BAZA DE INSTRUIRE PENTRU APÃRARE NBC

APÃRAREA NBC 17/2009
Viiturile care au produs inundaþiile din 2005
au fost generate, în primele luni (februarie-aprilie),
de suprapunerea unor ploi însemnate cantitativ cu
topirea zãpezilor, în principal, în spaþiul bãnãþean
(viituri nivo-pluviale ºi pluvio-nivale). Ulterior, în
lunile iunie-septembrie, viiturile au fost provocate
de ploi torenþiale de scurtã duratã ºi deosebit de
intense (Odorheiu Secuiesc, Tuzla, Costineºti) -viituri
pluviale.
Dacã ne referim la inundaþiile din 2005,
dimensiunea catastrofale din 2005 nu-ºi regãsec
termen de comparaþie decât în fenomenele similare
din anul 1970, când se considerã cã, atât din punct
de vedere al pagubelor, cât ºi din punct de vedere
al victimelor, au avut loc cele mai distrugãtoare
inundaþii din România, astfel:
inundaþiile din 1970 s-au restrâns, ca
perioadã de manifestare, doar în lunile mai-iulie ºi
s-au produs cu precãdere pe râurile de ordinul I:
Someº, Mureº, Olt, Argeº, Siret, inclusiv pe Dunãre,
în timp ce inundaþiile din 2005 s-au desfãºurat
aproape pe întreaga duratã a anului (februarieoctombrie),
în principal, pe râurile ºi în bazinele mici;
la nivelul anului 1970 erau mai puþine
îndiguiri în luncile râurilor ºi mai puþine lacuri de
acumulare care sã atenueze viiturile;
pagubele materiale ºi pierderile de vieþi
omeneºti au fost mult mai mari în 1970;
în anul 2005, inundaþiile s-au repetat, la
intervale diferite de timp, pe unele râuri (Trotuº,
Buzãu Ialomiþa).
Harta 3 Arealele afectate de inundaþii în anul
2005 în România
Managementul crizelor
impactul. Unele þãri, precum Germania, iau deja
mãsuri în acest sens. Þinând cont de faptul cã inundaþiile
au adesea caracter transfrontalier ºi de
nevoia de prevenire a acestora, Comisia Europeanã
a propus de curând adoptarea unor demersuri concertate
care sã controleze riscul de producere a
inundaþiilor, concentrându-se asupra dezvoltãrii ºi
aplicãrii planurilor coordonate de control al riscului
de inundare ºi hãrþilor zonelor de risc. Agenþia
Europeanã a Mediului analizeazã în prezent
diferitele modalitãþi prin care Uniunea Europeanã
ºi Statele Membre îºi elaboreazã hãrþile privind
zonele de risc în materie de inundaþii.
În România, dintre posibilele soluþii pentru ca
distrugerile provocate de inundaþii sã nu se mai
întâmple, chiar în condiþiile în care cantitãþile de
precipitaþii vor fi, în anii viitori precum cele din
2005 sau mai mari, enumerãm:
elaborarea hãrþilor de risc pentru suprafeþele
expuse la inundaþii (cele din lungul râurilor, dar ºi
cele din câmpii, unde apa poate stagna pe o
perioadã mare de timp, în condiþiile unui exces de
umiditate);
renunþarea la îndiguirea generalizatã a albiilor
majore ºi realizarea "polderelor", ca spaþii de "respiro"
în timpul inundaþiilor;
realizarea lucrãrilor antierozive în bazinele de
recepþie ale râurilor ºi decolmatarea albiilor minore;
interzicerea oricãrui gen de construcþii în
apropierea albiilor minore;
implicarea fermã a autoritãþilor locale ºi ale
celor de mediu în prevenirea ºi protecþia populaþiei;
educarea populaþiei pentru protejarea albiilor
râurilor, pentru combaterea poluãrii cu deºeuri
solide ºi lichide ºi nu în ultimul rând, pentru un
comportament responsabil în situaþii de crizã.
Demersuri de rãspuns
Pare cu totul îndreptãþit sã ne aºteptãm ca
frecvenþa ºi intensitatea inundaþiilor foarte grave sã
creascã în multe pãrþi ale Europei în viitor, mai ales
în zonele centrale, de nord sau de nord-est, numai
dacã þãrile respective nu iau mãsuri serioase pentru
a preveni inundaþiile ºi pentru a le reduce
Bibliografie:
1. Evaluarea ºi cartografierea hazardelor naturale ºi tehnologice
la nivel local ºi naþional. Studii de caz, Dan Bãlteanu,
Sorin Cheval, Mihaela ªerban, Institutul de Geografie al
Academiei Române, Bucureºti 2003.
2. Evoluþia stãrii fitosanitare a agriculturii în raport cu
schimbãrile climatice globale, prof.univ.dr. Mihai Berca, Galaþi,
Societatea Naþionalã de Protecþia Plantelor, 24 iulie 2003.
3. Terra magazin, nr. 11, noiembrie, Bucureºti, 2005
* www.eea.eu.int (European Environment Agency-
Danemarca);
60