BAZA DE INSTRUIRE PENTRU APÃRARE NBC

APÃRAREA NBC 17/2009
Educaþie ºi instrucþie
RELAÞIA PROFESOR - ELEV
Maior Narcis STOICA
ªcoala Militarã de Maiºtri Militari ºi Subofiþeri a Forþelor Terestre “Basarab I” Piteºti
Alãturi de familie, ºcoala, acest principal
izvor de culturã ºi factor de
civilizaþie, în care se desãvârºeºte
formarea omului în vederea participãrii lui la
viaþa social-productivã, influenþeazã, la rândul
ei, prin condiþiile concrete în care se desfãºoarã
procesul de învãþãmânt, personalitatea elevului.
Se poate aminti aici: tipul de ºcoalã, care-i
conferã în cadrul caracteristicilor generale o
notã proprie, tradiþia ºcolii, care impune elevului
o anumitã þinutã, dotarea ei materialã, ce
creazã condiþia obiectivã a unui învãþãmânt de
calitate (laboratoare, ateliere, bibliotecã, sãli de
lecturã, mijloace audiovizuale, computere, salã
de sport etc.), conþinutul învãþãmântului, care,
dacã este bine conceput, asigurã tineretului
pregãtirea pentru o bunã integrare profesionalã
(planuri ºi programe de învãþãmânt, manuale
ºcolare). Nu trebuie uitat cu deosebire factorul
care dã viaþã politicii ºcolare a statului, profesorul.
De caracterul ºi factura “dialogului” pe
care acesta îl stabileºte, în raportul de muncã
ºcolarã cu elevii sãi, de caracteristicile climatului
pe care-l creeazã la lecþie depinde, în mare
mãsurã, efectul muncii ºi calitãþile sale educative.
De cele mai multe ori, prin pregãtire,
mãiestrie pedagogicã ºi entuziasm, profesorul
realizeazã un contact pozitiv cu elevii, acesta
favorizând procesul instructiv-educativ.
Dragostea pentru copii, capacitatea de empatie,
delicateþea sufleteascã, spiritul de echitate, tactul
pedagogic, puterea stãpânirii de sine, competenþa
ºi pasiunea pentru disciplina pe care o
predã, ºi în genere, pentru cunoaºtere,
alegerea de activitãþi atractive la lecþie ºi talentul
de a trezi interesul elevilor pentru proiecte
de cercetare, capacitatea de a se adapta la
neprevãzut ºi necapitularea în faþa greutãþilor,
exigenþa ºi constanþa în cerinþele formulate, ca
ºi priceperea de a realiza evaluare obiectivã a
performanþelor elevilor sunt tot atâtea calitãþi
care asigurã eficienþa muncii la catedrã,
provocându-i educatorului satisfacþie profesionalã
ºi motivaþie intrinsecã pentru noi ºi noi
eforturi în scopul perfecþionãrii ºi adaptãrii
stilului de muncã.
Relaþia profesor-elev este perceputã, în
prezent, ca fiind una ,,democraticã", metodele
de instruire fiind mult mai diversificate ºi participative.
La nivelul formaþiunii de studiu
(clasa ºi grupa de elevi) se produce un transfer
al cunoºtinþelor de la profesor la elev, însã
primului îi revin ºi toate funcþiile conducerii,
exercitate într-o manierã specificã.
Aºadar, profesorul planificã activitatea
didacticã pe care o concretizeazã într-o planificare
calendaristicã anualã ºi într-una semestrialã.
De asemenea, mai realizeazã planuri de
lecþii, sau cum sunt denumite în didactica
modernã, proiecte de activitate didacticã.
Profesorul organizeazã clasa de elevi, în
funcþie de natura activitãþii desfãºurate ºi de
obiectivele urmãrite. Scopul principal al organizãrii
elevilor este de a crea situaþii de
învãþare cât mai accesibile învãþãrii.
Profesorul îndeplineºte ºi o funcþie previzionalã,
mai ales atunci când se strãduieºte sã
realizeze predicþia performanþelor ºcolare pentru
fiecare dintre elevii sãi, pentru a-ºi putea
adapta întregul stil de predare la situaþia particularã
a clasei ºi a elevilor.
Profesorul trebuie sã ia aproape tot timpul
decizii: când stabileºte obiectivele instruirii,
când selecteazã conþinuturile învãþãrii, când
alege metodele ºi mijloacele de învãþãmânt sau
formele de organizare a clasei de elevi, când
verificã ºi apreciazã. Profesorul controleazã ºi
82