You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Opinii * Argumente<br />
RÃZBOIUL GEOFIZIC<br />
Sublocotenent Beatrice MACHIDON<br />
Brigada 2 Vânãtori de Munte “Sarmisegetusa”<br />
C<br />
lima poate constitui, dacã este dirijatã, o<br />
armã care poate oferi supremaþia pe orice<br />
teatre de acþiuni militare.<br />
În momentul de faþã, când degradarea ecosistemelor<br />
Terrei are loc într-un ritm galopant din<br />
cauza activitãþilor umane sau a accidentelor ºi hazardelor<br />
(naturale ºi antropogene), ºi-au fãcut apariþia un<br />
nou tip de arme, armele geofizice ºi de aici un nou<br />
tip de rãzboi - rãzboiul geofizic ce îºi bazeazã modul<br />
de acþiune pe tehnicile de modificare a mediului<br />
înconjurãtor în scopuri militare.<br />
Apãrut ºi experimentat în perioada rãzboiului<br />
rece, rãzboiul geofizic a fost abordat în literatura militarã<br />
de specialitate mai întâi sub conceptul de rãzboi<br />
meteorologic ºi de rãzboi ecologic, în statele occidentale,<br />
ºi sub termenul de rãzboi geofizic sau geoclimatic,<br />
în statele central europene, estice sau orientale.<br />
Conform unor specialiºti militari stãini noþiunea<br />
de rãzboi geofizic cuprinde complexul de mãsuri<br />
îndreptate în scopul perturbãrii pe teatrele de operaþii<br />
militare a condiþiilor naturale ºi a formãrii unor<br />
condiþii noi, care exclud sau îngreuneazã în mod<br />
esenþial acþiunile de luptã ale trupelor ºi viaþa populaþiei<br />
paºnice.<br />
În literatura de referinþã unii autori occidentali<br />
folosesc noþiunea de rãzboi ecologic înþelegând prin<br />
aceasta manipularea mediului în scopuri militare<br />
ostile. Se considerã cã manipulãrile ostile ale mediului,<br />
cele mai utile din punct de vedere militar, ar fi<br />
cele în care un consum relativ modest de energie<br />
declanºatoare ar conduce la eliberarea unei cantitãþi<br />
considerabile mai mari de energie distructivã<br />
direcþionatã. Scopul unui astfel de atac asupra mediului<br />
terestru sau marin, ar putea fi distrugerea<br />
economiei unei þãri þintã, a standardului de viaþã, a<br />
capacitãþii de a purta un rãzboi sau chiar de a<br />
supravieþui pe termen lung.<br />
Conform Lexiconului Militar "prin rãzboi geofizic<br />
(ecologic) se înþelege o formã de purtare a rãzboiului total<br />
în care se folosesc mijloace ºi metode de modificare a mediului<br />
natural, considerându-se cã acestea pot provoca distrugeri<br />
atât de mari, încât ar obliga adversarul sã înceteze<br />
acþiunile de luptã".<br />
Unii teoreticieni militari definesc rãzboiul<br />
geofizic "ca presupunând activarea unor energii ºi a<br />
instabilitãþii existente în naturã, prin intervenþia<br />
deliberatã a omului în structura ºi dinamica factorilor<br />
de mediu ºi folosirea lor în scopuri distructive".<br />
În cartea "Starea vremii, dupã dorinþã", ziaristul<br />
Georg Breuer, specializat în probleme ºtiinþifice,<br />
dezvãluie pericolele influenþãrii meteorologice,<br />
prezintã eforturile unor specialiºti din statele puternic<br />
industrializate, de a realiza o "bombã climatologicã".<br />
În unele state a fost testatã cu succes practica<br />
însãmânþãrii artificiale a norilor cu nuclee de condensare<br />
în scopul realizãrii ploilor artificiale.<br />
Institutului pentru Studierea Fenomenelor<br />
Meteorologice din Zurich a dezvãluit unor publicaþii<br />
Occidentale câteva din operaþiunile/scenariile terifiante,<br />
care ar putea fi puse în aplicare de armatele<br />
unor state, cum ar fi "Potopul", "Era glacialã", "Vântul",<br />
"Apa", care nu reprezintã altceva decât materializarea<br />
ºi perfecþionarea mijloacelor prin care fenomenele<br />
meteorologice pot fi produse ºi controlate de cãtre<br />
om în scopuri militare.<br />
Unii oameni de ºtiinþã, studiind efectele<br />
rãzboiului geofizic, apreciazã cã influenþarea artificialã<br />
a vremii, ca procedeu de luptã, prezintã pericolul<br />
potenþial de a da naºtere la distrugeri necontrolabile,<br />
cu urmãri de neprevãzut. Faptul cel mai<br />
grav constã în probabilitatea mare ca asemenea distrugeri<br />
sã aibã urmãri mai grave pentru populaþie<br />
decât pentru forþele armate.<br />
Din punct de vedere istoric prima ploaie artificialã<br />
a fost provocatã la Bucureºti în anul 1931 de<br />
cãtre cercetãtoarea ªtefania Mãrãcineanu. Datoritã<br />
rezultatelor obþinute ªtefania Mãrãcineanu a primit<br />
sprijin din partea guvernului francez ºi a repetat<br />
aceste experienþe în anul 1934 în Algeria, fiind încununate<br />
de succes.<br />
Cercetãrile urmãtoare în acest domeniu au continuat<br />
abia dupã cel de-al doilea rãzboi mondial,<br />
când în anul 1946, inginerul american Vincent J.<br />
Shaefer a fãcut o experienþã pe muntele Washington,<br />
într-o zi când deasupra acestuia pluteau nori denºi.<br />
El a dispersat din avion, la baza norului, zãpadã car-<br />
25
Change language