BAZA DE INSTRUIRE PENTRU APÃRARE NBC

APÃRAREA NBC 17/2009
Riscuri ºi ameninþãri
parte din tubul digestiv (mai ales intestinul subþire),
prezintã o radiosensibilitate mult mai ridicatã
datoratã activitãþii de diviziune celularã. La
polul opus, neronii, celule indivizibile, reprezintã
celulele cele mai rezistente la iradieri.
Efectele biologice ale radiaþiilor genereazã la
rândul lor alte efecte în viaþa de zi cu zi a fiecãrui
om care a luat contact cu acestea cum ar fi reducerea
actvitãþii fiziologice normale, caracterizatã
prin încetinitea creºterii, atenuarea rezistenþei la
toxine, scãderea capacitãþii de apãrare imunitarã,
diminuarea longevitãþii, reducerea natalitãþii
datoritã sterilitãþii, alterarea genomului prin
inducerea de mutaþii defavorabile, subletale, care
se manifestã în generaþiile urmãtoare. Unul dintre
cel mai grav efect este acela al transmiterii
descendenþilor unele translocaþii cromozomiale
ca urmare al efectelor mutagene generate de
radiaþii care pot fi chiar ºi în doze mici.
dublul dozei medii la care omul este expus în
condiþii naturale" ceea ce presupune cã omul este
adaptat la iradierea prezentã în mediul sãu de
viaþã.
Pe langã toate aceste efecte negative, radiaþiile
de la descoperirea lor pânã în prezent au
folosit întregii umanitãþi în diverse domenii cele
mai semnificative fiind cel medical, energetic,
alimentar, º.a. Cu privire la efectele radiaþiilor
asupra tesuturilor, meritã sã subliniem faptul cã
acestea sunt folosite pentru analize ale organelor
viscerale, ale creierului, pentru tratarea cancerului
etc. Iradierea a fost folositã ºi pentru
coservarea alimentelor având ca efect inhibarea
germinaþiei, distrugerea insectelor ºi sterilizarea
(eliminarea totalã a germenilor).
Chiar dacã au trecut mai bine de 100 de ani
de la descoperirea radiaþiilor în prezent încã nu
s-a reuºit descoperirea tutror efectelor lor, deci
nici utilizarea in domeniile tehnologice a acestora
nu a atins limitele. Interesul acordat radiologiei
poate scoate la ivealã mai multe întrebuinþãri
ale sale decât avem în ziua de azi.
O viziune mai sumbrã a oamenilor de ºtiinþã
asupra acestor ultime efecte priveºte în sensul
catastrofelor ecologice din generaþiile urmãtoare
ce pot degenera în urma menþinerii în permanenþã
a unui minim de mutaþii rezultate în urma
dozelor absorbite de radiaþii într-o generaþie de
indivizi, fie ei oameni sau alte animale. Totuºi, pe
Glob existã zone unde nivelul radiaþiilor naturale
este de 3-4 ori mai mare faþa de media de pe glob
(India, China, Japonia, Brazilia, s.a.), dar pânã în
prezent nu s-a constat o incidenþã crescutã a cancerului
sau a erorilor genetice la aceste populaþii.
De aceea Comisia Internaþionalã pentru Protecþia
Radiologicã (CIPR) a considerat cã "se poate
accepta pentru umanitate o valoare limitã de
expunere la radiaþii ionizante corespunzând la
BIBLIOGRAFIE
1. ION CHISOILÃ - "RADIOECOLOGIE -
Managementul accidentului nuclear"; Ed.
Universitãþii din Bucureºti - 1996.
2. CONSILIUL NAÞIONAL DE PROTECÞIE
RADIOLOGICÃ DIN MAREA BRITANIE -
"TRÃIM CU RADIAÞII" - Ed. Tehnicã Bucureºti
- 1989
3. VLADIMIR ROJANCHI, FLORINA BRAN,
GHEORGHIÞA DIACON U - "PROTECÞIA ªI
INGINERIA MEDIULUI" - Ed. Economicã
Bucureºti - 1997
* http://www.jlab.org/
* http://www.nrc.gov/reading-rm/doc-collections/fact-sheets/bio-effects-radiation.html
* http://www.fas.org/nuke/guide/usa/doctrine/dod/fm8-9/1ch4.htm
*http://phys4.harvard.edu/~wilson/resourc
e_letter.html
46