BAZA DE INSTRUIRE PENTRU APÃRARE NBC
BAZA DE INSTRUIRE PENTRU APÃRARE NBC BAZA DE INSTRUIRE PENTRU APÃRARE NBC
APÃRAREA NBC 17/2009 nucleare. Dacã sunt utilizate corect, subsolul ºi parterul clãdirilor care au structura de rezistenþã din oþel sau beton armat pot oferi o protecþie suplimentarã, exceptând suprapresiunea. În cazul adãpostirii în interiorul clãdirilor, personalul trebuie sã evite dispunerea în apropierea ferestrelor în scopul evitãrii rãnirilor provocate de zborul cioburilor de sticlã ºi a dãrâmãturilor/sfãrâmãturilor desprinse din clãdirile distruse. De asemenea, personalul poate suferi arsuri severe prin deschiderile orientate spre epicentrul exploziei nucleare. Sistemele de canalizare ºi tunelurile de metrou pot fi considerate pregãtiri disponibile în astfel de situaþii în unele zone urbane. Acestea asigurã o protecþie mai eficientã decât clãdirile construite la nivelul solului. Personalul nu trebuie sã foloseascã structurile de lemn sau alte materiale inflamabile în cãutarea protecþiei, deoarece acestea se vor aprinde. Clãdirile constituie într-adevãr o mãsurã de protecþie împotriva contaminãrii radioactive ºi personalul poate folosi pentru deplasare sistemul de canalizare colector ºi tuneluri. În orice caz, este necesar a fi luate în considerare ºi pericolele datorate prãbuºirii clãdirilor ca urmare a deflagraþiei. Urmãtoarele paragrafe furnizeazã informaþii de bazã (primare) asupra câtorva dintre cele mai comune ºabloane/tipare cu privire la dispersia ºi deplasarea norului periculos/agentului CBRN care se formeazã în localitãþi. Familiarizarea cu modul în care vântul ºi alte condiþii meteorologice au impact asupra eliberãrii agentului toxic în atmosferã într-un mediu urban, va favoriza reacþii de rãspuns la situaþii ipotetic neaºteptate sau de înþelegere a deplasãrii ºi dispersiei dezordonate a acestora. Regulile prezentate în paragrafele urmãtoare sunt doar linii generale, care nu pot fi aplicate în toate situaþiile din cauza prea multor factori implicaþi (variabile) pentru a permite definirea lor mai clarã de atât. Particularitãþi ale vântului Determinarea direcþiei vântului ºi mãsurarea vitezei acestuia la nivelul pãmântului nu pot fi considerate concludente pentru vântul reprezentativ/predominant în cazul zonelor urbane din cauza complicaþilor curenþi de aer care se formeazã în jurul clãdirilor. De aceea, în determinarea direcþiilor ºi distanþelor pânã la zonele în care personalul va fi evacuat în condiþii de siguranþã se va lua în calcul vântul reprezentativ ºi nu se va þine seama de vârtejurile locale. Aceastã situaþie este ilustratã în figura nr. 1. 16 Artã militarã Figura nr. 1 - Particularitãþi ale vântului În majoritatea cazurilor, determinarea direcþiei vântului în apropierea clãdirilor nu va fi utilizatã în calculul la scarã mare privind deplasarea norului contaminat. În locul acestora se vor lua în calcul mãsurãtorile efectuate deasupra construcþiilor sau în zone în care curenþii de aer nu sunt influenþaþi de construcþii, copaci sau alte obstacole. Mãsurãtorile de vânt se vor efectua între sau în apropierea clãdirilor ºi vor fi utilizate numai pentru determinãri ale deplasãrii agenþilor toxici în interiorul unui perimetru care cuprinde unul sau douã cvartale de la locul emisiei acestora. Antrenarea vântului în vârtejuri Atunci când vântul bate frontal în zidurile clãdirilor, agenþii toxici concentraþi se pot ridica între clãdiri înspre partea superioarã a acestora ºi lua timp îndelungat pânã la disipare. Aerosolii pot fi antrenaþi între clãdiri de miºcãri turbionare ale aerului, în sens ascendent, caz în care norul contaminat va atinge pãtura de aer curat aflatã deasupra clãdirilor destul de târziu (aºa cum se aratã în figura nr. 2). În majoritatea cazurilor, clãdirile înghesuite precum ºi strãzile înguste vor favoriza persistenþa agenþilor toxici. Figura nr. 2 - Antrenarea agentului toxic în vârtej
Chiar ºi în cazul unui vânt reprezentativ puternic, nivelurile de concentraþii ale agentului toxic eliberat între douã clãdiri pot rãmâne ridicate pentru o lungã perioadã de timp în cazul în care direcþia reprezentativã a vântului nu este paralelã cu "strada-canion". În acest caz unul, douã sau chiar trei vârtejuri turbionare, slabe ca intensitate, se pot forma între douã clãdiri ºi începe sã antreneze agentul. Atunci când vântul reprezentativ se manifestã aproape perpendicular pe pereþii clãdirilor, viteza vântului în "strada-canion" este în general scãzutã. Pe de altã parte, creºterea semnificativã a vitezei vântului ºi diluþia agentului toxic se produce atunci când vântul bate în lungul strãzii. Modelele de dispersie tradiþionale consacrate care utilizeazã caracteristicile vântului reprezentativ pot subestima timpul necesar pentru împrãºtierea/diluþia norilor toxici la valori sigure. În cazul în care agentul toxic este eliberat între clãdiri, este foarte dificil de estimat timpul de împrãºtiere atâta timp cât acesta este funcþie de spaþiul construit, înãlþimi, înãlþimi relative, adâncime, formã, unghiul sub care bate vântul, puterea sursei de emisie/eliberare a agentului, capacitatea ºi posibilele condiþii de stabilitate ale aerului pe verticalã. Acumularea agenþilor toxici Cãile de acces ascunse ori firidele/niºele clãdirilor pot reþine ºi pãstra agenþii toxici pentru o perioadã de timp dupã ce norul contaminat a trecut. În aceste cazuri, dupã determinarea cu certitudine a faptului cã masa principalã a norului toxic s-a împrãºtiat, trebuie luatã în calcul posibilitatea rãmânerii unor concentraþii de agenþi în stagnare în unele zone de niºã (alcov), aºa cum este reprezentat în figura nr. 3. Figura nr. 3 - Acumularea agentului toxic În firide, intrãrile multor clãdiri, spaþii rãmase deschise, adâncituri ale clãdirilor vântul poate stagna sau forma vârtejuri. Este posibil ca o cantitate periculoasã de agent sã rãmânã încã în aceste zone pentru ceva timp dupã ce vântul reprezentativ a îndepãrtat APÃRAREA NBC 17/2009 Artã militarã norul toxic. Dacã agentul toxic eliberat este mai greu decât aerul, acesta se poate acumula la fel de bine în locurile joase aflate sub sau la nivelul solului. Aceste alcovuri sunt spaþii unde de obicei oamenii se adunã pentru a se adãposti, deci pentru o protecþie CBRN eficientã a personalului trebuie conºtientizatã ºi posibilitatea ca aerul în aceste spaþii sã rãmânã contaminat pentru perioade relativ lungi de timp dupã momentul eliberãrii agentului în atmosferã. Este imposibil de afirmat cu certitudine timpul necesar pentru ca aerul sã atingã valori sigure în aceste cavitãþi, datoritã uriaºei game de forme ºi dimensiuni pe care acestea le pot avea. Consecinþe ale canalizãrii vântului pe axa strãzii În cazul în care vânturile sunt paralele cu strada, norul contaminat poate fi canalizat pe "strada-canion". Oricum norul toxic se poate deplasa pe deasupra strãzilor, de fapt acesta poate parcurge câteva cvartale în fiecare direcþie de-a lungul strãzilor. Aceasta este ilustratã în figura nr. 4. Figura nr. 4 - Canalizarea pe axã Clãdirile se pot comporta ca un canal ºi pot forþa deplasarea norului în josul strãzii. În general, vântul este încetinit de clãdiri. Dacã vântul reprezentativ este paralel cu "strada-canion", ascensiunea verticalã a toxicului nu se va produce, în acest caz norul contaminat fiind antrenat pânã la înãlþimea clãdirilor. În unele cazuri, oricum câteva clãdiri pot canaliza curentul de aer, acest fapt având drept rezultat o vitezã relativ mare a vântului. În acest caz, agentul toxic eliberat în canalul reprezentat de stradã poate fi dispersat rapid datoritã vitezei mari a vântului asociatã cu miºcãri turbulente ale aerului. Într-un mediu complex aºa cum este cel urban, este dificil de stabilit o regulã pentru cazurile în care se produce accelerarea vântului sau când nu. În plus faþã de efectele canalizãrii, norul toxic este de obicei transportat de vânt pe deasupra strãzilor datoritã vârtejurilor turbionare care se formeazã la intersecþiile cu strãzile adiacente, care se încruciºeazã cu "strada-canion". De aici în colo, norul contaminat poate traversa câteva cvartale perpendicular pe 17
- Page 1 and 2: BAZA DE INSTRUIRE PENTRU APÃRARE N
- Page 3 and 4: MESAJUL DE SALUT AL REDACTIEI ZIARU
- Page 5 and 6: CUPRINS COLEGIUL DE REDACÞIE Redac
- Page 7 and 8: APÃRAREA NBC 17/2009 Aniversãri C
- Page 9 and 10: L a 31 mai 2009 militarii din arma
- Page 11 and 12: precum ºi podului de la Cernavodã
- Page 13 and 14: În absenþa unui control riguros
- Page 15: APÃRAREA NBC 17/2009 Artã militar
- Page 19 and 20: Vântul reprezentativ îºi poate s
- Page 21 and 22: Multe state îºi manifestã preocu
- Page 23 and 24: APÃRAREA NBC 17/2009 Opinii * Argu
- Page 25 and 26: APÃRAREA NBC 17/2009 Opinii * Argu
- Page 27 and 28: toare) deasupra teritoriilor altor
- Page 29 and 30: distrugere în masã. APÃRAREA NBC
- Page 31 and 32: APÃRAREA NBC 17/2009 Cercetare ºt
- Page 33 and 34: diminuat prin adãugarea unor aditi
- Page 35 and 36: Exteriorul autovehiculului þintã
- Page 37 and 38: Lucrãrile s-au desfãºurat confor
- Page 39 and 40: APÃRAREA NBC 17/2009 Cercetare ºt
- Page 41 and 42: Foarte important este timpul de exp
- Page 43 and 44: Rezultatele obºinute la testãrile
- Page 45 and 46: Efectul fotoelectric este predomina
- Page 47 and 48: I ntoxicaþiile acute cu compuºi c
- Page 49 and 50: APÃRAREA NBC 17/2009 Riscuri ºi a
- Page 51 and 52: APÃRAREA NBC 17/2009 Riscuri ºi a
- Page 53 and 54: anumite criterii ºi în funcþie d
- Page 55 and 56: Aceastã misiune a reprezentat un s
- Page 57 and 58: ordin psihic. În plus, sãnãtatea
- Page 59 and 60: Particularitãþi ale hazardelor na
- Page 61 and 62: APÃRAREA NBC 17/2009 Managementul
- Page 63 and 64: iscuri tehnologice (accidente, avar
- Page 65 and 66: . O zonã în jurul danei securizat
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
nucleare. Dacã sunt utilizate corect, subsolul ºi<br />
parterul clãdirilor care au structura de rezistenþã din<br />
oþel sau beton armat pot oferi o protecþie suplimentarã,<br />
exceptând suprapresiunea. În cazul adãpostirii în interiorul<br />
clãdirilor, personalul trebuie sã evite dispunerea<br />
în apropierea ferestrelor în scopul evitãrii rãnirilor<br />
provocate de zborul cioburilor de sticlã ºi a dãrâmãturilor/sfãrâmãturilor<br />
desprinse din clãdirile distruse.<br />
De asemenea, personalul poate suferi arsuri severe<br />
prin deschiderile orientate spre epicentrul exploziei<br />
nucleare. Sistemele de canalizare ºi tunelurile de<br />
metrou pot fi considerate pregãtiri disponibile în astfel<br />
de situaþii în unele zone urbane. Acestea asigurã o<br />
protecþie mai eficientã decât clãdirile construite la<br />
nivelul solului. Personalul nu trebuie sã foloseascã<br />
structurile de lemn sau alte materiale inflamabile în<br />
cãutarea protecþiei, deoarece acestea se vor aprinde.<br />
Clãdirile constituie într-adevãr o mãsurã de protecþie<br />
împotriva contaminãrii radioactive ºi personalul poate<br />
folosi pentru deplasare sistemul de canalizare colector<br />
ºi tuneluri. În orice caz, este necesar a fi luate în considerare<br />
ºi pericolele datorate prãbuºirii clãdirilor ca<br />
urmare a deflagraþiei.<br />
Urmãtoarele paragrafe furnizeazã informaþii de<br />
bazã (primare) asupra câtorva dintre cele mai comune<br />
ºabloane/tipare cu privire la dispersia ºi deplasarea<br />
norului periculos/agentului CBRN care se formeazã în<br />
localitãþi. Familiarizarea cu modul în care vântul ºi<br />
alte condiþii meteorologice au impact asupra eliberãrii<br />
agentului toxic în atmosferã într-un mediu urban, va<br />
favoriza reacþii de rãspuns la situaþii ipotetic neaºteptate<br />
sau de înþelegere a deplasãrii ºi dispersiei dezordonate<br />
a acestora.<br />
Regulile prezentate în paragrafele urmãtoare sunt<br />
doar linii generale, care nu pot fi aplicate în toate situaþiile<br />
din cauza prea multor factori implicaþi (variabile)<br />
pentru a permite definirea lor mai clarã de atât.<br />
Particularitãþi ale vântului<br />
Determinarea direcþiei vântului ºi mãsurarea<br />
vitezei acestuia la nivelul pãmântului nu pot fi considerate<br />
concludente pentru vântul reprezentativ/predominant<br />
în cazul zonelor urbane din cauza complicaþilor<br />
curenþi de aer care se formeazã în jurul<br />
clãdirilor. De aceea, în determinarea direcþiilor ºi distanþelor<br />
pânã la zonele în care personalul va fi evacuat<br />
în condiþii de siguranþã se va lua în calcul vântul<br />
reprezentativ ºi nu se va þine seama de vârtejurile<br />
locale. Aceastã situaþie este ilustratã în figura nr. 1.<br />
16<br />
Artã militarã<br />
Figura nr. 1 - Particularitãþi ale vântului<br />
În majoritatea cazurilor, determinarea direcþiei<br />
vântului în apropierea clãdirilor nu va fi utilizatã în<br />
calculul la scarã mare privind deplasarea norului contaminat.<br />
În locul acestora se vor lua în calcul mãsurãtorile<br />
efectuate deasupra construcþiilor sau în zone în<br />
care curenþii de aer nu sunt influenþaþi de construcþii,<br />
copaci sau alte obstacole. Mãsurãtorile de vânt se vor<br />
efectua între sau în apropierea clãdirilor ºi vor fi utilizate<br />
numai pentru determinãri ale deplasãrii<br />
agenþilor toxici în interiorul unui perimetru care<br />
cuprinde unul sau douã cvartale de la locul emisiei<br />
acestora.<br />
Antrenarea vântului în vârtejuri<br />
Atunci când vântul bate frontal în zidurile<br />
clãdirilor, agenþii toxici concentraþi se pot ridica între<br />
clãdiri înspre partea superioarã a acestora ºi lua timp<br />
îndelungat pânã la disipare. Aerosolii pot fi antrenaþi<br />
între clãdiri de miºcãri turbionare ale aerului, în sens<br />
ascendent, caz în care norul contaminat va atinge<br />
pãtura de aer curat aflatã deasupra clãdirilor destul de<br />
târziu (aºa cum se aratã în figura nr. 2). În majoritatea<br />
cazurilor, clãdirile înghesuite precum ºi strãzile înguste<br />
vor favoriza persistenþa agenþilor toxici.<br />
Figura nr. 2 - Antrenarea agentului toxic în vârtej
Change language