BAZA DE INSTRUIRE PENTRU APÃRARE NBC

L
a 31 mai 2009 militarii din arma geniu
vor aniversa împlinirea a 150 de ani de
la înfiinþarea în organica Armatei
Române a primelor structuri de geniu.
Necesitãþile impuse de dezvoltarea
ºi modernizarea organismului militar
românesc, conjugate cu cele ale
economiei naþionale, au determinat pe
domnitorul Alexandru Ioan Cuza, pe
ceilalþi factori de decizie militarã sã
punã bazele unor noi arme.
În acest context ia fiinþã arma geniului,
prin crearea în anul 1859 în
Moldova a primei subunitãþi române de
geniu, Batalionul 1 Geniu. Un an mai
târziu, printr-un decret al domnitorului
Alexandru Ioan Cuza, "....corpul de geniu instituit
prin ordonanþa din 31 mai 1859, va spori prin înfiinþarea
unui al doilea batalion în Þara Româneascã,
care dimpreunã cu acel din Moldova va constitui
întâiul regiment de geniu". Primele batalioane de
geniu ale oºtirii române aveau un efectiv de 1000
de oameni fiecare, împãrþiþi în patru companii.
Comandant al acestor subunitãþi a fost numit cãpitanul,
ulterior maiorul, Panait Donici, care s-a
numãrat printre organizatorii trupelor de geniu din
þara noastrã.
În anul 1868, cele douã batalioane de geniu
existente erau formate din câte un pluton independent
ºi patru companii de sãpãtori. Dificultãþile
financiare au impus însã în 1871 contopirea acestor
categorii de trupe într-un singur batalion,
având dupã 1873 o companie de "minari" cu o
secþie de topografie ºi trei companii de sãpãtori. În
organica armatei române exista de asemenea, o
companie de pontonieri ºi o companie aerostaþii (la
Regimentul 1 Artilerie, de unde în 1876 avea
sãtreacã la arma proprie).
APÃRAREA NBC 17/2009
Aniversãri
ARMA GENIU
LA ANIVERSAREA A 150 DE ANI
Locotenent colonel Dan MARIN - Comandantul Centrului de Instruire pentru Geniu,
EOD ºi Apãrare NBC
Cãpitan Claudiu ÞOLEA - Centrul de Instruire pentru Geniu, EOD ºi Apãrare NBC
În ajunul rãzboiului de independenþã, organizarea
batalionului de geniu devenise complexã,
cuprinzând un stat major, un pluton independent,
o ºcoalã a trupei geniului, cinci companii (patru de
sãpãtori minari ºi una de pontonieri).
Monumentul geniºtilor
Bucureºti
Fiecare companie de sãpãtori
minari cuprindea o secþie de
telegrafie ºi trei secþii de sãpãtori
minari ºi lucrãtori de cãi ferate. Pe
lângã instrucþie, trupele de geniu au
participat la executarea de lucrãri la
diferite unitãþi militare, la construirea
de cazãrmi, spitale, ateliere, depozite,
remize, tabere pentru instrucþia
întrunitã a trupelor, precum ºi la ridicarea
unor obiective ale economiei
naþionale. În timpul rãzboiului de independenþã
din 1877-1878, trupele de geniu au contribuit atât
prin lucrãrile executate cât ºi prin jertfe de sânge la
obþinerea victoriei de la Plevna împotriva imperiului
otoman.
Printre misiunile pe care le-au îndeplinit se
numãrã: lucrãrile de fortificaþii executate pe malul
Dunãrii în sectoarele Calafat, Ciuperceni, Poiana
Mare, Rast, Bechet, Corabia, Izlaz ºi altele; întinderea
podului de vase peste Dunãre, la Siliºtioara-
Mãgura între 14-31 august 1877; organizarea ºi
executarea lucrãrilor de fortificaþii destinate "investirii"
Plevnei ºi asigurarea comunicaþiilor pentru nevoile
trupelor româneºti ºi ruse din zonã.
Lucrãrile de fortificaþii executate de trupele
române au impresionat prin mãiestrie ºi soluþiile
tehnice aplicate, atât pe comandanþii ruºi cât ºi pe
ataºaþii militari ºi corespondenþii de presã strãini. Pe
baza învãþãmintelor rezultate din rãzboiul de independenþã
ºi a experienþei altor armate, în perioada care a
urmat, rolul trupelor de geniu a sporit atât de în ceea
ce priveºte misiunile pe care le aveau de îndeplinit,
mult diversificate, cât ºi efectivele.
9