul de ameninþare CBRN, existenþa 

surselor de risc EADA, dacã acestea sunt 

pregãtite ºi constituie o ameninþare, informarea 

ºi transmiterea datelor strict necesare pentru 

realizarea protecþiei CBRN a forþelor din zona 

de operaþie/acþiune; 

folosirea sursei pentru a furniza indicii 

anticipative despre activitatea inamicului. 

Operaþiunile HUMINT solicitã intensiv 

resursã umanã, cu nevoi de abilitãþi de specialist, 

cerute adeseori pentru sprijinul pe termen 

scurt al operaþiilor/acþiunilor. Am subliniat cerinþele 

de specialist ale celui care acþioneazã în 

HUMINT cât ºi abilitãþile lingvistice pentru 

relaþionarea cu sursele. 

STRUCTURA IMINT 

Dezvoltarea rapidã a tehnologiilor de 

vârf, a reþetelor de transmitere a informaþiilor, 

rolul în creºtere al mijloacelor de comunicare în 

masã în viaþa comunitãþilor, sunt fenomene 

care nu trebuie ignorate deoarece acestea contribuie 

la modificarea fundamentalã a strategiei, 

a politicii, a economiei, a comportamentului 

uman ºi, nu în cele din urmã, a artei rãzboiului. 

IMINT - Imagery Intelligence - reprezintã 

componentele informaþiilor din imagini - una 

din principalele forme ale asigurãrii operative ºi 

de luptã. 

Cercetarea aerianã - misiune de bazã a 

IMINT - cuprinde totalitatea activitãþilor 

desfãºurate pentru procurarea, prelucrarea ºi 

transmiterea datelor obþinute din aer privind 

adversarul, infrastructura, elementele de interes 

ale dispozitivului operativ, starea timpului, 

mobilitatea, contramobilitatea, situaþia 

CBRN/EADA ºi situaþia de radiaþie (R,N). 

Printre mijloacele prin care se realizeazã 

cercetarea aerianã în rãzboiul modern se 

numãrã tot mai des avioanele fãrã pilot 

(Unmanned Air Vehicle - UAV) dotate cu 

aparaturã specialã pentru înregistrarea ºi/sau 

transmiterea datelor necesare eºaloanelor



interesate în vederea luãrii deciziei pentru operaþie 

ºi luptã. 

Cercetarea aerianã prin televiziune - 

IMINT are avantajul transmiterii în timp real a 

informaþiilor, inclusiv cele CBRN/EADA, la 

eºalonul de decizie ºi/sau la unitãþile care au 

misiunea de a anihila mijloacele de apãrare ale 

adversarului. IMINT oferã posibilitatea 

descoperirii obiectivelor din zona de acþiune ºi 

de interes stabilind natura ºi caracterul acestora. 

În plus, folosirea mijloacelor IMINT - 

UAV/VAFP face posibilã cercetarea în condiþii 

meteorologice reduse ºi pe timp de noapte, prin 

utilizarea senzorilor în infraroºu - IR. De asemenea, 

existã posibilitatea schimbãrii în aer a misiunii 

sau a supravegherii îndelungate a unui 

raion - cu interes CBRN/EADA - datoritã 

anduranþei mari (10-12 ore). 

Plusul de informaþie adus de camera TV a 

UAV-ului constituie un avantaj de multe ori 

determinant pentru reuºita operaþiei/acþiunii, 

pentru eliminarea surprinderii, pentru protecþia 

forþei. 

Misiuni în folosul forþelor terestre: 

cercetarea ºi supravegherea câmpului 

de luptã, ziua ºi noaptea, în adâncimea tacticã - 

operativã a adversarului; 

determinarea coordonatelor poziþiilor 

de tragere ale adversarului inclusiv cele CBRN; 

determinarea coordonatelor þintelor 

inclusiv cele CBRN; 

demascarea bateriilor de artilerie ºi 

rachete AA prin funcþionarea ca avion þintã; 

corectarea focului artileriei; 

58 

evaluarea pagubelor produse în dispozitivul 

advers sau în cel propriu; 

evaluarea posibilitãþilor de desantare 

într-un anumit raion; 

cãutarea în vederea salvãrii; 

supravegherea raioanelor de concentrare; 

stabilirea rutelor de deplasare pentru 

forþele proprii; 

supravegherea cãilor de comunicaþii 

ºi alarmarea privind miºcãrile adversarului; 

verificarea gradului de mascare. 

Misiuni în folosul forþelor aeriene: 

cercetarea ºi supravegherea câmpului 

de luptã, ziua ºi noaptea, în adâncimea tacticã 

- operativã a adversarului; 


terestre; 



indicarea loviturii aeriene; 

evaluarea pagubelor produse adversarului; 

cãutarea în vederea salvãrii echipajelor 

aeronavelor doborâte în teritoriul advers; 

supravegherea raioanelor de concentrare; 


forþele proprii ºi a traiectelor elicopterelor proprii; 

supravegherea cãilor de comunicaþii ºi 

a aerodromurilor adversarului ºi alarmarea 

privind miºcãrile acestuia; 

verificarea gradului de mascare. 

Misiuni în folosul forþelor navale: 

cercetarea ºi supravegherea zonei de 

responsabilitate, ziua ºi noaptea; 


navale sau terestre; 



corectarea focului artileriei navale ºi de 

pe litoral; 

evaluarea pagubelor produse în dispozitivul 

advers; 

asigurarea cu date a forþelor proprii 

înaintea ºi pe timpul debarcãrii; 

cãutarea în vederea salvãrii; 

supravegherea raioanelor de concen-



trare a navelor; 


convoaiele proprii; 

supravegherea cãilor de comunicaþii 

fluviale sau maritime ºi a zonei de litoral ºi alarmarea 

privind miºcãrile adversarului; 

verificarea gradului de mascare a 

litoralului. 

Misiuni cu caracter special: 

monitorizarea unor acþiuni de mobilizare; 

cercetarea zonelor greu accesibile pe 

timpul sau dupã calamitãþi naturale, în scopul 

evaluãrii pagubelor ºi pentru stabilirea rutelor 

optime de acces; 

supravegherea frontierelor, a zonelor ºi 

a traseelor restricþionate; 

supravegherea unor zone din responsabilitatea 

forþelor de menþinere a pãcii; 

supravegherea zonelor de conflict; 

cãutarea în vederea salvãrii în urma 

catastrofelor aeriene sau maritime; 

verificarea periodicã a gradului de mascare 

a unor obiective; 

supravegherea traficului auto; 

supravegherea pãdurilor; 

supravegherea rezervaþiilor. 

STRUCTURA SIGINT, ELECTRONIC 

WAR, MASINT, COMINT participã la executarea 

cercetãrii prin utilizarea tehnicii operative, 

interceptarea convorbirilor ºi comunicaþiilor 

adversarului, ascultarea ºi descifrarea comunicaþiilor 

inamicului prin culegerea de date ºi 

informaþii 

Structuri de Forþe pentru Operaþii 

Speciale 

Forþele pentru Operaþii Speciale/Special 

Operations Forces -SOF, sunt structuri special 

organizate, antrenate ºi dotate, care desfãºoarã 

acþiuni decisive, cu un grad înalt de risc, 

folosind tehnici, tactici ºi procedee nespecifice 

forþelor convenþionale, pe timp de pace, în situaþii 

de crizã ºi conflict, independent sau în cooperare 

cu forþele convenþionale, pentru realizarea 

unor obiective politice, economice, 

informative, militare sau psihologice, de regulã, 

prin mijloace neconvenþionale, în raioane ostile 

interzise sau sensibile din punct de vedere 

politic. 

59 

SOF îndeplinesc o gamã largã de misiuni 

folosind procedee acoperite sau discrete, acceptând 

deliberat riscuri care nu sunt specifice 

operaþiilor convenþionale. 

SOF sunt caracterizate de un timp de 

reacþie foarte scurt, întrebuinþate în zone de 

operaþii având rolul de vârf de lance al forþelor 

angajate. 

Personalul SOF posedã calitãþi ºi competenþe 

de luptã care îi situeazã în elita luptãtorilor 

profesioniºti, având o capacitate de acþiune 

în perioade mari de timp, în raioane îndepãrtate, 

izolate, ostile, în condiþii climatice nefavorabile 

ºi cu un sprijin minim. 

Apãrarea CBRN a SFOD se realizeazã în 

scopul prevenirii ºi protejãrii personalului 

împotriva efectelor loviturilor executate de 

inamic cu ADMCBRN/evenimentele EADA, 

evitãrii, reducerii ºi înlãturãrii urmãrilor 

atacurilor cu ADNCBRN/EADA. 

Misiunile la care participã SFOD din 

punct de vedere al apãrãrii CBRN sunt: 

descoperirea la timp a pregãtirii inamicului 

pentru întrebuinþarea ADM/WMD ºi prevenirea 

forþelor inclusiv a SFOD despre pericolul 

atacului cu acestea; 

protecþia nemijlocitã împotriva 

efectelor ADMCBRN/EADA; 

determinarea efectelor atacului CBRN 

ºi înºtiinþarea despre contaminarea 

CBRN/EADA; 

limitarea ºi înlãturarea atacului cu 

ADMCBRN/evenimentelor EADA; 

protecþia mijloacelor ºi echipamentelor 

împotriva impulsului electromagnetic. 

Despre pregãtirea inamicului pentru 

întrebuinþarea ADM descoperite de SFOD pe 

timpul îndeplinirii misiunilor se raporteazã imediat 

eºalonului superior, indiferent de situaþia în 

care se aflã. 

Pe baza datelor raportate ºi a ordinelor 

primite, comandantul SFOD ia mãsuri pentru 

prevenirea subordonaþilor ºi pentru participarea 

la distrugerea mijloacelor de atac ºi a 

depozitelor de muniþie CBRN descoperite. 

Protecþia CBRN se realizeazã la ordinul 

comandantului SFOD folosindu-se echipamentele 

de protecþie individualã NBC din dotare. 

Misiunile SOF sunt în funcþie de urmã-



toarele criterii: teritoriu, perioadã (pace, crizã, 

rãzboi) ºi importanþã (de bazã, colaterale). 

Din misiunile de bazã a SOF pentru 

apãrarea CBRN ºi implicit a protecþiei CBRN, 

evenimente EADA sunt urmãtoarele: 

cercetarea specialã; 

acþiunile directe; 

combaterea terorismului; 

participarea la aplicarea mãsurilor 

împotriva proliferãrii ADM. 

Cercetarea specialã/Special Reconnaissance-SR 

cuprinde acþiunile executate de cãtre 

SOF pentru a culege sau verifica prin observare 

vizualã sau alte mijloace ºi metode cu privire la 

posibilitãþile, intenþiile ºi acþiunile inamicului 

sau în scopul asigurãrii de informaþii referitoare 

la diferitele situaþii - inclusiv CBRN/EADA dacã 

sunt ordonate. 

Misiunile SR sunt: 

cercetare obiective; 

evaluare zone; 

cercetarea hidrometeorologicã, meteorologicã 

ºi geograficã; 

analiza obiectivelor; 

cercetarea obiectivelor dupã lovire; 

cercetarea CBRN; 

culegerea de informaþii specifice; 

culegerea neplanificatã a informaþiilor. 

Cercetarea obiectivelor CBRN/EADA presupune 

descoperirea, identificarea ºi localizarea 

exactã a acestora, transmiterea informaþiilor 

pentru evaluare ºi eventual lovirea acestora. 

Evaluarea zonelor: confirmarea/infirmarea, 

corectarea ºi completarea informaþiilor 

deþinute de cãtre echipele de evaluare înainte 

de angajarea SOF. 

Analiza obiectivelor ADMCBRN/EADA: utilizarea 

matricelor de analizã a þintei pe baza criteriilor 

CARVER (importanþã, accesibilitate, 

recuperare, vulnerabilitate, efect, recunoaºtere). 

Pentru SOF un obiectiv (obiectiv CBRN) 

este important dacã distrugerea sa are o influenþã 

majorã asupra capacitãþii inamicului de a 

desfãºura operaþii. Obiectivul este considerat 

accesibil dacã infiltrarea SFOD în zona obiectivului 

sau apropierea altor mijloace destinate 

distrugerii sunt greu de descoperit. 

Un obiectiv este vulnerabil dacã poate fi 

60 

atacat ºi distrus de cãtre anumite forþe cu 

mijloacele pe care le deþin, în circumstanþele 

date. 

Cercetarea obiectivelor dupã lovire se executã 

din apropiere cu ochiul liber sau de la distanþã 

cu aparaturã foto/video ºi de observare în 

scopul evaluãrii rezultatelor loviturilor executate 

asupra acestora. SFOD sunt întrebuinþate în 

astfel de misiuni numai în situaþii excepþionale, 

când folosirea altor mijloace de cercetare-observare 

nu este posibilã. 

Cercetarea CBRN: presupune culegerea ºi 

evaluarea informaþiilor specifice despre 

prezenþa sau absenþa contaminãrii CBRN. 

Informaþiile culese sunt folosite pentru a determina 

suprafeþele contaminate ale raioanelor 

considerate de importanþã strategicã sau operativã. 

Culegerea neplanificatã a informaþiilor: se 

realizeazã continuu, pe timpul desfãºurãrii 

oricãrei misiuni - reprezintã o misiune permanentã. 

Cercetarea ºi supravegherea - R&S: presupune 

supravegherea activitãþilor dintr-o zonã 

ºi este executatã în mod obiºnuit în uniformã de 

luptã. Uneori aceastã activitate este clandestinã 

sau acoperitã. 

SOF îndeplinesc astfel de misiuni într-o 

zonã de interes/Area of Interes - AI, aleasã cu 

grijã pentru a configura o imagine clarã a zonei. 

Aceasta este desfãºuratã pentru a culege informaþii 

oportune despre vreme, ameninþãri, 

teren, economie ºi populaþie ºi pentru 

cunoaºterea dispunerii exacte a obiectivelor 

importante, periculoase, de importanþã operativã 

sau strategicã din AI. 

Acþiunile directe/Direct Actions - DA 

sunt operaþii, de regulã, de scurtã duratã, cu 

scop limitat care presupune infiltrare, atacarea 

unor obiective urmate de înapoierea în dispozitivul 

forþelor proprii. Se executã dincolo de raza 

de acþiune a sistemelor de arme tactice ºi de 

posibilitãþile de manevrã ale forþelor convenþionale. 

Acþiunile directe - DA, de regulã, se realizeazã 

prin: atacul obiectivelor în pãrþile lui 

vulnerabile; interzicerea liniilor de comunicaþii; 

capturarea, salvarea ºi recuperarea de personal 

sau materiale; amplasarea aparaturii în sprijinul



operaþiilor informaþionale. 

Acþiunile directe sunt caracterizate ca 

fiind acþiuni rapide, lovituri de scurtã duratã, 

executate prin combinarea mai multor acþiuni 

ofensive de micã amploare, desfãºurate de SOF 

pentru cucerirea, distrugerea ºi producerea de 

avarii unor obiective, interzicerea ori blocarea 

unor forþe de intervenþie sau a unor comunicaþii, 

nimicirea, distrugerea, capturarea sau 

recuperarea persoanelor/materialelor. DA presupun 

un grad ridicat de risc, cer timp pentru 

planificare ºi pregãtire, precum ºi 

asigurarea cu resurse corespunzãtoare. 

Pentru executarea DA, 

SOF folosesc procedee ca: atacul 

direct, raidul, ambuscada, acþiunile 

lunetiºtilor, amplasarea 

minelor sau explozivilor, dirijarea 

muniþiilor de înaltã precizie 

sau a focului executat de la sol, 

de pe platforme aeriene sau maritime, 

sabotajele, operaþiile de 

recuperare a personalului. 

DA ale SOF, de regulã, 

sunt îndeplinite de forþe de valoare 

de pânã la o companie de 

forþe pentru operaþii speciale/Special 

Forces Operational 

Detchement Bravo - SFODB, 

implicã tehnici ºi tactici neconvenþionale, 

precum ºi cunoaºterea AO. 

Am prezentat pe scurt o parte din misiunile 

SOF, misiuni cu un caracter deosebit care 

cuprind în specificaþia lor ºi probleme privind 

apãrarea CBRN/evenimentele EADA. Sprijinul 

SOF în acest domeniu este deosebit de complex, 

apãrarea CBRN/EADA, va necesita studii, lecþii 

învãþate în urma desfãºurãrii aplicaþiilor tactice, 

a misiunilor în teatrele de operaþii internaþionale. 

Structuri militare de cercetare 

Cercetarea este o formã 

principalã de asigurare de luptã a 

forþelor, ce se organizeazã ºi se 

executã continuu ºi unitar în 

spaþiul terestru, aerian, naval 

(maritim ºi fluvial), în dispozitivul 

inamicului ºi al forþelor proprii ºi 

61 

în alte zone de interes informativ, în orice formã 

a acþiunilor militare ºi condiþii geoclimatice, pe 

timp de pace, în situaþii de crizã ºi în timp de 

rãzboi. 

Cercetarea executatã de structurile militare 

de cercetare asigurã supravegherea ºi 

avertizarea timpurie referitor la evoluþia 

riscurilor ºi ameninþãrilor, acþiunile unui inamic 

sau potenþial inamic ºi procurarea datelor ºi 

informaþiilor necesare factorilor de decizie pentru 

aprecierea justã a situaþiilor, luãrii deciziilor, 

planificãrii operaþiei întrunite ºi desfãºurãrii cu 

succes a acesteia. 

Cercetarea se executã în toate formele de 

luptã ºi acþiunile asociate luptei, precum ºi de 

stabilitate ºi sprijin, în condiþii/medii 

CBRN/EADA. 

În funcþie de specificul misiunilor ºi al 

forþelor ºi mijloacelor întrebuinþate, cercetarea 

terestrã se poate clasifica în: cercetarea în dispozitivul 

inamicului; cercetarea la contact, cercetarea 

armelor. 

Structuri militare de 

paraºutiºti 

Acþiunile militare, dupã natura 

ºi scopul lor, pe care le 

executã/participã batalionul de 

paraºutiºti se concretizeazã în: 

forme ale luptei armate -



ofensiva ºi apãrarea ºi procedeele specifice ofensivei/apãrãrii: 

ofensiva din contact, ofensiva din 

miºcare, ofensiva combinatã, urmãrirea, lupta 

de întâlnire ºi ieºirea din încercuire; apãrarea pe 

poziþii, apãrarea mobilã, apãrarea pregãtitã din 

timp sau din grabã, retragerea, apãrarea pe 

aliniamente intermediare ºi apãrarea în încercuire; 

modalitãþi particulare de exprimare a 

ofensivei/apãrãrii: în localitãþi (mediul urban), 

în teren muntos-împãdurit, pe litoral ºi în deltã, 

ofensiva cu forþarea unui curs de apã (canal), 

apãrarea pe un curs de apã, pe timp de noapte 

ºi în alte condiþii de vizibilitate redusã, pe timp 

de iarnã, în pãdure ºi în terenuri cu culturi 

înalte, în zone de deºert, junglã ºi arctice; 

acþiuni cu caracter ofensiv/defensiv: 

cercetarea prin 

luptã, raidul ºi atacul demonstrativ; 

respectiv: apãrarea pentru 

respingerea inamicului care executã 

un contraatac, apãrarea pentru 

consolidarea aliniamentului 

final al misiunii ºi apãrarea în 

cadrul luptei de întâlnire; 

acþiuni de luptã/operaþii 

în adâncime acþiunile/operaþiile 

de ocupare ºi menþinere; 

acþiunile/operaþiile de interzicere ºi 

raidul aeropurtat; 

acþiunile militare din punct de vedere 

al apãrãrii CBRN, reprezintã ansamblul 

mãsurilor ºi acþiunilor concepute, planificate ºi 

desfãºurate pentru prevenirea contaminãrii 

CBRN, reducerea pierderilor în personal ºi 

menþinerea capacitãþii operaþionale a unitãþii 

(companie, pluton, grupã, echipaj) în 

condiþii/medii CBRN. 

Structurile de apãrare CBRN/responsabili 

cu apãrarea CBRN de la subunitãþi, participã la 

realizarea domeniilor apãrãrii NBC prin acþiunile 

acestora în sprijinul unitãþii de paraºutiºti. 

Prin servanþii la armamentul incendiar participã 

la nimicirea inamicului cu focul sistemelor 

incendiare. Mascarea cu aerosoli de mascare a 

obiectivelor ºi acþiunilor forþelor proprii pentru 

reducerea posibilitãþilor inamicului în folosirea 

cu precizie a mijloacelor de foc prin folosirea 

echipamentelor individuale de mascare - 

62 

grenade ºi lumânãri fumigene. 

Apãrarea NBC vine în sprijinul 

îndeplinirii acþiunilor unitãþii de paraºutiºti 

când acþioneazã în cadrul structurilor militare 

ale Forþelor Terestre/similare sau independent 

pentru executarea urmãtoarelor misiuni: 

distrugerea/neutralizarea mijloacelor 

de transport, lansare/tragere ale ADMCBRN, 

instalaþiilor/obiectivelor logistice, depozitelor 

speciale, punctelor de comandã, centrelor de 

comunicaþii etc.; 

cucerirea ºi menþinerea unor raioane, 

trecãtori montane sau de altã naturã, puncte 

obligate de trecere ºi menþinerea lor pânã la 

realizarea joncþiunii cu forþe care acþioneazã de 

front; 

participarea la eliberarea 

obiectivelor speciale 

(aerodromuri, porturi) 

împreunã cu instalaþiile 

aferente ºi menþinerea 

lor pânã la realizarea 

(preluarea) lor de 

forþele specializate; 

angajarea în luptã 

a rezervelor inamicului ºi 

interzicerea afluirii acestora 

spre aliniamentul de 

contact; 

hãrþuirea permanentã a inamicului; 

atacul poziþiilor de apãrare din 

adâncimea dispozitivului inamicului; 

reducerea libertãþii de manevrã, atacul 

forþelor în curs de retragere ºi producerea de 

pierderi; 

nimicirea sau blocarea desantului aerian, 

de cercetare diversiune din adâncimea dispozitivului 

propriu, a elementelor teroriste, de 

diversiune sau alte forþe speciale ale inamicului; 

crearea condiþiilor pentru forþarea cursurilor 

de apã sau a unor puncte obligate de trecere 

deosebite ºi cu importanþã strategicã sau 

operativã; 

împiedicarea transporturilor de 

aprovizionare ºi evacuare executate de inamic; 

paza ºi apãrarea unor obiective importante 

sau protecþia unor personalitãþi militare 

sau politice; 

participarea la misiuni specifice de acþi-



une de evacuare în situaþii de crizã, de rãzboi, 

de dezastre majore, în condiþii/medii 

CBRN/EADA (accidente nucleare ºi chimice, 

calamitãþi ºi catastrofe). 

Apãrarea CBRN se executã neîntrerupt 

prin misiuni specifice desfãºurate independent 

ºi îndeosebi prin misiuni executate pe timpul 

pregãtirii ºi ducerii acþiunilor de luptã în funcþie 

de forma (procedeul) de luptã, caracteristicile 

terenului, situaþiile tactice, forþele, echipamentele 

ºi bunurilor materiale la dispoziþie. 

Misiunile apãrãrii CBRN pe care le executã 

batalionul de paraºutiºti se stabilesc de 

cãtre comandantul de unitate rezultate din 

ordinul de acþiune/anexa sprijin apãrare NBC 

specifice pentru elementele de cercetare CBRN - 

de bazã ºi prin responsabilitãþi, decontaminare 

RBC, întrebuinþarea sistemelor incendiare ºi de 

mascare cu aerosoli de mascare detaliate pentru 

acþiunile de luptã/acþiune, asigurarea acþiunilor 

de luptã ºi protecþia forþelor, acþiuni în 

zone/raioane de iradiere radioactivã sau contaminate 

cu compuºi radiologici (TIR), chimici 

(TIC), biologici (TIB), precum ºi modul de 

îndeplinire a acestora. 

Comandanþii structurilor miliare sunt 

responsabili pentru asigurarea condiþiilor necesare 

îndeplinirii cerinþelor individuale, de subunitate 

ºi unitate privind supravieþuirea ºi 

desfãºurarea acþiunilor în condiþii/medii 

CBRN/EADA. 

Este obligatorie numirea personalului 

care sã îndeplineascã misiunile specifice apãrãrii 

NBC, pentru a fi complet integratã în procedurile 

standard de operare ale subunitãþii/unitãþii. 

Responsabilitãþile privind apãrarea NBC 

sunt aceleaºi pentru toate structurile militare, 

diferenþele constând în amploarea mãsurilor de 

apãrare NBC (prevenirea NBC, protecþia NBC ºi 

decontaminarea RBC), planificate ºi organizate 

de fiecare structurã, funcþie de rolul ºi misiunile 

acesteia în concepþia eºalonului superior. 

Comandantul structurii militare stabileºte 

prioritãþile în realizarea mãsurilor de 

apãrare CBRN, în raport de misiunea primitã, 

personalul de care dispune, timpul ºi echipamentele 

de apãrare CBRN pentru limitarea consecinþelor 

efectelor unui atac CBRN ºi evenimentelor 

EADA. 

63


PROTECÞIA MEDICALÃ NBC 

GRIPA AVIARÃ - LECÞII ÎNVÃÞATE 

INFLUENÞA ACESTEIA ÎN MANAGEMENTUL SITUAÞIILOR DE 

CRIZÃ CBRN 

Locotenent-colonel Romulus BARBU 

Gripa aviarã este o boalã infecþioasã 

a pãsãrilor cauzatã de mutaþia virusului 

gripei de tip A, subtipurile H5 ºi H7 

Gripa aviarã este un tip de gripã care 

afecteazã în principal pãsãrile, dar poate infecta 

ºi specii de mamifere. A fost identificatã pentru 

prima datã în anii 1900, în Italia, dar a fost 

gãsitã mai târziu în toatã lumea. Un virus al 

gripei aviare, H 5 N 1 , a fost identificat în 1997 în 

Asia ºi a creat panicã în lumea întreagã, 

vorbindu-se de iminenþa unei epidemii de proporþii. 

În octombrie 2005, virusul H 5 N 1 a ajuns 

64 

ºi în România, fiind identificat la pãsãri din 

localitatea Ceamurlia de Jos, judeþul Tulcea. 

România este prima þarã europeanã unde 

prezenþa acestui virus a fost confirmatã în mod 

oficial. 

De la primele contaminãri 

prin contact direct 

pasãre-om din Hong 

Kong, 1997, s-a raportat 

un numãr semnificativ de 

infecþii ºi decese în Asia de 

Sud-Est. Rata ridicatã a 

mortalitãþii este explicatã 

prin lipsa unui sistem imunitar 

uman ,,specializat” 

împotriva acestui virus. 

Neavând o istorie de contact 

cu virusul, gradul de 

expunere ºi de deces este 

foarte ridicat în cazul omului. 

Dacã o persoanã care suferã de influenþã 

ajunge într-un contact strâns cu o pasãre bolnavã 

de gripã aviarã, existã posibilitatea sã contacteze 

boala, infectându-se ºi cu acest virus. Cei 

doi viruºi întâlnindu-se în acelaºi organism 

gazdã, pot fi capabili de schimb de material 

genetic, în urma cãruia, noul virus rezultat se 

poate transmite liber de la om la om fãrã obstacole. 

Încã nu avem dovezi, cã virusul gripei 

aviare s-ar putea transmite de la om la om, 

oamenii de ºtiinþã fiind de pãrere cã schimbul 

genetic încã nu s-a produs. 

La om apare o influenþã severã, cu simptome 

relativ specifice: febrã mare, tuse, dureri 

de gât, dureri musculare, conjunctivitã, în 

cazuri grave de pneumonie cu insuficienþã respiratorie 

acutã. Medicamentele folosite pentru 

tratamentul influenþei umane ar putea fi utile. 

Rata de mortalitate în gripa aviarã este foarte 

ridicatã, putând ajunge pânã la 50%. Din 1997 

s-au raportat doar câteva epidemii locale. 

GRIPA AVIARÃ LA FÃGÃRAª 

Primul focar de gripã aviarã din 

Transilvania, provocatã de virusul H 5 , a fost 

confirmat, oficial, în data de 

11.05.2006, în satul 

braºovean Hurez. Potrivit 

specialiºtilor Institutului 

de Diagnostic ºi Sãnãtate 

Animalã, a fost forma 

letalã pentru om, H 5 N 1 . 

Ministerul 

Agriculturii s-a confruntat 

cu cea mai gravã situaþie 

produsã de gripa pãsãrilor 

la noi în þarã. Virusul a 

atacat o fermã avicolã, de 

unde au plecat tone de 

carne fãrã aviz sanitar în 9 

judeþe ale þãrii (Braºov, Prahova, Covasna, 

Vrancea, Sibiu, Dolj, Hunedoara, Vâlcea, 

Galaþi). H 5 s-a rãspândit în nu mai puþin de 

cinci localitãþi din Braºov ºi în douã ferme avicole. 

Virusul a fost ,,produs” într-o fermã din 

Codlea -SC Drakom Silva SRL - care nu avea 

nici mãcar medic veterinar. Aceeaºi fermã se 

pare cã a aruncat saci cu cadavre de pãsãri în 

spatele caselor unor localnici.



,,Meritul” rãspândirii virusului H 5 îi 

aparþine unui fãgãrãºean - Adrian Axinte, care 

a vândut pãsãri la ,,negru”, în pieþele din 

Fãgãraº. 

MÃSURI DE DECONTAMINARE ªI PROFI- 

LACTICE SPECIALE (RECOMANDATE DE 

PRODUCÃTORUL SUBSTANÞEI DE DECONTAMI- 

NARE) 

Personalul care vine în contact cu 

pãsãrile infectate pot fi puternic contaminate. 

Pentru aceasta riscul contaminãrii încruciºate 

trebuie minimalizat. Toate spaþiile unde se suspecteazã 

a fi animale infectate (vii sau moarte) 

trebuie inspectate. Toate persoanele trebuie 

supuse procedurii de decontaminare la intrarea 

ºi dupã ieºirea din zonele contaminate. 

Îmbrãcãmintea trebuie dezinfectatã (cu 

dezinfectant testat contra virusului gripei 

65 

aviare) ºi cea de unicã folosinþã trebuie pusã 

într-o pungã de plastic ºi incineratã. 

Încãlþãmintea trebuie dezinfectatã la fiecare 

intrare ºi ieºire din unitate. 

Dupã identificarea virusului, fiþi sigur cã 

folosiþi dezinfectantul corespunzãtor (dezinfectant 

testat contra virusului gripei aviare). 

Folosiþi un dezinfectant cu spectru larg de acþiune 

care este eficace la toate temperaturile ºi în 

prezenþa materiilor organice, cum sunt 

CID20/VIROCID. Decontaminarea preliminarã 

trebuie aplicatã cât mai repede posibil dupã ce 

prezenþa bolii este identificatã. Toate spaþiile trebuie 

decontaminate urgent în vederea reducerii 

posibilitãþii rãspândirii bolii. Dezinfectaþi periodic 

toate clãdirile, cãile de acces, intrãrile, 

ieºirile etc.. Îndepãrtaþi toate deºeurile, aºternuturile 

etc., prin adunarea lor pe rampele de 

gunoi controlate. 

Procedurile de decontaminare totalã 

Scoateþi toate materialele care nu pot fi 

curãþate în spaþiile lor, curãþaþi-le ºi dezinfectaþi-le. 

Folosiþi un detergent cu spumã sau gel, 

cum este BIOGEL pentru a umezi pereþii, pardoseala, 

plafonul, boxele, adãpãtoarele, liniile 

de furajare sau toate celelalte instalaþii care vin 

în contact cu pãsãrile. 

BIOGEL creºte timpul de contact prin 

faptul cã formeazã un strat de gel, ºi astfel creºte 

timpul de acþiune asupra suprafeþelor crescând 

eficacitatea curãþeniei. Limpeziþi toate 

suprafeþele tratate cu apã sub înaltã presiune 

dupã 10 minute. 

Dezinfectaþi toate echipamentele ºi 

interioarele clãdirilor cu VIROCID. Închideþi 

clãdirile imediat dupã aceasta. Termonebulizarea 

adiþionalã este recomandatã. Dezinfectaþi 

toate exterioarele clãdirilor, drumurile, 

porþile de intrare, ieºire cu CID20/VIROCID. 

O a doua decontaminare completã a 

clãdirilor este recomandatã dupã 14 zile. 

Repetarea impune respectarea aceloraºi 

mãsuri ca ºi la dezinfectarea anterioarã. 

Substanþa de decontaminare utilizatã a 

fost VIROCID, soluþie de clorurã de benzilamoniu, 

glutaldehide, eficientã împotriva 

virusurilor, bacteriilor ºi ciupercilor, având 

urmãtoarele componente active: 

Clorura de alchil-dimetil-benzil-amoniu 

170,60 g/l; 

Clorura de didecil-dimetil-benzil-amoniu 

78,00 g/l; 

Glutaraldehide 107,25 g/l; 

Izopropilalcohol 46,25 g/l; 

Ulei de pin 20,00 g/l. 

Concentraþia de utilizare: 

0,50% eficace împotriva virusurilor; 

0,25% eficace împotriva tuturor bacteriilor, 

fungiilor algelor; 

0,25% se poate folosi în dezinfectoarele 

pentru picioare sau pentru dezinfectarea



roþilor maºinilor. 

Acþiunile ºi mãsurile luate s-au coordonat 

de cãtre Prefectura judeþului Braºov care a 

executat ºi controlul mãsurilor de izolare a 

zonelor contaminate. Controlul a fost exercitat 

prin instituþiile cu sarcini în producerea de situaþii 

de urgenþã, a cãror atribuþii le prezint în 

continuare. 

Direcþia sanitarã veterinarã ºi pentru 

siguranþa alimentelor: 

recepþionarea cadavrelor pãsãrilor - ºi 

efectuarea de probe la testul rapid imunocromatografic 

cu specificitate pentru H5; 

deplasare în focare unde s-a efectuat 

ancheta epidemiologicã; 

Acþiuni desfãºurate de cãtre 

Comisia judeþeanã pentru prevenirea ºi 

combaterea apariþiei bolii ,,influenþa 

aviarã” pe teritoriul judeþului Braºov la 

pãsãrile domestice ºi sãlbatice 

eutanasierea pãsãrilor; 

sechestru de carne de pasãre contaminatã; 

sigilarea spaþiilor frigorifice ºi a liniilor 

de sacrificare; 

verificarea elementelor privind biosecuritatea 

fermelor ºi documentele privind 

miºcarea puilor vii din ferme; 

aplicarea de amenzi contravenþionale. 

Direcþia pentru agriculturã ºi dezvoltare 

ruralã 

66 

catagrafia efectivelor de pãsãri 

eutanasiate, în vederea acordãrii de despãgubiri; 

Direcþia de sãnãtate publicã 

participare la ºedinþa Comandamentului 

Local Antiepizootic; 

desemnarea medicului de familie care 

va asigura supravegherea contacþilor din focar 

prin examen clinic ºi termometrizare zilnicã 

timp de 7 zile; 

asigurarea medicamentelor de urgenþã 

pentru asistenþa medicalã a locuitorilor aflaþi în 

carantinã; 

desemnarea unei ambulanþe care sã 

asigure permanent asistenþã medicalã de 

urgenþã; 

intrarea echipei DSP (ora 19.30) în 

focar ºi identificarea gospodãriilor din focarul în 

care s-a confirmat virusul gripei aviare; 

Administrarea de antivirale (Tamiflu) 

profilactic o tabletã/zi timp de 7 zile unui numãr 

total de 68 de persoane (locuitorilor din 

gospodãriile cu virus gripal aviar confirmat, în 

vârstã de peste 12 ani, personalului din echipele 

de eutanasiere, poliþiºti, jandarmi, personal din 

primãrie care inventariazã efectivele de pãsãri, 

precum ºi personal medico-sanitar); 

s-au distribuit materiale informative 

privind prevenirea transmiterii virusului gripal 

aviar la om: 800 pliante, 50 postere, 

10 autocolante. 

Inspectoratul judeþean de 

jandarmi 

La ora 18.00, în urma 

ºedinþei Comisiei judeþene, s-a procedat 

la blocarea focarelor, instalânduse 

dispozitivele necesare. 

Inspectoratul judeþean 

pentru situaþii de urgenþã 

transmiterea cãtre subunitãþi 

a ordinului privind mãsurile care trebuie 

luate în cazul gripei aviare; 

verificarea alimentelor 

(carne ºi ouã) din subunitãþile I.S.J.U. 

Inspectoratul judeþean de 

poliþie 

verificãri la SC Avicod SA, SC Patiprod 

Co SRL, SC Drakom Silva SRL; 

audierea ºi cercetarea numiþilor 

Acsinte Adrian, administrator al SC ACSI Prod



SRL Fãgãraº ºi Dârdalã Vasile, administrator al 

SC Drakom Silva SRL Codlea cu privire la 

sãvârºirea infracþiunilor de ,,Rãspândire de boli 

la animale” ºi de evaziune fiscalã; 

instituirea filtrelor rutiere cu scopul de 

a adresa recomandarea conducãtorilor auto, în 

special a celor de trafic greu, de a 

evita zona contaminatã. 

Direcþia regionalã de 

drumuri ºi poduri 

montarea semnalizarea 

necesarã pentru filtrele antiepidemiologice 

stabilite a se înfiinþa 

pe DN. 

Oficiul de mobilizare a 

economiei ºi pregãtirea teritoriului 

pentru apãrare 

corturi de la Brigada 2 

Vânãtori de Munte; 

spaþii de cazare la 

Motelul din Fãgãraº; 

s-au repartizat maºini 

de la Comtrans Fãgãraº; 

s-au asigurat tuburi 

CO 2 de la staþia de oxigen; 

s-au comandat 1000 echipamente de 

protecþie; 

cu sprijinul Consiliului judeþean 

Braºov, s-au comandat 4 atomizoare. 

Agenþia de protecþie a mediului 

în colaborare cu reprezentanþi 

Comisariatul judeþean al Gãrzii de Mediu, 

DSVSA ºi ai primãriilor Fãgãraº ºi Codlea a stabilit 

de comun acord, punctele de incinerare a 

cadavrelor de pãsãri: 

pentru zona Fãgãraº - la distanþã de 

cca. 50 m amonte de rampa de deºeuri existentã 

în municipiu Fãgãraº; 

pentru zona Codlea - respectiv 

S.C.DRAKOM S.R.L.- pe platforma societãþii, 

pentru a se evita extinderea virusului. 

s-au stabilit datele tehnice de realizare 

a acestor gropi (fundul gropilor sã fie impermeabilizat 

cu un strat de argilã de cca. 30 cm ºi 

incinerarea sã se facã controlat, sub supraveghere, 

pentru a se atinge tempe-ratura optimã de 

ardere a cadavrelor). Dupã incine-rare, se va 

face o dezinfecþie cu var sau clorurã de var, 

67 

dupã care se va acoperi cu un nou strat de argilã 

ºi un strat vegetal. 

Direcþia Generalã a Finanþelor 

Publice 

în cursul zilei, echipele constituite în 

cadrul Direcþiei Generale a Finanþelor Publice, 

Acti-vitatea de Control 

Fiscal au intrat în posesia 

documentelor contabile 

prin care s-a fãcut livrarea 

cantitãþilor de carne de 

pasãre de cãtre societãþile 

comerciale de pe platforma 

Codlea; 

au fost identificaþi 

clienþii care s-au 

aprovizionat de la S.C. 

Drakom Silva SRL: 

43 de societãþi 

din judeþele Braºov, 

Vrancea, Prahova, 

Covasna, Constanþa, 

Harghita ºi Argeº; 

3 societãþi care au 

comercializat pui vii în Braºov, Fãgãraº ºi în 

Focºani, jud. Vrancea; 

o societate care a comercializat pui de o 

zi în Pãuleºti, jud. Prahova. 

Inspectoratul ºcolar judeþean 

la intrarea în unitãþile ºcolare au fost 

amplasate covoraºe cu soluþie dezinfectantã; 

în zonele de carantinã s-au luat mãsuri 

pentru desfãºurarea în condiþii normale a procesului 

instructiv educativ; 

profesorii proveniþi din zonele de 

carantinã au fost supliniþi de cadre didactice din 

localitate; 

elevii vor urma cursuri intensive de 

recuperare a materiilor dupã încetarea perioadei 

de carantinã. 

Agenþia de protecþie a mediului, 

SGA, Garda de Mediu 

s-a întrunit comisia de monitorizare a 

pãsãrilor migratoare (APM Braºov, Garda de 

Mediu, SGA, Facultatea de Silviculturã Braºov, 

Societatea Ornitologicã Românã), s-a deplasat 

în zona bãlþilor Rotbav - Vadul Roºu ºi în zone 

limitrofe râului Olt; nu s-a constatat nici o pro-



blemã de sãnãtate la pãsãrile migratoare din 

arealul amintit; 

pe balta 3 Rotbav au fost gãsite 4 raþe 

domestice ºi s-a stabilit sã fie atenþionatã, în 

scris, primãria Feldioara pentru a lua mãsurile 

care se impun în asemenea situaþii. 

Autoritatea rutierã - agenþia Braºov 

acþiuni de control în traficul rutier, 

împreunã cu RAR ºi DRDP, pentru identificarea 

eventualelor transporturi de pãsãri vii, produse 

ºi preparate din carne de pasãre, pe DN 73, DN 

13, DN 11; nu s-au constatat cazuri de astfel de 

transporturi. 

Inspectoratul de regim silvic ºi vânãtoare 

având în vedere confirmarea unui 

focar de gripã aviarã în localitatea Sita Buzãului 

jud. Covasna, au fost identificate 5 fonduri de 

vânãtoare: FV 22 Urlãtori, gestionat de AJVPS 

Braºov, FV 29 Zagon, gestionat de Direcþia 

Silvicã Sf. Gheorghe, FV 31 Dârnãu, gestionat 

de Dir. Silvicã Sf. Gheorghe, FV 33 Zãbrãtãu, 

gestionat de Dir. Silvicã Sf. Gheorghe ºi FV 34 

Dobârlãu gestionat de AJVPS Covasna. 

68



AGENTUL HIGH-TECH - PLASMODIUM - UCIGAªUL NEVÃZUT 

Maior Costel GUªTERIÞEAN 

Acest articol se doreºte o continuare 

a articolului ,,Malaria - un 

pericol biologic de actualitate?!” 

realizat de locotenent-colonel Stelian Rãdulescu, 

apãrut în numãrul trecut al revistei noastre, 

în scopul evidenþierii caracterului pandemic 

al acestei maladii cu mortalitate ridicatã în 

rândul populaþiei afectate, sublinierii posibilitãþii 

de apariþie a mutaþiilor genetice rezistente 

la formele de profilaxie ºi tratament actuale, 

elemente care pot încadra aceastã maladie în 

rândul celor mai mari pericole la adresa populaþiei. 

Paludismul (malaria) este o infecþie a 

sângelui care, alãturi de tuberculozã ºi de SIDA, 

reprezintã una dintre cele mai devastatoare boli 

din lume; anual, ea ucide circa 2,7 milioane de 

oameni. Vectorii principali, adicã transmiþãtorii 

bolii, sunt þânþarii. 

Are doar câteva miimi de milimetru (prin 

urmare, nu se vede cu ochiul liber), dar, o datã 

ajuns în ficatul ºi în sângele victimei, 

Plasmodium - parazitul responsabil de aceastã 

boala cumplitã - e capabil sã ucidã în chinuri, 

dupã nu mai mult de 12 ore. În Africa, peste 

50% din populaþie este infectatã anual, faþã de 

0,4-0,5% în America Centralã ºi subtropicalã ºi 

în Asia de Sud ºi de Sud - Est. 

Este foarte interesant modul în care 

þânþarii transmit parazitul de la un bolnav la 

persoane sãnãtoase. O datã cu ingerarea sângelui 

infestat, femela primeºte în stomac microbi, 

care se înmulþesc rapid, traverseazã pereþii 

stomacului ºi se orienteazã cãtre glandele salivare 

ale insectei. De aici, în momentul când 

gazda purtãtoare înþeapã o altã persoanã, trece 

cu uºurinþã în sângele acesteia. Simbioza dintre 

minuscula insectã ºi ucigaºul nevãzut este perfectã; 

þânþarul femelã nu este afectat absolut 

deloc de prezenþa parazitului în trupul sãu, ci 

devine o veritabilã seringã cu paraziþi. 

Impactul/mortalitatea la nivel mondial, 

deºi nu se bucurã de o mediatizare exageratã, 

este aproape dublu în comparaþie cu cel produs 

de infecþia cu HIV. Graficul alãturat reprezintã 

o estimare comparativã a mortalitãþii datorate 

malariei, la nivelul anului 1995. 

Malaria este o boalã gravã infecþioasã, 

rãspânditã de anumite specii de þânþari - anofel. 

Se întâlneºte cel mai adesea în zonele cu climat 

tropical ºi se caracterizeazã prin recurenþa simptomelor 

de frisoane, febrã ºi mãrirea splinei. 

Boala poate fi tratatã cu medicaþie specificã dar, 

cel mai adesea, reapare. Malaria este o boala 

endemicã (se întâlneºte adesea în aceleaºi 

locuri) în multe din þãrile slab dezvoltate (þãrile 

lumii a 3-a). 

Între 300 ºi 500 milioane de oameni sunt 

infectaþi anual în Africa, India, Asia de Sud-Est, 

Orientul Mijlociu, Oceania ºi America Centrala 

69



ºi de Sud. Aproape douã milioane din cei infectaþi 

mor anual. Cele mai multe din cazurile de 

infectare ºi aproape toate cazurile de deces au 

loc în Africa Sub-Saharianã. În prezent, malaria 

ucide de douã ori mai multe persoane decât 

SIDA. Aproape 500 de milioane de persoane 

care au fost infectate au rãmas cu anemii cronice 

în urma bolii. În unele pãrþi ale Africii, 

oamenii se pot îmbolnãvi de pânã la 40 de ori în 

decursul vieþii. Rãspândirea malariei devine o 

problemã tot mai serioasã pe mãsurã ce paraziþii 

care o cauzeazã devin mai rezistenþi la medicamentele 

utilizate pentru tratarea bolii. Din 

punct de vedere pur medical, malaria poate fi 

definitã ca fiind o parazitozã tisularã ºi transmisibilã, 

cauzatã de protozoare din genul 

Plasmodium, caracterizatã prin evoluþie ciclicã, 

accese febrile care se succed la intervale de timp 

regulate, splenohe-patomegalie, anemie, uneori 

leziuni grave ale sistemului nervos, ale 

rinichilor ºi altor organe, recidive. 

Transmitere ºi simptome. La om, malaria 

este produsã de 4 specii diferite ale aceluiaºi 

parazit, cunoscut sub numele de plasmodium: 

Plasmodium falciparum (agentul malariei 

tropicale, se gãseºte în 

Africa Tropicalã, Asia ºi 

America Latinã, dezvoltând 

cea mai 

periculoasã formã 

de malarie, 

mortalã dacã nu 

este tratatã), 

Plasmodium 

vivax (agentul 

malariei terþã, se 

gãseºte în principal 

în zona tropicalã 

ºi în unele 

zone temperate), 

Plasmodium 

malariae (agentul 

malariei cuarta, se gãseºte 

pe tot globul, având o distribuþie 

neuniformã), ºi Plasmodium ovale 

(agentul malariei ovale, se gãseºte în vestul 

Africii Tropicale). Ultimele douã specii sunt 

destul de rare. Orice persoanã este infectatã cu 

parazitul malariei în momentul în care este 

70 

înþepatã de un þânþar femelã infectat la rândul 

lui. Femela adultã înþeapã omul ºi animalele 

pentru a se hrãni, cu predilecþie în zori ºi în 

amurg. În momentul înþepãturii, parazitul intrã 

în sistemul circulator ºi ajunge în ficat unde 

începe sã se multiplice. Când se rãspândesc din 

nou în sânge, simptomele malariei se fac resimþite. 

Atunci când acestea apar, parazitul s-a 

multiplicat deja într-un numãr mare congestionând 

vasele de sânge ºi atacând celulele sanguine. 

Malaria nu poate fi transmisã de la un 

om infectat la o alta persoanã sãnãtoasã, în mod 

direct, doar prin transfuzii de sânge, de aceea 

persoanelor infestate le sunt interzise donarea 

de sânge. În schimb, un þânþar care a înþepat 

deja o persoanã infectatã este deja purtãtor al 

parazitului. Malaria poate fi transmisã ºi prin 

ace infectate sau transfuzii cu sânge infectat. În 

acelaºi timp, multe animale pot contacta malaria, 

dar malaria nu se transmite de la oameni la 

animale ºi nici invers. 

Intervalul de timp dintre momentul 

înþepãturii ºi momentul apariþiei simptomelor 

variazã, în funcþie de specia de parazit; perioada 

de incubaþie este, de regulã, între 8 ºi 12 zile 

pentru malaria falciparum ºi poate ajunge 

pânã la o lunã pentru celelalte tipuri. 

Simptomele în urma infestãrii cu 

Plasmodium vivax pot apãrea 

uneori chiar ºi dupã 8-10 luni 

dupã înþepãturã. Primele 

simptome la toate tipurile 

de malarie sunt 

frisoanele ºi febra. În mai 

toate cazurile, febra prezintã 

3 etape, începând cu tremurat 

necontrolat pentru 1-2 

ore, continuat de o rapidã 

creºtere a temperaturii 

(106F/40°C) care dureazã 

3-6 ore ºi finalizatã 

cu transpiraþie abundentã 

care duce la scãderea 

imediatã a febrei. Alte simptome 

pot include obosealã, dureri de cap, dureri 

musculare asemãnãtoare cu simptomele gripei, 

curgerea nasului ºi vãrsãturi. Dupã ce transpiraþia 

înceteazã, persoana respectiva se simte 

epuizatã ºi simte nevoia acutã de a se



odihni. În multe cazuri, acest ciclu tremurãturi 

- febrã - transpiraþie se repetã zilnic sau la 

fiecare 3 zile ºi dureazã între o sãptãmâna ºi o 

lunã. 

Malaria falciparum este cea mai severã 

deoarece parazitul atacã toate celulele roºii 

din sânge, nu doar pe cele tinere sau bãtrâne 

cum fac celelalte specii. Aceasta face ca celulele 

roºii sã devinã foarte "fierbinþi". Un pacient cu 

acest tip de malarie poate deceda în câteva ore 

de la primele simptome. Febra este prelungitã 

ºi, numãrul mare de globule roºii moarte 

blocheazã circulaþia sângelui cãtre organele 

vitale (îndeosebi rinichii) iar splina se mãreºte 

considerabil. De asemenea, pot apãrea leziuni 

ale creierului care pot conduce la comã la fel de 

bine cum poate avea loc un blocaj renal sau al 

ficatului. 

Reinfectarea poate apãrea în mod repetat 

conducând posibil la dezvoltarea unei malarii 

cronice în urma rãspunsului imunitar ineficient 

al organismului faþã de parazit. În aceste situaþii, 

persoanele care au dezvoltat forma cronicã, pot 

avea malarie din nou chiar ºi dupã 50 de ani de 

la prima infectare. 

Diagnoza. Diagnosticul de laborator al 

malariei se stabileºte prin depistarea agentului 

patogen în sângele periferic al bolnavului sau al 

purtãtorului (diagnostic parazitologic). 

Efectele bolii se concretizeazã în efecte 

toxice datorate modificãrilor hematologice prin 

apariþia sindromul de coagulare intravascularã 

diseminatã (CIVD), obstrucþia vaselor de sânge 

mici cu trombusuri de fibrinã - trombicitopinie 

ºi consum cu prãbuºirea factorilor de coagulare; 

apariþia complexelor antigen+anticorp; curbã 

febrilã cu accese la intervale regulate; dureri de 

cap ºi musculare asemãnãtoare cu simptomatologia 

gripei. 

Mãsuri de prevenire. Principalele mãsuri ce 

pot fi luate pentru reducerea riscului infectãrii 

includ: 

֠utilizarea plaselor de þânþari impregnate 

cu insecticide, a spray-urilor împotriva 

þânþarilor în camera în care se locuieºte, a spiralelor; 

֠purtarea de cãmãºi cu mânecã 

lungã/pantaloni lungi etc.; 

֠aplicarea repelantelor pentru þânþari 

71 

(spray, stick, lichid) pe zonele descoperite ale 

corpului; 

֠evitarea desfãºurãrii de activitãþi în 

exterior în special dimineaþa ºi seara, precum ºi 

pe timpul nopþii; 

֠evitarea folosirii loþiunilor after - 

shave, parfumurilor sau a deodorantelor (acestea 

atrãgând þânþarii); 

֠medicaþia preventivã (mefloquine, 

malaron etc.). Totuºi, trebuie reþinut cã medicaþia 

preventivã reduce riscul de contactare a 

malariei, însã nici un medicament nu garanteazã 

100% protecþie împotriva malariei. De 

asemenea, administrarea de mefloquinã prezintã 

efecte secundare ce trebuie avute în vedere, 

cum ar fi deteriorarea ficatului. 

Medicaþie 

Arinate (tablete a câte 100 mg ARTE- 

SUNATE): 2 tablete ca dozã unicã în prima zi de 

tratament, apoi câte o tabletã în fiecare din 

urmãtoarele 4 zile. În cazul malariei severe sau 

complicate, tratamentul se prelungeºte cu încã 

douã zile. Medicamentul este indicat pentru 

toate formele de malarie. Nu poate fi utilizat ºi 

în profilaxia malariei. 

Fansidar (tablete a 500 mg SULFADO- 

XINE ºi 25 mg PYRIMETHAMINE): 3 tablete ca 

dozã unicã, o singurã datã. 

Malaron (tablete a câte 250 gr. ATO- 

VAQUON ºi 100 mg PROGUANILHY- 

DROCHLORIDE) câte 4 tablete ca dozã unicã, 

trei zile consecutiv la aceeaºi orã. Medicamentul 

este indicat pentru tratarea malariei necomplicate, 

acute provocatã de Plasmodium falciparum. 

Poate fi utilizat ºi în profilaxia malariei 

provocatã de Plasmodium falciparum. 

Quinimax (tablete a cate 500 gr QUI- 

NINE): câte 3 tablete ca dozã unicã la interval de 

8 ore, timp de 5 la 7 zile consecutive, funcþie de 

prescrierea medicului. Medicamentul este indicat 

pentru tratarea malariei în general. Nu poate 

fi utilizat ºi în profilaxia malariei. 

Arsucam (tablete a câte 50 mg ARTE- 

SUNATE ºi 153 gr AMODIAQUINE (sub formã 

de 200 gr AMODIAQUINE HYDROCHLORIDE): 

câte 4 tablete ca dozã unicã, trei zile consecutiv. 

Medicamentul este indicat pentru tratarea 

malariei necomplicate provocatã de 

Plasmodium falciparum. Nu poate fi utilizat ºi în



profilaxia malariei. 

Mefloquine/Eloquine (Lariam) (tablete 

a câte 250 mg MEFLOQUINE HYDRO- 

CHLORIDE): 3 tablete ca dozã unicã, dupã 6-8 

ore încã 2 tablete ca dozã unicã, dupã alte 6-8 

ore încã o tabletã. Medicamentul este indicat 

pentru tratarea malariei provocatã de 

Plasmodium falciparum, în cazurile în care 

agentul patogen a devenit rezistent la alte 

medicamente antimalarice. Poate fi utilizat ºi în 

profilaxia malariei (1 tabletã/sãptãmânã, în 

aceeaºi zi, timp de minimum 6 sãptãmâni, tratament 

care trebuie iniþiat cu o sãptãmânã înainte 

de sosirea în zona de risc. 

Nota 1: tratamentul ar trebui restrâns la 

maximum 3 luni, indicaþie precizatã de prospectul 

medicamentului. 

Nota 2: tratamentul ar trebui restrâns la 

maximum 4 luni. 

Precizãri în administrarea mefloquinei 

- Prevenþia malariei, mefloquina ºi 

tulburãrile psihiatrice. 

Specialiºtii au semnalat o legãturã între 

mefloquinã, un medicament antimalaric, ºi 

creºterea riscului de 

evenimente adverse 

neuropsihiatrice, 

depresie sau psihozã. 

Cercetãtorii 

Spitalului 

Universitar 

din 

Basel (Elveþia) 

au 

condus un 

studiu observaþional 

pe 

scarã largã, în 

scopul cuantificãrii 

riscului de tulburãri 

psihiatrice pe perioada 

administrãrii mefloquinei 

(sau dupã tratament) ºi 

confruntãrii acestuia cu riscul 

apãrut pe perioada de folosire a 

proguanilului ºi/sau clorochinei sau a doxiciclinei. 

Au participat la studiu 35.370 subiecþi cu 

vârste cuprinse între 17 ºi 79 ani, care au luat 

pentru o perioadã cunoscutã mefloquinã, 

proguanil, clorochinã ori doxiciclinã (sau o 

combinaþie între aceste medicamente). Între 

subiecþii supuºi studiului (45% erau bãrbaþi) au 

fost identificate 580 de cazuri cu tulburãri psihiatrice 

(505 cu depresie, 16 cu psihozã, 57 cu 

atac de panicã ºi doi cu tendinþe suicidare). 

Incidenþa depresiei pe durata administrãrii de 

mefloquinã, proguanil, clorochinã sau doxiciclinã 

a fost 6.9, 7.6, 9.5 pentru 1.000 persoane/an. 

Incidenþa tulburãrilor psihotice sau a 

atacurilor de panicã pe durata administrãrii de 

mefloquinã a fost de o persoanã la 1.000/an, 

respectiv trei la 1.000 persoane/an. Folosirea 

curentã a mefloquinei nu a fost gãsitã în relaþie 

cu un risc înalt de apariþie a depresiei. 

Coartem (tablete a 20 mg de 

ARTEMETHER ºi 120 mg LUMEFANTRINE): 4 

tablete ca dozã unicã, dozã care se va repeta 

dupã 8 ore. Apoi, în urmãtoarele douã zile de 

douã ori pe zi tot câte 4 tablete. Medicamentul 

este indicat pentru tratarea malariei provocatã 

de Plasmodium falciparum. 

Doxycycline: zilnic, inclusiv dupã 

pãrãsirea zonei de risc timp de 4 sãptãmâni. 

Chloroquine: nu mai este eficient tratamentul 

cu acest tip de medicament, deºi unii 

medici încã 

72 

îl recomandã. 

În tratamentul 

malariei 

vivax 

ºi 

ovale 

se aplicã 

douã 

r emedii: 

C H L O - 

ROQUINA 

(Delagil) ºi PRI- 

MACHINA. La administrarea 

primachinei trebuie 

sã se ia în calcul posibilitatea 

dezvoltãrii reacþiilor 

hemolitice la 

persoanele cu deficit C-6- 

FDG eritrocitar. Pentru 

tratamentul malariei cuar-



ta este suficientã administrarea Chloroquinei. 

Actualmente, în majoritatea þãrilor din Africa, 

Asia de Sud - Est ºi America Latinã este frecventã 

rezistenþa agenþilor malariei Plasmodium 

malariae la Chloroquina, în cazurile necomplicate 

propunându-se remediul de alternativa 

MEFLOQUINA (Lariam). 

De asemenea, se poate utiliza Chinina. 

Ce este chinina? Medicul german Samuel 

Christian Hahnemann (1755-1843), pãrintele 

homeopatiei de astãzi, decide sã facã în 1790 un 

experiment pe propria lui persoanã cu scoarþa 

arborelui de Cinchona (din care mai târziu se va 

izola chinina) folositã pentru tratamentul 

malariei, despre care însã nu se ºtia de ce este 

bunã pentru acest lucru. Administrându-ºi substanþa 

respectivã a observat cã dezvoltã simptome 

ca ºi cum ar avea malarie, simptome care 

dispar dupã ce opreºte administrarea. A repetat 

experimentul de mai multe ori ºi de fiecare datã 

s-a întâmplat la fel. Astfel, în mintea lui 

Hahnemann a încolþit ideea cã o substanþã 

capabilã sã producã anumite simptome la un 

individ sãnãtos poate eradica simptomele similare 

ale unui individ suferind. Ceea ce nu este 

altceva decât principiul de bazã al homeopatiei. 

Aceastã substanþã se administreazã de regulã 

intravenos. 

În prezent, China a dezvoltat o formulã 

de tratament, dupã câte se pare 100% naturalã, 

prin utilizarea unui produs numit COTEXIM 

(COTEXIMB) din plante, produs care nu prezintã 

efecte secundare asupra organismului. Acest 

medicament nu a fost mediatizat, iar compoziþia 

acestuia nu este datã publicitãþii. 

Concluzii. Orice stare de boala însoþitã 

de frisoane ºi febrã într-o zonã în care malaria 

existã trebuie raportatã la medic. Orice persoanã 

cu simptomele prezentate trebuie sã 

insiste pentru a avea un test de sânge pentru 

identificarea unei posibile infectãri cu malarie. 

Malaria este adesea diagnosticatã greºit în þãrile 

în care ea nu este o boala rãspânditã. Deºi existã 

mãsuri de profilaxie a maladiei, aºa cum am 

prezentat anterior, totuºi, cea mai bunã profilaxie 

este reprezentatã de o alimentaþie sãnãtoasã, 

bogatã în proteine, capabile sã asigure un 

organism puternic. 

73 

Preocupãri. 

Cercetãtorii australieni au anunþat o 

descoperire care are toate ºansele sã reducã 

semnificativ numãrul uriaº de victime pe care le 

face anual malaria. 

Cel mai periculos parazit din lume, 

Plasmodium falciparum, pãcãleºte sistemul 

imunitar folosindu-se de o întreagã suitã de 

"dispozitive" de camuflare. Dacã celule din sistemul 

imunitar al unei persoane reuºesc sã 

detecteze una dintre proteinele de camuflare ale 

parazitului, restul invadatorilor schimbã "dispozitivul" 

de camuflare ºi reuºesc din nou sã 

pãcãleascã sistemul imunitar. 

Cercetãtorii de la Howard Hughes 

Medical Institute au determinat modul în care P. 

falciparum activeazã unul dintre dispozitivele 

de camuflare ºi le þine pe celelalte ascunse pânã 

în momentul în care este nevoie de ele. 

Descoperirea lor, publicatã în revista 

Nature, descrie mecanismul genetic care asigurã 

supravieþuirea parazitului. 

Secretul acestui parazit rãspândit de 

femela anofel constã într-o secvenþã ADN aflatã 

lângã începutul genei de camuflare. Secvenþa 

este cunoscutã sub numele de "promotoarea 

genei" ºi are rolul de a declanºa producþia proteinei 

ºi de a þine ascunse celelalte gene de 

camuflare. 

"Aceastã promotoare este tot ce are 

nevoie parazitul pentru activare ºi camuflare. 

Este zona principalã unde au loc toate operaþiile", 

a declarat Alan Cowman, unul dintre 

autori. 

"Este ca un leopard care este capabil sã îºi 

schimbe petele. Apar noi forme, iar sistemul 

imunitar trebuie sã intre în contact cu toate 

pentru a le putea combate. Din aceastã cauzã, 

multã lume crede cã este nevoie de cinci ani de 

expunere constantã la acest parazit pentru a 

deveni imun", a mai spus Cowman. 

În concluzie specia umanã este încã vulnerabilã 

împotriva adversarilor nevãzuþi.



FEBRELE HEMORAGICE VIRALE 

Locotenent medic Adrian-Mihail IORDACHE 

Plutonier Marius CHIVEREANU 

De-a lungul istoriei, bioterorismul a existat 

ºi a evoluat de la secol la secol. De exemplu, 

romanii contaminau depozitele de apã ale 

duºmanilor, iar în anul 1346, tãtarii catapultau 

corpuri infectate cu ciuma bubonicã în timpul 

asediului asupra oraºului Kaffa. În secolul al 

XVIII-lea, oficialii britanici trimiteau paturi 

infectate cu variolã bãºtinaºilor americani în 

speranþa de a le micºora efectivul. În perioada 

1930-1940, organizaþii militare din Japonia, 

Marea Britanie, Germania ºi Uniunea Sovieticã 

au dezvoltat tehnologii de producere a armelor 

de distrugere în masã, efectuând experienþe 

diverse pe oameni ºi animale. Pânã în anii '70, 

SUA a dezvoltat, de asemenea, arme de distrugere 

în masã pentru a le contracara pe cele 

ale Japoniei, Marii Britanii, Germaniei ºi 

Uniunii Sovietice. În paralel au fost fãcute 

cercetãri privind vaccinuri, echipamente de protecþie, 

proceduri de decontaminare ºi antibiotice 

pentru a combate bioterorismul. 

Tot în anii '70, þãrile ce deþineau arme 

biologice au realizat nevoia controlului asupra 

acestor tipuri de arme. În 1972, în cadrul 

,,Convenþiei privind interzicerea producerii ºi 

depozitãrii armelor biologice” s-a semnat un 

tratat în acest sens. Pânã în anul 2000, 144 de 

þãri au semnat acest tratat, printre care ºi 

România. 

În 1984, membrii cultului religios 

Rajneeshee au otrãvit produsele unor restaurante 

aflate în SUA cu Salmonella, iar în 1995, 

membrii sectei Aum Shinirikyo au eliberat în 

metroul japonez gaz sarin. 

Secolul XXI a fost zguduit de terifiantul 

atac de la World Trade Center ºi de la Pentagon, 

în 2001, urmat dupã câteva sãptãmâni de 

scrisori conþinând spori de antrax ce au fost 

trimise membrilor guvernului american, dar ºi 

unor reporteri de televiziune sau unor companii 

publice. Din fericire, ceea ce ar fi putut însemna 

un dezastru major a fost evitat datoritã unui 

fizician din Florida care a descoperit o metodã 

rapidã de detectare a virusului de antrax. 

Potrivit unui grup de experþi americani 

în prevenirea ºi controlarea bolilor, microorganismele 

cele mai periculoase pentru sãnãtatea 

publicã sunt: variola (Variola major), 

antraxul (Bacillus anthracis), ciuma (Yersinia 

pestis), botulismul (Toxina botulinica), tularemia 

(Francisella tularensis) ºi febrele hemoragice 

(filovi-ruºii/arenaviruºii). 

Caracteristicile virusului Ebola 

Virusul Ebola a fost descoperit în 1976 ºi 

a fost denumit dupã un râu din Zaire, Africa, 

unde a fost detectat prima datã. 

Virusul aparþine speciei Filovirus, familiei 

Filoviridae, ordinului Mononega-virales. La 

microscop acest virus are aspectul unui filament 

lung. Virusul poate fi ramificat (uneori extensiv), 

sau simplu, circular, sau sferic ºi uniform în 

dimensiune. Virusul este variabil având de la 

1400 nm pânã la 970 nm (dupã purificare). Are 

þinte de 7 nm lungime amplasate pe toatã 

suprafaþa lui la intervale de 10 nm. Nucleul are 

formã de filament tubular ºi o axã centralã 

întunecoasã, de 20 nm, care pare sã fie proteina 

ribonucleicã. Nucleul are 50 nm în diametru ºi 

o înãlþime de 5 nm. Virusul conþine 1,1% acid 

nucleic ºi o moleculã de ARN. 

Istoricul epidemiilor de febrã 

hemoragicã 

Febra hemoragicã fost depistatã pentru 

prima datã în 1944 în Crimeea, apoi în Congo în 

1956 ºi aparþine unei familii de boli provocate 

în special de virusul Ebola, descoperit în Africa. 

Pânã în prezent au fost anunþate doar trei izbucniri 

de febrã hemoragicã, douã fiind în 1976, 

74



una în Zaire ºi una în vestul Sudanului. Acestea 

au fost izbucnirile mari, din care au rezultat mai 

mult de 550 cazuri ºi 340 morþi. A treia izbucnire, 

în 1979 în Sudan, a fost mai micã, cu 34 

cazuri ºi 22 morþi. În timpul acestor izbucniri, 

majoritatea cazurilor de îmbolnãvire cu virusul 

Ebola au avut loc în spital, din cauza refolosirii 

seringilor ºi acelor. Izbucnirile au fost controlate 

repede când echipamentul medical a fost 

disponibil ºi când s-au folosit procedurile de 

carantinã. 

Cercetãtorii au încercat sã descopere 

sursa virusului Ebola testând mii de specimene 

de animale capturate din apropierea 

suprafeþelor de izbucnire, dar eforturile lor au 

fost zadarnice. 

Izbucnirea recentã a virusului Ebola este 

centratã în Kikwit, Zaire ( Kikwit este un oraº 

de 400000 locuitori, localizat la 400 kilometri de 

capitala oraºului Zaire). Izbucnirea bolii pare sã 

fi pornit de la o pacientã care a fost operatã pe 

10 aprilie 1995. Membrii echipei care au operat-o 

pe femeie au observat cã li se manifestau 

simptome asemãnãtoare cu cele ale bolii de 

febrã hemoragicã. La cererea demnitarilor din 

Zaire, echipe medicale de la CDC, World Health 

Organization, din Franþa, Belgia ºi Sudul Africii 

au colaborat pentru a controla ºi investiga 

izbucnirea din Zaire. 

Cãi de transmitere 

Viruºii din aceastã clasã sunt extrem de 

contagioºi, cele mai multe cazuri sunt mortale ºi 

nu se trateazã. Rozãtoarele ºi insectele sunt 

principalele "rezervoare" de viruºi. Omul se 

poate infecta dacã intrã în contact cu animale 

purtãtoare de virus sau cu urina, saliva, excrementele, 

sângele, sperma sau secreþiile unei 

persoane bolnave (Ebola). 

În izbucnirile anterioare s-a observat cã 

virusul s-a rãspândit printre doctorii ºi asistenþii 

care îi îngrijeau pe bolnavi, la fel ca ºi printre 

membrii familiei care aveau grijã de un bolnav. 

Un alt mod de transmitere a virusului a fost prin 

acele ºi seringile refolosite. Virusul Ebola poate 

sã se rãspândeascã ºi prin contactul sexual. 

Contactul cu o persoanã bolnavã, dar care nu 

prezintã simptome de infecþie, nu duce 

neapãrat la infecþie. 

Persoanele care ºi-au revenit dupã ce au 

75 

fost infectate cu virusul Ebola nu prezintã un 

risc pentru întinderea infecþiei. Oricum, viruºii 

pot sã fie prezenþi în secreþiile genitale ale persoanei 

pentru o scurtã perioadã dupã recuperarea 

lor ºi pot sã rãspândeascã virusul prin contactul 

sexual. 

Mecanism de acþiune ºi simptomatologie 

Filoviruºii acþioneazã rapid ºi distrug în 

câteva zile organismul gazdã. Ei pãtrund în corpul 

uman în mai multe feluri, dar, în general, 

prin orice orificiu ce permite trecerea aerului. 

Faþã de ceilalþi, Ebola se foloseºte de orice orificiu 

ºi por din piele pentru a pãtrunde în organismul 

uman, unde se instaleazã ºi se reproduce 

rapid ºi în cantitãþi foarte mari în lichidul citoplasmatic. 

În momentul în care, prin intermediul 

procesului de reproducere viralã, a apãrut o 

adevãratã armatã de viruºi, celula gazdã este 

pãrãsitã ºi este pornit atacul împotriva altora, 

unde se vor comporta identic. Panã acum, nu 

s-a aflat cu exactitate cum a apãrut boala, dar 

mai mulþi cercetãtori susþin cã a fost transmis de 

maimuþe la oameni, în special, în triburile din 

centrul Africii. Debutul bolii este acut, manifestat 

prin sângerãri la nivelul pielii, fie spontan, 

fie dupã traumatisme minime. Un istoric corect 

al debutului bolii poate releva o infecþie viralã 

prezentã cu 4 sãptãmâni înaintea apariþiei semnelor 

clinice tipice. Leziunile cutanate pot fi 

minore (petaºii cât un ac de gãmãlie) pânã la 

echimoze de diferite mãrimi. Distribuþia leziunilor 

este ubicuitarã, dar mai frecvent apar la 

nivelul punctelor de presiune (cum ar fi în jurul 

gâtului, a feþei, a zonelor de presiune a pantalonilor, 

elastic etc.). Sângerãrile mucoase sunt 

relativ frecvente ºi pot produce scãderea hemoglobinei 

prin repetitivitate. Sângerãrile viscerale 

importante (melena, meno-metroragii, hemoragiile 

intracraniene) necesitã "screening" al 

trombocitelor, al hemoglobinei ºi hematocritului, 

precum ºi al hemoragiilor retiniene. 

Hemoragia intracranianã apare în 0,5% 

cazuri ºi poate constitui cauza de deces sau de 

sechele neurologice în aceastã boalã. Aceastã 

complicaþie poate apãrea în orice moment al 

bolii ºi se asociazã cu o trombocitopenie sub 

10.000/mm 3 . 

Principalele simptome sunt: febra foarte



mare, oboseala, ameþeli, spasme ºi dureri musculare, 

epuizare. În cazul febrei Ebola, bolnavii 

sunt victimele hemoragiilor multiple care ating 

tubul digestiv, plãmânii, ochii. Ca arma biologicã, 

febrele hemoragice sunt puþin eficace 

deoarece subiectul contaminat moare atât de 

repede încât nu are timp sã împrãºtie maladia. 

De altfel, sunt ºi foarte greu de manipulat. Nu 

existã tratament ºi nici profilaxie pentru febrele 

hemoragice. 

Cu toate acestea, la Institutul Naþional al 

Sãnãtãþii din SUA (NIH) a început testarea pe 

voluntari a unui vaccin antiEbola. Succesul 

acestei ultime etape de verificare a vaccinului ar 

reprezenta un dublu succes. Pe de o parte, s-ar 

putea preveni declanºarea epidemiilor de febra 

hemoragicã Ebola (virusul Ebola care 

declanºeazã boala aparþinând nivelului patru de 

patogenitate, adicã agenþilor patogeni cu cel mai 

mare potenþial de mortalitate, în timp ce, de 

exemplu, HIV, virusul imunodeficienþei umane, 

aparþine doar nivelului doi de patogenitate). Pe 

de alta parte, ar fi o premierã a ingineriei genetice, 

deoarece la realizarea vaccinului s-a utilizat 

o metodã nouã, care foloseºte ultimele achiziþii 

ale biotehnologiei. Este vorba despre înlocuirea 

unor fragmente virale de acid nucleic, astfel 

încât sã se obþinã o particulã asemãnãtoare 

virusului, care are capacitate de autoasamblare 

ºi pãstreazã sau chiar creºte potenþialul virusului 

de a stimula rãspuns imun din partea organismului 

fãrã sã declanºeze boala. Practic, se 

obþine doar înveliºul imunogen al virusului care 

nu poate genera febra hemoragicã. 

Izolarea persoanelor bolnave se face 

printr-o metodã numitã "tehnica de barierã". 

Tehnica de barierã presupune: 

doctorii ºi asistenþii poartã robe, 

mãºti, mãnuºi ºi ochelari de protecþie când 

îngrijesc pacienþi ; 

numãrul de vizitatori este limitat; 

materialele de unicã folosinþã sunt 

arse dupã folosire; 

toate materiale refolosibile sunt sterilizate 

înainte de refolosire; 

toate suprafeþele dure sunt curãþate 

cu sterilizante. 

Concluzii 

Armele biologice au redutabila superioritate 

de a fi capabile sã întreþinã prin însele propria 

"proliferare", odatã lansate într-un mediu 

potrivit (aceasta proliferare putând fi acceleratã 

prin manipulãri genetice). Ele sunt foarte uºor 

de obþinut, pentru multe dintre ele fiind suficient 

un laborator rudimentar instalat într-o 

baie. Diseminarea substanþelor biologice nu 

necesitã nici mijloace moderne, nici prea multã 

ingeniozitate. Acþionând prin inhalare sau 

ingerare, ele pot fi cu uºurinþã vaporizate 

dintr-un proiectil aerian lansat deasupra unei 

mari suprafeþe, într-un spaþiu închis sau, ºi mai 

uºor, introduse în reþelele de distribuire a apei 

potabile sau prin produsele alimentare. 

Atacurile teroriste cu agenþi biologici 

diferã de cele în care sunt utilizaþi agenþi chimici. 

Aceºtia din urmã au o acþiune incapacitantã 

sau mortalã imediatã sau cel puþin mult mai 

rapidã decât cele biologice, ceea ce le face 

deosebit de eficace. Fabricarea ºi utilizarea lor în 

cantitãþi mari presupun un minimum de 

mijloace tehnologice de vârf. Ori, acestea se aflã 

mai mult la îndemâna unei armate decât a unor 

grupuri teroriste. Armatele pot lua mãsuri de 

protecþie împotriva armei chimice, folosind 

mãºti, combinezoane, medicaþie preventivã ºi 

antidoturi. Însã în cantitãþi egale, armele biologice 

sunt mult mai ucigãtoare decât cele chimice. 

BIBLIOGRAFIE 

w.w.w.dezvaluiri.as.ro/Razboiul%20genetic%20etno-biologic.htm 

w.w.w.presamil.ro/SMM/2004/05/pag%2010- 

12.htm 

www.sfatulmedicului.ro/articole/Diverse/Teroris 

mul_si_alte_amenintari_asupra_sanatatii_publice 

www.cdc.gov/ncidod/dvrd/spb/mnpages/dispages/ebola.htm 

en.wikipedia.org/wiki/Ebola 

www.who.int/csr/disease/ebola/en/ 

www.who.int/mediacentre/factsheets/fs103/en/ 

www.giantmicrobes.com/us/products/ebola.html 

www.brettrussell.com/personal/ebola.html 

www.uct.ac.za/microbiology/ebopage.html 

76



Puncte de vedere privind 

SPRIJINUL OPERAÞIILOR ANTIDROG LA CARE POT PARTICIPA 

MARILE UNITÃÞI ªI UNITÃÞI DIN FORÞELE TERESTRE 


Maior Petre DUMITRU 

Drogurile sunt substanþele chimice 

care, datoritã proprietãþilor lor pot 

provoca tulburãri psihice asemãnãtoare, în 

unele cazuri, tulburãrilor psihice înnãscute sau 

dobândite în decursul vieþii. 

În funcþie de proprietãþile fizico-chimice 

drogurile acþioneazã fie direct asupra sistemului 

nervos central (cele cu moleculã micã ce traverseazã 

bariera hematoencefalicã - vezi opioidele), 

fie acþioneazã direct asupra sistemului 

nervos vegetativ (simpatic sau parasimpatic) 

producând modificãri de secreþie exo- ºi 

endocrinã, care prin modificarea homeostazei 

corpului duc în final la insuficienþã acutã a 

diferitelor organe. 

Drogurile care sunt folosite de obicei, pe 

lângã substanþele ca alcoolul ºi þigãrile, pot fi 

clasificate în ºase clase: 

)opioizii; 

)sedativele-hipnotice; 

)stimulanþii; 

)halucinogenii; 

)cannabis-ul; 

)inhalanþii. 

Opioizii includ drogurile derivate din opiu 

(ca morfina ºi heroina) ºi substituenþii sintetici 

ai acestuia (metadona). Efectele administrãrii 

sunt anxietate, insomnie, greaþã, transpiraþie, 

crampe, vomã, diaree ºi febrã. 

Sedativele- hipnotice sunt: 

barbituricele care sunt administrate 

pentru a ameliora anxietatea ºi a induce somnul; 

benzodiazepinele (Valium ºi Librium) 

sunt aºa numiþii tranchilizatori minori utilizaþi 

în tratamentul anxietãþii, insomniei ºi epilepsiei. 

Stimulanþii sunt: 

cocaina ºi crack-ul (formã uºoarã a 

cocainei care se fumeazã); 

drogurile din familia amfetaminelor 

(mãresc starea de alertã, bine-dispun, micºoreazã 

oboseala ºi nevoia de somn, induc volubilitate 

dar ºi iritabilitate); 

ecstasy (drog sintetic care dã consumatorilor 

un simþ al fericirii, afecþiune pentru cei 

din jur, creºte energia ºi câteodatã dã halucinaþii; 

efectele adverse sunt deshidratare ºi 

pierderea pe termen lung a memoriei ºi 

greutãþii). 

Atât cocaina cât ºi amfetaminele, dupã 

uzul zilnic prelungit, produc o psihozã similarã 

cu schizofrenia acutã. 

Halucinogenele sunt: 

LSD (dietilamida acidului lysergic); 

mescalina, derivatã din cactusul peyote 

folositã în tratamentul pacienþilor pe moarte, 

pacienþilor cu boli mintale, drogaþilor ºi alcoolicilor. 

Cannabis-ul este planta din care se produce 

marijuana ºi haºiºul (rãºina concentratã a 

marijuanei); ambele droguri sunt fumate, 

efectele lor fiind o stare de relaxare, o ratã acce- 

77



78 

leratã de bãtaie a inimii, percepþia încetinitã a 

timpului, o accentuare a simþurilor. Cannabis-ul 

este folosit pentru tratarea alcoolismului, a 

atacurilor de apoplexie, durerilor, greþurilor 

produse de medicamentele anticanceroase, pentru 

tratarea glaucomului. 

Inhalanþii nu sunt considerate droguri, în 

categoria lor intrând adezivii, solvenþii, aerosoli 

ºi fluidele de curãþire; efectele psihologice produse 

de administrarea acestora constau în 

relaxarea sistemului nervos central, efectele 

adverse fiind durerile de cap, greaþa ºi ameþeala. 

Prizarea continuã a substanþelor aºa numite 

"poppers" - chimicale ca isoamyl nitratul (care 

are funcþiuni legitime medicale de dilatator al 

vaselor de sânge) pentru presupusul lor efect 

afrodiziac, poate deteriora sistemul circulator ºi 

poate avea efecte nedorite. 

Trebuie specificat cã în categoria 

agenþilor chimici de luptã intrã ºi aºanumiþii 

agenþi psihochimici care, de fapt, 

reprezintã tot droguri, fiind clasificaþi dupã 

efectele lor în aproximativ aceleaºi categorii 

ca ºi drogurile: 

substanþe excitante; 

substanþe stimulatoare sau energizante; 

substanþe euforizante; 

substanþe halucinogene; 

substanþe psiholeptice; 

substanþe sedative; 

substanþe depresive; 

substanþe calmante. 

Cei mai cunoscuþi agenþi psihochimici de 

luptã sunt: 

Bz-ul; 

LSD-25. 

Bz (tri-clinuclidil benzilat) produce perturbãri 

ale sistemului nervos parasimpatic (simpatic 

ºi central); efectele produse de administrarea 

acestuia sunt: 

)stare depresivã; 

)modificãri în vorbire; 

)scãderea memoriei; 

)tulburãri de echilibru; 

)halucinaþii vizuale; 

)stãri paranoice, 

)stãri emoþionale 

În operaþiile de luptã Bz-ul se întrebuinþeazã 

sub formã de aerosoli. 

LSD-25 (dietilamida acidului lysergic) 

acþioneazã asupra sistemului nervos central 

producând urmãtoarele efecte: 

)nesiguranþã în mers; 

)capul ºi membrele sunt foarte grele; 

)vomã; 

)salivaþie puternicã; 

)paralizii slabe; 

)încetarea respiraþiei; 

În cazul utilizãrii ca drog, LSD-25 produce 

urmãtoarele efecte: 

)detaºare ºi euforie; 

)intensificarea viziunilor; 

)deseori duce la intersectarea simþurilor 

(culorile sunt ,,auzite” ºi sunetele sunt 

,,vãzute”). 

Unitãþile militare din Forþele Terestre au 

posibilitatea de a descoperi cu aparatura din 

dotare doar Bz-ul. 

În þara noastrã mãsurile active, specifice 

antidrog, cad în responsabilitatea unor alte 

instituþii decât Ministerul Apãrãrii, în special 

Agenþiei Naþionale Antidrog din subordinea 

Ministerului Administraþiei ºi Internelor care 

stabileºte concepþia de ansamblu ºi asigurã coordonarea 

unitarã, pe baza unei strategii 

naþionale, a luptei împotriva traficului ºi consumului 

ilicit de droguri, desfãºuratã de cãtre 

autoritãþile competente, de alte instituþii ale 

statului ºi de organizaþii neguvernamentale, 

centralizeazã ºi monitorizeazã rezultatele cooperãrii 

dintre instituþiile abilitate române ºi



instituþiile ºi organizaþiile strãine cu atribuþii în 

acest domeniu. 

Existã însã douã situaþii în care 

Ministerul Apãrãrii poate participa la operaþiile 

antidrog. Prima situaþie, ºi care este de altfel 

situaþia cu ponderea cea mai mare, se referã la 

sprijinul operaþiilor antidrog multinaþionale, în 

care þara noastrã ar trebui sã acorde sprijin unui 

alt stat sau unor organizaþii internaþionale. A 

doua situaþie se referã la sprijinul acordat structurilor 

ºi instituþiilor române abilitate în lupta 

antidrog, în mãsura în care acestea nu reuºesc 

cu posibilitãþile proprii sã acopere eficient ºi eficace 

întreaga gamã de acþiuni specifice operaþiilor 

antidrog. 

Sprijinul operaþiilor antidrog de cãtre 

marile unitãþi ºi unitãþi din Forþele Terestre constã 

în acele mãsuri active luate în scopul detectãrii, 

monitorizãrii ºi interzicerii producþie, traficului 

ºi utilizãrii ilegale a drogurilor. 

Specialiºtii de apãrare NBC din Forþele 

Terestre pot asigura expertizã tehnicã pentru 

unitãþile militare implicate în acþiuni militare 

antidrog având cunoºtinþele necesare referitoare 

la proprietãþile fizice, chimice ºi toxice ale 

unor tipuri de droguri care pot fi utilizate ºi ca 

agenþi chimici de luptã. 

Echipele/grupele de cercetare NBC dispun 

de mijloace de detecþie care pot detecta 

Bz-ul ºi vor fi dotate cu detectoare de SCTI (substanþe 

chimice toxice industriale), unele din 

aceste substanþe fiind utilizate în procesul de 

producere a drogurilor. 

Personalul NBC poate furniza asistenþã 

tehnicã în mânuirea ºi dispunerea materialelor 

chimice periculoase ºi poate asigura consiliere 

în cazul operaþiilor care implicã distrugerea 

materiilor prime ºi a instalaþiilor de prelucrare a 

drogurilor sau folosirea defoliaþiilor pentru distrugerea 

culturilor de plante din care se produc 

droguri. 

79



CONTRIBUÞII LA FUNDAMENTAREA SPRIJINULUI NBC 

ÎN OPERAÞIILE ÎNTRUNITE ALE FORÞELOR ARMATE 

ALE ROMÂNIEI PENTRU GESTIONAREA SITUAÞIILOR DE CRIZÃ 

PE TERITORIUL NAÞIONAL, RESPINGEREA AGRESIUNII 

AERIENE ªI TERESTRE ªI OPERAÞIONALIZAREA INFRASTRUC- 

TURII DE INTERES MILITAR PENTRU INTERVENÞIA FORÞELOR 

ALIATE NATO 


Maior Corneliu PUNGÃ 

1. Mediul de securitate ºi situaþiile de 

crizã 

Mediul de securitate actual este deosebit de 

complex, dinamic ºi într-o continuã schimbare ca 

urmare a reconfigurãrii relaþiilor de putere de la sistemul 

bipolar din perioada rãzboiului rece, la un sistem 

global monopolar cu o megaputere, care trebuie 

sã rãspundã provocãrilor/sfidãrilor pe care i le 

adreseazã puterile regionale ºi care utilizeazã cu eficacitate 

instrumentele politicii naþionale spre a 

determina alte state/grupãri de state/organizaþii internaþionale 

sã adopte decizii favorabile intereselor 

puterii regionale. 

În afarã de superputeri ºi de puteri regionale, 

existã puteri ,,de niºã” care cuprind entitãþi sau actori 

,,non-state” (grupãri, entitãþi non-statale, rebeli etc.) 

care ºi-au dezvoltat capacitãþi în domenii limitate ºi 

au posibilitatea de a influenþa evoluþia mediului de 

securitate regional în domenii de impact asupra 

securitãþii internaþionale. 

Deºi se menþin încã focare de tensiune ºi 

crizã, securitatea statelor europene, ca parte componentã 

a securitãþii globale, nu mai este ameninþatã de 

un conflict militar de proporþii ci de posibilitatea 

declanºãrii ºi extinderii unor conflicte locale, de 

micã intensitate (Low Inten-sity Conflict- LOW) 1 . 

Pe termen scurt ºi mediu, România nu este 

ameninþatã de o agresiune armatã directã ºi nu considerã 

nici un stat ca potenþial inamic. Riscurile la 

adresa securitãþii naþionale sunt de naturã neconvenþionalã 

ºi nemilitarã, întrebuinþarea mijloacelor 

militare pentru contracararea acestora rãmânând o 

opþiune politicã de ultimã instanþã. 

Armata României va fi pregãtitã ca, împreunã 

cu celelalte structuri cu atribuþii în domeniul securitãþii 

naþionale, sã identifice factorii de risc, sã 

monitorizeze evoluþia acestora, sã previnã ºi sã gestioneze 

crizele ºi sã intervinã oportun ºi eficient cu 

forþe, echipamente ºi mijloace adecvate, pentru contracararea 

riscurilor, ameninþãrilor ºi provocãrilor de 

naturã militarã ºi non-militarã 2 . 

Noþiunea de crizã este definitã în dicþionarul 

explicativ al limbii române ca fiind ,,o manifestare 

ascuþitã a unor neconcordanþe sau contradicþii (economice, 

politice, sociale etc.); perioadã de tensiune, de tulburare, de 

încurcãturi (adesea decisive) în care se manifestã acut 

neconcordanþele sau contradicþiile” 3 iar specialiºtii NATO 

o definesc ca fiind ,,o schimbare de situaþie caracterizatã 

de o creºtere în intensitate a interacþiunilor disruptive dintre 

doi sau mai mulþi adversari, cu o mare probabilitate de 

declanºare a ostilitãþilor militare” 4 . 

Gestionarea crizei este definitã ca ,,un proces 

permanent ºi evolutiv, aplicat între Pãrþile implicate 

într-un diferend sau conflict, pentru care, dacã este nevoie, 

toate stadiile escaladãrii situaþiei conflictuale au fost parcurse, 

ceea ce trebuie sã conducã, cel puþin la satisfacerea 

intereselor (valorilor) a cãror contestare iniþialã a provocat 

diferendul”. Principalele activitãþi care se desfãºoarã 

de regulã în cadrul gestionãrii crizei sunt identificarea 

elementelor generatoare de crizã; aplicarea deciziilor luate; 

dezangajarea; restabilirea pãcii ºi monito-rizarea situaþiei 

etc. 

În cadrul Alianþei Nord-Atlantice gestionarea 

unei crize reprezintã un proces amplu, care implicã 

organizare, planificare ºi mãsuri concrete pentru aducerea 

sub control a crizei, oprirea evoluþiei acesteia 

ºi proiectarea unor soluþii acceptabile de rezolvare 

care sã elimine/diminueze reapariþia acesteia. 

1=Gl.lt.dr.Bãdãlan E., gl.bg.dr.Frunzeti - Forþe ºi tendinþe în mediul de securitate european, editura A.F.T., Sibiu, 2003, p.18; 

2=Strategia Militarã a României, proiect, 2002, p.6; 

3=,,Dicþionarul explicativ al limbii române”, editura Academiei R.S.P., Bucureºti, 1984, p.211; 

4= Documentar privind seminarul ,,Gestionarea crizelor ºi soluþionarea conflictelor” organizat de Ministerul apãrãrii ºi Centrul 

,,George C.Marshall”, Bucureºti; 

80



2. Concepþii doctrinare privind apãrarea 

NBC 

Proliferarea tehnologiilor de producere a 

ADMCBRN, în special în þãrile mici ºi mijlocii 5 , traficul 

ilegal de materiale RBC, posibilele accidente 

provocate de obiectivele de risc CBRN, au impus 

readaptarea continuã a concepþiilor doctrinar-strategice 

în domeniu. 

Apãrarea NBC cuprinde totalitatea mãsurilor 

ºi acþiunilor planificate ºi desfãºurate în scopul 

menþinerii capacitãþii operaþionale a forþelor în 

condiþiile contaminãrii RBC. Rolul apãrãrii NBC este 

de a proteja forþele, a descuraja pe agresor sã întrebuinþeze 

ADM ºi a obþine victoria în condiþii/medii 

CBRN. 

Doctrina de apãrare NBC a NATO 6 conþine 

urmãtoarele concepte fundamentale: 

situaþia actualã ºi de perspectivã a 

ameninþãrilor ºi provocãrilor CBRN; 

natura, compunerea, destinaþia ºi posibilitãþile 

structurilor de apãrare NBC; 

concepþia de întrebuinþare a unitãþilor de 

profil la pace/crizã/rãzboi; 

conducerea operaþiilor de specialitate în 

diferite situaþii; 

sprijinul logistic ºi medical în situaþii 

CBRN. 

3. Sprijinul NBC în operaþiile întrunite 

Apãrarea nuclearã, biologicã ºi chimicã 

(NBC) este o componentã a asigurãrii operaþiilor ºi 

protecþiei forþelor ºi se bazeazã pe urmãtoarele principii: 

estimarea informativã - evaluare continuã ºi 

completã a riscurilor CBRN/ROTA; 

pregãtirea forþei - instruirea/dotarea componentelor 

grupãrii de forþe; 

managementul riscului - procesul de cunoaºtere 

ºi controlare a riscurilor CBRN trebuie realizat 

prin prisma necesitãþii reducerii impactului acestora; 

flexibilitatea, integrarea ºi coordonarea - în 

funcþie de ameninþãrile CBRN/ROTA reacþia de 

rãspuns a forþei întrunite trebuie sã fie flexibilã; 

susþinerea - evenimentele CBRN afecteazã 

capacitatea de sprijin logistic a forþei întrunite iar 

apãrarea NBC necesitã resurse suplimentare logistice 

ºi medicale. 

În funcþie de importanþa sprijinului operaþiilor 

misiunile apãrãrii NBC sunt: 

misiuni de bazã - prevenirea contaminãrii ºi 

menþinerea/refacerea capacitãþii de lupã a forþelor 

care acþioneazã în condiþii/medii contaminate; 

81 

misiuni complementare - decontaminarea 

medicalã, decontaminarea terenului ºi clãdirilor, 

asistenþa ºi sprijinul medical CBRN; 

misiuni speciale - gestionarea evenimentele 

ROTA pe timpul operaþiilor de stabilitate ºi sprijin; 

misiuni de urgenþã - intervenþii ce au loc în 

situaþii de urgenþe civile CBRN. 

În funcþie de organizarea spaþiului de luptã, 


misiuni în adâncime - culegere a datelor 

pentru PICL, descoperire a posibilitãþilor inamicului 

de a întrebuinþa ADMCBRN etc.; 

misiuni la contact - acþiuni de sprijin de 

luptã al operaþiilor la nivel tactic; 

misiuni în spate - acþiuni de sprijin a operaþiilor 

la nivel operativ ºi strategic. 

În funcþie de forþele ºi mijloacele participante, 


supravegherea NBC; 

detecþia/identificarea/monitorizarea la 

eveniment CBRN/ROTA; 

avertizarea/alarmarea ºi raportarea CBRN; 

protecþia NBC; 

gestionarea efectelor produse de un atac 

CBRN/eveniment ROTA; 

asistenþa ºi sprijinul medical CBRN; 

mascarea cu aerosoli. 

În funcþie de locul în teatrul de operaþie, misiunile 

apãrãrii NBC sunt: 

misiuni pe teritoriu naþional; 

misiuni în afara teritoriului naþional. 

Sprijinul NBC al operaþiilor Forþelor Terestre 

asigurã comandanþilor posibilitatea sã planifice 

operaþiile astfel încât sã poatã trece cu rapiditate la 

acþiuni desfãºurate în mediul contaminat CBRN cu 

pierderi minime, cu eficacitate ºi fãrã modificãri ale 

planului. 

Sprijinul NBC, în funcþie de valoarea 

eºalonului solicitant, fizionomia ºi amploarea operaþiilor 

militare, zona de desfãºurare a acestora, precum 

ºi forþele ºi mijloacele de apãrare NBC la dispoziþie, 

este: pe plan intern - la nivel strategic, operativ 

ºi tactic; pe plan extern - la nivel tactic. 

Relaþiile de sprijin asigurã cã responsabilitatea 

comenzii ºi suportului logistic asupra structurilor 

de apãrare NBC revine eºalonului de bazã, iar 

solicitãrile privind misiunile ºi controlul acestora se 

exercitã de cãtre forþele sprijinite; cu diferite 

eºaloane acestea se realizeazã prin acþiunile structurilor 

de apãrare NBC pentru sprijinul imediat/direct, 

general ºi ulterior. 

5=Cf.Samuel P.Huntington, ciocnirea civilizaþiilor ºi refacerea ordinii mondiale, editura Antet, Bucureºti, 1998, p.28; 

6= Allied Joint Doctrine for NBC Defence (AJP-3.8)



Sprijinul imediat/direct presupune acþiunea 

structurilor de apãrare NBC pentru o scurtã 

perioadã de timp, într-un moment decisiv în folosul 

eºaloanelor solicitante. 

Sprijinul general se realizeazã, de regulã, de 

jos în sus, prin gruparea unor structuri de apãrare 

NBC la nivelul eºalonului superior pentru 

rezolvarea unor situaþii de amploare. 

Sprijinul ulterior cuprinde o perioadã variabilã 

de timp ºi presupune întrebuinþarea structurilor 

de apãrare NBC dupã intervenþia acestora în 

prima urgenþã sau la terminarea conflictului în scopul 

înlãturãrii urmãrilor contaminãrii CBRN. 

Sprijinul NBC al Forþelor se realizeazã printr-o 

serie de mãsuri ce preced atacul, pe timpul ºi dupã 

executarea atacului. 

4. Operaþionalizarea ºi integrarea structurilor 

de apãrare NBC în operaþiile întrunite 

Structurile de apãrare NBC sunt angajate în 

operaþiile militare pentru a spori capacitatea de 

luptã a marilor unitãþi ºi unitãþilor în folosul cãrora 

acþioneazã. 

Principiile generale de întrebuinþare/angajare 

a structurilor de apãrare NBC vizeazã ansamblul 

normelor ºi regulilor funcþionale ºi presupun: 

cunoaºterea concepþiei de organizare, 

înzestrare, instruire, întrebuinþare ºi conducere a 

structurilor de apãrare NBC pe timp de pace, în situaþii 

de crizã ºi la rãzboi; 

angajarea structurilor de apãrare NBC 

direcþionatã de respectarea actelor normative ºi 

instrucþiunilor generale de specialitate; 

respectarea normelor dreptului umanitar 

internaþional; 

totala concordanþã cu cerinþele ºi caracteristicile 

artei militare moderne; 

proiectarea unor structuri cu organizare 

modularã ºi posibilitãþi multifuncþionale; 

respectarea conþinutului strategiei militare 

naþionale; 

analiza posibilitãþilor acþionale reale a 

structurilor de apãrare NBC; 

integrarea structurilor de apãrare NBC în 

planul de operaþie (OPLAN); 

evaluarea permanentã a factorilor de risc 

de naturã CBRN; 

realizarea cerinþelor operaþiilor militare 

întrunite/integrate, bazate pe natura relaþiilor 

directe ºi de sprijin ce se stabilesc între structurile de 

apãrare NBC ºi marile unitãþi (unitãþi) de arme 

întrunite/arme. 

Principiile specifice particularizeazã modul de 

acþiune a structurilor de apãrare NBC având la bazã 

82 

concepþia de întrebuinþare a ADMCBRN de cãtre 

inamic ºi misiunile eºalonului superior ºi vizeazã: 

prioritatea pentru efortul principal; 

integrarea în operaþie a structurilor de 

apãrare NBC împreunã cu sprijinul cu foc ºi 

manevrele executate de forþele proprii; 

unitãþile de cercetare NBC ºi de fumizare 

nu se vor pãstra în rezervã; 

susþinerea logisticã a unitãþilor de apãrare 

NBC; 

menþinerea eficienþei comenzilor 

unitãþilor de apãrare NBC prin (OPLAN) care sã 

cuprindã angajarea tuturor unitãþilor de apãrare 

NBC; 

folosirea eficientã a resurselor de pe plan 

local; 

planificarea misiunilor structurilor de 

apãrare NBC în concordanþã cu capabilitãþile/intenþiile 

inamicului; 

corelarea întrebuinþãrii structurilor de 

apãrare NBC cu analiza situaþiei CBRN; 

concordanþa dintre posibilitãþile operaþionale 

ale structurilor de apãrare NBC ºi gradul de 

înzestrare/instruire a acestora. 

Toate elementele ºi HQ ale forþelor armate 

naþionale/NATO deþin responsabilitãþi de bazã la 

începutul operaþiilor. Una din sarcinile de bazã constã 

în stabilirea nivelului de protecþie împotriva 

atacurilor CBRN din zona de operaþie (AO) sau alte 

zone. 

Obiectivele principale referitoare la sprijinul 

NBC la toate nivele sunt: 

analiza misiunii - executatã de comandant 

pentru identificarea cerinþelor esenþiale misiunii 

specifice ºi care sã faciliteze desfãºurarea operaþiilor 

în condiþiile existenþei riscurilor CBRN; 

asigurarea cooperãrii cu autoritãþile ºi 

agenþiile civile; 

includerea în OPLAN a mãsurilor corespunzãtoare 

pentru continuarea/reluarea operaþiei în 

cazul apariþiei evenimentelor CBRN/ROTA; 

stabilirea necesitãþii de informare prioritarã 

ºi a mãsurilor de prevenire sau reducere a 

impactului unui eveniment CBRN/ROTA; 

stabilirea echipamentelor ºi forma de 

instruire a personalului civil care sprijinã unitãþile 

pentru supravieþuirea în condiþii/medii CBRN. 

Din ansamblul mãsurilor de protecþie a 

forþelor ºi obiectivelor, precum ºi din analiza problematicii 

apãrãrii NBC rezultã necesarul proiectãrii 

ºi dimensionãrii unor structuri de specialitate care sã 

acþioneze pe plan intern ºi în context multinaþional. 

Un exemplu privind modul de proiec-



tare/dimensionare a structurilor de apãrare NBC îl 

constituie cel realizat pe baza necesarului minim eficient 

de sprijin NBC la nivelul Bg.Mc. pornind de la 

misiunile de sprijin specifice ce trebuie realizate 

(cercetarea NBC, decontaminarea RBC, mascarea cu 

aerosoli). 

Cercetarea NBC 

Pentru determinarea necesarului de grupe 

de Cc. NBC se utilizeazã formula: 

N(gr)=necesarul de 

grupe de Cc.NBC; 

S(km 2 )=suprafaþa sau 

fâºia brigãzii unde se executã 

cercetarea NBC; 

P(gr)=posibilitãþile grupei de Cc.NBC. 

Bg.Mc. acþioneazã, de regulã, pe un front de 

20 km ºi o adâncime de 30 km, rezultând o 

suprafaþã de 600 km 2 . 

Dacã din aceastã suprafaþã se deduc aproximativ 

100 km 2 , ce reprezintã fâºiile în care 

acþioneazã cele 3 B.I., mai rãmâne o zonã de 500 

km 2 pentru executarea cercetãrii NBC. 

P(gr) = 100 - 150 km 2 (media este de 125 

km 2 ); 

Rezultã cã: 

= gr.Cc.NBC 

(un Pl. Cc. C cu 

4 grupe) 

Decontaminarea RBC 

Pentru determinarea necesarului de 

autospeciale de decontaminare (ADP-90, ADTT-4) 7 

se utilizeazã formula: 

N = necesarul de 

ADP-90 sau ADTT-4; 

C = cantitatea de personal 

sau tehnicã de luptã 

contaminatã (estimatã); 

P(h) = posibilitatea 

ADP-90 sau ADTT-4M pe orã; 

t opt =timpul optim în care trebuie executatã 

decontaminarea structurii afectate (personalului) 

pentru a nu-ºi pierde capacitatea de luptã. 

Pentru ca o unitate sã nu-ºi piardã capacitatea 

de luptã, personalul afectat trebuie sã execute 

decontaminarea în 3-5 ore de la producerea atacului 

chimic. Din durata maximã (5 ore) se scade timpul 

necesar pentru primirea ordinului de operaþie 

83 

(OPORD/FRAGO), pregãtirea misiunii, deplasarea ºi 

instalarea punctului de decontaminare (aproximativ 

2,5 ore) topt în care trebuie executatã decontaminarea 

este de 2,5 ore. 

Posibilitãþile unei ADP-90 sunt de 200 militari/h 

vara ºi 140 militari/h iarna. 

Pentru refacerea eficientã a capacitãþii de 

luptã dupã evenimentele CBRN se estimeazã cã la 

nivelul brigãzii trebuie sã existe capabilitãþi pentru 

decontaminarea într-un timp optim a cel puþin un 

batalion de infanterie (700 militari). 

În acest sens, pe timp de varã: 

iar pe timp de iarnã: 

1,4 ADP-90, 

2 ADP-90. 

Considerând cã batalionul de infanterie are 

80 bucãþi tehnicã mare, iar posibilitãþile unei ADTT- 

4 sunt de 8 locuri de lucru rezultã cã: 

4 ADTT-4. 

Aceasta presupune cã la nivelul brigãzii trebuie 

sã existe un 1Pl. Dc. cu 2gr. Dc. Arm.Th. L. (4 

ADTT-4) ºi 1 gr. Dc. Pers. (2 ADP-90). 

Mascarea cu aerosoli 

Din analiza nevoilor de fumizare la nivelul 

brigãzii, în special pe timpul ducerii luptei, rezultã cã 

este necesarã mascarea cu aerosoli concomitent, a 

cel puþin 2 obiective/aliniamente, ceea ce presupune 

existenþa a 4 autospeciale de fumizare (minim 2 gr. 

Fum.). 

Operaþionalizarea structurilor de apãrare 

NBC din Forþele Terestre reprezintã procesul multianual 

prin care forþele ºi capabilitãþile destinate 

NATO parcurg, pornind de la studiul actual, etapele 

operaþionalizãrii structurale ºi acþionale, în vederea 

realizãrii nivelului de operativitate prevãzut pentru 

fiecare structurã. 

Responsabilitãþile Forþelor Terestre 8 privind 

7= Calculele prezentate în aceastã lucrare se bazeazã pe caracteristicile tehnicii existente în momentul de faþã în unitãþi (autospecialele sunt în curs de modernizare) 

8= Concepþia privind operaþionalizarea marilor unitãþi, unitãþilor, subunitãþilor ºi detaºamentelor din Forþele Terestre destinate NATO prin propunerile de forþe, 30 

ianuarie 2004



operaþionalizarea structurilor de apãrare NBC sunt: 

elaborarea propriei concepþii de operaþionalizare 

a structurilor subordonate; 

întocmirea planurilor multianuale ºi 

anuale de operaþionalizare; 

stabilirea prioritãþilor, organizarea ºi coordonarea 

activitãþilor pentru îndeplinirea obiectivelor; 

asigurarea implementãrii în planurile 

multianuale ºi anuale de operaþionalizare a activitãþilor 

comune cu NATO; 

implementarea concepþiei privind 

pregãtirea comandamentelor ºi instrucþiei trupelor; 

asigurarea alocãrii cu prioritate a 

resurselor financiare la dispoziþie; 

monitorizarea îndeplinirii asigurãrii cu 

echipamente a structurilor subordonate; 

participarea, cu specialiºti pe domenii, în 

compunerea echipelor de evaluare a stadiului operaþionalizãrii 

structurilor subordonate; 

asigurarea implementãrii mãsurilor de 

protecþie a informaþiilor NATO clasificate conform 

normelor NATO, legislaþiei naþionale. 

Cerinþele operaþionalizãrii structurilor de 

apãrare NBC din Forþele Terestre destinate NATO 

sunt stipulate în ,,Concepþia privind operaþionalizarea 

marilor unitãþi, unitãþilor, subunitãþilor ºi detaºamentelor 

din Forþele Terestre destinate NATO prin propunerile de 

forþe” . 

Evaluarea structurilor destinate NATO 

se face prin aplicarea a ,,Sistemului de evaluare a 

nivelului de operaþionalizare a comandamentelor, marilor 

unitãþi, unitãþilor ºi detaºamentelor cuprinse în pachetul 

de forþe terestre destinate NATO” pentru stabilirea: 

nivelului de operaþionalizare structuralã; 

nivelului de operaþionalizare acþionalã. 

Sistemul de evaluare a operabilitãþii structurale 

cuprinde domeniile: 

personal (încadrare, instruire, mobilizare, 

motivare, acoperire juridicã); 

operare ºi mentenanþã (doctrinã ºi proceduri, 

instrucþie, organizare,conducere, control, 

capacitate de desfãºurare/dislocare, cunoaºterea limbilor 

strãine, mentenanþã etc.); 

înzestrarea cu echipamente (comunicaþii, 

tehnicã, armament etc.); 

infrastructurã (facilitãþi, sprijin medical); 

susþinere financiarã. 

CONCLUZII 

Evoluþia situaþiei politico-militare în cadrul cãreia, proliferarea 

mijloacelor CBRN constituie un fenomen greu de controlat determinã 

menþinerea importanþei apãrãrii NBC. Prin abordarea realistã, unitarã ºi 

integratoare a concepþiei privind întrebuinþarea structurilor de apãrare 

NBC în operaþii, ºi în conformitate cu aprecierile specialiºtilor din Alianþa 

Nord-Atlanticã, se impune necesitarea creãrii de noi structuri militare, 

,,mici ºi mobile”, care sã fie în mãsurã sã îndeplineascã obiectivele politicomilitare 

actuale ale României. 

84


OPERAÞII ÎNTRUNITE 

DETAªAMENTUL ROFND XII 

CONTINUITATE ªI PROFESIONALISM 

Cãpitan Gabriel BIÞA 

Detaºamentul ROFND XII a cuprins un numãr de aproximativ 86 de militari comandaþi de 

domnul Maior Pop Ovidiu Virgil - comandantul Batalionului 30 Vânãtori de Munte 

,,Dragoslavele", ofiþer 4 planificare operaþii locotenent Petrãreanu Dan iar comandantul companiei 

a fost cãpitan Vocheci Mircea. Durata de executare a misiunii a fost de aproximativ 6 luni. 

Misiunile desfãºurate de ROFND XII în aceastã perioadã au fost de: patrulare pe rute principale 

ºi secundare, ziua ºi noaptea; scotociri; monitorizarea zonelor sensibile; escortarea convoaielor 

ºi a VIP-urilor; instalarea unor puncte de control trafic fixe ºi mobile; paza campului 

BASCO; acordarea de asistenþã medicalã pentru militarii români ºi italieni , cât ºi pentru populaþia 

civilã din zona de responsabilitate, într-un cuvânt , detaºamentul a executat toate misiunile din 

gama operaþiilor în sprijinul pãcii. 

Militarii Companiei 2 Vânãtori de Munte ºi-au îndeplinit misiunea cu succes, iar rezultatele 

obþinute au fost evidenþiate la cele mai înalte niveluri, atât în þarã cât ºi la nivelul conducerii 

KFOR, amintind printre alþii pe: 

Preºedintele României, domnul Traian Bãsescu; 

ªeful Statului Major General; 

ªeful Statului Major al Forþelor Terestre; 

Comandantul Brigãzii 2 Vânãtori de Munte 

,,Sarmizegetusa"; 

Comandantul KFOR , Gl.lt. Giuseppe Valotto; 

Comandantul TASK FORCE WEST ,,AQUILA", 

domnul Gl.bg. Vicenzo Santo; 

Acest detaºament a fost înlocuit în teatrul de operaþii 

de detaºamentul ROFND XIII, ºi astfel Batalionului 30 

Vânãtori de Munte ,,Dragoslavele" a realizat rotirea tuturor 

subunitãþilor luptãtoare, fapt ce demonstreazã cã batalionul este în mãsurã sã rãspundã 

provocãrilor actuale la adresa securitãþii naþionale ºi a luptei împotriva terorismului, în cooperare 

cu alte armate ale statelor membre din cadrul 

Alianþei Nord - Atlantice . 

Actul în baza cãruia Batalionul 30 

Vânãtori de Munte ,,Dragoslavele" a participat 

cu cele trei detaºamente ROFND XI, 

ROFND XII ºi ROFND XIII la misiuni în sprijinul 

pãcii în subordinea TASK FORCE WEST 

este Hotãrârea Consiliului Suprem de Apãrare 

a Þãrii nr. 265 din 06.12.2004, prin care se 

aprobã participarea României la misiuni în 

afara teritoriului naþional. 

85


TERORISMUL ÎN DREPTUL INTERN ªI INTERNAÞIONAL 

Amplificarea fenomenului terorist 

ºi proliferarea armelor de distrugere 

în masã reprezintã principalii 

factori generatori de incertitudine în 

domeniul securitãþii globale ºi regionale în 

condiþiile în care regimurile nedemocratice, 

totalitare pot sã punã la dispoziþie suportul 

operaþional ºi logistic. 

În Strategia de securitate naþionalã a 

României se menþioneazã: ,,la început de mileniu, 

omenirea trãieºte, în mod paradoxal, o 

nouã etapã a coºmarului distrugerii sale, ca 

urmare a folosirii iraþionale a rezultatelor dezvoltãrii 

fãrã precedent a ºtiinþei ºi tehnologiei 

moderne. În pofida unor progrese majore în 

reducerea arsenalului nuclear strategic, a unor 

succese importante obþinute prin implementarea 

acordurilor internaþionale de neproliferare, 

pericolul distrugerii civilizaþiei umane ºi 

a vieþii, prin folosirea unor astfel de mijloace se 

menþine ridicat. Sporesc, totodatã, riscurile ca 

armele de distrugere în masã sã facã joncþiunea 

cu terorismul internaþional sau ca terorismul 

nuclear sã fie promovat de regimuri iresponsabile. 

Aceste evoluþii pun probleme grave de 

securitate la adresa cetãþenilor, comunitãþilor ºi 

instituþiilor”. 

Dintre toate formele de manifestare a 

terorismului, terorismul nuclear poate avea 

consecinþele cele mai grave. Un singur atac de 

acest fel s-ar putea solda cu pierderi masive de 

vieþi omeneºti ºi distrugeri inimaginabile. 

Recent, Secretarul General al ONU, Kofi 

Annan, aprecia cã ,,terorismul nuclear reprezintã 

una din ameninþãrile cele mai presante ale timpurilor 

noastre”. 

Într-un studiu exhaustiv asupra terorismului 

nuclear, publicat în revista "Gândirea 

militarã româneascã", dr. Stan Petrescu aprecia 

cã ,,terorismul nuclear, prin dimensiunile ºi 

formele sale de manifestare, reprezintã ultima formã 

de terorism la adresa comunitãþii internaþionale”. 

Terorismul nuclear îmbracã diferite 

CONDAMNAREA ªI REPRIMAREA 

ACTELOR DE TERORISM NUCLEAR 

Inspector principal de poliþie drd. Horia DOGARU 

86 

forme de manifestare, de la dispersarea unor 

materiale radioactive, pânã la exploziile 

nucleare produse de dispozitive fabricate clandestin 

din componente deturnate sau de capete 

de luptã ale rachetelor tactice dezafectate, care 

au fost sustrase. 

În lucrarea de faþã, ne-am propus sã 

prezentãm instrumentele juridice din dreptul 

internaþional ºi din dreptul intern care vizeazã 

reprimarea ºi condamnarea terorismului 

nuclear. 

Cu toate cã negocierile desfãºurate în 

cadrul ONU asupra unei convenþii generale 

privind reprimarea terorismului sunt blocate 

datoritã dificultãþii acceptãrii unanime a 

definiþiei terorismului, precum ºi a controversatei 

noþiuni de ,,terorism de stat”, au fost finalizate 

negocierile asupra unei convenþii privind 

reprimarea terorismului nuclear, considerat una 

din cele mai periculoase ameninþãri ale timpurilor 

noastre. 

Rezoluþia Adunãrii Generale ONU nr. 59/290 

din 13 aprilie 2005 a adoptat ,,Convenþia 

internaþionalã pentru reprimarea actelor 

de terorism nuclear” ºi a cerut Secretariatului 

General ONU sã o deschidã spre semnare, la 

sediul din New York, la 14 septembrie 2005. 

Proiectul Convenþiei a fost finalizat la 

1 aprilie 2005 în cadrul Comitetului special, creat 

prin Rezoluþia Adunãrii Generale nr. 51/210 din 

17 decembrie 1996 ºi acceptat în cadrul 

Grupului de lucru din Comisia a 6-a a Adunãrii 

Generale. Negocierile au avut la bazã un proiect 

de convenþie propus de Federaþia Rusã ºi au 

durat peste 7 ani. Principalele aspecte majore 

care au marcat aceste negocieri au fost definirea 

terorismului ºi folosirea armelor nucleare de 

cãtre forþele armate. În legãturã cu acest ultim 

aspect, statele neposesoare de arme nucleare au 

insistat ca textul Convenþiei sã exprime clar faptul 

cã nu legitimeazã folosirea armelor nucleare 

în scopuri militare. 

Convenþia internaþionalã privind repri-



marea actelor de terorism nuclear este structuratã 

pe un preambul ºi 28 articole. Prezentãm, 

pe scurt, principalele prevederi ale Convenþiei. 

Preambulul menþioneazã cã în elaborarea 

Convenþiei au fost luate în considerare 

scopurile ºi principiile Cartei Naþiunilor Unite 

privitoare la menþinerea pãcii ºi securitãþii internaþionale, 

promovarea relaþiilor de bunã 

vecinãtate, prietenie ºi cooperare între state. 

Sunt reafirmate dreptul tuturor statelor de a 

dezvolta ºi folosi energia nuclearã în scopuri 

paºnice ºi în spiritul Convenþiei privind protecþia 

fizicã a materialelor nucleare, din 1980. 

Preambulul, subliniind profunda preocupare 

faþã de escaladarea la nivel mondial a 

actelor de terorism, în toate formele ºi manifestãrile 

sale, reaminteºte Rezoluþia Adunãrii 

Generale a ONU din 9 decembrie 1994 prin care 

statele au reafirmat, în mod solemn, condamnarea 

necondiþionatã a tuturor actelor, 

metodelor ºi practicilor teroriste ca fiind criminale 

ºi nejustificate, indiferent de cine sunt 

comise ºi de locul unde se produc. 

În sfârºit, preambulul menþioneazã cã 

deºi activitãþile forþelor armate ale statelor nu 

sunt incluse în aria de aplicare a Convenþiei, 

aceasta nu scuzã ºi nu acordã un caracter licit 

unor acte care contravin dreptului internaþional. 

Articolul 1 defineºte termenii cu care 

opereazã Convenþia: material radioactiv, material 

nuclear, uraniu îmbogãþit, instalaþie 

nuclearã, dispozitiv, instalaþie guvernamentalã 

sau publicã, forþele militare ale unui stat. Vom 

menþiona doar cã: 

material radioactiv reprezintã orice 

material nuclear ºi orice substanþe radioactive 

conþinând nuclizi care suferã dezintegrare spontanã 

(proces însoþit de emisia unuia sau mai 

multor tipuri de radiaþii ionizante, cum ar fi 

alfa, beta, neutroni ºi raze gamma) ºi care, 

datoritã proprietãþilor lor radiologice sau de fisiune, 

pot cauza decesul, vãtãmãri corporale 

grave sau daune importante asupra bunurilor 

sau mediului; 

material nuclear reprezintã plutoniu, cu 

excepþia celui care are concentraþia izotopicã 

mai mare de 80% în plutoniu-238; uraniu-233; 

uraniu îmbogãþit în izotopii 235 sau 233; uraniu 

87 

care conþine amestecuri de izotopi care apare în 

naturã, altfel decât în forma mineralã sau a 

reziduurilor minerale sau orice alte materiale 

care conþin una sau mai multe dintre substanþele 

menþionate; 

instalaþia nuclearã reprezintã: 

orice reactor nuclear, inclusiv reactoarele 

instalate pe nave, vehicule, aeronave 

sau obiecte spaþiale pentru a fi folosite ca sursã 

de energie în scopul propulsiei unor astfel de 

nave, vehicule, aeronave sau obiecte spaþiale ori 

pentru orice alte scopuri; 

orice uzinã sau mijloc de transport 

folosit pentru producerea, stocarea, procesarea 

sau transportul materialelor radioactive. 

dispozitiv reprezintã: 

orice dispozitiv exploziv nuclear; 

orice dispozitiv de dispersie a materialelor 

radioactive sau de emitere a radiaþiilor 

ionizante care, datoritã proprietãþilor lor radiologice, 

pot produce moartea sau rãnirea gravã a 

unor persoane ori producerea unor daune 

importante bunurilor sau mediului. 

În articolul 2 sunt definite infracþiunile 

incriminate de Convenþie care, de fapt, constituie 

acte de terorism nuclear: 

a) deþinerea de material radioactiv sau 

producerea ori deþinerea unui dispozitiv, în mod 

ilegal ºi intenþionat, cu scopul de a provoca 

moartea sau vãtãmãri corporale grave, ori 

daune importante bunurilor sau mediului; 

b) folosirea, în mod ilegal ºi intenþionat, 

în vreun fel, a unui material sau dispozitiv 

radioactiv, folosirea sau avarierea unei instalaþii 

nucleare, astfel încât sã se elibereze sau sã existe 

riscul eliberãrii unui material radioactiv, cu 

scopul de a provoca moartea sau vãtãmãri corporale 

grave ori daune importante bunurilor 

sau mediului, cu intenþia de a constrânge o persoanã 

fizicã sau juridicã, o organizaþie internaþionalã 

sau un stat sã facã sau sã se abþinã de 

la o acþiune; 

c) ameninþarea credibilã cã va comite 

una din infracþiunile prevãzut la lit. a) ºi b); 

d) solicitarea, în mod ilegal ºi intenþionat, 

de material radioactiv, a unui dispozitiv sau 

a unei instalaþii nucleare, prin ameninþare credibilã 

sau prin folosirea forþei; 

e) comiterea unei tentative la una din



infracþiunile prevãzute la lit. a) ºi b); 

f) participarea, în calitate de complice, la 

infracþiunile prevãzute la lit. a)-e); 

g) organizarea comiterii sau coordonarea 

altor persoane în vederea comiterii uneia dintre 

infracþiunile prevãzute la lit. a)-e); 

h) contribuirea, într-un alt mod, la 

comiterea uneia sau mai multor infracþiuni prevãzute 

la lit. a)-e) de cãtre un grup de persoane 

care acþioneazã pentru un scop comun, dacã 

aceastã contribuþie este intenþionatã, fie în scopul 

facilitãrii activitãþii infracþionale a grupului 

ori pentru a servi scopurilor acestuia, fie 

cunoscând intenþia grupului de a comite 

infracþiunile respective. 

Articolul 3 delimiteazã sfera de aplicare 

a Convenþiei. Aceasta nu se aplicã în cazul în 

care infracþiunea este comisã în interiorul unui 

singur stat, când presupusul infractor ºi victimele 

sunt cetãþeni ai acelui stat, când presupusul 

infractor se gãsesc pe teritoriul acelui stat 

ºi nici un alt stat nu are motive sã-ºi stabileascã 

propria competenþã în materie penalã. Deci, 

Convenþia se aplicã actelor de terorism nuclear 

care prin autori, victime ºi locul producerii 

implicã douã sau mai multe state. 

Articolul 4 stabileºte relaþia Convenþiei 

cu normele dreptului internaþional. Se precizeazã 

cã nici o prevedere a Convenþiei nu 

afecteazã alte drepturi, obligaþii ºi responsabilitãþi 

ale statelor ºi persoanelor, prevãzute în 

dreptul internaþional. 

Activitãþile desfãºurate de cãtre forþele 

militare în cursul unui conflict armat, aflate sub 

incidenþa dreptului internaþional umanitar, cât 

ºi cele desfãºurate în exercitarea sarcinilor oficiale, 

în mãsura în care sunt sub incidenþa altor 

norme de drept internaþional, nu intrã sub incidenþa 

Convenþiei. Aceastã prevedere nu poate fi 

interpretatã în sensul acordãrii caracterului 

legal unor fapte ilegale sau în scopul efectuãrii 

urmãririi penale în baza altor legi. 

Convenþia nu poate fi consideratã ca 

referindu-se în vreun fel la problematica legalizãrii 

folosirii sau ameninþãrii cu folosirea 

armelor nucleare de cãtre un stat. 

Articolul 5 cere statelor sã includã în 

dreptul intern infracþiunile prevãzute la articolul 

2 ºi pedepse corespunzãtoare, în raport cu 

88 

gravitatea acestora. 

Alte articole ale Convenþiei conþin 

prevederi referitoare la cooperarea între state 

pentru prevenirea actelor de terorism nuclear ºi 

pentru judecarea sau extrãdarea autorilor sau 

presupuºilor autori, modalitatea soluþionãrii 

diferendelor dintre state apãrute în aplicarea 

Convenþiei, procedura amendãrii acesteia. 

Se stabileºte, de asemenea, deschiderea 

semnãrii Convenþiei, de cãtre toate statele, de la 

14 septembrie 2005 pânã la 31 decembrie 2006, 

la sediul ONU din New York. 

Felicitând statele membre cu ocazia 

adoptãrii Convenþiei, Secretarul General al 

ONU, Kofi Annan a subliniat cã acest instrument 

juridic internaþional ,,va contribui la 

împiedicarea teroriºtilor de a dobândi armele 

cele mai letale pe care le cunoaºte umanitatea”. 

Convenþia internaþionalã privind reprimarea 

actelor de terorism nuclear completeazã 

în mod fericit celelalte 12 convenþii existente în 

dreptul internaþional, care vizeazã reprimarea 

diferitelor forme particulare de terorism. 

România a semnat Convenþia. Prin Decretul nr. 

447 din 20 aprilie 2006, Convenþia internaþionalã 

privind reprimarea actelor de terorism 

nuclear a fost supusã spre ratificare Parlamentului. 

Terorismul nuclear este incriminat ºi 

sancþionat ºi în dreptul intern. 

Legea nr. 111/1996 are ca obiect desfã- 

ºurarea în siguranþã a activitãþilor nucleare în 

scopuri exclusiv paºnice, astfel încât sã se 

îndeplineascã condiþiile de securitate nuclearã, 

de protecþie a personalului expus profesional, a 

populaþiei, a mediului ºi a proprietãþii, cu riscuri 

minime prevãzute de reglementãri ºi cu 

respectarea obligaþiilor ce decurg din acordurile 

ºi convenþiile la care România este parte. 

De subliniat cã Legea nr. 111/1996 

republicatã prevede la art. 6 interzicerea pe teritoriul 

României a activitãþilor de cercetare, 

experimentare, dezvoltare, fabricare, import, 

export, tranzit, deþinere sau detonare a unei 

arme nucleare sau a oricãrui dispozitiv exploziv 

nuclear. Aceste interdicþii sunt determinate de 

angajamentele ºi obligaþiile României rezultate 

din statutul sãu de stat parte la instrumentele



juridice internaþionale în materie: 

Tratatul privind interzicerea experienþelor 

cu arma nuclearã în atmosferã, în 

spaþiul cosmic ºi sub apã, adoptat la 5 august 

1863, intrat în vigoare la 10 octombrie 1963; 

ratificat de România prin Decretul nr. 686 din 

31 octombrie 1963 ; 

Tratatul cu privire la neproliferarea 

armelor nucleare, adoptat la 12 ianuarie 1968, 

intrat în vigoare la 5 martie 1970; ratificat de 

România prin Decretul nr. 21 din 31 ianuarie 

1970 ; 

Tratatul cu privire la interzicerea 

amplasãrii armelor nucleare ºi altor arme de distrugere 

în masã pe fundul mãrilor ºi oceanelor 

ºi în subsolul lor, adoptat la 11 februarie 1971, 

intrat în vigoare la 18 mai 1972; ratificat de 

România prin Decretul nr. 141 din 19 aprilie 

1972 ; 

Tratatul de interzicere totalã a experienþelor 

nucleare, adoptat la 24 septembrie 

1996, nu a intrat în vigoare pânã în prezent; ratificat 

de România prin Legea nr. 152 din 4 

octombrie 1999. 

Efectuarea activitãþilor interzise de Legea 

nr. 111/1996 republicatã este sancþionatã conform 

art. 46 alin. (1) cu închisoare de la 10 la 25 

de ani ºi interzicerea unor drepturi. Alin. (2) al 

aceluiaºi articol prevede pedeapsa cu detenþiunea 

pe viaþã sau închisoarea de la 15 la 25 de 

ani ºi interzicerea unor drepturi dacã faptele 

menþionate au avut ca urmare decesul uneia 

sau mai multor persoane ori alte consecinþe 

deosebit de grave. 

Este evident cã legiuitorul a avut în 

vedere activitãþile vizând dotarea ºi folosirea 

armei nucleare atât de cãtre forþele armate, cât 

ºi de cãtre entitãþi nonstatale, precum cele 

teroriste. 

În anul 2003, Legea nr. 111/1996 a fost 

modificatã ºi completatã prin Legea nr. 

193/2003 care defineºte explicit ºi pedepseºte 

infracþiunea de terorism nuclear. Astfel, în articolul 

nou introdus, 461, sunt definite ca fapte 

de terorism în domeniul nuclear ºi pedepsite cu 

închisoare de la 5 la 20 ani urmãtoarele: 

a) rãspândirea sau introducerea în 

atmosferã, apã, pe sol ori în subsol a unor materiale 

radioactive, de naturã sã punã în pericol 

89 

sãnãtatea oamenilor sau a animalelor ori mediul; 

b) ameninþãrile cu explozii nucleare sau 

accident nuclear, dacã acestea au ca scop tulburarea 

gravã a ordinii publice, prin intimidare, 

prin teroare sau prin crearea unei stãri de panicã; 

c) utilizarea materialelor radioactive, a 

instalaþiilor nucleare sau a dispozitivelor generatoare 

de radiaþii ionizante în scopul tulburãrii 

grave a ordinii publice prin intimidare, prin 

teroare sau prin crearea unei stãri de panicã. 

De asemenea, este considerat act de 

terorism în domeniul nuclear ºi se pedepseºte 

cu închisoare de la 3 la 15 ani distrugerea, 

degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinþare 

a unei instalaþii nucleare ori radiologice 

ce conþine materiale radioactive, aparþinând 

fãptuitorului sau altuia, ori împiedicarea 

luãrii mãsurilor de conservare sau de securitate 

nuclearã a unei astfel de instalaþii nucleare ori 

radiologice, atunci când sunt sãvârºite în scopul 

tulburãrii grave a ordinii publice prin intimidare, 

prin teroare sau prin crearea unei stãri de 

panicã. Dacã fapta se sãvârºeºte prin incendiere, 

explozie sau alt asemenea mijloc ºi rezultã un 

pericol public, pedeapsa este închisoare de la 5 

la 20 ani. 

Tentativa, inclusiv producerea sau procurarea 

materialelor ori instalaþiilor nucleare sau 

radiologice ºi luarea de mãsuri în vederea comiterii 

infracþiunilor de terorism în domeniul 

nuclear, se pedepseºte. 

În legãturã cu obiectul material al infracþiunii 

de terorism nuclear, în Anexa nr. 2 la 

Legea nr. 111/1996 republicatã sunt urmãtoarele 

definiþii: 

material radioactiv - orice material, în 

orice stare de agregare, care prezintã fenomenul 

de radioactivitate, inclusiv deºeurile radioactive 

(lit. n); 

instalaþie nuclearã - generator de radiaþii 

nucleare, instalaþie, aparat sau dispozitiv 

care extrage, produce, prelucreazã sau conþine 

materiale radioactive; instalaþia nuclearã 

include ºi clãdirile sau structurile aferente 

(lit. j); 

dispozitiv generator de radiaþii ionizante 

- dispozitiv care produce radiaþii X, neu-



troni sau particule încãrcate (lit. h); 

instalaþie radiologicã - este cuprinsã în 

categoria instalaþiilor de iradiere, definite ca 

echipamente ce cuprind dispozitive generatoare 

de radiaþii ionizante sau surse de radiaþii capabile 

sã producã câmpuri de radiaþii intense 

(lit. i). 

Aceste definiþii, care reprezintã obiecte 

materiale ale infracþiunii, necesitã precizarea 

unor noþiuni conþinute: 

radioactivitate - proprietate a unor elemente 

cu atomi grei de a emite, prin dezintegrare 

spontanã, unele radiaþii corpusculare (de 

particule alfa sau beta) ºi radiaþii electromagnetice 

(gama); 

deºeuri radioactive - materiale rezultate 

din activitãþi nucleare, pentru care nu s-a 

prevãzut nici o întrebuinþare, care conþin sau 

sunt contaminate cu radionuclizi în concentraþii 

superioare limitelor de exceptare (lit. g); 

radiaþii ionizante - oricare din urmãtoarele 

radiaþii: alfa, beta, gama, X, neutroni, 

electroni, protoni sau alte particule încãrcate; se 

exclud undele radio, radiaþiile vizibile infraroºii, 

ultraviolete, radiaþiile laser ºi ultrasunetele 

(lit. t). 

De asemenea, ºi noul Cod penal - Legea 

nr. 301 din 28 iunie 2004 condamnã ºi reprimã 

actele de terorism, inclusiv cele de terorism 

nuclear. 

Conform art. 295, ,,(1) Constituie acte de 

terorism urmãtoarele infracþiuni, atunci când 

sunt sãvârºite în scopul tulburãrii grave a ordinii 

publice, prin intimidare, prin teroare sau prin 

crearea unei stãri de panicã: 

a) infracþiunile de omor ºi omor calificat 

prevãzute în art. 178 ºi art. 179, vãtãmarea corporalã 

ºi vãtãmarea corporalã gravã, prevãzute 

în art. 186 ºi art. 187, precum ºi lipsirea de libertate 

în mod ilegal prevãzutã în art. 201; 

b) infracþiunile prevãzute în art. 105 - 

108 din Codul aerian; 

c) infracþiunile de distrugere prevãzute în 

art. 263 ºi art. 264; 

d) infracþiunile de nerespectare a 

regimului armelor ºi muniþiilor, nerespectarea 

regimului materialelor nucleare ºi a altor 

materii radioactive, precum ºi nerespectarea 

regimului materiilor explozive, prevãzute în art. 

90 

406 - 408; 

e) introducerea sau rãspândirea în 

atmosferã, pe sol, în subsol sau în apã de produse, 

substanþe, materiale, microorganisme sau 

toxine de naturã sã punã în pericol sãnãtatea 

oamenilor sau animalelor ori mediul înconjurãtor; 

f) ameninþarea cu bombe sau alte materii 

explozive”. 

Alin. (2) ºi alin (3) ale art. 295 reglementeazã 

pedepsele pentru infracþiunile prevãzute 

la alin. 1, putând ajunge pânã la maximul 

general sau chiar sporit pânã la maximul 

general al pedepsei imediat superioare. 

Alin. (4) ºi alin. (5) ale aceluiaºi articol 

dispun sancþionarea tentativei (în care se 

include producerea sau procurarea mijloacelor 

ori instrumentelor, precum ºi luarea de mãsuri 

în vederea comiterii infracþiunilor) cu pedeapsa 

prevãzutã pentru fapta consumatã sau cu o 

pedeapsã în cadrul limitelor imediat inferioare 

pedepsei prevãzute de lege pentru infracþiunea 

consumatã. 

Art. 296 pedepseºte asocierea în vederea 

sãvârºirii de acte de terorism cu detenþiune severã 

de la 15 la 25 de ani ºi interzicerea unor 

drepturi. 

Art. 297 sancþioneazã finanþarea actelor 

de terorism, inclusiv realizarea de fonduri în 

scopul finanþãrii actelor de terorism cu detenþiune 

severã de la 15 la 20 de ani ºi interzicerea 

unor drepturi, precum ºi confiscarea fondurilor 

respective. 

Art. 298 grupeazã toate infracþiunile de 

ameninþare în scop terorist ºi dispune pedepse 

care merg pânã la închisoare strictã de la 5 la 15 

ani ºi interzicerea unor drepturi. 

În concluzie, recent încheiata Convenþie 

internaþionalã privind reprimarea actelor de 

terorism nuclear, ca ºi Convenþia privind protecþia 

fizicã a materialelor nucleare, încheiatã în 

1980, vizeazã blocarea accesului entitãþilor 

teroriste la materialele ºi explozibilii nucleari. În 

plus, Convenþia internaþionalã privind reprimarea 

actelor de terorism nuclear are ºi un puternic 

rol de descurajare a uneia din cele mai 

grave forme de terorism.



PROVOCAREA NUCLEARÃ A COREEI DE NORD 

Sublocotenent Mihai GRAUR 

Scurt istoric 

În prima jumãtate a secolului 20, peninsula 

coreeanã a fost controlatã de cãtre 

japonezi, care au anexat-o þãrii lor în 1910. 

Dupã sfârºitul celui de-Al Doilea Rãzboi 

Mondial, Coreea a fost împãrþitã în douã: 

Uniunea Sovieticã a ocupat partea de nord 

instaurând un guvern comunist, iar SUA au 

ocupat partea de sud instaurând un guvern capitalist 

democratic. 

În iunie 1950, liderul nord-coreean, Kim 

Il Sung, sprijinit de sovietici, atacã Coreea de 

Sud, declanºând rãzboiul coreean. În iulie 1953 

rãzboiul se încheie fãrã un act de pace formal, 

Coreea de Nord ºi cea de Sud fiind, tehnic, în 

stare de rãzboi. 

Liderul nord-coreean, a creat o societate 

militarizatã ºi strict controlatã, bazându-se 

îndeosebi pe suportul economic ºi militar sovietic 

ºi chinez. Kim a cheltuit un sfert din produsul 

intern brut în crearea uneia dintre cele 

mai mari armate ale lumii. Neacceptând 

împãrþirea Coreei în douã, el a încercat constant 

sã submineze guvernul sud coreean ºi sã-i ucidã 

pe conducãtori. 

Prãbuºirea Uniunii Sovietice în 1991 a 

lãsat Coreea de Nord fãrã un partener major de 

schimb ºi una din principala sursã de suport. 

Kim a continuat sã investeascã în principal în 

programul militar secând astfel resursele þãrii. 

Izolatã ºi având o economie într-o continuã 

scãdere, Coreea de Nord a cãzut într-un haos 

economic. În anii '90 se estima cã aproximativ 

2 milioane de nord-coreeni au murit de foame. 

Tensiuni nucleare 

În 1985, Coreea de Nord s-a alãturat 

Tratatului Împotriva Proliferãrii Armelor 

Nucleare (Nuclear Non-Proliferation Treaty 

(NPT)) ca un stat ce nu deþinea arme nucleare, 

dar s-a retras din NPT în 

1993, mai târziu anulându-ºi 

decizia. Statele Unite au 

început discuþii cu Kim Jong 

Il, care devenise liderul 

Coreei de Nord dupã 

moartea tatãlui sãu în iulie 

1994. În octombrie 1994, 

preºedintele SUA, Bill Clinton, ajunge la un 

acord cu Phenianul, prin care statul comunist 

renunþã la fabricarea armelor nucleare primind 

în schimb combustibil ºi ajutor la construirea a 

douã reactoare. În noiembrie 1994, republicanii 

preiau controlul în Congresul SUA, ºi 

acordul cu Coreea de Nord este, practic, blocat. 

În 1997, dupã perioada de doliu, Kim 

Jong-Il devine ºef al statului. În baza politicii 

sale militariste, grosul resurselor þãrii este 

direcþionat cãtre armatã. În 1998 Kim pune 

bazele unui acord - rachete contra tehnologie 

nuclearã - cu Pakistanul ºi testeazã o rachetã 

Taepo-dong-1 deasupra nordului Japoniei. 

SUA, suspectând construirea unui reactor 

nuclear subteran, au început negocierile la nivel 

înalt cu Coreea de Nord, discuþiile continuând 

pânã în 2000, când Coreea de Nord a ameninþat 

cu reînceperea programului nuclear dacã SUA 

nu plãteºte pentru pierderea energiei electrice 

datoratã întârzierilor de construire a celor douã 

reactoare. 

În 1999, Kim lanseazã programul superbancnotelor, 

falsuri de foarte bunã calitate al 

bancnotelor de dolari SUA, yeni japonezi, bahþi 

thailandezi, ºi, mai apoi, euro, fiind puse în circulaþie 

de compania de comerþ nord-coreeanã 

Zokwang, cu sediul în Macao. 

Instalarea în 2001 la preºedinþia SUA a 

lui George W. Bush a determinat schimbãri în 

politica SUA faþã de Coreea de Nord. În 2002, 

91



preºedintele Bush a etichetat Coreea de Nord, 

Irak-ul ºi Iran-ul ca fiind ,,axa rãului”. 

Mai târziu, în acel an, guvernul Bush a 

dezvãluit cã Pyongyang a permis funcþionarea 

în secret a unui program de dezvoltare a 

armelor nucleare, violând astfel acordul din 

1994. Drept urmare, SUA, Japonia ºi Coreea de 

Sud au stopat alimentarea cu petrol cãtre 

Coreea de Nord. 

Vãzând cã rãzboiul din Irak este iminent, 

Kim era convins cã Bush vrea sã-l înlãture de la 

putere, ºi în 2003, Phenianul reia programul 

nuclear ºi îi expulzeazã pe inspectorii ONU. În 

condiþiile date SUA ameninþã cu sancþiuni. 

În august 2003, SUA, Coreea de Nord, 

Coreea de Sud, China, Japonia ºi Rusia au 

început ceea ce a devenit cunoscut ca 

,,negocierile celor 6”, care aveau ca scop 

finalizarea crizei nucleare din Coreea de Nord. 

Coreea de Nord a cerut Washington-ului sã 

semneze un pact de neagresiune cu Pyongyang 

ºi a spus cã nu poate demonta programul 

nuclear dacã SUA nu abandoneazã ,,politica 

ostilã” faþã de Pyongyang. 

Coreea de Nord a pãrãsit ,,grupul celor 

6” în 2005 anunþând cã vor ,,compresa/susþine 

arsenalul de arme nucleare”. Tot în acel an, SUA 

impun sancþiuni financiare ºi îl acuzã pe Kim de 

complicitate la falsificarea de bancnote ºi spãlare 

de bani. 

În ianuarie 2006, Phenianul anunþã cã 

nu va continua negocierile pe problema 

nuclearã decât dacã SUA ridicã sancþiunile. La 

începutul lunii iulie 2006, Coreea de Nord a testat 

alte 7 rachete, inclusiv o încercare eºuatã de 

lansare a unei rachete cu razã lungã de acþiune 

consideratã a fi capabilã de a ajunge în cel mai 

vestic punct al SUA. 

În septembrie 2006, într-un discurs la 

ONU, un oficial nord-coreean acuzã SUA cã au 

blocat negocierile privind impunerea de sancþiuni. 

Testul nuclear efectuat de Coreea de 

Nord 

În dimineaþa zilei de 

luni, 09.10.2006, agenþia oficialã 

de presã nord-coreeanã 

KCNA a anunþat cã Coreea de 

Nord cã a efectuat o explozie 

92 

nuclearã subteranã de 

încercare, explozie ce a avut 

loc la ora 04.36 a.m., ora 

României, 10.36 a.m., ora 

Coreei de Nord, la 385 km 

Nord-Est de Phenian, în 

localitatea Hwaderi, lângã 

oraºul Kilju. 

ªtirea precizeazã cã testul subteran a fost 

un ,,succes 100%” ºi nu au avut loc emisii 

radioactive. KCNA menþioneazã cã testul a 

reprezentat ,,un eveniment istoric care a incurajat 

ºi satisfãcut Armata popularã coreeanã ºi 

poporul care doreºte o apãrare puternicã ºi 

autonomã”. De asemenea, acest test va ,,contribui 

la apãrarea pãcii ºi stabilitãþii in peninsula 

coreeanã ºi în regiune”. 

Conform afirmaþiilor Directorului 

Centrului de Cercetare Seismicã din Coreea de 

Sud, deflagraþia a fost la fel de puternicã cu 

explozia a 800 de tone de dinamitã, provocând 

un cutremur cu magnitudinea de 3,85 grade pe 

scara Richter. 

La rândul lui, Institutul de geofizicã al 

SUA /USGS (United States Geological Survey)/ 

a detectat o miºcare teluricã în Coreea de Nord 

cu o magnitudine de 4,2 grade pe scara Richter. 

Directorul Institutului Naþional de Fizicã 

a Pãmântului din România, Gheorghe 

Marmureanu, a declarat cã experimentul 

nuclear al Coreei de Nord a fost înregistrat ºi la 

noi: ,,noi am înregistrat cu senzorii de la Cheia 

ºi Bucovina detonarea din Coreea de Nord. Ea 

s-a petrecut la ora 4:46, ora României, a fost 

înregistratã destul de slab, însã am ºtiut de la 

început cã este vorba despre o explozie 

nuclearã, fiindcã aceste miºcãri tectonice au o 

altã alurã. Componenta P din unda seismicã se 

înregistreazã diferit la exploziile nucleare faþã de 

miºcãrile seismice”. 

Înregistrarea 

seismicã a exploziei de 

la staþia digitalã din 

Vladivostok 

Sursa: CEME - 

Geophysical Service of 

Russian Academy



Potrivit unui înalt oficial american citat 

de Reuters, Coreea de Nord a anunþat China cã 

va efectua un test nuclear cu 20 de minute 

înainte, iar China a anunþat imediat SUA, 

Japonia ºi Coreea de Sud. 

Pregãtirea testului 

Pe 12 septembrie 2004, New York Times 

a anunþat, pe fondul unor acþiuni fãcute de 

Coreea de Nord, cã aceasta pregãteºte sã conducã 

o primã explozie nuclearã. Unii dintre 

analiºti, care erau mai degrabã îngrijoraþi în 

privinþa Irakului, au considerat cã activitatea 

detectatã în Coreea de Nord în ultimele 3 sãptãmâni 

nu prezice/vesteºte neapãrat un test. Un 

oficial care avea acces la informaþii a afirmat cã 

aceastã activitate crescutã poate fi asociatã cu 

un test nuclear, dar crede cã este foarte puþin 

probabil ca un test nord-coreean sã poatã fi 

fãcut în doar patru sãptãmâni. Aceste activitãþi 

includeau deplasarea materialelor în perimetrul 

unor zone suspecte, zone în care agenþiile de 

informaþii au raportat în 2003 cã au fost testate 

explozii pe bazã de miez de plutoniu. Pânã în 

octombrie 2006, oficialii serviciului de informaþii 

al SUA au detectat o activitate neobiºnuitã 

a poteþialului nuclear nord-coreean, deºi aceºtia 

nu au putut sã determine cu precizie natura 

activitãþii. 

Potrivit analistului Satoshi Morimoto de 

la Universitatea din Takushoku, ,,efectuarea 

unui test nuclear în Coreea de Nord ar fi o 

treabã extrem de complicatã deoarece acesta nu 

ar putea fi fãcut decât subteran. Pentru aceasta 

ar fi nevoie de aproximativ 60 kilometri pãtraþi 

de deºert, deoarece o explozie nuclearã ar afecta 

circuitul subteran al apei. Coreea de Nord are 

o abundentã scurgere subteranã de ape, ºi dacã 

s-ar produce o explozie nuclearã în astfel de loc, 

materialele radioactive vor trece în proviziile de 

apã din toatã peninsula coreeanã, ºi se vor 

scurge în Marea Japoniei. Ca o consecinþã, dacã 

va exista orice activitate nuclearã în peninsula 

coreeanã, nu ar fi afectat doar sistemul ecologic, 

ci ºi topografia zonei. Deci, vor vrea cu toate 

acestea sã efectueze un test? Consider cã într-un 

fel vor încerca sã împrumute deºertul 

Pakistanez sau vor acþiona într-o altã þarã. Cu 

toate acestea cu Coreea de Nord nu poþi ºti 

nimic cu certitudine”. 

93 

Tulburãri internaþionale 

Comunitatea internaþionalã 

a condamnat 

rapid prima încercare 

nuclearã a Coreei de 

Nord, Washingtonul cerând 

o acþiune imediatã a 

Consiliului de Securitate. 

Purtãtorul de cuvânt al 

Casei Albe, Tony Snow, a 

declarat cã încercarea nord-coreeanã este o 

,,provocare”. 

Coreea de Sud, prima care a anunþat luni 

dimineaþa testul nord-coreean, a spus cã guvernul 

sãu se va ocupa serios de aceastã chestiune 

ºi a suspendat ajutorul sãu umanitar cãtre 

Coreea de Nord. Ministrul chinez al Afacerilor 

Externe a afirmat cã ,,Coreea de Nord ignorã 

neliniºtile comunitãþii internaþionale ºi procedeazã 

într-o manierã neruºinatã, printr-un 

test nuclear”. 

Rusia a condamnat ferm explozia primei 

bombe nucleare nord-coreene ºi a calificat drept 

,,un prejudiciu enorm” intrarea Phenianului în 

rândul marilor puteri nucleare. Japonia a calificat 

acþiunea Phenianului ,,impardonabilã”. 

Ministrul britanic de externe a calificat testul 

drept ,,foarte provocator” ºi a anunþat cã pentru 

acest test Coreea de Nord va primi o ripostã 

durã. Franþa crede cã încercarea nuclearã a 

Coreei de Nord este ,,un act de o mare gravitate 

pentru securitatea internaþionalã” ºi a cerut un 

rãspuns ,,ferm” al comunitãþii internaþionale, 

prin vocea ministrului francez al Afacerilor 

Externe, Philippe Douste-Blazy. 

Secretarul de Stat american, Condoleezza 

Rice, a asigurat þãrile asiatice cã Statele Unite 

vor folosi întregul arsenal militar în scopul 

apãrãrii acestora în caz de nevoie, accentuând 

faptul cã nu este nevoie de o întrecere privind 

fabricarea armelor nucleare, în lumina testului 

nuclear nord-coreean. Statele Unite sunt îngrijorate 

cã Japonia, Coreea de Sud ºi probabil 

Taiwan-ul ar dori sã-ºi dezvolte propriul lor program 

nuclear pentru a se putea apãra împotriva 

unei eventuale ofensive nord-coreene. Astfel de 

mutãri ar putea enerva China, care deþine arme 

nucleare, creând astfel tensiuni în Asia. 

Coreea de Nord a afirmat cã unul dintre



motivele testãrii armei atomice este de a anihila 

orice posibil atac, de genul celui din Irak, al 

Statele Unite. În replicã, Preºedintele Bush a 

afirmat cã nu au arme nucleare în peninsula 

coreeanã ºi cã nu intenþioneazã sã atace Coreea 

de Nord. 

Rezoluþia finalã 

Dupã negocieri intensive privind testul 

nuclear executat de Coreea de Nord, Consiliul 

de Securitate al Naþiunilor Unite a impus sancþiuni 

atât împotriva þãrii cât ºi împotriva populaþiei. 

Printr-o rezoluþie adoptatã în unanimitate, 

Consiliul a stabilit un Comitet care sã 

urmãreascã sancþiunile impuse ºi sã acþioneze 

împotriva violãrii acestora. 

Conform acestei rezoluþii, ,,DPRK 

(Republica Democratã Popularã Coreeanã) ar 

trebui sã-ºi suspende toate activitãþile privind 

programul de cercetare al rachetelor balistice … 

ºi, de asemenea, trebuie sã abandoneze toate 

programele de cercetare al armelor nucleare ºi 

existentul nuclear într-o manierã completã, 

controlabilã ºi ireversibilã”. Pyongyang trebuie 

în continuare sã suporte NPT (Nuclear Non- 

Proliferation Treaty) ºi acordurile de securitate 

IAEA ºi sã ofere Agenþiei ,,transparenþã peste 

mãsurile acestor cerinþe, incluzând accesul la 

informaþiile despre personal, documente, 

echipamente ºi fabrici”. 

Prin aceastã rezoluþie, Consiliul a decis ca 

toate statele membre sã încerce sã previnã 

importul din sau exportul cãtre DPRK a ,,tancurilor 

de luptã, vehiculelor de luptã blindate, 

artileriei de calibru mare, avioanelor de luptã, 

elicopterelor de atac, navelor de rãzboi, 

rachetelor sau sistemelor de rachete” ca ºi 

,,materialelor conexe, incluzând bucãþi de 

piese” ºi alte articole/obiecte care sunt interzise 

de Comitetul de sancþiune. De asemenea, au 

fost interzise exporturile cãtre DPRK a 

bunurilor de lux. 

Într-o altã prevedere a textului, Consiliul 

a decis cã toate statele trebuie sã îngheþe imediat 

fondurile, alte bunuri financiare ºi resurse 

economice care se gãsesc pe teritoriile lor ºi care 

sunt deþinute sau controlate, direct sau indirect, 

de cãtre persoane sau firme selectate de cãtre 

Comitet sau Consiliul de Securitate ca fiind 

angajate în asigurarea suportului nuclear, asigurarea 

armelor de distrugere în masã sau a 

rachetelor balistice pentru DPRK, sau de cãtre 

persoane sau firme care acþioneazã în numele 

sau conform instrucþiunilor date de DPRK. 

Sancþiunile financiare date de Consiliu nu se 

aplicã fondurilor necesare pentru cheltuielile 

obiºnuite legale. 

Un reprezentant al Pyongyang s-a 

adresat Consiliului pe data de 14 octombrie 

spunând cã DPRK respinge total aceastã 

rezoluþie: ,,aceastã rezoluþie”, spune el, ,,aratã 

clar cum Consiliul de Securitate ºi-a pierdut 

complet imparþialitatea”. Testul nuclear subteran 

de pe 9 octombrie a fost fãcut ca o mãsurã 

de împiedicare, evidenþiind faptul cã aceastã 

acþiune a fost alimentatã de cãtre ameninþarea, 

sancþiunile ºi presiunea nuclearã a SUA. 

El a declarat cã ,,dacã SUA mãreºte constant 

presiunea asupra DPRK, aceasta va continua 

sã-ºi ia mãsuri de siguranþã, considerând 

aceste presiuni ca pe o declaraþie de rãzboi”. 

1. www.cbs.com 

2. http://news.bbc.co.uk. 

3. www.cnn.com 

4. www.protv.ro 

5. www.tvr.ro 

6. www.jurnalul.ro 

7. adevarulonline.ro 

BIBLIOGRAFIE: 

94


INSTRUCÞIA PENTRU APÃRAREA NBC 

INSTRUCÞIA ªI EXERCIÞIILE ÎN ARMA APÃRARE NBC ÎN 

PERIOADA 2007 - 2010 

Locotenent-colonel Marin PÃUNE 

Instrucþia ºi exerciþiile în arma 

Apãrare NBC în perioada 2007- 

2010 se vor desfãºura în baza 

ordinelor Statului Major al Forþelor 

Terestre. 

Ordinele sunt în concordanþã cu 

doctrina NATO privind apãrarea colectivã, 

planurile de implementare ale obiectivelor 

forþei, de restructurare, transformare ºi 

mobilizare a forþelor, precum ºi cu resursele 

financiare alocate. 

Ordinele asigurã: 

ainstrucþia forþelor, conform principiilor 

ºi conceptelor moderne, aplicate ºi 

verificate în forþele terestre ale armatelor 

statelor membre NATO ºi în recentele conflicte 

militare, precum ºi pe baza lecþiilor 

învãþate rezultate în urma participãrii 

structurilor din Forþele Terestre ale 

Armatei României în teatrele de operaþii; 

arealizarea unei viziuni unitare a 

instrucþiei forþelor, ca parte a procesului 

de instruire; 

adirecþionarea întregii activitãþi de 

instrucþie pentru îndeplinirea misiunilor 

stabilite prin planurile de operaþii ºi actele 

normative în vigoare; 

realizarea interoperabilitãþii, în domeniul 

instrucþiei, cu forþele terestre din armatele 

celorlalte state membre NATO. 

Instrucþia este una din componentele 

de bazã ale instruirii personalului/forþelor de 

apãrare NBC, cu rol decisiv în realizarea capacitãþii 

operaþionale necesarã Forþelor Terestre 

pentru îndeplinirea misiunilor în cadrul apãrãrii 

naþionale, Alianþei Nord-Atlantice, structurilor 

militare ale UE/unei coaliþii ºi independent. 

Instrucþia cuprinde totalitatea acþiunilor 

întreprinse pentru formarea, dezvoltarea ºi 

95 

menþinerea deprinderilor individuale ºi colective, 

necesare îndeplinirii misiunilor/sarcinilor. 

Prin instrucþie se cultivã, de asemenea, spiritul 

de luptã ºi virtuþile militare ºi se realizeazã coeziunea 

structurilor militare, elemente esenþiale 

pentru capacitatea forþelor de a rãspunde ºi 

acþiona eficient în spaþiul de luptã integrat. 

În timp de pace, instrucþia este activitatea 

de bazã a militarilor din arma Apãrare NBC 

Obiectivul general al instrucþiei militarilor 

din arma Apãrare NBC îl constituie formarea 

ºi dezvoltarea profesionalã a luptãtorului, 

specialistului ºi liderului militar, precum ºi 

realizarea coeziunii pentru luptã a structurilor 

militare în scopul atingerii/menþinerii capacitãþii 

operaþionale a structurilor militare, necesarã 

îndeplinirii misiunilor planificate/deduse. 

Obiectivele ºi conþinutul instrucþiei la 

toate eºaloanele se stabilesc în funcþie de: misiunile 

pe care urmezã sã le îndeplineascã; lista cu 

cerinþele esenþiale ale misiunilor 

(LCEM/METL); nivelul de operaþionalizare; 

resursele la dispoziþie. 

Instrucþia militarilor din arma Apãrare 

NBC trebuie sã rãspundã urmãtoarelor cerinþe: 

sã fie planificatã unitar; 

sã fie condusã cu competenþã; 

sã fie un proces continuu, progresiv; 

sã se desfãºoare modular; 

sã fie standardizatã; 

sã fie flexibilã; 

sã fie o activitate preponderent practicã; 

sã cultive virtuþile; 

sã fie desfãºuratã cu instructori ºi structuri 

de asigurare profesionalizate; 

sã asigure motivarea; 

sã promoveze exigenþa; 

sã adopte ºi sã implementeze preveder-



ile manualelor de luptã, tacticile, tehnicile ºi 

procedurile NATO; 

baza materialã pentru instrucþie sã 

asigure condiþii cât mai apropiate de cele ale 

spaþiului de luptã; 

sã fie evaluatã la nivelul fiecãrei 

secvenþe/etape; 

sã adopte ºi sã implementeze tacticile, 

tehnicile ºi procedurile rezultate din experienþa 

acumulatã în misiunile internaþional. 

Prioritãþile instrucþiei în perioada 

2007-2010 sunt: 

(1) În plan conceptual: 

definitivarea cadrului conceptual 

privind planificarea, executarea ºi 

evaluarea/aprecierea instrucþiei individuale ºi 

colective la nivelul comandamentelor ºi al 

forþelor; 

definitivarea redactãrii Programelor de 

Instrucþie pentru Misiuni (PIM) ºi aplicarea 

acestora în procesul de instrucþie; 

definitivarea elaborãrii Programelor de 

Instrucþie a Individului (PII) ºi aplicarea acestora 

în procesul de instrucþie; 

remodelarea cadrului conceptual 

privind planificarea, executarea ºi evaluarea 

instrucþiei prin simulare. 

(2) În planul execuþiei: 

implementarea prevederilor "Doctrinei 

instruirii Forþelor Armate"; 

îndeplinirea cerinþelor din ,,Planurile 

de integrare prin instruire"; 

desfãºurarea procesului de instrucþie 

pe baza Programelor de Instrucþie pentru 

Misiuni/PIM ºi a Programelor de Instrucþie a 

Individului/PII; 

realizarea nivelului necesar de 

instrucþie a forþelor dislocabile nominalizate 

pentru NATO, în conformitate cu standardele 

stabilite de comandamentele NATO cãrora se 

subordoneazã; 

planificarea, desfãºurarea ºi evaluarea 

instrucþiei pe bazã de cerinþe esenþiale, standarde 

de performanþã ºi activitãþi standard de 

instrucþie ºi evaluare/ASIE, pentru a îndeplini 

spectrul de misiuni conform "Catalogului cu 

Cerinþele de Apãrare 2005/Defence 

Requirements Review 2005" - DRR 05; 

creºterea eficienþei participãrii la exerciþii 

multinaþionale ºi activitãþi de instrucþie 

organizate ºi desfãºurate de NATO/UE; 

planificarea activitãþilor/acþiunilor 

pentru certificarea ºi afirmarea forþelor/comandamentelor 

ºi participarea la comanda, controlul 

ºi organizarea acestor activitãþi/acþiuni. 

Exerciþiile reprezintã o activitate complexã 

de instruire desfãºuratã în condiþii cât mai 

apropiate realitãþii spaþiului de luptã integrat. 

Acestea presupun executarea, într-o viziune 

unitarã ºi continuã, a mai multor cerinþe 

esenþiale necesare pentru îndeplinirea 

misiunii. 

Scopul general al exerciþiilor îl constituie 

perfecþionarea deprinderilor elementelor 

de comandã ºi ale forþelor pentru 

îndeplinirea misiunilor. 

Exerciþiile constituie baza pentru executarea 

evaluãrii interne ºi externe a 

nivelului de instrucþie al unei structuri la 

sfârºitul unor etape/module de instrucþie. 

Fiecare comandant/ºef conduce exerciþiile 

planificate la nivelul structurii militare pe 

care o comandã. Comandamentele ºi forþele 

nominalizate prin planurile de cooperare pentru 

intervenþia în caz de urgenþe civile vor participa 

la activitãþile de instruire planificate de 

structurile Inspectoratului General pentru 

Situaþii de Urgenþã. De asemenea, vor planifica, 

anual, în cadrul instrucþiei colective a comandamentelor 

ºi a forþelor un exerciþiu de rezolvare 

a unei situaþii tactice/STX, pe linia intervenþiei 

în caz de urgenþe civile, în zona de responsabilitate 

alocatã fiecãrei structuri. 

Procesul de planificare a exerciþiilor executate 

de cãtre comandamente ºi a celor destinate 

evaluãrii în vederea certificãrii ºi afirmãrii 

structurilor pentru NATO, se desfãºoarã în conformitate 

cu prevederile Directivei pentru 

Exerciþii NATO (BiSC Exercise Directive 75-3) ºi 

a reglementãrilor naþionale. 

Planificarea operaþionalã a acestor exerciþii 

se face în conformitate cu prevederile 

Ghidului pentru Planificarea Operaþionalã/Guidelines 

for Operaþional Planning - GOP, 

ed. iunie 2005, Ghidurilor de Planificare Funcþionalã 

(FPGs) ºi a reglementãrilor naþionale. 

La baza planificãrii ºi desfãºurãrii 

96



97 

instrucþiei trebuie sã stea deviza 

"Instruieºte-te aºa cum vei lupta". 

Ca elemente de noutate înserate în 

ordinul de mai sus pot fi amintite urmãtoarele : 

instrucþia este abordatã ºi clasificatã 

din perspectiva structurilor participante la 

instrucþie, astfel aceasta se împarte în: 

instrucþia comandamentelor; instrucþia forþelor. 

au fost introduse tipurile de exerciþii 

(atât pentru comandamente cât ºi pentru forþe) 

care se executã ºi în celelalte state ale alianþei. 

planificarea instrucþiei 

- pe termen scurt ; 

- pe termen mediu ; 

- pe termen lung 

instrucþia individualã a gradaþilor voluntari 

: 

- de bazã; 

- de specialitate; 

- pe timpul perioadei instrucþiei colective; 

- pe timpul îndeplinirii unei misiuni în 

afara teritoriului naþional ; 

- pe timpul perioadei de refacere a 

structurilor. 

instrucþia individualã de bazã a soldaþilor 

voluntari, pentru toate armele/specialitãþile 

militare din forþele terestre se va executa 

pe baza "modelului luptãtorului". 

instrucþia individualã de specialitate a 

soldaþilor voluntari se executã pe baza "modelului 

specialistului", în batalioanele/companiile 

de instrucþie ale centrelor de pregãtire 

ale armelor. 

instrucþia individualã de bazã a soldaþilor 

voluntari 

- instrucþia militarã generalã; 

- instrucþia tacticã generalã. 

instrucþia individualã de specialitate a 

soldaþilor voluntari: 

- în centrele de pregãtire ale armelor: 

- subetapa instrucþiei tehnice de specialitate 

- subetapa instrucþiei tactice de specialitate 

- în unitãþi: 

- subetapa instrucþiei pentru încadrarea 

pe funcþie 

instrucþia individualã de bazã ºi specialitate 

a soldaþilor voluntari: 

- voluntari care nu au îndeplinit serviciul 

militar 

- voluntari care au îndeplinit serviciul 

militar 

Concret, instrucþia unitãþilor de Apãrare 

NBC se va desfãºura conform specificului acestora, 

pentru a fi în mãsurã sã execute acþiuni 

militare ca unitãþi de sprijin în domeniul 

Apãrãrii NBC. Cadrele militare (ºefi de autospeciale/co-mandanþii 

de grupe) precum ºi soldaþii 

ºi gradaþii voluntari vor executa antrenament în 

lucrul cu tehnica din dotare în limita a 4 ore 

sãptãmânal. 

Maiºtrii militari de la subunitãþi vor executa, 

lunar, o zi de instrucþie de specialitate în 

cadrul plutonului de mentenanþã al unitãþii, de 

regulã o datã cu introducerea la reparat a 

tehnicii structurii din care fac parte. 

Din timpul afectat instrucþiei de specialitate 

a personalului din arma Apãrare NBC, 

încadrat în comandamente, se planificã minim 

2 ore lunar pentru cunoaºterea standardelor, 

aplicarea procedurilor de operare în vigoare, 

precum ºi însuºirea noutãþilor în domeniu. 

Pe timpul perioadei instrucþiei colective a 

forþelor, comandantul unitãþii poate stabili 

desfãºurarea, în flux continuu, pe durata a 3-10 

zile, a unor ºedinþe de instalare, mascare ºi 

strângere a unui raion de decontaminare RBC 

cu personalul ºi mijloacele din înzestrare, în 

vederea realizãrii coeziunii subunitãþilor ºi perfecþionãrii 

modului de acþiune ºi reacþie a acestora, 

funcþie de diverse situaþii tactice, evenimente 

ºi incidente, conform procedurilor de 

operare standard. 

Instrucþia intensivã a personalului ºi a 

structurilor militare cu responsabilitãþi în domeniul 

Apãrãrii NBC se va executa în Poligonul 

de Instrucþie pentru Apãrare NBC "Valea 

Poienii" al Centrului de Pregãtire pentru 

Apãrare NBC. Propunerile de exerciþii/activitãþi 

de instrucþie intensivã de specialitate care 

urmeazã sã se desfãºoare în acest poligon vor fi 

înaintate, ierarhic, anual, pânã la 15.06, pentru 

anul urmãtor. 

Vor avea prioritate la ieºirea în 

poligonul Valea Poienii unitãþile destinate 

NATO.



PSIHOLOGIA TERORII ªI TEROAREA PSIHOLOGICÃ 

ÎN SITUAÞII DE CRIZÃ 

GABRIEL DULEA 

A consemnat col. (r) Mihai GRIGORESCU 

Date biografice 

Scriitorul ºi publicistul Gabriel Dulea s-a nãscut la 28 iunie 1950, în oraºul Bechet, judeþul 

Dolj; a absolvit liceul militar ,,Dimitrie Cantemir”, Breaza în 1969; ªcoala de Ofiþeri Activi ,,Nicolae 

Bãlcescu”, Sibiu, în 1972, la arma chimie (Apãrare NBC); Academia Militarã în 1978; Facultatea 

de Filozofie a Universitãþii Bucureºti în 1987. 

A ocupat funcþii importante în armatã; 15 ani a fost redactor principal la Editura Militarã. 

În 1995, din motive de sãnãtate, a fost nevoit sã treacã în rezervã. 

Lucrãri publicate: Izvoare de luminã- prozã scurtã (în colaborare), 1987; Normã ºi normativitate 

în acþiunea militarã (colectiv, 1987; Sociodinamica grupului militar - o abordare polifuncþionalã); 

Metodica pregãtirii psihice pentru luptã a militarilor, 1995; Fundamentele psihologice ale luptei 

armate, 2002; Componenta energeticã a psihicului uman - perspectiva psihofilosoficã, 2005. 

Din 2005, este membru al Societãþii scriitorilor militari. 

*** 

Autorul supune fenomenul terorismului unei investigaþii ºtiinþifice de profunzime ºi din 

mai multe perspective. Cartea beneficiazã de o amplã ºi interesantã prefaþã semnatã de conf.univ. 

dr.Alexandru Leordean. 

Lucrarea scriitorului Gabriel Dulea pune în evidenþã câteva din mecanismele acþiunilor 

teroriste , îndeosebi a celor care se circumscriu psihicului uman, cu toate consecinþele perturbatoare, 

atât asupra terorismului, care acþioneazã de cele mai multe ori în situaþii extreme, cât ºi 

asupra victimelor acþiunilor teroriste. Autorul reuºeºte sã explice notele esenþiale care caracterizeazã 

cele douã concepte incluse în titlul lucrãrii - ,,psihologia terorii” ºi ,,teroarea psihologicã”. 

În carte sunt abordate urmãtoarele aspecte mai importante, care, de altfel, constituie ºi 

titlurile capitolelor lucrãrii:terorismul între mit ºi realitate;profilurile grupãrilor teroriste ºi 

tipurile de terorism;terorismul invizibil;terorismul ºi politica;psihologia recrutului sinucigaº; 

teroarea psihologicã, scurt istoric;u.s.army ºi tortura psihologicã;prevenirea ºi combaterea 

terorismului;dicþionar de termeni utilizaþi în studiul terorismului. 

De asemenea, cartea prezintã rezumate in limbile englezã ºi francezã, precum ºi o bibliografie 

selectivã. 

Dupã cum ne releva cel care prefaþeazã lucrarea, conf.univ.dr. Alexandru Leordean, 

cartea scriitorului Gabriel Dulea prezintã aspecte interesante ale terorismului de la începutul secolului 

XXI, introducându-ne într-un univers captivant de întrebãri ºi rãspunsuri, oferind astfel o 

lecturã plãcuta ºi, deopotrivã, instructivã ºi educativã ºi, ca atare fiind recomandatã cu toatã cãldura 

spre lecturare. 

98



O lucrare bibliograficã de excepþie: 

BIBLIOGRAFIA CHIMIEI MILITARE 

ROMÂNEªTI 1985-2006 

Autori: col.dr.ing.Ion SAVU 

prof.Tamara SAVU 

99 

Note biografice: 

Col.dr.ing. Ion SAVU este comandantul 

Centrului de Cercetare ªtiinþificã 

pentru Apãrare NBC ºi Ecologie din anul 

2000 ºi un excelent cunoscãtor al problemelor 

ºtiinþifice ºi dezvoltãrii pe linie 

de armã, beneficiar al unei experienþe 

acumulate în domeniile de vârf ale 

chimiei militare, ca urmare a activitãþii 

desfãºurate în structurile principale ale 

armei, C.P.Ap.NBC ºi actuala instituþie pe 

care cu cinste o conduce. 

Totodatã, este un cercetãtor cu 

realizãri notabile în cadrul prestigioasei 

instituþii de cercetare ºtiinþificã din 

ªoseaua Olteniþei Bucureºti ºi are meritul 

de a fi redimensionat ºi redirecþionat 

activitatea instituþiei spre domenii de 

interes ºtiinþific ºi tehnologic, consolidându-i 

identitatea ºi prestigiul 

dobândite de-a lungul a peste opt 

decenii de existenþã neîntreruptã. 

În anul 1996, a obþinut doctoratul 

în chimie militarã, cu teza : ,,Contribuþii 

privind perspectivele de utilizare a fenomenului 

de chemiluminescenþã în domeniul militar”. 

Împreunã cu doamna Tamara 

SAVU ºi-a adus contribuþia la elaborarea 

unor lucrãri ºi articole de interes ºtiinþific 

în domeniul chimiei militare ºi al 

apãrãrii NBC, apãrute în Editura 

Centrului Tehnic Editorial al Armatei ºi 

în revista Apãrarea NBC, editatã de 

CPAp.NBC. 

Una dintre cele mai de seamã realizãri 

este ,,NBC - Istorie, ºtiinþã, pasiune”, 

2004 Bucureºti, o lucrare cvasiromanþatã, 

în care prezinã într-o manierã 

sui-generis întreaga activitate desfãºuratã 

în lungul timpului în cadrul prestigiosei 

instituþii de cercetare ºtiinþificã al cãrei 

comandant este în prezent. 

*** 

O primã lucrare de facturã enciclopedicã 

în domeniul bibliografiei armei a 

fost elaboratã în cadrul Centrului de 

Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBC 

ºi Ecologie sub egida Comandamentului 

Trupelor Chimice, cu denumirea 

,,Bibliografia chimiei militare româneºti



1917-1985”, de col. dr. ing. ªtefan 

Mihai DOGARU ºi mr. dr. ing. Ion 

ROMAN. 

Bibliografia chimiei militare 

româneºti 1985-2006, pune la dispoziþia 

celor interesaþi un vast material bibliografic, 

print-o amplã investigaþie de 

bibliotecã ºi în colecþiile unor prestigioase 

reviste de specialitate, ca "Revista 

de chimie", revista ,,Apãrarea NBC", 

"Revista Românã de Drept Umanitar" ºi 

altele. De asemenea, sunt consultate 

câteva lucrãri de referinþã apãrute dupã 

anul 2000: "Istoria Chimiei militare 

româneºti 1917-2005", de gl.bg. dr. 

Nicolae POPESCU ºi col. (r.) prof. Mihail 

GRIGORESCU, "NBC - Istorie, ºtiinþã, 

pasiune de col.dr.ing. Ion SAVU, "Armele 

chimice ºi statutul acestora în dreptul 

internaþinal" de insp. princ. drd. Horia 

DOGARU. 

Lucrarea are 388 de pagini ºi este 

structuratã pe urmãtoarele domenii: 

✂ Bibliografia chimiei militare 

româneºti; 

✂ Sesiuni de comunicãri ºtiinþifice, 

simpozioane interne ºi internaþionale, 

1976-2006; 

✂ Teze de doctorat, 1925-2006. 

Ea însumeazã lucrãri publicate, 

periodice ºi neperiodice începând din 

1985 ºi pânã în prezent, dorindu-se o 

continuare a eforturilor depuse de predecesori 

pentru ilustrarea evoluþiei chimiei 

militare în România. La acestea s-au 

adãugat sesiunile de comunicãri ºtiinþifice 

ºi simpozioanele de profil, interne ºi 

internaþionale, începând cu anul 1976, 

precum ºi lista cu tezele de doctorat 

începând cu anul 1925. 

Lucrãrile au fost evidenþiate în 

ordinea alfabeticã a autorilor (respectiv a 

100 

primului autor dintr-un colectiv), cu 

indicarea principalelor date bibliografice: 

editurã, an, volum, numãr, paginaþie. De 

asemenea, la fiecare autor, dupã enumerarea 

lucrãrilor s-au înscris numerele 

de ordine ale lucrãrilor la care au colaborat 

aceºtia. 

O menþiune ce caracterizeazã modestia 

autorilor, vizând volumul imens 

de informaþii de analizat ºi de introdus în 

lucrare, constã în recunoaºterea fireascã, 

credem noi, cã existã probabil "scãpãri", 

neintenþionate, pentru care se cer scuze 

cititorilor. 

Cel care recenzeazã prezenta 

lucrare ºi care cunoaºte destul de bine 

activitatea autorilor, îºi poate permite sã 

aprecieze, fãrã teama de a exagera cã 

aceastã carte reprezintã o realizare editorialã 

de excepþie în domeniul apãrãrii 

NBC(chimiei militare) din ultimii ani. 

Recenzent: col. (r.) prof. Mihai 

GRIGORESCU



MEDICI VETERINARI MILITARI 

Colonel dr.ing.Ion SAVU 

Comandantul Centrului de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie 

u ocazia împlinirii a 82 de existenþã, pe 31 octombrie 2006, în 

CCentrul de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie a 

fost organizatã o întâlnire între actualii ºi foºtii angajaþi ai unitãþii. 

Ca de fiecare datã, întâlnirea a fost marcatã de puternice sentimente de 

bucurie, manifestãri de respect între reprezentanþii generaþiilor ce au activat în 

domeniul cercetãrii ºtiinþifice pentru apãrare NBC. Am avut marea satisfacþie ca 

la acest moment aniversar sã participe, în premierã domnul colonel (r) dr. medic 

veterinar Gh.Paul IONESCU, unul din cei mai vârstnici cercetãtori ºtiinþifici 

militari ce au lucrat în unitatea noastrã. 

Domnia sa a întocmit un documentar ce se referã la un domeniu important 

de cercetare ºtiinþificã, abordat în perioada postbelicã de cãtre specialiºtii 

Centrului. Este vorba de cercetãrile ºtiinþifice desfãºurate în secþia de 

Fiziopatologie din cadrul Centrului. Impresionat de multitudinea datelor 

cuprinse în documentar, preluate din arhive, publicaþii, lucrãri ºtiinþifice etc. ºi 

îndeosebi de faptul cã domnul colonel Ionescu a colaborat direct cu o parte din 

personalitãþile ºtiinþifice din acest domeniu, am considerat absolut necesar ca 

aceste informaþii cu caracter istoric sã fie cuprinse în paginile revistei noastre de 

specialitate. 

MEDICII VETERINARI MILITARI CARE AU LUCRAT ÎN CENTRUL DE CERCE-TARE 

ªTIINÞIFICÃ PENTRU APÃRARE NBC ªI ECOLOGIE (denumirea actualã) ÎN PERIOADA 1924- 

1962 (documentar redactat de colonel (r) dr.medic veterinar, doctor în ºtiinþe medicale veterinare, medic veterinar 

primar, profesor asociat pentru cercetarea ºtiinþificã experimentalã Gh.Paul IONESCU): 

& Locotenent dr.ver. Gh.Francisc POPESCU (1927-1930) - funcþia îndeplinitã: ºef secþie Anatomie 

patologicã 

La 15 decembrie 1926, a fost repartizat la Direcþia a XI-a Tehnicã a Ministerului Apãrãrii, la Serviciul 

de Apãrare Contra Gazelor, ca ºef de secþie Anatomie patologicã, unde a efectuat lucrãri de fiziologie generalã 

ºi experimentalã. 

Dr.vet. Francisc Gh.POPESCU a fost membru al corpului didactic al Facultãþii de Medicinã veterinarã 

din Bucureºti între 12 octombrie 1926-11 decembrie 1951. 

În perioada 1926-1929 a fost preparator ºi asistent universitar, ºef de lucrãri în 1941, apoi profesor 

universitar suplinitor ºi ulterior profesor universitar titular. Între 1948 ºi 11 decembrie 1951 a îndeplinit 

funcþia de Decan al Facultãþii de Medicinã Veterinarã din Bucureºti. 

Prof.dr.Francisc Gh.POPESCU a demonstrat prin activitatea sa multiplã ºi extrem de valo-roasã ºi 

mare pasiune pentru profesiune, fiind dublatã de o mare putere de muncã, o riguroasã abordare ºtiinþificã 

a temelor de cercetare folosind toate mijloacele pe care ºtiinþa le punea în acea vreme la îndemâna savantului. 

Avea o adevãratã chemare pentru activitatea ºtiinþificã ºi universitarã. 

Din lista numeroaselor sale lucrãri publicate, amintim o parte din cele care se referã la pro-bleme 

101



de toxicologie specialã: 

Gaze de luptã, manual litografiat, 154 pag., 1930; 

Fiziologia ºi terapeutica gazelor de rãzboi, curs-135, Bucureºti, 200 pag.; 

Fiziopatologia gazelor de rãzboi la animale, cu acþiune asupra mucoaselor, Rev.Vet.Mil., an VII, 

nr.3, 1936, pag.148-172; 

Substanþe chimice de rãzboi cu acþiune asupra pielii ºi sistemului nervos, Rev.Vet.Mil., an VII, 

nr.3, 1936, pag.293-297; 

Apãrarea individualã ºi colectivã, evacuare, mãsuri de neutralizare ºi dezinfecþie în rãzboiul 

chimic, Rev.Vet.Mil., an VII, nr.4, 1936, pag.394-420; 

Acþiunea substanþelor de luptã asupra furajelor, apei ºi alimentelor de origine animalã, 

Rev.Vet.Mil., an VII, nr.5, 1936, pag.502-526; 

Rãzboiul microbian, Rev.Vet.Mil., an VII, nr.6, 1936, pag.626-652; 

Arma chimicã ºi bacteriologicã ,,Fiziopatologia, terapeuticã ºi protecþie la animale”, Tip.J.E. - 

Bucovina, 148 pag., 1937; 

Mijloace de agresiune ºi apãrare în atacul chimic ºi bacteriologic, Rev.Vet.Mil., an X, nr.1, ianuarie-februarie 

1939, 33 pag.. 

& Locotenent-maior dr.vet.Nicolae MUNÞIU (1933-1944) - funcþia îndeplinitã: ºef secþia veterinarã. 

A fost o personalitate deosebitã ºi cu calitãþi pentru cercetarea ºtiinþificã, s-a dovedit a fi un bun 

organizator al activitãþilor de cercetare, coordonând cu competenþã activitatea subordonaþilor sãi. 

A desfãºurat o activitate de cercetare deosebitã, efectuând numeroase teme de toxicologie specialã 

militarã pentru protecþia antichimicã a animalelor în timp de rãzboi. Din aceste cercetãri amintim: Tema 

pentru perfectionarea mãºtii contra gazelor de luptã unimaxilarã a modelului german. Acest model era de 

fapt singurul existent în acea perioadã pentru protecþia antichimicã a calului din armata germanã. 

Rezultatele acestei cercetãri au fost publicate în Revista Antigaz, 1943, intitulatã ,,Consideraþii 

asupra rezistenþei la gaze a mãºtii pentru cal a modelului german cu 2 filtre”. 

Dupã plecarea din aceastã unitate, doctorul Munþiu ºi-a perfecþionat cunoºtinþele profesio-nale în 

cadrul institutului ,,Dr.Ion Cantacuzino”, mai ales în domeniul bolilor infecþioase. 

A desfãºurat o activitate deosebitã în Spitalul Veterinat Militar din Bucureºti, ajungând ºeful secþiei 

de boli infecþioase ºi apoi comandant al acestui spital. Aici s-a ocupat intens de tratamentul morvei la cal, 

reuºind sã descopere în cele din urmã tratamentul acestei boli deosebit de grave ºi pentru om, folosind în 

acest scop sulfatiazolul. Infecþia la om era mortalã, neavând nici un tratament. Acest lucru l-a fãcut cunoscut 

în întreaga lume, fiindu-i recunoscutã, în cele din urmã aceastã descoperire. 

& Locotenent-locotenent colonel dr.vet. Oscar SCHOBESCH (1934-1952) - funcþia îndeplinitã: 

ajutor ºef secþie în Laboratorul de Studii al Armatei, noua denumire a laboratorului de gaze al Direcþiei 

Chimice Militare. 

A fost un cercetãtor prolific ºi de o deosebitã valoare, efectuând o activitate ºtiinþificã foarte prodigioasã 

ºi remarcabilã. A funcþionat în aceastã instituþie timp de 19 ani, practic cea mai lungã, comparativ 

cu ceilalþi ofiþeri medici veterinari din aceastã instituþie de elitã a armatei. 

Cercetãrile efectuate în domeniul toxicologiei militare, a numeroaselor teme dedicate fiziologiei ºi 

fiziopatologiei gazelor de luptã asupra oamenilor ºi animalelor. 

A publicat numeroase lucrãri singur sau în colaborare cu medici umani, farmaciºti, ingineri chimiºti 

ºi alþi specialiºti. De asemenea, au mai fost studiate ºi efectele toxicelor de luptã asupra alimentelor, furajelor, 

apei ºi altele. 

Din lista lucrãrilor amintim o parte dintre aceste: 

Rãzboiul chimic ºi calul, Rev.Antigaz, nr.10, 1934; 

Patologia gazelor iritante, Rev.Antigaz, nr.10, 1936; 

Post de deziperitare ºi prim ajutor la populaþia civilã, Rev.Antigaz, 1940; 

Deziperitarea echipamentului, Rev.Antigaz, 1941; 

Contribuþii la tratamentul plãgilor de iperitã prin vitaminizarea organismului, Rev.Antigaz, 

1941. 

Dupã trecerea în rezervã în 1952, s-a ocupat în continuare de probleme de toxicologie specialã, 

colaborând la redactarea unei cãrþi importante ,,Toxicologia specialã. Chimie ºi protecþie în intoxicaþii 

102



provocate de substanþe toxice speciale ºi tratamentul lor”, Manual pentru medici ve-terinari ºi studenþi, 

tipãrirã de Editura de Stat pentru Literaturã ªtiinþificã, Bucureºti, 1953. 

A desfãºurat activitate didacticã, obþinând titlul de conferenþiar la Facultatea de Medicinã Veterinarã 

Bucureºti, unde a predat un curs de Toxicologie specialã studenþilor din anul IV ºi V. 

În continuare a îndeplinit funcþia de conferenþiar ºi apoi profesor de disciplina de Farmacologie de 

la Facultatea de Medicinã Veterinarã din Cluj-Napoca. 

& Cãpitan-maior dr.vet. Ilie DICULESCU (1952- februarie 1956) - funcþia îndeplinitã: ajutor ºef 

de secþie Fiziopatologie STL din Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie (denumirea 

actualã). 

A fost un cercetãtor ºtiinþific de o deosebitã valoare, cu realizãri remarcabile pentru cunoaºterea 

acþiunii toxinelor speciale ºi efectele lor asupra organismului uman ºi animal. 

Dintre cercetãrile efectuate amintim ,,Pachetul antichimic pentru cal” pentru a fi folosit în decontaminarea 

antichimicã a calului în cazul folosirii toxicelor speciale în condiþii de rãzboi. Aceastã realizare a 

fost absolut originalã ºi foarte simplu de folosit. Ea a constat în utilizarea cãrbunelui din masca contra 

gazelor de luptã, cãrbune special foarte fin mãrunþit ºi puternic neutra-lizant al toxinelor speciale. Folosirea 

acestui material s-a dovedit a fi foarte bun pentru deconta-minarea cu succes a substanþelor toxice de luptã 

de pe tegumentele anumalelor contaminate, fiind o soluþie eficientã ºi economicã foarte bunã în acea 

perioadã, diversificând în mod inteligent utilizarea acestui material special ºi în alte domenii. 

Aceastã realizare a fost publicatã în ,,Buletinul Comandamentului Trupelor Chimice” - 1955. 

Paralel cu munca desfãºuratã în aceastã unitate de elitã a armatei, a efectuat ºi o prestigioasã activitate 

didacticã la Facultatea de Medicinã Veterinarã din Bucureºti ca preparator, asistent univeristar, ºef de 

lucrãri, conferenþiat ºi profesor la disciplina de Histologie, precum ºi funcþia de Decan al facultãþii. 

În perioada 1959-1960 a susþinut Doctoratul în ªtiinþã la Paris. În anul 1961 a obþinut, prin concurs, 

postul de profesor la disciplina de Histologie ºi Biologie Celularã de la Facultatea de Me-dicinã ,,Carol 

Davila”, Bucureºti. 

& Locotenent-major-maior dr.vet. Gh.Paul IONESCU (februarie 1956-iunie 1962) - funcþia 

îndeplinitã: medic veterinar fiziopatolog pentru STL, cercetãtor ºtiinþific în Centru de Cercetare ªtiinþificã 

pentru Apãrare NBC ºi Ecologie (actuala denumire). 

În perioada septembrie-noiembrie 1955 a fost detaºat în aceastã unitate de la U.M. 04328 Bistriþa- 

Nãsãud pentru a cunoaºte ºi a se acomoda cu noile sarcini pe care urma sã le îndepli-neascã. 

Deºi era tânãr absolvent de facultate (promoþia 1954), a abordat cu mult curaj ºi pasiune noul 

domeniu de muncã, cãutând sã se documenteze temeinic mai ale în ceea ce priveºte cunoºtinþele teoretice 

ºi practice de chimie generalã, chimie-fizicã, chimie anorganicã ºi chimie organicã, care au fost mai puþin 

dezvoltate în facultate, precum ºi alte cunoºtinþe absolut necesare abordãrii problemelor de cercetare ºtiinþificã 

pe care urma sã le efectueze. 

Pregãtirea efectuatã temeinic în liceul militar ºi în facultate, l- ajutat ca într-un timp relativ scurt sã 

se acomodeze noilor cerinþe care îi stãteau în faþã. A depus o muncã titanicã ºi plinã de pasiune cu dorinþa 

vie de a fi la înãlþimea iluºtrilor sãi înaintaºi din aceastã instituþie de elitã a armatei. În toatã aceastã 

perioadã a fost ajutat ºi îndrumat de mentorul sãu din facultate pe care l-a urmat aici, prof.univ.dr.Ilie 

DICULESCU. 

A desfãºurat o prodigioasã cercetare ºtiinþificã, adãugând ºi multe contribuþii originale în rezolvarea 

problemelor profesionale pe care le-a avut de îndeplinit. 

Activitatea de cercetare ºtiinþificã pe care a desfãºurat-o în cei opt ani cât a lucrat în aceastã unitate, 

a fost în domeniul toxicologiei speciale militare ºi radiobiologiei speciale. 

În perioada octombrie-decembrie 1960 a urmat prin scoaterea din producþie aprobatã de ministrul 

apãrãrii naþionale, un curs cu durata de trei luni în Institutul de Fizicã Atomicã, Bucureºti, ,,Utilizãri ale 

izotopilor radioactivi în medicinã ºi biologie” care s-a desfãºurat în cadrul Facultãþii de Fizicã din 

Universitatea Bucureºti, susþinând la sfârºitul cursului lucrarea de absolvire cu tiltul ,,Toxicologia elementelor 

radioactive”, un volum de 69 pagini, o lucrare originalã ºi singularã în acea vreme având un conducãtor 

ºtiinþific pe conf.D.Dragomirescu de la Facultatea de Fizicã din Universitatea Bucureºti. 

În unitatea care a lucrat a efectuat o serie de teme deosebit de importante pentru întãrirea capacitãþii 

de apãrare a armatei: 

Studiul fiziopatologic ºi clinic al intoxicaþiei cu principalele toxice speciale pe animale de labo- 

103



rator ºi cal; 

Cercetãri experimentale privind tratamentele ce pot fi folosite în intoxicaþii acute ºi cronice cu 

toxice speciale; 

Contribuþii personale la îmbunãtãþirea unor parametri ºi repere la noul tip de mascã contra 

gazelor de luptã, destinate omului; 

Contribuþii personale la îmbunãtãþirea pachetului antichimic pentru cal cu substanþe chimice 

noi cu rol de protecþie, decontaminare ºi terapeutice împotriva intoxicaþiei cu substanþe chimice speciale; 

Contribuþii personale originale la realizarea împreunã cu un colectiv de ingineri chimiºti din 

laboratorul Chimic 502 ºi 124, Comandamentul Trupelor Chimice ºi reprezentanþi militari de la Fabricele 

de mãºti de gaze (Bucureºti, Buzãu), la realizarea unui nou tip de mascã contra gazelor pentru cal ,,masca 

bimaxilarã” (pentru prima datã în literatura de specialitate) ºi a noi modele de ochelari de protecþie, pelerine 

ºi ciorapi de protecþie pentru cal, cai de transport ºi samarizare (pe 2-3 talii), din materiale speciale de 

ultimã generaþie cu calitãþi de protecþie mult îmbunãtãþite. Dupã omologarea lor oficialã, Statul Român a 

primit comenzi ferme de la Armata Popularã Chinezã, care a dus la obþinerea de valutã pentru statul nostru 

în valoare de milioane de dolari. 

Contribuþii personale la realizarea unui mijloc original ºi rapid pentru decontaminarea tegumentelor, 

la oameni ºi animale contaminate cu toxice radioactive de luptã; 

A contribuit la întãrirea capacitãþii de luptã a cadrelor militare prin deplasãri la unitãþi militare 

ºi instituþii militare pentru demonstrarea realã, pe animale de laborator (câini, iepuri, ºobolani) a modului 

de acþiune al toxicelor de luptã asupra organismelor vii, fenomene clinice si-milare care se pot produce la 

om ºi animale; 

A elaborat materiale ºi metode specifice medical-veterinare în condiþii speciale. 

Activitate publicisticã - în anul 1960 a apãrut cartea ,,Protecþia ºi primul ajutor la animale”, 310 de 

pagini, de nivel mediu pentru uzul personalului veterinar ºi zootehnic solicitatã de Ministerul Agriculturii. 

Aceastã carte a fost de fapt o lucrare complexã care trata: efectele armelor atomice, chimi-ce, bacteriologice 

ºi clasice asupra animalelor care supravegheazã animalele, fiind descrise mãsurile de prim ajutor 

ºi tratamentele specifice, metodele de protecþie antichimicã antiatomicã ºi antibacteriologicã a animalelor 

ºi omului, alimentelor, furajelor ºi apei. Carte singularã în felul ei, a fost unicul material didactic în 

acest domeni la acea vreme din þara noastrã, care a stat la baza instruirii personalului mediu veterinar ºi 

zootehnic cât ºi pentru o bunã perioadã de timp ºi pentru medicii veterinari militari ºi civili, pânã la apariþia 

unor manuale adresate personalului veterinar cu pregãtire superioarã. 

Cartea a apãrut sub egida Ministerului Agriculturii, Editura Agro-Silvicã, Bucureºti, 1960. Aceastã 

carte a fost scrisã de dr.vet.Paul Gh.POPESCU, care a beneficiat de controlul ºtiinþific al conf.dr.vet.Ilie 

DICULESCU, al conf.dr.vet.Nicolae VARACHIU, care au constituit în cele din urmã colectivul de autori al 

cãrþii. 

În Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie au lucrat 

medici veterinari militari cu o excepþionalã pregãtire profesionalã ºi o prestigioasã activitate 

ºtiinþificã ºi didacticã de mare prestigiu în învãþãmântul superior. 

Din cei ºapte medici veterinari militari doctori care au lucrat în aceastã instituþie 

de elitã a armatei reamintim, în ordinea timpului cât au lucrat aici: dr.vet.Oscar 

SCHOBESCH - 19 ani, dr.vet. Nicolae MUNÞIU - 11 ani, dr.vet. Gh.Paul IONESCU - opt 

ani, dr.vet.Ilie DICULESCU - timp de patru ani, dr.vet.Francisc POPESCU - timp de trei 

ani, dr.vet.Viorel STOICA - timp de trei ani, dr.vet.Ioan GHInea - timp de un an. 

Prin activitatea lor ºtiinþificã au fãcut cinste profesiei de medic veterinar militar, 

aducându-ºi contribuþia lor de mare valoare, în domeniul cercetãrii de fiziopatologie 

experimentalã, fãrã de care nu se puteau efectua multe din cercetãrile în domeniul 

armelor de nimicire în masã din þara noastrã, atât în trecut, cât ºi pentru drumul pe 

care trebuie mers în viitor. 

104

Anul VII nr. 2

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?