BAZA DE INSTRUIRE PENTRU APÃRARE NBC

APÃRAREA NBC 17/2009
Managementul crizelor
SCHIMBÃRILE CLIMATICE ªI INUNDAÞIILE ÎN EUROPA.
PARTICULARITÃÞILE ACESTORA ÎN ROMÂNIA
Cãpitan Tãnase-Marian TUDOR
Statul Major al Forþelor Aeriene
azardele naturale ºi tehnologice
H
genereazã, în fiecare an, numeroase
pierderi de vieþi omeneºti ºi pagube
materiale uriaºe, care afecteazã direct procesul de
dezvoltare economicã ºi socialã. Uraganele violente,
cutremurele puternice, inundaþiile, alunecãrile
de teren distrug numeroase localitãþi, devasteazã
terenuri agricole, avariazã ºosele ºi cãile ferate.
Amploarea ºi frecvenþa hazardelor prezintã o evidentã
tendinþã de creºtere în legãturã cu creºterea
rapidã a populaþiei globului, care se extinde tot mai
mult în regiunile nefavorabile, expuse producerii
unor fenomene extreme, ºi cu dezechilibre din ce
în ce mai accentuate ale mediului.
În ultimele decenii, omul a influenþat din ce în
ce mai mult mediul Terrei, determinând apariþia
unor modificãri care, prin amploarea lor, au
devenit fenomene globale. În aceastã categorie se
încadreazã procesul de încãlzire al Terrei datorat
efectului de serã, ridicarea nivelului Oceanului
Planetar ºi reducerea stratului de ozon. În ultimele
patru decenii costul global al dezastrelor naturale a
crescut cu peste 800% în strânsã legãturã cu
creºterea vulnerabilitãþii populaþiei care trãieºte în
arealele cu risc mare. Modificãrile climei constituie
unul dintre obiectivele prioritare din Strategia
Uniunii Europene pentru dezvoltare durabilã (A
European Union strategy for sustainable development,
2002). Aceste modificãri includ nu numai
tendinþele globale de încãlzire ci ºi incertitudinile
legate de magnitudinea ºi frecvenþa unor hazarde ºi
de apariþia sau intensificarea unor hazarde noi
pentru anumite teritorii cum sunt: precipitaþiile
torenþiale, tornadele, secetele ºi deºertificarea.
Inundaþiile grave constituie cel mai obiºnuit tip
de dezastru natural în Europa. Schimbarile climatice,
inclusiv creºterea în intensitate a ploilor abundente,
provoacã revãrsãri ale râurilor ºi inundaþii
devastatoare în anumite zone, mai ales în centrul,
nordul ºi nord-estul Europei.
Se aºteaptã o creºtere, în special, a numãrului
de inundaþii locale, dar devastatoare - inundaþii de
scurtã duratã - lucru care va mãri, probabil,
numãrul de victime.
Este necesar sã se ia mãsuri în vederea prevenirii
inundaþiilor ºi a reducerii efectelor acestora.
Unele þãri iau deja mãsuri în acest sens. Þinând
cont de faptul cã inundaþiile au adesea caracter
transfrontalier ºi de nevoia de prevenire a acestora,
Comisia Europeanã a propus de curând adoptarea
unor demersuri concertate care sã controleze riscul
de producere a inundaþiilor.
Inundaþiile ºi consecinþele acestora
Inundaþiile pot ucide oameni ºi animale, pot
îmbolnãvi populaþia ºi pot face ca locuitorii sã
ramânã fãrã adãpost. De asemenea, ele pot afecta
mediul înconjurãtor, infrastructura ºi proprietãþile.
Cu toate acestea, ele pot avea ºi efecte pozitive
asupra ecosistemelor râurilor, reîmprospãtãrii
pânzei freatice ºi fertilitãþii solului. De aceea, se
poate face o distincþie între inundaþiile normale
(anuale), care provoacã de obicei pagube puþine
sau deloc ºi care au uneori ºi efecte pozitive ºi
inundaþiile neobiºnuite care pot avea un puternic
impact negativ. Impactul dezastruos al inundaþiilor
neobiºnuite asupra sãnãtãþii umane este complex ºi
are consecinþe multiple. În timpul inundaþiilor de
scurtã duratã, riscul mortalitatii este crescut,
deoarece posibilitatea de avertizare este redusã sau
nu este posibilã. Rata mortalitãþii este relativ
scãzutã în cazul revãrsãrii râurilor sau a mareelor
produse de furtuni deoarece acestea pot fi prevãzute.
Printre consecinþele asupra sãnãtãþii se
numãrã ºi cele provocate de lipsa asistenþei medicale,
numãrul crescut de boli, de exemplu cele gastrointestinale,
dermatitele, precum ºi afecþiuni de
56