BAZA DE INSTRUIRE PENTRU APÃRARE NBC

ordin psihic. În plus, sãnãtatea oamenilor poate fi
afectatã de deteriorarea calitãþii mediului înconjurãtor.
Impactul revãrsãrii râurilor mari asupra
mediului include blocarea staþiilor de tratare a apei
(ceea ce poate duce la eliberarea unei cantitãþi
apreciabile de substanþe poluante), afectarea vegetaþiei
ºi activarea substanþelor poluante aflate în
sol. Spargerea conductelor subterane, dislocarea
rezervoarelor, deversarea locaþiilor de depozitare a
deºeurilor toxice sau eliberarea substanþelor chimice
la nivelul solului pot polua râurile ºi straturile acvifere.
Inundaþiile de scurtã duratã pot provoca de asemenea
distrugeri importante, putând afecta mediul
înconjurãtor, de exemplu prin erodarea solului, în
special atunci când au loc ºi alte fenomene precum
alunecãrile de teren, deºi, de obicei, au impact
asupra unor zone relativ mici.
Inundaþii în Europa
Inundaþiile reprezintã cel mai des întâlnit tip
de dezastru natural în Europa. Conform bazei de
date internaþionale referitoare la dezastre EM-DAT,
inundaþiile reprezintã 43% din totalitatea dezastrelor
din perioada 1998-2002. În aceastã perioadã,
în Europa au avut loc în jur de 100 de inundaþii
grave provocând 700 de victime, deplasarea a
aproximativ jumãtate de milion de oameni ºi
pierderi economice de cel puþin 25 de miliarde de
euro. Inundaþiile au acoperit o suprafaþã estimatã
de circa un milion de kilometri pãtraþi (zonele cu
inundaþii repetate în aceastã perioadã fiind afectate
de mai multe ori). Aproximativ 1,5 % din populaþia
Europei a fost afectatã. Din ianuarie pânã în
decembrie 2002, au avut loc 15 inundaþii importante
în þãri precum Austria, Republica Cehã,
Germania, Ungaria ºi Federaþia Rusã. Aceste inundaþii
au fãcut aproximativ 250 de victime ºi au
afectat în plus un milion de oameni. Harta regiunilor
inundate în Europa în intervalul 1998-2002
indicã regiunile predispuse la inundaþii.
Aºa cum aratã Harta 1, partea de est a Ungariei,
România, sud-estul Franþei, sudul Germaniei ºi
Elveþia au fost afectate cel mai des de inundaþii.
Sursa: ETC/TE, GISCO, JRC-IES, 2003.
APÃRAREA NBC 17/2009
Managementul crizelor
Tendinþe în materie de inundaþii în Europa
Inundaþiile variazã ca frecvenþã, localizare ºi
intensitate ca urmare a variaþiilor sezoniere ºi
regionale de producere a precipitaþiilor, a altor
fenomene meteorologice ºi a mai multor modificãri
climatice pe termen lung. De asemenea, activitatea
umanã joacã un rol important. Despãdurirea în
regiunile muntoase accelereazã deversarea, prin
urmare creºterea posibilitãþilor de inundare.
Dezvoltarea urbanã în zonele de câmpie inundate
la un moment dat poate creºte dimensiunea
impactului negativ al inundaþiilor în zonele respective
ºi poate creºte posibilitatea inundãrii în aval
din cauza "amenajãrilor" râurilor. Dacã aruncãm o
privire asupra tendinþelor pe termen lung,
observãm cã între 1975 ºi 2001 s-au înregistrat 238
de inundaþii, conform EM-DAT. Numãrul de inundaþii
pe an a crescut în mod evident în aceastã
perioadã. Totuºi, numãrul de victime pe inundaþie
a scãzut, probabil din cauza sistemelor îmbunãtãþite
de avertizare ºi salvare.
Modificãrile climatice ºi inundaþiile
Tendinþele referitoare la frecvenþa ºi intensitatea
inundaþiilor vor fi strâns legate de modificãrile
în regimul precipitaþiilor ºi al deversãrii
râurilor ºi, prin urmare, de modificãrile pe termen
lung ale climei. Deºi existã nenumãrate necunoscute
atunci când vorbim despre astfel de predicþii,
se înregistreazã o creºtere a încrederii oamenilor de
ºtiinþã în capacitatea modelelor climatice de estimare
a condiþiilor viitoare. Urmãtoarele considerente
rezumã nivelul actual de cunoaºtere ºi înþelegere a
fenomenelor.
57