Untitled - Baza de Instruire pentru Aparare CBRN

ŞCOALA DE APLICAłIE PENTRU APĂRARE NBC 

- CÂMPULUNG MUSCEL- 

REVISTA DE SPECIALITATE PENTRU ARMA 

APĂRARE NUCLEARĂ, BIOLOGICĂ ŞI CHIMICĂ 

sub egida 

STATULUI MAJOR AL FORłELOR TERESTRE 

Fondată la 1 Aprilie 1927, sub denumirea ,,ANTIGAZ” 

- serie nouă - 

Anul IV 

DIN SUMAR 

Aniversări 

ÎnvăŃământul de specialitate 

Abordări doctrinare 

Cercetarea ştiinŃifico-aplicativă de armă 

Logistica apărării NBC 

ProtecŃia medicală NBC 

Ecologie*ProtecŃia mediului 

Evenimente editoriale 

Teze de doctorat 

Memorialistică 

Pentru solicitări cu privire la revistă 

se pot obŃine informaŃii la unul din 

următoarele numere de telefon: 

● 0248/533.341 

 

● 0248/512.120 - int. 120,142,130 

● Fax: 0248/533.382 

● 0721.323.210 (redactor - şef) 

APĂRAREA NBC nr. 6 (2/2003) 1

Către cititori, 

CUPRINS 

M 

ulŃumim cititorilor 

noştri pentru aprecierile 

favorabile la 

adresa revistei 

,,APĂRAREA NBC”! Vom acorda în continuare 

atenŃie perfecŃionării formei şi conŃinutului 

ştiinŃific al revistei, pornind de la obiectivele 

de referinŃă ale publicaŃiei afirmate încă de la 

apariŃia primului număr. 

Dorim să realizăm o informare corectă 

a cititorilor, pe probleme actuale şi de 

perspectivă ale apărării NBC, să supunem 

unei dezbateri largi multiple aspecte, tendinŃe 

şi opinii specifice domeniului şi, totodată, să 

prezentăm operativ şi direct sugestii, recomandări 

şi clarificări cu privire la învăŃământul 

şi instrucŃia în armă, logistica instruirii, cerin- 

Ńele operaŃionale ale cercetării ştiinŃificoaplicative 

de apărare NBC, parti-ciparea specialiştilor 

şi structurilor NBC la operaŃii de 

stabilitate şi de sprijin s.a. 

Vom Ńine cont de sugestiile şi propunerile 

cititorilor noştri cu privire la tematica de 

abordat în paginile revistei. 

MulŃumim, de asemenea, ofiŃerilor în 

rezervă şi în retragere care au răspuns solicitărilor 

noastre şi ne-au scris. 

Vom menŃine rubrica de memorialistică, 

pe care o considerăm necesară 

pentru cunoaşterea trecutului armei noastre, 

precum şi a experienŃei de muncă şi de viaŃă 

a celor cărora astăzi le continuăm opera în 

noile condiŃii sociale şi politice şi care pot 

constitui un exemplu de urmat pentru tânăra 

generaŃie. 

Reînnoim angajamentul de a fi permanent 

căutători şi promotori ai noului, ai 

ideilor valoroase, de a întreprinde tot ceea ce 

este necesar pentru ca revista ,,APĂRAREA 

NBC” să devină oglinda fidelă a imaginii pe 

care arma noastră trebuie s-o promoveze în 

prezent şi în perspectivă. 

Redactor-şef 

ANIVERSĂRI 

- 80 de ani de existenŃă a armei 

Apărare NBC în Armata României. 

AlocuŃiunea comandantului Şcolii de AplicaŃie.pentru 

Apărare NBC..............................…………………….………….....pag.5 

ÎNVĂłĂMÂNT 

- PromoŃia ,,Dobrogea 125” bate la porŃile carierei 

Locotenent - colonel Ion BEREVOIANU......……………………..pag.9 

- ÎnvăŃarea Avansată Distribuită 

Locotenent - colonel ing. Marian POPA………….……..……….. 

………….……..………..pag.13 

ABORDĂRI DOCTRINARE 

- Apărarea NBC în perspectiva integrării României în 

AlianŃa Nord - Atlantică 

Colonel dr. Nicolae POPESCU………………………………. 

…pag.15 

- Apărarea NBC. Actualitate şi perspectivă 

Colonel Constantin MOINESCU...…….…………………….. 

…pag.24 

- AcŃiunile structurilor de apărare NBC pe timpul desfăşu- 

rării operaŃiei în condiŃii/medii NBC 

Colonel dr.Ion MITULEłU................................................... 

…pag.27 

RISCURI NBC 

- Evaluarea noxelor şi a riscurilor chimice 

Conf.dr.ing.Vasile MATEI 

Maior drd.Gabriel ACHIM.........…………………………..........…pag.31 

CERCETAREA ŞTIINłIFICO-APLICATIVĂ DE ARMĂ 

- Reglementări de armă 

Colonel GraŃian IONESCU.............………………………...…..…pag.36 

- ConsideraŃii privind rolul structurilor de apărare NBC 

din M.Ap.N. în administrarea atacurilor teroriste cu arme 

de distrugere în masă 

Colonel dr.ing. Ion SAVU...........................................................pag.40 

- Metode moderne de detecŃie a agenŃilor toxici de luptă 

Colonel dr.ing.Vasile ŞOMOGHI................................................pag.43 

- Preocupările Centrului de Cercetare ŞtiinŃifică pentru 

Apărare NBC şi Ecologie pentru cercetarea/dezvoltarea/realizarea 

de noi tipuri de echipamente pentru apărare NBC 

Colonel dr.ing.Vasile ŞOMOGHI................................................pag.45 

TEZE DE DOCTORAT 

- ContribuŃii la fundamentarea întrebuinŃării aerosolilor 

de mascare în operaŃie (luptă) 

General de brigadă dr.Septimiu CACEU………………………....pag.47 

LOGISTICA APĂRĂRII NBC 

- Logistica apărării NBC 

Locotenent-colonel colonel Dumitru GAVRILESCU.……………... 

…pag.51 

- ConsideraŃii şi determinări prospective în realizarea 

sprijinului logistic 

Colonel (r) Ioan CORNEA 

Maior Ionel RADU..........................…………………….……. 

…pag.54 

- MentenanŃa 

Locotenent-colonel colonel Mihai VĂLEANU………………………... 

....pag.57 

2 

APĂRAREA NBC nr. 6 (2/2003)

CUPRINS 

PROTECłIA MEDICALĂ NBC 

- STANOSIMAGNE FF 6-0066 

Capsule 

- STANOSIMAGNE FF 6-0066 

Unguent 

Colonel drd.(bioch.) Constantin STAN………………………...…...pag.58 

PREGĂTIREA DE COMANDAMENT ŞI STAT MAJOR 

- RAPSIT NBC (AplicaŃie informatică) 

Căpitan dr. Traian NICULA…………………………….………….…pag.64 

ECOLOGIE*PROTECłIA MEDIULUI 

- Războiul şi mediul 

Colonel drd. Florea SURDU........……………………....……….….pag.66 

- Poluarea atmosferică 

Sublocotenent(r) Leonard-Vlad ROŞCA...…………………………pag.70 

CRONICA INTEROPERABILITĂłII 

- OperaŃii întrunite multinaŃionale. 

Participarea Companiei 383 Apărare NBC 

la operaŃiunea IRAQI FREEDOM…………….…………………….pag.74 

RĂZBOIUL METEOROLOGIC 

- Arma ,,meteorologică” ? - Impactul de mediu asupra 

activităŃilor militare 

Maior Carol PETERFI 

Prof. Adriana ACHIMOIU......................…………………. ……….pag76 

EVENIMENTE EDITORIALE 

- Accidentul nuclear……………………………………….. 

……...pag.79 

- Salt în istorie……………………………………………… 

……...pag.81 

- Organizarea şi realizarea măsurilor de protecŃie 

civilă…………………………………………………………. 

……...pag.81 

IPOTEZE ISTORICE 

- Pledoarie pentru istorica Posada 

Colonel (r) Ioan DOBRESCU…………………………………...…...pag.82 

ACTUALITATEA ISTORIEI 

- E pur si muove…..istoria în actualitate 

Colonel (r) prof. Mihai GRIGORESCU…………………… ………pag.83 

MEMORIALISTICĂ-RESTITUIRI 

RESTITUIRI 

- Colonel (r) Dumitru BRÂNZEI……………………….….………...pag.86 

- General de brigadă (r) ing. Dumitru PRUNACHE………….......pag.89 

DREPTUL LA ZÂMBET 

- Locotenent Gabriel COVALIU………………………..…………...pag.94 

REVISTA REVISTELOR……………….…………………. ………pag.95 

CERCUL MILITAR 

AL GARNIZOANEI CÂMPULUNG MUSCEL 

- Despre lucrul bine făcut şi bunul gust la Cercul militar 

din Câmpulung Muscel…………………………………….. ………pag.96 

COORDONARE ŞTIINłIFICĂ 

Col. dr. Nicolae POPESCU 

COLECTIV DE REDACłIE 

Redactor - şef 

Col. (r) prof. Mihai GRIGORESCU 

Redactori 

Col. GraŃian IONESCU 

Lt. col. Ion BEREVOIANU 

Lt. col. Dumitru GAVRILESCU 

Prof. Adriana ACHIMOIU 

Traducere 

Mr. Stelian RĂDULESCU 


Tehnoredactare computerizată, 

prelucrare grafică 

S.c.ing. Renata MATEOIU 

Copertă 

Cpt.dr.Traian NICULA 

Fotografie 

S.c. Viorel CUCIUREANU 

Difuzare 

S.c. Laura PETRESCU 

ADRESA 

Str. Mărăşti, nr. 48, Câmpulung 

I.S.S.N.– 1583 - 4654 

B - 

C - 

Tiparul executat 

la 

CENTRUL TEHNIC EDITORIAL 

AL ARMATEI 

- BUCUREŞTI - 


CONTENTS 

The 80 -th 

Celebration of NBC Defence Structure in the Romanian 

Army - The Application School for NBC Defence Commander’s Assertion…….………………….pag.5 

Colonel Ph D Nicolae POPESCU 

“125 Dobrogea ” Graduates Knock on the Carrier Doors………………………….………..……..….pag.9 

Lieutenant - colonel Ion BEREVOIANU 

NBC Defence in the Perspective of the Integration in NATO………………………...…………….pag.15 

Colonel Ph D Nicolae POPESCU 

NBC Defence. Actuality and Perspective…………………………………….…………………...……...pag.24 

Colonel Constantin MOINESCU 

The Actions of the NBC Defence Structure During the Operation in 

NBC Conditions/Environments…………………………………………………….………………..……..pag.27 

Colonel Ph D Ion MITULEłU 

Noxes and Chemical Risks’ Assessment………………………………………………………………....pag.31 

Lecturer Ph D Eng Vasile MATEI 

Major Ph D Gabriel ACHIM 

Branch Regulations…………………………………………………………………………………………...pag.36 

Colonel GraŃian IONESCU 

Considerations Regarding the Role of NBC Defence Military Structures in WMD 

Terrorist Attacks Administration………………………………………………………………….……...pag.40 

Colonel Ph D Eng Ion SAVU 

The Synthesis of the BG Doctor Septimiu Caceu’s Thesis: ,,Contributions to 

the Fundamenting of Masking Aerosols Use”……………………………………………………..…...pag.47 

Colonel (ret) Prof. Mihai GRIGORESCU 

NBC Defence Logistics………………………………………………………………………….………...…..pag.51 

Lieutenant - colonel Dumitru GAVRILESCU 

STANOSIMAGME FF 6-0066 

CAPSULES………………………………………………………………... ..pag.58 

STANOSIMAGME FF 6-0066 

Ointment…………………………………………………………………. 

Colonel Constantin STAN 

War and Environment………………………………………………………………………………….…. ..pag.66 

Colonel Ph D Florea SURDU. 

The 383 -rd 

NBC Defence Company Participation to the IRAQI FREEDOM Operation….. 

..pag.74 

Major Stelian RĂDULESCU 

4 


ANIVERSĂRI 

The Application School for NBC 

Defence Commander, colonel Ph D 

Nicolae POPESCU’s assertion, on 

the eighty years existence 

celebration of the NBC Defence 

Structures in the Romanian Army. 

Ladies 

T 

and Gentlemen, 

he celebration 

of eighty 

years of existence of the 

NBC Defence Structures 

in the Romanian Army, 

gives us, among other 

things, the occasion of 

rememorate the past, of 

bringing up in the present 

remarcable exploits 

of branch history, about 

people who work hard with both, mind 

and soul, for the architecture configuration 

and for the raising of the military 

chemistry edifice. Who finds some 

spare time today to look through the 

yellow archive pages, dusty pages of 

the passing times, to study historic 

register, the military actions 

journals,magazines as Antigas, News 

of the Chemical Troups and The 

NBC Defence, or to listen to the 

people who became wise oldmen, 

having the same age with the arm, 

whose life was built in a big procent, in 

the military chemistry’s barracks, it’s 

impossible for him not to notice the 

admirable effort of the past 

generations, the rich inheritance left by 

our precursors, their sacrifices, done 

for the NBC Defence branch to 

accomplish its specific mission. 

Naturally, these legitim feelings of 

pride must give us, our brilliant 

precursors’ continuators ,a powerful 

impulse to act, to increase our 

concerns to solve the present 

problems and to find the right answers 

to the challenges of the future. 

ALOCUłIUNEA COMANDANTULUI 

ŞCOLII DE APLICAłIE PENTRU 

APĂRARE NBC 

(ŞI INSPECTOR PENTRU APĂRARE 

NBC) 

- COL.dr. NICOLAE POPESCU - 

CU PRILEJUL ANIVERSĂRII ZILEI 

ARMEI 

Doamnelor, Domnişoarelor 

şi Domnilor, 

S 

ărbătorirea a 80 

de ani de existenŃă 

a structurilor de apărare 

NBC din Armata Română 

ne oferă, între altele, şi 

prilejul rememorării trecutului, 

al aducerii în prezent a 

amintirilor despre faptele 

notabile din istoria armei, 

despre oameni care au trudit 

cu mintea şi inima la configurarea 

arhitecturii şi înăl- 

Ńarea edificiului chimiei militare. Cine 

îşi mai găseşte astăzi timp şi are răbdare 

să se aplece asupra paginilor de 

arhivă îngălbenite şi pră-fuite de trecerea 

vremurilor, să răs-foiască registrele 

istorice, jurnalele acŃiunilor militare, 

revistele ,,Anti-gaz”, ,,Buletinul Trupelor 

Chimice” şi ,,Apărarea NBC”, 

ori să asculte oameni ajunşi în pragul 

senectuŃii, de o vârstă cu arma, a căror 

viaŃă şi activitate în mare parte şiau 

consu-mat-o în cazărmile chimiei 

militare, nu poate să nu constate efortul 

admirabil depus de generaŃiile trecute, 

moşte-nirea bogată pe care neau 

lăsat-o înaintaşii, sacrificiile acestora 

pentru ca arma Apărare NBC să 

îndepli-nească misiunile care-i sunt 

specifice. 

Fireşte, aceste sentimente legitime 

de mândrie trebuie să ne dea 

nouă continuatorii iluştrilor noştri predecesori 

un puternic imbold spre acŃiune, 

să ne sporească preocupările pentru 

soluŃionarea problemelor prezentului 

şi pentru găsirea răspunsurilor 

adecvate provocărilor viitorului. 

Constituită ca gen de armă dis- 


ANIVERSĂRI 

Being set up as a particular 

type of military branch since the interwar 

period, in all these eighty years of 

existence, NBC Defence has known 

many metamorphosises, extending 

and adapting continuously its 

missions, responsibility areas and 

structures in relation with the 

prolification of NBC risks. 

One important moment in the 

military chemistry evolution, in the inter-war 

period, was represented by the 

proclamation of The Military Staff 

and Effectives Law, from 1932. By 

law, The Military Chemistry Direction 

had very important duties, as we 

remember some of them: following of 

the tehnical progresses refering to the 

noxious gases and the smoke; study 

and testing the ways of defence 

against gases for the army and civil 

people; working with civil autorities on 

what means the NBC protection of the 

people; formulating of the operational 

requirements for the army and civil 

people endowment with NBC protection 

equipments; formation of the staff 

for NBC branch. 

Abolished temporally, on order 

of The Aliate Control Commission, 

even before the end of war, the 

military chemistry structures became 

necessary soon, their place and role 

for our army forces being determined 

by the using of the most terrifiant 

weapon of mass distruction – atomic 

bomb and its consequences, 

unleashing of the nuclear arming race, 

major changes in the field of the 

military strategy as a result of the 

dangerous using of this weapon, and 

later, the Romania’s cality as a 

member state of The Warsaw Treaty. 

In this way, on the September 15 th , 

1948, The Antichemical Defence 

Direction has “came to life”, and 

starting with July 4 th , 1951, it changed 

its name in The Chemical Troops 

Headquarters. This structure of 

leading had administred all the branch 

areas for four decades. 

tinct încă din perioada interbelică, în 

cei 80 de ani de existenŃă, Apărarea 

NBC a cunoscut numeroase metamorfozări, 

extinzându-şi şi adaptându-şi 

în permanenŃă misiunile, domeniile 

de responsabilitate şi structurile în 

raport cu proliferarea riscurilor NBC. 

Un moment important din evoluŃia 

chimiei militare în perioada interbelică 

l-a reprezentat promulgarea Legii 

cadrelor şi efectivelor armatei 

din anul 1932. Prin lege, DirecŃiei Chimice 

Militare îi reveneau atribuŃii de 

mare importanŃă, dintre care amin-tim: 

urmărirea progreselor tehnice referitoare 

la gazele toxice şi fumul de mascare; 

studierea şi experimentarea mijloacelor 

de apărare contra gazelor 

pentru armată şi populaŃia civilă; colaborarea 

cu autorităŃile civile în ceea ce 

priveşte protecŃia NBC a populaŃiei; 

formularea cerinŃelor ope-raŃionale 

pentru dotarea armatei şi a populaŃiei 

civile cu echipamente de protecŃie 

NBC; formarea cadrelor din arma chimică 

ş.a. 

DesfiinŃate temporar, din dispoziŃia 

Comisiei Aliate de Control, încă 

înainte de sfârşitul războiului, structurile 

de chimie militară au devenit curând 

necesare, locul şi rolul acestora 

în cadrul forŃelor noastre armate fiind 

determinate de: între-buinŃarea celei 

mai de temut arme de distrugere în 

masă – bomba atomică şi consecinŃele 

acesteia, declanşarea cursei înarmării 

nucleare, schimbările majore petrecute 

în domeniul strate-giei militare 

ca urmare a pericolului întrebuinŃării 

acestei arme, iar mai târziu calitatea 

României de stat membru al Tratatului 

de la Varşovia. Astfel, la 15 septembrie 

1948 a luat fiinŃă DirecŃia Apărării 

Antichimice, care începând cu 4 

iulie 1951 şi-a schimbat denumirea în 

Comanda-mentul Trupelor Chimice. 

Această structură de conducere a gestionat 

toate domeniile armei timp de 

patru decenii. 

După revoluŃia din decembrie 

1989, Comandamentul Trupelor Chi- 

6 APĂRAREA NBC nr. 6 (2/2003)

ANIVERSĂRI 

After the revolution from 

December 1989, The Chemical 

Troops Headquarters was changed 

into The General Inspectorate of 

Antichemical Protection, of which 

activity finished on the end of 

1993,NBC Defence problems being 

admi-nistrated by the NBC Defence 

compartments, which were at the General 

Staff, at the forces categories 

and NBC officers from the operations, 

inteligence and logistics compartment 

of the structures on operational and 

tactical level . 

In this context, Application 

School for NBC Defence has an important 

role by creating the NBC 

Defence Inspector Institution in August 

2002, represented by the school 

commander. For our people, the 

invitation for Romania to join NATO 

represents a special event. It is an 

acknowledgement of its european and 

euroatlantic values of civilisation’s 

propensity. Army has a basic role in 

the invitation at Prague Summit, by 

decisive unfurling of the reform’s 

objectives and by the exemplary way 

in which the romanian military, next to 

t h e N o r t h - A t l a n t i c A l i a n c e ’ s 

military,accomplish all the missions in 

different areas of operations. 

Officers, non-commissioned 

officers and enlisted personnel from 

NBC Defence branch accomplished 

and they continuate to do it, even in 

the present, missions in the integrate 

headquar-ters of the multinational 

force from Afganistan, Bosnia, Kosovo 

and Iraq. 

Starting with March,2003, the 

383 rd NBC Defence Company has 

accomplished support missions for the 

forces’ actions in Persic Golf area . 

In this anniversal moment of 

our branch, we, generation of our 

days, who puts the establishment 

stone for a new history, look full of optimism 

in future, just like our 

precursors done in memorable moments. 

Without hope and hard work 

mice a fost transformat în Inspectorat 

General al ProtecŃiei Antichimice 

a cărui activitate a încetat la 

sfârşitul anului 1993, problemele Apărării 

NBC fiind gestionate de către 

compartimentele de Apărare NBC 

existente la Statul Major General, la 

statele majore ale categoriilor de forŃe 

şi de ofiŃerii NBC din compartimentele 

operaŃii, informaŃii şi logistice ale structurilor 

de nivel operativ şi tactic. 

Un rol important în acest context, 

revine Şcolii de AplicaŃie pentru 

Apărare NBC prin crearea în august 

2002, a instituŃiei inspectorului pentru 

apărare NBC – reprezentată de comandantul 

şcolii. 

Invitarea României să adere la 

NATO reprezintă un eveniment cu 

semnificaŃii deosebite pentru poporul 

român. Este o recunoaştere a vocaŃiei 

sale de făuritor al valorilor civilizaŃiei 

europene şi euroatlantice. 

Armata a avut un rol hotărâtor 

în invitarea la summit-ul de la Praga, 

prin derularea hotărâtă a obiectivelor 

reformei şi prin modul exemplar în care 

militarii români îndeplinesc misiunile 

asumate în diferite teatre de operaŃii 

alături de militarii din armatele AlianŃei 

Nord – Atlantice. 

OfiŃerii, subofiŃerii şi militarii angajaŃi 

pe bază de contract din arma 

Apărare NBC au îndeplinit şi îndeplinesc 

şi în prezent misiuni în comandamentele 

integrate ale forŃei multinaŃionale 

din Afganistan, Bosnia, Kosovo 

şi Irak. 

Compania 383 Apărare NBC 

din luna martie a.c. îndeplineşte misiuni 

de sprijin al acŃiunilor forŃelor din 

zona Golfului Persic. 

În acest moment jubiliar pentru 

arma noastră, noi, generaŃia prezentă, 

care punem piatra de temelie pentru o 

nouă istorie, privim cu încredere în viitor 

aşa cum au făcut-o în momente de 

referinŃă şi înaintaşii noştri. Fără speranŃă 

şi muncă asiduă nu se poate 

realiza nimic măreŃ. Avem o mare responsabilitate: 

istoria pe care o facem 


ANIVERSĂRI 

it’s impossible to realize anything 

glorious. We have a big responsability: 

the future generation will write about 

the history we do today, they will be a 

harsh judje if, deluded by some moment 

concourses of events, or some 

imcompetence reasons, or lack of realism, 

we will not act full of 

consciousness and firmness for the 

keeping of NBC Defece capability on 

the level of the present demands level 

and for the solving of this begining 

millenium’s provocations. It is our the 

most important mission now . Bowing 

piously in front of our great precursors, 

wishing health and life without worries 

to our former collegues, retired now, 

power of work to the military personnel 

f r o m N B C D e f e n c e b r a n c h , 

appreciating the warm you honored us 

here with, I conclude thinking of the 

fact that NBC Defence/Military 

Chemistry and the poeple who work 

here will live over times and will perpetuate 

the authentic values in the modernism, 

for which they dedicate their 

whole lives. 

Let the holly emperors Constantin 

and Elena, military chemist’ 

spiritual patrons to be our guids in life 

and eternal caretaker! 

God helps us! 

noi astăzi o va scrie generaŃia viitoare, 

care ne va judeca aspru dacă, amăgiŃi 

de conjuncturi de moment, dacă din 

motive de incompetenŃă ori din lipsă 

de realism nu vom acŃiona cu luciditate 

şi fermitate pentru menŃi-nerea capabilităŃii 

apărării NBC la nivelul cerin- 

Ńelor prezentului şi solu-Ńionarea provocărilor 

acestui început de mileniu. 

Este acum misiunea noas-tră cea mai 

importantă. 

Aplecându-mă cu pioşenie în 

faŃa iluştrilor noştri înaintaşi, urându-le 

foştilor noştri camarazi – azi în rezervă 

sau în retragere – multă sănătate şi 

viaŃă fără griji, personalului militar din 

arma Apărare NBC multă putere de 

muncă, apreciind căldura cu care 

ne-aŃi onorat dumneavoastră aici de 

faŃă, închei cu gândul că Apărarea 

NBC/Chimia Militară, ca şi oamenii 

care o slujesc vor dăinui vremurilor şi 

vor perpetua în modernitate valorile 

autentice pentru afirmarea cărora 

şi-au închinat o viaŃă întreagă. 

SfinŃii ÎmpăraŃi Constantin şi 

Elena, patronii spirituali ai chimiştilor 

militari să ne fie călăuză în viaŃă şi 

veşnic purtători de grijă ! 

Aşa să ne ajute Dumnezeu! 

Şcoala de AplicaŃie 

- vedere panoramică - 



LTC Ion Berevoianu, the deputy commander for education, presents in this 

article, relevant conclusions about the carried out activity, in the education year 

2002/2003, at the officers and non-commissioned officers forming courses, in the 

NBC Defence branch. 

During the mentionated period, 18 second lieutenants and 17 sergeants 

graduated the base course. They were distributed to units, where they were 

assigned to accomplish the atributions of the first officer’s / non-com missioned 

officer’s position in the NBC Defence branch. 

L 

a sfârşitul lunii iulie, 

18 sublocotenenŃi NBC 

au susŃinut examenul de absolvire a 

cursului de bază cu durata de un an 

din cadrul Şcolii de AplicaŃie pentru 

Apărare NBC. 

În şcoală a funcŃionat şi cursul 

pentru formarea subofiŃerilor în activitate, 

pe filieră indirectă, încheiat de 

17 absolvenŃi. 

Pentru sublocotenenŃi, procesul 

de formare profesională a început, de 

fapt, acum cinci ani în Academia For- 

Ńelor Terestre, unde studenŃii au dobândit 

cunoştinŃe şi deprinderi şi şi-au 

format capacităŃi intelectuale necesare 

investigării fenomenului militar, comunicării 

eficiente şi creative în mediul 

militar, formării şi dezvoltării trăsăturilor 

de personalitate ale viitorului 

ofiŃer al armatei noastre. Academia a 

modelat în linii generale profilul viitorilor 

ofiŃeri, a clădit trunchiul pe care 

şcolile de aplicaŃie au altoit – în funcŃie 

de opŃiunile absolvenŃilor şi posibilităŃile 

de repartiŃie – competenŃele primei 

funcŃii de ofiŃer de arme. MotivaŃia 

profesională conturată iniŃial în instituŃia 

academică a ForŃelor Terestre a 

fost îmbogăŃită şi consolidată cu noi 

valori în etapa finală a formării ofiŃerilor 

în cadrul şcolilor de aplicaŃie ale 

armelor. 

SubofiŃerii NBC absolvenŃi provin 

din gradaŃii profesionişti care au 

îndeplinit criteriile generale şi specifice 

de recrutare şi selecŃie pentru învăŃământul 

de formare continuă a personalului 

militar profesionalizat, declaraŃi 

,,admis” la concursul organizat în 

acest scop. 

În Şcoala de AplicaŃie pentru 

Apărare NBC, sublocotenenŃii şi sergenŃii 

cursanŃi au aprofundat bazele 

teoretice ale apărării NBC (chimiei militare) 

şi protecŃiei mediului, precum şi 

modul de organizare şi conducere a 

acŃiunilor plutonului şi ale grupei pen- 



tru îndeplinirea misiunilor de specialitate. 

Fără îndoială, cursul de bază 

(formare) ofiŃeri (subofiŃeri) NBC, cel 

mai important tip de curs desfăşurat în 

şcoală în această perioadă, a beneficiat 

de o atenŃie specială, rezultatele 

finale oglindind într-o bună măsură 

realizarea la un nivel superior a obiectivelor 

didactice proiectate iniŃial. 

uni în cadrul comandamentelor întrunite 

multinaŃionale şi cu expe-rienŃă ,,la 

catedră”, a acordat de la început o 

atenŃie sporită calităŃii planului de învăŃământ 

şi programelor analitice, astfel 

ca întregul conŃinut al instruirii la 

acest tip de curs să fie proiectat în raport 

cu competenŃele şi atribuŃiile 

funcŃionale necesare viito-rilor absolvenŃi. 

PromoŃia de ofiŃeri NBC ,,DOBROGEA 125” 

Pentru pregătirea cursului, în 

etapa premergătoare de proiectare şi 

organizare, s-a avut în atenŃie asigurarea 

resurselor (umane, materiale şi 

financiare) implicate în derularea procesului 

de învăŃământ - atât ca necesar, 

cât şi sub aspectul calităŃii - , cerinŃă 

esenŃială pentru îndeplinirea prevederilor 

actelor normative gene-rale 

care reglementează pregătirea prin 

cursuri a personalului militar profesionalizat. 

Am considerat că numai prin 

abordarea şi rezolvarea în mod profesionist 

a problemei resurselor putem 

avea certitudinea îndeplinirii obiectivelor 

didactice. 

Personalul didactic, alcătuit din 

ofiŃeri instructori şi profesori civili, cu 

pregătire superioară, în cea mai mare 

parte ,,şcolit” şi în sistemul de învă- 

Ńământ al NATO, cu participări la misi- 

Ca urmare, principalele concepte 

,,cheie” asupra cărora s-a acŃionat 

constant pentru eficientizare au fost: 

proiectarea didactică, obiectivele educaŃionale, 

resursele educaŃionale, strategiile 

educaŃionale şi sistemul de evaluare 

(control) a eficienŃei. 

Imperativul perioadei în care 

s-a desfăşurat cursul l-a constituit, desigur, 

,,curriculum”-ul (conŃinutul învă- 

Ńământului), în permanenŃă anali-zat 

pentru a fi adaptat ,,din mers” la noile 

cerinŃe, formulate după momen-tul 

invitării Ńării noastre de aderare la NA- 

TO. În continuare, atât cerinŃele impuse 

de noua concepŃie de formare şi 

dezvoltare profesională a persona-lului 

militar din ForŃele Terestre, cât şi 

apropiata aderare a României la NATO 

vor constitui repere de perfecŃionare şi 

modernizare a învăŃământului în arma 

apărare NBC. 

10 



Apreciez că logistica didactică 

a corespuns standardelor desfăşurării 

unui proces instructiv-educativ 

eficient şi de bună calitate. Şcoala dispune 

de laboratoare de chimie-fizi-că 

utilate corespunzător cerinŃelor programelor 

analitice, simulatoare de specialitate, 

reŃea de calculatoare cu produse 

informatice de simulare pentru 

Sistemul de Avertizare şi Raportare 

NBC (SARNBC) şi de instruire a cercetaşilor 

NBC, aparatură audio-video, 

echipamente (aparatură şi tehnică) 

pentru apărare NBC suficiente şi moderne, 

INTERNET, poligon de instruc- 

PromoŃia de subofiŃeri NBC ,,DOBROGEA 125” 

Ńie pentru apărare NBC, bază sportivă 

etc. 

Utilizarea tehnologiilor informatice 

în modelarea şi simularea desfăşurării 

războiului modern rezolvă în 

bună parte problemele legate de instruirea 

forŃelor pentru a fi capabile, la 

nevoie, să ducă acŃiuni eficiente în 

spaŃiul multidimensional, tot mai divers 

şi mai complex, al actualelor conflicte 

armate. 

AplicaŃia informatică,,Apărarea 

NBC”, concepută şi realizată la Şcoala 

de AplicaŃie pentru Apărare NBC, rezolvă 

probleme specifice de rapor-tare, 

analiză şi prognoză NBC, permi-Ńând, 

de asemenea, reprezentarea pe hartă 

a zonelor prognozate de risc NBC şi a 

elementelor strict necesare de scenariu 

tactic pentru analiza automată a 

informaŃiei geografice. 

Sistemul de supraveghere şi 

avertizare asupra contaminării radiologice 

dezvoltat în instituŃia noastră, 

cu costuri extrem de reduse şi 

performanŃe de invidiat, permite realizarea 

de măsurători ale debitelor dozelor 

de radiaŃii până la nivelul fondului 

natural, precum şi controlul local 

şi de la distanŃă cu ajutorul senzorilor. 

El este în măsură să genereze rapoarte 

tipizate (NBC1-NBC4) şi poate fi integrat 

ca subsistem de achiziŃie de date 

în cadrul aplicaŃiei informatice 

,,Apărarea NBC”. 

Completul de instrucŃie 

pentru protecŃia împotriva armelor 

NBC este alcătuit din module de 

simulare pentru SARNBC şi de instruire 

a cercetaşilor NBC, localizate primul în 

sediul şcolii, iar cel de-al doilea în poli- 



gonul Valea Poienii. Aceste modu-le au 

permis instruirea sublocotenen-Ńilor şi 

sergenŃilor cursanŃi în condiŃii apropiate 

de realitatea luptei (opera-Ńiei). Modulul 

de simulare pentru SARNBC 

permite realizarea aplicaŃiilor şi exerci- 

Ńiilor de stat major pe calcu-lator, cu 

rezolvarea automată a anali-zei, prognozei 

şi raportării atacurilor chimice, 

nucleare, precum şi a acci-dentelor 

produse la obiective de risc NBC. 

Ca structură, cuprinde: sala de 

procesare date, sala de control al 

exerciŃiului, patru module tip centru 

(subcentru) de prognoză şi control 

NBC. 

Toată această logistică didactică 

ne-a permis să desfăşurăm aplicaŃii de 

stat major pentru care folosim exclusiv 

calculatorul, atât pentru trecerea pe 

hartă a situaŃiilor tactice, cât şi pentru 

redactarea şi transmiterea documentelor. 

Am oferit cursanŃilor pe lângă 

metodele clasice de lucru o variantă 

modernă şi performantă de instruire. 

Modulul de instruire a cercetaşilor 

NBC, proiectat ca o extensie a 

celui de simulare pentru SARNBC este 

destinat pentru instruirea subunităŃilor 

de cercetare NBC pe care le vor comanda 

la unităŃi, în funcŃia de comandanŃi 

de plutoane şi grupe, absolvenŃii 

cursului de bază, ofiŃeri şi subofiŃeri. 

Aceste tehnologii informatice de 

modelare şi simulare a situaŃiilor NBC 

reduc timpul de pregătire a unui exerciŃiu, 

elimină hărŃile şi consumul mare 

de hârtie, permit o circulaŃie fluidă a 

documentelor şi un control mai bun al 

instructorului asupra între-gii activităŃi 

desfăşurate de către cursanŃi. Astfel, 

s-a putut realiza pe timpul cursului de 

bază o evaluare operativă şi obiectivă, 

ceea ce a per-mis funcŃionarea permanentă 

a feed-back-ului procesului de 

învăŃământ şi determinarea performanŃei 

la care s-a ajuns în instruire. 

La unităŃile unde au fost repartizaŃi, 

tinerii ofiŃeri şi subofiŃeri absolvenŃi 

ai cursului de bază vor îndeplini 

funcŃii de comandanŃi de plutoane şi 

grupe de cercetare NBC, de decontaminare 

RBC, de fumizare şi de sisteme 

incendiare. 

Apreciez că volumul cunoştin- 

Ńelor, deprinderilor şi priceperilor dobândite 

pe timpul cursului de bază 

oferă absolvenŃilor posibilităŃi reale de 

îndeplinire a atribuŃiilor acestor funcŃii. 

Îndeplinirea la unităŃi a atribu- 

Ńiilor funcŃiei de comandant de pluton 

şi de grupă va depăşi aspectele teoretice 

ale pregătirii din şcoală, realizându-se 

adevărata finalitate a procesului 

anterior de formare profesională. 

Confruntându-se cu realitatea în vederea 

rezolvării atribuŃiilor şi sarcinilor 

din unităŃi şi, mai ales, îndeplinirii misiunilor 

reale, ofiŃerii şi subofiŃerii absolvenŃi 

de la comanda structurilor militare 

de bază vor învăŃa să acŃioneze realist 

şi eficient, căpătând încredere în 

capacităŃile proprii. 

În contextul aderării la AlianŃa 

Nord - Atlantică absolvenŃii promoŃiei 

,,DOBROGEA 125” trebuie să fie pregătiŃi 

să răspundă eficient viitoa-relor 

provocări, să se adapteze din mers, în 

mod constructiv, tendinŃelor evolutive 

ale fenomenului militar pe termen mediu 

şi lung, presiunilor exercitate de 

mediul militar şi social, să-şi perfecŃioneze 

permanent pregă-tirea profesională 

pentru a se bucura de toate drepturile 

legitime prevăzute de Ghidul carierei 

militare. 

12 



ÎNVĂłAREA AVANSATĂ DISTRIBUITĂ 

(Advanced Distributed Learning - ADL) 

- Punct de vedere - 

Locotenent - colonel ing. Marian POPA 

- Şeful SecŃiei ÎnvăŃământ - 

The Application School for NBC Defence studies the posibility of advanced distributed learning 

introduction, in order to modernize and to make it more efficient the branch education. This can be used in 

the process of forming and professional development for all the students categories. 

ÎnvăŃarea avansată distribuită se poate defini ca formă de instruire în care studentul/cursantul nu se află sub 

supravegherea continuă sau imediată a profesorilor (tutorilor), dar care beneficiază de acŃiuni de planificare, orientare 

şi îndrumare/consiliere din partea unei instituŃii specializate. 

Din necesitatea modernizării şi eficientizării învăŃământului militar, această formă de învăŃare s-a introdus şi în 

şcolile militare de maiştri şi subofiŃeri ale categoriilor de forŃe ale armatei prin Ordinul Ministrului Apărării NaŃionale 

nr. M.112/15.09.2000, în scopul finalizării studiilor postliceale ale absolvenŃilor Cursului de formare a subofiŃerilor în 

activitate. 

Întrucât reprezintă o formă de instruire independentă sau autonomă, este puternic dependentă de proiectarea 

didactică a materialelor care trebuie să substituie interactivitatea uzuală instructor-instruit de tip ,,faŃă -în- faŃă”. 

Acest tip de învăŃare necesită, de asemenea, sisteme de îndrumare şi consiliere oferite de centrele de studiu 

prin mijloace moderne de comunicare de tipul: Internet, Intranet, poştă elecronică, televiziune, radio şi capacităŃi de 

învăŃare prin mijlocirea computerului, televiziunii, radioului, teleconferinŃelor etc. 

ActivităŃi specifice învăŃării avansate distribuite 

a) Furnizarea către cursanŃi a unor seturi informaŃionale 

bine structurate, utilizând diferite mijloace tehnice, 

pe care aceştia le pot folosi independent (învăŃarea autonomă). 

Materialul învăŃării ADL este structurat în unităŃi 

sau module adaptate scopurilor de învăŃare specifice. 

Sunt permise materiale de studiu oferite sub forma 

unui set complex de tip text/multimedia, utilizând adaptări 

didactice specifice. Mate-rialele de studiu sunt distribuite 

la domiciliul cursantului, la locul de muncă sau la 

centrul de studii. În afară de standardele academice şi 

profesionale referitoare la conŃinutul ştiinŃific, materialele 

trebuie să încorporeze şi un element de feed-back 

(conexiune inversă)-factor determinant în privinŃa calităŃii 

materialelor de studiu. 

b) Asigurarea unor servicii de suport şi îndrumare a 

cursantului (cursuri, materiale educaŃionale, programe 

de simulare) pe care acesta le foloseşte dacă şi atunci 

când are nevoie; 

b1. Servicii de suport pentru cursanŃi: 

☺informarea - obŃinerea de informaŃii clare şi precise 

despre modul de studiu şi despre conŃinutul cursului; 

☺sfătuirea - ajutorul dat cursanŃilor pentru evaluarea 

opŃiunilor aflate la dispoziŃie înainte, pe timpul şi după 

finalizarea cursului; 

☺consilierea – ajutorul dat de tutor în vederea exploatării 

de către cursanŃi a propriilor nevoi didactice; 

☺pregătirea practică – activitatea specifică dezvoltării 

deprinderilor şi capacităŃilor practice; 

☺evaluarea – activitatea desfăşurată în scopul măsu- 

rării performanŃelor realizate de către cursanŃi; 

☺feed-back-ul – activităŃile de îndrumare utilă a muncii 

(comentarii, critici, sugestii etc.). 

b2. ModalităŃi de îndrumare şi comunicare între 

tutori şi cursanŃi: 

☺seminarii faŃă-în-faŃă (activităŃi tutoriale)-în special 

cu tutorul local la sediul instituŃiei de învăŃământ; 

☺corespondenŃa -sub forma lucrărilor scrise expediate 

pe adresa tutorului pentru evaluare; 

☺telefax şi telefonul - mijloace de comunicare şi comentare; 

☺comunicare cu ajutorul computerelor-prin poşta 

electronică, schimb de dischete sau CD-ROM/DVD, 

casete audio/video, teleconferinŃe/linii terestre, teleconferinŃe/satelit, 

reŃea de calculatoare cu programe de 

simulare etc. 

☺TV, radio. 

c) dezvoltarea unui program de organizare şi planificare 

a procesului de instruire-esenŃial pentru atin-gerea 

obiectivelor propuse. 

Unul din cele mai importante avantaje ale învăŃării 

avansate distribuite este controlul asupra factorului temporal. 

Acest control permite cursanŃilor să-şi realizeze 

responsabilităŃile profesionale şi/sau private în timpul în 

care se află angajaŃi într-un program de studiu. 

Caracteristicile unui program specific învăŃării avansate 

distribuite 

Activitatea didactică fără supravegherea continuă 

sau imediată a tutorilor este caracteristica de bază a 

învăŃării avansate distribuite, cursanŃii întâlnindu-se cu 



un profesor îndrumător (tutor) doar la anumite intervale 

de timp. Alte elemente caracteristice ale acestui tip de 

învăŃare: 

tutorul şi tutorialele; 

materialele de studiu care cuprind printre altele: 

abordări teoretice şi conceptuale, exemple practice, 

studii de caz, programe asistate de calculator etc; 

atelierele de lucru care urmăresc în principal formarea 

şi dezvoltarea deprinderilor practice, dez-voltarea 

abilităŃilor, împărtăşirea experienŃelor, discutarea aplica- 

Ńiilor practice ale învăŃării; 

administrarea - planificarea şi distribuirea materialelor 

didactice, programarea reuniunilor, instrucŃiunilor 

de control etc; 

evaluarea - examinări, evaluarea sarcinilor 

didactice, susŃinerea proiectelor etc. 

Tutorul 

a) Rolul tutorului 

Tutorul poate fi sfătuitor, manager, profesor, administrator, 

consilier, facilitator şi examinator. Tutorul este 

formatorul absolventului adică acela care oferă cursantului 

informaŃii despre natura programului; asigură 

cursantului accesul la ocazii de învăŃare specifice în 

timpul programului; evaluează cursanŃii (notarea sarcinilor, 

evaluarea corelată cu activitatea şi asigurarea 

feed-back-ului); asigură informaŃii mai detaliate despre 

conŃinut, procese sau referinŃe pentru studenŃi; pregăteşte 

sau consiliază cursanŃii. 

AbilităŃile de bază ale tutorului sunt: cele legate de 

specialitatea învăŃării; cele legate de capacitatea tutorului 

de a ajuta subiecŃii/cursanŃii să abordeze subiectele 

şi domeniile sale de specialitate; cele legate de capacitatea 

sa de a furniza suportul tutorial al învăŃării distribuite 

avansate pentru grupuri sau indivizi. Pe lângă 

aceste abilităŃi se pot folosi şi abilităŃi secundare: asistarea, 

reformularea, realizarea feed-back-ului, recunoaşterea 

şi exprimarea sentimentelor, încurajarea comunicării, 

restrângerea evaluării, tăcerea. 

b) Consilierea tutorială 

Tutorul consiliează proprii cursanŃi, atunci când ei au 

probleme personale ce afectează capacitatea lor de 

învăŃare. 

Tutorii utilizează pentru consiliere următoarele stiluri: 

reformularea unor sfaturi, recomandarea, revederea 

opŃiunilor, definirea şi redefinirea, argumentarea 

(susŃinerea), rezumarea, clarificarea şi ascultarea. 

c) Evaluarea tutorială 

Tutorii utilizează pentru evaluare următoarele metode: 

răspunsurile la o examinare a cunoştinŃelor asimilate; 

completarea unei liste de verificare; 

circulară trimisă unor persoane competente; 

răspuns tip eseu la o situaŃie simulată; 

procese verbale ale unor întâlniri-raport simulat; 

note dintr-o activitate într-un test de învăŃare flexibilă-video 

pentru o discuŃie; 

concurs constând în întrebări cu răspunsuri multipledeclaraŃie 

de martori; 

demonstrarea abilităŃilor într-o situaŃie reală - 

simulare într-un workshop; 

evaluarea tutorială a unei sesiuni de lucru sau simulată 

- raport bazat pe activitate. 

Evaluarea finală poate adopta una din formele: examinări 

finale scrise, lucrare finală, examinare prin prezentare 

formală şi/sau viva voce, proiect, raport sau 

disertaŃie finală, demonstrarea competenŃei, pregătirea 

şi prezentarea unui pachet de lucrări. 

d) Suportul tutorial 

Tutorialele pot fi fixe şi cu abordare flexibilă. 

Tutorialele fixe sunt tutoriale într-un format fix care 

se folosesc pentru un grup de cursanŃi. Ele se folosesc, 

de regulă, pentru perioada de început a implicării în 

activitatea tutorială. 

Pentru tutorialele fixe se poate alege o serie de metode 

de lucru tradiŃionale: lecŃia, discuŃia, prezentarea 

efectuată de către cursant, dezbaterea formală, exerciŃiul 

de grup şi chestionarul. 

Tutoriale cu abordare flexibilă. Necesitatea acestora 

apare după perioade de timp şi ajută la planificarea cursurilor 

bazându-se pe cerinŃele cursanŃilor. 

Este indicat să se folosească aceste tutoriale asupra 

subiectelor pe care cursanŃii le consideră dificile, cu 

aplicabilitate, interesante sau folositoare. 

Concluzii 

Introducerea în Şcoala de AplicaŃie pentru Apărare 

NBC a acestei forme de instruire (ÎnvăŃarea Avansată 

Distribuită - ADL) necesită o evaluare atentă a unor 

aspecte ca: 

înŃelegerea corectă de către cursanŃi (ofiŃeri, maiştri 

militari şi subofiŃeri) a obiectivelor , problemelor şi beneficiilor 

ADL; 

disponibilitatea în materiale ADL (de ex. cursuri, 

manuale, instrucŃiuni etc.) şi evaluarea costului acestora; 

dispunerea de sisteme de management al învăŃării 

şi realizarea unei calităŃi corespunzătoare a acestora; 

dispunerea de servicii în sprijinul cursanŃilor şi evaluarea 

costului acestora: disponibilitate în infrastructură 

(de ex.: linii telefonice, putere electrică) pentru distribuirea 

de materiale ADL (de ex.: cursuri) personalului militar; 

expertiza ofiŃerilor, maiştrilor militari şi subofiŃerilor în 

utilizarea tehnologiilor ADL; 

expertiza instructurilor militari în predarea cursurilor 

ce utilizează ADL. 

BIBLIOGRAFIE 

“ÎnvăŃământul Deschis la DistanŃă”, Oficiul pentru ÎnvăŃământ Deschis la 

DistanŃă-Ministerul EducaŃiei NaŃionale, Bucureşti,1998. 



Riscuri şi ameninŃări de natură nucleară, 

M 

biologică şi chimică (NBC) 

ediul strategic actual 

se deosebeşte 

mult de cel 

al Războiului Rece, 

datorită – în primul rând – faptului că 

pericolul unei confruntări militare de mare 

anvergură s-a diminuat, dar există şi 

continuă să se amplifice într-o măsură 

îngrijorătoare riscurile de natură nemilitară 

la adresa stabilităŃii şi secu-rităŃii 

naŃionale şi regionale. 

Lumea contemporană 

este confruntată 

cu diverse riscuri şi 

ameninŃări de natură 

NBC, dintre care men- 

Ńionăm: 

a) proliferarea şi 

diseminarea necontrolată 

a tehnologiilor şi 

materialelor NBC, a mijloacelor 

de distrugere în 

masă, a armamentelor şi altor mijloace 

letale neconvenŃionale; 

b) expansiunea reŃelelor şi activităŃilor 

teroriste şi a crimei organizate 

transnaŃionale (criminalitate economicofinanciară, 

trafic transfrontalier ilegal de 

persoane, droguri, materiale radioactive 

şi strategice, de armament şi muniŃie 

etc.); 

c) deteriorarea mediului ambiant, 

prin nerespectarea normelor ecologice, 

precum şi existenŃa în proximitatea frontierelor 

naŃionale a unor obiective cu 

Colonel dr.Nicolae POPESCU 

grad ridicat de risc; 

d) pericolul declanşării unor conflicte 

militare locale ca măsură punitivă 

extremă împotriva unor regimuri dictatoriale 

din state care încalcă prevederile 

convenŃiilor şi tratatelor internaŃionale în 

domeniul armelor de distrugere în masă 

NBC (ADMNBC), dezvoltând în ascuns 

programe militare nucleare, biologice şi 

chimice, care acordă sprijin unor organizaŃii 

teroriste şi a căror politică de sfidare 

şi şantaj reprezintă, prin consecinŃele 

posibile, o ameninŃare 

în creştere 

la adresa 

liniştii şi vieŃii 

popoa-relor. 

Proliferarea armelor 

nucleare, 

biologice şi chimice 

continuă 

în întreaga lume, 

în special 

în Ńările mici şi 

mijlocii, în ciuda eforturilor sus-Ńinute de 

control al acestora. În viitor este posibil 

ca forŃe ale Armatei României să acŃioneze 

în teatre de operaŃii unde există 

pericolul utilizării ADMNBC/al producerii 

emisiilor altele decât atacul (EADA), 

desfăşurând acŃiuni militare în situaŃii 

deosebit de complexe. 

ComandanŃii au responsabilitatea 

protejării personalului şi echipamentelor 

militare, precum şi a obiectivelor de interes 

militar şi populaŃiei (necom-batante) 

din zona acŃiunilor. 

,,IRAQI-FREEDOM”, 2003: militari NBC din Cp.383 

Ap.NBC, felicitaŃi de omologii lor americani. 

APĂRAREA NBC nr. 6 (2/2003) 

15


AmeninŃările şi utilizarea ADMNBC 

reprezintă unul dintre pericolele existente 

la adresa operaŃiilor militare. 

AmeninŃarea NBC poate avea un 

efect psihologic negativ, iar un atac, în 

special asupra unor trupe insuficient 

pregătite, poate paraliza cursul operaŃiilor. 

În timp ce Războiul Rece s-a sfârşit 

şi ameninŃarea cu un război nuclear 

global şi-a pierdut importanŃa, lumea 

rămâne instabilă. Există un număr în 

creştere de conflicte regionale în care 

pot fi angajate mijloace asimetrice de 

către forŃe non-statale, în special grupări 

teroriste şi extremiste. În ciuda eforturilor 

susŃinute în domeniul controlului armamentelor, 

există evi-denŃe solide privind 

continua proliferare şi dezvoltare a 

ADMNBC şi a sistemelor de întrebuinŃare 

a acestora în întreaga lume. În acelaşi 

timp, expansiunea urbanizării şi distribuŃia 

globală a industriilor şi materialelor 

nucleare, biologice şi chimice măresc 

posibilitatea producerii emisiilor de materiale 

toxice industriale (TIM) în mediu 

ca rezultat al neglijenŃei, dezastrelor naturale, 

acŃiunii deliberate sau distrugerilor 

colaterale în cadrul operaŃiilor militare. 

În faŃa superiorităŃii forŃelor armate 

în capabilităŃi militare convenŃionale, adversarii 

pot căuta strategii şi tactici neconvenŃionale 

pentru a reduce acest 

avantaj, folosind agenŃii radiologici, biologici 

şi chimici (RBC) şi TIM. Adversarii 

probabili se vor concentra asupra unor 

puncte vulnerabile, cum ar fi sensibilitatea 

opiniei publice la pierderi umane, la 

constrângeri culturale, legale şi etice. 

Terorismul cu arme de distrugere 

în masă există şi este considerat un fenomen 

extrem de periculos, care se 

adaptează permanent modificărilor me- 

16 

diului internaŃional, astfel că în ultimii ani 

s-a ajuns la o diversificare fără precedent 

a modalităŃilor de manifestare a 

acestuia. 

Această situaŃie conduce la o permanentă 

adaptare a regulilor de angajare 

a forŃelor armate. Adversarii pot ignora 

intenŃionat normele dreptului internaŃional 

şi considerentele etice, stabilind 

drept Ńintă deliberată chiar populaŃia civilă. 

Depăşirea pragului critic în utilizarea 

ADMNBC implică consideraŃii 

politice şi de strategie militară mult diferite 

de cele asociate războiului convenŃional. 

ForŃele trebuie să fie capabile să 

supravieŃuiască şi să acŃioneze sub 

ameninŃarea sau în condiŃiile rezultate 

din utilizarea ADMNBC. 

Pentru forŃele care desfăşoară 

operaŃii în condiŃii/medii NBC, sunt 

esenŃiale menŃinerea capacităŃii de conducere 

şi a capabilităŃilor opera-Ńionale 

ale tuturor structurilor implicate, echiparea, 

antrenarea şi cooperarea continuă 

pentru executarea corectă şi oportună a 

măsurilor de apărare NBC. 

ForŃele armatei române vor fi capabile 

să aplice măsurile de apărare NBC 

pe care le vor integra din punct de vedere 

operaŃional cu cele ale parte-nerilor 

multinaŃionali. 

Obiectivul apărării NBC pentru For- 

Ńele Armate ale României constă în protecŃia 

acestora faŃă de impactul strategic, 

operativ, tactic, psihologic şi politic 

determinat de întrebuinŃarea ADMNBC 

şi TIM, în scopul de a supravieŃui mediilor 

NBC, prin antici-parea folosirii lor, 

asigurarea unei pregătiri şi înzestrări 

adecvate, dis-persarea oportună a forŃelor 

şi echi-pamentelor, menŃinerea mobilităŃii 

trupelor şi printr-o planificare realis- 



tă care să conducă la o rapidă reorganizare. 

Ca urmare, este necesară evaluarea 

continuă a riscurilor şi ameninŃărilor 

NBC, a cerinŃelor de organizare, 

echipare şi pregătire corespunzătoare 

pentru ca apărarea NBC să 

fie eficientă. 

CapabilităŃile de apărare NBC vor 

fi adecvate riscurilor potenŃiale şi nevoii 

consecvente de a asigura supravieŃuirea 

şi desfăşurarea acŃiunilor în condiŃii/ 

medii NBC. 

AmeninŃarea NBC 

S 

fârşitul Războiului Rece 

a redus pericolul izbucnirii 

unui conflict pe scară 

mare, totuşi capacităŃile 

ADMNBC s-au menŃinut şi în 

unele cazuri chiar au proliferat în ultimii 

ani, existând state care caută să eludeze 

măsurile de control ale organismelor 

internaŃionale. 

Utilizarea ADMNBC devine dificil 

de prevăzut, generând posibilitatea ca 

acestea să poată fi folosite într-o gamă 

largă de scenarii, fără a se crea conflicte 

globale. 

În timpul operaŃiilor de sprijin al păcii 

şi în timpul tuturor tipurilor de conflicte 

poate exista riscul emisiilor de agenŃi 

radiologici/biologici/chimici proveniŃi de 

la platformele industriale sau reactoarele 

nucleare, rezultate în urma unui accident, 

acŃiuni nelegitime sau ca urmare a 

utilizării anterioare a ADMNBC de către 

inamic. 

Rezultă că sunt necesare capabilităŃi 

de apărare NBC, chiar şi pe timp 

de pace, pentru a se putea interveni în 

caz de accidente sau evenimente terorist-diversioniste. 

Un inamic potenŃial având la dispoziŃie 

o capabilitate NBC poate întrebuin- 

Ńa ADMNBC în orice etapă a campaniei, 

atât în operaŃii de apărare, cât şi în operaŃii 

ofensive sau le poate folosi ca o încercare 

disperată de evitare a înfrângerii 

ori chiar ca un act final de răzbunare; 

forma şi scara de utilizare vor depinde 

de capacitatea şi intenŃia naŃiunii implicate. 

ComandanŃii trebuie să reevalueze 

în mod continuu voinŃa şi acŃiunile inamicului, 

precum şi mijloacele potenŃiale 

de angajare a ADMNBC în cadrul planificării 

operaŃiei întrunite. 

AmeninŃarea nucleară. În ciuda 

reducerii numărului de focoase nucleare 

pe plan mondial, totuşi există încă un 

stoc semnificativ de muniŃii nucleare; o 

grijă în plus, o reprezintă Ńările care posedă 

sau urmăresc în mod activ achiziŃionarea 

unei capabilităŃi nucleare. 

Riscurile suplimentare provin din 

utilizarea pe scară largă şi cu un ritm 

alert a surselor de radiaŃie din mediile 

industriale, comerciale, medicale şi academice, 

care în cazul eliberării emisiilor 

pot constitui pericole potenŃiale. 

Deşi armamentul nuclear strategic 

şi doctrinele întrebuinŃării acestuia îşi 

menŃin rolul de “descurajare globală”, 

existenŃa armelor nucleare tactice în arsenalele 

unor state şi forŃe autonome, 

poate duce la depăşirea pragului de 

descurajare şi la folosirea acestora în 

situaŃii – limită. 

AmeninŃarea biologică. Un număr 

din ce în ce mai mare de Ńări se află 

în posesia unor capabilităŃi ofensive de 

război biologic sau au programe de dezvoltare 

a acestora aflate în diferite stadii 

de derulare. 

Capacitatea agenŃilor biologici de a 

produce un număr mare de victime, pre- 



cum şi uşurinŃa relativă în pro-ducerea 

şi întrebuinŃarea acestora pre-zintă un 

risc semnificativ pentru forŃele armate şi 

populaŃia civilă. 

Are loc intensificarea cercetărilor 

pentru obŃinerea de noi virusuri şi bacterii 

super-eficiente, care nu răspund la 

terapia medicamentoasă actuală. 

Progresele în domeniul ingineriei 

genetice, din ultimul deceniu, care au 

făcut posibilă descifrarea genomului 

uman, pot scăpa de sub control, servind 

interesele unei strategii de creare a armelor 

etnice sau biogenetice. Se manifestă 

un fenomen care îngrijorează, tinzând 

să devină un flagel al mileniului III 

– terorismul biologic. 

AmeninŃarea chimică. „ConvenŃia 

privind interzicerea dezvoltării, producerii, 

stocării şi folosirii armelor chimice 

şi distrugerea acestora”, care a 

intrat în vigoare la 29 aprilie 1997 (tratat 

ce se doreşte cu vocaŃie universală), nu 

poate conduce la eliminarea dintr-o dată 

(în 10 ani, până în 2007) a stocurilor de 

muniŃie chimică existente în arsenalele 

a cca. 30 de state. 

Tehnologiile de producere a agen- 

Ńilor chimici (supertoxici) tind să devină 

“duale” prin utilizarea acestora atât în 

scopuri civile, cât şi, la nevoie, militare, 

prefigurându-se întrebuinŃarea în conflicte 

a noilor generaŃii de arme chimice 

binare cu efecte letale şi a unor agenŃi 

chimici cu acŃiune incapacitantă. 

În timp ce armele nucleare şi biologice 

sunt considerate a se întrebuinŃa 

numai la nivel strategic, armele chimice 

pot fi întrebuinŃate atât la nivel strategic, 

operativ, cât şi tactic. 

Pericolele cauzate de materialele 

toxice industriale (TIM). ApariŃia materialelor 

toxice, incluzând compuşii radiologici 

(TIR), biologici (TIB) sau chimici 

18 

(TIC) într-o varietate de utilizări industriale, 

comerciale, academice, medicale 

şi indigene creează posibilitatea ca for- 

Ńele să fie expuse la pericole toxice industriale 

în urma eliberării accidentale 

sau deliberate a acestora în mediul ambiant; 

aceste riscuri nu intră propriu-zis 

în categoria pericolelor NBC, dar necesită 

un control riguros. 

Coordonarea strânsă dintre serviciile 

informative, medicale şi statele 

majore este esenŃială pentru realizarea 

unei imagini clare a impactului potenŃial 

al pericolelor toxice industriale asupra 

operaŃiilor întrunite. 

Din punctul de vedere al disponibilităŃii 

şi uşurinŃei producerii ADMNBC, 

prioritatea în ceea ce priveşte riscul o 

constituie armele chimice şi biologice, 

urmate de cele nucleare. 

ÎntrebuinŃarea. ADMNBC pot fi 

angajate tactic, operativ, strategic, coercitiv 

şi în secret/paternitate neatri-buită. 

Apărarea NBC şi protecŃia forŃei 

A 

părarea NBC este o 

componentă a protecŃiei 

forŃei şi reprezintă totalitatea 

măsurilor destinate 

apărării împotriva atacurilor cu 

ADMNBC sau riscurilor rezultate din 

emisiile altele decât atacul (EADA) şi 

acŃiunilor teroriste. 

În accepŃia generală, apărarea 

NBC se defineşte ca un proces în scopul 

conservării potenŃialului de luptă al 

forŃelor, prin reducerea ameninŃării NBC 

survenite din partea adversarului, pericolelor 

naturale şi umane ori fratricidului. 

Apărarea NBC cuprinde ansamblul 

activităŃilor, măsurilor şi acŃiunilor planificate, 

organizate, coordonate şi controlate 

la nivelul comandamentelor (co- 



menzilor) pentru protejarea, menŃinerea/refacerea 

capacităŃii operaŃionale, 

amplificarea capabilităŃii şi asigurarea 

libertăŃii de acŃiune a forŃei în scopul îndeplinirii 

misiunilor în condiŃii/medii 

NBC, ale producerii evenimentelor 

EADA şi teroriste. 

Apărarea NBC privită ca o funcŃie 

a protecŃiei multidimensionale a forŃei se 

bazează pe următoarele principii: 

a) Evaluarea precisă a amenin- 

Ńării. Evaluarea ameninŃării necesită o 

informare precisă şi oportună realizată 

de cercetarea convenŃională, evaluare 

care constituie baza de selecŃie a măsurilor 

de protecŃie a forŃei; 

b) Managementul riscului. Conceptul 

se bazează pe administrarea riscului 

şi nu pe eliminarea lui; pierderile 

sunt inevitabile în orice operaŃie militară, 

iar dorinŃa de evitare totală a acestora 

poate influenŃa negativ îndeplinirea misiunii; 

c) OperaŃiile multinaŃionale şi 

întrunite. Deoarece operaŃiile viitoare 

vor fi aproape sigur întrunite şi multinaŃionale, 

apărarea NBC va include 

toate forŃele componente din cadrul teatrului 

de operaŃii răspunzând tuturor aspectelor 

ameninŃării; efortul va fi îndreptat 

pentru optimizarea apărării NBC prin 

armonizarea capacităŃilor naŃiunii, la toate 

nivelurile acŃiunilor militare; 

d) Prioritatea. În ciuda faptului că 

apărarea NBC trebuie să includă întreaga 

forŃă, este puŃin probabil ca măsurile 

specifice să asigure protecŃia în acelaşi 

grad a tuturor elementelor componente 

ale forŃei; prin urmare, se va acorda prioritate 

propriului centru de gravitaŃie al 

forŃei operaŃionale, centru care poate fi 

tangibil (obiective de interes, mijloace 

ale forŃelor de sprijin în luptă), sau intangibil 

(coeziunea coaliŃiei sau voinŃa politică 

corelată cu opinia publică). 

e) Flexibilitatea. Pentru a fi viabile 

concepŃia şi măsurile apărării NBC 

necesită flexibilitate şi capacitate sporită 

de răspuns adecvat în cazul unei ameninŃări 

ce se poate schimba foarte rapid. 

Componentele funcŃionale ale apărării 

NBC 

C 

omponentele funcŃionale, 

prezentate mai jos 

constituie bazele apărării 

NBC care sunt inter-relaŃionate, 

având scop final managementul 

riscurilor şi ameninŃărilor NBC 

şi monitorizarea lor pentru identificarea 

oportună a oricăror schimbări posibile: 

evitarea (prevenirea) NBC; protecŃia 

NBC; decontaminarea RBC; mascarea 

cu aerosoli; participarea la operaŃii de 

stabilitate şi de sprijin. 

Evitarea (prevenirea) NBC – cuprinde 

următoarele procedee: 

a) detecŃia şi identificarea NBC; 

b) avertizarea/alarmarea şi raportarea 

NBC. 

DetecŃia şi identificarea NBC (atac/ 

EADA) includ: 

a) determinarea posibilităŃilor inamicului 

de întrebuinŃare a ADMNBC şi a 

existenŃei riscurilor EADA din zona de 

operaŃii (responsabilitate); 

b) controlul NBC: cercetarea 

NBC/EADA (observarea, descoperirea 

şi determinarea atacurilor NBC/emisiilor 

chimice, biologice şi radiologice; determinarea 

zonelor/raioanelor contaminate 

RBC; marcarea zonelor/raioanelor contaminate 

RBC); monitorizarea prin senzori 

staŃionari şi/sau mobili, prin cercetare 

temporară ori permanentă; recercetarea 

periodică a zonelor/ raioanelor contaminate 

RBC; 



c) prelevarea şi analiza probelor 

de agenŃi chimici, biologici şi de produse 

radioactive. 

Avertizarea/alarmarea şi raportarea 

NBC (atac/EADA) au drept scop 

prevenirea oportună a trupelor despre 

iminenŃa atacului sau descoperirea contaminării 

radioactive, biologice şi chimice 

(RBC) ca urmare a întrebuinŃării 

ADMNBC sau producerii evenimentelor 

EADA. 

ProtecŃia NBC cuprinde: protecŃia 

personalului şi a echipamentelor, protec- 

Ńia individuală şi protecŃia colectivă 

(PROCOL). 

ProtecŃia personalului şi a echipamentelor 

constă în măsurile luate de comandanŃi 

pentru reducerea vulnerabilităŃii 

trupelor proprii faŃă de efectele 

atacurilor cu ADMNBC/evenimentelor 

EADA. Aceasta cuprinde măsuri pasive 

şi măsuri active. 

Măsurile pasive se referă la: instrucŃia 

pentru apărare NBC; evitarea 

descoperirii (măsuri şi acŃiuni de cercetare, 

siguranŃă, mascare, mascare cu 

aerosoli, protecŃie electronică, respectarea 

disciplinei radio etc.); amenajarea 

genistică şi folosirea proprietăŃilor de 

protecŃie ale terenului şi echipamentelor 

militare; dispersarea. 

Măsurile active vizează controlul 

contaminării, ocolirea zonelor/raioanelor 

contaminate RBC, executarea misiunilor 

în condiŃii/medii NBC/EADA numai cu 

personalul şi echipamentele strict necesare, 

containerizarea/acoperirea echipamentelor 

şi materialelor, schim-barea 

raioanelor de dispunere/acŃiune etc. 

ProtecŃia individuală cuprinde activităŃile 

desfăşurate de către fiecare militar 

în condiŃii/medii NBC în scopul men- 

Ńinerii capabilităŃilor proprii, care să-i 

permită îndeplinirea normelor şi cerin- 

Ńelor privind acŃiunile de bază. 

ProtecŃia colectivă (PROCOL) este 

concretizată în amenajarea/utilarea adăposturilor 

(fixe, transportabile), echipamentelor 

de luptă, facilităŃilor etc., care 

asigură scăderea nivelului optim de protecŃie 

individuală (NOPINBC), crearea 

condiŃiilor de acŃiune (lucru), hrănire, 

odihnă şi igienă pentru perso-nal. 

Decontaminarea RBC constă în 

absorbŃia, adsorbŃia, distrugerea, neutralizarea/îndepărtarea 

agenŃilor chimici 

ori biologici sau îndepărtarea depunerilor 

radioactive. 

Decontaminarea trebuie să răspundă 

la următoarele cerinŃe: cât mai 

curând posibil; numai ceea ce este necesar; 

cât mai departe de contact; pe 

priorităŃi. 

Decontaminarea este imediată, 

operaŃională sau totală. 

Mascarea cu aerosoli se execută 

cu scopul: reducerii capacităŃii de observare 

terestră şi aeriană a inamicului; inducerii 

în eroare a ina-micului; acoperirii 

manevrei şi acti-vităŃilor logistice 

(aprovizionarea, trans-portul), precum şi 

a funcŃionării siste-melor de comandă şi 

control; atenuării efectelor armelor energetice; 

reducerii acŃiunilor sistemelor 

inamicului care dispun de senzori pentru 

autodirijare la Ńintă. 

Participarea la operaŃii de stabilitate 

şi de sprijin. Acest tip de operaŃii 

se reflectă prin participarea unor elemente 

(structuri) specializate la acŃiuni 

privind: controlul armamentelor; combaterea 

terorismului; sprijinul operaŃiilor 

antidrog; asistenŃă umanitară; asistenŃă 

acordată unei naŃiuni; operaŃii de evacuare 

a necombatanŃilor; sprijin mili-tar 

acordat autorităŃilor civile; ajutor în caz 

de dezastre; operaŃiuni în sprijinul păcii; 

operaŃiuni de recuperare (căutare, sal- 



vare, evacuare). 

Planificarea acŃiunilor de apărare 

NBC 

E 

vitarea riscurilor NBC 

asociate cu efectele 

ADMNBC reprezintă un element esenŃial 

al planificării operaŃiilor, forŃele fiind 

instruite şi echipate pentru a supravieŃui 

şi continua lupta în medii NBC; nu este 

suficientă doar supra-vieŃuirea în cazul 

unui atac NBC, astfel că unităŃile trebuie 

să fie capabile să-şi continuie îndeplinirea 

misiunilor într-un mediu contaminat 

RBC. 

Pregătirea pentru apărare NBC 

vine în sprijinul protecŃiei forŃei, ajută la 

reducerea impactului fizic şi psihic asupra 

eficienŃei în luptă şi se va inten-sifica 

pe măsura introducerii unor sis-teme 

mai complexe de apărare NBC în scopul 

reducerii ameninŃării NBC. 

InstrucŃia pentru apărare NBC însumează 

toate activităŃile de pregătire a 

personalului, organizate şi desfăşurate 

într-o concepŃie unitară, pe nivele diferenŃiate 

de competenŃă, de către statele 

majore, în scopul realizării normelor şi 

cerinŃelor de eficienŃă specifice. Impactul 

puternic al riscurilor şi ame-ninŃărilor 

NBC asupra tuturor aspectelor operaŃiilor 

impune ca instruirea pe această linie 

să nu fie desfăşurată în mod izolat, ci 

integrat prin programele de pregătire 

pentru luptă. 

Accentul în pregătirea pentru apărare 

NBC trebuie pus nu numai pe capacitatea 

individului de a supravieŃui în ac- 

Ńiunile imediate şi pe executarea decontaminării, 

ci şi pe sprijinul specific al 

operaŃiilor desfăşurate de marile unităŃi 

şi unităŃi, cu întreaga gamă de măsuri şi 

activităŃi de apărare NBC. 

Scenariile specifice pregătirii pentru 

apărare NBC trebuie să fie incluse la 

toate nivelurile de instruire, iar la cel individual 

şi colectiv să aibă în vedere lista 

cu cerinŃele esenŃiale pentru îndeplinirea 

misiunilor şi programele de instrucŃie 

şi evaluare. 

Acordarea primului ajutor şi a tratamentului 

pentru personalul con-taminat 

RBC vor constitui un obiectiv esenŃial al 

pregătirii medicale, ceea ce solicită cunoaşterea 

temeinică a proble-maticii 

contaminării RBC şi a măsurilor speciale 

de apărare medicală NBC. Aspectele 

operaŃionale şi logistice ale pregătirii vor 

fi evaluate permanent pentru ca nivelurile 

de comandă şi stat major să răspundă 

realist şi oportun la întreaga complexitate 

a situaŃiilor NBC. 

Simularea atacurilor NBC pe timpul 

desfăşurării exerciŃiilor/aplicaŃiilor va 

permite evaluarea eficientă a sistemelor 

de apărare, avertizare şi raportare NBC, 

precum şi a capacităŃii unităŃilor de a 

supravieŃui şi acŃiona în ambele medii, 

netoxic şi/sau contaminat. 

Modulele de pregătire NBC vor fi 

adaptate consecvent perfecŃionării tehnologiilor 

de instruire asistată de computer, 

iar pregătirea cu ajutorul simulatoarelor 

va permite aplicarea unor programe 

de instruire intensive, care să 

imite cât mai realist efectele ADMNBC 

asupra personalului şi echipamentelor. 

Este esenŃial ca tot personalul, după 

identificarea unui risc NBC, să aplice 

măsurile de auto-protecŃie, astfel încât 

să supravieŃuiască şi, în conse-cinŃă, să 

contribuie la menŃinerea efi-cienŃei operaŃionale 

a unităŃii. 

Pentru a îndeplini misiuni cum ar fi 

observarea NBC, cercetarea NBC/ su- 



pravegherea, decontaminarea, avertizarea 

şi raportarea NBC, personalul 

nominalizat se va pregăti conform cerin- 

Ńelor standardelor militare ope-raŃionale 

privind eficienŃa apărării NBC. 

Personalul cu responsabilităŃi în 

domeniul apărării NBC din comandamentele 

unităŃilor şi marilor unităŃi se 

formează şi perfecŃionează prin cursuri 

de carieră şi de nivel la Şcoala de AplicaŃie 

pentru Apărare NBC. 

ComandanŃii îşi vor perfecŃiona cunoştinŃele 

astfel încât, consiliaŃi de specialiştii 

NBC, să fie în măsură să evalueze 

consecinŃele efectelor atacurilor NBC 

şi emisiilor altele decât atacul (EADA) 

asupra capabilităŃii unităŃii şi să ia decizii 

optime care să asigure supravieŃuirea 

unităŃii şi îndeplinirea misiunilor primite. 

ResponsabilităŃile comenzii 

C 

omponentele apărării 

NBC constituie baza 

responsabilităŃilor comenzii, 

comandanŃii 

având obligaŃia de a le evalua oportun şi 

corect în orice operaŃie în care există o 

ameninŃare NBC. 

Datele rezultate din estimarea 

NBC se includ în Anexa pentru apărarea 

NBC la Ordinul de operaŃii (de acŃiune). 

Aceste date, în principal, se referă 

la: evaluarea ameninŃării NBC; cererile 

de pregătire şi echipare pentru forŃa 

desfăşurată în teatru; contramăsurile 

medicale (programele de vaccinări etc.); 

cerinŃele de protecŃie şi de pregătire 

pentru apărarea NBC a civililor 

(personalului naŃiunii gazdă şi a altor 

persoane din cadrul teatrului de opera- 

Ńii); sprijinul medical şi de evacuare; cerinŃele 

pentru C4I din teatru; orice informaŃie 

suplimentară (mijloace de specialitate 

NBC); capacităŃile şi limitele forŃelor. 

InformaŃiile în domeniul NBC 

C 

ererile de informaŃii pentru 

acŃiunile de apărare 

NBC sunt necesare 

pentru iden-tificarea capacităŃilor 

şi a intenŃiilor adversarului de 

întrebuinŃare a ADMNBC, pentru determinarea 

naturii, disponibilului, locului şi 

mijloacelor de transport la Ńintă a acestora 

şi pentru evaluarea gradului de protecŃie 

şi de acŃiune a inamicului în condi- 

Ńii/medii NBC. 

Cererile de informaŃii sunt rezolvate 

de către compartimentul care asigură 

gestionarea informaŃiilor, fiind centralizate 

obligatoriu şi procesate pentru a fi eliminat 

elementul surpriză chiar de la primul 

atac. 

Un sistem de apărare NBC eficient 

se poate realiza în urma culegerii unor 

informaŃii cât mai complete despre ameninŃarea 

NBC şi a unei estimări corecte 

a riscului. 

Odată ce ADMNBC au fost întrebuinŃate, 

analiza datelor despre atacurile 

NBC poate furniza posibilitatea unei 

avertizări anticipate a atacurilor următoare. 

Cercetarea medicală va contribui 

la identificarea tipului de agent biologic 

care a fost întrebuinŃat de inamic. 

Fundamentele acŃiunilor de apărare 

M 

NBC 

ediul NBC necesită 

soluŃii variate 

pentru ForŃele Armate 

ale României, 

care pot să răspundă diferit la acelaşi 

tip de risc sau de ameninŃare. 



Când este pus în discuŃie subiectul 

unui risc NBC, comandanŃii vor evalua 

factorii relevanŃi pentru alegerea cursului 

optim al acŃiunii. OfiŃerul NBC este 

consultat pentru a prezenta implicaŃiile 

detaliate ale acestor factori relevanŃi: 

natura misiunii; identificarea tipului, gradului 

şi persistenŃei poten-Ńialului sau 

actualului pericol; influenŃa condiŃiilor de 

vreme şi de teren asupra riscului; impactul 

pierderilor în personal şi distrugerilor 

de echipamente asupra capacităŃii 

unităŃilor de a-şi îndeplini misiunile; 

efectele protecŃiei NBC asupra capacită- 

Ńii combative (moralul, degradarea performanŃelor 

etc.); timpul necesar şi disponibil 

de reacŃie la un atac NBC; estimarea 

efortului necesar pentru eliminarea 

sau reducerea conta-minării RBC; 

capacitatea unităŃilor sau disponibilitatea 

de sprijin specializat din partea unităŃilor/subunităŃilor 

de apărare NBC, pentru 

reducerea riscului; vulne-rabilitatea la un 

atac NBC şi proba-bilitatea de executare 

a următorului atac NBC; exploatarea 

imediată a succesului de către forŃele 

convenŃionale inamice prin executarea 

unui următor atac NBC sau a unor emisii 

deliberate de mate-riale toxice industriale 

(TIM). 

* * 

n lumea multipolară a viitorului, 

Î 

ameninŃările vor fi mult mai diverse, 

mai puŃin predictibile, 

mai puŃin provo-catoare în termenii 

unei lupte con-venŃionale. Conflictele 

s-ar putea prelungi, dar la nivelurile 

de joasă inten-sitate. Nu trebuie să ne 

surprindă faptul că în ciuda interdicŃiei 

internaŃionale, unele state vor continua 

să promoveze programe de dezvoltare a 

armelor NBC şi a mijloacelor de transport 

la Ńintă adecvate acestora, în special 

a rachetelor. 

Ca urmare a extinderii mijloacelor 

de comunicaŃie electronice şi a internetului, 

precum şi dezvoltării continuie a 

comerŃului internaŃional, menŃinerea 

unei evidenŃe a proliferării celor mai importante 

tehnologii şi proiecte devine 

mult mai dificilă. 

Strategiile de intimidare nu sunt 

întotdeauna eficiente împotriva utilizării 

agenŃilor chimici/biologici la scară redusă, 

în special în cazul atacurilor asupra 

forŃelor desfăşurate sau a atacurilor teroriste 

care „nu lasă urme”. 

De asemenea, trebuie să acceptăm 

faptul că anumite state nu vor reac- 

Ńiona aşa cum ne aşteptăm în cazul 

unor acŃiuni de intimidare/descurajare, 

iar performanŃele tehnologice vor influenŃa 

în mod hotărâtor atât acŃiunile 

ofensive, cât şi pe cele defensive. 

Apărarea NBC în armata noastră, 

la începutul mileniului III, reprezintă un 

domeniu de mare importanŃă pentru a 

oferi răspunsurile adecvate la noile riscuri 

şi ameninŃări NBC în contextul integrării 

României în structurile AlianŃei 

Nord-Atlantice. 



P 

roliferarea şi diseminarea 

necontrolată a tehnologiilor şi 

materialelor nucleare, a 

mijloa-celor de distrugere în masă, a armamentului 

şi a altor mijloace 

letale neconven- 

Ńionale con-stituie factori 

de risc dificil de 

prevăzut şi evaluat în 

ameninŃarea la adresa 

unuia sau a mai multor 

state. 

De aceea, se 

apreciază că un viitor 

război va fi purtat în 

condiŃiile existenŃei 

pericolului permanent 

al folosirii armelor de 

distrugere în masă 

nucleare, biologice, 

chimice şi radiologice 

(ADMNBC). 

Din concluziile 

rezultate în urma 

analizei desfăşurării 

unor conflicte ce au 

avut loc în ultimii ani, lovirea din aer sau atacul 

terorist asupra unor obiective economice 

cu risc tehnologic ridicat sunt acŃiuni care pot 

provoca contaminarea atmosferei cu substan- 

Ńe chimice toxice indus-triale (SCTI), cu consecinŃe 

grave asupra personalului şi implicit asupra 

desfăşurării acŃiunilor militare. 

Factorii de risc NBC prezentaŃi mai sus 

fel ca şi structura generală a Armatei României. 

În ultimii ani, au fost elaborate studii, 

analize, concluzii şi creionate concepte doctrinare 

noi în domeniul apărării NBC, au fost 

analizate, evaluate şi 

configurate structurile 

de apărare NBC, în 

corelare cu noul cadru 

organizatoric al Armatei 

României, şi desfăşurate 

unele acŃiuni 

menite a elimina din 

mers disfuncŃiile ce 

s-au manifestat ca urmare 

a relativ îndelungatei 

perioade de 

tranziŃie. 

D e c l a n ş a r e a 

procesului de restructurare 

şi modernizare 

a Armatei României 

a impus un 

profund proces de 

transformare şi în 

domeniul apărării 

NBC. Acest proces 

se desfăşoară în principal în planurile concep- 

Ńiei doctrinare, ale restructurării organizatorice 

şi ale înzestrării şi instruirii. 

Pe toată durata procesului s-a căutat 

ca măsurile luate să nu afecteze capacitatea 

combativă a structurilor de forŃe şi aceasta să 

fie asigurată la nivelul eficienŃei acŃionale. 

ConcepŃia doctrinară a fost declanşată 

Abstract: NBC Defence is defined as an assurance form of military forces, dispositions and 

actions and it aims to maintain the warfare capability of the big units and of the Land Forces’ units by preventing, 

protecting and reducing the NBC threat, avoiding elimination or diminution of the effects caused 

by the WMDNBC/ROTA events or terrorist actions, and the reducing the efficiency of the watching and 

attacking enemy systems through the use of the smoke. 

The priority of the NBC Defence units and subunits reorganization activity is keeping a capability 

of operational and actional sufficiency, the continuity of both reorganization objectives accomplishment 

and the plant structures operationalization, unfolding of the instruction and education process according to 

the appropriated financial resources following their orders, current dispositions and application 

plans.Endowment modernization has as an objective, rising of the combative capacity of every branches 

structures from the Land Forces, to bring actions in NBC environments. For this reason, a new conception 

of endowment with NBC Defence equipments and materials. 

sau apariŃia altora, care nu sunt lipsiŃi de importanŃă, 

precum şi derularea procesului de 

aderare la structurile AlianŃei Nord-Atlantice 

determină o viziune nouă asupra conceptului 

de apărare NBC. 

În acest context, arma apărare NBC 

este chemată să joace un rol important în 

structura ForŃelor Terestre, urmând să cunoască 

schimbări profunde, fundamentale, la 

odată cu elaborarea Doctrinei OperaŃionale 

a ForŃelor Terestre şi, concomitent, a Doctrinei 

Apărării NBC. Procesul a continuat cu 

elaborarea manualelor pentru luptă, a standardelor 

militare operaŃionale şi a altor acte 

normative destinate transpunerii în practică. 

Doctrina armei, manualele şi standardele 

militare operaŃionale sunt elaborate în 

concordanŃă cu actele normative de nivel na- 



Ńional (strategii, doctrine), cât şi cu cele similare 

ale structurilor AlianŃei Nord-Atlantice (de 

acelaşi nivel). 

Conform noii concepŃii doctrinare, 

(până la cristalizarea uneia definitive) apărarea 

NBC este definită ca formă de asigurare 

a forŃelor, dispozitivelor şi sprijin al 

acŃiunilor militare, având ca scop menŃinerea 

capacităŃii de luptă a marilor unităŃi 

şi unităŃilor din ForŃele Terestre prin 

prevenirea şi reducerea ameninŃării NBC, 

evitarea, eliminarea sau diminuarea 

efectelor cauzate de atacul cu ADMNBC/ 

evenimentele EADA sau acŃiunile teroriste, 

precum şi micşorarea eficacităŃii sistemelor 

de observare şi lovire ale inamicului 

prin folosirea fumului de mascare. 

Restructurarea organizatorică a structurilor 

de apărare NBC se desfăşoară concomitent 

cu aceea a ForŃelor Terestre în general şi 

are ca obiectiv continuarea procesului de 

restructurare, operaŃionalizare şi modernizare 

a acestora prin îndeplinirea obiectivelor derivate 

din domeniile prioritare ale PLANULUI DE 

ACłIUNE PENTRU INTE-GRAREA ÎN NATO, 

creşterea calitativă a capacităŃii lor operaŃionale 

pentru îndeplinirea misiunilor ce le revin în 

timp de pace, în situaŃii de criză şi la război/ 

conflict armat, de participare la prevenirea, 

descurajarea şi zădărnicirea acŃiunilor teroriste 

şi a unei agresiuni asupra României, precum şi 

pentru participarea la unele misiuni în cadrul 

unei forŃe multinaŃionale de stabilitate şi sprijin. 

Activitatea de restructurare a unităŃilor 

şi subunităŃilor de apărare NBC vizează cu prioritate 

menŃinerea unei capacităŃi de suficien- 

Ńă acŃională şi operaŃională a acestora, continuarea 

îndeplinirii obiectivelor restruc-turării şi 

operaŃionalizării structurilor plani-ficate, derularea 

procesului de instruire şi învăŃământ în 

raport cu resursele financiare alocate şi se 

desfăşoară în conformitate cu ordinele, dispoziŃiile 

în vigoare şi planurile de aplicare a acestora. 

Până la această dată: 

au intrat în vigoare noile state de organizare 

ale unităŃilor şi ale unor subunităŃi de apărare 

NBC; 

au fost declarate ca operaŃionale două 

subunităŃi de nivel companie; 

a început procesul de operaŃionalizare a 

unei unităŃi, proces planificat a se finaliza în 

trimestrul IV al acestui an. 

Noua ProiecŃie va diminua cantitativ 

numărul structurilor de apărare NBC, dar vor fi 

cunoscute creşteri calitative prin aplicarea 

conceptelor NATO, conform noii configuraŃii a 

structurilor marilor unităŃi şi unităŃilor din For- 

Apărarea NBC este definită ca formă de asigurare a 

forŃelor, dispozitivelor şi sprijin al acŃiunilor militare, 

având ca scop menŃinerea capacităŃii de luptă a marilor 

unităŃi şi unităŃilor din ForŃele Terestre prin prevenirea 

şi reducerea ameninŃării NBC, evitarea, eliminarea sau 

diminuarea efectelor cauzate de atacul cu ADMNBC/ 

evenimentele EADA sau acŃiunile teroriste, precum şi 

micşorarea eficacităŃii sistemelor de observare şi lovire 

ale inamicului prin folosirea fumului de mascare. 

Ńele Terestre, noilor misiuni ce le revin şi conceptelor 

de întrebuinŃare în luptă, precum şi 

fondurilor alocate. 

Schimb de experienŃă în domeniul NBC cu delegaŃia militară a 

Serbiei şi Muntenegrului 


25


Modernizarea înzestrării are ca 

obiectiv creşterea capacităŃii combative a 

structurilor de toate armele din ForŃele Terestre 

pentru a duce acŃiuni în medii NBC. În 

acest scop, a fost elaborată o nouă concepŃie 

Autospeciala pentru decontaminarea echipamentului ,,în 

exploatare” în cadrul mai multor misiuni internaŃionale. 

de înzestrare cu echipamente şi materiale de 

apărare NBC. 

Sunt luate unele măsuri pentru menŃinerea, 

modernizarea şi perfecŃionarea echipamentelor 

şi materialelor de apărare NBC în 

limita fondurilor alocate, iar pentru anul următor 

se vor destina resursele necesare implementării 

obiectivului G.4490II, ProtecŃia colectivă 

NBC. 

Asigurarea tehnico-materială a 

fost corelată permanent cu procesul de reorganizare 

şi operaŃionalizare a ForŃelor Terestre 

şi a avut ca obiectiv prioritar execu-tarea redistribuirilor 

de echipamente şi mate-riale NBC 

necesare structurilor participante la misiuni 

internaŃionale şi celor operaŃionale. 

Totodată, a fost proiectat, în special 

pentru înzestrarea în următorii ani a ForŃelor 

Active, Planul de achiziŃii din producŃia internă 

şi din import cu echipamente şi materiale de 

apărare NBC compatibile cu cele similare NA- 

TO. 

Modernizarea instrucŃiei vizează 

atât organizarea, cât şi desfăşurarea acesteia. 

Se urmăreşte valorificarea tuturor resurselor şi 

posibilităŃilor existente pentru adaptarea cu 

rapiditate a instrucŃiei la cerinŃele impuse de 

realizarea interoperabilităŃii cu structurile similare 

din armatele moderne şi de planul de 

aderare. 

Conducerea instrucŃiei va urmări eficientizarea 

acesteia prin aplicarea principiilor 

moderne, în special cel al eficienŃei şi calităŃii 

în instruire, în conformitate cu evoluŃia previzibilă 

a luptei armate şi noile concepte de ducere 

a acŃiunilor militare. 

În acest sens, putem exemplifica noile 

modalităŃi de instruire impuse de participarea 

la misiunile internaŃionale de stabilitate şi sprijin 

sau noile riscuri şi ameninŃări apărute în 

domeniul NBC, pe baza noului program de 

instruire specific acestui gen de acŃiuni. 

Formarea şi perfecŃionarea pregătirii 

militarilor şi instruirea subunităŃilor se execută 

pe baza unei concepŃii care vizează în principal: 

redimensionarea planurilor de pregătire; 

orientarea prioritară a fondurilor financiare, 

a resurselor materiale către structurile care fac 

parte din ForŃele Active şi cele destinate misiunilor 

internaŃionale de stabilitate şi sprijin; 

stabilirea unui nou scop al instruirii: realizarea 

unui înalt grad (nivel) de perfecŃionare 

acŃională prin specializarea, pregătirea temeinică 

şi aplicarea eficientă a măsurilor de sprijin 

pe câmpul de luptă (în teatrul de operaŃii); 

executarea instruirii centralizate în Batalionul 

de InstrucŃie şi Asigurare Învă- 

Ńământ din Şcoala de AplicaŃie pentru Apărare 

NBC, unde se asigură condiŃiile necesare 

realizării obiectivelor conform cerinŃelor standardelor 

de performanŃă; 

executarea instrucŃiei de specialitate în 

condiŃii de simulare a contaminării RBC în Poligonul 

pentru instrucŃie şi antre-nament 

în domeniul apărării NBC, unde se asigură 

o bază logistică de instrucŃie şi antrenament 

completă; 

eficientizarea timpului de instruire, eliminarea 

unor discipline ce nu mai corespund 

etapei actuale sau introducerea altora noi. 

Activitatea de instruire este strâns 

legată de factorul uman. De aceea, încă din 

faza de selecŃie militarii trebuie testaŃi şi evaluaŃi 

cu rigurozitate pentru a asigura structurilor 

din armă numai acei oameni care au reale 

calităŃi şi potenŃialul necesare desfă-şurării de 

acŃiuni specifice în condiŃiile impuse de câmpul 

de luptă (teatrul de operaŃii). 

Activitatea conjugată a tuturor factorilor 

responsabili în domeniul apărării NBC, 

maniera progresistă de abordare a situaŃiilor, 

seriozitatea şi pregătirea minuŃioasă, modalitatea 

de a percepe noul şi a acŃiona cu 

promptitudine pentru soluŃionarea schimbărilor, 

fac posibilă îndeplinirea cu profesionalism 

a misiunilor prin creşterea capacităŃii de reac- 

Ńie a structurilor de apărare NBC pentru a oferi 

rezolvări eficiente la toate provocările viitorului. 

26 



AcŃiunile structurilor de apărare 

NBC 

pe timpul desfăşurării operaŃiei 

în condiŃii/medii NBC 

Colonel prof.univ.dr.Ion MITULEłU 

Abstract: COL Univ. Prof. Ph D Ion MituleŃu, lecturer at the High Military Studies Academy, the author of “NBC DE- 

FENCE. ACTUALITY AND PERSPECTIVE” work, has write many speciality studies and articles, works that have appeared 

on central military and branch publications. 

During the operation, the NBC Defence Structures act for the unlethal support of the large units/units before, 

during and after attack with WMD/ROTA. The post-attack period represents the most important moment of the NBC 

Defence Structures action for the limitation and removing of the consequences. 

The NBC units initially perform the mission on the basis of the OPORD (Operation order) and then in concordance 

with the FRAGO (Fragmentary order). For the strict specification of NBC Defence units’ missions is necessary to 

use some scientific basis methods of their actions in NBC conditions/environments. 

L a nivel operativ, 

structurile de apărare NBC se 

compun din specialişti NBC, 

subsistemul de avertizare şi 

raportare NBC (SARNBC) şi 

batalionul de apărare NBC 

(B.Ap.NBC). 

Structurile de apărare NBC constituie 

forŃa de sprijin neletal a acŃiunilor grupării de 

forŃe în condiŃii/medii NBC. 

În faza iniŃială a operaŃiei, structurile 

de apărare NBC execută misiunile de specialitate 

conform ordinului de acŃiune, iar pe timpul 

desfăşurării acestora, pe baza ordinului de 

acŃiune fragmentar. 

Rezultă că ordinul de acŃiune se elaborează 

şi se transmite de către statul major al 

grupării de forŃe structurilor de apărare NBC 

subordonate pe timpul pregătirii operaŃiei, iar 

ordinul de acŃiune fragmentar pe timpul desfăşurării 

acesteia. 

În acest context, din analiza desfăşurării 

operaŃiei, rezultă că ordinul de acŃiune 

fragmentar se elaborează şi se transmite în 

două situaŃii: 

a) înainte de atacul NBC/EADA, când 

intervin schimbări importante ale situaŃiei operative; 

b) după atacul NBC/EADA(postatac). 

Acest mod de abordare impune analiza 

distinctă a acŃiunilor structurilor de apărare 

NBC pe timpul desfăşurării operaŃiei 

în trei faze: înainte de atacul 

NBC/EADA, pe timpul atacului şi 

postatac. 

Înaintea atacului NBC/EADA, 

acŃiunile structurilor de apărare NBC 

au un caracter preventiv şi constau 

în operaŃionalizarea SARNBC şi pregătirea 

B.Ap.NBC pentru îndeplinirea 

misiunilor primite. 

OperaŃionalizarea SARNBC presupune 

dispunerea centrului/subcentrului de prognoză 

şi control NBC la P.C. ale grupării de forŃe/marilor 

unităŃi tactice şi realizarea dispozitivului 

de luptă de către sursele de informare NBC în 

zona de responsabilitate. 

B.Ap.NBC cu subunităŃile de cercetare 

NBC, decontaminare RBC şi fumizare asigură 

sprijinul de specialitate în raioanele precizate 

prin ordin. 

În situaŃia în care nivelul ameninŃării 

NBC în fâşia de acŃiune a grupării de forŃe 

este ,,Zero” şi ,,Mic”, opinăm pentru întrebuin- 

Ńarea centralizată a B.Ap.NBC, iar dacă nivelul 

ameninŃării NBC este ,,Mediu” şi 

,,Mare” (atacul NBC/EADA este iminent), considerăm 

necesară acŃiunea descentralizată a 

subunităŃilor, prin dispunerea acestora în timp 

util în raioanele/locurile ordonate pentru oportunitate 

în intervenŃie. 

Îndeplinirea cu eficienŃă a misiunilor de 

către subunităŃile de apărare NBC are la bază 

indicatorul ,,timp”, exprimat prin condiŃia de 

,,optim” în relaŃia ,,mobilitate-operativitate” în 


27


Gata pentru primirea misiunii 

plan acŃional. 

În situaŃia în care se produc modificări 

importante pe timpul desfăşurării operaŃiei, 

B.Ap.NBC primeşte ordinul de acŃiune fragmentar. 

ConŃinutul acestuia respectă cele cinci 

paragrafe ale unui ordin de acŃiune, dar cuprinde 

numai acele probleme care s-au modificat. 

În acest sens ordinul de acŃiune fragmentar 

cuprinde: 

- referiri la nivelul actualizat de ameninŃare 

NBC; 

- resubordonarea unor subunităŃi de 

apărare NBC; 

- schema de manevră a subunităŃilor 

pentru executarea noilor misiuni; 

- NOPINBC actualizat; 

- modificări privind sprijinul logistic, 

comanda şi controlul subunităŃilor. 

Pe baza ordinului de acŃiune fragmentar, 

la nivelul comenzii B.Ap.NBC se actualizează 

planul de acŃiune şi se dau noi misiuni 

subunităŃilor pentru a asigura sprijinul sistemului 

de comandă şi control, marilor unităŃi/ 

unităŃilor care execută manevra şi elementelor 

de logistică. 

Pe timpul atacului NBC/EADA, rolul 

principal îl are SARNBC ale cărui elemente 

acŃionează astfel: 

- sursele de informare descoperă atacul 

NBC/EADA, determină şi transmit centrului de 

prognoză şi control NBC al grupării de forŃe şi 

statului major al B.Ap.NBC, prin rapoarte 

NBC-1 standard, datele despre situaŃia creată; 

- centralizarea, analizarea şi evaluarea 

informaŃiilor NBC în cadrul centrului de prognoză 

şi control NBC asigură înştiinŃarea/alarmarea 

forŃelor şi transmiterea măsurior necesare 

pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor 

atacului NBC/EADA; 

- specialistul NBC din comandamentul 

grupării de forŃe, după desfăşurarea activităŃii 

în cadrul centrului de prognoză şi control NBC, 

va definitiva şi prezenta şefului compartimentului 

operaŃii/comandantului raportul de informare 

(estimările) cu situaŃia creată şi măsurile 

ce se propun pe urgenŃe pentru menŃinerea 

capacităŃii operaŃionale a structurilor afectate. 

B.Ap.NBC acŃionează pentru evaluarea 

situaŃiei create, înştiinŃarea/alarmarea subordonaŃilor 

şi pregătirea subunităŃilor pentru 

executarea misiunilor. 

După atacul NBC/EADA, pe baza 

ordinului de acŃiune fragmentar primit de la 

eşalonul superior, B.Ap.NBC participă la limitarea 

şi înlăturarea urmărilor atacului NBC/ 

EADA. 

Pentru simplificare şi acurateŃe în precizarea 

şi transmiterea misiunilor, considerăm 

utilă întocmirea unui tabel (anexă la concep- 

Ńia/planul de acŃiune) care să cuprindă codificarea 

raioanelor, direcŃiilor şi aliniamentelor 

de acŃiune ale subunităŃilor de specialitate. 

În continuare, prezentăm o variantă de 

Tabel cu codificarea raioanelor, direcŃiilor şi 

aliniamentelor de acŃiune ale B.Ap.NBC. 

Nr. 

crt. 

SemnificaŃia 

1 Batalionul se dispune în 

raionul..................... 

2 Executarea cercetării NBC/ 

controlului NBC până la 

aliniamentul..................... 

3 Executarea decontaminării 

totale în raionul.... 

4 Executarea cercetării NBC 

pe ruta................. 

5 Executarea mascării cu 

aerosoli pe direcŃia/ 

aliniamentul............. 

Denumirea 

CERCUL 

ALFA 

BETA 

SIGMA 

PĂTRATUL 

6 ..................................... ................ 

redactare a acestui document: 

Pentru exemplificare, considerăm că la 

14.0610.00 adversarul a executat un atac cu 

muniŃie nucleară şi chimică asupra 

G.F. ,,SIRET”. 

În această situaŃie, ordinul de acŃiune 

fragmentar elaborat la nivelul B.Ap.NBC 

va avea următorul conŃinut: 

1. SITUAłIA 

1.1 Adversarul la 14.0610.00 a executat un 

atac selectiv cu muniŃie nucleară şi chimică 

asupra G.F. ,,SIRET” astfel: o lovitură nucleară 

cu explozie la suprafaŃa pământului de 15KT 

asupra Bg.16o Tc. şi trei atacuri chimice cu V x 

prin pulverizare asupra trecerilor permanente 

peste râul ....... de la ........ şi prin bombardament 

asupra R.2 A.T. şi Bg.16o Log. 

1.2 ForŃele proprii – fără modificări. 

28 



Gata pentru decontaminare” 

1.3 Subordonări şi resubordonări - fără 

modificări. 

2. MISIUNEA 

B.120 Ap.NBC execută sprijinul de specialitate 

în folosul stucturilor şi obiectivelor afectate. 

3. EXECUłIA 

3.1 IntenŃia comandantului – acŃiunea 

oportună pentru menŃinerea capacităŃii opera- 

Ńionale a marilor unităŃi afectate şi restabilirea 

viabilităŃii comunicaŃiilor peste trecerile permanente 

de la..... 

3.2 Misiuni - Cp.1 Cc. NBC, începând cu..…, 

descoperă şi determină contaminarea radioactivă 

şi chimică în raioanele ALFA şi SĂGEATA, 

iar începând cu.....execută cercetarea NBC, pe 

ruta/direcŃia SIGMA până pe aliniamentul 

PĂTRATUL în folosul Bg.120Mc. 

Cp.2 Dc. execută decontamina-rea 

radioactivă a Bg.16oTc. în raionul BETA 

şi decontaminarea chimică a Bg.16o 

Log. şi R.2A.T. în raioanele LUNA şi 

CRENELUL; misiu-nea începe la........ şi 

se termină la.....; ulterior, începând 

cu......execută decontaminarea chimică 

a trecerilor peste râul....... de la ...... 

Cp.3 Fum continuă completarea deficitului 

de materiale în raionul CERCUL, 

şi începând cu....... execută mascarea 

cu aerosoli în raionul ALB; pentru inducerea 

în eroare a adversarului este în 

măsură să execute misiuni de fumizare 

falsă în raioanele BALTA şi MUNTELE. 

Cp.4 Dc.Ech............................... 

3.3 InstrucŃiuni de coordonare - începând 

cu ... subunităŃile execută deplasarea pe direc- 

Ńiile: Cp.1 Cc.NBC pe itinerarul ARGINT………; 

Cp.2 Dc........................... 

4. SPRIJINUL LOGISTIC – fără 

modificări. 

5. COMANDA ŞI COMUNICAłIILE 

– fără modificări. 

Din analiza S.M.O. 50019/2000 

rezultă modul distinct de acŃiune al subunităŃilor 

de cercetare NBC şi de decontaminare în 

situaŃia producerii contaminării radioactive şi 

chimice. 

În acest context, descoperirea şi determinarea 

contaminării radioactive se va executa 

după depunerea completă a particulelor 

radioactive (T comp ). 

În situaŃia în care adversarul a executat 

la 14.0610.00 o lovitură nucleară de 15KT 

asupra Bg.Tc., iar viteza efectivă a vântului 

este de 12km/h, rezultă că T comp =H+3,82 ore, 

adică H+3h50min de la producerea exploziei. 

Rezultă că cercetarea radioactivă a raionului 

va începe după 3h50min de la producerea 

exploziei nucleare, adică la 14.0613.50. 

În urma producerii unui atac chimic, 

cercetarea NBC poate începe după ajungerea 

norului contaminat pe adâncimea maximă de 

propagare, exprimat prin T sosire . 

Pentru un atac chimic cu V x executat 

la 14.0610.00, la viteza vântului de 12km/h, 

rezultă T sosire =0,35ore, adică 33 min. 

În acest sens, apreciem că timpul minim 

necesar pentru începerea cercetării NBC a 

raioanelor contaminate chimic este de 

30-40 min de la producerea atacului. 

Privind decontaminarea trupelor 

contaminate radioactiv, aceasta se execută pe 

baza calculului timpului optim de ieşire a unităŃilor/subunităŃilor 

afectate din zonă(T opt) , la 

care se adaugă timpul necesar deplasării sub- 

Decontaminarea RBC cu ajutorul ramelor de decontaminare 


29


unităŃilor la punctele de decontaminare. 

În situaŃia producerii unei explozii nucleare 

asupra unui B.I. care a fost surprins de 

depunerea norului radioactiv, iar timpul necesar 

ieşirii din zona contaminată este de 1,2 ore 

(MF=2,8), rezultă că T opt =3,36 ore; rezultă că 

unitatea poate părăsi adăposturile şi ieşi din 

zona contaminată după 3h21min de la producerea 

exploziei, adică la 14.0613.21. 

Dacă la acest timp se mai adaugă 

30-40min necesare deplasării primelor subunităŃi 

la punctul de decontaminare, rezul-tă că 

decontaminarea radioactivă a B.I. începe la 

14.0614.00. 

În situaŃia contaminării chimice a 

unei unităŃi, aceasta va părăsi imediat zona 

contaminată, iar decontaminarea se va executa 

după aproximativ două ore de la primirea 

misiunii, avându-se în vedere activităŃile 

de pregătire a subunităŃii, deplasarea şi instalarea 

punctului de decontaminare. 

Decontaminarea terenului se poate 

executa după decontaminarea trupelor şi 

imediat, când situaŃia impune o urgenŃă, prin 

precizarea subunităŃilor de decontaminare care 

participă la îndeplinirea acestei misiuni. 

Decontaminarea echipamentului 

se execută ulterior decontaminării trupelor, 

după strângerea şi transportul acestuia la 

punctul de adunare a materialelor contaminate. 

Apreciem că durata misiunilor de specialitate 

executate postatac NBC/EADA nu trebuie 

să depăşească 3-5 ore în cazul atacului 

chimic şi 6-8 ore în cazul loviturilor nucleare 

(de la producerea acestora), cu excepŃia decontaminării 

echipamentului care se poate 

executa într-o perioadă mai mare de timp 

(zeci de ore şi chiar zile). 

După executarea misiunilor, subunităŃile 

întocmesc şi transmit/prezintă comenzi 

batalionului, rapoartele standard MPE 

(muniŃie, pierderi, echipamente). 

Raportul standard MPE cuprinde informaŃii 

despre: 

2 muniŃie (cantitatea rămasă); 

2 pierderi sau răniŃi; 

2 echipamente (gradul de operativitate). 

Dacă se foloseşte următorul cod de 

culori, verde-între 80-100%, galben-între 

60-79%, roşu-între 40-59% şi negru-sub 

40%, la nivelul comenzii B.Ap.NBC se poate 

centraliza următorul raport standard MPE 

(o variantă): 

v Cp.1 Cc. NBC - galben - verde - galben; 

v Cp.2 Dc. - roşu - galben - verde; 

v Cp.3 Fum.................................. 

Prin problemele prezentate în acest 

material nu am dorit decât să precizăm faptul 

că eficienŃa acŃiunilor structurilor de apărare 

NBC are la bază profesionalismul personalului, 

dotarea cu echipamente performante şi, nu în 

ultimul rând, cunoaşterea şi aplicarea unor 

metode ştiinŃifice de fundamentare a interven- 

Ńiei acestora în operaŃiile desfăşurate în condi- 

Ńii/medii NBC. 

În încheiere, aduc în atenŃia specialiştilor 

NBC de la toate eşaloanele, două probleme 

care reclamă o rezolvare urgentă: 

- abordarea ştiinŃifică a acŃiunilor structurilor 

de apărare NBC la atacul biologic; 

- întrebuinŃarea structurilor de apărare 

NBC în acŃiunile militare de tip ,,JOINT”. 

ParticipanŃii la examenul pentru ,,specialişti de clasă” de la Şcoala de AplicaŃie pentru Apărare 

NBC iulie 2003 

30 


RISCURI NBC 

EVALUAREA NOXELOR ŞI A RISCURILOR CHIMICE 

Conf.dr.ing.Vasile MATEI 

Maior chim.drd.Gabriel ACHIM 

Abstract: The author deals with interesting aspects of noxes and chemical risks assessment of their objectives, 

noxiousness levels; toxicity risks, effects of the chemical products exposure, transportation and transformations 

in their natural environments, noxiousness and risks evacuation modalities. 

Î 

n ultimii ani, creşterea rapidă a 

preocupărilor referitoare 

la produsele 

chimice, sănătatea 

umană şi calitatea 

mediului au condus la integrarea 

evaluării noxelor şi riscurilor 

chimice în procesul de 

eva-luare a impactului asupra 

mediului. 

Ca parte a procesului 

mai general, de evaluare a 

impactului asupra mediului, 

eva-luarea noxelor şi riscurilor 

chimice implică următoarele 

obiective de bază: 

1. Reducerea la minimum a amplasării obiectivelor 

pe terenuri poluate cu produse chimice 

nocive. Amplasamentele poluante pot conduce 

la cheltuieli exorbitante, atât pentru cură- 

Ńire, cât şi pentru acoperirea daunelor şi a incidentelor 

provocate mediului şi sănătăŃii publice 

de respectiva poluare. Astfel de cheltuieli 

pot intra în răspunderea legală a amplasamentului 

poluat în momentul des-coperirii, indiferent 

dacă poluarea s-a produs cu sau fără 

ştirea acestuia sau dacă poate fi atribuită în 

vreun fel proprietarului respectiv. Din punct de 

vedere legal, răspunderile potenŃiale pentru 

terenurile poluate se pot extinde dincolo de 

calitatea de proprietar la aceea de concesionar, 

iar în condiŃii de acorduri de folosinŃă în 

comun poate fi vorba de răspundere individuală 

sau colectivă. Date fiind realităŃile economice 

contemporane ale amplasamentelor poluante, 

nici o agenŃie sau antreprenor responsabil 

nu poate să-şi per-mită accesul la o proprietate, 

fără a dispune de dovezi clare că amplasamentul 

nu com-portă vreo ameninŃare 

chimică sau de altă natură pentru mediu sau 


pentru sănătatea umană; 

2. Reducerea la minimum a poten- 

Ńialului de evacuare în mediu a 

unor produse chimice nocive. Eliminarea 

de produse chimice no-cive 

poate să se producă în cursul diverselor 

faze de realizare a obiectivului, 

dintre care în fazele de gestiune 

premergătoare construc-Ńiei 

(de ex.demolarea structurilor existente 

care pot conŃine produse chimice 

nocive), faza de construc-Ńie 

(de ex. stocarea şi prelucrarea în 

amplasament a materialelor, folosirea 

umpluturilor impurificate) şi fazele 

de exploatare şi întreŃinere (scurgerile de 

supra-faŃă din amplasamentul operaŃional, 

aplicarea de pesticide etc.); 

3. Reducerea la minimum a posibilită- 

Ńilor de expunere a persoanelor pe parcursul 

tuturor fazelor de realizare a proiectului. Ca şi 

eliminarea noxelor în mediu, expunerea oamenilor 

constituie o preocupare necesară pe 

toată durata de realizare a unui proiect. 

Expunerea umană trebuie avută în vedere 

în legătură cu: 

» populaŃia (publicul); 

» personalul implicat în proiectarea şi construcŃia 

proiectului (antreprenorii şi personalul 

de evaluare a obiectivului propus); 

» muncitorii (inclusiv cei ai antreprenorilor) 

folosiŃi în finalizarea obiectivului. 

I. CONCEPTE CHEIE. 

NOXĂ 

Noxa (nocivitatea) unui produs chimic 

se referă la potenŃialul de vătămare caracteristic 

respectivului produs. PotenŃialul este 

propriu produsului chimic şi nu poate fi modificat. 

Unui produs chimic i se pot atribui mai 

multe nocivităŃi. 

31

RISCURI NBC 

Dintre cele 15 milioane de produse 

chimice cunoscute, cuprinzând produse naturale 

sau fabricate de om, cam 60.000 se află 

în uz comercial zilnic în Ńările dezvoltate tehnologic. 

Despre fiecare dintre acestea se poate 

afirma că este nociv, deoarece, în funcŃie 

de gradul de expunere, fiecare poate să provoace 

vătămări. BineînŃeles că unele produse 

chimice sunt mai nocive decât altele; cele mai 

nocive sunt menŃionate mai des pe listele elaborate 

de organele de reglementare, ele necesitând 

o atenŃie deosebită în privinŃa manipulării, 

transportului şi depozitării. 

NocivităŃile chimice pot fi împărŃite în 

nocivităŃi fizice şi sanitare. Clasa de nocivitate 

indică tipul specific de nocivitate fizică sau 

sanitară şi este folosită pentru a categorisi un 

produs chimic în privinŃa acelei nocivităŃi. 

Nocivitatea fizică este produsă de 

modificările care se produc în produsul chimic 

sau al reactanŃilor săi. Categoriile de nocivităŃi 

sunt cele de: 

asfixiant: gaz sau material sub formă de 

vapori care poate disloca aerul, provocând 

sufocare; 

combustibil: material care arde dacă este 

aprins la o temperatură de peste 37 0 C şi sub 

93 0 C; 

exploziv: material care crează brusc presiune, 

prin degajare de gaze şi căldură, atunci 

când este supus la un şoc brusc, la presiune 

sau temperatură ridicată; 

piroforic: orice solid sau lichid care se 

aprinde spontan în aer la temperaturi de până 

la 54 0 C; 

peroxid organic: orice produs chimic care 

conŃine carbon şi oxigen şi este instabil din 

punct de vedere exploziv; 

oxidant: orice produs care stimulează arderea 

altor substanŃe; 

reactiv cu apa: material care reacŃionează 

cu apa degajând gaze inflamabile sau toxine; 

instabil/reactiv: produs chimic care formează 

în mod spontan diverse alte produse 

chimice care pot fi inflamabile sau explozive. 

NocivităŃile chimice apar atunci când 

un produs chimic reacŃionează cu un Ńesut viu. 

Clasele corespunzătoare de nocivităŃi sunt: 

cancerigen: orice produs chimic care provoacă 

tumori canceroase; 

corosiv: orice produs chimic care provoacă 

arderea Ńesutului viu la contact cu acesta; 

iritant: orice produs chimic necorosiv care 

produce mâncărime (usturime) trecătoare, 

durere sau inflamare a pielii, ochilor sau a 

membranelor mucoase expuse; 

mutagen: produs chimic care produce modificări 

ale conŃinutului genetic al unei celule; 

otravă: un produs chimic care în cantităŃi 

foarte mici (de ex. câteva picături), poate provoca 

moartea; 

toxic: un produs chimic care vătămează 

Ńesuturi sau organe şi care, la doze mari (de 

ex. câteva linguriŃe sau mai mult), poate provoca 

moartea; 

sensibilizant: un produs chimic care provoacă 

reacŃii alergice; 

teratogen: un produs chimic care provoacă 

defecte în dezvoltarea fătului. 

RISC 

Riscul nu se referă la potenŃialul intrinsec 

de producere a vătămării, ci la probabilitatea 

ca un organism să sufere o vătămare. 

În general, riscul creşte odată cu expunerea la 

produsul chimic: cu cât expunerea este mai 

mare cu atât riscul este mai mare. Este important 

să se facă distincŃia dintre riscurile toxice 

şi riscurile privind alte tipuri de vătă-mare. Riscul 

apariŃiei toxicităŃii este în esenŃă un concept 

statistic şi reflectă faptul că indivizii din 

cadrul unei populaŃii biologice prezintă un domeniu 

de toleranŃă la un produs chimic toxic. 

Unii indivizi sunt foarte sensibili la o anumită 

concentraŃie, în timp ce alŃii ar putea să nu 

reacŃioneze nici la concentraŃii mult mai mari. 

CorelaŃiile doză-efect se pot stabili pe 

baza unor experienŃe cu animale de laborator 

şi pot fi, de asemenea, deduse pe baza studiilor 

epidemiologice asupra oamenilor. În studiile 

de laborator, experimentatorul Ńine sub control 

expunerea organismelor test la produsul 

chimic toxic. În studiile epidemiolo-gice, expunerea 

organismelor este dedusă din informaŃiile 

primite în legătură cu expunerea persoanelor 

la locul de muncă sau în alte locuri, la produsul 

chimic; astfel expunerile nu sunt dirijate, 

ci provin din experienŃa de viaŃă a persoanelor 

cuprinse în studiul epidemiologic. 

LD 50 reprezintă doza la care este de 

aşteptat ca 50% din organismele (din aceeaşi 

specie) expuse, testate, să moară. Acest parametru 

statistic afirmă în esenŃă că orice organism, 

expus la acea doză, are şansa de 

50/50 (sau o probabilitate de 0,5) a muri. Dacă 

interesează vreun alt efect toxic al expunerii 

decât letalitatea (de ex. rata reproducerii sau 

pierderea părului), se poate determina o ED 

(doză efectivă) care să se refere la efectul de 

interes. 

Datele privitoare la LD 50 şi ED 50 se 

bazează pe experimentări sau pe studii epidemiologice 

în care produsul chimic pă-trunde 

efectiv în organism (de ex. prin inha-lare, injecŃie); 

doza defineşte aşadar acea cantitate 

introdusă. În multe situaŃii, se cunoaşte concentraŃia 

produsului chimic din atmosferă sau 

din apa în care trăieşte orga-nismul test 

(concentraŃie ambiantă), însă can-titatea de 

produs toxic pătrunsă efectiv în organism este 

necunoscută. În astfel de cazuri se utilizează 

LD 50 şi ED 50 , care desemnează concentraŃia 

letală pentru o probabilitate de letalitate de 0,5 


RISCURI NBC 

Tabelul nr.1-Termeni folosiŃi pentru a desemna toxicitatea 

relativă 

Toxicitate 

relativă 

e x t r e m 

de toxic 

(otravă) 

deosebit 

de toxic 

(otravă) 

f o a r t e 

toxic 

LD 50 

mg/kg 2 

Cantitate letală Exemple de produse 

chimice 

5000 >200 g acetonă, alcool etilic 

toxic 

şi respectiv concentraŃia efectivă pentru o probabilitate 

de 0,5 a unui anumit efect. 

Valorile LD 50 şi ED 50 sunt deosebit de 

utile pentru a defini toxicităŃile relative. De 

exemplu, tabelul nr.1 cuprinde valorile LD 50 şi 

categoriile de toxicitate relativă folosite în mod 

curent. Deşi aceşti termeni au o utilizare generală, 

valorile LD 50 au limitări importante în 

compararea toxicităŃii a două sau mai multe 

produse chimice. 

Doza dintr-un produs chimic, receptată 

ca rezultat al expunerii, este de o importanŃă 

esenŃială în privinŃa nocivităŃii toxice a 

unui produs chimic. Totuşi ea poate fi irelevantă 

pentru alte tipuri de nocivitate. De 

exemplu, viaŃa unei persoane deja alergice la 

un anumit produs chimic, poate fi periclitată 

chiar şi în cazul unei expuneri minime la acel 

produs chimic (alergen). Trebuie subliniat faptul 

că nu există o corelaŃie bine definită între 

doza de produse cancerigene, mutagene şi 

teratogene şi riscul de a suferi nocivităŃile respective. 

EFECTE ACUTE ŞI CRONICE 

Diferitele efecte ale expunerii la produse 

chimice pot fi categorisite ca fiind acute 

şi cronice. Efectele acute sunt acelea care se 

manifestă foarte repede (de ex. în decurs de 

minute, ore, zile) după expunerea la agentul 

activ. AsfixianŃii, explozivii, piro-foricele, peroxizii 

organici, produsele care reacŃionează cu 

apa sau sunt instabile/reactive, corosive, precum 

şi otrăvurile produc de obicei efecte acute. 

Efectele cronice sunt acelea care apar 

numai după perioade îndelungate de timp de 

la expunere (de ex. ani, decenii), incluzând 

efectele sensibili-zatorilor şi ale cancerigenelor. 

Multe cancere pulmonare legate de 

expunerea la azbest şi la fumul de tutun, de 

exemplu, apar numai după vreo 40 de ani. 

Deoarece efectele cronice devin evidente 

numai după perioade îndelungate de 

timp, ele sunt deosebit de greu de corelat cu o 

expunere specifică la un anumit produs chimic. 

Drept urmare, studiul actual al cunoştinŃelor 

cu privire la cele peste 60.000 de produse 

chimice comerciale este mai precis în privinŃa 

efectelor lor acute decât al celor cronice. Starea 

de fapt reflectă totuşi numai dificultăŃile 

metodologice inerente investigării ştiinŃifice a 

efectelor cronice şi nu înseamnă că efectele 

cronice ar trebui să fie mai puŃin preocupante. 

De fapt, absenŃa relativă a date-lor ştiinŃifice 

referitoare la efectele cronice ale expunerii la 

produse chimice vătămătoare (mai ales la doze 

mici), este un motiv suficient pentru manifestarea 

unei circumspecŃii deosebite privind 

potenŃialul efectelor cronice. 

Adeseori este folosită astăzi expresia 

,,efecte asupra organului Ńintă” pentru 

a specifica organele, Ńesuturile, celulele şi 

sistemele fiziologice importante care sunt 

afectate în mod deosebit de un anumit compus 

chimic vătămător, indiferent dacă este 

vorba de efecte acute sau cronice. Organele 

Ńintă care sunt afectate de obicei de o gamă 

largă de produse chimice comerciale obişnuite, 

sunt pielea, ochii, membranele mucoase, 

tractul respirator, plămânii, ficatul, rinichii, 

sistemul de reproducere şi sistemul nervos 

central. 

DIMENSIUNILE EXPUNERII 

Aşa cum a fost folosit mai sus, termenul 

,,expunere” înseamnă un fel de măsură a 

cantităŃii de produs chimic la care este supus 

organismul. Această măsură, de exemplu, 

,,doză” sau ,,concentraŃie”, este deosebit de 

utilă pentru evaluarea cantitativă a riscului. 

Totuşi, riscul (sau probabilitatea) de a suferi 

un efect toxic nu este o funcŃie simplă de doză 

sau de concentraŃie. Riscul este influenŃat şi 

de alŃi factori, cum sunt vârsta, sexul, starea 

generală de sănătate, stilul de viaŃă şi eventualele 

medicamente sau droguri pe care le-ar 

putea folosi o persoană. În unele cazuri, unul 

sau mai mulŃi din aceşti factori pot spori dramatic 

riscul de expunere la un produs chimic 

vătămător. De exemplu, fumatul con-feră unei 

persoane un anumit risc de a con-tracta un 

cancer pulmonar; acelaşi efect îl are expunerea 

la azbest. În schimb, combinarea acestor 

doi factori duce la un risc sensibil mai mare 

decât cel determinat de fiecare factor luat separat. 

Un alt factor important care poate influenŃa 

direct riscul este mijlocul prin intermediul 

căruia un produs chimic vine în contact cu 

organismul. 

Aceste căi, numite adesea rute de 

intrare cuprind: 


33

RISCURI NBC 

inhalarea; 

ingestia; 

simplul contact cu pielea sau cu ochii; 

absorbŃia produsului chimic prin piele, ochi 

sau membrane mucoase; 

înŃepătura (injecŃia). 

Nu toate produsele chimice pătrund în 

organism prin toate căile de intrare posibile. 

Cele mai multe intră însă în corp prin una sau 

mai multe căi. 

Toxicitatea multor produse chimice 

este mai mare sau mai mică (în termeni de 

doză necesară pentru a produce anumite 

efecte), în funcŃie de felul produsului chimic şi 

de calea de intrare specifică. De exemplu, un 

produs chimic toxic care este ingerat va avea 

o LD 50 mai mare (deci mai puŃin toxic pentru 

aceeaşi doză), decât acelaşi produs injectat 

direct în circuitul sangvin. 

Cunoaşterea căilor de intrare ale diferitelor 

produse chimice toxice este importantă 

pentru că prin blocarea acelor căi de intrare, 

prin folosirea de echipamente de protecŃie 

adecvate (mănuşi de protecŃie, măşti etc.), se 

poate împiedica în mod eficient expu-nerea 

reducând astfel riscul. 

TRANSPORTUL PRODUSELOR CHIMICE ŞI 

TRANSFORMĂRILE ÎN MEDIUL NATURAL 

După ce un produs chimic pătrunde în 

mediu, el este supus la o diversitate de mecanisme 

care îl transportă dintr-un loc în altul şi 

dintr-un factor de mediu în altul (de ex. din sol 

în aer, din aer în apă). În timpul transportului, 

un produs chimic poate suferi transformări din 

cauza proceselor fizice, chimice şi biologice 

dinamice (de ex. oxidare, hidroliză, 

biotransformare). Unele transformări ale produselor 

chimice ajunse în mediu (de ex. 

biotransformarea anumitor pesticide) pot conduce 

la formarea unui produs chimic mai toxic 

decât produsul original. 

Transportul şi transformarea în mediu 

a unui produs chimic sunt denumite adesea 

drept ,,soarta” în mediu a acelui produs. Modelele 

de mediu multifactoriale compu-terizate 

descriu soarta produselor chimice şi sunt tot 

mai mult accesibile în literatura de specialitate, 

în publicaŃiile guvernamentale şi în programele 

comerciale de calculator. Aces-te modele 

sunt importante pentru calculul concentraŃiilor 

probabile ale diverselor specii chimice, în 

diverşi factori de mediu, aşa cum ar fi de aşteptat 

în urma eliminării produselor chimice în 

mediu. Aceste consideraŃii sunt necesare la 

evaluarea expunerii potenŃiale a oamenilor şi 

a altor organisme la produsele chimice poten- 

Ńial toxice sau având alte feluri de nocivitate. 

GENERALITĂłI PRIVIND EVALUA- 

REA NOCIVITĂłII ŞI A RISCULUI 

Aşa cum se arată în figura nr.1, evaluarea 

nocivităŃii şi a riscului constă în: 

√ culegerea de date şi informaŃii specifice privind 

tipurile de nocivităŃi care ar putea fi legate 

de activităŃile unui proiect şi factorii care influenŃează 

expunerea oamenilor şi a altor organisme; 

√ evaluarea acestor date şi informaŃii în privin- 

Ńa riscurilor ce ar putea să apară. 

Figura nr.1 – Elemente cheie ale procesului de evaluare a 

nocivităŃilor şi riscurilor 

Tipurile de nocivităŃi care trebuie luate 

în considerare depind, desigur, de cunoştin- 

Ńele privind produsele chimice care pot să 

Determinarea nocivităŃilor: 

- identificarea produselor chimice 

degajate sau existente în 

amplasament; 

- nocivităŃi fizice sau sanitare; 

- efecte acute şi cronice; 

- efecte asupra organelor Ńintă 

Evaluarea 

nocivităŃii 

şi a riscului 

Evaluarea expunerii: 

- cantităŃi de produse chimice 

degajate sau existente în amplasament; 

- transportul şi transformarea 

produselor în mediu; 

- populaŃii umane şi alte organisme 

supuse riscului; 

- căi de intrare 

Evaluarea riscului: 

- factori de risc; 

- potenŃialul unor efecte toxice; 

- potenŃialul altor efecte fizice sau asupra sănătăŃii; 

- echitate socială 

apară datorită amplasamentului proiectului 

propus, precum şi ca urmare a activităŃilor corespunzătoare 

diverselor faze de realizare a 

proiectului. 

Produsele chimice aflate în amplasament 

înaintea implementării proiectului 

cuprind produsele legate de utilizarea anterioară 

a amplasamentului (de ex. pesticidele 

depozitate în trecut pe sol, solvenŃii depozitaŃi 

în clădiri părăsite, metale sau compuşi chimici 

organici absorbiŃi în conducte îngropate), precum 

şi acele produse chimice transferate în 

amplasament din zone exterioare acestuia (de 

ex. poluarea apelor subterane din instalaŃii 

industriale situate în amonte de amplasament). 

Produsele chimice pot exista pe amplasament 

şi din cauza unor deversări accidentale 

sau a depozitării de deşeuri vătămătoare. 

Produsele chimice legate de realizarea 

proiectului cuprind produsele aduse 

în amplasament, depozitate şi utilizate în timpul 

construcŃiei (de ex. carburanŃi, materiale 

de construcŃie şi echipamente) şi acelea care 

se presupune că vor fi depozitate, folosite sau 

produse în cursul fazelor de exploatare şi întreŃinere 

(produse chimice în stoc pentru producŃia 

industrială, scurgeri de pe autostrăzi, 

îngrăşăminte etc.). 

Fiecare produs chimic trebuie evaluat 

cu privire la toate nocivităŃile fizice sau sanitare 

posibile şi la efectele totale asupra organelor 

Ńintă potenŃiale. Evaluarea expunerii 

trebuie să cuprindă date cantitative cu privire 

34 


RISCURI NBC 

la volumul, transportul şi transformarea produselor 

chimice care ar putea fi legate de 

zona proiectului, înainte, în timpul şi după realizarea 

proiectului. Trebuie făcute, de asemenea, 

determinări referitoare la populaŃiile 

umane sau de alt fel, care ar putea veni în 

contact cu aceste produse chimice, precum şi 

la căile de intrare specifice, proprii acestor 

produse. InformaŃiile referitoare la persoanele 

care ar putea fi expuse trebuie să cuprindă 

datele demografice de bază. 

Identificarea populaŃiilor umane şi a 

altor organisme care ar putea fi expuse, trebuie 

să se bazeze pe: 

întinderea geografică a mecanismelor de 

transport în mediu (de ex. vânt, apă) care pot 

transporta poluanŃi chimici spre populaŃie; 

personalul implicat în realizarea proiectului 

(de ex. echipele de constructori); 

personalul angajat la terminarea obiectivului. 

Prin integrarea informaŃiilor despre 

nocivităŃi şi expunere, procesul de evaluare a 

riscului determină potenŃialul de toxicitate 

acută şi cronică, precum şi alte efecte sanitare 

sau fizice, asupra populaŃiilor umane şi asupra 

altor organisme. 

În ceea ce priveşte populaŃiile umane, 

trebuie luaŃi în consi-derare cu grijă factorii 

sanitari cum sunt starea generală de sănătate 

şi stilul de viaŃă, care pot influenŃa efectele 

expunerii. O astfel de evaluare necesită 

accesul la: 

date demografice de bază asupra 

persoanelor eventual expuse; 

o trecere în revistă a literaturii 

tehnice care conŃine informaŃii privind 

factorii cunoscuŃi a fi importanŃi, 

în legătură cu tipuri specifice 

de expunere. De ase-menea, trebuie 

evaluată distribuŃia efectelor probabile 

asupra sănătăŃii şi securităŃii 

în sânul populaŃiei umane şi în legătură 

cu aspectele sociale. 

lanŃurile de hrănire umană), precum şi alte 

efecte asupra componentelor fizice şi sociale 

şi a dinamicii generale a ansamblului mediului 

uman. 

În determinarea riscului potenŃial, 

echipa de evaluare trebuie să aibă în vedere 

faptul că, deşi în comerŃul curent se află în uz 

cel puŃin 60.000 de produse chimice, nu există 

norme (standarde) sanitare decât pentru câteva 

sute. 

În afară de aceasta, standardele disponibile 

pot fi influenŃate puternic de cunoştinŃele 

curente asupra expunerii populaŃiilor 

umane la locul de muncă (de ex. bărbaŃii de 

tip caucazian tineri, relativ puternici), care nu 

sunt neapărat reprezentative pentru populaŃia 

umană în general, în ceea ce priveşte reacŃia 

lor fiziologică la produse chimice. 

De aceea, echipa de evaluare trebuie 

să adopte o politică de reducere la minimum a 

expunerii la nocivităŃi potenŃiale. 

În cazul de faŃă s-a luat ca activitate 

de referinŃă construcŃia unei clădiri, însă procesul 

de evaluare poate fi aplicat şi la cazărmi 

deja construite, activităŃi militare (cum ar fi: 

logistice, aplicaŃii, trageri, casări de materiale 

etc.). 

Efectele potenŃiale asupra 

altor organisme, inclusiv asupra 

celor vegetale şi animale, trebuie 

evaluate având în vedere posibilele 

efecte indirecte asupra sănătăŃii 

umane (de ex. biomagnificarea în 

,,...Unde să mai crească plopii, să se mai sărute 

mirii ?....” 

BIBLIOGRAFIE: 

1. Băloiu şi Angelescu – ProtecŃia mediului ambiant – Ed.Academiei, Bucureşti, 1995; 

2. Brebeanu Gheorghe, Constantin Ionescu – Poluare şi protecŃia mediului în petrol şi petrochimie 

– Ed.Briliant, 1999; 

3. Bularda G., Catrinesu Teodor – Reziduuri menajere, stradale şi industriale – Ed.Tehnică, Bucureşti, 

1992. 

4. GuŃă Victoria – ProducŃia şi managementul deşeurilor, Ecologia industrială – Revista pentru 

protecŃia muncii şi a mediului nr.8,9/1998; 

5. Negulescu M., Voicu L., Pătru C. – ProtecŃia mediului înconjurător – Ed.Tehnică, Bucureşti, 

1995; 


35

CERCETAREA ŞTIINłIFICO-APLICATIVĂ 

REGLEMENTĂRI DE ARMĂ 

Colonel GraŃian IONESCU 

Şef SecŃie Dezvoltare şi Reglementări în Armă 

Abstract: In the Application School for NBC Defence, the activity of scientifique research in the military 

theory and art area aims at the engendering and valorification of the creativity in the NBC Defence branch, the 

development of the military practice made in a scientifique way , through the assimilation of the new and adaptation to 

the needs of command and execution of the military actions in NBC conditions/environments,as in the continuous 

perfection and renovation of the conceptual and applicative contents of the military science by its own creative effort. 

The specific normative documents elaboration in the school, as inovating structure, covets as directions: 

the identifying of the content aspects and the ways which are able to determine the increasing of the metodological 

conceptual basis quality and the rising of the performance levels, starting from the fact that the NBC Defence military 

personnel should be in a permanent contest with the operation standards and procedures . 

rocesul de elaborare 

a actelor P 

normative în domeniul apărării 

NBC în şcoala de aplicaŃie 

a armei a urmărit 

schimbarea semnificativă a 

conŃinuturilor instruirii şi a 

determinat un mod nou de 

abordare a problematicii apărării 

NBC. 

Terminologia operaŃională 

în domeniul apărării 

NBC adoptată începând cu 

anul 2000 este fundamental 

deosebită, atât sub aspectul 

formei (denumirii), cât şi al 

conŃinutului conceptelor. 

Noile misiuni ce pot fi îndeplinite la 

pace, în situaŃii de criză şi la război, cauzate 

de fenomene ca emisii altele decât atacul 

(EADA), terorismul NBC, participarea la opera- 

Ńii de stabilitate şi de sprijin şi procedurile de 

îndeplinire a acestor misiuni sunt elemente de 

noutate, care determină noi cerinŃe operaŃionale. 

Prin conŃinut, actele normative elaborate 

au cuprins toate aspectele standardizării în 

domeniul apărării NBC, asigurând paşii necesari 

interope-rabilităŃii în plan conceptual şi 

operaŃional cu structurile similare din armatele 

statelor membre NATO. 

Colectivele de elaborare a actelor normative 

au urmărit prezentarea într-o formă 

sintetică a modului de pregătire, desfăşurare 

şi conducere a acŃiunilor militare de apărare 

NBC în sprijinul forŃelor luptătoare, realizând 

alinierea conŃinutului acestora la standardele 

36 

de operare NATO, la legislaŃia 

internă şi interna- 

Ńională. În Şcoala de AplicaŃie 

pentru Apărare NBC 

scopul activităŃii de cercetare 

ştiinŃifică în domeniul 

teoriei şi artei militare 

îl constituie stimularea 

şi valorificarea creativităŃii 

în domeniul apărării NBC, 

dezvoltarea practicii militare 

de specialitate, prin 

asimilarea şi adaptarea 

noului la nevoile conducerii 

şi execuŃiei acŃiunilor 

militare în condiŃii/medii 

NBC, precum şi prin perfecŃionarea 

şi înnoirea conŃinuturilor actelor 

normative de armă. Pornind de la scopul 

enunŃat, apărarea NBC vizează protecŃia 

forŃelor proprii împotriva impactului la 

nivel strategic, operativ, tactic, fizic, psihologic 

şi politic ce decurge din utilizarea 

armelor de distrugere în masă nuc 

l e a r e , b i o l o g i c e ş i c h i m i c e / 

evenimentele EADA, pentru continuarea 

operaŃiilor în condiŃii/medii NBC, prin 

anticiparea, antrenamentul şi echiparea 

pentru astfel de eventualităŃi. În acest 

sens, activitatea de elaborare a actelor normative, 

ca activitate de cercetare ştiinŃifică în 

domeniul armei a vizat ca direcŃii: identificarea 

aspectelor de conŃinut şi a căilor ce pot 

determina creşterea calităŃii bazelor conceptuale, 

metodologice şi ridicarea nivelurilor de 

performanŃă, pornind de la faptul că militarii 



din arma apărare NBC trebuie să fie în competiŃie 

permanentă cu standardele şi procedurile 

de operare. 

Odată cu înfiinŃarea ,,instituŃiei” inspectorului 

pentru arma apărare NBC, 

sarcina dezvoltării în armă a revenit Şcolii de 

AplicaŃie pentru Apărare NBC. 

Ca structură de specialitate, în cadrul 

Statului Major al ForŃelor Terestre, inspectorul 

pentru apărare NBC coordonează proiectarea 

şi aplicarea politicii de dezvoltare a armei apărare 

NBC, conducerea procesului de elaborare 

a actelor normative specifice necesare organizării, 

desfăşurării şi controlului pregătirii pentru 

luptă şi învăŃământului militar, procesul de 

înzestrare cu echipamente şi materiale NBC, 

desfăşurarea de investigaŃii privind noile principii 

şi metode abordate de armatele moderne 

în domeniul instrucŃiei de specialitate, urmărind 

implementarea acestora în structurile de 

apărare NBC. SecŃia Dez-voltare şi Reglementări 

în Armă este structura implicată în 

procesul de elaborare a actelor normative şi în 

cercetarea ştiinŃifică în domeniul armei apărare 

NBC, fiind totodată şi organul de consiliere 

şi asistenŃă imediată al comandantului şcolii 

de aplicaŃie. 

Pe baza ,,Planului de cercetare ştiinŃifică” 

şi a ,,Planului anual cu actele normative 

şi manualele militare care urmează să fie elaborate 

în Şcoala de AplicaŃie pentru Apărare 

Transportor amfibiu blindat pentru cercetarea NBC 

NBC în anul 2003”, întocmite de SecŃia Dezvoltare 

şi Reglementări în Armă, şcoala de aplica- 

Ńie a coordonat cercetarea şi dezvoltarea în 

armă, urmărind antrenarea personalului din 

structurile de apărare NBC ale Statului Major 

al ForŃelor Terestre. 

Obiectivele stabilite în cadrul activităŃii 

de cercetare ştiinŃifică şi de elabo-rare a 

actelor normative specifice în armă au vizat 

nivelurile de performanŃă ale proce-sualităŃii 

caracteristice activităŃilor şi acŃiunilor în domeniile: 

• teoriei şi artei militare, concepŃiei organizării 

militare, instruirii şi educării trupelor din arma 

apărare NBC, managementului şi logisticii 

acestora; 

• înzestrării cu echipamente şi materiale NBC; 

• creşterii calităŃii învăŃământului, instrucŃiei şi 

educaŃiei în sfera apărării NBC; 

• cercetării în domeniul informatizării pe linia 

armei, al realizării de soft-uri cu aplicabilitate 

în sfera apărării NBC; 

• programelor de instruire prin simulare; 

• configurării structurilor de apărare NBC pentru 

ForŃele Terestre; 

• participării la cercetarea-proiectarea de noi 

tipuri de echipamente şi materiale de apărare 

NBC, cu caracteristici performante; 

• orientării studiilor privind acŃiunea subunită- 

Ńilor de apărare NBC, procesul de formare şi 

dezvoltare a personalului militar din armă, 

influenŃa condiŃiilor de climă şi relief ale teritoriului 

în care vor acŃiona structurile spe-cifice, 

sprijinul acŃiunilor întrunite şi protecŃia mediului; 

• participării la elaborarea standardelor militare 

operaŃionale; 

• modernizării logisticii instrui-rii/poligonului 

de instrucŃie al armei, pentru 

asigurarea unei pregătiri cât 

mai apropiate de realităŃile 

câmpului de luptă. 

În conformitate cu obiectivele 

enumerate mai sus, pregătirea 

pentru apărare NBC vine în sprijinul 

protecŃiei forŃei, ajută la 

reducerea impactului fizic şi 

psihic asupra eficienŃei în luptă 

şi se va intensifica pe măsura 

introducerii unor sisteme mult 

mai complexe de apărare NBC 

pentru a reduce ameninŃarea 

NBC. ComandanŃilor li se cere 

astfel să aibă cunoş-tinŃe 

şi competenŃe sufi-ciente în 

domeniul apărării NBC, fiind 

în măsură ca, dispunând de 

o consiliere adevărată 

(acolo unde se impune) să ia decizii care 

să le permită să planifice şi să execute 

operaŃii în condiŃii de ameninŃare şi/sau 

risc NBC. InstrucŃia pentru apărare NBC, în 

sensul celor prezentate mai sus, este o parte 

integrantă a menŃinerii nivelului de pregătire 

al forŃelor şi de operativitate pentru întreg 


37


spectrul de operaŃii militare. 

Până acum au fost elaborate (finalizate, 

în stadiu provizoriu, revăzute, în curs de 

elaborare şi în proiect) următoarele acte normative 

de armă: 

vManualul instrucŃiei militarilor NBC(vol.1-5) - 

finalizat şi revăzut; 

vManualul pentru luptă al grupei de apărare 

NBC - provizoriu; 

vManualul pentru luptă al plutonului de apărare 

NBC - provizoriu; 

vManualul pentru luptă al subunităŃilor de 

apărare NBC, eşalon campanie - provizoriu; 

vManualul pentru luptă al B.Ap.NBC - provizoriu; 

vManualul procedurilor de operare standard 

în domeniul apărării NBC pentru unităŃile din 

ForŃele Terestre - provizoriu; 

vManualul protecŃiei mediului în ForŃele Terestre 

- în curs de elaborare; 

vManualul protecŃiei NBC - provizoriu. 

Factorii implicaŃi în cercetarea ştiinŃifică 

în domeniul apărării NBC au contribuit 

printr-un efort demn de apreciat şi la următoarele 

realizări: 

1. Elaborarea studiului ,,Structura Sistemului 

de Avertizare şi Ra-portare SARNBC”, care 

reprezintă o va-riantă 

p e n t r u o p e r a - 

Ńionalizarea structurală 

a SARNBC în vederea 

realizării interoperabilităŃii 

cu 

structurile similare din 

armatele NATO; 

2. Organizarea şi desfăşurarea 

unei mese 

rotunde în şcoala de 

aplicaŃie în colaborare 

cu reprezentanŃii Cen- 

-trului de Studii Strategice 

de Securitate 

cu tema ,,Securi 

tatea naŃională şi integrarea 

euroatlantică”, 

având ca obiective: asigurarea unui dialog 

pe probleme circumscrise securităŃii naŃionale 

şi integrării euroatlantice; prezentarea evoluŃiei 

mediului de securitate global şi regional şi a 

implicaŃiilor asupra strategiilor naŃionale în domeniul 

securităŃii şi apărării; prezentarea evaluării 

relaŃiilor ,,Armată–Societate” în România 

şi pe plan local, şi rolul instituŃiilor publice şi 

ONG-urilor locale în gestionarea acestor relaŃii. 

La activitate au participat şi reprezentanŃii 

structurilor militare şi ai instituŃiilor de învă- 

Ńământ superior, organizaŃiilor neguver- 

Apărarea NBC vizează protecŃia 

forŃelor proprii împo-triva 

impactului la nivel strategic, operativ, 

tactic, fizic, psihologic şi politic 

ce decurge din utilizarea armelor 

de distrugere în masă nucleare, 

biologice şi chimice/ 

evenimentele EADA, pentru continuarea 

operaŃiilor în condiŃii/ 

medii NBC, prin anticiparea, antrenamentul 

şi echiparea pentru 

astfel de eventualităŃi. 

namentale locale, precum şi ai administraŃiei 

publice din municipiul Câmpulung; 

3. Organizarea şi desfăşurarea seminarului de 

profil cu tema ,,Apărarea NBC – actualitate şi 

certă perspectivă”, având printre obiective: 

analiza stadiului îndeplinirii obiectivelor de parteneriat; 

prezentarea concluziilor rezultate din 

cadrul simpozionului inter-agenŃii privind administrarea 

incidentelor critice cu ADMNBC; 

preocupările pentru cercetarea, dezvoltarea şi 

realizarea de noi tipuri de echipamente pentru 

apărare NBC; ,,instituŃia” inspectorului pentru 

arma apărare NBC - loc, rol şi direcŃii de acŃiune 

pentru asigurarea nivelului maxim de performanŃă 

în pregătirea pentru apărarea NBC; 

4. Desfăşurarea unui program susŃinut de informatizare 

a învăŃământului prin: elabora-rea 

aplicaŃiei informatice ,,Apărarea Nucleară, Biologică 

şi Chimică”; elaborarea aplicaŃiei 

,,Sisteme de management ale informaŃiei geografice, 

GIS (Geographic Information 

System)”; realizarea ,,Sistemului automat de 

supraveghere şi avertizare asupra contaminării 

radiologice”; 

5. Elaborarea ,,ConcepŃiei apărării NBC în For- 

Ńele Terestre”, a ,,DispoziŃiei privind pregătirea 

pentru apărare NBC în ForŃele Terestre”, precum 

şi a proiectului ,,Structuri de apărare NBC 

în ForŃele Terestre”; 

6. Participarea la experimentarea 

unor echipamente, 

materiale, 

soluŃii de decontaminare: 

,,Costum de 

protecŃie NBC cu filtroventilaŃie”, 

,,CompoziŃia 

modernă de decontaminare 

chimică”, ,,Solu- 

Ńie de decontaminare 

pe bază de acid triclorizocianuric”; 

,,Trusă de 

detecŃie a agenŃilor 

toxici”, ,,Trusă de instrucŃie 

cu imitatori de 

agenŃi toxici”; 

7. Participarea la elaborarea 

standardelor militare operaŃionale în 

domeniul apărării NBC; 

8. Editarea periodicului armei, revista 

,,Apărarea NBC” cu un conŃinut ştiinŃific ridicat 

în care sunt reunite studii care au stat la 

baza comunicărilor ştiinŃifice prezentate de 

specialişti în armă la diferite sesiuni, seminarii, 

simpozioane naŃionale şi internaŃionale sau 

inter-agenŃii, puncte de vedere şi consideraŃii 

referitoare la modelarea noii arhitecturi a apărării 

NBC la începutul mileniului al treilea. 

Prin conjugarea eforturilor, personalul 

38 



şcolii de aplicaŃie a reuşit să ducă la îndeplinire 

obiectivele prevăzute în planurile stabilite 

în condiŃii de eficienŃă. 

O etapă importantă a procesului de 

elaborare a actelor normative o constituie experimentarea 

regulamentelor, manualelor şi 

instrucŃiunilor realizate în stadiul de ,,Provizoriu” 

la nivelul tuturor structurilor armei. O 

atenŃie deosebită se cere desfăşurării acestei 

activităŃi în cadrul batalioanelor şi companiilor 

de apărare NBC. 

Dacă şcoala de aplicaŃie - ca structură 

ini-Ńiatoare - va primi la timp observaŃii şi propuneri 

valoroase, acest lucru va conduce la 

eficientizarea activităŃii şi la încadrarea în termenele 

de plan prevăzute pentru finali-zare. 

Pentru perioa-da următoare direcŃiile de ac- 

Ńiune pentru 

perfecŃionarea 

şi eficientiza-rea 

cercetării ştiinŃifice 

vor viza: 

• dezvoltarea 

relaŃiei de colaborare 

cu mediile 

implicate în 

cercetarea ştiin- 

Ń i f i c ă , producerea 

şi utilizarea 

de bunuri 

şi servicii cu 

utilitate în domeniul 

apă-rării 

NBC; 

• implementarea 

şi generalizarea 

conceptelor 

doctrinare 

specifi-ce 

în domeniul teoriei 

şi artei militare, 

proces ce 

se identifică, în 

esenŃă, cu dezvoltarea 

armei 

apărare NBC; 

• atragerea 

pentru cercetarea 

ştiinŃifică în 

domeniul armei 

apărare NBC a personalului militar şi civil cu 

potenŃial creativ ridicat; 

• dezvoltarea unor programe în domeniul informatizării 

pe linia apărării NBC; 

• continuarea elaborării actelor normative 

REGULAMENTE 

MANUALE 

INSTRUCłIUNI 

specifice şi manualelor necesare pregătirii şi 

întrebuinŃării subunităŃilor şi unităŃilor de apărare 

NBC în vederea asigurării interoperabilităŃii 

cu struc-turile similare din armatele 

statelor membre NATO; 

• elaborarea cerin- 

Ńelor de înzestrare 

cu echipamente şi 

materiale a unită- 

Ńilor şi subunităŃi-lor 

de apărare NBC şi a 

structurilor categoriilor 

de ForŃe 

Armate; 

• creşterea calităŃii 

învăŃământului, instrucŃiei 

şi educa- 

Ńiei în cadrul armei 

apărare NBC; 

• întărirea colaborării 

cu structuri 

similare din armatele 

statelor membre 

NATO în domeniul 

apărării NBC; 

• modernizarea logisticii 

didactice şi a 

bazei materiale a 

instrucŃiei; crearea 

şi operaŃiona-lizarea 

unor struc-turi performante 

în domeniul 

apă-rării NBC; 

• desfăşurarea pregătirii 

personalului 

Decontaminarea tehnicii în cadrul din arma apărare 

raionului de decontaminare NBC orientată 

spre performanŃă 

competitivă, necesară şi eficientă. 


39


ConsideraŃii privind rolul structurilor de apărare 

NBC din M.Ap.N.în administrarea atacurilor 

teroriste cu arme de distrugere în masă 

Colonel dr.ing. Ion SAVU 

D 

in păcate, debutul noului 

mileniu s-a materializat şi 

printr-o formă nedorită, anume a expansiunii 

terorismului, care a demonstrat prin acŃiunea 

din 11 septembrie 2001 că acest flagel al 

omenirii trebuie combătut, neutralizat, anihilat 

prin toate mijloacele politice, economice, tehnice 

de care dispun statele lumii. 

În cadrul manifestărilor teroriste, terorismul 

CBRN* ocupă un loc aparte, fiind în 

atenŃia grupărilor teroriste, care pentru a-şi 

atinge scopurile utilizează orice mijloc de intimidare, 

şantajare. 

Având în vedere scopul grupurilor teroriste 

de a produce cât mai multe victime, în 

cele mai neaşteptate locuri, cu mijloace tehnice 

simple, de dimensiuni mici, greu de depistat 

de organele de securitate, ame-ninŃarea 

terorismului CBRN este cât se poate de reală. 

Procurarea (sinteza) de materiale chimice 

periculoase, materiale radioactive, agenŃi 

biologici, multitudinea mijloacelor de diseminare 

a agenŃilor nocivi în mediu, uşurinŃa 

utilizării acestora de către terorişti şi îndeosebi 

efectele asupra populaŃiei sunt considerente 

* CBRN = chimic, biologic, radiologic şi nuclear 

care trebuie avute în vedere de către fiecare 

stat pentru asigurarea securităŃii 

naŃionale. 

Administrarea crizelor generate de atacurile 

teroriste ADM este o activitate deosebit 

de complexă, ce presupune unirea eforturilor 

tuturor forŃelor din cadrul Sistemului NaŃional 

de Apărare al Ńării. 

În acest context, Ministerului Apărării 

NaŃionale îi revin sarcini atât pentru protecŃia 

trupelor proprii, cât şi - prin protocoalele încheiate 

cu alte ministere, organizaŃii etc. - de 

participare la administrarea crizelor generate 

de atacurile teroriste cu utilizarea ADM. 

Necesitatea participării M.Ap.N. la administrarea 

acestor tipuri de crize este evidentă. 

Se pot enumera câteva aspecte ce determină 

această participare: 

• atacurile teroriste cu utilizarea ADM pot în 

unele cazuri să fie punctuale, iar în alte situaŃii 

pot afecta suprafeŃe, locaŃii întinse în care 

sunt cuprinse şi zonele militare; 

• M.Ap.N. dispune de forŃe specializate ce pot 

asigura identificarea atacurilor teroriste de 

acest gen, pot participa la acŃiuni de decontaminare, 

neutralizare, evacuare etc.; 

• gestionarea crizelor generate de atacurile 

teroriste cu utilizarea ADM presupune un complex 

de măsuri ce nu poate fi dus la îndeplinire 

numai de un organism, în mod singular, ci presupune 

unirea eforturilor tuturor forŃelor specializate 

din toate ministerele şi organizaŃiile 

statului. 

● participarea structurilor de apărare NBC din 

organica M.Ap.N. - şi nu numai - la administrarea 

crizelor generate de atacurile teroriste 

cu ADM presupune asigurarea în permanenŃă 

a unor disponibilităŃi de conducere, de dotare, 

de execuŃie, de training şi mentenanŃă a acestora, 

disponibilităŃi determinate atât de îndeplinirea 

cerinŃelor regulamentelor militare de 

specialitate, cât şi de condiŃiile situaŃiei în care 

se acŃionează. 

Structura de coordonare a acŃiunilor 

are un rol esenŃial în gestionarea crizelor de 



acest gen. 

Câteva opinii despre rolul acestei structuri: 

• reprezintă punctul spre care converg toate 

informaŃiile despre natura crizei, informaŃii provenite 

fie de la sursele de informare proprii 

M.Ap.N., fie de la structuri specializate din 

organica altor ministere, agenŃii guvernamentale 

etc.; 

• la nivelul acestei structuri ar trebui să existe 

o bază de date cât mai bogată privind natura 

crizelor cu utilizarea ADM, bază de date care 

să permită în timp foarte scurt luarea unor decizii; 

• este punctul unde trebuie să se analizeze 

toate ipostazele producerii de dezastre chimice, 

nucleare, biologice în cazul atacurilor teroriste 

asupra agenŃilor economici sau pur şi 

simplu, în cazul accidentelor tehnice la aceste 

locaŃii, influenŃa acestor dezastre asupra unităŃilor 

militare din teritoriu, modul de participare 

a acestora la lichidarea sau limitarea efectelor 

etc.; 

• la nivelul acestei structuri trebuie să existe 

echipamente tehnice de recepŃie date, de înmagazinare 

date, echipamente de comunicaŃii 

dublate sau triplate pentru a realiza 

o comunicare permanentă şi fiabilă cu elementele 

de execuŃie proprii din teritoriu sau cu 

alte structuri specializate; 

• este necesară colaborarea cu alte structuri 

din Ńară sau străinătate, în vederea gestionării 

crizelor ce prin amploarea lor pot depăşi grani- 

Ńele Ńării. 

Structura de aplicaŃie în domeniul 

apărării NBC în principiu ar trebui să asigure: 

• formarea şi perfecŃionarea personalului în 

scopul creării deprinderilor organizatorice, tactice, 

tehnice, de mentenanŃă etc. în gestionarea 

crizelor de acest gen; 

• elaborarea de instrucŃiuni specifice privind 

gestionarea acestor crize, instrucŃiuni care să 

cuprindă pe lângă activităŃile proprii executate 

de structurile operaŃionale şi activităŃi 

de colaborare cu forŃele altor ministere 

aflate în teritoriu; 

• perfecŃionarea deprinderilor în lucrul 

cu echipamentele noi intrate în dotare 

sau cu echipamentele provenite din 

import; 

• sesizarea neconformităŃilor apărute 

la echipamentele din dotare pe timpul 

instrucŃiei, aplicaŃiilor etc.; 

• emiterea unor nevoi de cercetare 

pentru echipamentele de apărare 

NBC în vederea asimilării acestora, 

Ńinând cont de experienŃa acumulată 

prin participarea la misiuni multinaŃionale 

în diferite teatre de opera- 

Ńii. 


Structura de cercetare – dezvoltare 

trebuie prin specialiştii săi să asigure: 

• completarea bazei de date tehnico-ştiinŃifice 

privind posibilităŃile apariŃiei unor crize cu utilizarea 

agenŃilor CBRN, în aşa fel încât să ofere 

în scurt timp informaŃii celorlalte structuri 

despre natura agentului posibil de utilizat, pericolul 

asupra personalului, modul de protecŃie 

individuală sau colectivă, primul ajutor etc.; 

• crearea unei baze de date privind natura 

precursorilor chimici utilizabili în sinteza agen- 

Ńilor chimici de război, a materialelor chimice 

periculoase, drogurilor etc.; 

• cercetarea – dezvoltarea de echipamente 

performante în domeniul apărării NBC, pe baza 

noilor cerinŃe emise de beneficiar; 

• modernizarea echipamentelor din dotare 

conform observaŃiilor şi propunerilor emise de 

utilizatori; 

• conceperea echipamentelor de apărare NBC 

posibil de utilizat în diferite zone ale lumii; 

• realizarea prin microproducŃie a unor echipamente 

de detecŃie, decontaminare, mijloace 

de simulare, antrenament etc.; 

• dotarea echipelor mobile de intervenŃie din 

Centrul de Cercetare ŞtiinŃifică pentru Apărare 

NBC şi Ecologie, B.Ap.NBC cu aparatură 

necesară, conform standardelor NATO; 

• dotarea echipelor de sprijin din organica 

Centrului cu echipamente performante necesare 

efectuării analizelor de mare fineŃe; 

• participarea la gestionarea crizelor prin includerea 

specialiştilor Centrului în grupurile mixte 

şi prin intervenŃia echipelor mobile la locul producerii 

atacului terorist cu utilizarea ADM; 

• elaborarea tehnologiilor de neutralizare a 

agenŃilor chimici nocivi răspândiŃi în mediu în 

mod accidental sau prin acŃiuni de natură teroristă; 

• informarea – documentarea permanentă 

privind noutăŃile în domeniul apărării NBC; 

• colaborarea permanentă cu celelalte structuri 

de apărare NBC; 

Transportor amfibiu blindat pentru cercetare NBC 

41


• schimbul de informaŃii cu structuri similare 

din afara M.Ap.N. 

Structurile operaŃionale, ca elemente 

de execuŃie dispuse în teritoriul naŃional, îndeplinesc 

misiuni specifice în scopul gestionării 

crizelor generate de atacurile teroriste cu utilizarea 

ADM. 

Consider necesare următoarele: 

a.) la nivelul subunităŃilor de control 

nuclear şi chimic: 

• dotarea cu echipamente de detecŃie cu posibilităŃi 

sporite, atât în ceea ce priveşte gama 

agenŃilor chimici identificaŃi, cât şi sensibilitatea 

operaŃiunii; 

• dotarea cu echipamente de protecŃie individuală 

cu posibilităŃi multiple (protecŃie la agen- 

Ńii chimici de război şi agenŃii toxici de provenienŃă 

industrială, supravieŃuirea în cazul insuficienŃei 

oxigenului în atmosferă etc.); 

• asigurarea necesarului de reactivi, piese de 

schimb, materiale consumabile etc. pentru 

executarea misiunilor specifice; 

• fiind primele elemente de execuŃie ce ajung 

la locul desfăşurării crizei, ar trebui dotate cu 

echipamente de localizare şi comunicaŃii performante; 

• pe timpul antrenamentelor să se insiste pe 

modul de colaborare cu alte elemente de execuŃie 

aflate în zona declanşării atacului terorist; 

b.) la nivelul subunităŃilor de decontaminare: 

• asigurarea în permanenŃă a operativităŃii 

echipamentelor din dotare; 

• asigurarea cu mijloace de protecŃie individuală 

care să permită echipajelor activitatea îndelungată 

în teren contaminat; 

• dotarea cu aparatură performantă pentru 

controlul plenitudinii decontaminării; 

• participarea la aplicaŃii cu tematica rezolvării 

situaŃiilor declanşate de atacuri teroriste cu 

utilizarea ADM; 

• colaborarea în zona de operaŃii cu formaŃiunile 

specializate ale protecŃiei civile, formaŃiunile 

sanitare, formaŃiunile de pompieri etc. 

În concluzie, apreciez că îndeplinirea 

misiunilor proprii, coroborată cu o conlucrare 

permanentă între structurile de coordonare, 

instruire, cercetare ştiinŃifică şi mentenanŃă din 

domeniul apărării NBC, va conduce în final la 

gestionarea cu competenŃă a situaŃiilor de criză 

generate de atacurile teroriste cu utilizarea 

ADM. 

Propun ca la organizarea aplicaŃiilor 

având ca tematică rezolvarea crizelor generate 

de atacurile teroriste cu utilizarea agenŃilor 

CBRN să fim angrenaŃi atât cu specialişti în 

grupurile de conducere, cât şi cu elemente 

de execuŃie, prin participarea echipelor mobile 

de intervenŃie. 

NOTA REDACłIEI 

Terorismul CBRN se manifestă ca un flagel al începutului mileniului III, constituind 

un fenomen deosebit de periculos, care ameninŃă viaŃa şi liniştea naŃiunilor. 

Revista ,,APĂRAREA NBC” a publicat constant, sub semnătura domnilor colonei 

dr.Nicolae Popescu şi dr.Ion Savu articole care oglindesc preocupările privind analiza cauzelor, 

formele de manifestare, cerinŃele în pregătirea şi dotarea cu echipamente a personalului 

specializat, precum şi managementul crizelor ce pot fi provocate de manifestările terorismului 

CBRN. 

În articolul de faŃă, autorul prezintă o serie de consideraŃii privind rolul structurilor de 

apărare NBC în administrarea atacurilor teroriste cu ADM, sugerând propuneri ce se cer 

analizate şi aplicate (cu amendamentele de rigoare). 

Sunt câteva aspecte asupra cărora trebuie concentrată atenŃia, şi anume: necesitatea 

existenŃei şi rolul unei structuri centrale de coordonare a acŃiunilor, rolul şi sarcinile Şcolii 

de AplicaŃie pentru Apărare NBC şi ale Centrului de Cercetare ŞtiinŃifică pentru Apărare 

NBC şi Ecologie, precum şi misiunile structurilor operaŃionale din teritoriul naŃional în gestionarea 

acestui tip de crize. 

Redactor - şef 

42 



Metode moderne de detecŃie a agenŃilor toxici de luptă 

Colonel dr.ing.Vasile ŞOMOGHI 

n contextul exacerbării acŃiunilor teroriste, 

atât la nivelul teroristului sin- 

Î 

gular, al grupărilor organizate, cât şi 

al terorismului de stat, posibi-litatea 

utilizării unor agenŃi chimici supertoxici asupra 

unor Ńinte 

civile creşte 

foarte mult. 

PreŃul de 

cost scă-zut, 

tehno-logia 

relativ simplă 

de ob-Ńinere 

cu in-vestiŃii 

mici fac din 

aces-te substanŃe, 

arme 

posibil de utilizat în scopuri teroriste cu efecte 

catastrofale asupra populaŃiei civile neprotejate. 

ObŃinerea empirică, în instalaŃii artizanale, 

folosind materii prime nepurificate, 

conduce la obŃinerea unor amestecuri de substanŃe 

toxice, de compuşi toxici modificaŃi, a 

căror detecŃie cu mijloace militare conven- 

Ńionale se dovedeşte deseori dificilă. 

Un mijloc modern de detecŃie se caracterizează 

prin: specificitate, selectivitate, limite 

scăzute de detecŃie, procent cât mai scăzut de 

alarme fals pozitive şi fals negative, preŃ de 

cost scăzut, fiabilitate ridicată, posibilitate de 

detecŃie indiferent de condiŃiile de mediu sau 

mediu contaminat. 

Metodele de detecŃie pot fi clasificate în 

două mari grupe: metode chimice şi metode 

fizice. 

Metodele chimice de detecŃie sunt primele 

metode utilizate, fiind considerate metode 

clasice. Se bazează pe reacŃia specifică 

dintre un reactiv şi substanŃa toxică, reacŃie ce 

duce la anumite efecte observabile cum ar fi 

culoarea. Aceste metode prezintă o specificitate 

destul de ridicată şi conduc la de-tecŃia 

substanŃelor toxice la concentraŃii foarte scăzute. 

Un exemplu clasic îl constituie detec-Ńia 

substanŃelor toxice neuroparalitice cu aju-torul 

colinesterazei. Produşii specifici ai reacŃiei 

sunt puşi în evidenŃă prin reacŃia de culoare. 


Mijloacele de detecŃie ce utilizează aceste 

metode sunt: tubuşoarele indicatoare, hârtiile 

indicatoare, soluŃiile indicatoare sau chiar aparatele 

automate de monitorizare, cum ar fi 

A.S.T.N.-1. 

Dintre dezavantajele acestor mijloace 

amintim: dependenŃa de temperatură, perisabilitatea 

ridicată a reactivilor ce conduce la 

necesitatea schimbării periodice (garanŃie mică, 

costuri mari), alarme fals pozitive produse 

de substanŃe cu structură apropiată sau de 

diferiŃi interferenŃi. 

Aceste mijloace de detecŃie sunt în continuare 

folosite în toate armatele lumii datorită 

simplităŃii lor, costurilor minime de întreŃinere, 

preŃului de cost relativ scăzut şi, nu în ultimul 

rând, datorită limitelor de detecŃie foarte scăzute. 

Metodele fizice de detecŃie se bazează 

pe modificarea unor proprietăŃi fizice ale mediului 

în prezenŃa substanŃelor toxice sau pe 

măsurarea unor caracteristici fizice ale substanŃelor 

toxice. 

Foarte utilizate în prezent sunt metodele 

spectrometrice sau cele de interferometrie 

laser. 

Metoda spectrometriei de masă este 

utilizată de detectoarele de mobilitate ionică. 

Principiul de funcŃionare constă în ionizarea 

gazelor ce pătrund în detector cu ajutorul unei 

surse nucleare cu emisie α, β şi devierea particulelor 

ionizate cu ajutorul unui câmp magnetic. 

Măsura timpului de ajungere a particulelor 

ionizate la peretele detectorului este proporŃională 

cu masa moleculară a acestora şi 

constituie o constantă pentru fiecare substan- 

Ńă. Ca substanŃa toxică să poată fi identificată 

este necesar ca aparatul să posede o bază de 

date cu spectrele substanŃelor. Dacă o substanŃă 

toxică nu este cuprinsă în baza de date, 

aparatul poate să nu indice prezenŃa acestei 

substanŃe (indicaŃie fals negativă). Aparatul 

poate da indicaŃii false în prezenŃa unor substanŃe 

cu mase moleculare şi structuri apropiate 

de o anumită substanŃă toxică sau la concentraŃie 

mare de hidrocarburi, poluanŃi, fu- 

43


muri etc. 

Aceste spectrometre pot fi indicatoare 

de substanŃe toxice sau detectoare de 

substanŃe toxice. 

Indicatoarele au o construcŃie mai simplă, 

camere de ionizare de mici dimensiuni, 

necesită mai puŃină întreŃinere şi sunt mai ieftine. 

Pot fi utilizate cu succes şi pentru monitorizarea 

mediului. Din această clasă amintim 

detectorul Chem Pro 100 al firmei 

Environics, comercializat de firma Dräger sub 

denumirea de Multi IMS. Acest aparat detectează 

clasele de substanŃe (neuroparalitice, 

vezicante şi toxice generale). Costurile de întreŃinere 

sunt foarte mici, fiabilitatea este ridicată 

şi poate fi operat după o instruire sumară. 

Dă alarme fals pozitive la concentraŃii mari 

de solvenŃi şi indicaŃii fals negative în prezenŃa 

interferenŃelor în cantităŃi mari. 

Detectoarele de mobilitate ionică 

au o construcŃie mai elaborată, condiŃii mai 

stricte de utilizare, necesită costuri relativ mari 

în piese de schimb consumabile (filtre), sunt 

capabile să deceleze substanŃe toxice individuale 

la concentraŃii foarte mici, cu condiŃia ca 

spectrele acestora să fie cuprinse în baza de 

date. 

Prin construcŃie aceste detectoare pot fi 

portabile, mobile sau staŃionare. 

Dintre aparatele cu utilizare largă amintesc: 

• M 90-produs de Environics USA; 

• CAM-ICAM-Grectsby, Anglia; 

• IMS-2000-Bruker Daltonics, ElveŃia; 

• Gama RAID-Bruker Daltonik, Germania. 

Aceste spectrometre au cea mai largă 

utilizare, regăsindu-se în dotarea majorităŃii 

statelor NATO. 

Metodele spectrofotometrice se bazează 

pe măsurarea spectrului de emisie al 

atomilor caracteristici majorităŃilor substanŃelor 

toxice, de regulă, atomul de fosfor şi sulf. 

Prin aceste metode nu este posibilă detecŃia 

şi recunoaşterea unei anumite substan- 

Ńe, ci a oricărei substanŃe ce are în compunere 

atomi din baza de date. 

Utilizarea metodei în detectoare militare 

se bazează pe faptul că este puŃin probabil ca 

în condiŃiile câmpului de luptă să găseşti substanŃe 

ce conŃin fosfor sau sulf. 

Metoda elimină total indicaŃiile fals negative. 

Firma Proengin-FranŃa a dezvoltat gama 

de aparate AP2C cu largă utilizare în armatele 

NATO şi organismele internaŃionale de 

monitorizare şi control al armelor chimice. 

Aparatul are o sensibilitate foarte bună (ppb), 

timpi de răspuns foarte mici (2-10s) şi permite 

detecŃia simultană a substanŃelor neuroparalitice 

şi a vezicantelor cu sulf. Poate determina 

orice substanŃă toxică neu-roparalitică 

modificată (conŃinând P) şi toată gama de 

substanŃe V. 

Dă alarme fals pozitive în prezenŃa compuşilor 

cu fosfor (insecticide, pesticide) sau a 

urmelor de compuşi cu sulf (gaze arse ale motoarelor 

etc.). 

Datorită unui dispozitiv special, poate 

detecta prezenŃa substanŃelor toxice din lichide, 

solide sau aerosoli. 

Concluzii: 

Din cele prezentate, rezultă că nu există 

un aparat ce poate fi folosit în orice condiŃii, 

alegerea aparatului şi metodei de detecŃie fiind 

dictate de tipul misiunii, de forŃele ce îl 

utilizează etc. 

Metodele chimice simple de genul hârtiilor 

indicatoare şi al tubuşoarelor indicatoare, 

vor fi folosite şi în continuare datorită simplită- 

Ńii, utilizării uşoare şi a preŃului de cost scăzut. 

Indicatoarele de mobilitate ionică 

(Dräger) pot fi utilizate cu succes pentru 

avertizarea trupelor combatante de apariŃia 

contaminării chimice. 

Detectoarele de mobilitate ionică 

(CAM, ICAM, IMS-2000-RAID) pot fi 

utilizate cu succes de echipele de cercetare 

chimică şi de specialiştii chimişti din organica 

trupelor com-batante. 

Spectrofotometrele (AP2C) pot fi 

foarte utile pentru verificarea ple-nitudinii 

decontaminării, pentru deter-minarea apariŃiei 

unui atac terorist cu substanŃe toxice 

de luptă sau pentru monitorizarea incintelor 

sau spaŃiilor cu aglo-merări publice. 



Preocupările Centrului de Cercetare ŞtiinŃifică 

pentru Apărare NBC şi Ecologie 

pentru cercetarea/dezvoltarea/realizarea de noi tipuri 

de echipamente pentru apărare NBC 

Colonel dr.ing.Vasile ŞOMOGHI 

Schimbările petrecute în lume după atacurile 

teroriste de la 11 septembrie 2001, exacerbarea 

fenomenului terorist în întreaga lume 

cu posibilitatea utilizării armelor de distrugere 

în masă confecŃionate artizanal, conduc la 

apariŃia unor noi misiuni atât pentru structurile 

de apărare NBC, cât şi pentru cercetarea ştiin- 

Ńifică militară din domeniu. 

În ultima perioadă, specialiştii Centrului 

de Cercetare ŞtiinŃifică pentru Apărare 

NBC şi Ecologie şi-au îndreptat atenŃia 

pentru rezolvarea cerinŃelor operaŃionale stabilite 

de eşaloanele superioare, cerinŃe care 

vizează următoarele domenii: 

• cercetarea, dezvoltarea de noi echipamente 


• asigurarea interoperabilităŃii cu echipamentele 

din dotarea armatelor Ńărilor membre 

NATO; 

• testarea-evaluarea echipamentelor de apărare 

NBC importate; 

• obŃinerea, prin microproducŃie, a unor materiale 

şi echipamente de resortul apărării NBC; 

• abordarea problemelor de natură ecologică; 

repararea-etalonarea aparaturii de control nuclear 

şi biologic; 

• consultanŃă de specialitate; 

• executarea de analize specifice; 

• asigurarea intervenŃiei în caz de urgenŃe 

NBC şi ecologice; 

• prestări de servicii în folosul structurilor din 

Sistemul Apărării NaŃionale, Ordinii Publice şi 

SiguranŃei NaŃionale. 

1. Cercetarea-dezvoltarea de noi 

echipamente de apărare NBC – reprezintă 

activitatea principală a centrului şi cuprinde 

sarcini din Planul Sectorului de Cercetare, din 

Programele naŃionale sau din contractele de 

cercetare cu diferiŃi beneficiari. Printre realizările 

din ultimii ani ale centrului menŃionez: 

• gama de dozimetre DET-2, ce cuprinde dozimetrul 

portabil, staŃionar şi individual. Aceste 

dozimetre echipează deja grupele mobile, 

punctele staŃionare de control şi monitorizare 

NBC; 

• completul de protecŃie cu filtro-ventilaŃie; 

• trusa de mascare individuală; 

• compoziŃii de decontaminare chimică şi radioactivă; 

• trusa de detecŃie pentru agenŃi toxici; 


• explozivi plastici (în înzestrare); 

• costumul pentru pirotehnişti; 

• încărcătura explozivă flexibilă pentru tăierea 

rapidă a metalelor. 

Printre preocupările actuale şi de 

perspectivă ale spe-cialiştilor centrului, 

amintesc: 

• un nou model de mască 

contra gazelor; 

• o vestă antiglonŃ modernizată; 

• realizarea de mijloace 

de protecŃie individuală 

din material filtrantsorbant; 

• compoziŃii decontaminante 

ecologice; Vestă antiglonŃ 

• modernizarea radiometrului 

α, β; 

• tehnologii de decontaminare a suprafeŃelor 

contaminate biologic; 

• modernizarea autospecialei ADTT-4; 

• noi mijloace de luptă exploziv-incendiare; 

• surse generatoare de lumină rece. 

Trebuie remarcat faptul că cercetarea 

ştiinŃifică desfăşurată a cuprins proiecte din 

planul ministerului, precum şi proiecte din Programele 

naŃionale de cercetare-dezvoltare. De 

asemenea, pentru SRI, M.A.I. s-au derulat 

contracte de cercetare privind realizarea de 

mijloace specifice acestor ministere. 

2. Asigurarea interoperabilităŃii cu 

echipamentele din dotarea armatelor 

Ńărilor membre NATO. 

Interoperabilitatea constituie un deziderat 

al activităŃii noastre în proiectarea echipamentelor 

pentru apărare NBC. Participarea 

unităŃilor de apărare NBC la operaŃiile întrunite 

multinaŃionale, presupune asigurarea unei 

dotări adecvate, în concordanŃă cu standardele 

NATO. Aici am în vedere şi asigurarea cu 

mijloace de protecŃie individuală cu caracteristici 

NATO, cum ar fi: 

• dezvoltarea completului de protecŃie a pielii 

prin cuplul pelerină de protecŃie – costum de 

protecŃie din material filtrant-sorbant pentru 

militarii de toate armele; 

• dotarea cu costume de protecŃie izolante, cu 

sisteme de filtro-ventilaŃie pentru militarii din 

trupele NBC; 

45


• asimilarea unui nou model de mască contra 

gazelor. 

În domeniul detecŃiei agenŃilor chimici 

trebuie avute în vedere atât mijloacele clasice, 

simple, cum ar fi: tubuşoarele indicatoare, 

hârtiile indicatoare, cât şi avertizoarele şi detectoarele 

electronice. 

În domeniul decontaminării, autospecialele 

din înzestrare trebuie modernizate astfel 

încât să poată utiliza noile soluŃii de decontaminare 

recent omologate, care sunt caracterizate 

printr-o eficacitate sporită şi efecte mai 

puŃin agresive asupra mediului. 

3. MicroproducŃia 

Reprezintă o componentă importantă a 

activităŃii Centrului. În ultimii ani, datorită reducerii 

efectivelor forŃelor armate, necesităŃile 

de echipamente şi materiale de apărare NBC 

au scăzut. Din cauza neasigurării unor comenzi 

ritmice de astfel de materiale şi a privatizării 

unor agenŃi economici specializaŃi în 

producŃia acestor materiale s-a ajuns în situa- 

Ńia de închidere a multor capacităŃi de produc- 

Ńie. 

În aceste condiŃii, realizarea unor echipamente 

de apărare NBC în economia naŃională 

devine fie nerentabilă, fie se execută cu 

costuri foarte mari, fie nu mai este posibilă. 

Realizarea unor astfel de echipamente şi 

materiale este posibilă utilizând facilităŃi de 

microproducŃie din Centru. Aceste facilităŃi pot 

asigura produse cum ar fi: pachete de decontaminare 

individuale, tubuşoare indicatoare, 

reactivi specifici, soluŃii de decontaminare etc. 

4. Testarea – evaluarea echipamentelor 

de apărare NBC importate. 

Centrul dispune de baza materială necesară 

şi de personal calificat pentru tes-tarea 

echipamentelor din import. 

Raportul de testare reprezintă documentul 

de bază care va sta în atenŃia beneficiarului 

în acŃiunea de a opta pentru un echipament 

sau altul oferit de partenerii străini. 

5. Abordarea problemelor de natură 

ecologică. 

Este un domeniu nou, din anul 2000, 

executăm bilanŃuri de mediu şi studii de impact 

pentru structuri din Sistemul de Apărare 

NaŃională, Ordine Publică şi SiguranŃă NaŃională. 

Unitatea a fost reacreditată în anul 2002 

de către ministerul Mediului, fiind singura abilitată 

din Ministerul Apărării NaŃionale cu astfel 

de prerogative şi competenŃe. 

Prin înfiinŃarea unei grupe mobile de 

intervenŃie, centrul poate interveni la accidente 

ecologice în timp foarte scurt, oriunde 

pe teritoriul naŃional, determină natura contaminării 

şi propune măsurile necesare pentru 

lichidarea urmărilor. 

6. Repararea, etalonarea aparaturii 

de control nuclear şi chimic 

Este o activitate ce se desfăşoară ritmic 

în conformitate cu solicitările categoriilor de 

forŃe; ca noutate, putem preciza, că potrivit 

contractelor de achiziŃie pentru unele aparate 

din import, specialiştii grupei mentenanŃă au 

fost şcolarizaŃi de către firmele producătoare 

pentru executarea întreŃinerii şi a reparaŃiilor. 

7. ConsultanŃa de specialitate 

Centrul reprezintă o structură-expert a 

M.Ap.N. în domeniul echipamentelor de apărare 

NBC. 

Specialiştii Centrului sunt consultaŃi de 

eşaloanele superioare în vederea luării unor 

decizii în cunoştinŃă de cauză. 

8. Asigurarea de intervenŃii în caz 

de urgenŃe NBC. 

Această activitate are un caracter prioritar 

îndeosebi datorită aspectelor terorismului 

cu arme de distrugere în masă sau catastrofelor 

ecologice. 

Printr-un efort deosebit s-a reuşit echiparea 

a trei autoturisme pentru intervenŃii 

de natură NBC, s-a creat cadrul organizatoric, 

s-au asigurat resursele mate-riale, a 

demarat efectuarea antrenamentelor specifice. 

9. Prestări de servicii 

Prestările de servicii efectuate de centru 

înglobează mai multe tipuri de activităŃi: cercetare 

ştiinŃifică, analize, trageri balistice, microproducŃie, 

consultanŃă. 

Beneficiarii acestor prestări sunt atât din 

cadrul M.Ap.N., cât şi din alte ministere sau 

agenŃi economici. 

Armata parcurge o etapă importantă de 

restructurare şi modernizare astfel încât la 

apropiata integrare a României în NATO să 

aibă capabilităŃile de interoperabilitate cu armatele 

NATO. 

Noile riscuri şi ameninŃări ale ADMNBC 

au determinat o reconsiderare radicală şi revigorarea 

armei apărare NBC. 

În acest context, Centrul de Cercetare 

ŞtiinŃifică pentru Apărare NBC şi Ecologie va 

avea un rol deosebit în proiectarea şi realizarea 

noilor echipamente şi materiale pentru 

Apărare NBC cu parametri specifici cerinŃelor 

standardelor militare occidentale, acestea fiind 

necesare dotării militarilor din toate categoriile 

de forŃe ale Armatei României. 


DOCTORATE * TEZE ŞI SINTEZE 

SINTEZA TEZEI DE DOCTORAT 

a 

Gl.Bg.dr.Septimiu Neftalin CACEU 

realizată de col.(r) prof.Mihai GRIGORESCU 

TEMA:,,ContribuŃii la fundamentarea întrebuinŃării aerosolilor 

de mascare în operaŃie (luptă)” 

CONDUCĂTOR ŞTIINłIFIC: col.(r) prof.univ.dr. 

Ghiorghi BURLACU 

BG Ph D Septimiu CACEU was born on July 11, 1954, in 

Arad. 

In 1976, he graduated “Military School – NICOLAE BAL- 

CESCU”, in Sibiu, Military Chemistry specialization, and 

in 1985 – Military Academy . 

He accomplished succesively functions of command and 

staff in branch structures; he acted as reader at the military 

chemistry department and civil protection in the High 

Military Studies Academy, leadership functions in the 

General Staff (one of them being the commander of 

NATO-PfP Regional Training Centre). 

During 2001-2002, he officiated as chief of the staff of the 

second Operational Headquarters Army Corps. In present, 

he occupied the function of chief of staff of the first 

Territorial Army Corps. 

He attended numerous improving and post-academic 

courses in country and abroad: in 1999, “Joint and Multinational 

Operations” course; in 2000, “Royal College for 

Strategic Defence Studies” course in Great Britain etc. 

General Caceu has a rich experience in the international 

military relationships area. He participated in numerous 

official missions, at the highest military level, at changes 

experience, exercises, applications, speeches, IT simulations 

of the military actions, elaborations of common programs 

of collaboration and education etc. in NATO PfP 

system. 

He has a high education level in using IT, with application 

in command and staff activity. 

Also, he knows very good two foreign languages (English 

and French). 

In February 1999, within High Military Studies Academy, 

he defended doctor’s degree thesis, having as a theme: 

,,CONTRIBUTIONS TO THE SUBSTANTION OF MAS- 

KING AEROSOLS USE IN OPERATION (WARFARE)”, 

obtaining doctor’s degree in Military Science, Operational 

Art speciality. 

He is married and has two children (a boy and a girl). 

His hobbies are: electronics, cars, lecture, photographs 

and trips. 

Domnul Gl.bg.dr. Septimiu CACEU s-a născut la 11iulie 

1954, la Arad. 

În 1976, a absolvit Şcoala Militară de OfiŃeri Activi 

,,Nicolae Bălcescu”, Sibiu, specialitatea Chimie militară, 

iar în 1985 - Academia Militară, Facultatea Arme. 

A îndeplinit succesiv funcŃii de comandă şi stat major în 

structurile armei, de conferenŃiar la catedra de chimie 

militară şi apărare civilă din cadrul Academiei de Înalte 

Studii Militare, funcŃii de conducere în Statul Major General 

(între care cea de comandant al Centrului Regional de 

Pregătire NATO-PfP). 

În perioada 2001-2002 a fost şeful de stat major al Comandamentului 

2 OperaŃional-corp de armată. În prezent 

este şeful de stat major al Corpului 1 Armată Teritorial. 

A urmat numeroase cursuri de perfecŃionare şi postacademice 

în Ńară şi străinătate: în 1999, cursul Joint şi OperaŃii 

MultinaŃionale; în 2000, Colegiul Regal pentru Studii 

Strategice şi de Apărare din Marea Britanie s.a. 

Domnul general are o vastă experienŃă în domeniul relaŃiilor 

militare internaŃionale. A participat în cadrul a numeroase 

delegaŃii oficiale, la cel mai înalt nivel (militar), la 

schimburi de experienŃă, exerciŃii, aplicaŃii, conferinŃe, 

simulări informatizate ale acŃiunilor militare, elaborări de 

programe comune de colaborare şi instruire etc., în sistem 

NATO-PfP. 

Are un nivel superior de pregătire în utilizarea tehnicii de 

calcul, cu aplicaŃie în activitatea de comandă şi de stat 

major. 

Cunoaşte la nivel avansat două limbi străine (engleză şi 

franceză). 

În februarie 1999, a susŃinut public în cadrul A.I.S.M. teza 

de doctorat, cu tema: ,,CONTRIBUłII LA FUNDAMEN- 

TAREA ÎNTREBUINłĂRII AEROSOLILOR DE MAS- 

CARE ÎN OPERAłIE (LUPTĂ)”, obŃinând titlul de doctor 

în ŞtiinŃe militare, specialitatea Artă operativă. 

Este căsătorit; doi copii (fată şi băiat). 

Pasiuni: electronică, automobile, lectură, foto, excursii. 

,, Mascarea cu fum sau alte tipuri de aerosoli se execută cu scopul de a diminua posibilităŃile de observare 

terestră şi aeriană ale inamicului, indiferent de tehnicile pe care acesta le foloseşte şi a reduce, astfel, 

eficacitatea mijloacelor de foc ale acestuia”. 


47


În condiŃiile actuale când România 

este invitată să adere la NATO, asigurarea 

interoperabilităŃii structurilor militare presupune 

înainte de toate interoperabilitatea conceptuală, 

structurală şi operaŃională conform 

standardelor AlianŃei Nord-Atlantice. În acest 

context, problema surprinderii şi, în consecinŃă, 

realizarea unei mascări eficiente pe 

timpul ducerii operaŃiilor/acŃiunilor de luptă, 

reprezintă un domeniu de interes pentru toate 

comandamentele, ce trebuie permanent investigat, 

în pas cu perfecŃionarea mijloacelor tehnice 

de procurare a informaŃiilor cu caracter 

militar. Departe de a se realiza întâmplător 

sau de fi considerată o chestiune ce ar depinde 

de ,,geniul” sau de ,,inspiraŃia” comandanŃilor, 

surprinderea are propriile ei cerinŃe 

determinate ştiinŃific, condiŃia de bază a acesteia 

fiind mascarea. 

Multitudinea aspectelor pe care le implică 

mascarea pentru pregătirea şi ducerea 

acŃiunilor de luptă, condiŃiile specifice în care 

se produce aceasta, determină necesitatea 

existenŃei unor numeroase forŃe şi mijloace 

specializate, perfecŃionarea continuă a metodelor 

şi procedeelor de realizare, abordarea 

unitară a planificării şi conducerii acestei forme 

de asigurare a acŃiunilor şi protecŃie a for- 

Ńelor. 

Teza dezvoltă într-o manieră unitară 

diferitele aspecte specifice mascării acŃiunilor 

militare, evidenŃiind posibilităŃile şi procedeele 

pe care le oferă utilizarea echipamentelor chimice 

care generează aerosoli de mascare. 

Autorul demonstrează cu argumente pertinente 

că există compatibilităŃi reale şi posibilităŃi 

de interoperabilitate cu structurile militare 

NATO şi propune adaptarea, la nivelul statelor 

majore, a unor documente tipizate similare cu 

cele utilizate curent pentru plani-ficarea şi conducerea 

misiunilor de mascare cu aerosoli. 

Este subliniat faptul că noile procedee 

de ducere a operaŃiei şi luptei, precum şi ultimele 

perfecŃionări în domeniul tehnicii militare, 

îndeosebi al mijloacelor de cercetare şi observare 

opto-electronice sau al muniŃiei inteligente, 

au influenŃat în mod deosebit rea-lizarea 

mascării pe plan strategic, operativ şi tactic. 

ScoŃând în evidenŃă că vechile metode 

şi procedee de mascare îşi păstrează 

întreaga importanŃă, autorul pledează pentru 

necesitatea revigorării unui domeniu în care 

subunităŃile de apărare NBC au acumulat, în 

timp, o bună experienŃă şi consideră – cu argumente 

ştiinŃifice, convingătoare – că reanalizarea 

concepŃiei de utilizare a echipamentelor 

de mascare cu aerosoli în condiŃiile luptei 

moderne şi înglobarea acestor procedee în 

cadrul măsurilor generale de mascare, permit 

scăderea semnificativă a pierderilor probabile 

în personal şi tehnică militară, prin angajarea 

unor forŃe şi mijloace tehnico-materiale de 

multe ori mai eficiente, tehnico-tactice şi economice, 

decât alte metode care au tendinŃa de 

a deveni clasice. 

În CAPITOLUL I sunt prezentate principalele 

aspecte ale întrebuinŃării aerosolilor 

de mascare în acŃiunile militare ca măsură de 

contracarare a mijloacelor de cercetare aeriană 

şi terestră, directă şi instrumentală existente 

în prezent în înzestrarea armatelor moderne. 

În condiŃiile luptei moderne, mascarea 

constituie o cerinŃă de bază în cadrul măsurilor 

de asigurare a acŃiunilor de luptă, începând 

cu eşaloanele strategice şi terminând cu 

cel mai mic eşalon de luptă. 

Tehnologia modernă a pus la dispoziŃia 

combatanŃilor echipamente deosebit de 

eficiente pentru asigurarea cercetării zonelor 

de interes sau a zonelor de responsabilitate 

aferente diverselor eşaloane de comandă, 

pentru analiza şi exploatarea informaŃiilor obŃinute. 

Armatele moderne au la dispoziŃie o gamă 

diversă de mijloace ale căror performanŃe 

tehnice determină modalităŃi variate de 

realizare a mascării, astfel: 

aparate de vedere pe timp de noapte, care 

asigură intensificarea luminii; 

telemetre laser şi de iluminare a obiectivelor; 

imagini obŃinute în spectrul infraroşu; 

imagini obŃinute prin sisteme de televiziune 

clasică sau termoviziune; 

dispozitive de cercetare complexă prin 

radiolocaŃie sau termolocaŃie; 

imagini obŃinute prin sisteme perfecŃionate 

de fotografiere aeriană verticală, oblică sau 

panoramică. 

Pornind de la aceste considerente, de 

la multitudinea aspectelor pe care le implică 

această formă de asigurare, ca şi de la necesitatea 

unei abordări unitare, mascarea se 

organizează de către eşalonul de conducere 

strategic, comandamentele operative, operativ-tactice, 

prin compartimentul mascare din 

compunerea acestora sau ofiŃerii din cadrul 

statelor majore cu responsabilităŃi în domeniu. 

Măsurile de mascare strategică (operativă) 

se materializează integral în ,,Planul 

mascării”. 

Din categoria forŃelor specializate 

fac parte şi structuri ale armei Apărare NBC – 

subunităŃile de fumizare, care au compunerea, 

dotarea şi pregătirea de specialitate corespunzătoare 

acestor misiuni. 

În CAPITOLUL al 2-lea sunt relevate 

contribuŃiile autorului la fundamentarea întrebuinŃării 

echipamentelor chimice generatoare 

de aerosoli în acŃiunile de luptă moderne. 

Sunt tratate în detaliu următoarele 

aspecte: 



Autospeciala de fumizare în funcŃiune 

terminologia specifică domeniului; 

sistemele de aerosoli pentru mascare; 

caracteristicile tehnico-tactice şi posibilităŃile 

echipamentelor de fumizare din înzestrarea 

trupelor; 

normele de bază în cadrul unităŃilor de 

toate armele; 

metodele şi procedeele de utilizare a aerosolilor 

de mascare cu diferite echipa-mente 

(generatoare de fum, grenade şi bombe fumigene, 

lansatoare de rachete şi de grenade 

etc.); 

factorii meteorologici cu influenŃă asupra 

folosirii fumului de mascare (stabilitatea aerului, 

umiditatea şi precipitaŃiile, viteza şi direcŃia 

vântului s.a.). 

Pentru realizarea misiunilor de fumizare 

pe spaŃii largi şi cu o durată mare de timp 

sunt angajate subunităŃile specializate de 

apărare NBC, care au în dotare autospeciale 

de fumizare performante, ale căror posibilităŃi 

sunt prezentate luând în considerare condiŃiile 

meteo favorabile (vânt constant cu 2-3 m/s). 

O contribuŃie importantă la realizarea 

misiunilor de orbire/mascare cu fum o au artileria 

şi aviaŃia de sprijin şi bombardament, 

care folosesc proiectile (bombe) fumigene, 

pentru a genera perdele de fum, precum şi 

elicopterele, care dispun de lansatoare acroşabile 

pentru moduli fumigeni. 

Sunt evidenŃiate unele stipulaŃii din 

Regulamentul de bază al Armatei SUA, 

FM 3-50, care reglementează utilizarea fumului 

de mascare în operaŃiile/acŃiunile mili-tare. 

De asemenea, sunt date caracteristicile şi posibilităŃile 

unor echipamente de fumi-zare 

din înzestrarea Armatei SUA, ca: vehi-cule 

pe roŃi, de mare mobilitate, multi-funcŃionale 

(HMMWV); transportoare pentru generatoare 

de fum (SC Carrier); autospeciale cu sistem 

de fumizare pe suprafaŃă mare (LAMPSS); 

lansatoarele de grenade fumigene montate pe 

tancuri şi transportoare blindate. Interesant 

este subcapitolul destinat pre-zentării posibilităŃilor 

de mascare cu fum prin angajarea 

subunităŃilor chimice de fumizare din 

structura armatei SUA. 

Autorul accentuează pe necesitatea 

asigurării interoperabilităŃii structurilor militare 

(conceptuală, structurală şi operaŃională), 

în perspectiva integrării României în NATO, 

subliniind că există posibilităŃi reale de interoperabilitate 

şi cooperare cu mijloacele la dispoziŃie, 

faptul că evaluarea, planificarea, conducerea, 

raportarea, şi chiar executarea unor 

misiuni reale, se pot realiza în cel mai clar spirit 

de interoperabilitate. 

CAPITOLUL al 3-lea al tezei se referă, 

pe larg, la aspectele privind ,,Conducerea 

întrebuinŃării mijloacelor chimice care generează 

aerosoli de mascare în operaŃie 

(luptă)”. 

Sintagma ,,mijloace chimice de 

mascare generatoare de aerosoli” include 

întreaga gamă de mijloace fumigene portabile 

sau speciale. ÎntrebuinŃarea acestora este inclusă 

în prezent în cadrul apărării NBC, formă 

de asigurare a acŃiunilor şi protecŃie a forŃelor. 

Organizarea, planificarea şi conducerea 

misiunilor, prin folosirea mijloacelor chimice 

de mascare generatoare de aerosoli, se fac 

de către statul major şi şefii de arme pe baza 

hotărârii comandantului marii unităŃi (unităŃii). 

Raportul de informare (estimările) 

ofiŃerului NBC pentru precizarea deciziei comandantului 

cuprinde concepŃia de sprijin cu 

fum de mascare, date, concluzii şi propu-neri 

cu referire la misiunile, posibilităŃile, repar-tiŃia 

forŃelor şi mijloacelor şi realizarea mască-rii cu 

aceste mijloace. 


49


Folosirea aerosolilor de mascare este 

planificată centralizat, pe baza Planului mascării 

operative, elaborat de către statul major. 

Autorul tratează în detaliu pe momente, 

forme ale acŃiunilor militare şi misiuni, planificarea 

întrebuinŃării mijloacelor chimice de 

mascare generatoare de aerosoli: 

a) pe timpul pregătirii şi ducerii operaŃiei 

(luptei) de apărare; 

b) pe timpul pregătirii şi ducerii operaŃiei 

(luptei) ofensive. 

O atenŃie aparte este acordată documentelor 

de stat major întocmite pentru 

planificarea, conducerea, realizarea 

şi verificarea eficacităŃii misiunilor 

de mascare prin utilizarea echipamentelor 

fumigene. 

La marile unităŃi/unităŃi principalele 

măsuri de mascare cu mijloace 

chimice generatoare de aerosoli specializate 

se trec pe harta de lucru la 

compartimentul operaŃii şi, parŃial, pe 

hărŃile de lucru/planul acŃiunilor de 

luptă de competenŃa şefilor de armă şi 

ai grupelor operative. 

Sunt precizate atribuŃiile specifice 

ofiŃerului NBC. 

Pentru realizarea interoperabilităŃii 

la nivelul statelor majore, autorul 

propune o serie de documente care 

să fie acceptate ca documente tipizate, în concordanŃă 

cu docu-mentele similare utilizate în 

cadrul statelor majore ale unor Ńări membre 

NATO: Fişa de analiză/evaluare a misiunilor 

de utilizare a fumului de mascare (harta, scheme); 

Fişa de coordonare a misiunilor de mascare 

cu fum; Fişa cu misiunile de utilizare a 

fumului de mascare (anexă la Planul de operaŃii/planul 

acŃiunilor de luptă); Fişa obiectivelor 

care vor fi mascate cu fum. 

În condiŃiile luptei moderne cu multiple 

şi intense solicitări, când statele majore ale 

marilor unităŃi/unităŃilor trebuie să asigure o 

documentare rapidă şi precisă asupra situa- 

Ńiilor tactice de rezolvat şi să pregătească datele 

necesare în vederea luării hotărârii comandantului, 

utilizarea unor metode şi teh-nici 

de lucru moderne şi eficiente se impune cu 

necesitate. 

De aceea, autorul pledează cu argumente 

pertinente pentru utilizarea sistemelor 

informatice şi a celor de automatizare a 

conducerii trupelor, denumite generic 

,,S.P.A.D.” (Sisteme de Prelucrare Automată a 

Datelor). 

CAPITOLUL al 4-lea prezintă caracteristicile 

geografico-militare ale zonei de 

operaŃii de sud şi o evaluare a posibilităŃilor 

de utilizare a fumului de mascare, pe baza 

unui ipotetic scenariu operativ-tactic. 

Sunt descrise principalele aliniamente 

Mascarea cu fum în scopul prevenirii unor ambuscade 

de apărare, raioanele de forŃare şi direcŃiile de 

acŃiune în această zonă de operaŃii, cu sublinierea 

că, la apărarea cu succes a acestui compartiment 

de teren, o contribuŃie însemnată o 

poate aduce şi întrebuinŃarea fumului de mascare, 

misiune care este influenŃată de suprafa- 

Ńa şi felul terenului din această zonă. 

Deosebit de elaborate sunt CON- 

CLUZIILE ŞI PROPUNERILE din finalul tezei, 

cu aspecte relevante inclusiv asupra unor activităŃi 

şi acŃiuni din domeniul operaŃiilor de 

stabilitate şi de sprijin la care structuri operaŃionale 

ale armatei noastre pot participa. 

ÎntrebuinŃarea echipamentelor chimice 

de mascare de către subunităŃile de apărare 

NBC specializate pentru sprijinul operaŃiilor/ 

acŃiunilor de luptă în caz de conflict armat, dar 

şi în cadrul operaŃiilor de stabilitate şi de sprijin 

necesită permanent investigaŃii şi rezolvări 

oportune şi eficiente, iar conŃinutul acestei 

teze se doreşte a fi un punct de plecare şi un 

imbold spre acŃiune şi pentru alte domenii 

complementare. 

Vizita delegaŃiei militare a S.U.A., 1996, la B.49 Ap.NBC 




Locotenent – colonel Dumitru GAVRILESCU 

Şef de Stat Major 

Abstract: NBC Defence logistics is a specific branch logistic with the all implications which 

devolve from the logistic support. It contents a coherent ensemble of measures and activities by 

which is assured endowment and supplies with both NBC Defence equipments and materials, 

special tehnical assistance, necessary conveyances and specific maintenance, NBC medical 

assurance, financial - book keeping support and forces’ billeting. The logistic assistance of NBC 

defence is performing in every situation (peace, crises, war and post - conflict period) and it is an 

integrant part of the plannings, joint activities preparation and execution. It is projected in a way 

that assures simultaneous progress of the actions which are brought together in a different 

spaces. 

NBC Defence logistics component parts are: supplies, transportations, maintenance, medical 

assistance, financial-book keeping ensurence and billeting of forces. 

DETERMINĂRI 

L 

CONCEPTUALE 

ogistica trupelor are un rol 

hotărâtor în îndeplinirea misiunilor 

ce revin forŃelor armate, care desfăşoară 

acŃiuni în cadrul unui război/conflict armat 

şi al operaŃiunilor de stabilitate şi de sprijin. 

Logistica apărării NBC este o logistică 

specifică de armă cu toate implicaŃiile 

care decurg din sprijinul logistic. Ea cuprinde 

un ansamblu coerent de măsuri 

şi activităŃi prin care se asigură înzestrarea 

şi aprovizionarea cu echipamente 

şi materiale de apărare NBC, asistenŃa 

tehnică de specialitate, transporturile şi 

mentenanŃa specifică necesare, asigurarea 

medicală NBC, asigurarea financiar-contabilă 

şi cartiruirea forŃelor. 

SusŃinerea logistică de apărare 

NBC se realizează în orice situaŃie (la pace, 

în situaŃii de război şi în perioada postconflict) 

şi constituie o parte integrantă a 

planificării, pregătirii şi desfăşurării acŃiunilor 

întrunite. Ea se proiectează astfel încât să asigure 

desfăşurarea simultană a acŃiunilor întrunite 

în spaŃii diferite. 

Componentele logisticii apărării 

NBC sunt: aprovizionarea, transporturile, mentenanŃa, 

asistenŃa medicală, asigurarea financiar-contabilă 

şi cartiruirea forŃelor. 

Aprovizionarea cuprinde totalitatea 

activităŃilor desfăşurate pentru stabilirea necesarului, 

cererea, primirea, evidenŃa, depozi- 


51


tarea, conservarea, repartiŃia şi distribuŃia tehnicii, 

produselor şi materialelor de resortul apărării 

NBC. 

Transporturile includ măsuri şi activităŃi 

executate în scopul deplasării echipamentelor 

şi materialelor de la sursele de aprovizionare, 

până la subunitate, precum şi al deplasării 

subunităŃilor în cadrul manevrei de for- 

Ńe şi mijloace dintr-un raion în altul. 

MentenanŃa reprezintă totalitatea activităŃilor 

şi acŃiunilor întreprinse pentru a men- 

Ńine şi restabili echipamentele şi materialele de 

apărare NBC la parametri normali de func- 

Ńionare. 

MentenanŃa include măsuri şi acŃiuni 

ca: testarea, întreŃinerea, recuperarea, evacuarea, 

repararea, controlul s.a. 

AsistenŃa medicală cuprinde măsuri şi 

acŃiuni de protecŃie medicală a forŃelor împotriva 

efectelor atacurilor NBC şi EADA pentru: 

prevenirea apariŃiei şi răspândirii bolilor şi epidemiilor 

provocate de agenŃi biologici de luptă, 

acordarea primului ajutor şi ajutorului medical 

calificat sau specializat (în cazul contaminării 

RBC), evacuarea răniŃilor şi bolnavilor contaminaŃi 

RBC, spitalizarea, tratamentul şi recuperarea 

acestora. 

Asigurarea financiar-contabilă constă 

în stabilirea necesarului, obŃinerea, contabilizarea, 

utilizarea şi justificarea resursei financiare 

destinate realizării gradului de suport logistic 

pe linia apărării NBC. 

Cartiruirea forŃelor presupune: asigurarea 

cu terenuri, construcŃii şi instalaŃii specifice,exploatarea, 

întreŃinerea şi repararea construcŃiilor 

şi instalaŃiilor; cazarea personalului; 

prevenirea şi stingerea incendiilor. 

LOGISTICA DIDACTICĂ 

Î 

nvăŃământul în Şcoala de AplicaŃie 

pentru Apărare NBC reprezintă un 

proces complex şi continuu în cadrul căruia se 

stabilesc obiective, misiuni, se angajează importante 

resurse materiale şi financiare, se 

desfăşoară activităŃi care, din ce în ce mai 

mult, sunt judecate după principii de eficienŃă, 

economicitate şi oportunitate. 

Planificarea logistică riguroasă, prin ierarhizarea 

priorităŃilor şi succesiunea îndeplinirii 

obiectivelor pe termen mediu şi scurt, 

stabilirea necesarului şi folosirea resurselor 

materiale şi financiare, aprovizionarea susŃinută 

cu toate categoriile de materiale şi echipamente 

de apărare NBC, organizarea hrănirii 

şi echipării efectivelor, alimentarea cu carburanŃi-lubrifianŃi, 

mentenanŃa, asigurarea asistenŃei 

medicale, cazarea tuturor categoriilor de 

cursanŃi, militari în termen şi cu termen redus, 

organizarea protecŃiei muncii, a mediului şi măsurilor 

PSI, consti- 

Sala Multimedia 

tuie principalele 

misiuni ale structurilor 

de logistică 

din şcoală. 

În Şcoala de AplicaŃie 

pentru Apărare 

NBC, logistica 

didactică a 

cunoscut în ultimii 

ani o permanentă 

dezvoltare şi modernizare, 

fapt ce 

asigură desfăşurarea 

unui proces 

instructiv-educativ 

eficient, la standardele 

actuale. 

Şcoala dispune 

52 



Poligonul de instruire a cercetaşilor NBC 

de săli de clasă moderne, aulă, laborator de 

fizică-chimie, reŃea informatică dezvoltată, IN- 

TERNET, biblioteci, aparatură audio-video, 

computere, echipamente şi materiale de apărare 

NBC suficiente, mijloace de comunicare, 

poligon de instrucŃie pentru apărare NBC şi 

terenuri de instrucŃie cu destinaŃie diferită, 

bază sportivă, sala muzeală a armei, salăexpoziŃie 

de echipamente şi materiale pentru 

apărare NBC etc., ceea ce asigură îndeplinirea 

misiunilor potrivit nivelului instructiveducativ 

de specializare şi profilului cursurilor. 

În cadrul informatizării învăŃământului 

a fost realizat un complet de instruire 

SARNBC (Sistemul de Avertizare şi raportare 

NBC) cu cinci săli echipate cu tehnică de 

calcul. 

Totodată, dispunem de spaŃii de cazare 

suplimentare cu dotări corespunzătoare şi 

facilităŃi de instruire care asigură practica de 

specialitate a subunităŃilor de apărare NBC 

din teritoriu, organizarea şi desfăşurarea în 

bune condiŃii a taberelor de instrucŃie, pregătirea 

specialiştilor de clasă în armă, experimentarea 

unor categorii noi de echipamente 

şi materiale de apărare NBC, activităŃi 

de instruire comună cu structuri similare 

din armatele statelor membre NATO, instruirea 

efectivelor care participă la operaŃii 

întrunite multinaŃionale s.a. 

Ca structură reprezentativă pentru arma 

apărare NBC, şcoala de aplicaŃie asigură cele 

mai bune condiŃii pentru desfăşurarea activităŃilor 

din cadrul schimburilor de experienŃă cu 

delegaŃii militare străine. 

Pe fundal - pavilionul ,, Comandament” al Şcolii de AplicaŃie pentru Apărare NBC 


53


COL (ret) Ioan Cornea, former commander of NBC Defence Equipments and Materials Store and the 

present commander of the same logistics, MAJ Ionel Radu deal with interesting aspects of NBC Logistics Defence. 

NBC Defence logistics is that component of the national logistic, strategic, operative and tactic system 

which, in period of peace, in crises situations and in war time is a provider of psihological and operational security of 

the actions of National Defence System’s forces and even more. 

It (NBC Defence logistics) is formed as a specific synthetis of logistics of the operational doctrines of 

the main categories of army forces and it completes the measurements set and the following of programs for the 

accomplishment of the final target of that, contributing from soldier to individual and group systems, up to the stategic 

level at the maintaining/remaking of the operational capibility and amplification of warfare power of the troops who act 

in NBC conditions/environments and/or of ROTA events. 

L 

o g i s t i c a 

a p ă r ă r i i 

NBC este 

acea componentă 

a sistemului 

logistic naŃional, strategic, 

operativ sau 

tactic care la pace, în 

situaŃii de criză şi la 

război este furnizor 

de securitate psihologică 

şi operaŃională 

a acŃiunilor forŃelor 

Sistemului Apărării 

NaŃionale şi nu numai. 

Ea (logistica 

apărării NBC) se constituie 

ca sinteză specifică a logisticii principalelor 

categorii de forŃe ale armatei şi completează 

setul de măsuri şi programe de urmat în 

realizarea obiectivului final al acesteia, contribuind 

de la soldat până la structuri de nivel 

strategic la menŃinerea/refacerea capacităŃii 

operaŃionale şi amplificarea puterii de luptă a 

trupelor care acŃionează în condiŃii/medii NBC 

şi/sau ale evenimentelor EADA (emisii altele 

decât atacul). 

Căile, metodele şi formele de realizare 

a sprijinului logistic sunt multiple, având 

ca şi caracteristică de bază posibilitatea individualizării, 

cuantificării, ierarhizării pe baza 

unor criterii unanim acceptate de literatura de 

specialitate, criterii la care vom face apel succint 

în continuare: 

după caracterul structurilor angajate în 

planificarea, organizarea şi executarea sa, 

sprijinul logistic poate fi naŃional, zonal şi specific 

structurilor militare; 

după nivelul acŃiunilor militare şi al for- 

Ńelor angajate în cadrul acestora, se dis-ting 

logistica strategică, logistica operativă şi logistica 

tactică; 

după modul în care se 

planifică, organizează şi 

execută, sprijinul logistic 

poate fi realizat ,,prin estimare” 

(la nivel strategic), 

calculat, cuantificat şi realizat 

la nivel operativ şi ,,la 

cerere” la nivel tactic şi/sau 

operativ; 

după gradul de cuprindere, 

sprijinul logistic 

poate fi general sau par-Ńial, 

pe produs, activitate sau 

componentă logistică. 

Conceptul de logistică a 

apărării NBC abordează 

logistica specifică armei cu 

toate implicaŃiile care decurg din spri-jinul logistic, 

care se planifică şi se desfăşoară pe 

mai multe planuri, vizând aspectele majore de 

realizare a cadrului logistic în care se duc acŃiunile 

militare, în condiŃii sau medii NBC/ 

evenimente EADA, până la asigurarea unui 

nivel optim individual de protecŃie NBC 

(NOPINBC). Acest concept incumbă totalitatea 

determinărilor, măsurilor întreprinse la 

diferite eşaloane într-o concepŃie unitară ce 

vizează realizarea înzestrării, aprovizionarea 

forŃelor luptătoare, asigurarea cu echipamente 

şi materiale de apărare NBC, asistenŃă tehnică, 

transporturile şi mentenanŃa specifică 

necesare efortului de apărare sau acŃiunilor de 

luptă asimetrice. 

O variantă de abordare a principalelor 

misiuni de sprijin logistic, pe elementele 

constitutive derivate din conŃinutul regulamentelor 

de logistică şi de mentenanŃă a acŃiunilor 

de luptă, corelate cu nevoile reale ale câmpului 

de luptă, rezultate din studiul pericolelor 

reprezentate de riscurile şi ameninŃările NBC, 

atât cele existente, cât şi cele prezumtive se 

prezintă astfel: 

54 



1. Înzestrarea şi aprovizionarea 

Realizarea, înzestrarea şi aprovizionarea 

tuturor luptătorilor cu echipamente şi materiale 

de protecŃie NBC a căilor respiratorii (noul cartuş 

filtrant CFS-12, compatibil NATO) şi cu 

pelerina de protecŃie cu unică întrebuinŃare. 

Paralel, proiectarea şi realizarea în cadrul 

conceptului ,,Sistem de armă infanterist S.I.- 

2010” a sistemului de protecŃie integrat, etanş 

pentru protecŃia capului împotriva agenŃilor 

NBC şi a loviturilor cu fragmente de muniŃie, al 

cărui vizor încorporează un display, folosit 

pentru afişarea şi/sau comunicarea de date, 

senzori pentru depistarea agenŃilor chimici şi 

biologici sau a contaminării nucleare, senzori 

de alarmare/avertizare şi o variantă de măsuri 

de protecŃie ce se impun a se lua de către luptător. 

Aceste elemente de mare şi strin-gentă 

necesitate din care izvorăşte senti-mentul de 

securizare personală şi sporeşte potenŃialul de 

luptă individual sunt prevăzute şi parŃial realizate 

pentru ,,digital soldier – soldatul I.T.” sau 

pentru soldatul care a luptat sau mai luptă încă 

în IRAK, AFGANISTAN etc; 

Realizarea şi înzestrarea echipamentelor 

militare (tehnică militară) cu mijloace de control 

NBC, cercetare NBC, avertizare şi decontaminare 

RBC pentru acŃiunea în condiŃii 

sau medii NBC, precum şi ridicarea nivelului 

de performanŃă a unora din aceste mijloace şi 

valorificarea oportunităŃilor existente la tancuri, 

MLI etc. pentru a asigura o eficienŃă sporită 

protecŃiei împotriva efectelor ADMNBC şi/sau 

evenimentelor EADA; 

Aprovizionarea şi înzestrarea subunităŃilor 

şi unităŃilor din structurile de apărare NBC, 

care realizează sprijinul de specialitate sau 

sprijinul logistic specific, direct, general şi ulterior, 

pentru menŃinerea/refacerea capaci-tăŃii 

operaŃionale şi amplificarea capacităŃii de acŃiune 

a trupelor care acŃionează în aceste condiŃii 

sau execută mascarea cu aerosoli 

(acoperiri de protecŃie, dezinformare) şi/sau 

întrebuinŃează sistemele incendiare perfec- 

Ńionate şi lovituri cu muniŃie termobară pentru 

lupta în localităŃi sau medii urbane pregătite 

pentru apărare de lungă durată, noi instalaŃii 

de mascare cu aerosoli, aparate de observare 

în infraroşu sau sisteme de observare pe baza 

amplificării luminii reziduale. 

2. Completarea şi realizarea stocurilor; refacerea 

suportului logistic 

Completarea stocurilor de materiale 

stabilite pentru fiecare eşalon ca urmare a 

consumării acestora de către trupele proprii 

sau a distrugerilor provocate pe timpul acŃiunilor 

de luptă, respectiv refacerea suportului 

logistic, reprezintă esenŃa determinărilor şi 

misiunilor de sprijin logistic. Acest suport este 

cuantificabil, amplificabil şi reprezintă un element 

uneori mai hotărâtor în creşterea puterii 

de luptă decât factorul surprindere. 

Realizarea stocurilor de la soldat (S.I. 

2010, Digital – soldier – soldatul IT) până la 

cele mai mari eşaloane angajate în luptă sau 

aflate în rezervă, refacere, completare, opera- 

Ńionalizare etc. se face având în vedere ,,factorul 

logistic – 1”, care poate fi cuantificat şi 

utilizat în calculele statelor majore atunci când 

se încearcă prognozarea luptei (şi se poate 

acŃiona voluntar asupra acestui factor). Din 

studiu, factorul logistic are valoarea în jurul 

cifrei 1 (unu), ca fiind valoarea nivelului optim 

al suportului logistic. Când valoarea factorului 

logistic este subunitară (0,7), putem considera 

un prag de alarmă, iar dacă valoarea a scăzut 

la 0,5, atunci sigur acŃiunile de luptă se vor 

împotmoli, iar continuarea lor devine incertă 

dacă nu chiar imposibilă. În raport cu misiunea 

de îndeplinit şi obiectivele propuse, se poate 

realiza şi un factor logistic supraunitar dar nu 

mai mare de 2; în mod uzual, pe anumite direcŃii 

şi pentru anumite obiective se foloseşte 

valoarea de 1,10-1,30 ca fiind optimă. Când 

vorbim de deficit, avem ,,11”, iar când necesarul 

(N) este egal cu existentul (E) vorbim despre 

relaŃia logistică-matematică în care N=E=1 

(deficitul este zero). 

În calcularea suportului logistic, se 

folosesc şi următorii termeni: 

- I – indicator sintetic de logistică şi are valoarea 

I=E:N; este de fapt gradul de asigurare 

exprimat în %; 

- P – potenŃialul de luptă al unităŃii, unde 

P = UxFi; 

- U – utilitatea unităŃii, cu alte cuvinte, care 

este gradul de competenŃă a unităŃii în îndeplinirea 

misiunii respective pentru care se calculează 

P şi are valoarea de referinŃă de regulă 

între 0,7 (unitate aptă a îndeplini misiunea) 

şi 1,3 (unitate super specializată); 

- Fi – factor de identificabil, de regulă, este 

egal cu factorul logistic sau acest factor are 

ponderea. 

Detalii despre factorul logistică „1”, 

potenŃialul de luptă „P”, şi indicatorul de logistică 

„I”, cuantificarea lor, interpretarea, măsurarea 

şi combinarea unor indicatori de rang 

inferior (subgrupe), calcularea unor excedente 

şi condiŃiile „sine qua non” în care acestea 

sunt benefice, vor face obiectul unui alt articol. 

3. MentenanŃa suportului logistic NBC 

MentenanŃa este componenta principală 

a suportului logistic, vizează cele trei aspecte 

principale - cadrul logistic, suportul logistic 

şi spijinul logistic, reprezintă (conform 

regulamentelor de specialitate şi manualelor 

editate) totalitatea acŃiunilor întreprinse pentru 

a menŃine sau a restabili tehnica şi echipamentele 

militare la caracteristicile specifice 

domeniului de utilizare, pe timp de pace, în 


55


situaŃii de criză, sau pe timpul acŃiunilor militare 

în condiŃii sau medii NBC şi/sau evenimente 

EADA. Prin această sintagmă înŃelegem 

activităŃile desfăşurate pentru a menŃine, 

respectiv conserva, apăra, proteja, tot ceea ce 

se întreprinde pentru a păstra un lucru în bună 

stare, cheltuielile destinate acestui scop, acŃiunile 

necesare repunerii în funcŃiune etc. 

MentenanŃa logisticii apărării NBC 

presupune toate aceste activităŃi pentru a asigura 

ca echipamentele de luptă, tehnica şi 

materialele specifice să-şi îndeplinească rolul 

pentru care au fost aprovizionate şi destinate 

suportului logistic. MentenanŃa va fi optimizată 

pe baza principiilor terotehnologiei în care inginerii, 

economiştii, managerii, comandanŃii, 

ofiŃerii de stat major şi executanŃii vor trebui să 

lucreze în echipă (echipă managerială!). 

Scopul final al terotehnologiei este rentabilizarea 

proceselor tehnico-economice (de a- 

chiziŃie, producŃie, comerŃ, mentenanŃă etc.), 

care din punct de vedere managerial sunt de o 

mare complexitate, şi presupune adoptarea 

unui sistem unitar cu structuri de tip modular, 

în care completelor de reparaŃii-întreŃineri tip, 

pe produs sau grupe de produse, operaŃiuni, 

urmăriri în exploatare etc. li se vor acorda o 

mare atenŃie. 

4. Depozitarea, transportul şi distribuŃia 

tehnicii, echipamentelor şi materialelor 

Activitatea se conformează noilor norme-cadru, 

în strânsă legătură cu preve-derile 

caietelor de sarcini, cu respectarea compatibilităŃilor 

de transport şi depozitare etc. 

În contextul geostrategic actual, riscul 

NBC şi/sau evenimentul EADA a devenit risc 

major şi tot mai evident din cauza: 

apariŃiei armelor de distrugere în masă 

NBC, generaŃia a 3-a (Higth-tech), capabile a 

produce efecte controlate la Ńintă; 

evenimentelor EADA în cadrul cărora terorismul 

NBC ocupă un rol important; 

apariŃiei, dezvoltării şi proliferării armelor 

neletale cu impact NBC, capabile a produce 

pierderi materiale şi umane minime sau strict 

punctuale, dar cu rezultate maxime în câmpul 

decizional şi mai ales al infrastructurii, cu rol 

de a reduce până la eliminare pierderile colaterale; 

existenŃei, dezvoltării şi menŃinerii conflictelor 

locale, reactualizării altora, luptei împotriva 

terorismului, ameninŃărilor nucleare 

etc. 

Un rol deosebit revine structurilor de 

depozitare special destinate, atât în cadrul 

depozitului central, cât şi în cadrul depozitelor 

teritoriale, mixte, subdepozite, depozite de 

M.U. şi unităŃi, atât din cadrul bazelor, cât şi al 

brigăzilor logistice. 

Aceste consideraŃii şi determinări 

prospective în realizarea SISTEMULUI LO- 

GISTIC DE APĂRARE NBC vor ajuta, credem, 

la abordarea cât mai unitară a noilor 

concepte de sprijin logistic, suport logistic 

într-un cadru logistic determinat, în sistem modular, 

computerizat, cu o echipă mana-gerială 

performantă, prin interoperabilitatea unor sisteme, 

standarde militare operaŃionale şi, de ce 

nu, prin realizările de avangardă Higth-tech în 

suportul logistic de apărare NBC. 

BIBLIOGRAFIE: 

*** Viziunea Strategică 2010 Armata României; 

*** L-1, Regulamentul logisticii acŃiunilor militare, Bucureşti, 1998, pg.5; 

*** Jane’s Defense Weekly 36.15; 

*** Military Technology 10/2001; 

*** Armada International 6/2001; 

Col.Iulian Bacsis – Sistem de armă infanterist S.I. 2010, R.F.T. 6/1999, 3/2000; 

Col.dr.Ion MituleŃu-Apărarea NBC, Observatorul militar 19/2001; 

Alvin şi Heidi Tofler-Război şi antirăzboi, Al treilea val; 

Col.dr.Victor Cepan-Abordarea sistemică a câmpului de luptă în vederea calculului utilităŃii, capacităŃii şi 

potenŃialului de luptă al unităŃilor şi marilor unităŃi, R.F.T. 1/1999; 

Idem-Evaluarea factorului logistic necesar în diferite calcule ale statelor major, R:F.T. 2/2002; 

Col.ing.Vasile Aioanei-Implementarea noului sistem de mentenanŃă. Necesitate şi posibilitate, R.F.T. 

3/2002; 

Conf.dr.Ilie Bădescu-Logistica instituŃională şi structura câmpului de luptă, Bucureşti, 1992; 

Col.dr.Nicolae Popescu-Apărarea NBC, în actualitate şi dezbatere-Seminarul de profil la Şcoala de Aplica- 

Ńie pentru Apărare NBC, 13-16 mai 2002; 

*** Draeger Safety-Multi gas Instruments; 

*** Evenimentul Zilei-Cum pot fi detectate armele ilegale 3213/2002. 



MENTENANłA 

Locotenent-colonel ing. Mihai VĂLEANU 

Şeful SecŃiei ReparaŃii Echipamente 

şi Aparatură NBC 

LTC Eng Mihai Văleanu is the chief of NBC Equipments and Machines Reparations Section. In this 

article, he presents the main assignments and objectives of equipments and NBC materials maintenance in 

this period of army reorganization and modernization. 

S 

usŃinerea logistică a structurii 

,,ForŃa Program 2003” 

şi în perspectivă ,,ForŃa 

Obiectiv 2007” se va baza pe adaptarea 

conceptuală şi structurală a sistemului 

logistic actual la dimensiunile, configuraŃia 

şi misiunile forŃei. Referitor la apărarea 

NBC, se urmăreşte realizarea unui sistem 

logistic, flexibil, compatibil cu sistemele 

similare din Ńările membre NATO, apt să 

realizeze funcŃiile de bază ale logisticii de 

armă potrivit procedurilor NATO. 

SecŃia ReparaŃii Echipamente şi 

Aparatură NBC îşi continuă procesul de 

restructurare şi modernizare şi în prezent 

îndeplineşte următoarele sarcini mai importante: 

⧖ executarea reparaŃiilor de nivel 2 şi 3 şi 

a reviziilor generale la autospecialele chimice 

şi la aruncătoarele de grenade incendiare; 

⧖ repararea şi modernizarea echipamentelor 

de protecŃie individuală; 

⧖ repararea şi etalonarea aparaturii dozimetrice. 

⧖ fabricarea, repararea şi recondiŃionarea 

pieselor de schimb pentru echipamentele 


⧖ producerea de ştanŃe, matriŃe, dispozitive, 

standuri şi bancuri de verificare necesare 

lucrărilor de mente-nanŃă; 

⧖ fabricarea mijloacelor şi materialor pentru 

instrucŃie. 

Totodată, SecŃia asigură pregătirea 

echipamentelor şi materialelor de apărare 

NBC necesare structurilor/forŃelor care 

participă la operaŃii de stabilitate şi sprijin 

(la care participă inclusiv cu specialişti). 

Cu greutăŃile cunoscute, cauzate în 

special de insuficienŃa alocaŃiilor bugetare, 

SecŃia derulează, conform prevederilor 

de plan, programele de modernizare a 

echipamentelor şi materialelor de apărare 

NBC aflate în dotarea tuturor categoriilor 

de forŃe, care sunt apte, compatibile pentru 

îndeplinirea misiunilor. 

Concret, aceasta constă în: 

⧖ adaptarea măştii contra gazelor md.’85 

pentru utilizarea cartuşului filtrant model 

NATO; 

⧖ modernizarea dispozitivului de amplificare 

a sunetului la această mască; 

⧖ producerea completelor de semne de 

marcare conform S.M.O. 50001/98 (md. 

NATO); 

⧖ participarea la realizarea planşetei cercetaşului 

NBC, conform aceloraşi standarde. 

În viitorul apropiat, se va extinde 

modernizarea autospecialelor (începând 

cu autospeciala pentru decontaminarea 

tehnicii şi terenului ADTT-4) în scopul utilizării 

soluŃiilor de decontaminare ecologice, 

adaptării sistemului pentru decontaminare 

cu ajutorul spumelor fierbinŃi, 

precum şi al decontaminării tehnicii atipice 

şi a clădirilor. 

Reducerile de personal vor fi compensate 

îndeosebi printr-o dotare mai bună 

a atelierelor, precum şi prin achiziŃionarea 

din economia naŃională şi din import 

a unor piese şi subansamble necesare 

efectuării reparaŃiilor. 


57


STANOSIMAGNE FF 6-006 CAPSULE, MEDICAMENT 

INDICAT PENTRU DECONTAMINAREA RADIOBIOLOGICĂ A URANIULUI, 

RADIONUCLIZILOR ŞI A METALELOR GRELE 

Colonel drd.(bioch.) Constantin STAN 

Abstract: It was carried out, characterized and experienced a new patented pharmaceutical product - STANOSI- 

MAGNE FF 6-006, as a medicine with radio-protective and decontaminant role with higher efficiency in the NBC 

(nuclear-biology-chemic) medical protection. 

The product represents an association of mineral-organic concentrations, biologically active, of vegetal origin. 

The medicine is integrated in pharmaceutical products without toxicity or contrary reaction and it is indicated in the 

efficient treatment for biological decontamination of Uranium, radio-nuclides and heavy metals, respectively in the 

Mercury intoxication. 

There are presented and discussed the results and the conclusions of the performed research in the context 

of the treatment and the efficiency of the new pharmaceutical product with decontaminant action.The research has 

been carried out according to the current Regulations of the National Drug Agency, Bucharest, Romania. 

C 

onsideraŃii preliminare În 

stadiul actual, medicaŃia 

bolii de iradiere se adresează 

exclusiv tratamentului simptomelor şi 

leziunilor, determinate la nivelul diferitelor 

Ńesuturi şi organe (1-26). 

Referitor la decontaminarea radiobiologică, 

nu există încă o medicaŃie eficientă şi 

nici profilactică. 

Produsul farmaceutic STANOSI- 

MAGNE FF 6-006, elaborat de noi şi brevetat 

(27), poate fi utilizat, prin acŃiunea sa cu bune 

rezultate pentru decontaminarea radiobiologică 

şi chimică a uraniului, radionuclizilor, precum 

şi a metalelor grele. Acest produs constituie 

o asociere de concentraŃii mineraloorganice 

biologic active. 

Principiul activ este reprezentat de 

oligoelementele Si şi Mg, complexate fitochimic, 

ca elemente active principale, la care se 

adaugă şi alte elemente secundare. 

AcŃiunea decontaminantă a acestor 

elemente ca organominerale complexate fitochimic 

este potenŃată sinergic şi de alte principii 

secundare conŃinute în produsul realizat 

şi care intervin prin mecanisme biochimice, 

inclusiv acŃiunea antioxidantă (29). 

Principiile secundare sunt reprezentate 

de uleiuri volatile, flavone, derivaŃi ortodihidroxifenolici, 

tanin catechic, beta-caroten, 

vitaminele C, E, K etc. 

MATERIAL ŞI METODE - Cercetarea 

activităŃii decontaminante asupra 235 U a fost 

realizată pe şobolani Wistar. Contaminarea 

biologică s-a făcut prin gavaj cu 235 U (azotat 

de uranil) în prima zi. Timp de trei zile, s-au 

făcut observaŃii privind instalarea efectelor 

contaminării radioactive în organism. 

Începând cu ziua a patra după contaminare, 

un lot de animale a fost tratat zilnic, 

timp de opt zile, cu produsul STANOSI- 

MAGNE FF 6-006 capsule. După sacrificarea 

animalelor, probele de organe, urină şi fecale 

au fost supuse incinerării. S-au realizat preparate 

sub formă de probe lamelate cu micamuscovit, 

care au fost supuse bombardării cu 

neutroni termici. 

Au fost determinate conŃinutul, respectiv 

concentraŃia, în uraniu în diferite organe 



la lotul martor şi la cel tratat, precum şi evolu- 

Ńia eliminării uraniului în urină la lotul martor şi 

la cel tratat. MicrohărŃile de urme ale fragmentelor 

de la fisiunea neutrono-indusă a 235 U în 

probele de urină au fost vizualizate microscopic 

şi înregistrate pe filme fotografice. 

Cercetările privind decontaminarea de 

metale grele sunt în curs de desfăşurare şi 

extindere. Studiul clinic se referă la efectul 

imediat al tratamentului aplicat cu medicamentul 

STANOSIMAGNE FF 6-006 capsule şi unguent, 

în cazul determinării clinice a unei 

contaminări chimice cu metale grele, respectiv 

o intoxicaŃie agresivă cu Hg, asupra unei persoane 

de 37 ani, de sex feminin. 

S-au efectuat determinări comparative 

de decontaminare între tratamentul cu EDTA 

şi tratamentul cu produsul farmaceutic 

STANOSIGMAGNE FF 6-006. 

REZULTATE ŞI DISCUłII - Cercetările 

preclinice (non-clinice), de toxicitate 

acută şi cronică au relevat faptul că produsul 

STANOSIMAGNE FF 6-006 capsule se încadrează 

în produsele farmaceutice cu toxicitate 

extrem de scăzută (32). În experienŃele pentru 

determinarea toxicităŃii acute nu s-a atins doza 

letală de 1% (DL-1), această toxicitate fiind de 

0%, la o doză maximă administrată de 1,3gpulbere/Kg-corp, 

per os, prin gavaj, sub formă 

de suspensie apoasă, în volum de 0,1ml/10gcorp. 

Doza maximă testată non-clinic, de 

1,3g-pulbere/Kg-corp, corespunde prin extrapolare 

la 91g-pulbere/70Kg, respectiv 700 

capsule a 0,130g/70Kg. Această doză maximă 

testată, care depăşeşte chiar doza maximă 

prevăzută pentru o cură de tratament 

decontaminant la om, nu a provocat nici un 

efect advers vizibil la şoarece şi şobolan. 

În experienŃele de toxicitate cronică, 

timp de patru săptămâni, letalitatea a fost de 

0%, după administrarea per os, prin gavaj a 

dozei maxime administrată de 1,3g-pulbe 

re/Kg-corp, în suspensie apoasă de 

0,1ml/10g-corp. Nu au fost semnalate modificări 

privind: starea generală, aspectul exterior, 

comportamentul sau aspecte fiziologice. 

Greutatea corporală medie pe lot a înregistrat 

o creştere, comparativ cu a lotului martor, la 

două şi la patru săptămâni, fapt care exclude 

efecte adverse. La analiza morfopatologică 

macroscopicã şi la analiza toxicologică preclinică, 

toate organele ani-malelor sacrificate la 

finele experimentului au prezentat aspect normal. 

În prima fază, timp de trei zile fără 

tratament, în microfilme se constată că eliminarea 

naturală în urină a 235 U, este asemănătoare 

la ambele loturi: - intensă în prima zi, 

medie în ziua a doua şi o eliminare rarefiată în 

ziua a treia. 

Începând cu ziua a patra, s-a administrat 

STANOSIMAGNE FF 6-006 capsule lotului 

tratat Y. 

Lot martor X 

Lot tratat Y 

F i g . X 4 . Z i u a 4 

F i g . X 5 . Z i u a 5 

F i g . X 6 . Z i u a 6 

F i g . X 7 . Z i u a 7 

F i g . X 8 . Z i u a 8 

F i g . X 9 . Z i u a 9 

F i g . X 1 0 . Z i u a 1 0 

F i g . X 1 1 . Z i u a 1 1 

F i g . Y 4 . Z i u a 4 

F i g . Y 5 . Z i u a 5 

F i g . Y 6 . Z i u a 6 

F i g . Y 7 . Z i u a 7 

F i g . Y 8 . Z i u a 8 

F i g . Y 9 . Z i u a 9 

F i g . Y 1 0 . Z i u a 1 0 

F i g . Y 1 1 . Z i u a 1 1 

În figurile X4-X11 se observă că funcŃia rinichiului, 

la lotul martor X, se blochează treptat, 

până la incapacitatea de a mai elimina uraniul 

în urină (33). 

Figurile Y4-Y11, relevă faptul că prin 

tratamentul cu STANOSIMAGNE FF 6-006 

capsule, rinichiul îşi recapătă funcŃia biologică 

iniŃială şi elimină intens 235 U în urină. Prin coroborarea 

datelor prezentate rezultă că, atât la 

şobolanul X, martor, cât şi la şobolanul Y, tratat, 

cantitatea de uraniu pe unitatea de masă 

de organ calcinat a fost mai mare în rinichi, 

urmând în ordine descrescătoare ficatul, 

plămânul şi splina. 

Rezultatele cercetărilor efectuate demonstreazã 

următoarele aspecte: 


59


- eliminarea uraniului, prin urină a fost de 

5,7 ori mai mare la şobolanul tratat Y, faŃă de 

şobolanul martor X, în numai opt zile de tratament; 

- rinichiul - considerat organ critic, în cazul 

contaminării interne cu 235 U, răspunde pozitiv 

la acŃiunea decontaminantă a produsului farmaceutic 

STANOSIMAGNE FF 6-006; 

- se verifică efectul tratamentului cu oligoelementele 

Si şi Mg, pentru restaura-rea distribuŃiei 

silico-magneziene şi hidrominerale, 

intens deteriorată în enteropatia de iradiere 

(34-38); 

- rapiditatea şi eficacitatea efectului analizat, 

verifică ipoteza acŃiunii sinergice asupra 

restaurării biologice active, constatată în 

analizele mielografice şi ale morfologiei sângelui; 

- restaurarea funcŃiilor sistemului nervos, 

ale sistemului endocrin şi ale sistemului 

imunitar(39-43), explică procesele biochi- 

mice ciber-informaŃionale de iniŃiere şi accelerare 

a eliminării pe cale naturală, in 

vivo, a radiotoxicului 235 U, ca izotop şi ca 

metal greu, q.e.d. 

CONCLUZII 

S-a realizat şi caracterizat, sub aspectul 

compoziŃiei şi eficienŃei ca medicament, un 

nou produs farmaceutic - STANOSIMAGNE 

FF 6-006. 

Produsul obŃinut constituie o asociere 

de anumite concentraŃii mineralo-organice 

complexate fitochimic, care acŃionează sinergic. 

Produsul realizat se încadrează în 

categoria produselor farmaceutice fără toxicitate 

şi reacŃii adverse. 

STANOSIMAGNE FF 6-006 este indicat 

ca medicament eficient pentru decontaminarea 

biologică a uraniului, 

radionuclizilor şi a unor metale grele, respectiv 

în intoxicaŃiile cu mercur. 

BIBLIOGRAFIE 

1. Wursschmidt F. - “Diagnosis and therapy of radiation induced normal tissue toxicity: Lung”, Nuclear Medical Defense Conference 2000, Abstracts, p.7-8, Federal Armed 

Forces Medical Academy, Sanitätsakademie der Bundeswehr, Germany, 2000. 

2. Zimmermann F. - “Diagnosis and therapy of radiation induced tissue injuries: Liver”, Nuclear Medical Defense Conference 2000, Abstracts, p.9-10, Federal Armed 

Forces Medical Academy, Sanitätsakademie der Bundeswehr, Germany, 2000. 

3. Zimmermann F. Geinitz H., Molls M. -“Diagnosis and therapy of radiation induced tissue injuries: Gastrointestinal system”, Nuclear Medical Defense Conference 2000, 

Abstracts, p.11-12, Federal Armed Forces Medical Academy, Germany, 2000. 

4. Geinitz H., Zimmermann F., Molls M. - “Diagnosis and therapy of radiation induced tissue injuries: Kidneys”, Nuclear Medical Defense Conference 2000, Abstracts, 

p.13-14, Federal Armed Forces Medical Academy, Germany, 2000. 

5. Grosu A.L., Feldmann H.J., Molls M. -“Diagnosis and therapy of radiation induced tissue injuries: Central Nervous System”, Nuclear Medical Defense Conference 2000, 

Abstracts, p. 15-16, Federal Armed Forces Medical Academy, Germany, 2000. 

6. Meineke V. - “Diagnosis and therapy of radio-gene induced skin lesions”, Nuclear Medical Defense Conference 2000, Abstracts, p.17-18, Germany, 2000. 

7. Dang H.S. Pullat V.R., Sharma R.C. – “Distribution of uranium in human organs of an urban Indian population and its relation ship with clearance half-lives”, Health 

Physics, Mar1995. 

8. Herranz M., Abelairas A., Legarda F., “Uranium contents and associated effective doses in drinking water from Biscay”, Applied Radiation & Isotopes, Jun 1997. 

9. Karpas Z., Lorber A., Elish E., “Uptake of ingested uranium after low "acute intake"”, Health Physics, Mar 1998. 

10. Leggett R.W., Harrison J.D, “Fractional absorption of ingested uranium in humans”, Health Physics, Apr 1995. 

11 Pyle G.G., Clulow F.V., “Non-linear radio-nuclide transfer from the aquatic environment to fish”, Health Physics, Sep 1997. 

12. Reif R.H., Andrews D.W., “Derivation and implementation of an annual limit on intake and a derived air concentration value for uranium mill tailings“, Health Physics, 

Jun 1995. 

13. Shiraishi K., Tagami K., “Daily intakes of 134 Cs, 137 Cs, 40 K, 232 Th, and 238 U in Ukrainian adult males“, Health Physics, Nov 1997. 

14. Taylor S.K., “Environmental uranium and human health“, Reviews on Environmental Health, Jul-Sep 1997. 

15. Zamora M.L., Tracy B.L., “Chronic ingestion of uranium in drinking water: a study of kidney bio-effects in humans“, Toxicological Sciences, May 1998. 

16. Volesky B., “Biosorption of heavy metals by Saccharomyces cerevisiae“, Applied Microbiology & Biotechnology, Jan 1995. 

17. Avery S.V. - “Cesium accumulation by microorganisms: uptake mechanism, cationic competition, compartmentalization and toxicity”, Journal of Industrial Microbiology, 

Feb 1995. 

18. Morris S.C., Meinhold A.F., “Probabilistic risk assessment of nephrotoxic effect of uranium in drinking water”, Health Physics, Dec 1995. 

19. Bergheanu S. – “Studiul cineticii 85 Sr dupã administrarea la om în scop diagnostic”, Bucureºti, 1961. 

20. Bergheanu S., Gheorghe N. - “Experimentarea unor procedee de decorporare a izotopilor radioactivi, pe animale contaminate pe cale digestivã cu 32 P, 45 Ca, 51 Cr ºi 

131I”, Bucureşti, 1965. 

21. Dai L.J., Friedman P.A. – “Acid-base chances alter Mg 2+ uptake in mouse distal convoluted tubule cells”, American Journal of Physiology, Jun 1997. 

22. Dai L.J., Friedman P.A. – “Phosphate depletion diminishes Mg 2+ uptake in mouse distal convoluted tubule cells”, Kidney international, Jun 1997. 

23. Grigorescu S., “Mecanisme ale radioprotecŃiei profilactice”, A II-a Sesiune ŞtiinŃificã, Bucureşti, 1965. 

24. De Smet P., Jans D., “Swelling-activated cation-selective channels in A6 epithelia is permeable to large cations”, Belgian, 1998. 

25. Janssen M.P., Glastra P., Lembrechts J.F., “Uptake of 134 Cs from a sandy soil by two earthworm species: the effects of temperature”, Archives of Environmental 

Contamination & Toxicology, Aug 1996. 

26. Roşoiu N., “Enzime şi inhibitori naturali din organisme marine“, Bucureşti, 1983. 

27. Stan C., “Composition of radiobiological and chemical decontamination of Uranium, radio-nuclides, other chemical noxious and its method of treatment”, Invention 

Patent OSIM “RO-112992 B1”/1996. 

28. Seelmann-Eggebert W., Pfennig G., Munzel H. - “Nuklidkarte, Chart of the Nuclides, Tableau des Nucleides”, Kernforschungszentrum Karlsruhe, 1974. 

29. Istudor V., “Farmacognozie fitochimie fitoterapie”, Editura Medicalã, Bucureşti, 1998. 

30. National Drug Agency - “The Order No.5/18.05.1999 regarding the Settlements of the authorization for merchandising and drugs supervision and other human 

products and Regulations regarding the necessary documentation for authorizing or re-authorizing the drugs products and other human products”, Info Bulletin no.1/1999, 

Universul S.A. Publishing House, Bucharest, 1999. 

31. National Drug Agency - “The Order No.1/02.03.2000 regarding the approval of the Guide regarding non-clinical (pre-clinical) safety studies necessary to carrying out in 

Romania of clinical studies for medicine products evaluation”, Info Bulletin no.1/2000, Universul S.A. Publishing House, Bucharest, 2000. 

32. Cristea A.N.– “General Pharmacology” p.426-461, Didactic and Pedagogic R.A. Publishing House, Bucharest, 1999. 

33. Popescu G., “Explorarea funcŃionalã a rinichiului cu ajutorul nefrogramei izotopice la animalele iradiate şi arse”, Revista Sanitarã Militarã, Bucureşti, 1965. 

34. Voronkov M.G., Zelcian G.I., LukeviŃ E., “Siliciul şi viaŃa“, Editura ŞtiinŃificã, Bucureşti, 1974. 

35. Zeana C., “Magneziul - biologie, clinicã, tratament“, Editura Enciclopedicã, Bucureşti, 1994. 

36. Baillien M. - “Uptake of 28 Mg by duodenal and jejunal brush border, membrane vesicles in the rat”, Magnesium Research, Dec 1995. 

37. Paolisso G., Ravussin E., “Intracellular magnesium and insulin resistance: results in Pima Indians and Caucasians”, Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism, 

Apr 1995. 

38. Marcus J.C., “Serum ionized magnesium in premature and term infants”, Pediatric Neurology, Apr 1998. 

39. Restian A. - “Informational Pathology, Pathologie Informationnelle” p.15-42, 77-82, 97-118, 119-124, 211-220, Romanian Academy Publishing House, Bucharest, 

1997. 



STANOSIMAGNE FF 6-006 UNGUENT, MEDICAMENT 

INDICAT ÎN TERAPIA LEZIUNILOR DERMICE 

INDUSE RADIOGEN, ŞI RESTAURAREA IDENTIC 

COMPLETĂ A ARSURILOR TERMICE ŞI CHIMICE 

C 

onsideraŃii preliminare - În 

lucrarea anterioară (1) a 

fost descris, caracterizat şi 

expe-rimentat un nou produs farmaceutic 

original - STANOSIMAGNE FF 6-006 capsule, 

indicat ca medicament eficient în decontaminarea 

biolo-gică a uraniului, radionuclizilor (2) 

şi a meta-lelor grele, respectiv în intoxicaŃia cu 

mercur. 

În principiu, acest produs farmaceutic 

realizat de noi şi brevetat (3), constituie o asociere 

de concentraŃii mineralo-organice, biologic 

active, reprezentată de Si şi Mg, ca elemente 

active principale complexate fitochimic, 

precum şi de alte principii active conŃinute în 

produs şi care intervin prin mecanisme biochimice, 

inclusiv acŃiune antioxidantă. 

Este cunoscut faptul că medicamentele 

acŃionează ca semnale prin mecanisme 

bio-cibernetice informaŃionale (4-5). Efectul 

tratamentului asupra restaurării biologice active 

în cazul arsurilor, verifică ipoteza asupra 

mecanismului biochimic de acŃiune al medicamentului 

STANOSIMAGNE FF 6-006, care constă 

tocmai în restaurarea informaŃională a sistemului 

nervos, a sistemului endocrin şi a sistemului 

imunitar, intra şi intercelular, efect 

suŃinut prin rolurile complementare ale oligoelementelor 

Si şi Mg, în acest studiu (6-7). 

Componentele organice sunt reprezentate de 

uleiuri volatile, flavone, derivaŃi ortodihidroxifenolici, 

tanin catechic, beta-caroten şi 

unele vitamine (1;8). Forma farmaceutică a 

produsului realizat este constituită de o pulbere 

extrafină încorporată într-o bază de unguent. 

Colonel drd.(bioch.) Constantin STAN 

Abstract: It was carried out characterized and experienced a new-patented pharmaceutical pro-duct - STANOSIMAGNE 

FF 6-006 ointment -, utilized as external use treatment for the chemical or thermal burns ulcers and therapy of heavy 

metals or radiogen induced skin lesions. 

The active principle is represented by oligoelements that phytochemically added, which act sinergically for the 

active biological restoration, in vivo, identical-complete, from the lesion derma provoked by thermal, chemical and radiation 

burns ulcerations with a higher survival rate and on dermal biochemical effects from the heavy metals intoxications. 

The pharmaceutical form is corporate by one association of mineral-organic concentrations biologically active of 

vegetal origin in superfine powder conditioned under an ointment-based form. There are presented and commented the 

result of the histological and pharmaceutical research in the context of the immediately biological restoration, initiated and 

sustained by the STANOSIMAGNE FF 6-006 ointment. 

The research has been carried out according to the current Regulations of the National Drug Agency, 

Bucureşti, România.. 

În continuarea şi extinderea cercetărilor 

efectuate anterior (1), asupra efectelor 

biochimice radioprotectoare, în această lucrare 

ne-am propus ca obiectiv demonstrarea utilizării 

şi eficienŃei ca medicament a produsului 

STANOSIMAGNE FF 6-006 unguent în terapia 

leziunilor tegumentare produse prin arsuri 

chimice endotermice şi implicit în tratamentul 

efectelor biochimice cutanate din intoxicaŃia cu 

metale grele. Introducerea acestui produs farmaceutic, 

destinat tratamentului local pe tegumentele 

afectate a fost determinată şi de faptul 

că boala de iradiere, ca efect al contaminării 

radioizotopice, ca şi intoxicaŃia cu metale 

grele prezintă şi simptomatologie cutanată 

severă, cu manifestări lezionale caracteristice 

multiple (9-34). 

MATERIAL ŞI METODE - Cercetările 

întreprinse au abordat aspectele privind studiul 

histologic şi farmacodinamic preclinic 

(non-clinic) al tegumentului supus unor agresiuni 

chimice şi tratat cu STANOSIMAGNE FF 6- 

006 unguent. 

Cercetările preclinice (non-clinice) au 

fost desfăşurate în concordanŃă cu Reglementările 

în vigoare ale AgenŃiei NaŃionale a Medicamentului 

(35-36). 

Determinările histologice referitoare la 

arsurile chimice au avut în vedere faptul că 

efectul primar al contaminării radioactive asupra 

tegumentelor este însoŃit de ,,arsura de 

iradiere”, comparabilă cu arsura chimică şi 

respectiv cu arsura termică. Afectarea capilarelor 

implică modificări particulare, similare 

sau identice, în funcŃie de timpul de expunere, 

intensitatea şi profunzimea agresiunii radioactive, 

chimice sau termice. 


61


Studiul histologic a fost conceput, în 

acest caz, cu un grad de dificultate mai ridicat, 

ştiind că arsura chimică poate provoca leziuni 

tegumentare mai profunde, faŃă de arsura de 

iradiere, rezultată în urma unei contaminări 

radioactive cu şansă de supravieŃuire. 

S-au studiat corelaŃiile morfologice şi 

funcŃionale ale capilarelor între tegumentul 

normal şi cel supus agresiunilor chimice pe de 

o parte, iar pe de alta, între tegumentul lezat, 

ca martor, şi cel lezat şi tratat cu STANOSI- 

MAGNE FF 6-006 unguent, atât în dermul lezional 

cât şi în dermul perilezional. 

Determinările histologice s-au efectuat 

timp de trei luni, pe trei loturi de iepuri de 

rasă masculi adulŃi, sănătoşi, de vârstă egală – 

3 luni, cu greutăŃi apropiate, între 1,5 şi 1,7kg. 

În studiul arsurii chimice au fost folosite: substanŃa 

A (sub 5% hipoclorid de sodiu şi 1% 

hidroxid de sodiu), substanŃa B (5% acid organic) 

şi substanŃa C (sub 1% acid fosforic şi 

acid sulfamic). Aplicările s-au fãcut zilnic: pentru 

lotul I timp de 3 zile, pentru lotul II timp 

de 5 zile şi pentru lotul III timp de 7 zile, 

obŃinându-se arsuri de gradul II-III. 

REZULTATE ŞI DISCUłII - Datele 

prezentate şi discutate constituie rezultatul 

cercetărilor farmacodinamice, biochimice şi 

histologice, care demonstrează şi susŃin atât 

efectul cât şi eficienŃa utilizării ca medicament 

a unguentului STANOSIMAGNE FF 6-006 în 

cazul leziunilor tegumentare produse prin arsuri, 

având drept rezultat restaurarea biologică 

activă accelelerată, in vivo, ca noutate ştiin- 

Ńifică performantă. 

Analiza comparativă a distribuŃiei capilarelor, 

a fost efectuată prin examinarea câmpurilor 

dermice lezionale (dl) şi a câmpurilor 

dermice perilezionale (dpl), pe suprafeŃe micrometrice 

standard (10 4 mm 2 ). Datele referitoare 

la numărul mediu de capilare, în derm, 

la lotul I, agresat cu substanŃa B - eşantioanele 

B 3 M-martor - fără tratament, şi cu tratament 

comparativ, între Bioxiteracor - eşantioanele 

B 3 B şi respectiv, unguentul 

STANOSIMAGNE FF 6-006, eşantioanele B 3 S 

sunt prezentate în Tabelul 1. 

Nr. 

câmpuri 

microscopice 

Media 

(1-10) 

B 3M - 

martor 

B 3B - 

Bioxiteracor 

B 3S - STANOSIMAGNE 

dl dpl dl dpl dl dpl 

1,23 1,79 0,85 0,91 1,85 1,14 

Tabelul 1 

La probele cutanate agresate şi apoi 

tratate cu STANOSIMAGNE FF 6-006 se remarcă 

atât vizual cât şi statistic restaurarea 

biologică activă a structurilor celulare tegumentare 

lezionate. 

Astfel, în comparaŃie cu raportul B 3 M 

–martor 1,23 dl


şase luni au indicat o concentraŃie de 14 

mgHg/l, încadrându-se astfel în limitele admise 

(0-25 mgHg/l). Decontaminarea chimică 

şi biologică a metalului greu Hg, a fost efectul 

definitiv al medicamentului STANOSIMAGNE 

FF 6.006, cu numai 30 capsule şi 15g unguent, 

în acest caz. 

CONCLUZII - A fost elaborat, brevetat 

şi cercetat histologic şi farmacodinamic preclinic 

un nou produs farmaceutic STANOSI- 

MAGNE FF 6-006 unguent utilizat ca medicament 

de uz extern pentru vindecarea plăgilor 

produse de arsuri şi indicat pentru decontaminare 

radioactivă. Rezultatele cercetărilor histologice 

şi farmacodinamice preclinice, intersectate 

cu rezultatele cercetării fundamentale 

biofizice, biochimice şi radiobiologice, verifică 

ipoteza şi concepŃia produsului farmaceutic 

STANOSIMAGNE FF 6-006 privind rolul radioprotector 

şi decontaminant al medicamentului 

prin: 

a) mecanismul biochimic de acŃiune şi 

rolurile biochimice complementare ale oligoelementelor 

Si şi Mg, în susŃinerea catenară 

matricială reconstitutivă; 

b) efectul sinergic al compensării carenŃelor 

hidrominerale şi al restaurării informa- 

Ńionale a sistemului nervos, a sistemului endocrin 

şi a sistemului imunitar, intra şi intercelular; 

c) restaurarea biologică activă iniŃiată 

şi dezvoltată de principiile active din fitocomplexul 

hidromineral care au intervenit prin mecanisme 

biochimice, sinergic efectoare, atât 

pentru dezintoxicarea post-arsură, decorporarea 

radiotoxică sau ca metal greu şi neutralizarea 

toxinelor, cât şi pentru susŃinerea 

catenară matricială restauratoare şi structural 

regenerativă completă, q.e.d. 

Rezultatele obŃinute în diferite condiŃii 

experimentale evidenŃiază eficacitatea noului 

medicament propus în tratamentul arsurilor şi 

respectiv acŃiunea de restaurare biologică activă 

la nivel celular. 

BIBLIOGRAFIE 

1. Wursschmidt F. - “Diagnosis and therapy of radiation induced normal tissue toxicity: Lung”, Nuclear Medical Defense Conference 2000, Abstracts, 

p.7-8, Federal Armed Forces Medical Academy, Sanitätsakademie der Bundeswehr, Germany, 2000. 

2. Zimmermann F. - “Diagnosis and therapy of radiation induced tissue injuries: Liver”, Nuclear Medical Defense Conference 2000, Abstracts, p.9-10, 

Federal Armed Forces Medical Academy, Sanitätsakademie der Bundeswehr, Germany, 2000. 

3. Zimmermann F. Geinitz H., Molls M. -“Diagnosis and therapy of radiation induced tissue injuries: Gastrointestinal system”, Nuclear Medical Defense 

Conference 2000, Abstracts, p.11-12, Federal Armed Forces Medical Academy, Germany, 2000. 

4. Geinitz H., Zimmermann F., Molls M. - “Diagnosis and therapy of radiation induced tissue injuries: Kidneys”, Nuclear Medical Defense Conference 

2000, Abstracts, p.13-14, Federal Armed Forces Medical Academy, Germany, 2000. 

5. Grosu A.L., Feldmann H.J., Molls M. -“Diagnosis and therapy of radiation induced tissue injuries: Central Nervous System”, Nuclear Medical Defense 

Conference 2000, Abstracts, p. 15-16, Federal Armed Forces Medical Academy, Germany, 2000. 

6. Meineke V. - “Diagnosis and therapy of radio-gene induced skin lesions”, Nuclear Medical Defense Conference 2000, Abstracts, p.17-18, Germany, 

2000. 

7. Dang H.S. Pullat V.R., Sharma R.C. – “Distribution of uranium in human organs of an urban Indian population and its relation ship with clearance 

half-lives”, Health Physics, Mar1995. 

8. Herranz M., Abelairas A., Legarda F., “Uranium contents and associated effective doses in drinking water from Biscay”, Applied Radiation & Isotopes, 

Jun 1997. 

9. Karpas Z., Lorber A., Elish E., “Uptake of ingested uranium after low "acute intake"”, Health Physics, Mar 1998. 

10. Leggett R.W., Harrison J.D, “Fractional absorption of ingested uranium in humans”, Health Physics, Apr 1995. 

11 Pyle G.G., Clulow F.V., “Non-linear radio-nuclide transfer from the aquatic environment to fish”, Health Physics, Sep 1997. 

12. Reif R.H., Andrews D.W., “Derivation and implementation of an annual limit on intake and a derived air concentration value for uranium mill tailings“, Health 

Physics, Jun 1995. 

13. Shiraishi K., Tagami K., “Daily intakes of 134 Cs, 137 Cs, 40 K, 232 Th, and 238 U in Ukrainian adult males“, Health Physics, Nov 1997. 

14. Taylor S.K., “Environmental uranium and human health“, Reviews on Environmental Health, Jul-Sep 1997. 

15. Zamora M.L., Tracy B.L., “Chronic ingestion of uranium in drinking water: a study of kidney bio-effects in humans“, Toxicological Sciences, May 1998. 

16. Volesky B., “Biosorption of heavy metals by Saccharomyces cerevisiae“, Applied Microbiology & Biotechnology, Jan 1995. 

17. Avery S.V. - “Cesium accumulation by microorganisms: uptake mechanism, cationic competition, compartmentalization and toxicity”, Journal of 

Industrial Microbiology, Feb 1995. 

18. Morris S.C., Meinhold A.F., “Probabilistic risk assessment of nephrotoxic effect of uranium in drinking water”, Health Physics, Dec 1995. 

19. Bergheanu S. – “Studiul cineticii 85 Sr dupã administrarea la om în scop diagnostic”, Bucureşti, 1961. 

20. Bergheanu S., Gheorghe N. - “Experimentarea unor procedee de decorporare a izotopilor radioactivi, pe animale contaminate pe cale digestivã 

cu 32 P, 45 Ca, 51 Cr ºi 131 I”, Bucureºti, 1965. 

21. Dai L.J., Friedman P.A. – “Acid-base chances alter Mg 2+ uptake in mouse distal convoluted tubule cells”, American Journal of Physiology, Jun 

1997. 

22. Dai L.J., Friedman P.A. – “Phosphate depletion diminishes Mg 2+ uptake in mouse distal convoluted tubule cells”, Kidney international, Jun 1997. 

23. Grigorescu S., “Mecanisme ale radioprotecþiei profilactice”, A II-a Sesiune ŞtiinŃificã, Bucureşti, 1965. 

24. De Smet P., Jans D., “Swelling-activated cation-selective channels in A6 epithelia is permeable to large cations”, Belgian, 1998. 

25. Janssen M.P., Glastra P., Lembrechts J.F., “Uptake of 134 Cs from a sandy soil by two earthworm species: the effects of temperature”, Archives of 

Environmental Contamination & Toxicology, Aug 1996. 

26. Roşoiu N., “Enzime şi inhibitori naturali din organisme marine“, Bucureşti, 1983. 

27. Stan C., “Composition of radiobiological and chemical decontamination of Uranium, radio-nuclides, other chemical noxious and its method of 

treatment”, Invention Patent OSIM “RO-112992 B1”/1996. 

28. Seelmann-Eggebert W., Pfennig G., Munzel H. - “Nuklidkarte, Chart of the Nuclides, Tableau des Nucleides”, Kernforschungszentrum Karlsruhe, 

1974. 

29. Istudor V., “Farmacognozie fitochimie fitoterapie”, Editura Medicalã, Bucureşti, 1998. 

30. National Drug Agency - “The Order No.5/18.05.1999 regarding the Settlements of the authorization for merchandising and drugs supervision and 

other human products and Regulations regarding the necessary documentation for authorizing or re-authorizing the drugs products and other human products”, 

Info Bulletin no.1/1999, Universul S.A. Publishing House, Bucharest, 1999. 

31. National Drug Agency - “The Order No.1/02.03.2000 regarding the approval of the Guide regarding non-clinical (pre-clinical) safety studies necessary 

to carrying out in Romania of clinical studies for medicine products evaluation”, Info Bulletin no.1/2000, Universul S.A. Publishing House, Bucharest, 2000. 

32. Cristea A.N.– “General Pharmacology” p.426-461, Didactic and Pedagogic R.A. Publishing House, Bucharest, 1999. 

33. Popescu G., “Explorarea funcŃionalã a rinichiului cu ajutorul nefrogramei izotopice la animalele iradiate şi arse”, Revista Sanitarã Militarã, Bucureºti, 1965. 

34. Voronkov M.G., Zelcian G.I., LukeviŃ E., “Siliciul şi viaŃa“, Editura ŞtiinŃificã, Bucureşti, 1974. 

35. Zeana C., “Magneziul - biologie, clinicã, tratament“, Editura Enciclopedicã, Bucureşti, 1994. 

36. Baillien M. - “Uptake of 28 Mg by duodenal and jejunal brush border, membrane vesicles in the rat”, Magnesium Research, Dec 1995. 


63


RapSitNBC - AplicaŃie informatică 

Căpitan dr. Traian NICULA 

FacilităŃi oferite 

de program 

Raportarea, analiza, prognoza şi avertizarea 

unităŃilor şi a altor factori responsabili asupra 

evenimentelor NBC conform standardului 

NATO ATP-45 (A) (STANAG 2103 - 

"Reporting Nuclear Detonations, Biological 

and Chemical Attacks, and Predicting and 

Warning of Associated Hazards and Hazard 

areas"); 

Monitorizarea în timp real a situaŃiei NBC 

pe arii geografice extinse cu posibilitatea 

primirii şi transmiterii în timp real a rapoartelor 

NBC conform standardului NATO ADatP-3 

(“Message Text Formating Rules”), prin 

diferite canale: e-mail, web etc. - rapoartele 

NBC şi meteo pot fi introduse în sistem şi de 

către operatori; 

Acces paralel şi concurent la baza de date, 

din reŃeaua locală (LAN), reŃeaua extinsă 

(WAN) sau Internet, în condiŃii de securitate a 

informaŃiei; 

Utilizarea de hărŃi digitale vectoriale, organizate 

pe straturi tematice cu posibilităŃi de conversie 

în diferite sisteme de coordonate: latitudine/longitudine, 

UTM, MGRS - există posibilitatea 

de vizualizare a hărŃilor atât în reŃeaua 

locală, cât şi prin Internet; 

Realizarea exerciŃiilor de stat major pe calculator. 

Arhitectura 

Aplicatie de reŃea bazată pe tehnologie 

Oracle organizată pe mai multe straturi: 

1) bază de date obiect-relaŃională Oracle 8i 

care conŃine informaŃia NBC, hărŃile digitale, 

precum şi cea mai mare parte din logistica 

aplicaŃiei; 

2) MapViewer - permite vizualizarea hărŃilor şi 

publicarea acestora pe Internet; 

3) modulul de mail; 

4) Server Web - Apache; 

5) Server mail; 

6) modulul client/server este destinat operatorilor 

din cadrul Sistemului de Avertizare şi 

Raportare NBC (SARNBC). 

Modulul NBC 

Rapoartele pot fi introduse în sistem prin 

următoarele canale: 

1) e-mail; 

2) prin forme web, care permit completarea şi 

transmiterea prin Internet a rapoartelor NBC 

1, NBC 2 si NBC 4 - rapoartele NBC 3 şi, de 

asemenea, harta zonei prognozate de risc, pot 

fi doar vizualizate; 

3) introduse de către operatori prin intermediul 

modulului client/server. 

Prognoza se realizează pe baza standardului 

NATO ATP-45 (A) (STANAG 2103 - 

"Reporting Nuclear Detonations, Biological 

and Chemical Attacks, and Predicting and 

Warning of Associated Hazards and Hazard 

areas") - rapoartele NBC 2 şi NBC 3 sunt generate 

automat şi prezentate operatorului spre 

validare. Programul determină automat unita- 

Ńile şi localităŃile din zona prognozată de risc, 

precum şi timpul de sosire al norului radioactiv 

sau chimic. 

Modulul de mail 

Este o aplicaŃie de tip client de mail dezvoltată 

în Java şi integrată cu baza de date 

Oracle. Ea permite vizualizarea mesajelor 

primite, importul lor în baza de date şi ştergerea 

acestora. De asemenea, este posibilă 

trimiterea de mesaje prin intermediul modulului 

client/server. Operatorii sunt avertizaŃi în 

cazul primirii unor noi mesaje. 



Modulul web 

Pune la dispoziŃie o serie de forme web 

care fac posibilă inserarea în baza de date a 

rapoartelor NBC 1, NBC 2 şi NBC 4. De asemenea, 

este posibilă vizualizarea rapoartelor 

NBC 3 şi a zonei prognozate de risc. 

Modulul de hărŃi 

HărŃile sunt stocate în baza de date 

folosind structura de date a Oracle Spatial 

Cartridge. Ele sunt organizate pe straturi şi 

sunt posibile analize spaŃiale asupra lor (de 

exemplu, determinarea unităŃilor şi localităŃilor 

din zona prognozată de risc). 

Pentru vizualizarea hărŃilor pe web se 

foloseşte MapViewer, iar pentru modulul client/server 

o aplicaŃie grafică dezvoltatã cu 

Gra-phics 6i. 

Harta poate reprezenta orice zonă a 

lumii (dacă se încarcă informaŃia geografică). 

Coordonatele sunt prezentate în mai multe 

moduri: latitudine/longitudine, UTM, MGRS. 

militar conform standardelor NATO. Fiecare 

unitate are atribuită o zona de responsabilitate 

şi poate fi pusã în relaŃie de subordonare cu 

alte unităŃi. Zona de responabilitate atribuită 

unei unităŃi este utilizată în analiza vulnerabilităŃii 

nucleare. Analiza vulnerabilităŃii nucleare 

se realizează atât grafic cât şi procentual 

(conform FM 3-3-1 Nuclear Contamination 

Avoidance). 

AplicaŃia poate funcŃiona atât în mod 

operativ, cât şi de exerciŃiu. 

În modul de lucru “exerciŃiu”, pe acelaşi 

sistem pot opera simultan mai multe scenarii 

independente care să simuleze diferitele nivele 

din cadrul SARNBC sau diferitele eşaloane 

din cadrul unei mari unităŃi, instructorul având 

în orice moment imaginea globală a desfăşurării 

exerciŃiului. 

AplicaŃia pune la dispoziŃie un modul 

care asistă ofiŃerul de stat major în redactarea 

ordinelor de operaŃii, fragmentare şi de averizare 

în conformitate cu SMO 50027 “ORDINE 

DE OPERAłII ŞI ANEXE” (corespunzător 

STANAG 2014TOP). 

Ordinele redactate pot fi trimise prin 

e-mail, tipărite sau exportate pe disc în diferite 

formate. 

Alte facilităŃi 

Permite realizarea de antrenamente de 

stat major pe calculator. 

Are un modul destinat reprezentării pe 

hartă a unităŃilor, raioanelor, liniilor de despăr- 

Ńire, aliniamentelor de contact, rute de cercetare 

etc. SituaŃia şi acŃiunile forŃelor proprii 

şi ale inamicului sunt reprezentate prin semne 

convenŃionale şi abrevieri specifice domeniului 


65


RĂZBOIUL ŞI MEDIUL. CONSECINłELE PAGUBELOR DE MEDIU PRODUSE 

DE RĂZBOI ASUPRA SĂNĂTĂłII OMULUI 

Colonel drd.Florea SURDU 

Inspector Şef pentru ProtecŃia Mediului şi a Muncii 

- Inspectoratul Ministerului Apărării NaŃionale - 

C 

osturile umane ale războiului au 

fost amplificate ca urmare a utilizării 

tuturor tipurilor de arme sau a 

altor acŃiuni militare împotriva existenŃei 

umane. Efectele războiului împotriva mediului, 

ca o problemă generală, nu au primit atenŃia 

necesară în decursul vremii, dar în ultima perioadă 

interesul a cunoscut o creştere semnificativă. 

Subiectul acestui articol, impactul războiului 

- pagubele asupra mediului şi influenŃa asupra 

sănătăŃii populaŃiei, poate fi privit ca o problemă generală 

a războiului şi mediului şi, din această perspectivă, 

în viitor i se va acorda atenŃia cuvenită. 

Până acum dacă noŃiunea de mediu a fost 

extinsă la înŃelesul ,,mediul uman” (social, economic 

şi structurile fizice care constituie ,,nişa” în care 

fiinŃa umană trăieşte şi prosperă), atunci este evident 

că o discuŃie asupra războiului aduce 

atingere asupra unora dintre aceşti factori (boli, 

foamete, sărăcie), care constituie un asalt secundar 

asupra mediului, ca urmare a războiului şi, implicit, 

asupra sănătăŃii umane. 

ÎnŃelesul demersurilor de a analiza raporturile 

dintre război şi mediul înconjurător, are în spatele 

său un scop bine definit, şi anume acela de a 

dezvolta cel puŃin trei concepte (curente) cu privire 

la impactul războiului asupra mediului, ce îşi au 

rădăcina în anii de după cel de-Al II-lea Război 

Mondial: 

evoluŃia distructivă a armelor convenŃionale şi 

dezvoltarea armelor NBC a constituit un argument 

puternic asupra faptului că ,,mediul este vulnerabil 

sub multe aspecte, ca urmare a consecinŃelor agresiunii 

umane şi poate, de fapt, să fie distrus ca urmare 

a acŃiunii acestuia”;* 

militarii tuturor armatelor au încorporat în armament 

şi tehnica militară, tehnologii care aduc 

atingeri distructive mediului şi ,,transformă strategiile 

de luptă ale războiului în adevăraŃi vectori distrugători 

pentru mediul înconjurător, fără nici un 

beneficiu pentru apărător sau atacator” ;** 

spiritul întreprinzător în domeniul industrial şi 

tehnic cere producerea unor arme convenŃionale 

sau de distrugere în masă ultrasofisticate, care 

împarte societatea în oameni şi resurse materiale şi 

favorizează extinderea degradării mediului, producând 

durere unui număr mare de persoane. 

Există patru activităŃi în pregătirea sau 

conducerea războiului, care pot fi percepute ca 

distrugeri ale mediului, în modalităŃi ce afectează în 

mod direct sănătatea umană: 

producerea şi testarea armelor nucleare; 

bombardamentele aeriene; 

plantarea minelor terestre; 

defolierea şi spolierea solului, aerului şi apei. 

*Renner, M.G.Assessing the military’s war on the environment. In State of 

World 1991, ed.L.Brown.Norton, 1991 

** Finger, M.The military, the nation state, and the environment. Ecologist 21 

(1991):220-224 

a) ProducŃia şi testarea armelor nucleare 

Dezvoltarea în timpul celui de Al II-lea Război 

Mondial a capacităŃilor industriale militare de 

producere a armelor nucleare a avut un extraordinar 

impact negativ pe plan local, regional şi global 

asupra mediului. 

La complexul nuclear militar existent în 

S.U.A., se adaugă sute de baze şi unităŃi militare 

dislocate pe întreg teritoriul american, care cuprind 

mai mult de 2/3 din zonele clasificate de agenŃia de 

protecŃie a mediului a S.U.A. ,,ca fiind foarte toxice 

şi periculoase”. * 

Tehnologiile pentru reducerea efectelor contaminării 

chimice produsă de aceste zone militare 

nu au fost dezvoltate, costurile ecologice, ca de 

altfel şi cele sociale ale continuării vieŃii în aceste 

zone cu toxicitate ridicată, în mod indubital sunt 

foarte ridicate. 

b) Bombardamentele aeriene 

Bombardarea mediului ambiant are ca rezultat 

migrarea populaŃiei, mărirea numărului de refugiaŃi, 

extinderea şi amplificarea bolilor, a malnutriŃiei, 

foametei şi a stresului psihic. În cel 

de Al II-lea Război Mondial, puterea aeriană a devenit 

pentru prima dată o determinare tehnologică 

majoră a campaniilor militare. În timpul celor şase 

ani de război, combatanŃii au folosit aproximativ 6-9 

milioane tone de muniŃii aeriene asupra ,,unor Ńinte 

importante din punct de vedere militar”.**Aceste 

Ńinte s-au constituit din porturi, aeroporturi, căi ferate 

şi noduri feroviare importante, şosele şi zone 

industriale care au fost amplasate în apropierea 

sau în interiorul unor zone dens populate. 

Sute de mii de oameni au murit ca urmare a 

efectelor directe ale acestor bombardamente. ConsecinŃele 

indirecte aduse asupra mediului şi sănătăŃii 

populaŃiei au fost de asemenea devastările. La 

sfârşitul celui de Al II-lea Război Mondial se estima 

faptul că ,,aproximativ 40-50 de milioane de oameni 

doar din Europa au fost consideraŃi refugiaŃi-victime 

ale războiului, apreciindu-se că aceştia nu şi-au 

părăsit doar casele, ci chiar şi Ńara”.*** 

Până în prezent a fost imposibil de a se face 

o evaluare de profunzime a impactului cumulat al 

acestor mari dislocări de oameni, servicii şi bunuri 

materiale aferente. În timpul angajării militare active 

a Statelor Unite în Asia de Sud-Est, se estimează 

faptul că ,,bombardamentele americane în Vietnam, 

Laos şi Cambodgia au forŃat aproximativ 17 milioane 

de oameni să devină refugiaŃi”.**** 

30 de ani mai târziu, cu foarte mare precizie 

şi eficienŃă forŃele armate ale AlianŃei în Războiul 

*Environmental Progress and Challenges: EPA’s Update. Environmental 

Protection Agency report GAO/RCED-88-44,1988. 

** Westing, A.H.Misspent energy. Munition expenditures past and future. 

Bulletin of Peace Proposals 16(1986), no.1:9-10. 

*** Proudfoot, M.J.European Refugees 1939-1952: A Study in Forced Population 

Movement. Northwestern University Press, 1956. 

**** Westing, A.H.warfarw in a Fragile World: Military Impact on the Human 

Environment.Taylor & Francis, 1980 



din Golf au desfăşurat în condiŃii de înaltă acurateŃe 

,,cel mai distructiv atac aerian asupra mediului 

urban din Bagdad şi a câtorva alte mari oraşe 

irakiene”.* În câteva săptămâni, sistemele de alimentare 

cu apă, cele de comunicaŃii, centralele 

electrice au fost distruse, în mod selectiv, parŃial 

sau în totalitate. 

În Ńările relativ dezvoltate, aşa cum este cazul 

Irak-ului, această distrugere selectivă şi foarte 

precisă a unor obiective de importanŃă vitală, 

,,a atras majoritatea populaŃiei într-o confuzie totală, 

lipsită de orientare, înfometată, hămesită şi 

bolnavă”**,***. Potrivit unor prime estimări făcute 

făcute de către P.E.Taylor în articolul ,,Estimările 

Statelor Unite asupra efectelor războiului din Irak” 

din ziarul New York Times, EdiŃia din 5 iunie 1991, 

,,În aceste bombardamente ocazionale, au murit 

100.000 de militari irakieni, iar 300.000 au fost răniŃi”. 

InformaŃiile în acest sens sunt destul de controversate, 

deoarece, potrivit analizelor Biroului de 

Recensământ al S.U.A., ,,numărul morŃilor irakieni 

ca urmare a efectelor directe şi a celor indirecte, a 

totalizat 100.000 de persoane”.**** 

În ciuda controverselor privind numărul mor- 

Ńilor, răniŃilor şi dispăruŃilor raportate la interesele 

fiecărei părŃi combatante, important este de remarcat 

faptul că, principalele urmări ale desfăşurării 

unui conflict militar îl reprezintă afectarea 

intereselor populaŃiei nevinovate ce se reflectă în 

migraŃiune, foamete, sărăcie, boli şi durere. 

Zguduit de un război pustiitor ce se poartă 

de mai bine de 22 de ani, Afganistanul se confruntă 

cu cea mai dificilă criză determinată de migrarea 

populaŃiei (aproximativ 6 milioane de persoane au 

tranzitat teritoriile stabilindu-se în Pakistan, Iran, 

Irak sau statele ex-sovietice din zonă), foamete, 

sărăcie, lipsa surselor de hrană şi apă, boli 

(dizenterie, poliomielită, T.B.C., mutilări ale picioarelor 

sau mâinilor, cancer etc.). 

c) Minele terestre 

Minele terestre au fost amplasate de-a lungul 

şi de-a latul Europei şi Africii în timpul celui de 

Al II-lea Război Mondial, iar în Vietnam şi Cambodgia 

pe timpul războiului din Peninsula Indochina, 

cu scopul de a bloca mişcarea trupelor terestre 

dintr-o zonă în alta. Pentru populaŃia civilă 

care încearcă să trăiască în aceste regiuni sau să 

călătorească pe apele minate, chiar şi după 

încetarea războiului, minele şi alte muniŃii reprezintă 

un pericol ce se întinde ca o umbră a morŃii în 

spaŃiu şi timp. În Europa, în nordul Africii şi de-a 

lungul Asiei de Sud-Est au fost depuse eforturi 

deosebit de intense (adeseori având ca rezultat 

pierderi de vieŃi omeneşti), pentru curăŃirea şi 

dezactivarea minelor şi a altor elemente de muniŃii 

rămase în terenurile arabile, pe păşuni, în păduri, 

mlaştini, lunci, râuri, plaje, coastele litoralului sau 

zonele coliniare. Cu toate eforturile depuse, au mai 

rămas încă milioane de hectare care au interdicŃia 

de a fi folosite, tocmai din aceste motive. 

În Vietnam, Laos şi Cambodgia sunt încă 

foarte frecvente cazurile de deces, mutilare sau 

rănire a civililor care au fost afectaŃi de existenŃa 

* Arkin, W.M., Durran. And Chemi, M.On Impact: Modern Warfare and the 

Environment; A.Case Study of the GulfWar. Greenpeace, 1991 

** Iraq Situation Report for Save the Children, U.K. Save the Children Fund, 

1991 

*** Renner, M.G.Military victory, ecological defeat. World Eatch, July/August 

1991: pag.27-33. 

**** Andrews, L.Census Bureau to dismiss analyst who estimated Iraqi casualties.NewYork 

Times, March 7,1992 


minelor terestre plantate şi încă active. 

În Afganistan, aproximativ un milion de 

mine antipersonal sau antitanc au fost plantate în 

timpul războiului cu Uniunea Sovietică, din care mii 

de tone de mine şi muniŃii neexplodate rămase active 

în zonele colinare sau montane, pun încă în 

pericol vieŃile afganilor. Totodată, existenŃa în zonă 

a unor stocuri mari de muniŃii neexplodate face ca 

procesul de pace în zonă să fie tot mai complicat. 

d) Spolierea, defolierea şi poluarea toxică 

Practica războiului arată că în mod deliberat 

autorităŃile guvernamentale ca şi cele locale, produc 

pagube uriaşe mediului, utilizând în acest sens 

diferite procedee precum: 

incendierea culturilor, recoltelor şi chiar a pădurilor; 

inundarea unor zone; 

transformarea în ruine a unor obiective sau terenuri 

şi blocarea accesului cu mijloace de transport 

rutier. 

Astfel, din timpul celui de Al II-lea Război 

Mondial, au rămas ca fiind deosebit de relevante 

două exemple ale unor acŃiuni de distrugere deliberată 

produse de către om, aceasta cu scop 

strategico-militar. Un astfel de exemplu îl constituie 

detonarea digului Huyanvank peste fluviul Galben 

în China în anul 1938, prin care trupele 

,,Kuomintang”-ului sperau să blocheze înaintarea 

trupelor japoneze, dar această acŃiune a declanşat 

inundarea a mai multor milioane de hectare de 

teren arabil şi afectarea câtorva sute de mii de familii 

de chinezi. Un alt exemplu, se referă la 

deschiderea, în Olanda, în anul 1944 a digurilor 

peste Rin şi Main de către trupele germane pentru 

a zădărnici înaintarea Trupelor Aliate. Prin această 

acŃiune, au fost inundate în mod intenŃionat aproximativ 

200.000 hectare de teren agricol. 

În timpul Războiului coreean, în mai 1953, 

trupele americane au bombardat deliberat, cinci 

sisteme de irigaŃii în Coreea de Nord, aceasta pentru 

a forŃe partea adversă să accepte semnarea 

armistiŃiului dintre combatanŃi.* 

Războiul din Vietnam şi parte a celui din 

Laos şi Cambodgia, au marcat, de altfel, momentul 

în care, în epoca modernă, prima naŃiune din 

lume a utilizat în mod direct şi deliberat distrugerea 

mediului ca o procedură de ducere a acŃiunilor de 

luptă şi îndeplinirea scopurilor strategice propuse. 

Distrugerile plantaŃiilor de orez din Vietnam au fost 

aplicate ca o măsură ,,necesară pentru a împiedica 

accesul adversarului la sursele de hrană şi totodată 

ca o necesitate de a putea întârzia şi monitoriza 

acŃiunile acestuia”.**În anii 1965-1971, S.U.A. a 

contaminat 3640 Km 2 din Vietnamul de Sud cu 

ierbicide, folosind un total estimat la 55 milioane de 

kilograme de asemeanea tip de substanŃe. ConsecinŃele 

bombardamentelor şi ale contaminărilor 

cu substanŃe exfoliante sau ierbicide asupra ecosistemelor 

din Asia de Sud-Est, deşi au trecut mai 

bine de 30 de ani de la încetarea ostilităŃilor, abia în 

perioada actuală au început a fi analizate cu mai 

mult discernământ. 

Până în prezent, sunt cunoscute foarte 

puŃine lucruri despre efectele toxice asupra popula- 

Ńiei din aceste regiuni, aceasta datorându-se şi 

* The Attack on the irrigation dams in North Koreea. Air University Quarterly 

Review 6(1954): pag.40-61 

** Westing, A.H.warfarw in a Fragile World: Military Impact on the Human 

Environment.Taylor & Francis, 1980 

67


,, Este necesară o mare schimbare în modul nostru 

de administrare a planetei şi a vieŃii înseşi, 

dacă vrem ca mizeria umană pe scară largă să fie 

evitată şi ,,casa noastră planetară” să nu fie ireversibil 

mutilată”. 

Avertismentul oamenilor de ştiinŃă către umanitate 

izolării interne şi internaŃionale a statelor din zonă, 

ceea ce nu a permis declanşarea unei evaluări epidemiologice 

cu privire la substanŃele utilizate în 

timpul războiului. 

Un indicator deosebit de relevant asupra 

ratei de mortalitate în rândul populaŃiei vietnameze 

provine şi din informaŃiile rezultate în urma plângerilor 

soldaŃilor americani, veterani de război care, 

implicit, au fost şi ei expuşi contaminării cu 

,,Agentul Orange" .* 

Războiul din Golf, desfăşurat în lunile 

ianuarie şi februarie 1991, reprezintă un remarcabil 

prilej pentru a releva extinderea efectelor distructive 

asupra mediului, datorată acŃiunilor militare. La 

începutul războiului, forŃele irakiene au eliminat 

aproximativ 10 milioane de barili de petrol kuwaitian 

în apele Golfului Persic**, care a produs o poluare 

cu mult mai gravă decât cea din timpul războiului 

dintre Irak şi Iran din anii 1980 – 1988. Poluarea 

intensă cu produse petroliere a afectat în mod nefericit 

centralele şi instalaŃiile de desalinizare ale 

Arabiei Saudite, traficul navelor prin Golf, a ucis mii 

de păsări de mare şi a afectat profund flora şi fauna 

acvatică din zonă. De altfel, forŃele irakiene au 

incendiat 732 de puŃuri petroliere kuwaitiene, 

poluând aerul pe distanŃe de mii de mile cu un fum 

dens negru care a acoperit întreaga suprafaŃă cu 

reziduuri şi funingine. PuŃurile petroliere incendiate 

– care, de altfel, nu au putut fi stinse până în 

noiembrie 1991 – au emanat în atmosferă zilnic, 

aproximativ 50.000 tone de dioxid de sulf (SO2) şi 

100.000 tone de funingine ***. Se presupune, de 

altfel, că fluctuaŃiile pe termen scurt ale temperaturii 

şi vântului cauzate de norul dens şi lung de fum au 

dus la creşterea în intensitate a taifunului în 

Bangladesh. 

Evaluările ForŃelor AliaŃilor, anterioare declanşării 

atacului asupra Irak-ului, luau în calcul şi 

ipoteza unui dezastru asupra mediului înconjurător, 

produs de către scurgerile deliberate de 

petrol, dar se estima faptul că, atâta timp cât nivelul 

poluării este sub control şi nu afecta îndeplinirea 

misiunii strategice (eliberarea Kuwait-ului şi retragerea 

ForŃelor Armate ale lui Sadam Hussein), aceasta 

intră în contul pierderilor planificate (asumate). 

Războiul din Golf a semnalat totodată şi un 

aspect specific ,,eco-terorismului", şi anume acŃiunile 

intenŃionate de poluare produse de către 

* Harris, R.and Paxman, J.A.Higher Form of Killing: The Secret Story of Gas 

AND Genn Warfare. Chatto&Windus,1982 

** Introductory report of Executive Director: Environmental Consequences if 

the Armed Conflict between Iraq and Kuwait United Nations Environment 

Programme report Unep/GC.16/4/Add.1,1991 

*** Toukan, A.Humanity at war:The environmental price. Physicians for Social 

Responsability Quarterly 1(1991): pag.211-220 

Irak şi Kuwait, care se spera că vor avea un efect 

psihologic asupra comunităŃii, vor opri confruntările 

militare, ca urmare a ,,ataşamentului lumii întregi la 

valorile mediului înconjurător şi obligaŃia de a le 

proteja".* 

Exemplul practicat de alte state pe timpul 

războaielor din Asia de Sud-Est a fost preluat şi de 

către Irak, care a recurs la distrugerea propriei infrastructuri, 

mai ales în zonele urbane, cu scopul de 

a provoca sentimente contradictorii ale popu-laŃiei 

civile faŃă de AliaŃi şi totodată, de a-i deter-mina pe 

aceştia la a înceta ostilităŃile militare. 

Probleme majore în estimarea consecin- 

Ńelor asupra sănătăŃii umane, ca urmare a distrugerii 

mediului înconjurător 

Pentru executarea unei evaluări corecte şi 

riguroase în viitor a acestor consecinŃe se impune a 

fi abordate patru probleme principale: 

1 - existenŃa insuficientelor informaŃii despre 

efectele asupra ecosistemelor, atât la terminarea 

războiului, cât şi pe termen lung. În timp ce aceste 

efecte sunt analizate amănunŃit, evaluarea impactului 

distrugerilor mediului asupra omului va continua 

să se desfăşoare secvenŃial şi fragmentar. Deşi 

există numeroase exemple ale efectelor produse de 

către războaie şi aceste studii de caz sunt disponibile 

în lumea întreagă, până în prezent nu a fost 

declanşat studiul aprofundat şi sistematic al acestora. 

În multe cazuri, întârzierea în stabilirea efectelor 

războaielor (în special a celor pe termen lung), 

poate face inutilă declanşarea măsurilor de reducere 

a impactului, limitare a distrugerilor şi refacere 

a mediului înconjurător (un exemplu relevant în 

acest sens reprezintă craterele rămase în urma 

exploziilor muniŃiilor de artilerie sau aviaŃie care duc 

la distrugerea solului şi la deşertificarea acestuia). 

ExperŃii în domeniul sănătăŃii publice, cei în domeniul 

demografic, oamenii de ştiinŃă în domeniul mediului, 

specialiştii în meteorologie, agricultură, antropologii, 

ca şi experŃii militari în domeniul armamentelor 

trebuie să declanşeze dezvoltarea unor 

modele de analiză integrată a problemelor menŃionate 

mai sus; 

2 - escaladarea numărului de armamente şi echipamente 

militare, diversificarea tehnologiilor de 

distrugere şi livrare a acestora, face posibil accesul 

oricărei Ńări la achiziŃionarea unor astfel de 

mij-loace, ceea ce duce la creşterea, în mod 

primej-dios, a posibilităŃilor de distrugere a mediului 

în plan local, regional şi global. Armele biologice 

şi chimice sunt capabile să producă contaminarea 

masiv, pagube majore asupra ecosistemelor şi 

chiar să ameninŃe cu supravieŃuirea în întregime a 

populaŃiei pe glob. Oricare război dintre forŃe echipate 

cu sisteme de armament moderne poate produce 

distrugeri şi mai mari mediului înconjurător 

decât efectele semnalate în urma războaielor din 

Golf, Bosnia-HerŃegovina şi Kosovo; 

3 - împovărate de creşterea populaŃiei în multe 

zone ale lumii, de strămutarea neîngrădită a 

oamenilor şi de exploatarea economică aberantă, 

ecosistemele Globului Pământesc, sunt ameninŃate 

chiar cu distrugerea totală de povara desfăşurării 

războaielor. Plecând de la impactul produs de către 

cel de AL II-lea Război Mondial, un alt război de 

amploare mare în viitor, chiar purtat numai cu arme 

* Introductory report of Executive Director: Environmental Consequences of 

the Armed Conflict between Iraq and Kuwait United Nations Environment 

Programme report Unep/GC.16/4/Add.1,1991 



convenŃionale, ar apăsa şi mai mult asupra multor 

ecosisteme naturale care în prezent se găsesc la 

limita supravieŃuirii. PopulaŃia globului s-a dublat din 

anul 1945 de la 2,5 miliarde de oameni, la peste 5 

miliarde în prezent. Pădurile s-au redus cu mai bine 

de 55% din suprafaŃă, iar rata acestora de dispariŃie 

este de 1,8% pe an*. Mai mult, în ultimii 50 de ani, 

diversitatea speciilor de plante şi animale ale globului 

s-a redus alarmant, prin accentuarea dispariŃiei 

acestora într-o proporŃie de 1/4. Poluarea aerului şi 

a solului datorată activităŃilor industriale pune serioase 

probleme sănătăŃii populaŃiei din zonele urbane, 

care este ameninŃată cu creşterea numărului 

şi diversităŃii de boli incurabile. De la sfârşitul celui 

de Al II-lea Război Mondial, ,,într-o perioadă de 

relativă pace, societatea umană a atins în unele 

situaŃii limita durabilităŃii” **, ceea ce în mod inevitabil 

împinge omenirea către o catastrofă ecologică 

incomensurabilă. 

4 - există pericolul ca viitoarele confruntări, conflicte 

armate sau războaie, dacă sunt purtate de doi actori, 

din care unul sau amândoi sunt purtători de 

vectori nucleari, să transforme ecosistemele şi 

globul într-un holocaust. Pericolul se menŃine 

chiar şi atunci când caracterul nuclear al războiului 

este limitat. Războiul nuclear global ar putea în 

mod substanŃial să distrugă majoritatea formelor de 

viaŃă, în special a planctonului marin (datorită 

creşterii nivelului de radiaŃii Ultraviolete B), a pădurilor 

de conifere şi foioase (datorită radiaŃiilor gama) 

şi a mamiferelor, incluzând aici şi fiinŃele umane 

(datorită radiaŃiilor gama). Efectele pe termen lung, 

datorate nu numai unui război nuclear (total sau 

limitat), ci şi numeroaselor experienŃe nucleare 

sunt: distrugerea solului, producŃiilor agricole, dispariŃia 

speciilor de plante şi animale, efectele radiaŃiilor 

ionizante, schimbările climatice, efectul de 

seră, dispariŃia anotimpurilor şi instalarea iernii nucleare. 

Iată mai jos înserate câteva posibile distrugeri 

provocate de întrebuinŃarea armelor nucleare: 

Nr 

crt 

Puterea nucleară a bombei/ 

Tipuri de distrugeri 

1 Mărimea craterului exploziei datorate undei 

de şoc 

LegislaŃia internaŃională a războiului şi mediului 

Interesul activ faŃă de efectele produse asupra 

mediului de Războiul din Golf au condus 

comunitatea internaŃională la ideea de a adapta 


Zona afectată ca urmare a 

efectelor nucleare cumulate 

(ha) 

18Kt 0,91Mt 9,1Mt 

1 12 57 

2 Copaci doborâŃi ca urmare a undei de şoc 362 9040 52500 

3 Copaci arşi de emisia de lumină şi radiaŃia 

nucleară 

148 12800 63800 

4 Întreaga vegetaŃie arsă de radiaŃia nucleară 43 2830 12100 

5 VegetaŃia uscată incendiată de emisia de 

lumină 

749 21300 117000 

6 Vertebrate ucise de unda de şoc 24 332 1540 

7 Vertebrate ucise de radiaŃia nucleară 674 36400 177000 

8 Vertebrate ucise de radiaŃia termică 1000 26900 150000 

* Ehrilich, P.R.and Wilson, E.O.Biodiversity studies:Science and policy.Science 

253(1991):pag.758-762 

** Report of the WHO Commission on Health and the Environment:Summary 

World Health Organization, 1992 

legislaŃia din domeniul mediului cu privire la protec- 

Ńia acestuia în timp de război şi de a elimina fisurile 

existente în conŃinutul acesteia în prezent. 

În primul rând, legislaŃia internaŃională a 

atenŃionat statele lumii în limitarea folosirii armelor 

cu risc ridicat în producerea unor pagube mediului 

şi interzicerea întrebuinŃării directe a acestora în 

acŃiuni de distrugere a mediului, ca act de război. 

Relevant în acest sens, stau mărturie tratatele internaŃionale, 

convenŃiile şi angajamentele, care interzic 

folosirea unor anumite tipuri de arme sau 

tehnologii: Protocolul de la Geneva din anul 1925 

privind Armele Chimice, ConvenŃia din anul 1972 

asupra Armelor Biologice, Protocolul din anul 1977 

la ConvenŃia de la Geneva, ConvenŃia din anul 

1977 privind ProducŃia Militară sau a Utilizării Ostile 

a Tehnologiilor de Modificare a Mediului (,,EnMod 

Convention”) şi ConvenŃia din anul 1981 privind 

întrebuinŃarea Armelor ConvenŃionale Excesiv de 

Primejdioase. 

De altfel, aceste înŃelegeri, au marcat paşi 

importanŃi în adaptarea legislaŃiei internaŃionale cu 

privire la regulile războiului din punct de vedere al 

protecŃiei mediului. Schimbările produse în comunitatea 

internaŃională, marchează, de altfel, climatul 

favorabil rectificării şi amendării conŃinutului legisla- 

Ńiei cu privire la desfăşurarea războiului, în scopul 

de a introduce mai multe restricŃii referitoare la protejarea 

mediului înconjurător. Pentru a răspunde 

cerinŃelor formulate mai sus, experŃii militari în 

domeniul controlului armamentelor în relaŃia cu 

mediul, au propus introducerea următoarelor 

amendamente în conŃinutul legislaŃiei: evaluarea 

severă a consecinŃelor acŃiunilor militare asupra 

mediului, precum şi excluderea celor cu consecinŃe 

grave asupra acestuia; creşterea responsabilităŃilor 

fiecărei părŃi implicate în conflict care a cauzat 

pagube mediului; interzicerea distrugerii sau eliminării 

în mediul natural a substanŃelor radioactive 

sau otrăvitoare în urma desfăşurării unor activităŃi 

cu astfel de substanŃe; categorisirea ca fiind zone 

interzise desfăşurării activităŃilor militare; interzicerea 

utilizării tuturor armelor de distrugere în masă. 

Totodată, alte propuneri au vizat creşterea 

gradului de implicare a opiniei publice şi aplicarea 

de către sectorul militar ,,porŃilor deschise”, pentru 

a se putea face o evaluare deschisă asupra efectelor 

războaielor/conflictelor asupra mediului. S.U.A., 

pentru a dovedi adeziunea sa la o astfel de opinie, 

a iniŃiat elaborarea unei baze de date care să monitorizeze 

în detaliu problematica protecŃiei mediului 

în relaŃia cu războiul. Ba, mai mult a propus instituirea, 

pe plan internaŃional, a unui ,,sistem de 

management al crizelor de mediu”, ca răspuns la 

evenimentele sau conflictele de mediu, prin care să 

se intervină oportun cu forŃe, mijloace şi echipamente 

în caz de nevoie. Toate acestea au 

început să prindă viaŃă, fiind considerate de comunitatea 

internaŃională ca parte a procesului de luare 

a deciziilor în cadrul organismelor de securitate 

europeană şi Nord-Atlantică. Pentru a limita efectele 

asupra mediului ca urmare a desfăşurării conflictelor 

armate sau a războaielor, ansamblul de 

măsuri propuse în finalul acestui material, se 

doreşte a fi o alternativă (un program), menit să 

detensioneze situaŃia pe plan politico-diplomatic şi 

să găsească soluŃii pentru protejarea mediului pentru 

generaŃiile viitoare. 

69


POLUAREA ATMOSFERICĂ 

Slt.(r) drd. Leonard-Vlad ROŞCA 

Abstract: In these days we hear more and more about air pollution, about the greenhouse 

effect, global warming so, in this paper, I present the most important sources for air pollution , 

the type of pollutants and their effect. 

Poluarea atmosferică este dată de modificarea 

compoziŃiei atmosferei, modificări care 

fac ca aerul să devină impropriu pentru menŃinerea 

vieŃii. 

Poluarea atmosferei poate avea urmări 

foarte grave într-un timp foarte scurt: în 1952 

4000 de oameni au murit în numai patru zile 

din cauza smogului (smogul londonez conŃine 

SO 2 ). 

Poluarea atmosferei poate fi dată de: 

poluanŃi gazoşi: CO 2 a cărei concentraŃie 

este în creştere; CO care apare din arderile 

incomplete şi este extrem de toxic; oxizii 

de azot care duc la apariŃia ploilor acide; ozonul 

care la suprafaŃa solului este foarte toxic; 

SO 2 şi SO 3 care în concentraŃii de ordinul 

mg/m 3 sunt foarte toxici, iar la concentraŃii 

mai mari duc la decese; H 2 S prezintă acŃiune 

negativă asupra sistemului nervos central, 

otrăvirea cu H 2 S este cumulativă dar percepŃia 

scade în timp; hidrocarburile care sunt toxice 

pentru sistemul nervos şi halogenii care sunt 

foarte toxici, în special fluorul; 

Un exemplu este şi peroxiacetil nitratul 

(PAN) care apare în Los Angeles, în special 

datorită gazelor de eşapament de la automobile, 

şi rezultă din reacŃia: 

NO x +HC PAN 

şi reprezintă pâcla care se vede în miezul 

zilei în acest oraş. 

poluanŃi lichizi: sunt acele substanŃe 

care în stare naturală sunt lichide, cei mai importanŃi 

poluanŃi lichizi fiind hidrocarburile şi 

insecticidele care sunt pulverizate în atmosferă; 

poluanŃi solizi: sunt pulberile care 

rămân în suspensie în atmosferă: funinginea, 

negrul de fum, praful de ciment şi aerosolii 

metalelor grele. 

În cazul plumbului din atmosferă concentraŃia 

maximă admisă este de 2µg/m 3 . În 

1980 pentru plumb s-au găsit pe glob următoarele 

concentraŃii: 

Groenlanda 5*µg/m 3 

Polul Sud 4*µg/m 3 

San Diego 2,1 µg/m 3 

Londra 5,4 µg/m 3 

Los Angeles 

7,6 µg/m 3 (conc.medie) 

71,3 µg/m 3 (conc.maximă) 

SURSE DE POLUARE ALE AERULUI 

• Focul este, pe lângă principalul proces 

generator de energie, cea mai importantă 

cauză a poluării. 

CO 2 aparent nu pune probleme mari de 

poluare întrucât există o mare diferenŃă între 

nivelul pe care îl are în atmosferă (0,03%) şi 

nivelul la care produce tulburări (3-4%), dar 

aşa cum s-a arătat mai sus chiar şi la concentraŃii 

mici, CO 2 produce modificări ale regimului 

de transfer de căldură de la suprafaŃa solului 

la altitudine, cauzând efectul de seră. 

• Arderea incompletă a cărbunilor implică 

foarte multe reacŃii care duc la substanŃe 

foarte toxice (reacŃii de cuplare care duc la 

produşi organici cu mai multe nuclee benzenice). 

Pentru reducerea poluării, datorată arderii 

combustibililor, sistemele industriale de 

ardere sunt prevăzute cu două sisteme de 

arzătoare: un sistem de aprindere care funcŃionează 

până la atingerea temperaturii normale 

de ardere şi un al doilea sistem de arzătoare 

care funcŃionează în regim permanent. 



Cărbunii prezintă cele mai variate impurităŃi 

şi în concentraŃii mult mai mari decât în 

petrol sau în gazele naturale. 

Prin ardere unele impurităŃi se combină 

cu oxigenul din aer formând compuşi organici. 

În schimb impurităŃile necombustibile apar ca 

fum sau ca cenuşă. 

Fumul conŃine impurităŃi diluate cu aerul 

cald care iese pe coşurile de evacuare (vapori 

de apă, funingine, hidrocarburi, gudroane 

etc.). Particulele de fum au dimensiuni 

submicronice (0,075µm) şi de aceea se comportă 

la fel ca gazele în care sunt înglobate. 

Cenuşa rezultă exclusiv din combustibili 

solizi şi este formată din compuşi minerali din 

cărbuni şi din impurităŃi aderente la cărbuni şi 

care provin din rocă. Cenuşa care rezultă în 

urma arderii rămâne în focar dar o parte este 

antrenată de curentul de gaze de ardere spre 

coş. 

• Sulful este cea mai poluantă componentă 

a cărbunilor (0,5-6%). La arderea acestor 

combustibili sulful se transformă în dioxid 

de sulf, concentraŃia SO 2 în gazele de ardere 

fiind de 0,1-0,5%. Din întreaga canti-tate de 

SO 2 care poluează atmosfera cea mai importantă 

parte provine din arderea combus-tibililor 

(în S.U.A. din cele 40.000.000tSO 2 /an eliminate 

în atmosferă 30.000.000t provin din surse 

industriale). 

Pe lângă SO 2 , gazele de ardere conŃin 

şi SO 3 (1-3% din totalul de SO 2 ), SO 3 rezultând 

din oxidarea SO 2 în flacăra de combustie, 

oxidare catalizată de impurităŃi metalice. 

• Industria. Fiecare 

industrie este un 

foarte mare poluant cu 

poluanŃi specifici. 

Industria metalelor 

neferoase (care 

se obŃin prin arderea 

sulfurilor) produce poluanŃi 

care conŃin SO 2 , 

a cărui concentraŃie 

ajunge până la 1%. De 

asemenea se elimină 

şi cantităŃi foarte mari 

de produşi metalici: 

plumb sub formă de 

vapori, compuşi cu 

arsen sau produşi halogenaŃi 

(pentru o tonă 

de cobalt se eli-mină 

1,5t de anhidridă 

arsenioasă). 

În industria aluminiului 

se elimină fluor 

atunci când se consumă 

Al 2 O 3 din baia de 

electroliză, iar în industria 

materialelor de 

construcŃie se elimină în atmosferă cantităŃi 

imense de pulbere care reprezintă 1% din producŃie. 

Industria chimică este cea mai nocivă, 

cu cea mai mare pondere şi cu foarte multe 

substanŃe poluante. 

Cele mai poluante substanŃe din industria 

chimică sunt dioxidul şi trioxidul de sulf, 

vaporii de acid sulfuric, mercaptanii, oxizii de 

azot, amoniacul, acidul sulfuric, clorul, acidul 

clorhidric, substanŃele organice, pesticidele, 

compuşii cu fluor, negrul de fum etc. 

Dioxidul (şi trioxidul) de sulf se evacuează 

în atmosferă de la fabricarea acidului 

sulfuric sau din industrii care folosesc compuşi 

cu sulf. Fabricile de acid sulfuric nu elimină în 

atmosferă cantităŃi atât de mari de dioxid de 

sulf încât acestea să depăşească limitele admise, 

dar accidentele duc la concentraŃii foarte 

mari de dioxid de sulf de până la 40mg/cm 3 

care au un efect foarte nociv. 

Hidrogenul sulfurat, sulfura de carbon 

sau mercaptanii sunt foarte toxice şi au un 

prag de sensibilitate foarte scăzut. Mai mult, 

otrăvirea cu hidrogen sulfurat este cumulativă, 

dar percepŃia scade în timp. 

Compuşii azotului (monoxidul de azot, 

dioxidul de azot, amoniacul, acidul azotic) nu 

pun probleme la fabricarea acidului azotic întrucât 

nu se ajunge la niveluri ale concentraŃiei 

peste valorile maxime admise. 

Hidrocarburile sunt şi ele foarte toxice, 

în special pentru sistemul nervos, iar hidrocarburile 

aromatice produc „beŃia benzinei”. 

Efectele ploilor acide asupra lucrărilor în piatră. 

Fotografia din stânga a fost făcută în 1908, iar cea din 

dreapta în 1968 


71


• Mijloacele de transport contribuie la 

poluarea atmosferică prin gazele de evacuare. 

Un autoturism consumă la 1000km parcurşi 

oxigenul necesar unei familii formate din 

patru persoane timp de un an, la 1000l de 

benzină se elimină în atmosferă 337kgCO 2 , iar 

dintr-un rezervor de benzină cu tetraetil de 

plumb se elimină în atmosferă 32g de plumb. 

EFECTELE POLUĂRII 

• efectul de seră - cea mai mare parte a 

radiaŃiei solare este în domeniul vizibil şi numai 

o mică parte în ultraviolet. Atunci când 

această radiaŃie atinge suprafaŃa pământului o 

mică parte se absoarbe, dar cea mai mare 

parte se reflectă ca radiaŃie infraroşie. Dacă în 

atmosferă există gaze care absorb această 

radiaŃie, temperatura la sol şi în atmosferă va 

fi mai mare decât atunci când nu ar exista 

efectul de seră. 

În cazul pământului, în lipsa efectului 

de seră, temperatura la suprafaŃă ar fi de 

-15 o C, dar datorită acestui efect temperatura 

medie la suprafaŃa Terrei este de +18 o C. Gazele 

care generează efectul de seră sunt: 

CO 2 , apa (atunci când este în stare de vapori) 

şi CH 4 . 

În următorul tabel este prezentată tendinŃa 

de modificare a concentraŃiilor gazelor 

generatoare de efect de seră şi a N 2 O: 

• ploile acide: apar datorită prezenŃei în 

atmosferă a SO 2 , SO 3 şi a oxizilor de azot, 

Gaz 

ConcentraŃia in 

anul 1900 

ConcentraŃia în 

prezent 

CO 2 280 ppm 360 ppm 

(concentraŃia a 

crescut cu aproximativ 

1,5 ppm/an) 

CH 4 800 ppb 1740 ppb 

(concentraŃia a 

crescut cu aproximativ 

10 ppb/an) 

N 2 O 280 ppb 310 ppb(în prezent 

cu aproximativ 10% 

mai mult decât in 

1900) 

gaze care în prezenŃa apei formează acizi. Se 

consideră ploi acide atunci când pH -ul scade 

sub 5,8. 

Ca efect imediat ploile acide duc la 

distrugerea vegetaŃiei. 

Interesantă este şi legătura dintre ploile 

acide şi apariŃia tot mai frecventă a maladiei 

Alzheimer, maladia având drept cauză şi prezenŃa 

în organism a metalelor grele întrucât 

ploile acide dizolvă din sol elementele amfotere 

care ajung în plante iar acestea în hrana 

oamenilor. 

De asemenea, intoxicaŃia cu plumb 

produce boala numită saturnism. 

• distrugerea stratului de ozon (din stratosferă). 

Dintre substanŃele care cauzează 

această distrugere amintim: freonii şi halonii. 

Freonii duc la distrugerea stratului de 

ozon prin reacŃii de tipul: 

CCl 2 F 2 CClF 2 *+Cl*; 

Cl*+O 3 ClO+O 2 ; 

Cl+O* ClOO* Cl*+O 2 ; 

ClO+ClO 2Cl*+O 2 ; 

Trep- tat se în- cearcă o 

înlocuire a freoni- lor dar 

pentru haloni care se folosesc la stingerea 

incendiilor catastrofale nu s-au găsit 

înlocuitori. 

POLUAREA ATMOSFERICĂ ÎN RO- 

MÂNIA 

În România cantitatea de poluanŃi emişi 

în atmosferă diferă de la o zonă la alta. 

Astfel, în zonele urbane fără activitate 

industrială deosebită, concentraŃia SO 2 este 

mai mică decât limita admisă dar concentraŃiile 

oxizilor de azot şi a amoniacului depăşesc 

limitele admise (mai ales în timpul verii). Pentru 

aceste zone principalele surse de poluare 

sunt transportul rutier, sistemele de încălzire a 

locuinŃelor, incinerarea deşeurilor. 

În zonele urbane puternic industrializate, 

poluare atmosferică este dată de poluanŃii 

specifici industriei dezvoltată în acel oraş. De 

exemplu, în zonele în care s-a dezvoltat metalurgia 

neferoasă, concentraŃiile dioxidului de 

sulf şi a metalelor grele depăşesc de peste 

100 de ori limita maximă admisă. 

Bucureşti este cel mai poluat oraş din 

România, aici fiind determinat cel mai înalt 

nivel de poluare cu oxizi de azot de la noi din 

Ńară, de asemenea fiind determinate niveluri 

ridicate şi pentru concentraŃiile de amoniac şi 

aerosoli de plumb. 

Spre deosebire de zonele urbane, zonele 

rurale nu sunt poluate. 

În tabelul de mai jos sunt prezentate 

nivelurile maxime admise la noi în Ńară, pentru 

principalii poluanŃi, la un moment dat, respectiv 

în 24 de ore. 

POLUAREA RADIOACTIVĂ 

Poluarea radioactivă se referă la emisia 



POLUANT 

ConcentraŃia 

maximă admisă 

la un moment dat 

(µg/m 3 ) 

ConcentraŃia 

maximă admisă 

în 24 de ore 

(µg/m 3 ) 

SO 2 350 125 

H 2 S 30 10 

NO 2 200 40 

NH 3 300 100 

Cl 2 30 10 

CO 

CH 2 O 35 12 

Fungicide 150 50 

Pulberi în suspensie 

PM10 

10mg/m 3 

Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore 

50 

(în 24 de ore) 

40 

(an calendaristic) 

şi la propagarea unor radiaŃii periculoase pentru 

organismele vii, radiaŃii care provin din 

dezintegrarea anumitor specii atomice, dar, şi 

din spaŃiul cosmic. RadiaŃiile care provin din 

dezintegrarea anumitor specii atomice sunt 

caracterizate de timpul de înjumătăŃire, în tabelul 

de mai jos fiind dat acest timp pentru 

patru elemente naturale şi pentru trei artificiale. 

Poluarea radioactivă a apărut după primele 

experimente nucleare, iar iniŃial s-a crezut 

că praful radioactiv se ridică în stratosferă 

datorită exploziei. 

Poluarea radioactivă acŃionează asupra 

organismelor vii prin iradiere, atunci când 

acestea sunt supuse la radiaŃii, şi/sau prin 

contaminarea radioactivă care se produce 

atunci când un organism intră în contact direct 

cu un element radioactiv. 

AcŃiunea elementelor radioactive asupra 

organismului uman diferă în funcŃie de element, 

astfel: 

• 137 Cs – afectează tot organismul, 

dar mai ales musculatura; 

• 131 I – afectează glanda tiroidă; 

• 60 Co – afectează regiunea 

gastrointestinală; 

• 90 Sr – afectează sistemul osos; 

• 14 C – afectează Ńesutul adipos. 

RadiaŃiile cele mai nocive sunt radiaŃiile 

X şi γ care se mai numesc şi radiaŃii penetrante. 

Pe termen scurt aceste radiaŃii produc 

boala de iradiere care apare la doze adsorbite 

mari şi care poate duce la deces, pe termen 

lung aceste radiaŃii cresc riscul îmbolnăvirii de 

cancer, iar pe termen foarte lung prezintă un 

efect genetic care se manifestă la copiii părin- 

Ńilor iradiaŃi. 

ELEMENTE NATURALE 

ELEMENTE ARTIFICIALE 

ELEMENT T 1/2 ELEMENT T 1/2 

232 T 13,4*10 10 ani 

238 U 4,5*10 9 ani 

40 K 1,3*10 9 ani 

239 Pu 24000 ani 

131 I 8 zile 

137 Cs 40 secunde 

14 C 5568 ani 

Bibliografie: 

1. Acres, G.J.K,, în Perspective in Catalyse, ed. J.M.Thomas şi K.I.Zamaraev Blackwell Scientific 

Publication, London 1992; 

2. Zeldovitch, J., Compt.Rend.Acad.URSS, 51, 1946, 217; 

3. Kremer, H., Die Industriefeuerung, 25, 1983, 69; 

4. Kapteijn, F., Rodriguez-Mirasol, J., and J.A.Moulijn, Appl.Catal.B, 9, 1996, 25; 

5. Wojtowicz, M.A., Pels.J.R., andMoulijn, J.A., Fuel Proc.Techol., 34, 1993, 1; 

6. Bosch., H., and Janssen, F., Catal.Today, 2(4), 1987, 369; 

7. Molina, M.J., and Rowland F.S., Nature(London), 249, 1974, 810; 

8. Heck. R.M., Farrauto, R.J., Catalytic Air Pollution Control, Comercial; 

9. Delmon, B., Appl.Catal.B: 1, 1992, 139; 

10. Kummer. J., Prog.Energy Combust. Sci., 6, 1980, 177; 

11. Taschner.K., în catalysis and Automotive Control I. A.Crucq, ed., 1991, Elsevier Sci. Publishers 

B.V., Amsterdam; 

12. Acres, G.J.K., în IUPAC, Perspective in Catalysis, J.M.Thomas and K.I.Zamaraev eds., London, 

1992, p.359; 

13. Savey, D., în Stud.Surf.Sci.Catal., 96, A.Frennet şi J.M.Bastin eds.1995, p.3; 

14. Schmidt.T., în Stud.Surf.Sci.Catal.71, A.Cruck ed., 1991, p.55; 

15.Emil Dumitriu, Vasile Hulea - Metode catalitice eterogene aplicate în protecŃia mediului, Editura 

BIT, Bucureşti, 1997. 



P a r t i c i p a r e a 

C o m p a n i e i 3 8 3 A p ă r a r e N B C 

l a o p e r a Ń i u n e a 

I R A Q I F R E E D O M 

E 

ste cea mai importantă activitate sub aspectele efectivelor NBC 

implicate, complexităŃii şi ale reprezentării armei pe plan internaŃional. 

- Perioada misiunii : 12 martie 2003 – 16 octombrie 2003. 

- Dislocare:CAMP DOHA/AL KUWAIT. 

- Subordonare: direct Comandamentului ForŃei MultinaŃionale Întrunite din DOHA. 

- Desfăşurarea misiunii a cuprins trei etape distincte: 

I. Pregătirea subunităŃii pentru evaluarea în teatru încheiată cu un exerciŃiu de evaluare cu participare 

multinaŃională, cu durata de aproximativ trei săptămâni, trecut cu rezultate foarte bune; antrenarea 

subunităŃii pentru îndeplinirea unor misiuni specifice teatrului de operaŃii, pe durata a cinci 

săptămâni. 

II. Îndeplinirea unei game largi de misiuni atât de specialitate, cât şi misiuni specifice operaŃiilor de 

sprijin şi stabilitate ( 3 1/2 luni ): 

- observarea nucleară şi chimică în zona de responsabilitate; 

- decontaminarea totală a tuturor echipamentelor şi materialelor care părăseau teatrul de operaŃii 

prin punctul de îmbarcare DOHA ( portul ASH SHUAIBAH ); 

- misiuni de recunoaştere, pază, însoŃire şi escortă în folosul tuturor convoaielor româneşti care se 

deplasau spre Irak ; 

- Checkpoint-uri în locuri stabilite prin misiune. 

Cea mai solicitantă misiune a fost cea de decontaminare care s-a desfăşurat non – stop zi şi 

noapte, pe schimburi, utilizând echipamentele de specialitate aflate în dotare, la care au participat 

toŃi militarii subunităŃii cu excepŃia celor din plutonul de cercetare-decontaminare (apx. 30.000 bucăŃi 

tehnică şi containere). 

III. Predarea responsabilităŃilor către o subunitate americană şi pregătirea pentru părăsirea teatrului 

de operaŃii (două săptămâni). 

La solicitarea părŃii americane o autospecială de decontaminare tehnică şi teren ADTT-4 a 

rămas în teatrul de operaŃiuni, urmând a fi 

exploatată de militari americani instruiŃi în 

acest scop de colegii lor români. 

Misiunea Cp.383 Ap.NBC în zona Golfului 

constituie o dovadă a capacităŃii de interoperabilitate 

a subunităŃilor NBC, cât şi o ilustrare 

a profesionalismului specialiştilor armei 

noastre, experienŃa acumulată constituind un 

izvor de învăŃăminte care necesită a fi valorificat. 

Comandantul subunităŃii prezintă ordinul de acŃiune 

A consemnat Mr.Stelian Rădulescu 



M U L T I N A T I O N A L J O I N T 

O P E R A T I O N S 

T h e 3 8 3 r d N B C D e f e n c e 

C o m p a n y P a r t i c i p a t i o n t o t h e 

I R A Q I F R E E D O M O p e r a t i o n . 

I 

t is the most important activity under the aspects of the involved NBC forces, the complexity 

and the branch representation at the international level. 

*Mission period: 12 th March, 2003-16 th October 2003. 

*Dislocation: CAMP DOHA/ AL KUWAIT. 

*Subordination: directly to Combined Joint Task Force, HQ-DOHA. 

*The mission development had three distinct stages: 

I The subunit preparation for the assessment within the theatre, followed by a multinational exercise 

which scored the best results and the subunit training to accomplish the specific operational missions 

in the theatre. 

II Accomplishing a large series of both speciality missions and of missions specific to support and 

stability operations: 

-nuclear and chemical observation within the area of responsibility; 

-the complete decontamination of all the equipment and materials which left the operational theatre 

through the embarkment point DOHA (the ASH` SHUAIBAH harbour); 

-recon, guarding, accompanying and escorting missions for the Romanian convoys moving to Iraq; 

-checkpoints in the mission established sites. 

The most solicitant mission was the decontamination one, which was developed continuously, 

day and night, by shift, using the available speciality equipments, where all the subunit personnel 

took part, except the ones belonging to the recon platoon (about 30.000 technical items and 

containers were decontaminated). 

III The hand over of the responsibilities to an American subunit and the preparation to leave the 

operational theatre. 

At the American request, a special techniques and field decontamination vehicle, ADTT-4 

was left on the operational theatre, being 

exploited by the American forces, specially 

trained by their Romanian fellows. 

The 383 rd NBC Defence Company mission in 

the Golf area is a proof of the NBC subunits 

interoperability capacity, as well as an illustration 

of our branch specialists` professionalism, 

the gotten experience being a source 

of knowledge that must be developed. 

Recorded by MAJ Stelian Rădulescu 

Subunit commander presents the action order 



Mr. Carol PETERFI 


Abstract: The important debate on global warming proceeding under UN auspices provides but a partial 

picture of climate change. In addition to the devastating impacts of greenhouse gas emissions on the 

ozone layer, the world’s climate can now be modified by a new generation of sophisticated ”non-lethal 

weapons”. 

In the US, the technology is being perfected under the High-frequency Active Aural Research 

Program (HAARP) as part of ”Star Wars”, otherwise known as the Strategic Defense Initiative (SDI). 

Recent scientific evidence suggests that HAARP is fully operational and has ability to potentially trigger 

floods, droughts, hurricanes and earthquakes. 

From a military standpoint, HAARP is a weapon of mass destruction. Potentially, it constitutes 

an instrument of conquest capable of selectively destabilizing the agricultural and ecological systems of 

entire regions. 

I 

mportantele 

dezbateri cu rol de 

avertisment ce au loc sub auspiciile 

NaŃiunilor Unite furnizează 

o viziune nouă şi de loc îmbucurătoare 

asupra schimbărilor cli-materice 

survenite în ultimul timp pe Pământ. Pe lângă 

impactul devastator al poluării, al apariŃiei 

efectului de seră şi distrugerii stratului de 

ozon, clima mondială poate fi acum modificată 

printr-o nouă generaŃie de ,,arme neletale” 

sofisticate. De fapt, atât S.U.A cât şi Rusia şiau 

dezvoltat tehnici de schimbare a vremii 

capabile să producă diferite fenomene meteorologice 

oriunde în lume. 

În S.U.A, tehnologia a fost perfecŃionată 

sub atenta supraveghere a Programului 

de Cercetare Activă Auriculară (HAARP), 

acesta fiind parte componentă a controversatului 

proiect ,,Războiul stelelor”, cunoscut 

de altfel ca IniŃiativa de Apărare Strategică 

(SDI). Probe ştiinŃifice recente sugerează că 

HAARP este pe deplin operaŃional şi are capabilitatea 

de a împiedica posibilele inun-daŃii, 

secete, uragane şi cutremure sau de a le produce. 

Din moment ce nu există nici o dovadă 

că această tehnologie ,,neletală" a fost deja 

folosită, cu siguranŃă că NaŃiunile Unite ar trebui 

să pună problema ,,războiului de mediu” o 

dată cu dezbaterile ce au loc pri-vitor la efectul 

de seră şi impactul acestuia asupra condiŃiilor 

climaterice. 

Dintr-un punct de vedere militar, 

HAARP este o armă de distrugere în masă. 

Ea poate constitui un instrument de cucerire 

capabil să destabilizeze selectiv sistemul 

agricol şi cel ecologic din toate regiunile. 

În ciuda unei întinse cunoaşteri ştiinŃifice, 

dezbaterea problemei transformări-lor climaterice 

pentru uz militar nu a fost nicio-dată 

o parte foarte explicită a programului NaŃiunilor 

Unite privitor la schimbările climei.Nici de- 

legaŃiile oficiale, nici acŃiunile de mediu desfăşurate 

de grupurile participante în noiem-brie 

2000, la Haga, la ConferinŃa despre schimbările 

climaterice, nu au ridicat marea problemă 

a ,,armei meteorologice” sau a ,,teh-nicilor şi 

tehnologiilor de modificare a mediului” 

(ENMOD) şi nu au considerat această nouă 

problemă ca relevantă pentru înŃele-gerea 

schimbărilor climei. 

NeconcordanŃa ideilor şi soluŃiilor dintre 

negociatorii oficiali, parlamentarii diferitelor 

state (îndeosebi S.U.A. şi Rusia) şi specialiştii 

de mediu a condus la refuzul indiscutabil al 

Washington-ului, la Protocolul Kyoto din 

1997, de a-şi asuma responsabilitatea de reducere 

a emisiilor de dioxid de carbon. Protocolul 

face apel către toate naŃiunile de a reduce 

producŃia de substanŃe care prin utilizare 

contribuie la producerea efectului de seră, la o 

medie de 5,2 procente, la care să se ajungă 

între 2008-2012. Din păcate, impactul tehnologiei 

militare asupra climatului mondial nu a 

fost un obiect al discuŃiei sau o cât de mică 

preocupare. Limitată la efectul de seră, dezbaterea 

pornită asupra schimbărilor atmos-ferice 

serveşte obiectivelor urmărite de către strategiile 

de securitate şi apărare a statelor deŃinătoare 

de tehnologii de producere armei meteorologice. 

Renumitul om de ştiinŃă Dr.Rosalie 

Bertell confirmă că ,,oamenii de ştiinŃă militari 

din S.U.A lucrează deja cu sistemele de influenŃare 

a vremii”. Aşa cum scria ziarul londonez 

,,The Time”, la data de 23 noiembrie 

2000, ,,Metodele includ amplificarea furtunilor 

şi devierea vaporilor de apă din atmosfera 

Pământului pentru a produce secetă sau inundaŃii 

în diferite zone geografice”. 

În anii ’70, fostul consilier de securitate 

naŃională, Zbigniew Brzezinski, a prevăzut în 

cartea sa intitulată ,,Între două vârste” – 



“Between Two Ages” - că ,,tehnologia va 

face valabile, pentru conducătorii marilor naŃiuni, 

tehnici pentru dirijarea unui război secret, 

pentru care va fi nevoie doar de un minim de 

forŃe de securitate pentru a fi evaluate. ModalităŃile 

de modificare a climei pot fi folosite la 

producerea sau prelungirea perioadelor de 

secetă sau furtună“. 

Marc Filterman, un fost ofiŃer francez, a 

subliniat că deja există câteva tipuri de ,,arme 

neconvenŃionale”, care folosesc frecvenŃe radio 

pentru a genera schimbări climaterice. 

Referindu-se la un raport publicat de 

,,Intelligence Newsletter” în 1999, el susŃine 

că atât S.U.A cât şi Rusia ,,stăpânesc, încă de 

la începutul anilor’80, ştiinŃa necesară pentru 

a declanşa schimbări climaterice neaşteptate 

(uragane, secete). Aceste tehnologii fac posibilă 

,,împiedicarea posibilelor tulburări atmosferice 

prin folosirea radarului de frecvenŃă extrem 

de joasă (ELF)”. 

Un studiu de simulare a ,,scenariilor” de 

apărare viitoare, descris într-un raport al UniversităŃii 

ForŃelor Aeriene ale S.U.A, cere ,,for- 

Ńelor aeriene americane să stăpânească vremea 

prin dezvoltarea tehnicilor deja cunoscute 

şi a producerii tehnologiilor cu aplicabilitate 

militară”. 

Schimbarea vremii oferă ,,războinicului” 

un număr mare de posibilităŃi pentru a 

înfrânge sau pentru a constrânge un adversar. 

Probabil că în S.U.A modificarea vremii va 

deveni o parte a politicii de securitate naŃională 

cu aplicaŃii atât domestice, cât şi interna- 

Ńionale. Guvernul S.U.A. va urmări o astfel de 

politică, în funcŃie de interesele sale, la nivele 

diferite. Dezvoltându-se la baza de cercetări 

atmosferice din Gokoma - Alaska şi reuşind 

cooptarea specialiştilor din ForŃele Aeriene şi 

Marina S.U.A, HAARP este o parte a unei noi 

generaŃii de armament sofisticat sub egida 

SDI. Proiectat şi produs de Air Force 

Research Laboratory’s Space Vehicles Directorate, 

HAARP se constituie dintr-un sistem 

de antene foarte puternice capabile să creeze 

,,modificări locale controlate ale ionosferei”. 

În ,,Cutia Pandorei a armatei”- “The 

Military’s Pandora Box”, Dr. Nicholas 

Begich, un om de ştiinŃă activ, implicat în 

campania împotriva HAARP, descrie sistemul 

ca pe o ,,puternică tehnologie bazată pe 

unde radio care ridică nivelul câmpului 

electromagnetic al ionosferei (nivelul superior 

al atmosferei) prin concentrarea şi 

încălzirea acelor câmpuri”. Astfel, undele 

electromagnetice devin permisive pentru radiaŃiile 

cosmice, care pătrund în atmosferă şi 

distrug tot ce este viu. 

Bertell descrie HAARP ,,ca pe un încălzitor 

uriaş care poate cauza distrugeri 

foarte mari ale ionosferei, creând nu numai 

găuri, dar şi lungi crăpături în stratul protector 

care împiedică radiaŃiile letale să nu 

bombardeze planeta”. 

Cu toate că a fost prezentat ca un program 

de cercetare ştiinŃifică şi academică, 

Begich observă că documentele militare americane 

sugerează faptul că obiectivul principal 

al HAARP este ,,să exploateze stratul de 

ionosferă pentru nevoile Departamentului de 

Apărare”. Fără referiri speciale la program, 

Universitatea Aeriană studiază posibilităŃile 

folosirii ,,modificărilor ionosferice produse”, 

atât pentru generarea de microclimate alternative, 

cât şi pentru distru-gerea comunicaŃiilor şi 

radarului inamicului. 

Conform spuselor lui Bertell, HAARP 

este o parte a unui sistem integrat de arme cu 

posibile consecinŃe ale devastării mediului. Ea 

atrage atenŃia că este nevoie de aproape 

50 de ani de programe de cercetare diversificate 

şi intensive pentru a înŃelege fenomenele 

care se produc în atmosfera superioară. 

Ar fi o greşeală să nu te asociezi cu 

HAARP în construirea laboratorului spaŃial, 

care este planificat separat de S.U.A. HAARP 

este o întreagă structură militară deliberată. 

ImplicaŃiile militare de combinare a acestor 

proiecte este alarmantă. Este binecunoscut 

faptul că după executarea unei explozii nucleare 

în ionosferă, la suprafaŃa Pământului nu 

va mai funcŃiona nici un sistem, cu excepŃia 

motorului cu abur. De asemenea, devine înfricoşătoare 

abilitatea HAARP, a laboratorului 

spaŃial şi a sistemelor de rachete de a realiza 

transmiterea unor cantităŃi mari de energie, 

comparabile cu o bombă nucleară, oriunde pe 

pământ, prin laser şi particule de rază. Proiectul, 

adaugă Bertell, este posibil să fie 

,,vândut” publicului ca un scut spaŃial împotriva 

rachetelor sau, şi mai credibil, ca un dispozitiv 

pentru repararea stratului de ozon. 

Pe lângă modificarea vremii, HAARP 

are şi altfel de întrebuinŃări. Conform afirmaŃiilor 

lui Begich, ,,HAARP poate contribui la 

schimbarea climei prin bombardarea intensivă 

a atmosferei cu radiaŃii de frecvenŃă înaltă”. 

Transformarea undelor de frecvenŃă joasă în 

unde de intensitate înaltă poate afecta creierul 

uman, constituindu-se într-o adevărată armă 

psihologică de distrugere în masă sau, totodată, 

poate să influenŃeze mişcările tectonice, 

care pot fi astfel programate să se producă 

într-un teritoriu dorit. Mai ales, HAARP are 

capabilitatea de a modifica câmpul electromagnetic 

al lunii. Aşa cum a explicat Don 

Herskovitz în numărul din august 1993 al ziarului 

londonez ,,Journal of Electronic 

Defence”, această tehnologie este o parte a 

unui arsenal de ,,arme electronice”, pe care 

militarii americani o consideră ,,un război fin şi 

blând”. Conform spuselor lui Herskovitz, 


77


,,războiul electronic“ este definit de către Departamentul 

de Apărare al S.U.A ca 

,,o acŃiune militară ce implică folosirea energiei 

electromagnetice”. Conform UNFCCC 

(ConvenŃia - cadru a NaŃiunile Unite privind 

schimbarea climaterică) semnată în 1992 la 

Summit-ul din Rio de Janeiro, ,,statele au, în 

concordanŃă cu Carta NaŃiunilor Unite şi cu 

principiile legislaŃiei internaŃionale, responsabilitatea 

de a asigura desfăşurarea activităŃilor 

sub jurisdicŃia sau controlul lor, necauzând 

stricăciuni mediului altor state sau întinderilor 

în afara limitelor jurisdicŃiei naŃionale. O 

convenŃie internaŃională ratificată de NaŃiunile 

U n i t e î n 1 9 7 7 , i n t e r z i c e 

,,folosirea militară sau în mod ostil a tehnicilor 

de modificare a mediului ce au efecte 

răspândite sau de lungă durată”. 

Atât S.U.A cât şi Rusia au fost semnatare 

ale convenŃiei ce defineşte prin conceptul 

de ,,tehnici de modificare a mediului” orice 

tehnică de schimbare – prin manipularea deliberată 

a proceselor naturale – a dinamicii, 

compoziŃiei sau structurii Pămân-tului, inclusiv 

biosfera, litosfera, hidrosfera, atmosfera sau 

spaŃiul cosmic. Cu toate astea, NaŃiunile Unite, 

neglijând convenŃia de modi-ficarea mediului 

din 1977, ca şi propria Cartă, au decis să 

excludă schimbările climaterice rezultate din 

programele militare din agenda lor. 

Răspunzând unui raport, MAJ Britt 

Theorin, membru suedez al Parlamentului 

European şi al Politicii de apărare, a susŃinut 

în februarie 1998 audieri publice despre programul 

HAARP. MoŃiunea ulterioară a comitetului, 

înaintată în ianuarie 1999, ia în considerare 

faptul că HAARP prin puterea impactului 

pe care l-a avut asupra mediului, este un 

motiv de îngrijorare şi vorbeşte despre implicaŃiile 

sale legale, ecologice şi etice nece-sar 

a fi examinate de un corp independent internaŃional. 

Comitetul regretă refuzul repetat al 

AdministraŃiei SUA de a depune mărturie cu 

audiere publică în ceea ce priveşte riscurile 

politice şi de mediu ale programului HAARP. 

Oricum, cererea comitetului se apropie de 

,,Carta verde” a ,,impactului de mediu asupra 

activităŃilor militare“ şi a fost elaborată 

deoarece Comisia Europeană nu are jurisdic- 

Ńia legală, necesară pentru a cerceta 

,,legăturile dintre mediu şi apărare”. Pe 

scurt, Brussels dorea să aibă o discuŃie lămuritoare 

cu Washington-ul. 

HAARP, fiind pe deplin operaŃional, 

este o parte din arsenalul de arme aflat sub 

tutela IniŃiativei de Apărare Strategică. Conform 

specialiştilor militari americani, toate economiile 

naŃionale pot fi destabilizate prin manipulări 

climaterice. Mult mai important, războiul 

meteorologic poate fi purtat fără cunoaşterea 

inamicului, cu costuri minime şi fără a angaja 

personal şi echipamente militare, ca în războiul 

convenŃional. 

Pentru a promova interesele economice 

şi strategice ale S.U.A, de exemplu, se 

poate alege modificarea selectivă a climatului 

din diferite părŃi ale lumii, rezultatul fiind destabilizarea 

sistemelor agricol şi ecologic. De vreme 

ce nu există nici o dovadă concretă că 

HAARP a fost folosit, catastrofele naturale 

recente pot sugera că un alt sistem, al unui alt 

stat este pe deplin operaŃional? Dacă este 

adevărat, poate fi aplicat de o armată pentru a 

modifica în mod selectiv climatul ,,unei naŃiuni 

neprietene” sau ,,al unui stat necredincios”, în 

vederea destabilizării economiei sale naŃionale 

? 

Atât în Ńările dezvoltate, cât şi în cele în 

curs de dezvoltare, sistemele agricole sunt 

deja în criză, ca rezultat al politicilor promovate 

şi dictate de grupuri de interese având ca 

scop dereglarea pieŃei şi inundarea ei comodă 

cu mărfuri ieftine. FMI şi Banca Mondială, utilizând 

,,medicamentul economic” impus de Lumea 

a treia şi de Ńările din fostul bloc sovietic, 

au contribuit pe larg la destabilizarea agriculturii 

,,sănătoase”. În schimb, proviziile OrganizaŃiei 

ComerŃului Mondial (World Trade 

Organisation) au sprijinit interesele unor conglomerate 

agricole biotehnice, căutând să impună 

în fermele din întreaga lume seminŃe 

modificate genetic. 

În acest context, manipulările climaterice 

sub egida programului HAARP (fie accidentale, 

fie deliberate) vor exacerba inevitabil 

aceste schimbări prin slăbirea economiilor 

naŃionale, distrugerea infrastruc-turii şi posibila 

ruinare a fermelor pe suprafeŃe întinse. Cu 

siguranŃă, guvernele naŃionale şi NaŃiunile 

Unite ar trebui să denunŃe dezvoltarea acestor 

,,arme neletale” asupra schimbărilor climaterice 

sau să folosească aceste tehnologii în 

scopuri paşnice, pentru evitarea unor catastrofe 

generate de secetă, inundaŃii sau alte fenomene 

meteorologice cu impact major asupra 

securităŃii populaŃiei globului. 

Bibliografie: 

Fondul de documentare al Şcolii de Aplica- 

Ńie pentru Apărare NBC: baza de date 

,,Impactul de mediu asupra activităŃilor militare”. 



Gl.bg.(r) ing.Dumitru PRUNACHE 


C 

u s p r i j i n u l 

S.C.Telegrafia Română 

S.R.L., un colectiv de 

specialişti de la 

Coman-damentul ProtecŃiei Civile, condus 

de gl.bg.(r)ing.Dumitru Prunache 

a elaborat lucrarea ,,ACCIDEN- 

TUL NUCLEAR”, care circulă în Inspectoratele 

de ProtecŃie Civilă judeŃene din 

întreaga Ńară, la preŃul de 150.000 lei. 

Lucrarea a fost elaborată ca să 

umple un gol în literatura de specialitate 

şi pentru implementarea în România 

a cunoştinŃelor, noŃiunilor şi normelor 

ce se aplică în Uniunea Europeană 

privind acest tip de dezastru, 

cunoscându-se că aproape anual se organizează 

exerciŃii practice la centrala 

nuclearo-electrică de la Cernavodă la 

nivel internaŃional. 

Cartea are şase capitole distincte 

şi un capitol de ,,anexe” pentru cei ce 

doresc să cunoască mai mult despre ac- 

Ńiunea radiaŃiilor nucleare. Fiecare capitol 

se termină cu ,,note şi prescurtări”, 

unde sunt explicate noŃiu-nile tehnice 

pe înŃelesul tuturor. 

CAPITOLUL I este intitulat ,,Accidentul 

nuclear”, dar până se tratează 

acest tip de dezastru de proporŃii sunt 

trecute în revistă noŃiunile de reactoare 

nucleare şi de centrale nuclearo-electrice 

(CNE). Accidentul nuclear este tratat 

de la surse potenŃiale(1.4.1.) şi până 

la managementul răspunsului de urgen- 

Ńă pe amplasament şi în exteriorul amplasamentului 

(1.4.17). În urma accidentului 

nuclear, se dezvoltă o urgenŃă 

nucleară (la reactorul nuclear) sau o urgenŃă 

radiologică (se referă la o sursă 

radioactivă închisă sau deschisă). Ambele 

tipuri de urgenŃă sunt tratate la fel în 

U.E.(1.4.17, titlul 4). Acest capitol se 

termină cu subcapitolul 1.6., unde sunt 

tratate problemele de colaborare între 

state (exerciŃii, convenŃii, coope-rare şi 

sisteme internaŃionale de infor-mare). 

În CAPITOLUL al II-lea se enumără 

28 de accidente nucleare care au 

avut loc în lume cu prezentarea caracteristicilor 

lor esenŃiale. 

CAPITOLUL al III-lea este destinat 

interacŃiunii radiaŃiilor nucleare 

cu mediul, precum şi monitorizării acestora. 

InteracŃiunea radiaŃiilor nucleare 

este analizată pentru organisme şi pentru 

vegetaŃie. Apar şi noŃiuni noi cu care 

nu s-a operat până în prezent: doza efectivă, 

doza angajată şi limite de doze. 

În tabelul 15 se dau unităŃile de 

măsură a dozelor şi radioactivităŃii şi 

modul de operare cu ele. 

În CAPITOLUL al IV-lea sunt 

tratate acŃiunile (măsurile) de protecŃie. 

Într-o urgenŃă de radiaŃie, în lumina Di- 

79


rectivei Europene (Directiva 96-29 

EURATOM) şi a recomandărilor Comisiei 

InternaŃionale de ProtecŃie la RadiaŃii 

(PublicaŃia 60, raport 63 etc.), problemele 

sunt tratate în totalitate şi în 

ordine logică, de la contaminare, căi de 

eliberare, riscuri, la principiile de bază 

pentru intervenŃie. Într-un subcapitol 

(4.6) se dau nivelurile de intervenŃie şi 

de acŃiune generice care reprezintă doze 

evitabile prin acŃiunea de protecŃie şi 

pentru alimente (tab.17, 18 şi 22). Func- 

Ńie de acestea sunt tratate mă-surile de 

protecŃie urgente (evacuarea, adăpostirea 

şi administrarea de iod sta-bil) şi 

acŃiunile de protecŃie pe termen lung 

(relocarea, mutarea permanentă şi intervenŃia 

în legătură cu lanŃul alimentar 

şi apa potabilă). De asemenea, 

sunt explicate pe larg decontaminarea, 

monitorizarea mediului şi echipamentele 

de protecŃie. 

În CAPITOLUL al V-lea se prezintă 

accidentul nuclear de la Cernobâl, 

conform cu literatura vastă ce a apărut 

în cei 17 ani care au trecut de la această 

catastrofă, ale cărui urmări se vor 

transmite şi la generaŃiile viitoare. Deosebit 

de interesante ni se par subcapitolele 

5.6, 5.7, care prezintă pe larg 

consecinŃele îndepărtate ale acŃiunii dozelor 

mici de radiaŃie şi ale izotopilor 

radioactivi asupra oamenilor şi agriculturii 

pe o perioadă îndelungată de timp. 

De asemenea, deosebit de interesante ni 

se par sfârşitul Capitolului al IV-lea 

(pct.4.97) şi Capitolul al V-lea din punct 

de vedere al muncii deosebit de intensive 

şi îndelungate depuse de Statul Major 

al Apărării Civile a Ucrai-nei în folosul 

societăŃii. 

Acestea pot fi citite şi ca literatură 

beletristică. Aici s-a folosit terminologia 

veche, din timpul acciden-tului 

nuclear. 

Nu s-a uitat influenŃa accidentului 

nuclear de la Cernobâl (5.5) asupra 

României şi nici a CNE, care stă în 

coasta oltenilor - Kozlodui (Capitolul 

VI), unde se vorbeşte pe scurt despre 

urmările la care trebuie să ne aşteptăm, 

atât datorită acŃiunilor radiaŃiilor nucleare 

asupra oamenilor, cât şi asupra 

agriculturii în general. 

Fiecare capitol este însoŃit de un 

bogat material demonstrativ - tabele, 

scheme, hărŃi, formulare pentru documente 

- , care să ajute un număr cât 

mai mare de cititori să înŃeleagă pericolul 

pe care îl prezintă acest tip de dezastre, 

dar şi necesitatea de a-i învăŃa săşi 

procure mijloace de protecŃie individuală 

(masca contra gazelor, trusă sanitară) 

sau să-şi construiască adăposturi 

individuale care să-i protejeze împotriva 

tuturor efectelor distructive. 

Se cunoaşte că în decursul activităŃii 

mele am încercat să împăr-tăşesc şi 

altora din ceea ce am cunoscut. Aşa au 

văzut lumina zilei la Academia Militară 

un manual de armă chimică(1969 - 

la Şcoala de OfiŃeri de Rezervă nr.1), 

manualul de tehnica trupelor chimice(1974) 

şi peste 30 de articole publicate 

în diferite buletine de specialitate. 

ApariŃia acestei lucrări la o editură 

civilă, mă bucură cu atât mai mult. 

Sărbătorind în acest an o zi dragă 

tuturor chimiştilor militari, care şiau 

slujit cu credinŃă şi devotament arma, 

din păcate în regres temporar, doresc 

să dedic această lucrare celei de a 

80-a aniversări a Chimiei Militare. 

Gl.bg.(r) ing. 

Dumitru Prunache 

şi colaboratorii 



L 

ucrarea constituie o realizare de excepŃie 

a unui colectiv de autori din 

cadrul Ministerului de Interne, coordonat 

de domnul chestor-şef adjunct 

Gheorghe CARP. 

FrecvenŃa crescândă, în ultima perioadă, a 

dezastrelor de diferite tipuri, fie de origine naturală sau 

ca rezultat al unor erori umane, cu efecte distructive de 

mare amploare atât în plan material, cât şi social (de 

cele mai multe ori irecuperabile în totalitatea lor), a condus 

la intensificarea preocupărilor din partea a tot mai 

multe instituŃii, organisme interne şi internaŃionale pentru 

identificarea soluŃiilor de reducere a pierderilor şi 

dezechilibrelor în astfel de situaŃii. 

Prezenta lucrare se înscrie în eforturile Ministerului 

de Interne pentru înfăptuirea reformei conceptuale 

şi de structură referitoare la îndeplinirea misiunilor 

stabilite în competenŃă privind siguranŃa cetăŃenilor în 

statul de drept, inclusiv în situaŃii considerate limită, ca 

urmare a pericolului ori a producerii unor dezastre, în 

caz de conflict armat şi a altor tipuri de risc. 

Lucrarea prezintă un deosebit interes pentru 

specialiştii NBC, nu numai prin temele privind protecŃia 

în cazul unor posibile accidente nucleare, biologice şi 

chimice, excelent tratate, ci în întregul ei, având în vedere 

participarea structurilor NBC la înlăturarea efectelor 

emisiilor altele decât atacul (EADA), ale dezastrelor, la 

diferite urgenŃe civile etc. 

Colaborarea cu sistemul instituŃiilor de protecŃie 

civilă special constituie pentru astfel de situaŃii este în 

atenŃia specialiştilor NBC şi necesită stabilirea unor modalităŃi 

şi proceduri eficiente de acŃiune. 

Î 

ntre cer şi pământ, spânzurat de suspantele 

sale, timp de câteva clipe, el 

(paraşutistul, n.r.) este fiul lui Icar, mai 

înainte de a-şi termina zborul printr-o 

rostogolire pe acest biet pământ”. În timpul zborului el 

primeşte binecuvântarea cerului şi este marcat, până la 

sfârşitul zilelor sale, de această binecuvântare, pe care 

în mod instinctiv o va căuta şi o va regăsi şi la alŃi colegi 

de arme, chiar dacă sunt adversari. 

Prezentând succint operaŃiile de desant aerian în 

anii celui de-al doilea război mondial, colonelul paraşutist 

Mircea Tănase reuşeşte o incitantă abordare, face 

o pledoarie pentru aprofundarea cunoaşterii acŃiunilor 

paraşutiştilor, condiŃie pentru înŃelegerea corectă a 

planurilor de campanie şi acŃiunilor de amploare strategică 

de pe teatrele de acŃiuni militare. 

Ne face plăcere - şi este o onoare pentru revista 

,,Apărarea NBC” - să semnalăm apariŃia acestei 

interesante lucrări monografice, al cărei autor este 

colegul nostru, colonelul Mircea Tănase, redactorul-şef 

al revistei ,,PARAŞUTIŞTII”. 

Nu ne rămâne decât să preluăm frumoasele 

aprecieri făcute de cel care prefaŃează cartea, domnul 

colonel dr. Ion Giurcă: ,, Lecturarea lucrării elaborate de 

către Mircea Tănase constituie o plăcere şi o bucurie, 

ambele date de eleganŃa stilului de prezentare a faptelor, 

cât şi de ineditul informaŃiei…..”. 

Ca o curiozitate, amintim că unul dintre directorii 

DirecŃiei Chimice Militare, colonel Ştefan Alexandrescu 

(1937) a fost un pasionat de sportul cu paraşuta (într-o 

vreme când nu se constituiseră unităŃile de paraşutişti). 

Text: colonel (r) prof. Mihai Grigorescu 


81

IPOTEZE ISTORICE 

Colonel (r) IOAN A. DOBRESCU 

N 

u sunt istoric, dar ca militar m-au preocupat bătăliile care fac 

gloria acestui popor şi Armatei şi m-a atras disputa cu privire 

la localizarea Posadei; nici la ora actuală nu s-a căzut de 

acord unde anume se află această enigmatică Posadă. 

Arheologic nu s-au depistat urme materiale ale acestei bătălii - nici nu s-a 

încercat - şi este imposibil să nu fi rămas vârfuri de săgeŃi, săbii, coifuri metalice, 

paftale etc., chiar dacă viiturile au strămutat materialul în aval. 

Etimologic, Posada este denumirea unui loc îngust de trecere, fie între doi 

versanŃi, fie pe culme între două dealuri, iar ca nume se întâlneşte în multe locuri 

din Ńară. 

Tactic, acest loc trebuie să fie îngust pentru a nu permite celor vizaŃi să se 

apere în vreun fel de loviturile primite de pe versanŃii colaterali, să fie o zonă 

montană (apărătorii au prăvălit bolovani şi trunchiuri de arbori peste unguri, bolovani 

care, în prealabil, trebuia să poată fi obŃinuŃi relativ uşor). 

Cheile Dâmbovicioarei şi Cele Mari ale DâmboviŃei întrunesc aceste cerinŃe 

tactice prin îngustime, creând posibilitatea celor atacaŃi să scape de urgie 

doar pe drumul şi cursul de apă străjuite de pereŃii muntelui. Din punct de vedere 

tactic, operaŃiunea este o ambuscadă folosită adeseori în cursul Evului Mediu de 

voievozi precum Ştefan cel Mare (Podul Înalt), Mihai Viteazul (Călugăreni) etc. 

Am vizitat Cheile Argeşului, ,,candidate” la Posadă, care nu întrunesc cele 

două condiŃii. LăŃimea sub cetatea Poienari este de 250-300 metri, ceea ce permitea 

ungurilor să se ferească de lovituri, iar roca este cristalin, care nu faliază, 

precum calcarul din Muscel şi nu se rostogoleşte, alunecă numai, fiind constituită 

din plăci. Calcarul se dislocă uşor, are clivaje şi fisuri, care permit derocarea, pe 

câtă vreme cristalinul nu poate fi derocat uşor . 

Alte candidate la celebra ,,Posada”, Cheile Loviştei, se prezintă sub formă 

de conglomerat, acesta putând fi derocat doar prin explozii, ca atare nu putea fi 

folosit. Chiar ,,Cronica Pictată de la Viena”, prin reprezentarea stâncilor, denotă 

că este vorba de calcar, nu de alte roci. Sunt argumente tactice ce nu pot fi neglijate 

. 

Un alt argument: în albia majoră a râului Bratia, un localnic a descoperit întâmplător 

o sabie mare în formă de cruce. A dat-o învăŃătorului Amzică Ion care 

a dus-o la Bucureşti, în urma expertizei, fiind atribuită armatei lui Carol Robert 

de Anjou, întrucât pe atunci numai oştile apusene foloseau astfel de săbii 

. 

Gândind logic, este mai verosimil ca unul din ostaşii scăpaŃi din măcel să 

fi ajuns aici străbătând bazinele Argeşel, Râul Târgului şi Bughea - circa 25-30 

km, decât să fi venit din Argeş peste trei bazine mari - 40-45 km, ori din 

Loviştea - peste 50 km. Toate acestea ne îndreptăŃesc să credem că localizarea 

istoricei Posada în zona Muscelului îndeplineşte cerinŃele tacticii militare folosite 

de Basarab Întemeietorul pentru obŃinerea răsunătoarei victorii, care a marcat 

afirmarea primei formaŃiuni statale româneşti - łara Românească. 



Avertisment! 

Dacă Ńinem morŃiş ca arhiproiectata şi 

multdiscutata istorie a chimiei militare să fie 

perfectă, desăvârşită, ea nu o să apară 

niciodată! Istoria culturii spirituale 

demonstrează că teme ce păreau exhaustiv 

tratate au fost reluate şi abordate din unghiuri 

de vedere diferite, dând la iveală noi 

capodopere de gen. 

E pur si muove..... 

Col.(r) prof.Mihai GRIGORESCU 

ntr-unul din numerele anterioare 

ale revistei scriam des- 

Î 

pre preocuparea noastră de a 

alcătui o monografie (istorie) a 

apărării NBC (chimiei militare). De altfel, 

încă de la fondarea acestei publicaŃii, în 

fiecare număr au apărut note de studiu, 

scurte comentarii, evocări şi cronologii pe 

această temă, precum şi date esenŃiale 

din biografia unor personalităŃi interbelice 

ale armei. ReacŃia cititorilor nu s-a lăsat 

aşteptată. Cum era firesc, primii care au 

venit cu aprecieri, observaŃii, completări, 

nuanŃări, sugestii şi propuneri au fost ofi- 

Ńeri în rezervă sau în retragere, martori la 

evenimentele abordate. Noi ne-am precizat 

nu o dată intenŃia de a trata obiectiv, 

nepărtinitor şi realist problemele. Şi considerăm 

că am respectat acest lucru. 

Am mers pe firul evenimentelor, 

am evidenŃiat atitudini, fapte şi documente 

reale, iar acolo unde nu am avut suficiente 

detalii nu ne-am permis să facem improvizaŃii 

şi speculaŃii, să dăm verdicte sau să 

etichetăm personalităŃi. Am preferat nu 

numai să lăsăm problema deschisă, ci şi 

să atragem atenŃia că în cutare sau cutare 

chestiune este necesar să aprofundăm 

studiul etc. 

Totodată, am constatat că în programul 

AsociaŃiei cadrelor în rezervă şi 

în retragere ,,C.D.NENIłESCU”, filiala 

Bucureşti, există preocuparea de a elabora 

o istorie completă a armei. 

De asemenea, avem cunoştinŃă 

despre faptul că Centrul de Cercetare 

ŞtiinŃifică pentru Apărare NBC şi Eco- 


logie, sub îndrumarea domnului 

col.dr.ing.Ion Savu, intenŃionează să 

scoată o istorie proprie până la anul, când 

îşi sărbătoreşte 80 de ani de existenŃă. 

MenŃionăm că de-a lungul timpului cadre 

de înaltă valoare profesională din această 

instituŃie de prestigiu a armatei au avut 

realizări notabile în domeniul istoriografiei 

chimiei militare.* 

Este o intenŃie lăudabilă, am aflat 

că s-au acumulat date, documente şi materiale 

pe această temă, nu cunoaştem 

stadiul elaborării, în schimb, după cum s-a 

văzut, am oferit spaŃiu suficient în revistă 

pentru exprimare celor care au asemenea 

preocupări. 

Ceea ce am făcut până acum noi 

(Şcoala de aplicaŃie), am mediatizat prin 

intermediul revistei şi nu numai. În plus, 

am amenajat o sală muzeală a armei 

apreciată de toŃi cei care au vizitat-o. Am 

primit un ajutor substanŃial din partea Muzeului 

Militar NaŃional şi vom face demersurile 

necesare pentru a intra în posesia 

unor documente, fotografii, drapele, 

uniforme, armament de specialitate etc., 

care ne-au fost date temporar, doar pentru 

prezentare, cu ocazia jubileului de la 

15 mai a.c.. Consi-derăm că acestor obie 

c t e , c â t ş i a l t o r a , 

le-ar sta mai bine expuse în micul muzeu 

din şcoală, spre mândria noastră, a chimiştilor 

militari, decât să fie conservate şi 

păstrate în depozite unde accesul celor 

interesaŃi este mai dificil. 

Revenind, afirmăm încă o dată 

întreaga noastră disponibilitate pentru o 

* Col.dr.ing.Ştefan Dogaru, mr.dr.ing.Ioan Roman, ,,Bibliografia 

chimiei militare româneşti”, Bucureşti 1987 

mai strânsă colaborare cu toŃi cei intere- 

83


Cine citeşte cu atenŃie însă, nu 

poate să nu observe şi altceva foarte 

important, cu valenŃe educative pentru 

tânăra generaŃie. Pe mulŃi dintre ofiŃerii 

menŃionaŃi de cei doi autori i-am cunoscut 

personal, despre unii am auzit vorbindu-se 

frumos, iar la adresa altora circulau 

tot felul de anecdote, transmise pe cale 

orală, care nu le scădea din prestigiu şi 

care făceau deliciul conversaŃiilor din pauzele 

convocărilor la care se întâlneau ofi- 

Ńerii chimişti din diferite garnizoane. 

În general, cei din generaŃia mea 

pot spune că au avut multe de învăŃat de 

la predecesori. 

În primul rând, dragostea şi pasiunea 

pentru armă şi profesia de ofiŃer. 

Acei tineri care au plecat de acasă mai 

mult împinşi de nevoi, fără să ştie prea 

multe despre ceea ce avea să-i aştepte în 

şcoala militară, amăgiŃi de speranŃa că vor 

lucra în laboratoare de chimie, îmbrăcaŃi 

(probabil) în halate albe etc., aveau să 

pună bazele chimiei militare moderne în a 

doua jumătate a secolului din urmă, când 

această armă a cunoscut realizări deosebite 

în domeniul instrucŃiei, învăŃământului, 

al cercetării ştiinŃifico-aplicative, precum 

şi al înzestrării, la nive-lul armatelor 

moderne. 

În al doilea rând, spiritul de corp 

(cum spun francezii) şi de disciplină. Oriunde 

acŃionau aveau conştiinŃa apartenenŃei 

la o armă de elită. 

Pentru meseria îmbrăŃişată îşi sacrificau 

timpul liber şi, poate, familia; în 

peregrinările prin garnizoanele patriei, 

dormeau de multe ori în cazărmi, mărşăluiau 

pe jos zeci de kilometri până în raioanele 

taberelor şi aplicaŃiilor, unde staŃionau 

săptămâni şi luni de zile; căutau solu- 

Ńii ingenioase de prezentare a noutăŃilor 

armei s.a. Expresia regula-mentară de a 

suporta cu stoicism greutăŃile şi privaŃiunile 

serviciului militar nu era o vorbă goală. 

În al treilea rând, accentul care se 

punea pe latura practică a pregătirii ofiŃerului, 

pe dezvoltarea rezistenŃei fizice şi 

psihice a acestuia. Cu toate că motivaŃia 

şi metodele folosite adesea nu erau cele 

mai inspirate, iar logistica instruirii pe 

atunci era departe de ce este ea astăzi. 

Nu dezvolt ideea, dar aş reŃine 

atenŃia că în prezent simularea acŃiunilor 

pe monitoare, cu reproducerea cât mai 

fidelă a imaginii câmpului de luptă şi aplisaŃi 

în această nobilă întreprindere. Considerăm 

că batem totuşi pasul pe loc. Că 

nu am ieşit din inerŃie şi încă staŃionăm în 

stadiul (contemplativ?!) al bunelor intenŃii. 

Investigând, am aflat că sunt persoane 

care deŃin fotografii, decoraŃii, lucrări, 

regulamente şi instrucŃiuni vechi, 

care ne-ar fi de mare folos să le consultăm. 

Dispunem de suficiente date 

,,reci” şi, după cum se ştie, am publicat 

şi ,,o istorie în date” a armei, dar nu e de 

ajuns. Pentru a reconstitui cu fidelitate 

fiecare epocă, pentru a evidenŃia importanŃa 

fiecărui eveniment şi rolul personalităŃilor 

în diferite împrejurări istorice, avem 

nevoie de asemenea relicve.- Or, din păcate, 

până în prezent nu am găsit suficientă 

receptivitate la cei vizaŃi. În acelaşi 

timp, nici noi poate nu am făcut totul pentru 

a intra în posesia lor. 

Eforturile noastre însă, după cum 

se va vedea în continuare, încep să fie 

răsplătite. 

* 

* * 

n paginile următoare, publicăm 

integral cele două mate- 

Î 

riale primite. Lecturându-le, 

cititorii mai vârstnici vor retrăi 

emoŃiile anilor ’50, când au făcut primii 

paşi în cariera armelor, cu motivaŃii şi în 

împrejurări diferite de cele din zilele noastre. 

Cei mai tineri, aflaŃi la începutul carierei, 

poate vor zâmbi miraŃi luând cunoştin- 

Ńă: despre metodele de selecŃie a candidaŃilor; 

despre ,,prelucrările psiho-logice” 

ale obsedantului deceniu (de exclusivism 

ideologic); de rigoarea programului 

,,spartan” din şcoală; de măsurile punitive 

de intensificare a instrucŃiei, cu accentul 

pe metode şi discipline practice, 

când efortul fizic şi psihic al celor împricinaŃi 

mergea până la epuizare (credem noi 

nu totdeauna suficient de motivat şi necesar); 

despre criteriile politice şi sociale ce 

stăteau la baza selecŃiei şi promovării în 

carieră; despre desele mutări ,,la ordin”, 

pe neaşteptate şi fără explicaŃii ale cadrelor 

(despre care se spunea că trei mutări 

dintr-o garnizoană într-alta echivalau cu 

un incendiu pentru mobilă); despre darea 

şi executarea ordinelor (misiunilor), într-o 

vreme când în regulamente se stipula 

că ,,ordinul şefilor este lege pentru subordonaŃi”, 

fără temeiuri şi explicaŃii convingătoare, 

şi multe altele... 



caŃiile ,,de cabinet”, în general informatizarea 

instrucŃiei, ca şi desfăşurările 

restrânse şi simplificate cu tehnică în teren, 

nu trebuie să scadă interesul tinerelor 

cadre pentru propria călire psiho-fizică. În 

armatele moderne, educaŃia fizică militară 

este la mare preŃ şi are o pondere hotărâtoare 

în aprecierea nivelului general de 

pregătire a ofiŃerului. 

În comparaŃie, la noi această problemă 

este încă deficitară sub aspectul 

logisticii şi, în unele cazuri, al exigenŃei 

celor care trebuie să vegheze la respectarea 

integrală a curriculum-ului pregătirii. 

Ca să nu mai vorbim de autoexigenŃa, de 

conştientizarea necesităŃii ori de voinŃa 

proprie în această direcŃie. 

Nu voi evidenŃia toate aspectele 

pe care le consider demne de reŃinut, în 

cele două memoriale, voi lăsa, în continuare, 

cititorului mai mult sau mai puŃin avizat 

plăcerea de a se delecta cu lecturarea 

paginilor următoare şi de a desprinde el 

însuşi concluziile şi învăŃămintele de luat 

în seamă. 

.....istoria în actualitate 

D 

intre scrierile memorialistice 

primite la redacŃie, pe care le 

consider demne de atenŃie 

pentru cititori mi se par interesante 

cele care evocă amintiri ori impresii 

personale asupra unor fapte, evenimente 

şi împrejurări de viaŃă la care au 

participat autorii respectivi. Materialele pe 

care au avut amabilitatea să ni le trimită 

domnii gl.bg.(r) ing.Dumitru Prunache şi 

col.(r) Dumitru Brânzei aduc în atenŃia 

posterităŃii date şi trăiri interesante cu privire 

la: prima şcoală de ofiŃeri de chimie 

militară ce a funcŃionat la Făgăraş între 

anii 1951-1953; activitatea şi crochiul dislocărilor 

Batalionului 42 Chimic (acum 

B.202Ap.NBC) între Sighişoara şi Huşi; 

aparatura şi tehnica de chimie militară din 

anii ’50; instrucŃia şi perfecŃionarea pregătirii 

ofiŃerilor chimişti din acea epocă; 

,,odiseea” carierei şi experienŃele profesionale 

ofiŃerului chimist din epoca menŃionată 

s.a. 

Îmi revine obsesiv în minte întrebarea 

la care am încercat să dau răspuns 

într-un număr anterior al revistei: ,,la ce 

mai folosesc astăzi toate aceste evocări, 

memoriale, amintiri ori impresii 


personale?”. Alte vremuri, alŃi oameni, 

alte idealuri? (O, tempora! O, mores!) Este 

o întrebare ce decurge logic dintr-una 

mai generală referitoare la valenŃele cognitive 

şi educaŃionale ale studierii istoriei 

în genere, căreia i-au dat răspunsuri nuanŃate 

cercetătorii discipli-nei, pedagogii, 

scriitorii, în principiu, cei care au scormonit 

cu migală trecutul. 

Problema a fost de mult lămurită, 

prin urmare nu voi insista. 

Mă încearcă totuşi un sentiment 

de amărăciune – poate sunt subiectiv, e 

doar o impresie(?) – că tineretul din ziua 

de astăzi (sintagma are o conotaŃie specială) 

nu se arată prea interesat de trecut, 

că interesul pentru istorie a rămas doar 

pentru cei din generaŃia mea, a căror carieră 

a apus ori se apropie de sfârşit, în genere 

pentru generaŃiile vârstnice. 

Nu intru nici aici în alte considera- 

Ńii. Această atitudine (sau lipsă de atitudine?!) 

în chestiunea interesului pentru studiul 

istoriei Ńine, nu în ultimul rând, de motivaŃie, 

de calitatea actului educaŃional, de 

presiuni sociale diverse, de incertitudini 

privind evoluŃia în carieră, de frământări şi 

neîmpliniri personale, aspecte ce se manifestă 

mai pregnant la tânăra generaŃie. 

Şi revin la avertismentul care prefaŃează 

acest eseu….. 

85

MEMORIALISTICĂ*OAMENI CARE AU FOST 

Domnule colonel (r) prof. Mihai Grigorescu, 

Prin scrisoarea primită de la dumneavoastră am fost onorat de atenŃia care mi-aŃi acordat-o şi de invitaŃia de a participa 

pe 15.05 (2003, n.r.) la sărbătorirea armei noastre pentru care vă mulŃumesc foarte mult. 

Vă trimit câteva însemnări privind istoria apărării NBC în perioada 1952-1956. Va urma perioada 1957-1964, care va 

cuprinde activitatea desfăşurată la Huşi şi în continuare anii 1965-1970 petrecuŃi la Marina Militară, după care activitatea desfăşurată 

în fostul C.T.Ch. 

Tot ce am scris şi probabil voi mai scrie este numai pe bază de memorie, neavând nici o documentaŃie la îndemână, cu 

excepŃia revistei ,,Apărarea NBC”. 

Ideea unei istorii a armei noastre a fost discutată în C.T.Ch. pe la începutul anilor ’80 şi în acest scop a fost constituit 

un colectiv, în care era şi col.(r) ing.Magheru, care s-a documentat o perioadă de timp la Piteşti în arhivele armatei. Nu cunosc ce 

s-a făcut cu materialele culese de acolo. Poate ar fi bine să fie întrebat. 

Nu uit ideile din scrisoarea dumneavoastră şi care vă preocupă atât de mult spre binele acestei istorii. Eu voi încerca să 

le analizez pe rând şi cu multă atenŃie. Oricum, dacă la ce v-am trimis aveŃi unele observaŃii, le aştept cu mult interes. 

Cu respect, 

Col.(r) Brânzei 

02.05.2003 

Unele aspecte ale istoriei armei ,,Apărare NBC” 

1952-1956 

Prima promoŃie de ofiŃeri chimici, aşa era denumirea pe atunci, a absolvit şcoala 

militară în anul 1952, la Făgăraş, probabil în luna august, fiind considerată promoŃia A. Din ea 

fac parte unii ofiŃeri cunoscuŃi de noi toŃi: col.(r) Mihart, col.(r) Beiu, col.(r) Simionescu, 

col.(r) Rusoiu şi alŃii. A doua promoŃie de ofiŃeri chimici, considerată promoŃia B, fiind şi cea 

mai numeroasă, a absolvit şcoala militară în martie 1953. Ulterior, indicarea promoŃiilor în 

ordine alfabetică nu s-a mai făcut, probabil la indicaŃia cuiva. Din promoŃia de ofiŃeri 

,,1953” au făcut parte col.(r) Taban, col.(r) Noaghe, col.(r) GhiŃă, col.(r) Iordănescu, 

gl.bg.(r) ing. Prunache şi mulŃi alŃii. 

PromoŃia de ofiŃeri din care am făcut parte şi eu, august 1955, a început cursurile 

cu două plutoane în toamna anului 1952, cu un pluton în luna decembrie a aceluiaşi an şi un 

pluton în luna martie 1953. Printr-un program special întocmit, s-a ajuns ca toate aceste plutoane 

să termine anul I în luna august sau septembrie 1953. În acel ultim pluton sosit 

m-am aflat şi eu. 

La acea vreme s-au petrecut unele evenimente notabile. După examenul de la 

sfârşitul anului I cele patru plutoane s-au restructurat, în şcoală rămânând doar două 

(aproximativ 40-50 elevi), iar restul a fost repartizat la şcolile militare de ofiŃeri de artilerie, de 

căi ferate, sau la trupe în vederea terminării stagiului militar. 

În anul I la Făgăraş (1953) am avut ocazia să fim instruiŃi, cum era şi firesc, de 

ofiŃeri veniŃi în şcoală de la alte arme (infanterie, artilerie, trupe de securitate etc.) şi de ofiŃeri 

ingineri chimişti. Câteva exemple: lt.maj. Bărbulescu-pentru Topografie şi Meteorologie, 

lt.maj.ing. Bârliba-la cursul de SubstanŃe Toxice de Luptă, mr.ing. Zapodeanu-la cursul de 

Tehnica Armamentului Chimic etc. 

Ce mi se pare interesant de evidenŃiat este că o parte din ofiŃerii care ne pregăteau (profesori sau comandanŃi), alŃii decât cei amintiŃi mai sus, 

fuseseră instruiŃi şi la şcoli militare din Germania şi pot spune că instrucŃia în câmp era foarte grea, indiferent că era iarnă sau vară, grupurile de asalt sau 

forŃarea unor cursuri de apă erau la modă. Dar, în acelaşi an I, către sfârşitul acestuia, au început să sosească ofiŃeri pregătiŃi în fosta U.R.S.S. la şcoala 

militară de chimie din Kostroma, o localitate situată mai la nord, unde iarna temperatura scădea la multe grade sub zero. Aceşti ofiŃeri, la terminarea 

studiilor, primeau gradul de locotenent în şcoală şi după sosirea în Ńară, în România, ministrul forŃelor armate îi avansa la gradul de locotenent major. 

Câteva exemple: lt.maj. Roşca, lt.maj.Cazan, lt.maj.Kulic şi alŃii. 

Tot din perioada acelui an 1953, la Făgăraş, îmi amintesc că la comanda şcolii era lt.col.Teofilescu, iar consilier sovietic era un ofiŃer cu 

gradul de colonel pe care-l vedeam uneori la orele de pregătire teoretică şi mai des la activităŃile din teren. Atunci când considera că este necesar intervenea 

imediat în desfăşurarea exerciŃiului respectiv, la finalul acestuia dând şi calificativul bine sau rău. Ştiu că şi în C.T.Ch. era un consilier sovietic. 

În aceeaşi perioadă a fost un mic incendiu la clădirea şcolii provocat, se bănuia, de elemente ostile regimului social-politic, iar în MunŃii 

Făgăraş existau grupuri înarmate care ni se spunea că pot comite provocări la adresa armatei. În aceste condiŃii executam şi noi serviciul de gardă şi să fii 

santinelă la un post aproape de râul Olt, unde era gardul şcolii şi mai încolo un cimitir, nu era pentru nimeni dintre noi o plăcere, mai ales pe timpul nopŃii. 

În toamna anului 1953, Şcoala Militară de OfiŃeri de Chimie s-a desfiinŃat şi cele două plutoane de elevi care rămăseseră, împreună cu toată 

baza materială şi corpul de cadre militare necesare, s-au mutat la Sibiu în cazarma Cibin (lângă pârâul cu acelaşi nume) ca secŃie de chimie la Şcoala Militară 

Tehnică de Artilerie şi Chimie (denumire nouă). Trebuie să amintesc că această şcoală, pe linie de artilerie, pregătea ofiŃeri tehnici de armament şi 

muniŃie, mai târziu fiind desfiinŃată. Precizez că şcoala respectivă era diferită de cunoscuta şcoală militară de artilerie, care pregătea ofiŃeri pentru această 

armă pe linie de comandă. 

În perioada mutării noastre de la Făgăraş la Sibiu ni s-a adus la cunoştinŃă că şcoala pe care o urmam va fi pe durata a trei ani, nu doi ani, 

aşa cum se anunŃase iniŃial. În acest fel, am devenit prima promoŃie care a absolvit şcoala de trei ani. 

Cele două plutoane de elevi formau o companie al cărei comandant a fost numit lt.maj.Toader, ofiŃer pregătit în fosta U.R.S.S., care mai 

târziu a îndeplinit funcŃia de lector în Academia Militară, iar cei doi comandanŃi de plutoane (printre primii ofiŃeri de specialitate numiŃi în aceste funcŃii) 

erau: la plutonul 1, lt.Constantinescu Marian (promoŃie 1952) şi lt.Iatan Marin (promoŃie 1953) la plutonul 2, din care făceam parte şi eu. 

Îmi amintesc că pe la începutul anului II au venit încă trei colegi absolvenŃi ai liceului militar, care s-au integrat destul de repede în sistemul 

nostru de învăŃământ. 

Dintre cei doi comandanŃi de plutoane, lt.Iatan, comandantul plutonului 2 era mai sever, mai pretenŃios şi se ajunsese ca acest pluton să fie 

apreciat printre cele mai bune din şcoală la instrucŃia de front. De altfel, lt.Iatan avea o Ńinută de adevărat militar, impunea respect şi spunea uneori că 

nu va pleca din armată decât după ce o să aibă şi lampasul de general. Viitorul nu a confirmat aceste vorbe, din nu ştiu care motive, şi după un număr de 

ani a părăsit armata. L-am întâlnit doar la revederea promoŃiei 1955 pe care am făcut-o din 5 în 5 ani, cu regularitate, din 1975 până în prezent. 

Despre viaŃa de elev trebuie spus că programul se desfăşura zilnic, de luni până sâmbătă: dimineaŃa cursuri, după-amiaza studiu, cu excepŃia 

după-amiezei de sâmbătă când se executa programul administrativ. Învoirile erau duminica după-amiază, dar cel mult 1/3 din efectiv şi numai pentru 

elevii disciplinaŃi, care învăŃau bine şi care nu mai fuseseră demult în învoire. 

Cazarea şi echiparea noastră era ca pentru elevii de şcoală militară, ca şi hrănirea, cu deosebirea că de două ori pe săptămână trebuia să mâncăm 

şi arpacaş care de cele mai multe ori rămânea aproape neconsumat. 



În anul II de şcoală, dacă nu greşesc, tabăra de vară am executat-o la VeneŃia, o zonă frumoasă, sub munte, cu multă verdeaŃă. Deplasarea 

până la tabără (VeneŃia- cu accentul pe ultima silabă ca să n-o confundăm cu celebrul oraş italian), care se afla cam la 20-30 km de Făgăraş, pe drumul 

spre Braşov, am efectuat-o în câteva etape de marş ,,per pedes”, numai pe timpul nopŃii, cu echipamentul gros şi tot ce ne trebuia în raniŃă, inclusiv armamentul 

individual. În spatele formaŃiei exista un autocamion cu personal sanitar pentru prim-ajutor, care până la urmă îi lua pe cei dintre noi care nu mai 

puteau continua marşul pe jos. Înapoierea la Sibiu s-a executat cu autovehicule. 

În tabără, care am efectuat-o cam o lună de zile, dormeam în bordeie de pământ cu priciuri (în loc de paturi) şi instrucŃia era, în mare parte, de 

specialitate în teren. 

Probabil în anul II sau III, dar sigur pe un anotimp mai călduros, am făcut practică la unităŃi timp de o lună. Eu am solicitat şi mi s-a 

aprobat la Compania 420 camuflaj-ceaŃă dislocată la Ploieşti, situată mult în afara oraşului. Aici am îndeplinit funcŃia de comandant de pluton pentru că 

încă nu erau ofiŃeri pe numărul necesar. Compania era dotată cu aparate de fumizare (AF-450) şi ca substanŃă se folosea acidul fumigen. Ca destinaŃie sau 

misiune principală, compania împreună cu alte mijloace era întrebuinŃată la mascarea în suprafaŃă a obiectivelor petroliere din zonă. 

Pentru că am petrecut copilăria şi adolescenŃa, până la terminarea şcolii medii (denumirea de atunci a liceului de azi) în Ploieşti, trebuie să 

amintesc un episod interesant privind întrebuinŃarea fumului de mascare în ultimul război mondial. Dacă la 1 august 1943 aviaŃia americană a bombardat 

rafinăriile de la periferia oraşului, într-o zi cu vizibilitate foarte bună eficacitatea fiind maximă, nu la fel s-a petrecut în seria de bombardamente asupra 

oraşului începută la 5 aprilie 1944. De această dată trupele germane au împânzit oraşul şi zonele adiacente cu aparate de fumizare, unul dintre acestea 

fiind instalat chiar în faŃa casei în care locuiam. La darea alarmei, aparatele erau puse în funcŃiune de câte un militar german echipat cu masca contra 

gazelor şi mănuşi de protecŃie din cauciuc. De astă dată eficacitatea bombardamentelor asupra rafinăriilor a fost mult diminuată, dar a sporit numărul 

clădirilor distruse din oraş şi al victimelor din rândul populaŃiei. 

La începutul anului III am avut noi colegi, în companie, venise seria de elevi, tot două plutoane, care a constituit promoŃia de ofiŃeri ,,1957”. 

Amintesc pe col.(r) Călcâi, col.(r) ing. Ogrezeanu, col.(r) ing. Stan, col.(r) Stoenescu, col.(r) ing. Coliban, col.(r) Toma şi mulŃi alŃii, care sunt bine cunoscuŃi 

în armata noastră. 

Am terminat anul III şi, totodată, şcoala militară cu examenul de absolvire. Pe baza rezultatelor acestuia am fost împărŃiŃi în trei categorii. 

Cum se cunoaşte, la absolvire toŃi am primit câte o soldă, iar cei din categoria a-II-a şi categoria I-a am primit, în plus, încă o soldă, respectiv două. Printre 

cei de categoria a-II-a m-am numărat şi eu. Înainte însă de susŃinerea examenului de absolvire fiecare dintre noi şi-a declarat în scris opŃiunile pentru 

trei garnizoane unde să fie repartizat ca ofiŃer. Am solicitat, la fel ca ceilalŃi, trei garnizoane şi am fost trimis într-a patra care se chema Vaslui..... 

De ce Vaslui? Aici se aflau două unităŃi chimice. Batalionul chimic mutat de la Sighişoara (fila 21, punctul 1 din Apărarea NBC nr.4/2002 

nu specifică acest fapt) şi Batalionul de aruncătoare de flăcări. Comandantul trupelor în acel moment era col.Herescu şi acesta hotărâse ca toŃi absolvenŃii 

de categoria a-II-a şi I-a să fie numiŃi comandanŃi de plutoane la cele două unităŃi. Până la urmă, datorită unor intervenŃii, n-am ajuns la Vaslui chiar 

toŃi cei amintiŃi mai sus, fiind aduşi în această garnizoană şi din categoria a-III-a. Se ajunsese la situaŃia că după câteva luni de la absolvirea şcolii mai 

mult de jumătate din promoŃia 1955 se afla la cele două batalioane. Eu am ajuns ceva mai târziu în Vaslui, octombrie sau noiembrie, pentru că împreună 

cu încă şapte colegi, imediat după absolvire, în loc de concediu de odihnă am fost trimişi la aplicaŃia cu trupe de la Cincu (Făgăraş) unde se aflau majoritatea 

subunităŃilor din cele două unităŃi chimice. În cadrul aplicaŃiei am îndeplinit funcŃia de comandant de pluton în compania de degazare teren. CondiŃiile 

erau destul de aspre pentru toŃi participanŃii, având parte de ploi, noroaie, efort fizic prelungit în exerciŃii atât ziua cât şi noaptea. 

După această importantă activitate am început la Vaslui să ne integrăm în viaŃa de ofiŃer. La cele două unităŃi erau comandanŃi 

mr.Mateescu la Batalionul chimic şi mr.Moraru la Batalionul de aruncătoare de flăcări. Eu am fost la Batalionul chimic comandant de pluton în compania 

de cercetare chimică. 

Consider că nu este lipsit de interes să amintesc că programul nostru zilnic ca ofiŃer era 6 ore dimineaŃa program de instrucŃie în majoritatea 

timpului în teren şi 2,5 ore după-amiaza pentru întocmirea conspectelor la temele pentru a doua zi şi pentru pregătirea comandanŃilor de grupe. Între cele 

două activităŃi principale exista o pauză de două ore pentru masa de prânz şi pentru odihnă, în acest mod eram aproape toată ziua în cazarmă sau la 

câmpul de instrucŃie. 

Zilnic, dimineaŃa după primirea raportului, şeful de stat major (nu cu mult timp în urmă această funcŃie se denumea - adjutantul superior al 

batalionului) sau comandantul verifica prin sondaj la unele plutoane planurile conspecte şi materialele necesare zilei de instrucŃie, după care ordona deplasarea 

batalionului cu cântec la câmpul de instrucŃie. 

Cele trei mese zilnice le aveam asigurate la popota unităŃii, iar cazarea, fiecare la câte o casă de om, în gazdă, care se găsea destul de uşor. Îmi 

aduc aminte că din cei 580-620 lei/lună soldă, 100 de lei costa chiria şi spălatul lenjeriei proprii la gazda respectivă. 

Pregătirea periodică a comandanŃilor de plutoane, care constituia grupa şefului de stat major (comandanŃii de companii constituiau grupa 

comandanŃilor de batalioane) se desfăşura prin convocări, atât în cazarmă, cât şi în teren, punându-se mult accent pe pregătirea metodică şi practică. Ca să 

fim cât mai aproape de realitatea câmpului de luptă (aşa ni se spunea atunci), la una din convocări, desfăşurată iarna pe viscol şi zăpadă multă, am plecat 

în teren toată grupa de ofiŃeri în frunte cu şeful de stat major (ofiŃer ce făcuse războiul) având la noi tot echipamentul, documentele şi armamentul necesar, 

în plus, şi cu schiuri care s-au dovedit a fi foarte necesare. La sfârşitul convocării ne-am întors în cazarmă fără incidente şi cu programul convocării îndeplinit 

în totalitate, dar foarte obosiŃi. 

Batalionul chimic nu avea tehnică de specialitate prea numeroasă şi nici suficient de performantă, ca mai târziu, avea în schimb efective, mult 

mai mari ca în aceşti ani. La loc de frunte era şcoala de sergenŃi, care pregătea comandanŃi de grupă pentru toate subunităŃile chimice ale batalionului şi 

uneori chiar pentru alte unităŃi ale armatei. Apoi era compania de instructori chimici (câte unul pentru fiecare batalion, divizion, similare) veniŃi din toate 

categoriile de forŃe armate (terestre, aeriene, navale) să se instruiască un an. Efectivul acestei companii era între 150-200 de militari, poate că uneori şi mai 

mult. În continuare, erau companiile şi plutoanele independente. 

Pentru că în acel timp stagiul militar obligatoriu era de 3 ani, comandanŃii de grupă din plutonul pe care-l comandam erau sergenŃi de anul 

III, cam de aceeaşi vârstă cu mine, unul fiind chiar mai mare cu 1-2 ani, însă pot spune că erau conştiincioşi, autoritari faŃă de subordonaŃi şi respectuoşi 

faŃă de şefi şi superiori. 

Tinerii care veneau să-şi satisfacă stagiul militar, în majoritatea lor, aveau o pregătire de 4-7 clase. Chiar cei cu 7 clase şi mai mult constituiau 

o raritate. Şi din cei care aveau documente că sunt absolvenŃi a 4 clase descopeream tineri care nu ştiau să scrie şi să citească. Totuşi, ca militari erau 

harnici şi cu tragere de inimă pentru a învăŃa armamentul şi tehnica din înzestrare. 

Trebuie să remarc că pe timpul inspecŃiilor făcute de eşaloanele superioare calificativul obŃinut de unitate era de cel mult ,,Bine”, uneori, 

destul de des, era chiar ,,Satisfăcător”, care se considera un calificativ normal. Nu-mi aduc aminte de un calificativ ,,Foarte Bine”, chiar dacă instrucŃia, 

pregătirea în general, se executa la cote ridicate. 

Alarmele de exerciŃiu planificate şi conduse de comandantul batalionului sau eşalonul superior se executau uneori urmate de aplicaŃii tactice 

cu trupe în teren. Autovehiculele, inclusiv autospecialele, se deplasau numai cu şoferii şi materialele necesare. Efectivele subunităŃilor executau marşul pe 

jos cu comandanŃii lor în frunte. Una din aceste deplasări, desfăşurată în primele luni ale anului 1956, s-a executat până în zona CreŃeşti, Olteneşti, nu 

departe de Huşi, fără să se cunoască la acea dată că nu peste mult timp batalionul se va muta în această garnizoană. De altfel, această zonă cuprinsă 

între localităŃile CreŃeşti şi Târzii, de pe itinerarul Huşi-Crasna, va constitui peste câŃiva ani raioanele de dispunere ale unităŃilor chimice care se înfiinŃau 

la mobilizare. 

Ajungându-se către sfârşitul anului 1956, probabil luna octombrie, batalionul chimic s-a mutat la Huşi în 

actuala cazarmă. Am participat la toate operaŃiunile de îmbarcare şi transport pe calea ferată, debarcarea şi instalarea în cele două cazărmi care 

rămăseseră disponibile după mutarea brigăzii de artilerie la Bârlad. 

Înaintea mutării batalionului chimic la Huşi, mr.Mateescu (ajuns mai târziu şeful de stat major al Comandamentului Trupelor Chimice, în 

prezent decedat) a fost mutat la Academia Militară ca ofiŃer-elev şi comandant al unităŃii a fost numit cpt.Constantin, ofiŃer pregătit în fosta U.R.S.S. şi 

fost profesor în şcoala militară pe vremea când eram elev. Schimbarea făcută la comanda batalionului chimic în perioada premergătoare mutării acestuia în 



altă garnizoană nu a fost de bun augur, actul de comandă având mult de suferit. Noul comandant nu avea cunoştinŃele necesare operaŃiunii de mutare ce 

urma să se efectueze şi nici experienŃă în comanda subunităŃilor, din care cauză multe activităŃi nu au fost coordonate destul de judicios. 

În continuare am să încerc, făcând apel tot la memorie, să prezint unele date despre tehnica şi materialele chimice 

existente în şcoala militară şi la batalionul chimic în primul an ca ofiŃer (1956, n.r.), precum şi evoluŃia lor firească în timp. 

La acea dată tehnica şi materialele, în majoritate erau din cele folosite (existente) în cel de-al doilea război mondial şi o mică parte, în special 

mijloacele de protecŃie individuală, fabricate în industria proprie. 

Cercetarea chimică (cea de radiaŃie nu se cunoştea încă şi nu era prevăzută în program) se executa rudimentar şi numai pe jos. IniŃial, au fost 

nişte tubuşoare denumite ,,Dr.Ioan” despre care prea multe date nu cunosc. Ulterior au apărut aparatele de cercetare chimică cu tubuşoare indicatoare, 

dar fără cele pentru detecŃia substanŃelor toxice neuroparalitice, şi care aveau (pompa de detecŃie, n.r.) numai un orificiu, pentru un singur tubuşor ce 

putea fi folosit. 

Primele aparate dozimetrice de provenienŃă sovietică tip D.P. cu un gabarit (volum) mai mare decât cele folosite în prezent au apărut 

în perioada când eram în şcoală la Sibiu şi ,,descifrarea” lor s-a făcut cu ajutorul ofiŃerilor-profesori care studiaseră în U.R.S.S.(lt.maj. Roşca şi alŃii), 

precum şi a unor ofiŃeri ingineri profesori, pregătiŃi în Ńară (lt.maj.Barbulea şi alŃii). 

Degazarea armamentului şi tehnicii se executa cu pachetele antichimice individuale cu o soluŃie, truse de degazare pentru grupa 

de infanterie (similare), truse de degazare pentru armamentul de artilerie şi căruŃa de degazare. 

Primele autospeciale (folosesc termeni din acea perioadă) au fost autospecialele de degazare armament ADA-750, montate pe şasiu 

ZIS-150. 

Apoi s-au primit din import şi autospeciale de degazare armament şi tehnică ADAT-48 pe şasiu GAZ-63,pe care le-am folosit în instruire încă 

mulŃi ani. 

Degazarea echipamentului se realiza cu autospeciale de degazare echipament IE-2 prin fierbere, de asemenea montate pe şasiu ZIS-150. 

Degazarea terenului se executa cu nişte dispozitive mecanice montate pe autocamioane ZIS-150, care pe timpul deplasării pentru degazarea 

unui drum (5km/h) împrăştia clorură de var. O grupă de degazare însemna un autocamion cu dispozitiv şi clorura de var necesară. Dispozitivul era angrenat 

la una din roŃile din spate ale autocamionului cu un lanŃ asemănător cu cel de la bicicletă. Din practica multor exerciŃii a rezultat că procedeul nu era 

viabil (fiabil, n.r.), mai mereu lanŃul şi alte piese ale sistemului de transmisie a mişcării se defectau. AplicaŃia cu trupe de la Cincu a demonstrat acest lucru 

şi ceva mai târziu aceste mijloace au fost scoase din înzestrare, mai ales că între timp au apărut autospecialele de degazare ARS-12 (precursoarele autospecialelor 

ADT-12), tot din import pe şasiu ZIS şi ZIL care, se ştie, erau destinate şi pentru degazarea terenului. 

Fumizarea se executa cu grenade şi lumânări fumigene, pe bază de clorură de amoniu, folosite de toate trupele în vederea mascării, în 

special, pe aliniamente. 

Aparatele de fumizare AF-450 erau destinate pentru mascarea cu fum a unor obiective de pe suprafeŃe mari situate în adâncimea operativă 

sau strategică (probabil că actualii termeni sunt schimbaŃi). Mai târziu, după apariŃia ADT-12, aparatele de fumizare au fost scoase din înzestrare şi 

subunităŃile care foloseau aceste aparate au fost desfiinŃate. 

Aruncătoarele de flăcări . Primul model cu care ne-am instruit era de provenienŃă germană cu fuzee şi puşcă lansatoare. Jeturile de 

lichid incendiar (numărul şi duratele lor) erau la discreŃia luptătorului, adică puteau fi întrerupte în raport de situaŃia practică din teren. Mai târziu şi 

acest model de aruncătoare a dispărut pentru că a apărut aruncătorul de flăcări cu trei butelii distincte (LPO-50) şi aruncătorul greu de flăcări, care se 

îngropa în pământ şi se amorsa electric. 

SubunităŃile de aruncătoare grele de flăcări erau folosite împreună cu subunităŃile de geniu pentru crearea barajelor genistico-chimice pe 

anumite direcŃii în lupta de apărare. Ulterior şi acestea au fost scoase din înzestrare, iar subunităŃile care le foloseau au fost desfiinŃate. 

Referitor la mijloacele de protecŃie, în acea vreme se învăŃa despre mijloacele de protecŃie individuală şi colectivă. Mijloacele 

de protecŃie individuală cuprindeau masca contra gazelor şi completele de protecŃie. Completul nr.1 de protecŃie era compus din ciorapi, mănuşi de protecŃie 

şi pelerina de protecŃie care, această pelerină, era din hârtie mai groasă şi de unică folosinŃă, denumirea acesteia la apariŃia ei în dotarea trupelor fiind 

gazplan. Completul de protecŃie nr.1 exista la toate trupele, mai puŃin la subunităŃile de cercetare chimică şi de degazare. Completul de protecŃie nr.2 

(bluză cu glugă, pantaloni şi cizme) era confecŃionat din cauciuc şi era în dotarea subunităŃilor de cercetare chimică şi de degazare teren, precum şi la 

subunităŃile de fumizare. Completul de protecŃie nr.3 ( mănuşi, şorŃ şi cizme din cauciuc) era folosit de subunităŃile de degazare armament, tehnică şi 

echipament. 

În categoria mijloacelor de protecŃie individuală intrau şi aparatele izolante, care la început erau de fabricaŃie diferită (germană, italiană etc.), 

cu butelii de oxigen sub presiune. Unele din acestea aveau un dispozitiv asemănător cu o cameră de cauciuc flexibilă pentru roŃile autovehiculelor. Dispozitivul 

era prins pe mijlocul corpului omenesc şi se folosea la diferite lucrări sub apă ca ultim mijloc pentru ieşirea (salvarea) la suprafaŃă. 

ProtecŃia colectivă, se asigura prin realizarea adăposturilor de către subunităŃile de geniu la care instalaŃiile de filtro-ventilaŃie erau 

asigurate prin grija serviciului chimic. De altfel, la vremea aceea, instalaŃiile de filtro-ventilaŃie erau prevăzute în nomenclatorul materialelor chimice. Mai 

târziu, au fost trecute la trupele de geniu unde sunt şi în prezent. 

* 

* * 

Cam atât despre perioada celor cinci ani. Urmează să aştern pe hârtie, în 

măsura în care memoria mă va ajuta, câte ceva din perioada 1957-1964, timp în care 

am lucrat în Batalionul chimic de la Huşi. 

Nu am scris nimic despre numele unor colegi de promoŃie care au făcut, 

spun eu, cinste numelui de ofiŃer de chimie militară şi îi voi aminti în continuare: 

Balog Ernest, Bădilescu Florian, Chiriac Iulian, Ionescu Dumitru, Ionescu Nicolae, 

Mitrică Mihail, Manea Nicolae, Stănculescu Constantin, Pănoiu Constantin, Secară 

Constantin şi alŃii. 

02.05.2003 

col.(r) Brânzei 

Comandantul B.202 Ap.NBC, lt.col. Martin CATA, prezintă onorul. 

NOTA REDACłIEI: 

MulŃumiri domnului col.(r) Dumitru Brânzei pentru clarificările cu privire la începuturile existenŃei Batalionului 

202 Apărare NBC, prima şcoală de ofiŃeri de chimie militară postbelică de la Făgăraş şi înzestrarea trupelor 

chimice în anii ’50. 

EleganŃa, precizia şi plasticitatea stilului fac deosebit de interesantă şi plăcută lecturarea acestor pagini 

de memorialistică. 

Aşteptăm cu nerăbdare continuarea firului amintirilor; ne-am bucura să ne povestiŃi despre activitatea 

dumneavoastră în fostul C.T.Ch. 

88 APĂRAREA NBC nr. 6 (2/2003) 88


Gl.bg.(r)ing. DumitruPRUNACHE 

despreBatalionul 389Chimic 

1. Tabla cu comandanŃii: 

1950 Mr.Tănăsescu A.Ioan; 

1950 Cpt.Grigoriu Nicolae; 

1953 Cpt.Mateescu Ioan; 

1956 Cpt.Constantin Ioan: 

- oct.1954-1956 am lucrat împreună la Sibiu; 

- sept.1957 am dat împreună examen la A.M.G.(Academia Militară Generală); 

- aug.1958 am plecat împreună la Academia de ProtecŃie Antichimică din Moscova. 

1957 Lt.col.Dimitriu A.Liviu. 

2. Prima informaŃie de pe ,,InvitaŃia la a 50-a aniversare a înfiinŃării B.202 Apărare NBC”, 

pag.4, Repere Istorice: ,, 20 octombrie 1950-În baza Decretului Consiliului de Stat nr.87 din 

12 octombrie 1950 şi a Ordinului Marelui Stat Major al Armatei nr.123/251 din 18 octombrie 

1950 se înfiinŃează Batalionul 42 Chimic, cu garnizoana de dislocare la pace în municipiul 

Huşi.” 

3. Cred că cineva ,,a tras” de datele istorice ca să-i iasă ceea ce dorea. 

AtenŃie! după literatura mea din biblioteca personală Consiliul de Stat se înfiinŃează în martie 1961. 

B.389 Chimic a venit de la Sighişoara la Făgăraş când era comandant Cpt.Grigoriu N.(aşa ştiu eu). 

Autorul împreună cu gl.bg.(r) Dumitru Roman 

şi col.(r) prof. Mihai Grigorescu 

Eu, pe atunci locotenent Prunache Dumitru, am fost mutat în B.389Ch. la 26.02.1954 pe funcŃia de comandant pluton 1 degazare-M.C.0398 

din 26.02.1954(fişa de evidenŃă nr.34679), în compania de degazare comandată de lt.maj.Kulik(terminase şcoala militară în U.R.S.S., cred că împreună cu 

Toader Gh., Cazan C-tin. şi Apostol). 

La companie era locŃiitor politic-lt.Boglea şi comandant de pluton–lt.Popa Gheorghe, colegul meu de promoŃie. 

O dată cu mine au mai venit în batalion lt.Noaghe Nicolae, lt.Luca Mitică-de pe frontiera de vest de la construcŃia de cazemate, lt.Bokor Francisc 

s.a., toŃi colegi de promoŃie. 

Pe fişa mea este o adnotare de care nici eu nu am ştiut: 05.04.1954 Comandant pluton degazare teren, B.389 Chimic; şeful Tr.Chimice, ord. 05 

din 05.04.1954. 

Ca denumire şi locaŃie nu poate fi greşeală. 

Batalionul era comandat de cpt.Mateescu Ioan, iar şeful de Stat Major era cpt.NeamŃu Septimiu. 

În batalion erau ofiŃeri mai în vârstă şi mai tineri cunoscuŃi până astăzi între chimişti: lt.Chiru Constantin-cdt.pl.cercetare, lt.maj.Cazan Constantin-cdt.cp.dgz., 

cpt.Pleşa Dumitru-cdt.cp.ar.flc., lt.maj.Pricoi probabil cdt.cp.fum., lt.maj. sau cpt. Moraru Liviu cu epoleŃi de aviaŃie (aşa îmi reamintesc). 

Îmi aduc aminte, de asemenea, de: lt.Sântimbrean, lt. Bocancea Octavian, lt. Benga Stelian şi de mulŃi sublocotenenŃi proveniŃi de la şcoala 

divizionară. 

În anul 1954, cred că a apărut prima instrucŃiune despre arma atomică, de unde am aflat şi despre punctul de dezactivare. 

Am primit misiunea să pregătim un punct de dezactivare în pădurea Mihai Bravu şi să-l prezentăm cadrelor militare din garnizoana Bucureşti. 

Cuiva i-a dat prin cap ca locurile de îmbrăcare-dezbrăcare a mijloacelor de protecŃie să fie amenajate din panouri împletite din nuiele (semipereŃi 

laterali şi acoperiş). 

Misiunea a fost îndeplinită, nu ştiu exact data, dar în O.Z. al unităŃii e posibil să fi fost consemnat. Am fost recompensat pentru prima oară cu 

100 de lei, iar col.Herescu Emil-Cdt.Tr.Ch. a fost înaintat la gradul de general maior. 

Ne-am întors la Făgăraş şi am ieşit în tabăra de vară de la VeneŃía de Sus, Regiunea Braşov; 

Am fost controlaŃi în tabără de o comisie de la C.T.Ch.(Comandamentul Trupelor Chimice). 

Plutonul meu era dotat cu: 1 ADA-750, 1 IE-2 şi o cameră cu aer cald. 

Am primit misiunea să instalez un punct de degazare la Băile VeneŃía de Sus. Misiunea s-a încheiat către dimineaŃă, când am fost 

verificaŃi (nu-mi aduc aminte calificativul). 

Tabăra a continuat, prin urmare, B.389 Ch exista atunci (la Făgăraş, n.r.). 

Într-o duminică, spre sfârşitul lui septembrie-începutul lui octombrie(deoarece în 31.10.1954 am fost mutat la Sibiu, adnotare în fişă) am fost 

alarmaŃi şi am mers cu soldaŃii pe jos din tabără până la Fântâna Vacii(lângă Făgăraş), cu autospecialele după noi. Apoi ne-am îmbarcat şi am continuat 

marşul pe autospeciale. Când am ajuns la Sâmbăta, am respins un atac terestru, s-a dat încetarea alarmei şi ne-am deplasat apoi la cazarmă, unde am aflat 

noutatea: batalionul trebuia să se mute la Vaslui, în cazarma unui regiment de transmisiuni subordonat M.St.M. 

Am început pregătirile pentru mutare. Eu am fost numit şeful primului eşalon de transport pe C.F. cu militari, tehnică şi materiale chimice. Am 

fost însoŃit de lt.Bocancea Octavian şi lt.Benga Stelian. Îmi aduc perfect aminte, deoarece la ajungerea în Vaslui am mers la restaurant să mâncăm şi acolo 

mi s-a întâmplat un necaz mare (personal). 

Eu am stat în Vaslui 10-15zile, după care am plecat la Sibiu unde fusesem numit la ,,SecŃia de Chimie” a Şcolii Militare de 

Artilerie şi Chimie. 

Eram numit comandant de pluton elevi, cu toate că pe fişă scrie altceva. SituaŃia s-a legalizat pe 19.11.1954, când a venit ordinul de numire. 

Am fost încadrat Cdt.pl. la seria ce va termina în august 1957 şi din care făceau parte Roşulescu, Sava, Marinca, Croitoru s.a., pe care îi amintesc fără 

grad. 

După vreo lună, a venit şi colegul meu, lt.Noaghe Nicolae, care a fost numit comandantul plutonului în care se găseau Călcâi, Stan s.a. 

Deci, B.389 CH. continua să existe(la vaslui,n.r.). 

Discutând cu col.(r) Brânzei Dumitru despre acest batalion, am aflat că la terminarea şcolii militare(1955, august) a fost repartizat la Vaslui, 

unde erau două batalioane (Ch. şi Ar.Flc.). (VedeŃi notiŃele lui, începe să se lămurească.) 

În anul 1956, (cum este scris pe tabla comandanŃilor) cpt.Constantin Ioan este mutat la Vaslui sau la Huşi(?!) 

Deci, de aici trebuie căutată data înfiinŃării B.42Ch. şi mutarea lui la Huşi. 

ÎnfiinŃarea B.173 ProtecŃie NBC, cred eu că trebuie pusă în legătură cu desfiinŃarea B.Ar.Flc. comandat de mr.Moraru (cel cu epoleŃi 

de aviator de la început) şi înfiinŃarea B.187 Pr.NBC. (B.187 Pr.NBC înfiinŃat la 15.03.1963 în Vaslui, redislocat la 04.06.1963 la Oradea, desfiin- 

Ńat în 1999; B.173 înfiinŃat la 14.10.1963 la Vaslui, desfiinŃat la 15.08.1998). 

NOTA REDACłIEI: 

Prin urmare, începuturile existenŃei B.202 Ap.NBC în garnizoana Huşi sunt precedate 

de următoarele ,,mişcări” ale structurii batalionare iniŃiale: 


89


- 22.01.1945, din dispoziŃia Comisiei Aliate de Control, C.I.A.C.G.(din Bucureşti, cazarma MALMAISON), împreună cu structurile 

subordonate, au fost desfiinŃate; 

- nu cunoaştem precis data înfiinŃării B.389 Ch., care apare în 1950, dislocat în garnizoana Sighişoara; 

- în 1950, B.389 Ch. s-a mutat din Sighişoara, în garnizoana Făgăraş, căpătând (probabil) denumirea de B.42Ch (la C.I.Ap.A.Ch., 

înfiinŃat la Făgăraş la 03.06.1949); 

- în septembrie-octombrie 1954 batalionul chimic este mutat din Făgăraş în garnizoana Vaslui (unde se mai afla un batalion de 

aruncătoare de flăcări); 

- în octombrie 1956, B.42 Ch. s-a mutat din garnizoana Vaslui în garnizoana Huşi. La 11.09.1965 a primit denumirea de B.202 

ProtecŃie Antichimică, în 1993 - B.202 Pr.NBC, iar în 2000 - B.202 Ap.NBC. 

General de Brigadă(r)ing.Dumitru Prunache despre Şcoala Militară de OfiŃeri de Chimie de la Făgăraş şi despre 

,,odiseea” carierei sale de ofiŃer 

Pentru mine Şcoala Militară de OfiŃeri de Chimie din Făgăraş pot spune că a fost prima experienŃă militară, deoarece nu 

am avut militari de carieră în familie, iar verii mei care au îndeplinit serviciul militar locuiau într-o localitate mai îndepărtată şi nu am luat parte la trăirile 

lor de recrutare, încorporare sau trecere în rezervă. 

Eu învăŃam în oraşul Braşov, departe de familie( com.Brăneşti, jud.DâmboviŃa), când împreună cu mai mulŃi colegi am fost chemaŃi la Centrul 

Militar din Braşov. S-a discutat cu noi pe un ton mobilizator că ar fi bine să mergem la o şcoală militară. Şi fiindcă învăŃasem într-o şcoală de materiale 

de construcŃii, unde avusesem ca disciplină de studiu şi chimia, eram orientaŃi către Făgăraş. Pe loc ni s-au completat nişte documente. În acel an, 

1951, trebuia să terminăm şcoala şi, deci, să susŃinem examenul de absolvire. Cei ce aveau ,,recolta de binevoitori” ne-au promis că n-o să fie nici o problemă, 

că o să participăm la examenul de absolvire. Într-un fel ,,bucuroşi”, ne-am întors la şcoală şi am început să ne lăudăm cu norocul care a dat peste noi. 

După câte îmi amintesc astăzi, pentru chimie fusesem recrutaŃi doi elevi (celălalt era din Fieni, DâmboviŃa); alŃi colegi fuseseră recrutaŃi pentru specialită- 

Ńile auto, finanŃe şi topografie. Fiind în relaŃii mai bune cu profesorul care ne preda chimia, am fost invitat la dânsul împreună cu colegul meu şi am început 

să-l descoasem despre ce poate însemna ,,chimie militară”. Profesorul ne-a încurajat, imaginând laboratoare în care ne vom desfăşura activitatea. 

Acum trebuia să-mi conving părinŃii despre alegerea grozavă pe care am făcut-o. Într-o zi am plecat spre casă. De la Braşov la Sinaia am 

călătorit cu trenul, iar de la Sinaia până acasă, cu o cursă Sinaia-Târgovişte. Drumul până acasă a durat cam 10-12 ore, timp în care mi-am clădit povestea 

vieŃii mele. Mai aveam încă cinci fraŃi apropiaŃi ca vârstă. Acasă nu am găsit-o decât pe mama şi mi-a fost mai uşor să-i povestesc ceea ce gândisem eu: 

,,mă duc în şcoala militară, iar fratele de după mine o să poată să urmeze şi el liceul sau o şcoală medie”, cum era în acele vremuri (tata era maistru sondor 

şi făcuse armata la artilerie de munte, fiind mult mai sever). Noaptea a trecut repede, iar eu nu am putut să-mi conving mama, care m-a condus către 

maşină plângând. La aceasta se adaugă şi faptul că de abia împlinisem 17 ani, iar şcoala nu o terminasem încă. 

Ajuns la Braşov, lucrurile au început să se precipite, cu noi nu mai stătea nimeni de vorbă, nici chiar pedagogii, şi pe 25 iunie ne-a chemat la 

comisariat şi am fost duşi la şcoala militară din Făgăraş. Până pe 25 iulie s-a discutat cu noi, am dat examenul de admitere şi pe 25 iulie 1951 se făcea 

prima observaŃie în fişa de cadre: ,,elev”. De faptul că trebuia să susŃinem examene la şcolile absolvite nu şi-a mai adus aminte nimeni. Astfel, am rămas 

fără examen de absolvire, urmând să susŃin examenul de bacalaureat după absolvirea academiei militare, când am solicitat să fiu confirmat inginer. 

Am început cursurile anului întâi al şcolii militare, fiind repartizat în plutonul lt.(inf.) Mureşan Ioan (în paralel mai funcŃionaseră două 

plutoane comandate de lt.art.Staicu şi lt.cav.Babeş Ioan). După o lună de acomodare am început cursurile teoretice. La tactica armelor temele erau predate 

de ofiŃeri cu grade mari (maior, locotenent-colonel) de la Centrul de InstrucŃie al Trupelor Chimice (unde şef era colonel Dobreanu Ion). Tactica trupelor 

chimice şi de geniu erau conduse de lectorii şcolii. Unele noŃiuni tehnice erau predate de lectori ai şcolii sau ofiŃeri concentraŃi. Unul din lectorii şcolii, 

inginer, era mr.Zapodeanu, care a rămas un fel de şef al catedrei tehnice până la sfârşitul şcolii. Al doilea ofiŃer concentrat a fost cpt.Trandafirescu, care 

ne preda noŃiunile despre de fum şi aruncătoare de flăcări. 

Paralel cu noi, mai funcŃiona compania de anul doi, formată din două plutoane. Ne uitam la ei cu interes când se înapoiau de la instrucŃie 

transpiraŃi şi cu aruncătoarele de flăcări în spate. Eram încă mirat că nu văzusem nici un laborator şi nici un halat alb. 

Către sfârşitul anului întâi, au sosit în şcoală mai mulŃi ingineri tineri. Îmi reamintesc de cpt.Bârliba Ion, cpt.Sârbu, cpt.Galbenu s.a., care au 

predat temele de substanŃe toxice de luptă şi protecŃia împotriva lor şi substanŃele şi amestecurile incendiare. 

Pe la jumătatea anului I, am fost numit comandant de grupă. Aveam în grupă colegi care au ajuns până la gradul de colonel: GhiŃă Dumitru, Chelărescu 

Mihai, Brătan Paul s.a. În anul doi, am fost avansat „caporal” şi numit magazinerul companiei. 

În anul doi, ne-au organizat pe două companii a câte trei plutoane fiecare. ComandanŃii de companii, locŃiitorii politici ai acestora şi lectorii 

de ştiinŃe politice au venit din afara şcolii. A existat periodic comandant de batalion (Mr.Nicolau, Mr. Moraru). ComandanŃi de plutoane am avut tot 

temporar. Fiind la plutonul trei al companiei a doua (Cpt.Dobre Ioan), am avut cei mai mulŃi comandanŃi de plutoane (elevi de la şcoala divizionară – în 

stagiu, absolvenŃi ai şcolii divizionare, iar de multe ori, ne comandau ceilalŃi comandanŃi de plutoane din companie). 

După stagiul la unităŃi, Mr.ing.Zapodeanu a considerat că ne-am pierdut antrenamentul de lucru ,,la degazare” cu garula (căruŃa, n.r.) şi 

completul (lada) de degazare. În unitate fuseseră aduse combinezoane de cauciuc şi lucram în ele până când cizmele se umpleau de transpiraŃie. Completul 

de degazare era o ladă cubică de un metru şi era foarte greu de transportat de către 4-6 elevi, de la cazarmă până la râul Olt. 

ÎnvăŃământul militar pe timpul cât am fost elev mai avea o caracteristică negativă. Dacă pentru învăŃământul tactic mai erau „regulamente”, 

pentru învăŃământul tehnic învăŃam numai după notiŃele luate la cursuri. 

La sfârşitul anului 1952, a apărut cea dintâi lucrare, „Degazarea”, probabil traducere din limba rusă deoarece în ea era descrisă prima tehnică 

apărută la noi: ADA-750, IE-2, IE-3, dispozitivul auto pentru degazarea terenului, redactor responsabil fiind maiorul Şafner Ioan, fostul şef al Serviciului 

de Apărare Contra Gazelor al C.2A. 

Prin anul doi s-a mai ivit un necaz mare, aproape în fiecare noapte cazarma şcolii era atacată de persoane necunoscute. Se trăgeau focuri de 

armă în jurul şcolii, se puneau şomoioage de câlŃi îmbibate cu produse petroliere şi aprinse pe lângă magazii. Devenise un coşmar să faci gardă la fânăria 

care se găsea lângă un cimitir şi lângă culturile de porumb care Ńineau până la Olt. Eram organizaŃi de comandanŃii noştri să ducem lupte cu atacatorii, se 

Ńineau şedinŃe U.T.C. cu această tematică. Unii erau instruiŃi „în secret” şi instalaŃi în posturi de pândă, peste noapte. Şi totuşi, acest eveniment s-a 

terminat cu dispariŃia unui coleg. Într-una din zile eram la instrucŃia tactică în zona izlazului de la „Fântâna Vacii”. Elevul Georgescu a cerut voie să 

meargă la policlinică în oraş, având trimitere. A plecat şi dus a fost pentru totdeauna, nu l-a mai văzut nimeni. 

Ne apropiam de terminarea şcolii. Unii colegi au fost îndepărtaŃi din şcoală fără nici o explicaŃie. A plecat şi colegul meu Dumitru din Fieni, 

cu care venisem în şcoală. L-am întâlnit după mulŃi ani . Lucra ca inginer de materiale de construcŃii în ministerul corespunzător. (După stagiul militar de 

3 ani, a terminat facultatea din Bucureşti). 

În februarie, am susŃinut examenul de absolvire a Şcolii Militare de OfiŃeri din Făgăraş. Cu ordinul M.C.0534 din 27.02.1953 am fost înaintat 

la gradul de locotenent, terminând pe locul 4 din 171 de elevi. Fiind clasificat în categoria a II-a, am primit câte două salarii (alături de mine au fost 

în ordinea de pe tabelul aprobat de ministru: BăltăŃeanu Aurel, Cernat Constantin, Drobotă Enache, Titirică Florian, Vlăsceanu Ioan). 16 colegi au fost 

opriŃi în şcoală, fără explicaŃii. Am auzit că aceştia au constituit seria C şi au terminat în august 1953 (Seria A a terminat în august 1952; Seria B la 1 

martie 1953). Am plecat în concediu de odihnă 15 zile, cu un plic în buzunar pe care scria „DirecŃia Pregătirii de Luptă”. În acest timp, a 

survenit şi moartea lui I.V. Stalin. 

La data stabilită, m-am prezentat la D.P.L. O sală de club era plină cu sute de locotenenŃi „nou – nouŃi”. Generalul Floca a deschis adunarea 

şi s-a citit ordinul de repartiŃie. Cu încă vreo 20 de tineri ofiŃeri, de diferite arme, am fost repartizaŃi la Şcoala de Infanterie nr.4 Ineu (de 

care nu auzisem, ştiam însă de şcoala politică). Seara ne-au condus la tren şi am plecat spre noua destinaŃie. M-am împrietenit în tren cu un artilerist şi cu 

un cavalerist, restul fiind infanterişti. 



La destinaŃie am fost aşteptaŃi şi conduşi la întâlnirea cu comandantul şcolii. Aici am aflat că am fost numit şeful serviciului chimic şi lector 

de antichimică (cum se spunea) şi că fac parte din comisia metodică de la catedra de tactică. De asemenea, am aflat că am dreptul la cal. După aceea, am 

fost trimişi împreună cu alŃi ofiŃeri mai în vârstă să recunoaştem locuinŃe. M-am cazat împreună cu un infanterist. 

Luarea în primire a serviciului chimic a mers greu, deoarece comandantul şcolii era mai preocupat decât mine ca să mi se predea toată bogăŃia 

şcolii, cu un efectiv de peste 2000 oameni, cât mai corect (Ńinea funcŃia prin cumul un locotenent-major de infanterie). Am fost îndrumat de comandantul 

şcolii, în mod deosebit, numind pe un adjutant să mă sprijine la luarea în primire şi la întocmirea documentelor. 

După primirea serviciului, am început să predau şi temele la anul 1 şi 2, în total 33 de plutoane. Aşa că aveam foarte mult de lucru. 

În această garnizoană aveam şi un minuscul laborator, unde pe mese şi pereŃi aveam dispuse materialele chimice care erau în înzestrare, printre 

care şi fiole cu cloropicrină şi cloracetofenonă. Colegii veneau pe la mine în vizită, dar nu am observat că a dispărut una din fiolele cu substanŃă toxică 

de instrucŃie. Vara, la un bal din comuna Cernei, ofiŃerul care-mi sustrase fiola a spart-o, ceea ce a provocat panică în local, tineretul călcându-se în picioare, 

iar unii sărind de la etajul 1. S-a raportat până la M.F.A. A venit o comisie pentru cercetări, care a început cu mine. Noroc că nu am fost la bal şi nu 

ştiu nici astăzi cine a sustras fiola (se putea s-o fi procurat din altă parte). 

În urma cercetărilor, un ofiŃer a fost retrogradat până la sublocotenent, iar patru ofiŃeri au fost pedepsiŃi cu câte 10 zile de arest. Eu am 

rămas Ńinta, mişcată la fiecare adunare, câteva luni de zile. 

În decembrie 1953, Şcoala s-a desfiinŃat, elevii fiind repartizaŃi la alte şcoli militare. Şi acum am doi cunoscuŃi în Bucureşti 

care au participat la lecŃiile mele: colonel(r) Drăguşin Dumitru (financiar) şi colonel(r) Petrache Ioan (apărare-antiaeriană). Am adunat toate materialele 

chimice, le-am încărcat în vagoane de tren şi am predat toată bogăŃia şcolii la depozitul de materiale chimice din Alba-Iulia al Armatei de la Cluj (şef 

col.Mureşanu Gavrilă), unde lucra un coleg de-al meu, lt. Chirea Nicolae. Atunci m-am întâlnit şi cu lt.Gheorghe Lucian, fost coleg, care funcŃiona ca şef 

al Serviciului Chimic la Regimentul 169 Pionieri. 

M-am înapoiat la şcoală, am predat documentele la ,,Comisia de desfiinŃare” şi am primit ordinul de mutare la un regiment din 

Divizia de Infanterie de la Dej (deci prima mutare – alunecam în jos de la funcŃia de locotenent – colonel la căpitan). Am ajuns la Dej şi spre 

bucuria mea şef era lt.maj. Mureşan Ioan* – care îmi fusese comandant de pluton în şcoala militară (era în zilele de după Crăciun). Mi-a spus că a primit 

permisie să meargă la familie şi că de mine se ocupă după Anul Nou. M-a dat în primire unui caporal care era din oraş. Am făcut Anul Nou la o întreprindere 

din oraş, unde lucrau părinŃii lui. 

După Anul Nou am plecat la BistriŃa pentru a ocupa funcŃia de şef de serviciu a unui coleg, lt.Cusnir Mihai, care, din cauză că nu i s-a 

aprobat să se căsătorească cu fata pe care o iubea, a băut o fiolă cu cloropicrină şi era internat în spitalul militar ca „intoxicat”. Cum m-am prezentat, 

comandantul şi şeful de stat major, tineri absolvenŃi ai academiei militare, m-au îndrăgit şi ne-am înŃeles foarte bine cât am stat în unitate. În BistriŃa, la 

începutul anului 1954 erau două regimente de infanterie vecine. La al doilea regiment funcŃiona pe aceeaşi funcŃie ca şi a mea lt. Cosma Dragomir (devenit 

Oprea mai târziu). Ne-am înŃeles foarte bine, ca nişte colegi. De asemenea, mă înŃelegeam foarte bine cu şeful transmisiunilor din unitatea unde funcŃionam, 

ajungând ca după vreo două luni să mă primească în gazdă la el (până atunci dormisem în magazia de materiale chimice, fără foc în lunile ianuariefebruarie). 

Tot în această perioadă scurtă de trei luni, şeful serviciului de la divizie avea mari greutăŃi cu un coleg al nostru – lt. Lămbrulescu Emil, care 

era comandantul companiei chimice. Era un ofiŃer foarte slab pregătit şi reuşise ca împreună cu soŃia să se îmbolnăvească de toate bolile ,,lumeşti”. 

La ultimul control, când a fost întrebat ce teme a pregătit, a răspuns destul de senin „Garula în ofensivă şi în apărare”, încât comisia de 

control a rămas perplexă şi atunci lt.maj. Mureşan Ioan ne-a rugat să mergem câte o lună de zile şi să comandăm compania. Eu m-am înŃeles foarte bine cu 

comandanŃii UDD, care se găseau într-o cazarmă de lângă oraş aflată pe o înălŃime, şi cu militarii din companie. 

În curând, colegul meu s-a înapoiat din spital şi şefii au hotărât ca eu să plec. Astfel am ajuns comandantul plutonului 1 degazare 

la Batalionul 389 chimic Făgăraş (Fişa de evidenŃă nr.34679; ordinul emană de la M.F.A. şi are nr. M.C.0398 din 26.02.1954). Batalionul 

venise de la Sighişoara (nu ştiu când). Comandant al batalionului era cpt. Mateescu Ioan, iar şef stat major cpt. NeamŃu Septimiu. Comandant de companie 

– lt.maj.Kulic (terminase şcoala militară în U.R.S.S.), locŃiitor politic – lt.Boglea şi mai era un comandant de pluton promoŃia 1953, lt. Popa Gheorghe. 

În batalion, la acea dată funcŃionau ofiŃeri chimişti cunoscuŃi, astfel: col.(r) Chiru Constantin – Cdt.Pl.Cc.Ch.; col.(r) Cazan Constantin – 

Cdt.Cp.Degazare (terminase în U.R.S.S.); col.(r) Pleşa Dumitru – Cdt.Cp.Ar.Flc.; Dl.(...)Pricoi – Cdt.Cp.Fum. şi alŃii. Dintre colegii mei mai erau în 

batalion locotenenŃii : Sântimbrean Ion, Benga Stelian şi Bocancea (din Sc.divizionară). Odată cu mine au mai fost mutaŃi în batalion: lt.Noaghe Nicolae, 

lt.Luca Mitică, lt.Bokor Francisc. 

Am început instrucŃia chinuindu-mă atât cu treapta pe care am coborât (salariu 495 lei), cât şi cu comandantul de companie care era foarte 

slab pregătit şi nu ne prea înŃelegeam, dar noroc că eram milităros şi comandanŃii mai mari pe scara ierarhică mă încurajau. 

S-a primit în unitate prima instrucŃiune ,,Despre arma atomică”, pe care am început s-o prelucrăm cu militarii. S-a primit şi ordin 

să pregătim un punct de dezactivare, pe care să-l prezentăm în Pd.Mihai Bravu pentru ofiŃerii din garnizoana Bucureşti, în vară. Cineva a făcut 

propunerea ca locurile de îmbrăcare-dezbrăcare a mijloacelor de protecŃie să fie ca nişte „bucătării de vară”, unde semipereŃii şi acoperişurile să fie realizate 

din panouri împletite. Deci primăvara anului 1954 am consumat-o adunând nuiele de prin pădure şi instruind militarii cum să acŃioneze în punctul de 

dezactivare. 

În vară, ne-am deplasat în Pd. Mihai Bravu, am instalat punctul de dezactivare şi l-am prezentat conform misiunii, ofiŃerilor din comandamentele 

din Bucureşti şi elevilor Academiilor Militare. În urma acestei activităŃi am fost recompensat pentru prima oară cu 100 lei, iar dl.col.Herescu 

Emil – Comandantul Trupelor Chimice a fost avansat la gradul de general maior. 

De aici, batalionul s-a înapoiat în cazarmă şi apoi în tabăra de vară de la VeneŃia de Sus (Regiunea Braşov). 

Ajunşi în tabără am început în modul cel mai serios instruirea subunităŃilor. 

Plutonul meu la acea dată avea următoarea dotare: 1 ADA-750; 1 IE-2 şi 1 cameră cu aer cald. InstrucŃia se desfăşura în ideea încadrării în 

normele stabilite şi cu repetarea temelor parcurse „în fugă” din cauza misiunilor pe care le-am avut. Tabăra noastră era pe versantul de vest al MunŃilor 

Persani, acoperiŃi de păduri şi cu mai multe pârâuri curgând dinspre munte spre Olt, asigurându-ne condiŃii foarte bune de instruire. Într-o dimineaŃă am 

luat plutonul şi m-am deplasat în pădure. Aveam în planul conspect folosirea mijloacelor de protecŃie. Prin surprindere, am aruncat o grenadă cu substanŃe 

toxice de instrucŃie (poate prea aproape de oameni, sub 20 m). După un timp un caporal m-a anunŃat că îl arde ceva la umăr, sub piele. L-am dezbrăcat, l- 

am examinat şi am constatat că o schijă din grenadă îi intrase prin piele, se deplasase pe sub piele şi se oprise înapoia umărului, deoarece nu a mai avut 

forŃă să străpungă pielea. L-am liniştit, l-am dus la doctor, care l-a asigurat că nu este nimic periculos. A trebuit să raportez comandantului de companie 

ca să aprobe trimiterea rănitului la spitalul din Făgăraş. La spital, i-a fost numai crestată pielea şi i s-a scos capsa metalică a dispozitivului de explozie. 

Aşa se întâmplă când nu se respectă normele de securitate a muncii (a instrucŃiei). 

A mai fost un caz, dar de data asta mai...hazliu. Lt. Luca Mitică (fotbalistul nostru, aşa îl cunosc toŃi ofiŃerii care au trecut pe la Huşi), a 

reuşit să plece din Huşi când s-a apropiat de gradul de locotenent-colonel, fiind repartizat la Şcoala Militară de SubofiŃeri de Apărare Antiaeriană din 

Braşov. Era căsătorit şi şi-a adus soŃia la VeneŃia de Sus. Fiind gelos, când pleca la unitate, desena, diferite semne pe tălpile pantofilor soŃiei ca să ştie 

dacă a ieşit din casă! Din această cauză au fost multe scandaluri în familia colegului nostru. 

Către sfârşitul lunii septembrie ne-am pomenit în tabără cu o numeroasă comisie de control de la C.T.Ch. 

Eu am primit misiunea să instalez un punct de degazare la VeneŃia de Jos. Am deplasat subunitatea în zonă, am dat misiunea şi a început 

instalarea punctului de degazare cu cele trei mijloace din înzestrare: ADA-750; IE-2 şi camera de degazare cu aer cald. Către ziuă, eram gata să prezentăm 

punctul de degazare în funcŃiune. Comisia era condusă de col.Mighiu Constantin – şeful de stat major al C.T.Ch. Cred că am fost notat pozitiv (nu-mi 

aduc aminte exact calificativul). 

* Col. Ioan Mureşan, cdt.C.I.Tr.Ch. Între anii 1969-1975. 



După terminarea controlului, unitatea a fost alarmată la scurt timp, într-o duminică. Ne-am pus în mişcare seara cu militarii pe jos şi cu 

autospecialele după batalion pe itinerarul VeneŃia de Sus , Sercaia, Mândra, Fântâna Vacii , la 2-3 km est de Făgăraş. De aici s-a aprobat îmbarcarea pe 

autospeciale şi deplasarea în continuare pe itinerarul Făgăraş, Voila, Sâmbăta de Jos, unde am coborât de pe autospeciale şi s-a executat pe companii 

diferite misiuni de atac terestru. La terminarea misiunilor ne-am deplasat în cazarma batalionului care era cea de pe partea stângă, la intrarea în Făgăraş 

(dinspre Braşov). Aici am aflat şi ce a fost cu această grabă – unitatea urma să se mute în garnizoana Vaslui în cazarma în care a existat un regiment de 

transmisiuni, subordonat M.St.M. 

Eu am fost numit şeful primului eşalon care s-a deplasat pe calea ferată cu oameni, tehnică şi materiale. Îmi aduc aminte că împreună cu mine 

au mai fost lt.Bocancea Octavian şi lt.Benga Stelian. AlŃi ofiŃeri, printre care şi comandantul meu de companie, s-au deplasat separat cu trenul de persoane, 

urmând să ne întâmpine în gara Vaslui.La ajungerea în gară nu ne aştepta nimeni. 

Am început să întrebăm în stânga şi-n dreapta şi am trimis unul din ofiŃeri să aducă mijloacele de transport. Astfel s-a încheiat misiunea mea 

de şef de eşalon militar. După 10-15 zile de la sosirea în Vaslui, am fost chemat la comandantul unităŃii şi mi s-a spus că sunt mutat la Şcoala Militară 

din Sibiu. Iar am luat plicul, pe tren, şi trecând prin Făgăraş, am ajuns la Sibiu. În fişa de evidenŃă stă scris: 31.10.1954 – şef al poligonului 

chimic din SecŃia Şcolii Militare de Artilerie şi Chimie. Dar în secŃie, am fost numit direct comandant de pluton elevi * , lucru legalizat 

la 19.11.1954. După puŃin timp, a venit după mine şi lt.Noaghe Nicolae, care a fost numit tot comandant de pluton. Comandantul companiei noastre era 

lt.maj.Toader Gheorghe (a terminat şcoala militară în U.R.S.S.). În companie mai erau încă două plutoane de anul II. 

SecŃia de Chimie funcŃiona în cazarma Cibin. Ceea ce ne-a mirat, a fost faptul că încadrarea şcolii cu personal se schimbase aproape 100%. 

Şeful secŃiei era lt.col.Teofilescu, şeful ciclului tactic – cpt. Constantin Ioan, iar al ciclului T.A.C. – cpt.Roşca N.Ioan (ambii au terminat şcoala militară 

în U.R.S.S.). Am început să muncim cu seriozitate pentru educarea viitorilor ofiŃeri de chimie. Eram tânăr, eram dinamic şi îmi plăcea foarte mult (în 

sfârşit, după declin începuse faza de creştere). În anul 1955, luna decembrie, am devenit secŃie pe lângă Şcoala de Infanterie Nicolae 

Bălcescu, continuând pregătirea elevilor de anul II. 

O altă bucurie a mea a fost că în şcoală am găsit tehnică chimică nouă: ADAT-48, ARS-12 şi aruncătorul de flăcări portativ. Am primit 

misiunea ca să am pregătită o grupă de aruncătoare de flăcări cu care să particip la aplicaŃii. De asemenea ,cpt.Dicu Daniel (a terminat şcoala militară în 

U.R.S.S.), era lector la ciclul tactic şi la plutonul meu. În 1955 a plecat la cursul de pregătire pentru academia militară, iar orele de tactică mi s-au repartizat 

mie. 

Pentru interes, în anul 1955 a fost o trecere în rezervă a ofiŃerilor. MulŃi cunoscuŃi cu necazuri în muncă (disciplină, probleme politice etc.) au 

fost trecuŃi în rezervă, fiind astfel obligaŃi să-şi refacă profesional viaŃa. Şi au mai fost şi alte astfel de activităŃi. Din promoŃia mea, până la gradul de 

maior din 171 de ofiŃeri au plecat 86, adică 50%. 

În anul 1956, luna august, ne-am mutat în garnizoana Câmpulung Muscel pentru înfiinŃarea noii Şcoli Militare de OfiŃeri de Chimie, unde 

am fost numit comandantul companiei de elevi de anul II, colegul meu rămânând comandantul companiei de anul III. S-a înfiinŃat compania de anul I, 

comandată de lt.maj.Mihu Vasile. Şeful şcolii a fost numit lt.col.Constantinescu I.; s-au creat secŃia învăŃământ şi serviciile administrative corespunzătoare. 

Mr.Pogătă a devenit şeful ciclului tactic, iar cpt.Bârliba I. şeful ciclului tehnic; în completare au sosit ofiŃeri tineri de la Academia Militară Tehnică. 

Lt.col.Stavilă era şeful secŃiei pregătire militară generală şi metodică. 

Batalionul de elevi constituit a fost încadrat cu următoarele cadre: mr.Giosanu Andrei – comandant, cpt.Cazan Constantin – şef de stat 

major, cpt.Niculescu ( de la V.M.) – locŃiitor politic. 

S-a muncit cu multă seriozitate, şeful şcolii fiind foarte exigent. 

Că s-a lucrat bine, se justifică prin faptul că în anul 1957, deci numai după un an, au plecat la Academia Militară şase ofiŃeri-lectori şi comandanŃi 

din şcoală (mr.Bărbulescu Nicolae, cpt. Bocancea Octavian, cpt.Toader Gheorghe, lt.maj.Noaghe Nicolae, lt.maj.Pop Petru, lt.maj.Prunache 

Dumitru). Compania de anul III a absolvit şcoala în august 1957, iar la comanda companiei de anul II/III a venit cpt.Orza Ion. 

La Academia Militară Generală – Facultatea Arme, în octombrie 1957, am găsit ofiŃeri care au încadrat mulŃi ani catedra de 

tactică a armei chimice, col.Basarabescu, lt.col.Martin Traian, lt.col.Petrache Ion, iar grupa de anul II era grupa fostului meu comandant de batalion 

mr.Mateescu I., în care se mai găseau mr.Pleşa Dumitru, mr.Mureşan Ioan s.a. În acea perioadă A.M.G. dura trei ani. 

Pe lângă colegii de mai sus, mai eram coleg şi cu mr.Constantin Ioan, fostul comandant al batalionului chimic de la Huşi. Luna octombrie am 

dus-o bine ca elev al A.M.G., locuiam în căminul academiei. Prin noiembrie şi-au făcut apariŃia doi ofiŃeri (îmi reamintesc de col.Dan că lucrase la depozitul 

de la Câmpulung Muscel şi de un locotenent colonel de geniu), care au început să ne lămurească să mergem la Academia de ProtecŃie Antichimică din 

Moscova* profilul inginer-comandă. Mr.Constantin Ioan s-a declarat de acord primul. AlŃii nu au mai fost de acord. Atunci cei doi ofiŃeri din comisie, care 

erau de la DirecŃia Cadre a M.F.A. au început să mă prelucreze pe mine, care nu eram hotărât şi, în plus, nu eram căsătorit. Aşa se face că după mai multe 

prelucrări psihologice şi ofensive („nu vrei să mergi la prietenii noştri să înveŃi”,”dar ce sunt părinŃii tăi?” etc.), am cedat şi aşa am ajuns la 

cursul de limba rusă, care funcŃiona într-o clădire de lângă fabrica APACA. La 22 august 1958 am plecat cu mr.Constantin la Moscova, hotărâŃi să intrăm 

în anul întâi, ca să terminăm în cinci ani. Eu nu am avut noroc, fiind respins şi trebuia să fac un an de „curs pregătitor”, unde se repetau materiile de 

liceu în limba rusă, istoria PCR şi topografia militară. Deci, anul meu de învăŃământ începe în 1959/1960, urmând să termin academia în iunie-iulie 1964. 

În academie şi în cămin mai aveam colegi români, dar în anul întâi la început a fost un amalgam internaŃional de ofiŃeri cursanŃi: bulgari-3, germani-3, 

coreeni-2, albanezi-2 (făcuseră şi şcoala militară în U.R.S.S.), unguri-1, români-1, deci în total 12 ofiŃeri, dintre care numai un bulgar cu gradul de maior 

(fusese partizan pe timpul războiului). După primul an, au fost îndepărtaŃi un german şi ungurul pentru că nu şi-au însuşit limba rusă în mod corespunzător. 

După anul doi, a mai fost îndepărtat un coreean. Dar catastrofa a venit în anul III, 1962/1963, când s-au schimbat relaŃiile politice şi când nu s-au 

mai înapoiat albanezii şi al doilea coreean. Deci, am rămas şase ofiŃeri care am şi absolvit academia. Dar alături de mine mai erau 8 români. 

Am scris mai sus de experienŃa mea militară; academia ar fi a treia după şcoala militară şi funcŃiile îndeplinite din martie 1953 şi 

până în octombrie 1957. Facultatea ,,de străini” avea conducere proprie, inclusiv secŃie învăŃământ şi catedră de limba rusă, dispusă într-un corp de clădire 

separat de studenŃii ruşi şi cămin separat. În cămin se locuia pe ani şi nu pe naŃionalităŃi. Aşa că am locuit când cu bulgarii, când cu nemŃii. 

Profesorii catedrelor militare şi politice erau folosiŃi la toate facultăŃile pe rând, iar la materiile tehnice, cum ar fi desen tehnic, geometrie 

descriptivă, mecanică, rezistenŃa materialelor etc. erau profesori civili de la un Institut de Mecanică vecin cu academia. 

Cu toate poveştile unor colegi ai mei (mai silitori sau mai puŃin silitori la carte), totul în academie se preda, se seminariza, se Ńineau colocvii şi 

examene într-un mod foarte serios. Pentru mine cel mai greu a fost în anii I şi II, când nu cunoşteam bine limba rusă şi luam notiŃe destul de greu. După 

aceea, a devenit obişnuinŃă. Tot din activităŃile didactice serioase făceau parte laboratoarele de specialitate, foarte bine dotate, care funcŃionau pe lângă 

fiecare catedră. De asemenea, fiecare catedră avea manuale foarte dezvoltate, ceea ce ne ajuta să ne completăm cunoştinŃele şi chiar notiŃele, iar la tactica 

trupelor chimice manualele erau pe eşaloane şi specialităŃi. Catedrele de specialitate erau conduse de academicieni sau de generali. Academicianul Knuniant 

era şeful catedrei de S.T.L., de trei ori laureat al Premiului de Stat (fost Stalin) pentru antidot la acidul cianhidric, pentru realizarea nylonului sovietic şi 

pentru lucrări teoretice. Academician Dubinin – şeful catedrei de protecŃie antichimică, de două ori laureat al Premiului de Stat (fost Stalin). La 13 noiembrie 

1958 (probabil 1959, n.r.) în Academie mai lucrau 10 profesori doctori în diferite specialităŃi (am avut întâlnire cu ei şi am păstrat notiŃele). 

Pentru mine cele mai grele materii au fost ,,arma chimică”, ,,chimie fizică”, ,,chimie organică” şi ,,educaŃie fizică” – nu puteam să îndeplinesc 

normele la care în fişa de absolvire am avut media 4 (5 fiind maximum în sistemul sovietic de notare). 

Din anul II eram îndemnaŃi să ne înscriem şi să participăm la ,,ConferinŃa ştiinŃifică anuală a studenŃilor”. Am participat la conferinŃele 

ştiinŃifice din anul II şi până în anul V. În anul II am avut referatul economic ,,Dezvoltarea economică a Ńărilor din Tratatul de la Varşovia”, în anul III 

am avut referat la tactică ,,Organizarea cercetării de radiaŃie şi chimice la punctele de comandă ale unităŃilor şi marilor unităŃi”, în anul IV – ,,Cercetarea 

* În timp, această academie a purtat diferite nume de generali sovietici celebri: ,,K.E.VOROŞILOV”, ,,S.K.TIMOŞENKO”; din 2001 ,,UNIVERSITATEA MILITARĂ PENTRU APĂRAREA NBC 

(PROTECłIA NBC)” 



detergenŃilor româneşti folosiŃi în soluŃiile de dezactivare, în comparaŃie cu soluŃia de dezactivare sovietică” şi în anul V – ,,Alegerea vopselelor pentru 

tehnica militară, astfel ca să se micşoreze absorbŃia şi evaporarea S.T. neuroparalitice” ( a constituit apoi o parte din lucrarea de diplomă). În anul III şi 

IV am lucrat cu iperită radioactivă şi cu izotopi radioactivi sub formă de praf, iar în anul V, la lucrarea de diplomă, am făcut experimente cu soman. 

Aveam sticla mea, pe care o ridicam şi o predam la depozitul de S.T.L. Răspundeam de respectarea normelor de securitate a muncii în laboratorul în care 

lucram. În anul IV am fost ,,certat” de îndrumător – col.ing.Balachirea că am aruncat la lada de gunoi materiale nedegazate complet, ceea ce a făcut ca 

femeia de serviciu să se contamineze pe mâini ( o ardea şi ustura pielea mâinilor până la coate). 

De asemenea, împlinindu-se 40 de ani de la terminarea academiei, cred că nu mai prezintă mare secret să arăt că în anul III şi IV am 

participat la practică în poligoane pe teritoriul U.R.S.S. – Florisce, Regiunea Gorki şi Sihana, Regiunea Saratov; am făcut cercetarea 

de radiaŃie din TAB şi elicoptere. În poligoanele chimice am participat nu la omorârea câinilor (aceasta se prezentase în laborator), ci la tragerea 

cu proiectile cu sarin asupra unui raion în care în locul oamenilor erau instalaŃi câini, în diferite ipostaze : fără mască, cu 

mască şi cu mască neetanşată, dar care se etanşa după 30 secunde. ExperienŃa a fost plină de învăŃăminte privind calcularea eficienŃei atacului, decontaminarea 

echipamentului cu materiale poroase (silicagel) şi cu PAI-ul, precum şi cercetarea desorbŃiei după degazare (controlul plenitudinii degazării, n.r.) 

Al doilea exerciŃiu – întrebuinŃarea unei cantităŃi limitate de soman vâscos (4 proiectile de 152 mm) pe latura din care bătea vântul a 

unui km 2 de teren, pe care erau dispuşi câini în diferite ipostaze, dar la acŃiunea prin piele şi inhalator. Câinii aveau părul tuns pe spate, într-un raport 

comparativ cu ceafa capului omenesc. Noi am intrat pe suprafaŃa contaminată după 30 minute de la aruncarea cu mortiere la o înălŃime de 40-50 m, unde 

explodau, îmbrăcaŃi în combinezoane de cauciuc. Când am intrat, câinii care aveau pe suprafaŃa tunsă 4-5 bobiŃe de mărimea piperului erau deja morŃi. De 

asemenea, ne-am ocupat de degazarea echipamentului contaminat cu aerosoli şi vapori de soman şi apoi de cercetarea (chimică, n.r) în camera de desorbŃie. 

Al treilea exerciŃiu – dezamorsarea bombelor de aviaŃie încărcate cu iperită şi amestec de iperită şi levizită. 

Al patrulea exerciŃiu (imitarea unui atac cu soman asupra unei coloane de infanterie pe autovehicule) – utilizarea bombelor săritoare 

încărcate cu soman. Afară de manechini pe teren erau dispuse bucăŃi de hârtie de filtru pe care rămâneau urmele soluŃiei întrebuinŃate. Aveam cu noi 

toxicologi, care ne-au ajutat să calculăm eficienŃa atacului cu proiectile reactive asupra coloanei şi eficienŃa utilizării bombelor cu soman. În orice caz, din 

câte îmi amintesc, eficienŃa atacului chimic a fost cu 20-30% mai mare decât a atacului cu muniŃie obişnuită. 

După astfel de exerciŃii cred că fiecare participant se simte mai pregătit şi mai sigur pentru meseria 

pentru care se pregăteşte. 

La 3 august 1964, la întoarcerea în Ńară am fost numit lector la catedra de tactică a armei chimice, unde 

am lucrat liniştit până în martie 1969. Am elaborat mai multe lecŃii (îndeosebi de apărare antiaeriană a teritoriului despre pe care nu învăŃasem în 

U.R.S.S.) şi un manual care rezistă şi astăzi, ,,Arma chimică”, cu partea matematică explicativă separat. Am avut colegi pe domenii Gl.C.A.(r) ChiŃac 

Mihai, Gl.Bg.(r) Iancu Ştefan, col.(r) Toader Gheorghe, col.(r) Cernat Constantin şi col.(r) Chiru Constantin (LA Academia Militară, n.r.). 

De aici a început din nou asupra mea acŃiunea psihologică. În martie 1969 sunt chemat de Gl.C.A.(r) ŞuŃa Ioan şi mi se propune să accept să 

mă facă ,,preparator”, deoarece trebuie să înfiinŃeze o funcŃie de şef de catedră. Desigur, nu am acceptat pentru că în 1970 trebuia să fiu avansat la locotenent-colonel. 

Nu a mai spus nimeni nimic şi prin mai, când ne-am înapoiat de la Huşi, cu elevii, eram mutat lector la Şcoala de OfiŃeri de 

Rezervă nr.1 Bucureşti, tot pe funcŃie de ,,maior”. 

Am dorit să ies la raport la ministrul F.A., dar fără rezultat. Şeful cadrelor, Gl. C.A. Constantinescu, m-a mutat cercetător principal 

la laboratorul dozimetric ( cu toată împotrivirea mea). 

La 7 noiembrie 1969, după accidentul de la Huşi, sunt mutat la Huşi pe funcŃia de şef al serviciului tehnic, care era tot de maior. 

În 1970, se face funcŃia de locŃiitor tehnic şi sunt avansat locotenent-colonel. Dar ca să mi se facă un bine, sunt detaşat la Câmpulung, 

ca lector la un curs ce se făcea cu ofiŃerii de securitate. Cu mine au mai fost detaşaŃi: col.Şucu Bucur, col.Brutaru Gheorghe, lt.col.LuŃă Nicolae şi, 

cum se întâmpla la chimişti, în acest timp în unitate se trimite un control condus de lt.col.ing.AndriŃa Gheorghe, care îmi dă calificativul ,,Bine” (în absen- 

Ńă). 

Şi tot ca la chimişti, după multe rapoarte şi promisiuni nerespectate, sunt mutat în decembrie 1971 la Şcoala de OfiŃeri de Rezervă 

nr.1 Bucureşti, de unde plecasem şi unde am lucrat liniştit până la cutremurul din 1977, deoarece funcŃia de lector–maior se făcuse de 

locotenet-colonel. 

Probabil că am fost locotenent-colonelul şi inginerul care a purtat porthartul cel mai mult. Dar cadrele 

şcolii mă respectau. Comandantul şcolii mă numea să prezint exerciŃii demonstrative pentru toată şcoala. Aici am scris ca sarcină de serviciu manualul 

de ,,Tehnica Trupelor Chimice” pentru ofiŃerii de rezervă, pe care la desfiinŃarea şcolii colegii mei l-au adus şi la Politehnică, unde au fost 

numiŃi, iar câteva manuale au mai ajuns şi la Şcoala de OfiŃeri de Rezervă din Bacău. 

Atunci am fost chemat la C.T.Ch. şi mi s-a propus să merg la Câmpulung la SecŃie, deoarece col.(r) Ştefan Ion trebuia să fie mutat la 

Bucureşti, la cererea ministrului Coman Ioan. Aşa se face că, din august 1977 şi până în decembrie 1989 am funcŃionat la SecŃia 263 ReparaŃii 

Tehnică şi Materiale Chimice – cu toate bucuriile şi necazurile, deoarece nu se găsea un loc de colonel inginer de chimie, în Bucureşti. 

Noroc cu RevoluŃia Română din Decembrie 1989 că m-am înapoiat şi eu în Bucureşti pe locul de ofiŃer 1 în Biroul Dezvoltare, 

pe care nu l-am văzut niciodată, iar din 13.01.1990 am fost detaşat la Ministerul de Interne şi avansat la gradul 

de general – maior, îndeplinind funcŃia de Şef al DirecŃiei Servicii şi Înzestrare, unde am lucrat până la 05.06.1991 (şi nu cum scrie în Monitorul 

Oficial). 

05.06.1991 – 05.05.1992 – Şef secŃie organizare, mobilizare, planificare, înzestrare, exploatare şi reparaŃii la Statul Major Central 

al Gărzilor NaŃionale (desfiinŃare de funcŃie, reorganizare). 

05.05.1992 – 05.11.1995 – LocŃiitor al Inspectorului General al Apărării Civile, de unde am ieşit la pensie, după 44 de ani 

de serviciu- la capătul unei cariere deosebit de sinuoase. 

Dacă acum la sfârşitul acestei schiŃe autobiografice aş fi întrebat ce hobby am, aş răspunde fără să mă gândesc foarte mult: drumeŃiile (pe jos 

şi cu automobilul); scrisul, care pentru mine a avut întotdeauna un efect liniştitor (magic). 

În lucrarea Bibliografia Chimiei Militare Româneşti, întocmită de col.dr.ing.Ştefan Mihai Dogaru şi 

mr.dr.ing.Ioan Roman – Bucureşti 1987 sunt prins cu 11 lucrări (individuale sau co-participant), dar între timp numărul lor a trecut de 30. 

De asemenea, nu de mult mi-a apărut lucrarea ,,Accidentul Nuclear” la S.C.Telegrafia Română S.R.L. (I.S.B.N. 973-0-02955-5). 

Dacă aş fi întrebat de ce nu sunt mulŃumit, aş răspunde fără să gândesc, de asemenea prea mult, că din cauza presiunii psihologice manifestate 

de comandanŃii C.T.Ch. asupra mea – nu am urmat nici un curs academic sau de limbi străine, după absolvirea academiei în anul 1964, comparativ cu 

alŃi ofiŃeri, care au urmat cursuri şi de motociclişti! 

Când solicitam acest lucru, şeful cel mai mare de la C.T.Ch. îmi spunea ,, - lasă că eşti băiat deştept şi cunoşti limba 

rusă; stai în unitate şi fă treabă acolo, că este nevoie de tine......”. 

6mai 2003 

Gl.Bg.(r) ing.Dumitru PRUNACHE 


93

DREPTUL LA ZÂMBET 


MEMORIALISTICĂ*OAMENI REVISTA REVISTELOR CARE AU FOST 

Reprezentare: s.c.ing.Renata MATEOIU 


95

OAMENI ŞI FAPTE 

Despre lucrul bine făcut şi bunul gust 

la Cercul militar din Câmpulung Muscel 

Colonel (r) prof. Mihai GRIGORESCU 

L 

ăcaş de cultură şi creaŃie, cu specific aparte, 

Cercul militar din garnizoana Câmpulung 

Muscel ocupă un loc important printre instituŃiile 

de gen din armată. De aceeaşi recunoaştere 

se bucură acest aşezământ cultural şi în cadrul instituŃiilor 

municipale de profil. 

Într-o vreme când fondurile alocate culturii şi creaŃiei literar-artistice 

sunt, în general, insuficiente, când calitatea 

actului cultural-artistic cu impact în mase este adeseori 

îndoielnică, urmând – fără să aibă de ales pentru a supravieŃui 

– principiile economiei de piaŃă, când pe toate 

canalele media asistăm la fel de fel de manifestări ale prostului gust, subcultura 

de masă punând stăpânire, alarmant de firesc, pe gusturile şi simŃirea unei părŃi 

însemnate a tinerei generaŃii, Cercul militar din Câmpulung nu face concesii nonvalorilor, 

kitsch-ului, lucrului de mântuială. 

GraŃie meritelor incontestabile, gustului artistic mai presus de orice îndoială, 

zbaterilor şi spiritului gospodăresc demne de laudă ale şefului Cercului militar, 

lt.col.(r) Spiridon Oprea şi cu sprijinul moral şi logistic al comandantului garnizoanei, 

col.dr.Nicolae Popescu, ale cărui calităŃi şi eforturi în domeniul culturii 

sunt îndeobşte cunoscute pe tărâm local, am asistat aici, în ultimii ani, la promovarea 

unor acŃiuni şi activităŃi menite să crească nivelul actului cultural, să descătuşeze 

creaŃia literar-artistică, eliberând-o din starea de ,,încremenire” 

(aşteptare) în care se afla de o lungă perioadă de timp. Imaginile de pe 

coperta alăturată poate nu sunt suficient de sugestive, dar cine vizitează Cercul 

militar, nu se poate să nu remarce decoraŃiunile interioare executate cu mult gust 

artistic, spaŃioasa şi eleganta sală de spectacole (,,sala oglinzilor”), foaierul, paraclisul, 

sala de informatică, amenajările de la subsol destinate activităŃilor sportive 

(popice, tenis de masă s.a.), în fine, nu poate să nu observe ordinea, curăŃenia, 

faptul că aici se ,,mişcă”, se adaugă, se întâmplă în permanenŃă ceva nou, de 

bun gust. 

La Cercul militar din Câmpulung am participat în anii din urmă la activităŃi 

culturale şi ştiinŃifice cu personalităŃi de marcă, la spectacole de teatru, de folclor 

şi de revistă de excepŃie susŃinute de artişti, atât din partea locului, dar şi din Ńară, 

la lansări de carte, la serate distractive, revelioane superbe, am vizionat expoziŃii 

de filatelie, de fotografie artistică, de caricatură, de pictură, de artă populară, am 

ascultat prelegeri Ńinute de istorici, scriitori şi oameni politici; aici se desfăşoară 

cursuri de engleză, de calculatoare; tot aici activează asociaŃiile veteranilor şi cadrelor 

militare în rezervă şi în retragere etc. 

Şi ar mai fi multe de spus. Este un exemplu, ce poate fi ilustrat printr-o 

străveche zicală românească: ,,omul sfinŃeşte locul”. 

96 


ExpoziŃie 

de filatelie 

Sala ,,oglinzilor” 

Mausoleul ,,Mateia ş ” 

Ansamblul de dansuri populare 

al Cercului militar 

Paraclisul din incinta 

Cercului militar 

Festivalul anual ,,TudorMuşatescu” 

desfãşurat în 2002la Cercul militar

Ansamblul arhitectonic de pe platoul 

Şcolii de AplicaŃie pentru Apãrare NBC 

cu sculptura simbol - ,,RADIAłII 

NUCLEARE”, 

realizatã de slt.(r).Mihai Mihãilescu în anul 1999

Untitled - Baza de Instruire pentru Aparare CBRN

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?