Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
<strong>BAZA</strong> <strong>DE</strong> <strong>INSTRUIRE</strong> <strong>PENTRU</strong> <strong>APÃRARE</strong> <strong>NBC</strong><br />
REVISTA <strong>DE</strong> SPECIALITATE <strong>PENTRU</strong> ARMA<br />
<strong>APÃRARE</strong> NUCLEARÃ, BIOLOGICÃ ªI CHIMICÃ<br />
sub egida<br />
STATULUI MAJOR AL FORÞELOR TERESTRE<br />
Fondatã la 1 aprilie 1927, sub denumirea ,,ANTIGAZ”<br />
- serie nouã - anul X -<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
Aniversãri<br />
Artã militarã<br />
SUMAR<br />
Opinii * Argumrnte<br />
Cercetare ºtiinþificã<br />
Riscuri ºi ameninþãri<br />
Interoperabilitate<br />
Managementul crizelor<br />
Protecþia forþei<br />
Echipamente CBRN<br />
Educaþie ºi instrucþie<br />
Revista <strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> apare semestrial, de regulã, în lunile<br />
mai ºi octombrie.<br />
Încã nu existã posibilitatea legalã pentru efectuarea abonamentelor,<br />
conform solicitãrilor cititorilor, la aceastã publicaþie de<br />
armã. Baza de Instruire pentru Apãrare <strong>NBC</strong> va hotãrî numãrul de<br />
exemplare al fiecãrei apariþii ºi destinaþiile revistei. Autorii sunt<br />
rugaþi sã trimitã articolul pe dischetã ºi un exemplar listat de manuscris,<br />
rezumatul fiind scris cel puþin în limba românã, pe adresa<br />
redacþiei, cu fontul TIMES NEW ROMAN-14.<br />
Articolele vor fi luate în considerare dacã vor fi primite la<br />
redacþie pânã la 1 martie, respectiv 1 august, anual.<br />
Manuscrisul va fi pregãtit astfel: titlul lucrãrii, fãrã abrevieri;<br />
gradul, numele ºi prenumele autorului; funcþia ºi locul de muncã al<br />
autorului; adresa de corespondenþã.<br />
Responsabilitatea completã a asumãrii ºtiinþifice a articolelor trimise<br />
redacþiei aparþine autorilor.<br />
Informaþii se pot obþine la numerele de telefon:<br />
0248/533.341- int.124, 126, 150,<br />
fax: 0248/533.382<br />
0751279105 (redactor-ºef)<br />
e-mail: scoala.nbc@muscel.ro
MESAJUL <strong>DE</strong> SALUT AL REDACTIEI ZIARULUI<br />
„OBSERVATORUL MILITAR” – MAI 2000<br />
În peisajul publicisticii militare s-a nascut<br />
revista „APARAREA <strong>NBC</strong>”<br />
- UN ACT <strong>DE</strong> CURAJ<br />
ªl O MARE VICTORIE -<br />
Reeditarea revistei de armã<br />
Aparitia unei noi publicatii, fie ea si cu profil militar, pare, la prima<br />
vedere, un demers fara mari perspective. în conditiile în care chiar<br />
ziarul central al Armatei reuseste cu greu<br />
sa-si procure cele necesare supravietuirii, iesirea în lume a revistei "APARAREA<br />
<strong>NBC</strong>" este un act de curaj si o mare victorie. De aceea, efortul merita sa fie salutat<br />
cu toata admiratia.<br />
Specialistii de mare valoare si competenta din aceasta arma de elita vor avea<br />
de acum o noua tribuna de manifestare a ideilor, gândurilor si a demersurilor lor stiintifice.<br />
Când majoritatea armelor si specialitatilor militare sunt pe cale sã-si piarda<br />
identitatea în vârtejul restructurarilor, revista chimistilor încearca (si reuseste!) sa<br />
transmita un mesaj clar: noi ne manifestam, deci existam! Si întradevar, Scoala de<br />
Aplicatie Interforte pentru Aparare <strong>NBC</strong> a devenit o unitate fanion în domeniu, o<br />
"centrala intelectuala" în creuzetele careia ard, se topesc si se recompun aproape<br />
toate ideile, teoriile si conceptiile care guverneaza aceasta arma.<br />
Revista de front în scoala <br />
Provocarile secolului XXI nu numai ca infirma modul superficial al unora de abordare<br />
a misiunilor apararii <strong>NBC</strong>, ci-i sporesc importanta. Razboiul din Golf, unde<br />
amenintarea <strong>NBC</strong> a constituit un adevarat cosmar, actele teroriste chimice si biologice,<br />
comertul ilicit cu substante radioactive, accentuate de îngrijorarea proliferarii ADM<strong>NBC</strong><br />
la un nivel fara precedent, au facut ca apararii <strong>NBC</strong> sa i se acorde o importanta deosebita,<br />
chiar preferentiala si privilegiata în armatele moderne. Daca si noi aspiram spre un<br />
asemenea deziderat, sa ne bucuram deci ca aceasta revista a pornit la drum. Acum trebuie<br />
s-o ajutam sa-si îndeplineasca menirea.<br />
Colaboratorilor si colectivului redactional le uram sa aiba întotdeauna condeiele<br />
bine ascutite, inspiratie si sponsori generosi.<br />
Multi ani de viata si cât mai multe numere tiparite!<br />
Colonel Eugen BURGHELEA<br />
Redactor sef al ziarului „OBSERVATORUL MILITAR”<br />
2
MESAJUL <strong>DE</strong> SALUT AL REDACTIEI ZIARULUI<br />
„OBSERVATORUL MILITAR” – MAI 2009<br />
S<br />
unt<br />
ani de când primim la redacþie - ºi uneori semnalãm -<br />
revista Apãrarea <strong>NBC</strong>, editatã de Baza de Instruire pentru<br />
Apãrare Nuclearã, Biologicã ºi Chimicã din Câmpulung<br />
Muscel. E drept cã, rãsfoind-o, la prima vedere pare cale lungã de la<br />
"strãvechea" Antigaz (care apãrea lunar) ºi pânã la ceea ce azi vede lumina<br />
tiparului la doar ºase luni, chiar dacã într-o þinutã graficã mai complexã ºi<br />
în peste 80 de pagini color. Dar tocmai pe marginea acestui aspect îmi permit sã<br />
comentez puþin, în sensul cã indiferent de frecvenþa apariþiei, important este<br />
cã revista existã. Mai mult, cã a avut puterea sã renascã. ªi dacã a fãcut-o<br />
o datã, înseamnã cã poate sã o facã oricând. ªi aºa cum nu am dubii cã vor<br />
mai veni vremuri când istoria acestei arme atât de complexe care este chimia<br />
militarã (folosesc termenul de pe vremea formãrii mele) va fi forþatã sã se<br />
evaporeze, la cine ºtie ce comandã, aidoma Sarinului dintr-o fiolã spartã, la<br />
fel de bine sunt convins cã duhul zecilor de generaþii de chimiºti va persista<br />
între filele a ceea ce azi poartã numele Apãrarea <strong>NBC</strong> suficient cât alþi<br />
entuziaºti de genul celor de acum aproape zece ani vor avea nu atât inspiraþia<br />
cât forþa ca sã o ridice din colb ºi sã o ducã mai departe, cu nobilã mândrie,<br />
cãtre "everestul" veacurilor ce vin. (Am fãcut referire la torþa aprinsã a unei<br />
arme pe cât de redusã ca numãr de specialiºti, pe atât de fundamentalã pentru<br />
orice armatã modernã).<br />
Ca om de condei, dar ºi ca militar, sunt fericit cã am ºansa ca sã îi<br />
felicit pe iniþiatorii proiectului, pe realizatorii de ieri, de azi ºi dintotdeauna,<br />
pe decidenþii conºtienþi cã inamicul nu a fost biruit niciodatã doar cu sabia<br />
ºi, nu în ultimul rând, pe respectabilii ºi consecvenþii ei cititori, fãrã de care<br />
orice iniþiativã de acest gen ar avea efectul unui cartuº tras în gol.<br />
La mulþi ani!<br />
Locotenent colonel Dan GÎJU<br />
Redactor sef al ziarului „OBSERVATORUL MILITAR”<br />
3
CONSILIUL EDITORIAL<br />
PREªEDINTE <strong>DE</strong> ONOARE<br />
General de brigadã (r) dr. Nicolae POPESCU<br />
PREªEDINTE<br />
Locotenent colonel Ilie BÃLAN<br />
MEMBRI<br />
Col. dr. ing. Vasile ªOMOGHI<br />
Colonel prof. univ .dr. Benoni SFÂRLOG<br />
Colonel prof. univ. dr. Ion MITULEÞU<br />
Locotenent colonel Stelian RÃDULESCU<br />
Locotenent colonel Viorel BÃLÃCEANU<br />
Locotenent colonel Petre CODIN<br />
Locotenent colonel Gheorghe MITRICÃ<br />
Locotenent colonel Costel GUªTERIÞEAN<br />
Maior Dumitru ION<br />
Cãpitan Ovidiu STÃNESCU<br />
*<br />
* *<br />
General de brigadã (r) ing. Dumitru PRUNACHE<br />
Colonel (r) Dumitru GHIÞÃ<br />
Colonel (r) Dumitru BRÂNZEI<br />
Colonel (r) Aurel MIHÃIESCU<br />
Colonel (r) dr.ing.Ion SAVU<br />
Colonel (r) Ion BEREVOIANU<br />
Colonel (r) Mihail GRIGORESCU<br />
Colonel (r) dr. Martin CATA<br />
Locotenent-colonel (r) Romulus BARBU<br />
CUPRINS<br />
Aniversãri<br />
- Cuvânt înainte la aniversarea a10 ani de la prima<br />
apariþie a Revistei Apãrarea <strong>NBC</strong><br />
O Locotenent colonel Ilie BÃLAN ....................................<br />
- Un deceniu de apariþie neîntreruptã a Revistei<br />
Apãrarea <strong>NBC</strong><br />
O General de brigadã (r) dr. Nicolae POPESCU, Colonel (r)<br />
prof. Mihail GRIGORESCU.................................................<br />
- Arma Geniu la aniversarea a 150 de ani<br />
O Locotenent colonel Dan MARIN, Cãpitan Claudiu<br />
ÞOLEA ..................................................................................<br />
Artã militarã<br />
pag.7<br />
pag.8<br />
pag.9<br />
- Ameninþãri inopinante ale viitorului - consideraþii<br />
privind rãzboiul radiologic<br />
O Colonel prof. univ. dr. Benoni SFÂRLOG, Student<br />
Sergent major Mihaela BOLCHIª........................................ pag.12<br />
- Consideraþii privind efectele mediului urban asupra<br />
operaþiilor CBRN<br />
O Locotenent colonel Ioan FÃRCAª, Cãpitan Alexandru<br />
HERCIU................................................................................ pag.15<br />
- Armele neconvenþionale ºi neletale în rãzboaiele<br />
viitorului<br />
O Sublocotenet Daniela HOIDRAG ................................. pag.20<br />
Opinii * Argumente<br />
- Necesitatea existenþei trupelor de vânãtori de<br />
munte în structurile Armatei Române<br />
O Locotenent colonel Costel IONESCU ............................... pag.23<br />
- Rãzboiul geografic<br />
O Sublocotenet Beatrice MACHIDON.................................. pag.25<br />
Cercetare ºtiinþificã<br />
- Cercetãri pentru realizarea de produse<br />
decontaminante în vederea combaterii efectelor<br />
atacurilor teroriste chimice ºi biologice<br />
O General maior (r) medic. acad. prof. univ. dr. Viorel<br />
VOICU, Colonel (r) medic dr. Viorel OR<strong>DE</strong>ANU, Colonel (r)<br />
dr. ing. Nicolae LUÞÃ, Colonel (r) farm. prof. univ. dr.<br />
Adrian ANDRIEª................................................................. pag.31<br />
- Studiu comparativ privind performanþele<br />
echipamentelor de detecþie chimicã (flam-fotometrie<br />
versus mobilitate ionicã)<br />
O Locotenent colonel ing. Gabriel EPURE, Doctor ing.<br />
Nicoleta GRIGORIU, Cãpitan ing. Constantin TOA<strong>DE</strong>R,<br />
Locotenet colonel (r) ing. Viorel DINESCU........................... pag.39<br />
Riscuri ºi ameninþãri<br />
- Efectele biologice ale radiaþiilor<br />
O Maior dr. ing. Dãnuþ MOªTEANU, Student Sergent<br />
Marian-Cosmin BUNOIU.................................................... pag.44<br />
- Toxicitatea fluorului<br />
O Maior dr. Severin SILVESTRU..................................... pag.47<br />
- Accidentul chimic pe timpul transportului substanþelor<br />
periculoase<br />
O Cãpitan Lucian NICA .................................................. pag.49<br />
Interoperabilitate<br />
- Plutonul decontaminare uºoarã RBC/NRF ºi plutonul 1<br />
decontaminare RBC/HELBROC - elemente de referinþã ale<br />
Batalionului 49 Apãrare <strong>NBC</strong> “Argeº”<br />
O Maior Dumitru FRUNZÃ, Sublocotenent Mihai GRAUR...... pag.52<br />
- Trupele de apãrare chimicã din armata CEHÃ<br />
O Maior Dan BOANTÃ.................................................................... pag.54<br />
4
CUPRINS<br />
COLEGIUL <strong>DE</strong> REDACÞIE<br />
Redactor-ºef<br />
Locotenent colonel Costel GUªTERIÞEAN<br />
Redactor<br />
Colonel (r) Mihai GRIGORESCU<br />
Maior Dumitru ION<br />
Tehnoredactare, procesare text ºi imagine<br />
P.c.c. Adriana DASCÃLU<br />
Fotografie, procesare coperþi<br />
Plutonier Viorel PASCU<br />
Traducere<br />
Locotenent colonel Costel GUªTERIÞEAN<br />
Corectare ºi difuzare revistã<br />
Plutonier adjutant Claudiu ªTEFAN<br />
Adresa<br />
Str.Mãrãºti, nr.48, Câmpulung<br />
I.S.S.N. - 1583-4654<br />
Tiparul a fost executat la<br />
CENTRUL TEHNIC-EDITORIAL<br />
AL ARMATEI<br />
C-da:<br />
B:<br />
- BUCUREªTI -<br />
Managementul crizelor<br />
- Schimbãrile climatice ºi inundaþiile în Europa.<br />
Particularitãþile acestora în România<br />
O Cãpitan Tãnase-Marian TUDOR................................. pag.56<br />
- Influenþa materialelor toxice industriale asupra<br />
acþiunilor militare ºi a vieþii de zi cu zi<br />
O Sublocotenent Gabriel PEREÞEANU........................... pag.61<br />
Protecþia forþei<br />
- Controlul navelor contaminate la bazele ºi<br />
ºantierele navale<br />
O Cãpitan Liviu IFRIM................................................... pag.64<br />
Echipamente CBRN<br />
- Mijloace simple de detecþie româneºti la început de<br />
mileniu<br />
O Locotenet colonel (r) ing. Emanoil Viorel Dinescu,<br />
Locotenet colonel (r) chim. Adriana PREDICÃ, Colonel (r)<br />
dr. ing. Ion SAVU, inginer Liliana RECE, Chimist Rodica<br />
LUNGU................................................................................ pag.67<br />
- Un nou mijloc pentru verificarea operaþionalã a<br />
etanºeitãþii mãºtii contra gazelor<br />
O Inginer Floarea CIOCHINÃ, Colonel (r) dr. ing. Ion<br />
SAVU, Locotenet colonel ing. Nicolae NIÞIª, Inginer Emilia<br />
PREDA, Inginer Marilena PETRIªOR, Inginer Mioara<br />
PETRESCU Inginer Corneli NICOLAU, Chimist Tamara<br />
SAVU, Proiectant Ioan PREDA............................................ pag.72<br />
- Dozimetru portabil modernizat<br />
O Inginer Petru MURSA, Inginer Maria POPA, Chimist<br />
Narcisa CIONGIC, Inginer Eugen MURGOCI Inginer<br />
Tiberiu VOICA, Doctor ing. Pompiliu BIVOLARU.............. pag.76<br />
- Produºi alternativi pentru decontaminarea chimicã<br />
în armatele statelor membre NATO<br />
O Sublocotenent Cristina RUS.......................................... pag.79<br />
Educaþie ºi instrucþie<br />
- Relaþia profesor - elev<br />
O Maior Narcis STOICA.................................................. pag.82<br />
5
CONTENTS<br />
Anniversary<br />
- Foreword at 10 th anniversary from the first<br />
appearance of "<strong>NBC</strong> Defence" Magazine<br />
O Lieutenant colonel Ilie BÃLAN .................................. pag.7<br />
- A decade of continuously appearance of "<strong>NBC</strong><br />
Defence" Magazine<br />
O Brigadier General (r) Ph.D. Nicolae POPESCU,<br />
Colonel (r) prof. Mihail GRIGORESCU................................. pag.8<br />
- Engineering Branch at 150 th Anniversary<br />
O Lieutenant colonel Dan MARIN, Captain Claudiu<br />
ÞOLEA ................................................................................. pag.9<br />
Art of War<br />
- Unknown threats of the future - Radiological<br />
Warfare Considerations<br />
O Colonel prof. univ. Ph.D. Benoni SFÂRLOG, Student<br />
Staff Sergeant Mihaela BOLCHIª....................................... pag.12<br />
- Considerations concerning urban environment<br />
effects to CBRN Operations<br />
O Lieutenant colonel Ioan FÃRCAª, Captain Alexandru<br />
HERCIU................................................................................ pag.15<br />
- Unconventional and non lethal weapons of<br />
future's wars<br />
O 2 nd Lieutenant Daniela HOIDRAG ........................... pag.20<br />
Opinions * Arguments<br />
- Existence necessity of mountain troops on<br />
Romanian's Army Structures<br />
O Lieutenant colonel Costel IONESCU ............................... pag.23<br />
- Geographic war<br />
O 2 nd Lieutenant Beatrice MACHIDON........................... pag.25<br />
Scientific research<br />
- Decontaminating products achievement researches<br />
for Biological and Chemical Terrorist attacks effects<br />
denial<br />
O Major General (r) Doctor acad. prof. univ. Ph.D. Viorel<br />
VOICU, Colonel (r) Doctor Ph.D. Viorel OR<strong>DE</strong>ANU,<br />
Colonel (r) Ph.D. eng. Nicolae LUÞÃ, Colonel (r) Pharm.<br />
prof. univ Ph.D. Adrian ANDRIEª..................................... pag.31<br />
- Comparative study concerning chemical detection<br />
equipments performances (flam-photometry versed<br />
sine ionic mobility)<br />
O Lieutenant colonel eng. Gabriel EPURE, Doctor eng.<br />
Nicoleta GRIGORIU, Captain eng. Constantin TOA<strong>DE</strong>R,<br />
Lieutenant colonel (r) eng. Viorel DINESCU......................... pag.39<br />
Risks and threats<br />
- Biological effects of Radiations<br />
O Major Ph.D. eng. Dãnuþ MOSªTEANU, Student<br />
Sergeant Marian-Cosmin BUNOIU.................................... pag.44<br />
- Fluorine's Toxicity<br />
O Major Ph.D. Severin SILVESTRU................................ pag.47<br />
- Chemical Accident during dangerous substances<br />
transport<br />
O Captain Lucian NICA .................................................. pag.49<br />
Interoperability<br />
- RBC Light decontamination Platoon/NRF and RBC 1 st<br />
decontamination Platoon/HELOBROC- reference structures<br />
of the 49 th CBRN Defence Battalion "Arges"<br />
O Major Dumitru FRUNZÃ, 2 nd Lieutenant Mihai GRAUR... pag.52<br />
- TChemical Defence Troops from Czech's Army<br />
O Major Dan BOANTÃ................................................................. pag.54<br />
Crises management<br />
- SClimate changes and flooding in Europe. Their<br />
particularity in Romania<br />
O Captain Tãnase-Marian TUDOR................................. pag.56<br />
- Toxic Industrial Materials effect on Military<br />
operations and domestic life<br />
O 2 nd Lieutenant Gabriel PEREÞEANU........................ pag.61<br />
Force protection<br />
- Contaminated ships control on Naval Bases and<br />
Building Yard<br />
O Captain Liviu IFRIM................................................... pag.64<br />
CBRN equipments<br />
- Romanian Detection means on the beginning of<br />
millennium<br />
O Lieutenant colonel (r) eng. Emanoil Viorel Dinescu,<br />
Lieutenant colonel (r) chem. Adriana PREDICÃ, Colonel (r)<br />
Ph.D. eng. Ion SAVU, Eng. Liliana RECE, Chemist Rodica<br />
LUNGU................................................................................ pag.67<br />
- A new means for operational check of protective<br />
mask air tightness<br />
O Enginner Floarea CIOCHINÃ, Colonel (r) Ph.D. eng.<br />
Ion SAVU, Lieutenant colonel eng. Nicolae NIÞIª, Enginner<br />
Emilia PREDA, Enginner Marilena PETRIªOR, Enginner<br />
Mioara PETRESCU Enginner Corneli NICOLAU, Chemist<br />
Tamara SAVU, Draftsman Ioan PREDA............................. pag.72<br />
- Modernized Portable Dozimeter<br />
O Enginner Petru MURSA, Inginer Maria POPA, Chemist<br />
Narcisa CIONGIC, Enginner Eugen MURGOCI Enginner<br />
Tiberiu VOICA, Ph.D. eng. Pompiliu BIVOLARU.............. pag.76<br />
- Alternating products for chemical decontamination<br />
in NATO Member States Armies<br />
O 2 nd Lieutenant Cristina RUS...................................... pag.79<br />
Training and education<br />
- Teacher - student relation<br />
O Major Narcis STOICA.................................................. pag.82<br />
6
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Aniversãri<br />
CUVÂNT ÎNAINTE LA ANIVERSAREA A 10 ANI<br />
<strong>DE</strong> LA PRIMA APARIÞIE A REVISTEI <strong>APÃRARE</strong> <strong>NBC</strong><br />
Locotenent colonel Ilie BÃLAN Comandantul Bazei de Instruire pentru Apãrare <strong>NBC</strong><br />
2000 - 2009 - 10 ani de prezenþã în spaþiul publicistic militar<br />
naþional…sunt mulþi? Sunt puþini? Aprecierea matematicã<br />
a apariþiilor este înºelãtoare ºi nerelevantã, ceea ce este<br />
important nu este de când! Important este ceea ce a promovat,<br />
ceea ce a oferit publicaþia în paginile ei…prezenþa constantã,<br />
largã a specialiºtilor ºi nu numai prin articole pertinente,<br />
apte sã aducã clarificãri asupra a ceea ce am fost, unde<br />
suntem ºi speranþe pentru ceea ce am putea deveni ca armã ºi<br />
domeniu. Semnificativ este ceea ce s-a întâmplat pe cuprinsul<br />
istoric al celor 10 ani de existenþã, de la apogeul instituþiei<br />
ca ªcoalã de Aplicaþie Interforþe pentru Apãrare <strong>NBC</strong> la<br />
"reducerea" la statutul de Bazã de Instruire ºi prin urmare<br />
diminuarea perspectivelor de dezvoltare ale armei, absenþa<br />
unui management de personal în domeniu, absenþa unei<br />
perspective a carierei, etc.<br />
În aceeaºi perioadã, fenomenul militar în general ºi al<br />
armei Apãrare <strong>NBC</strong> în particular a cunoscut mutaþii deosebite<br />
într-un vârtej al transformãrilor atât în plan conceptual cât ºi<br />
structural, intrarea României în NATO ºi apoi în UE influenþând<br />
major conceptele, doctrinele, pregãtirea ºi instruirea,<br />
importanþa Apãrãrii <strong>NBC</strong> fiind susþinutã pe toate cãile posibile,<br />
importanþã minimalizatã ce a dus la diminuarea identitãþii<br />
ca armã, dar în acelaºi timp recunoscutã în mediul<br />
internaþional ca element definitoriu în contextul riscurilor ºi<br />
ameninþãrilor la nivel global.<br />
De-a lungul acestei "istorii a transformãrilor" conceptuale,<br />
structurale ºi nu numai, pline de neprevãzut ºi instabilitate,<br />
revista "Apãrarea <strong>NBC</strong>" a fost nu doar un atent ºi<br />
avizat observator ci ºi un analist, cel mai adesea inspirat, care<br />
a transpus înþelegerea realitãþilor complexe ale spaþiului<br />
geopolitic ºi geostrategic european ºi mondial generator de<br />
riscuri în soluþii specifice domeniului Apãrare <strong>NBC</strong> în acord<br />
cu necesitãþile de protecþie a forþei, populaþiei civile ºi a mediului<br />
înconjurãtor. De asemenea, revista a permis manifestarea<br />
celor mai novatoare idei în domeniu, care, deºi unele dintre<br />
ele nu s-au materializat în practicã, au permis inspirarea specialiºtilor<br />
într-o perioadã de cãutãri ºi clarificãri principiale,<br />
conceptuale ºi practice a pregãtirii ºi întrebuinþãrii eficiente a<br />
structurilor de Apãrare CBRN prin prisma riscurilor ºi<br />
ameninþãrilor de naturã CBRN în continuã schimbare, ºi în<br />
acelaºi timp au asigurat un aflux al celor mai noi informaþii<br />
din domeniu cu acces la un public larg, specialist sau nespecialist.<br />
Fondul teoretic, nãscut, întreþinut ºi dezvoltat în<br />
paginile revistei a dus la omogenizarea distinctã a reperelor<br />
specifice domeniului Apãrare <strong>NBC</strong>, a permis concentrarea<br />
ideilor, a tendinþelor în domeniu constituindu-se într-un element<br />
stabil al identitãþii de armã.<br />
Dincolo de toate acestea existã încã o speranþã. Mai precis:<br />
speranþa unor noi mutaþii în domeniu, vizibile, puternice,<br />
rapide cu efect tonic asupra a ceea ce reprezintã<br />
Apãrarea <strong>NBC</strong> în Armata României, a înþelegerii importanþei<br />
acesteia prin prisma angajamentelor asumate de România în<br />
calitate de membru al Alianþei Nord - Atlantice ºi Uniunii<br />
Europene.<br />
Cu aceastã ocazie dorim sã mulþumim tuturor colaboratorilor<br />
noºtri pentru întreaga participare în paginile revistei,<br />
sperând totodatã pe viitor, într-o prezenþã la fel de susþinutã,<br />
prolificã º novatoare atât de necesarã într-o perioadã de continue<br />
transformãri ºi redimensionãri a ceea ce se cheamã<br />
domeniul militar în general, Apãrarea <strong>NBC</strong> în particular,<br />
a sistemului de formare, instruire ºi educare a<br />
specialiºtilor militari.<br />
2000 - 2009 - 10 years of presence in military magazines…are<br />
a lot? Are few? Mathematically appreciation of<br />
issuance is deceptive and irrelevant, the most important<br />
is not when but what it has promoted, what it has offered<br />
into their pages…a large, constant presence of specialists<br />
and others through pertinent articles, able to clarifying<br />
the way of our branch, the origin, the present and the<br />
hope of what we would be in the future as a domain and<br />
military branch. Clearly shown is what happened during<br />
the historical time of 10 years period, from the apogee as<br />
Joint Application School for <strong>NBC</strong> Defence to the reduction<br />
to Training Base status, branch developing perspectives<br />
mitigation and absence of personnel management and<br />
carrier's perspective.<br />
In the respective period of time, the military phenomenon<br />
generally and <strong>NBC</strong> Defence area particularly knew<br />
specific, concept and architectural mutations during<br />
transformation storm, adherence of Romania to NATO<br />
and EU influencing definitely the concepts, doctrines and<br />
training at national level, despite <strong>NBC</strong> Defence branch got<br />
a low level importance, opposite to international vision as<br />
major domain in global spectrum of risks and threats.<br />
During that concept and not only architectural "transformation<br />
history", full of unforeseen and instability<br />
issues, "<strong>NBC</strong> Defence" Magazine was at least a careful and<br />
wise observer but an analyst as well, often inspired, who<br />
project the understanding of global and European geopolitical<br />
and geostrategically space risks generators into specific<br />
<strong>NBC</strong> Defence area solutions in accordance with force,<br />
population and environment protection needs accordingly.<br />
Moreover, the magazine allowed <strong>NBC</strong> Defence domain<br />
new ideas display, not all put in practice, but have been<br />
inspired those specialist working in a theoretical, conceptual<br />
and practical researches period for the subject of efficient<br />
engagement and training of <strong>NBC</strong> Defence structures<br />
based on continuously changeable CBRN risks and threats,<br />
ensuring in meantime a flow chart of specific information<br />
to a large specialist and not only specialist public. The theoretical<br />
base, borne, kept alive and developed into magazine's<br />
pages has conducted to particular homogenization<br />
of specific details of <strong>NBC</strong> Defence domain allowing ideas,<br />
tendencies concentration as a balanced element of branch's<br />
identity.<br />
Beyond all there is a hope. Rather, the hope on new<br />
mutation on <strong>NBC</strong> Defence area, visible, powerful, faster<br />
with positive effect to <strong>NBC</strong> Defence picture into<br />
Romanian Army, to understand their importance on<br />
North Atlantic and Union Europe Romania's affiliation<br />
base.<br />
On this light, we thank to all our contributors for their<br />
entire participation into magazine's pages, hoping on the<br />
sustained presence of them in the future, in this transformation<br />
period of military domain generally speaking, and<br />
<strong>NBC</strong> Defence particularly, as well military specialist forming,<br />
training and education system.<br />
7
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Aniversãri<br />
UN <strong>DE</strong>CENIU <strong>DE</strong> APARIÞIE NEÎNTRERUPTÃ<br />
A REVISTEI <strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong><br />
General de brigadã (r) dr. Nicolae Popescu<br />
Colonel (r) prof. Mihail Grigorescu<br />
Apariþia revistei <strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> la ºcoala<br />
de aplicaþie a armei cu nume omonim, cu<br />
un deceniu în urma, a fost un eveniment<br />
deosebit ºi o necesitate stringentã. O analizã sumarã, retrospectiva,<br />
a acelor ani de la sfârºitul secolului trecut, când<br />
în arma apãrare <strong>NBC</strong> se petreceau cu rapiditate transfomãri<br />
structurale, de concepþie ºi de acþiune profunde,<br />
la toate nivelurile, ne poate releva aceasta necesitate.<br />
Recent înfiinþatele ºcoli de aplicaþie ale armelor<br />
în cadrul Forþelor Terestre, în 1997, aveau o arie largã de<br />
misiuni; de la elaborarea doctrinei armei, formarea, specializarea<br />
ºi perfecþionarea cadrelor active ºi de rezerva,<br />
experimentarea noilor categorii de echipamente ºi materiale<br />
de apãrare <strong>NBC</strong>, realizarea unor analize ºi studii în<br />
domeniu, elaborarea reglementãrilor de armã ºi pânã la<br />
cultivarea ºi conservarea tradiþiilor acesteia. Aflatã în<br />
plinã desfãºurare, reforma armatei avea ca þintã integrarea<br />
României în structurile de securitate europene ºi<br />
euro-atlantice. În condiþiile de atunci când dezbaterile vis<br />
à vis de necesitatea elaborarii doctrinelor de arme ºi a<br />
regulamentelor de linie ale acestora erau în plinã<br />
desfãºurare, când apãrarea <strong>NBC</strong> din Armata Româna se<br />
adapta la cerinþele doctrinei NATO ºi se purtau discuþii<br />
aprinse privind noile structuri de apãrare <strong>NBC</strong>, precum ºi<br />
înzestrarea ºi instruirea acestora, revista a asigurat o<br />
modalitate eficientã de implicare efectivã a tuturor specialiºtilor<br />
<strong>NBC</strong>, precum ºi un schimb de experienþã util în<br />
fundamentarea noii concepþii de acþiune a unitãþilor ºi<br />
subunitãþilor <strong>NBC</strong>.<br />
Ziarul central al armatei - Observatorul militar -<br />
a salutat apariþia noii reviste în peisajul publicisticii militare<br />
- în ciuda faptului cã la prima vedere parea un demers<br />
fãrã mari perspective -, apreciind ca ieºirea în lume a<br />
revistei Apãrarea <strong>NBC</strong> "este un act de curaj ºi o mare victorie",<br />
efortul "meritând sã fie salutat cu toata admiraþia". Astfel,<br />
revista avea sã devinã o tribunã de manifestare a ideilor,<br />
gândurilor ºi demersurilor ºtiinþifice ale specialiºtilor<br />
armei, cu apariþii bianuale neîntrerupte pânã în zilele<br />
noastre.<br />
Cu atât mai mult revista îºi va asuma acest rol<br />
în anii urmãtori, cu cât ºcoala de aplicaþie care o edita a<br />
devenit o unitate fanion în domeniu , o "centrala intelectuala"-<br />
cum a fost, cu entuziasm, supranumitã în epocã - în<br />
creuzetele cãreia s-au fãurit fundamentele teoretice ºi<br />
metodologice ale armei.<br />
Revista a apãrut ful color, cu excepþia câtorva<br />
numere, ºi-a pãstrat formatul iniþial, fiind scrisã pe douã<br />
coloane ºi beneficiind de o fotografie de excepþie.<br />
Majoritatea numerelor a depaºit o suta de pagini, iar<br />
coperta ca ºi cuprinsul au avut întodeauna un design<br />
graphic aparte. Genericele sub care s-au grupat articolele<br />
publicate au vizat domeniile de responsabilitate ale<br />
armei, precum ºi alte aspecte, ca: activitatea structurilor<br />
armei în teatrele de operaþii, aniversari, sinteze ale tezelor<br />
de doctorat, memorialistica armei, recenzii de carte militarã<br />
de specialitae, cronica interoperabilitãþii, eseuri,<br />
evocari istorice, "polemici cordiale", dezbateri privind<br />
apariþia monografiei chimiei militare (Apãrãrii <strong>NBC</strong>),<br />
caricatura tematica, poºta redacþiei ºi altele.<br />
Autorii acestor rânduri - unul în calitate de<br />
comandant al ªcolii de Aplicatie ºi Inspector de armã,<br />
celalalt de ºef al structurii de studii ºi reglementãri (ulterior<br />
profesor) ºi de redactor - ºef ºi-au asumat rãspunderea<br />
pentru apariþia revistei ºi calitatea acesteia, ca ºi pentru<br />
asigurarea unei colaborari cât mai largi în editarea publicaþiei.<br />
Meritã amintitã munca asiduã a redactorilor,<br />
tehnoredactorilor, precum ºi a celorlalþi membri ai colectivului<br />
redacþional pentru dactilografierea la timp a materialelor<br />
publicate, ºi pentru distribuirea la destinatari. ªi mai trebuie,<br />
de asemenea, subliniat faptul cã în mai tot timpul,<br />
aspectul financiar a constituit o problemã de loc uºor de<br />
rezolvat. Am gãsit însã multã înþelegere la comandanþii<br />
tuturor unitãþilor de apãrare <strong>NBC</strong>, precum ºi la editura<br />
militarã care a introdus tipãrirea revistei în planul sãu<br />
editorial.<br />
La revista au colaborat, în primul rând, specialiºtii<br />
de la toate nivelurile de decizie ale Apãrãrii <strong>NBC</strong>, de la<br />
general ºi pânã la subofiþer, ofiþeri ºi generali din<br />
Asociaþia Cadrelor în Rezervã ºi în Retragere de Chimie<br />
Militarã "Costin D. Neniþescu", alþi ofiþeri ºi generali cu<br />
titluri ºtiinþifice din M.Ap.N. ºi din M.A.I. Nu nominalizãm<br />
întrucât sunt foarte mulþi colaboratori ºi nu vrem sã<br />
facem omisiuni, Nu este momentul, credem noi, al unei<br />
statistici.<br />
Urãm revistei longevitate, cât mai multe numere<br />
de apariþie ºi perfecþionarea continuã a formei ºi graficii<br />
acesteia. Îi dorim sã sporeascã sistematic preocuparea<br />
colaboratorilor de a publica, pentru diversificarea ºi<br />
adaptarea permanentã la realitate a problematicii, ca ºi<br />
cultivarea interesului cititorilor faþã de publicaþie.<br />
Mulþi ani de viaþã ºi cât mai<br />
multe numere editate !<br />
8
L<br />
a 31 mai 2009 militarii din arma geniu<br />
vor aniversa împlinirea a 150 de ani de<br />
la înfiinþarea în organica Armatei<br />
Române a primelor structuri de geniu.<br />
Necesitãþile impuse de dezvoltarea<br />
ºi modernizarea organismului militar<br />
românesc, conjugate cu cele ale<br />
economiei naþionale, au determinat pe<br />
domnitorul Alexandru Ioan Cuza, pe<br />
ceilalþi factori de decizie militarã sã<br />
punã bazele unor noi arme.<br />
În acest context ia fiinþã arma geniului,<br />
prin crearea în anul 1859 în<br />
Moldova a primei subunitãþi române de<br />
geniu, Batalionul 1 Geniu. Un an mai<br />
târziu, printr-un decret al domnitorului<br />
Alexandru Ioan Cuza, "....corpul de geniu instituit<br />
prin ordonanþa din 31 mai 1859, va spori prin înfiinþarea<br />
unui al doilea batalion în Þara Româneascã,<br />
care dimpreunã cu acel din Moldova va constitui<br />
întâiul regiment de geniu". Primele batalioane de<br />
geniu ale oºtirii române aveau un efectiv de 1000<br />
de oameni fiecare, împãrþiþi în patru companii.<br />
Comandant al acestor subunitãþi a fost numit cãpitanul,<br />
ulterior maiorul, Panait Donici, care s-a<br />
numãrat printre organizatorii trupelor de geniu din<br />
þara noastrã.<br />
În anul 1868, cele douã batalioane de geniu<br />
existente erau formate din câte un pluton independent<br />
ºi patru companii de sãpãtori. Dificultãþile<br />
financiare au impus însã în 1871 contopirea acestor<br />
categorii de trupe într-un singur batalion,<br />
având dupã 1873 o companie de "minari" cu o<br />
secþie de topografie ºi trei companii de sãpãtori. În<br />
organica armatei române exista de asemenea, o<br />
companie de pontonieri ºi o companie aerostaþii (la<br />
Regimentul 1 Artilerie, de unde în 1876 avea<br />
sãtreacã la arma proprie).<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Aniversãri<br />
ARMA GENIU<br />
LA ANIVERSAREA A 150 <strong>DE</strong> ANI<br />
Locotenent colonel Dan MARIN - Comandantul Centrului de Instruire pentru Geniu,<br />
EOD ºi Apãrare <strong>NBC</strong><br />
Cãpitan Claudiu ÞOLEA - Centrul de Instruire pentru Geniu, EOD ºi Apãrare <strong>NBC</strong><br />
În ajunul rãzboiului de independenþã, organizarea<br />
batalionului de geniu devenise complexã,<br />
cuprinzând un stat major, un pluton independent,<br />
o ºcoalã a trupei geniului, cinci companii (patru de<br />
sãpãtori minari ºi una de pontonieri).<br />
Monumentul geniºtilor<br />
Bucureºti<br />
Fiecare companie de sãpãtori<br />
minari cuprindea o secþie de<br />
telegrafie ºi trei secþii de sãpãtori<br />
minari ºi lucrãtori de cãi ferate. Pe<br />
lângã instrucþie, trupele de geniu au<br />
participat la executarea de lucrãri la<br />
diferite unitãþi militare, la construirea<br />
de cazãrmi, spitale, ateliere, depozite,<br />
remize, tabere pentru instrucþia<br />
întrunitã a trupelor, precum ºi la ridicarea<br />
unor obiective ale economiei<br />
naþionale. În timpul rãzboiului de independenþã<br />
din 1877-1878, trupele de geniu au contribuit atât<br />
prin lucrãrile executate cât ºi prin jertfe de sânge la<br />
obþinerea victoriei de la Plevna împotriva imperiului<br />
otoman.<br />
Printre misiunile pe care le-au îndeplinit se<br />
numãrã: lucrãrile de fortificaþii executate pe malul<br />
Dunãrii în sectoarele Calafat, Ciuperceni, Poiana<br />
Mare, Rast, Bechet, Corabia, Izlaz ºi altele; întinderea<br />
podului de vase peste Dunãre, la Siliºtioara-<br />
Mãgura între 14-31 august 1877; organizarea ºi<br />
executarea lucrãrilor de fortificaþii destinate "investirii"<br />
Plevnei ºi asigurarea comunicaþiilor pentru nevoile<br />
trupelor româneºti ºi ruse din zonã.<br />
Lucrãrile de fortificaþii executate de trupele<br />
române au impresionat prin mãiestrie ºi soluþiile<br />
tehnice aplicate, atât pe comandanþii ruºi cât ºi pe<br />
ataºaþii militari ºi corespondenþii de presã strãini. Pe<br />
baza învãþãmintelor rezultate din rãzboiul de independenþã<br />
ºi a experienþei altor armate, în perioada care a<br />
urmat, rolul trupelor de geniu a sporit atât de în ceea<br />
ce priveºte misiunile pe care le aveau de îndeplinit,<br />
mult diversificate, cât ºi efectivele.<br />
9
10<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Aniversãri<br />
În conformitate cu prevederile Decretului nr.<br />
2550 din 31 octombrie 1880 a luat fiinþã Batalionul<br />
2 Geniu, format din ºase companii (douã de sãpãtori<br />
minari, una de pontonieri, douã de cãi ferate ºi<br />
una de telegrafiºti), Batalionul 1 urmând sã se<br />
reorganizeze pe aceleaºi baze. Doi ani mai târziu,<br />
prin Decretul nr. 960 din 8 aprilie 1882, a fost creat<br />
primul regiment de geniu, prin contopirea celor<br />
douã batalioane corp aparte existente, comanda<br />
unitãþii fiind încredinþatã colonelului Constantin<br />
Poenaru. S-au creat astfel premisele organizatorice<br />
ale dezvoltãrii în viitor a armei geniu, armã cu pronunþat<br />
caracter tehnic, care-ºi dovedise pe deplin<br />
utilitatea pe câmpurile de luptã pentru cucerirea<br />
independenþei.<br />
Pe baza Decretului nr. 1070 din 27 martie<br />
1884, Regimentul 1 Geniu a trecut la o nouã organizare,<br />
având acum în compunerea sa patru batalioane<br />
a câte patru companii ºi o companie<br />
aerostaþii. În anul 1887 arma geniului a suferit o<br />
modificare substanþialã, influenþând pozitiv atât<br />
activitatea celorlalte arme, cât ºi a comandamentelor<br />
de corp de armatã ºi divizii. Decretul nr.<br />
15 din 8 ianuarie 1887 preciza: "Companiile<br />
Regimentului 1 de geniu se împart pe ziua de 1<br />
februarie 1887 în douã regimente de geniu. Întâiul<br />
regiment va fi cu reºedinþa la Bucureºti ºi al doilea<br />
regiment cu reºedinþa la Focºani".<br />
Batalioanele acestor regimente au fost repartizate<br />
corpurilor de armatã, ceea ce rezolvã câteva<br />
din problemele principale ale pregãtirii de luptã,<br />
prin care: specializarea în cadrul armei, pregãtirea<br />
din punct de vedere genistic a trupelor din celelalte<br />
arme ºi asigurarea unei conduceri corespunzãtoare<br />
a companiilor de geniu.<br />
Tot în aceastã perioadã, din necesitatea de a<br />
rezolva operativ problemele de specialitate pe linie<br />
de armã, a luat fiinþã Inspectoratul geniului -<br />
Decretul nr. 617 din 24 februarie 1887 - având ca<br />
atribuþii inspectarea armei geniului, a serviciilor de<br />
geniu ºi a tuturor construcþiilor militare ºi<br />
lucrãrilor de fortificaþii.<br />
Necesitãþile de cadre erau asigurate de cele<br />
douã ºcoli militare de specialitate, ºcoala specialã<br />
de artilerie ºi geniu ºi ºcoala specialã de aplicaþii de<br />
artilerie ºi geniu, înfiinþatã în anul 1881. Temeinica<br />
pregãtire de specialitate a ofiþerilor geniºti români<br />
a fost probatã de executarea unor lucrãri de fortificaþii<br />
de mare amploare, între care citãm: fortificarea<br />
cetãþii Bucureºti (1882-1899) executatã de<br />
Regimentul 1 Geniu, comandat de colonelul Anton<br />
Berindei; regiunea întãritã Focºani-Nãmoloasa-<br />
Galaþi (1888-1893), executatã de Regimentul 2<br />
Geniu, comandat de colonelul Zamfir Gheorghiu.<br />
Între 1908-1913 au fost luate mãsuri pentru<br />
perfecþionarea organizatoricã a armei geniului,<br />
care cuprindea serviciul de geniu ºi trupele de<br />
comunicaþii în cadrul cãrora gãsim o mare varietate<br />
de subunitãþi de specialitate: sãpãtori minari,<br />
poduri, pontonieri, cãi ferate, telegrafie, aerostaþii,<br />
automobile, secþii de porumbei.<br />
Înzestrarea armatei cu mijloace radio, motociclete,<br />
automobile ºi proiectoare a dus la constituirea,<br />
în anul 1908 a unei subunitãþi specializate,<br />
compania de specialiºti transformatã în anul 1913<br />
în Batalionul de specialiºti, care grupa tot ce era<br />
nou în tehnica militarã genisticã.<br />
Prima secþie aerostaþii din armata românã a<br />
luat fiinþã încã din 1893 prin dotarea companiei de<br />
telegrafie a Regimentului 1 Geniu cu un balon captiv,<br />
importat din Franþa; ulterior secþia s-a transformat<br />
în companie, intrând în organica Batalionului<br />
de specialiºti al geniului.<br />
La începutul primului rãzboi mondial, trupele<br />
de geniu erau formate din:<br />
un regiment de pontonieri;<br />
un regiment de cãi ferate;<br />
cinci batalioane de pionieri;<br />
un batalion de specialitãþi cu o companie<br />
aerostaþii.<br />
Geniºtii români au contribuit, alãturi de ceilalþi<br />
ostaºi ai armatei române, atât prin lucrãrile executate<br />
cât ºi prin jertfa de sânge, la împlinirea<br />
dezideratului unitãþii naþionale.<br />
Printre misiunile îndeplinite se numãrã<br />
amplele lucrãri de fortificare a graniþelor þãrii;<br />
lucrãrile executate pe comunicaþii în special în<br />
zonele de munte, care au uºurat deplasãrile operative<br />
ale marilor unitãþi, cât ºi transporturile în vederea<br />
asigurãrii materiale a acestora; construirea<br />
podului de pontoane în cadrul manevrei de la<br />
Flãmânda (18-22 septembrie 1916); minarea<br />
regiunilor fortificate Focºani-Nãmoloasa-Galaþi,
precum ºi podului de la Cernavodã pentru a nu fi<br />
folosite de inamic; lucrãrile de bazã din zonele<br />
bãtãliilor de la Mãrãºeºti ºi Oituz în vara anului<br />
1917.<br />
Pe baza învãþãmintelor reieºite din primul<br />
rãzboi mondial, þinând seama ºi de realizãrile<br />
tehnicii militare pe plan european, de consecinþele<br />
acestora, au fost luate o serie de mãsuri vizând<br />
înzestrarea trupelor de geniu cu tehnicã nouã ºi<br />
dezvoltarea armei în general.<br />
Dintre lucrãrile genistice executate de trupele<br />
de geniu în perioada interbelicã se detaºeazã edificarea<br />
sistemului de fortificaþii de la graniþa de vest<br />
a þãrii, acþiune demaratã în anul 1936. Mãrturie a<br />
eroismului, curajului ºi vitejiei de care au dat<br />
dovadã geniºtii români stau numeroasele monumente<br />
ridicate pe teritoriile unde au luptat pentru<br />
cinstirea memoriei celor ce au fãcut suprema jertfã.<br />
Dupã al doilea rãzboi mondial trupele de geniu<br />
au cunoscut diferite modificãri, au îndeplinit<br />
numeroase misiuni, perfecþionându-ºi necontenit<br />
pregãtirea de specialitate.<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Aniversãri<br />
judeþele Buzãu, Timiº ºi Bacãu.<br />
Participarea contingentelor româneºti în cadrul<br />
misiunilor internaþionale de stabilitate ºi sprijin<br />
desfãºurate în Balcani, Orientul Mijlociu sau<br />
Africa, sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE s-a<br />
dovedit absolut necesarã pentru credibilitatea ºi<br />
reuºita politicii noastre militare, dar ºi pentru afirmarea<br />
României ca parte activã a acestui proces<br />
global menit sã demonstreze cã orice armatã modernã<br />
trebuie sã aibã capacitatea sã rãspundã noilor<br />
provocãri din lumea contemporanã.<br />
Platforme, construcþii Irak<br />
Prin modul cum au înþeles sã-ºi îndeplineascã<br />
misiunile încredinþate, prin dãruirea lor ºi prin sprijinul<br />
de sacrificiu, geniºtii, de multe ori anonimi, ºi-au<br />
câºtigat stima ºi preþuirea camarazilor ºi civililor<br />
români, a partenerilor de coaliþie, cât ºi a populaþiei<br />
civile din Bosnia-Herþegovina ºi Irak.<br />
Treceri peste cursuri de apa<br />
Revoluþia din decembrie 1989 a deschis calea<br />
reluãrii ºi dezvoltãrii tradiþiilor armei geniului de<br />
armã politehnicã, a creat condiþii pentru modernizarea<br />
trupelor de geniu ºi creºterea aportului lor la<br />
întãrirea capacitãþii de apãrare a þãrii.<br />
În perioada 2005-2006, o þarã întreagã a fost<br />
martorã la manifestarea spiritului de solidaritate,<br />
devotamentului, curajului ºi nu în ultimul rând al<br />
profesionalismului geniºtilor Brigãzilor 4 ºi 10<br />
Geniu pentru salvarea vieþilor oamenilor, a<br />
bunurilor acestora, precum ºi pentru refacerea drumurilor<br />
ºi podurilor grav avariate sau distruse de<br />
puhoaiele dezlãnþuite de inundaþiile produse în<br />
Refacere podului din Bosnia<br />
Din aceastã perspectivã, redimensionarea ºi<br />
înzestrarea structurilor de geniu din Armata<br />
României în conformitate cu cerinþele de interoperabilitate<br />
ºi compatibilitate cu cele similare ale<br />
þãrilor NATO partenere, vor asigura geniºtilor<br />
români flexibilitatea, operativitatea ºi eficienþa de a<br />
rãmâne camarazi indispensabili în timp de rãzboi ºi<br />
de a fi parteneri de încredere în timp de pace.<br />
11
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Artã militarã<br />
AMENINÞÃRI INOPINANTE ALE VIITORULUI<br />
- CONSI<strong>DE</strong>RAÞII PRIVIND RÃZBOIUL RADIOLOGIC -<br />
Colonel prof. univ. dr. Benoni SFÂRLOG<br />
Student Sergent major Mihaela BOLCHIª<br />
Academia Forþelor Terestre “Nicolae Bãlcescu”<br />
D<br />
intotdeauna normalitatea existentã la<br />
nivelul proceselor sociale a fost perturbatã<br />
de apariþia unor stãri conflictuale<br />
cu grade diferite de amplitudine, materializate prin<br />
forme diverse, începând cu violenþele stradale ºi culminând<br />
cu formele cele mai complexe, rãzboaiele.<br />
Rãzboiul este definit ca fiind ,,forma cea mai violentã<br />
de manifestare a conflictului social între<br />
grupãri mari de oameni, organizate din punct de<br />
vedere militar, care folosesc lupta armatã pentru<br />
atingerea scopurilor urmãrite ceea ce imprimã acestui<br />
fenomen un puternic caracter distructiv". Actualmente<br />
rãzboiul a devenit o normalitate la nivel<br />
social, este acceptat de cãtre toþi oamenii fiind cel<br />
mai frecvent ultima oportunitate de rezolvare a<br />
problemelor survenite pe plan intern sau internaþional<br />
manifestându-se de cele mai multe ori prin<br />
mijloace inovative care abolesc orice ºablon anterior<br />
de desfãºurare a acestuia.<br />
În fizionomia rãzboiului un rol central este<br />
atribuit forþelor ºi modalitãþilor de acþiune specifice<br />
care sunt utilizate prin prisma evoluþiei din ce în ce<br />
mai accelerate a componentelor de sorginte etnicã,<br />
religioasã, socialã, politicã ºi culturalã.<br />
Rãzboiul radiologic reprezintã conflictul în care<br />
sunt angajate materialele radioactive ºi mijloacele de<br />
producere a radiaþiilor pentru a cauza pierderi umane<br />
sau animale, ori pentru a restricþiona folosirea materialelor,<br />
echipamentelor, infrastructurii sau a terenului.<br />
Cel mai adesea este folosit de cãtre grupãrile<br />
teroriste al cãror scop principal este acela de a provoca<br />
pierderi umane, de a instala panica publicã sau de<br />
produce dezorganizãri sociale, aceste efecte fiind<br />
potenþate prin tehnicile neconvenþionale ºi modalitãþile<br />
asimetrice folosite. Sunt considerate arme radiologice<br />
dispozitivele, armele, echipamentele care utilizeazã<br />
materiale radioactive pentru a provoca distrugerea,<br />
producerea de pagube materiale, rãnirea personalului<br />
prin radiaþiile emise în procesul de dezintegrare a<br />
nucleelor izotopilor radioactivi. Materialele radioactive<br />
pot fi obþinute din materiale fisionabile regãsite<br />
12<br />
în laboratoare, centre medicale sau industriale, din<br />
deºeuri radioactive sau din materiale radioactive<br />
provenite de la centrale nucleare civile ºi de la reactoarele<br />
de cercetare.<br />
Clasificarea surselor de radiaþii dupã pericolele<br />
potenþiale asociate se face dupã caracteristicile sursei<br />
(radiologice ºi de construcþi ) ºi dupa condiþii de utilizare:<br />
̌ Proprietãþile radiologice se referã la tipul radiaþiei<br />
emise, timpul de înjumãtãþire al radionuclidului,<br />
energia radiaþiei ºi activitatea.<br />
̌ Pericolul de expunere internã ºi/sau externã<br />
sunt date de constanta gamma ºi energie, respectiv<br />
coeficienþii de conversie ai dozei la ingestie. Forma<br />
chimicã ºi fizicã a materialului sursei dicteazã toxicitatea<br />
ºi riscul de contaminare influenþând direct scenariile<br />
de accident.<br />
̌ Condiþiile de folosinþã implicã tipul instalaþiei<br />
(fixã sau mobilã).<br />
̌ Tipul aplicaþiei (medical, industrial, cercetare,<br />
militar), proiectul ºi fabricarea sursei ºi instalaþiei<br />
(dimensiuni, ecranãri, interblocãri, modul de operare<br />
în ecran, în afara ecranului, accesibilitatea).
În absenþa unui control riguros ºi adecvat surse<br />
uzate sau echipamente ce conþin surse pot ajunge la<br />
fier vechi ºi de aici la reciclare cauzând iradieri ºi contaminãri<br />
ale publicului ºi mediului. O topire accidentalã<br />
a unor materiale radioactive poate sã nu aibã<br />
consecinþe radiologice grave, expunerea potenþialã<br />
depinzând de diluþia radionuclidului în produsul finit<br />
sau deºeurile procesului de reciclare (fum, gaze, cenuºã,<br />
zgurã), dar la efectele negative trebuie adãugate consecinþele<br />
sociale, politice ºi economice asociate .<br />
Pe baza analizãrii ºi evaluãrii, IAEA a propus<br />
împãrþirea surselor pe trei categorii de risc.<br />
Categoria I - radiografie industrialã; teletepie;<br />
iradiatoare.<br />
Categoria II - brahiterapie teleoperatã; mãsurãtori<br />
cu instalaþii fixe implicînd surse mari; carotaj<br />
radioactiv; brahiterapia operatã manual.<br />
Categoria III - mãsurãtori cu instalaþii implicând<br />
surse mici.<br />
Categoria I<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Artã militarã<br />
Rãzboiul radiologic implicã utilizarea materialelor<br />
sau a obiectelor radioactive sub forma unor dispozitive<br />
emiþãtoare de radiaþii-RED (Radiation Emitting<br />
Device) plasate în clãdiri ºi instituþii publice, în instalaþiile<br />
de aerisire, locuri aglomerate sau intens populate,<br />
zone urbane intens circulate care expun un<br />
numãr mare de oameni pentru perioade îndelungate<br />
de timp. O altã formã de manifestare include<br />
împrãºtierea materialelor ºi substanþelor radioactive<br />
asupra unei zone prin dispozitive sau mecanisme<br />
speciale de dispersare a radiaþiilor-RDD (Radiological<br />
Dispersal Device), precum ºi prin atacul direct<br />
asupra unor obiective de importanþã criticã, cum este<br />
cazul centralelor ºi reactoarelor nucleare. Aceste dispozitive<br />
dispersive combinã materiale non-fisionabile<br />
dar puternic radioactive cu explozibili convenþionali<br />
care rãspândesc materialul radioactiv peste aria þintã<br />
fiind cunoscute în literatura tehnicã ºi sub denumirea<br />
de ,,bombe murdare", fiind etichetate ca<br />
"arme de conturbare în masã" nefãcând parte din<br />
categoria armelor de distrugere în masã.<br />
Categoria II<br />
Categoria III<br />
Pericolul indus de un atac cu un dispozitiv dispersiv<br />
radiologic<br />
Factorii care intensificã puterea de dispersie a<br />
particulelor radioactive sunt particularizaþi de<br />
topografia zonei în care se acþioneazã cu asemenea<br />
mijloace radiologice, tipul acestora ºi obiectivele propuse,<br />
astfel putând fi incluºi în aceastã categorie cantitatea<br />
de material radioactiv ºi de explozibil, modalitatea<br />
de dispersie-sub formã de praf sau aerosoli,<br />
condiþiile meteorologice locale-viteza vântului ºi<br />
umiditatea aerului.<br />
Nota definitorie ce caracterizeazã radiaþiile constã<br />
în lipsa culorii, a mirosului, gustului, precum ºi<br />
faptul cã acestea sunt detectabile doar prin aparate<br />
specializate ceea ce concurã deopotrivã cu acþiunea<br />
latentã dar distructivã la neconºtientizarea impactului<br />
negativ colectiv.<br />
Efectele asupra sãnãtãþii cauzate de expunerea la<br />
radiaþii<br />
Efectele asupra sãnãtãþii cauzate de expunerea<br />
la radiaþii sunt determinate de :<br />
cantitatea de radiaþii absorbitã de corpul<br />
uman;<br />
tipul de radiaþie;<br />
modul de expunere - extern sau intern;<br />
durata de expunere.<br />
13
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Artã militarã<br />
În funcþie de valoarea dozei absorbite boala de<br />
radiaþie poate fi de:<br />
̌ gradul I - 93-232,5cGy;<br />
̌ gradul II - 232,5-372cGy;<br />
̌ gradul III - 372-558cGy;<br />
̌ gradul IV - peste 558cGy.<br />
Simptomatologia corespunzãtoare fiecãrui grad<br />
de iradiere se manifestã prin seturi particularizate de<br />
tulburãri funcþionale ale organismului pornindu-se<br />
de la emisiile radioactive de particule alfa, beta ºi<br />
gama care produc simptome precum greþuri, transpiraþii,<br />
senzaþii de cãldurã excesivã ºi uscãciune,<br />
adãugându-se cazurile de hemoragii, cãderea pãrului,<br />
insuficienþã cardiorespiratorie, cerebrovascularã,<br />
culminând cu instalarea decesului dupã un interval<br />
de timp. Efectele imediate ale atacurilor radiologice<br />
sunt vizibile doar dacã cantitatea de material<br />
radioactiv degajatã în mediu ºi radioactivitatea elementelor<br />
utilizate ating valori foarte mari, în general<br />
urmãrile resimþindu-se în timp prin efectele directe<br />
asupra genomului uman.<br />
Impactul psihologic determinant al rãzboiului<br />
radiologic<br />
Efectele psihologice provenite din teama de a fi<br />
expuºi pot fi consecinþele majore ale unei "bombe<br />
murdare". Oamenii intrã în panicã ºi totul în jurul<br />
lor va fi un adevãrat haos, deoarece puþini dintre ei<br />
cunosc însemnãtatea radiaþiilor ºi modalitãþile specifice<br />
de protecþie. Post-atac oamenii au mare nevoie<br />
de personal specializat în domeniul radioprotecþiei.<br />
Având la dispoziþie mijloace de comunicare în masã<br />
ºi suficiente surse de informare, în zilele noastre,<br />
majoritatea oamenilor încã asociazã radiaþiile cu<br />
accidentul nuclear de la Cernobîl, echivalându-l cu<br />
pericol, moarte sigurã, contaminare, ºi risc permanent<br />
de explozie.<br />
nuclearo-electricã.<br />
Concluzii<br />
Utilizat cu preponderenþã de cãtre grupãrile<br />
teroriste, rãzboiul radiologic reprezintã o modalitate<br />
imprevizibilã, eficientã, accesibilã, cu grad de notorietate<br />
relativ scãzut prin care se infuzeazã panica<br />
publicã, haosul ºi nesiguranþa colectivã prezentând<br />
urmãri semnificative asupra ordinii sociale; este creat<br />
prin misiunile ºi obiectivele grupurilor de interese,<br />
încercându-se destabilizarea raportului de forþe dintre<br />
statele influente pe scena nuclearã pentru determinarea<br />
supremaþiei ºi a luptei pentru putere.<br />
BIBLIOGRAFIE<br />
1. Col. dr. Constantin Opriºor, Strategia militarã,<br />
Bucureºti, Editura Academiei de Înalte Studii<br />
Militare, 1987.<br />
2. S.M.G/CBRN-1, Doctrina Apãrãrii CBRN în<br />
Armata României, 2008.<br />
3. Col. dr. Gheorghe Cojocaru, Col. dr. Ion<br />
Olteanu, Mr. dr. Gabriel Achim, Primul ajutor ºi<br />
tratamentul medical în urma atacului cu ADMCBRN-<br />
Tehnici, tactici ºi proceduri, Editura Centrului<br />
Tehnic-Editorial al Armatei, 2006.<br />
4. General dr. Mircea Mureºan, General de<br />
brigadã (r) dr. Gheorghe Vãduva, Rãzboiul viitorului,<br />
viitorul rãzboiului, Editura Universitãþii<br />
Naþionale de Apãrare, Bucureºti, 2004.<br />
5. Pagini internet<br />
* www.nato-pa.int;<br />
* www.nae.edu;<br />
* http://www.nti.org/h_learnmore/radtutorial;<br />
* http://www.iaea.org/Publications/Magazines/<br />
Bulletin/Bull164/16405800211.pdf<br />
Impactul economic<br />
Atacul radiologic implicã costuri enorme pentru<br />
decontaminare ce implicã ecranarea zonelor afectate<br />
prin acoperire cu ziduri de beton sau plumb,<br />
demolãri ale clãdirilor, distrugerea mijloacelor de<br />
existenþã pe mãsurã ce suprafeþele contaminate sunt<br />
curãþate de particulele radioactive sau izolarea zonei<br />
contaminate prin declararea acesteia "zonã moartã".<br />
Un bun exemplu este Cernobîlul, care abia dupã 22<br />
de ani începe sã îºi reia uºor, uºor activitãþile trecute<br />
pe linie moartã dupã catastrofa de la centrala<br />
14
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Artã militarã<br />
CONSI<strong>DE</strong>RAÞII PRIVIND EFECTELE<br />
MEDIULUI URBAN ASUPRA OPERAÞIILOR CBRN<br />
Locotenet colonel Ioan FÃRCAª - Biroul Apãrare <strong>NBC</strong> ºi Comunicaþii/SMFT<br />
Cãpitan Alexandru HERCIU - Batalionul 72 Apãrare <strong>NBC</strong><br />
Mediile urbane. Pentru planificarea<br />
Apãrãrii CBRN comandanþii trebuie sã<br />
fie familiarizaþi cu modul în care<br />
terenul urban va afecta misiunea lor într-un mediu<br />
CBRN. Spre exemplu, numãrul instalaþiilor TIM<br />
(Materiale Toxice Industriale) este probabil crescut în<br />
zonele urbane, iar vântul care transportã norul contaminat<br />
cu aerosoli va fi influenþat de consideraþii<br />
micro-meteorologice specifice terenului urban ºi de<br />
existenþa unui numãr mare de necombatanþi.<br />
Dispersia agenþilor ºi comportamentul ulterior al<br />
acestora poate fi semnificativ modificat în medii<br />
urbane. Variaþiile de temperaturã locale ºi turbulenþele<br />
curenþilor de aer cauzate de prezenþa structurilor/clãdirilor<br />
mari vor avea tendinþa sã infirme<br />
metodele de prognozare a pericolului, cauzând<br />
"puncte fierbinþi" în adãposturile clãdirilor, traseul<br />
neregulat al vaporilor toxici ºi redispersia prin sistemele<br />
de aer condiþionat. În acelaºi timp, structurile intacte<br />
vor asigura oportunitãþi pentru evitarea contaminãrii<br />
cu agenþi lichizi.<br />
Este important sã ne familiarizãm cu câteva dintre<br />
cele mai comune ºabloane/tipare privind deplasarea<br />
norului toxic ºi a dispersiei în zonele construite.<br />
Familiarizarea cu modul în care vântul ºi alte condiþii<br />
meteorologice influenþeazã eliberarea agenþilor în<br />
atmosferã într-un mediu urban va facilita reacþia în<br />
cazuri potenþial neaºteptate ori împotriva tendinþelor<br />
privind deplasarea ºi dispersia acestora. Miºcarea<br />
aerului în jurul clãdirilor ºi a altor structuri este foarte<br />
complicatã ºi din acest motiv modelele miºcãrii curenþilor<br />
de aer pot fi foarte diferite, depinzând de forma<br />
clãdirilor, înãlþimea relativã a acestora ºi alþi factori.<br />
Din nefericire, nu existã date suficiente ºi informaþii<br />
disponibile pentru a construi reguli potrivite numeroaselor<br />
situaþii care pot sã aparã în zonele urbane.<br />
Consideraþii privind protecþia chimicã. Structurile<br />
urbane pot asigura protecþia împotriva atacurilor prin<br />
pulverizare, dar aceste adãposturi creeazã o serie de<br />
probleme. În general, agenþii chimici au tendinþa de a<br />
se acumula ºi persista în zonele joase, cum sunt cele<br />
întâlnite în locaþii urbane, spre exemplu subsolurile,<br />
canalele colectoare sau tunelurile de metrou.<br />
Personalul ar trebui astfel sã evite aceste zone joase.<br />
Timpul de staþionare a agenþilor cum ar fi somanul<br />
(GB) creºte semnificativ când agenþii se instaleazã în<br />
aceste zone. Odatã cu momentul producerii atacului,<br />
detecþia contaminãrii chimice ºi determinarea tipului<br />
agentului devin foarte importante. Personalul trebuie<br />
sã cerceteze în întregime zona suspectatã a fi contaminatã<br />
chimic înainte de a se încerca ocuparea sau traversarea<br />
acesteia. În plus, concentraþiile agenþilor<br />
chimici vor descreºte în general cu creºterea înãlþimii<br />
structurii/clãdirii, astfel personalul trebuie dispus la<br />
nivelurile superioare ale clãdirilor, acestea determinând<br />
concentraþii mai scãzute ale agentului.<br />
Consideraþii privind protecþia biologicã. Clãdirile ºi<br />
alte structuri urbane pot asigura o anumitã protecþie<br />
imediatã împotriva pulverizãrii/contaminãrii directe.<br />
În orice caz, caracterul durabil al acestor structuri<br />
poate creºte eficienþa agenþilor biologici. Toxinele biologice<br />
sunt foarte eficiente intr-un mediu urban ºi de<br />
aceea personalul trebuie sã adopte mãsuri de precauþie<br />
suplimentare faþã de agenþii chimici. Agenþii<br />
biologici în totalitate sunt mai toxici decât agenþii<br />
chimici, iar efectele acestora sunt în mod special<br />
amplificate în spaþii închise. Operaþiile de acoperire<br />
sunt în mod particular facilitate în teren urban.<br />
Existenþa apei ºi a proviziilor de hranã sunt þintele prioritare<br />
în cazul atacurilor cu agenþi biologici. De aceea<br />
mãsurile de igienã personalã ºi colectivã devin un factor<br />
deosebit de important pentru supravieþuirea în<br />
astfel de medii. Caracteristicile terenului urban faciliteazã<br />
posibilitatea transmiterii agenþilor biologici contagioºi<br />
de la persoanã la persoanã. Este atributul comadanþilor<br />
sã stabileascã ºi sã impunã cu consecvenþã respectarea<br />
mãsurilor igienico-sanitare a personalului, incluzând<br />
executarea imunizãrilor. Ei trebuie sã se asigure, de<br />
asemenea, cã personalul consumã apã ºi hranã numai<br />
din surse proprii, sigure; rezervele nu trebuie însã<br />
considerate ca fiind sigure, înainte de a fi testate.<br />
Consideraþii privind protecþia nuclearã. Fãrã a fi<br />
pregãtite suplimentar, clãdirile neîntãrite nu oferã o<br />
protecþie adecvatã împotriva efectelor exploziilor<br />
15
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
nucleare. Dacã sunt utilizate corect, subsolul ºi<br />
parterul clãdirilor care au structura de rezistenþã din<br />
oþel sau beton armat pot oferi o protecþie suplimentarã,<br />
exceptând suprapresiunea. În cazul adãpostirii în interiorul<br />
clãdirilor, personalul trebuie sã evite dispunerea<br />
în apropierea ferestrelor în scopul evitãrii rãnirilor<br />
provocate de zborul cioburilor de sticlã ºi a dãrâmãturilor/sfãrâmãturilor<br />
desprinse din clãdirile distruse.<br />
De asemenea, personalul poate suferi arsuri severe<br />
prin deschiderile orientate spre epicentrul exploziei<br />
nucleare. Sistemele de canalizare ºi tunelurile de<br />
metrou pot fi considerate pregãtiri disponibile în astfel<br />
de situaþii în unele zone urbane. Acestea asigurã o<br />
protecþie mai eficientã decât clãdirile construite la<br />
nivelul solului. Personalul nu trebuie sã foloseascã<br />
structurile de lemn sau alte materiale inflamabile în<br />
cãutarea protecþiei, deoarece acestea se vor aprinde.<br />
Clãdirile constituie într-adevãr o mãsurã de protecþie<br />
împotriva contaminãrii radioactive ºi personalul poate<br />
folosi pentru deplasare sistemul de canalizare colector<br />
ºi tuneluri. În orice caz, este necesar a fi luate în considerare<br />
ºi pericolele datorate prãbuºirii clãdirilor ca<br />
urmare a deflagraþiei.<br />
Urmãtoarele paragrafe furnizeazã informaþii de<br />
bazã (primare) asupra câtorva dintre cele mai comune<br />
ºabloane/tipare cu privire la dispersia ºi deplasarea<br />
norului periculos/agentului CBRN care se formeazã în<br />
localitãþi. Familiarizarea cu modul în care vântul ºi<br />
alte condiþii meteorologice au impact asupra eliberãrii<br />
agentului toxic în atmosferã într-un mediu urban, va<br />
favoriza reacþii de rãspuns la situaþii ipotetic neaºteptate<br />
sau de înþelegere a deplasãrii ºi dispersiei dezordonate<br />
a acestora.<br />
Regulile prezentate în paragrafele urmãtoare sunt<br />
doar linii generale, care nu pot fi aplicate în toate situaþiile<br />
din cauza prea multor factori implicaþi (variabile)<br />
pentru a permite definirea lor mai clarã de atât.<br />
Particularitãþi ale vântului<br />
Determinarea direcþiei vântului ºi mãsurarea<br />
vitezei acestuia la nivelul pãmântului nu pot fi considerate<br />
concludente pentru vântul reprezentativ/predominant<br />
în cazul zonelor urbane din cauza complicaþilor<br />
curenþi de aer care se formeazã în jurul<br />
clãdirilor. De aceea, în determinarea direcþiilor ºi distanþelor<br />
pânã la zonele în care personalul va fi evacuat<br />
în condiþii de siguranþã se va lua în calcul vântul<br />
reprezentativ ºi nu se va þine seama de vârtejurile<br />
locale. Aceastã situaþie este ilustratã în figura nr. 1.<br />
16<br />
Artã militarã<br />
Figura nr. 1 - Particularitãþi ale vântului<br />
În majoritatea cazurilor, determinarea direcþiei<br />
vântului în apropierea clãdirilor nu va fi utilizatã în<br />
calculul la scarã mare privind deplasarea norului contaminat.<br />
În locul acestora se vor lua în calcul mãsurãtorile<br />
efectuate deasupra construcþiilor sau în zone în<br />
care curenþii de aer nu sunt influenþaþi de construcþii,<br />
copaci sau alte obstacole. Mãsurãtorile de vânt se vor<br />
efectua între sau în apropierea clãdirilor ºi vor fi utilizate<br />
numai pentru determinãri ale deplasãrii<br />
agenþilor toxici în interiorul unui perimetru care<br />
cuprinde unul sau douã cvartale de la locul emisiei<br />
acestora.<br />
Antrenarea vântului în vârtejuri<br />
Atunci când vântul bate frontal în zidurile<br />
clãdirilor, agenþii toxici concentraþi se pot ridica între<br />
clãdiri înspre partea superioarã a acestora ºi lua timp<br />
îndelungat pânã la disipare. Aerosolii pot fi antrenaþi<br />
între clãdiri de miºcãri turbionare ale aerului, în sens<br />
ascendent, caz în care norul contaminat va atinge<br />
pãtura de aer curat aflatã deasupra clãdirilor destul de<br />
târziu (aºa cum se aratã în figura nr. 2). În majoritatea<br />
cazurilor, clãdirile înghesuite precum ºi strãzile înguste<br />
vor favoriza persistenþa agenþilor toxici.<br />
Figura nr. 2 - Antrenarea agentului toxic în vârtej
Chiar ºi în cazul unui vânt reprezentativ puternic,<br />
nivelurile de concentraþii ale agentului toxic eliberat<br />
între douã clãdiri pot rãmâne ridicate pentru o lungã<br />
perioadã de timp în cazul în care direcþia reprezentativã<br />
a vântului nu este paralelã cu "strada-canion". În<br />
acest caz unul, douã sau chiar trei vârtejuri turbionare,<br />
slabe ca intensitate, se pot forma între douã clãdiri ºi<br />
începe sã antreneze agentul. Atunci când vântul<br />
reprezentativ se manifestã aproape perpendicular pe<br />
pereþii clãdirilor, viteza vântului în "strada-canion"<br />
este în general scãzutã. Pe de altã parte, creºterea semnificativã<br />
a vitezei vântului ºi diluþia agentului toxic se<br />
produce atunci când vântul bate în lungul strãzii.<br />
Modelele de dispersie tradiþionale consacrate care<br />
utilizeazã caracteristicile vântului reprezentativ pot<br />
subestima timpul necesar pentru împrãºtierea/diluþia<br />
norilor toxici la valori sigure. În cazul în care agentul<br />
toxic este eliberat între clãdiri, este foarte dificil de<br />
estimat timpul de împrãºtiere atâta timp cât acesta<br />
este funcþie de spaþiul construit, înãlþimi, înãlþimi relative,<br />
adâncime, formã, unghiul sub care bate vântul,<br />
puterea sursei de emisie/eliberare a agentului, capacitatea<br />
ºi posibilele condiþii de stabilitate ale aerului pe<br />
verticalã.<br />
Acumularea agenþilor toxici<br />
Cãile de acces ascunse ori firidele/niºele clãdirilor<br />
pot reþine ºi pãstra agenþii toxici pentru o perioadã de<br />
timp dupã ce norul contaminat a trecut. În aceste<br />
cazuri, dupã determinarea cu certitudine a faptului cã<br />
masa principalã a norului toxic s-a împrãºtiat, trebuie<br />
luatã în calcul posibilitatea rãmânerii unor concentraþii<br />
de agenþi în stagnare în unele zone de niºã<br />
(alcov), aºa cum este reprezentat în figura nr. 3.<br />
Figura nr. 3 - Acumularea agentului toxic<br />
În firide, intrãrile multor clãdiri, spaþii rãmase<br />
deschise, adâncituri ale clãdirilor vântul poate stagna<br />
sau forma vârtejuri. Este posibil ca o cantitate periculoasã<br />
de agent sã rãmânã încã în aceste zone pentru<br />
ceva timp dupã ce vântul reprezentativ a îndepãrtat<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Artã militarã<br />
norul toxic. Dacã agentul toxic eliberat este mai greu<br />
decât aerul, acesta se poate acumula la fel de bine în<br />
locurile joase aflate sub sau la nivelul solului.<br />
Aceste alcovuri sunt spaþii unde de obicei oamenii<br />
se adunã pentru a se adãposti, deci pentru o protecþie<br />
CBRN eficientã a personalului trebuie conºtientizatã<br />
ºi posibilitatea ca aerul în aceste spaþii sã rãmânã contaminat<br />
pentru perioade relativ lungi de timp dupã<br />
momentul eliberãrii agentului în atmosferã. Este<br />
imposibil de afirmat cu certitudine timpul necesar<br />
pentru ca aerul sã atingã valori sigure în aceste cavitãþi,<br />
datoritã uriaºei game de forme ºi dimensiuni pe care<br />
acestea le pot avea.<br />
Consecinþe ale canalizãrii vântului pe axa strãzii<br />
În cazul în care vânturile sunt paralele cu strada,<br />
norul contaminat poate fi canalizat pe "strada-canion".<br />
Oricum norul toxic se poate deplasa pe deasupra<br />
strãzilor, de fapt acesta poate parcurge câteva cvartale<br />
în fiecare direcþie de-a lungul strãzilor. Aceasta este<br />
ilustratã în figura nr. 4.<br />
Figura nr. 4 - Canalizarea pe axã<br />
Clãdirile se pot comporta ca un canal ºi pot forþa<br />
deplasarea norului în josul strãzii. În general, vântul<br />
este încetinit de clãdiri. Dacã vântul reprezentativ este<br />
paralel cu "strada-canion", ascensiunea verticalã a toxicului<br />
nu se va produce, în acest caz norul contaminat<br />
fiind antrenat pânã la înãlþimea clãdirilor.<br />
În unele cazuri, oricum câteva clãdiri pot canaliza<br />
curentul de aer, acest fapt având drept rezultat o vitezã<br />
relativ mare a vântului. În acest caz, agentul toxic<br />
eliberat în canalul reprezentat de stradã poate fi dispersat<br />
rapid datoritã vitezei mari a vântului asociatã<br />
cu miºcãri turbulente ale aerului. Într-un mediu complex<br />
aºa cum este cel urban, este dificil de stabilit o<br />
regulã pentru cazurile în care se produce accelerarea<br />
vântului sau când nu.<br />
În plus faþã de efectele canalizãrii, norul toxic este<br />
de obicei transportat de vânt pe deasupra strãzilor<br />
datoritã vârtejurilor turbionare care se formeazã la<br />
intersecþiile cu strãzile adiacente, care se încruciºeazã<br />
cu "strada-canion". De aici în colo, norul contaminat<br />
poate traversa câteva cvartale perpendicular pe<br />
17
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
direcþia vântului reprezentativ. Personalul specializat<br />
de Apãrare CBRN nu trebuie sã considere aceste strãzi<br />
ca fiind zone sigure.<br />
Consecinþe ale canalizãrii vântului în afara axei<br />
strãzii<br />
Norul toxic poate fi canalizat pe strãzile din<br />
apropierea punctului emisiei ºi deviat de la direcþia<br />
reprezentativã a vântului. De îndatã ce norul este dispersat<br />
deasupra clãdirilor, acesta se va deplasa pe direcþia<br />
reprezentativã a vântului, dar axa centralã a norului<br />
va fi în afara punctului de eliberare a agentului (sursei<br />
emisiei). Acest fapt este reprezentat în figura nr. 5.<br />
Figura nr. 5 - Canalizarea în afara axei<br />
Artã militarã<br />
Transportul agentului de cãtre vãtrej<br />
Aerosolii ºi gazele se pot deplasa pe distanþe<br />
scurte împotriva direcþiei reprezentative a vântului în<br />
zone de recirculare de-a lungul pereþilor construcþiilor<br />
ºi în vârful clãdirilor. În acest caz, însãºi sursa emisiei<br />
(eliberarea sub presiune) poate fi consideratã a fi vânt<br />
la suprafaþa solului. Personalul specializat de Apãrare<br />
CBRN trebuie sã ia în calcul influenþa amplasãrii construcþiilor<br />
în apropierea locului emisiei agentului toxic.<br />
Pe când un grup de clãdiri poate canaliza curentul<br />
la nivelul strãzii, norul toxic eliberat în stradã mai<br />
jos de înãlþimea clãdirilor se poate deplasa câteva<br />
cvartale pe o direcþie oblicã faþã de direcþia reprezentativã<br />
a vântului. Numai atunci când norul este dispersat<br />
deasupra înãlþimii clãdirilor o parte a acestuia<br />
se va deplasa pe direcþia vântului reprezentativ.<br />
Personalul specializat de Apãrare CBRN trebuie<br />
sã conºtientizeze cã poate fi greºitã presupunerea cã<br />
numai zona de eliberare a toxicului trebuie evacuatã<br />
atunci când vântul nu suflã paralel cu "strada-canion".<br />
Ca ºi rezultat al efectului de canalizare a curentului la<br />
nivelul strãzilor, o datã trebuie luat în calcul faptul cã la<br />
scarã micã deplasarea norului toxic va urma în general<br />
strada, în timp ce la scarã mare deplasarea va fi, de<br />
regulã, paralelã dar deplasatã faþã de linia ce defineºte<br />
punctul de eliberare în atmosferã a toxicului ºi direcþia<br />
predominantã a vântului. De aceea, direcþia vântului<br />
raportatã de staþia/biroul de meteorologie local poate<br />
sã nu fie semnificativã pentru condiþiile de vânt la<br />
locul evenimentului/incidentului CBRN. Mai mult<br />
decât atât, împrãºtierea lateralã a norului toxic pe distanþe<br />
mari de cãtre vântul la suprafaþa pãmântului<br />
poate fi semnificativ mai mare decât matricele de dispersie,<br />
din moment ce o consecinþã a canalizãrii<br />
curenþilor la nivelul strãzii este extinderea transportului<br />
transversal al acestora.<br />
Figura nr. 6 - Transportul agentului de cãtre vârtej<br />
Chiar ºi în cazul unui vânt reprezentativ stabil,<br />
formarea vârtejurilor turbionare de aer care se formeazã<br />
de-a lungul pereþilor ºi acoperiºurilor clãdirilor pot<br />
transporta agentul toxic în direcþia opusã acestuia.<br />
Intensificarea turbulenþelor curenþilor de aer la nivelul<br />
solului pot antrena aerosolii ºi gazele în sens ascendent<br />
din punctul de eliberare în atmosferã pânã în<br />
vârful acoperiºurilor unde aceºtia pot fi antrenaþi în<br />
zona de recirculare.<br />
În ciuda faptului cã aceste miºcãri la nivelul<br />
pereþilor ºi acoperiºurilor nu persistã mult timp, rafale<br />
intermitente ale curenþilor pot deplasa norul toxic<br />
împotriva vântului reprezentativ. Personalul specializat<br />
de Apãrare CBRN trebuie sã conºtientizeze faptul cã o<br />
poziþie înaltã nu trebuie consideratã ca fiind sigurã,<br />
chiar dacã vântul reprezentativ este constant. În plus,<br />
aceste rafale ale curenþilor de aer pot conþine mase ale<br />
agentului toxic nedispersat/nediluat, existând riscul<br />
expunerii personalului la concentraþii periculoase ale<br />
acestuia.<br />
Variaþii ale vântului - la scarã mare<br />
Vântul reprezentativ îºi poate modifica direcþia<br />
accidental astfel încât o zona consideratã sigurã în<br />
momentul eliberãrii agentului toxic în atmosferã<br />
poate fi expusã ulterior contaminãrii. Personalul specializat<br />
de Apãrare CBRN trebuie sã monitorizeze/<br />
supravegheze permanent caracteristicile vântului<br />
reprezentativ, în special direcþia acestuia, astfel încât<br />
evacuarea/dispunerea personalului sã se execute în<br />
locaþii sigure.<br />
18
Vântul reprezentativ îºi poate schimba direcþia în<br />
intervale de timp cuprinse între câteva minute la câteva<br />
ore. Aceste schimbãri de direcþie pot interveni spre<br />
exemplu ca rezultat al:<br />
schimbãrii condiþiilor meteorologice la scarã<br />
mare;<br />
curenþii de aer care se formeazã pe versanþii<br />
munþilor, pe vãi ºi brizele marine;<br />
modificãri ale gradului de stabilitate ale aerului<br />
pe verticalã ca urmare a încãlzirii sau rãcirii scoarþei<br />
terestre.<br />
În scopul menþinerii unor zone sigure, personalul<br />
specializat de Apãrare CBRN trebuie sã monitorizeze<br />
permanent direcþia reprezentativã a vântului, acordând<br />
o atenþie deosebitã perioadelor de tranziþie (de exemplu<br />
rãsãritul ºi apusul soarelui sau schimbarea condiþiilor<br />
atmosferice). Ei trebuie de asemenea sã cunoascã<br />
faptul cã parametrii vântului reprezentativ se pot<br />
modifica cu variaþii ale înãlþimii terenului ºi schimbarea<br />
locului de dispunere, astfel încât zonele considerate<br />
a fi sigure - în baza tiparelor de dispersie care<br />
utilizeazã ca ºi informaþie un singur vânt reprezentativ<br />
- pot fi greºit prognozate pentru zonele îndepãrtate<br />
faþã de locul emisiei agentului. Spre exemplu, atunci<br />
când norul este ridicat la înãlþimi mari în atmosferã,<br />
vântul la acele altitudini pot transporta agentul toxic<br />
într-o direcþie diferitã de cea de la nivelele inferioare.<br />
Variaþii ale vântului - la scarã micã<br />
Vânturile locale (la scarã micã) îºi pot schimba<br />
direcþia foarte rapid, astfel încât acestea pot alterna<br />
dintr-o parte în alta a clãdirilor în interval de câteva<br />
secunde. Acest fapt este unul foarte des întâlnit, ºi se<br />
datoreazã naturii curgerii turbulente a vântului.<br />
Personalul specializat de Apãrare CBRN nu trebuie sã<br />
considere cã sunt în siguranþã într-o parte a clãdirii<br />
doar pentru cã la un moment dat norul toxic se aflã<br />
de cealaltã parte.<br />
Un vânt local nu trebuie considerat niciodatã<br />
complet stabil, deoarece acesta îºi va modifica rapid<br />
direcþia ºi viteza de deplasare. În medie, vântul poate<br />
sufla într-o anumitã direcþie, dar instantaneu, aceasta<br />
se poate modifica. Pentru vânturile locale cu viteze<br />
scãzute, vântul se poate întoarce în sens opus în câteva<br />
secunde. Aceasta înseamnã cã nici chiar atunci când<br />
un nor toxic este determinat cã se deplaseazã în mod<br />
clar într-o anumitã direcþie, un curent contrar de aer<br />
se poate produce la partea superioarã a acestuia. În<br />
condiþii de vânt scãzut ca ºi intensitate ori în zilele<br />
fierbinþi de varã, Personalul specializat de Apãrare<br />
CBRN trebuie sã ºtie cã natura turbulentã a vântului<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Artã militarã<br />
poate în mod instantaneu produce o schimbare în<br />
sens opus a deplasãrii norului toxic.<br />
Depunerea agentului toxic<br />
Dupã ce norul contaminat a pãrãsit zona eliberãrii,<br />
solul ºi clãdirile pot rãmâne contaminate. Deoarece<br />
existã riscul prezenþei agenþilor toxici pe suprafeþele<br />
acestora, personalul specializat de Apãrare CBRN va<br />
lua mãsuri pentru evitarea intrãrii în contact cu acestea<br />
pânã la executarea decontaminãrii totale.<br />
Producerea contaminãrii este influenþatã de proprietãþile<br />
agentului toxic, tipul suprafeþei contaminate<br />
ºi condiþiile meteorologice. Natura contaminãrii nu<br />
poate fi vizibilã cu ochiul liber, de aceea suprafeþele pe<br />
deasupra cãrora s-a deplasat norul toxic trebuie sã fie<br />
considerate ca fiind contaminate. Mai mult, aerosolii<br />
se pot reîntoarce în aer purtaþi de rafale de vânt sau<br />
curenþi de aer, ceea ce impune protecþia aparatului<br />
respirator în interiorul acestor suprafeþe contaminate.<br />
Efecte în interiorul clãdirilor<br />
Pe timpul deplasãrii norului toxic este recomandat<br />
ca ferestrele ºi uºile sã rãmânã închise. Dupã ce<br />
acesta a trecut, de clãdire, este mai sigurã evacuarea<br />
acestora. Pentru o eliberare a agentului în aer liber,<br />
matricele aratã cã iniþial concentraþiile agentului pot fi<br />
mai scãzute în interior, dar ulterior concentraþiile<br />
acestui scad mai rapid în spaþii deschise, aceastã<br />
relaþie depinde oricum de detaliile/posibilitãþile de filtro-ventilaþie<br />
a clãdirii.<br />
O estimare a situaþiei în astfel de cazuri trebuie sã<br />
þinã seama de condiþiile de siguranþã care pot diferi în<br />
spaþiile închise faþã de spaþiile deschise, pe timpul<br />
derulãrii unui eveniment/incident CBRN. Modelele<br />
tiparele dispersiei simple uzitate aproximeazã concentraþiile<br />
toxicului în ambele situaþii - în interior ºi în<br />
exterior - în funcþie de timp. Din nefericire, ventilarea<br />
corespunzãtoare a clãdirilor rãmâne încã o cerinþã<br />
(filtro-ventilaþia acestora în zilele noastre reprezintã<br />
doar cazuri particulare) de aceea stabilirea unor<br />
îndrumãri stricte pentru determinarea timpului de<br />
ieºire pot fi dificil de stabilit.<br />
BIBLIOGRAFIE<br />
1. FT/CBRN-6, Manualul protecþiei CBRN,<br />
Anexa nr..9.<br />
2. 1. FT/CBRN-10, Manualul operatorului pentru<br />
raportarea exploziilornucleare,atacurilor chimice<br />
ºi biologice, prognozeºi avertizarea pericolelor asociate<br />
ºi zonelor de risc.<br />
19
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
E<br />
ste timpul ca armele sã fie folosite pentru a controla,<br />
nu pentru a ucide. Pânã la urmã, oamenii<br />
sunt mai folositori în viaþã.<br />
Profundele transformãri care au loc pe scena<br />
politico-militarã internaþionalã, diversificarea continuã<br />
a fenomenelor de crizã, menþinerea instabilitãþii<br />
la nivel regional ºi subregional, proliferarea armelor<br />
de distrugere în masã <strong>NBC</strong>, a tehnologiilor ºi materialelor<br />
nucleare, a armamentelor ºi mijloacelor letale<br />
neconvenþionale, accesul uneori necontrolat la acestea,<br />
amploarea fenomenului terorist ºi preocuparea<br />
sporitã de perfecþionare a acþiunilor acestuia pe plan<br />
mondial, amploarea comerþului ilicit cu muniþii ºi<br />
materiale radioactive, cu agenþi biologici ºi chimici,<br />
determinã o viziune nouã asupra apãrãrii <strong>NBC</strong>, ca<br />
mãsurã de asigurare a operaþiilor militare ºi de protecþie<br />
a forþelor pentru evaluarea pericolelor, consecinþelor<br />
ºi efectelor de masã ce pot fi produse de<br />
unele acþiuni ostile, necontrolate sau accidentale.<br />
Cea de-a treia caracteristicã a viitorului câmp de<br />
luptã este strâns asociatã noilor forme de agresivitate<br />
pe care luptãtorul trebuie sã le impunã -ºi sã le facã<br />
faþã- în luptã, în condiþiile unui refuz în creºtere al<br />
opiniei publice ºi al factorilor politici de sacrificare a<br />
vieþilor. În atmosfera tensionatã din zilele noastre,<br />
este tot mai important ca potenþialul adversar sã fie<br />
învins protejându-se vieþile oamenilor.<br />
Întreaga relaþie dintre om ºi naturã a suferit profunde<br />
transformãri datoritã faptului cã din neglijenþã<br />
ºi ignoranþã -uneori chiar din rea-credinþãomul<br />
a ajuns sã devinã autorul crizei cu care se confrunta<br />
mediul înconjurator, crizã ce pune sub semnul<br />
întrebãrii propria sa supravieþuire. Ca suport al<br />
vieþii, mediul natural a imprimat ºi continuã sã<br />
imprime acþiunilor de luptã numeroase particularitãþi.<br />
Acþiunea de desconsiderare a configuraþiei mediului<br />
natural în cazul luptelor s-a amplificat odata cu<br />
evoluþia mijloacelor de luptã. Aºa s-a ajuns cã astãzi,<br />
armele ºi sistemele de armament sã constituie -prin<br />
însãºi existenþa lor- un permanent ºi potenþial pericol<br />
de dezechilibre ecologice. Mediul natural ca atare<br />
nu constituie obiectiv militar ºi nu ar trebui sã fie<br />
afectat de derularea ostilitãþilor.<br />
20<br />
Artã militarã<br />
ARMELE NECONVENÞIONALE ªI NELETALE<br />
ÎN RÃZBOAIELE VIITORULUI<br />
Sublocotenent Daniela HOIDRAG<br />
Brigada 282 Infanterie “Unirea Principatelor”<br />
Sunt motive serioase pentru care în armatele<br />
moderne se fac cercetãri asidue pentru punerea la<br />
punct a armamentului neletal, adaptat stãrilor de<br />
non-rãzboi ºi non-pace (lasere orbitoare, radiaþii<br />
izotropice, arme cu infrasunete), precum ºi pentru<br />
apariþia în forme perfecþionate a armamentului<br />
,,ecologic'', în mãsurã sã nu cauzeze pagube mediului:<br />
aparaturã de bruiaj, arme laser etc.<br />
Armele neconvenþionale, într-o accepþiune mai<br />
largã, sunt acele arme sau acþiuni care au ca urmare,<br />
pe de o parte, pierderi mari de vieþi omeneºti, iar pe<br />
de altã parte, mari distrugeri materiale sau mutaþii<br />
geoclimatice, ecologice, genetice etc., dar existã ºi<br />
arme care, în ultimã instanþã, în cazul unui conflict,<br />
au ca scop limitarea pierderilor umane la minimum<br />
posibil.<br />
Din aceste puncte de vedere armele neconvenþionale<br />
se clasificã în:<br />
arme neconvenþionale letale;<br />
arme neconvenþionale cu efecte imprevizibile;<br />
arme neconvenþionale neletale sau non-letale.<br />
Preocuparea pentru dezvoltarea armelor neletale<br />
este una dintre cele mai noi tendinþe a industriilor<br />
de armament. Armele neletale sau non-letale<br />
(N.D.T. - Non Lethal Disabling Tehnologies) sunt<br />
considerate acele tehnologii care pot anticipa, preîntâmpina<br />
sau bloca folosirea armamentului convenþional,<br />
reducând pierderile în vieþi omeneºti ºi<br />
degradarea mediului ambiant.<br />
Sunt sisteme funcþionale integrate ce pot oferi<br />
factorilor de decizie sau celor ce se aflã în linia întâi,<br />
atât din domeniul aplicãrii legilor, cât ºi din cel militar,<br />
o alternativã la armele de foc ºi de distrugere în<br />
masã nucleare, radiologice, biologice ºi chimice, utilizate<br />
în prezent sau preconizate a fi utilizate. Ele au<br />
fost concepute iniþial pentru a stopa fenomenul<br />
terorist, a controla grupãrile radicale, cartelurile traficanþilor<br />
de droguri ºi organizaþiile internaþionale ale<br />
crimei organizate, adicã sã acþioneze acolo unde<br />
folosirea armelor clasice, convenþionale este fie<br />
ineficace, fie inoportunã.
Multe state îºi manifestã preocuparea de a putea<br />
rezolva potenþialele situaþii de crizã farã a recurge la<br />
utilizarea armamentului convenþional ci, prin întrebuinþarea<br />
tehnologiilor neletale de scoatere din<br />
lupta (NDT), ca o varianta mai "productivã" din<br />
punct de vedere politic, militar ºi economic.<br />
Domeniile tehnologice ce ar putea furniza<br />
"arme care nu ucid" pot fi grupate în mai multe categorii<br />
de arme neletale: impulsuri electromagnetice<br />
nenucleare, generatoare acustice ºi de radiaþie, laser<br />
de joasã energie, dispozitive de orbire, microunde de<br />
putere, infrasunete, agenþi calmanþi, agenþii lichizi<br />
de friabilizare a metalelor, substanþele supercaustice,<br />
tehnologiile de reducere a aderenþei, tehnologiile de<br />
alterare a combustiei, tehnologiile de stimulare ºi<br />
iluzionare vizuala, psihoreactive, ceaþã sufocantã,<br />
agenþi antiinfracþiune, etc.<br />
Din categoria armelor neconvenþionale neletale<br />
sau non-letale prezentãm în continuare câteva dintre<br />
armele ce pot fi folosite pe câmpul de luptã ºi care<br />
deja existã în dotarea unor armate.<br />
Personnel Halting and Stimulation Response<br />
(PHaSR)<br />
Cu un design futurist, Personnel Halting and<br />
Stimulation Response (PHaSR) are aceeaºi greutate<br />
ca ºi o mitralierã M60 încãrcatã, aproximativ 9 kilograme,<br />
dar, în loc de gloanþe, foloseºte raze laser care<br />
îi afecteazã agresorului vederea, nepermiþându-i sã<br />
vadã sursa luminii laser. Efectul poate fi comparat cu<br />
cel al razelor solare puternice<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Artã militarã<br />
PhaSR este o armã neletalã portabilã preventivã<br />
lansatã de Ministerul Apãrãrii Statelor Unite. Este<br />
proiectatã sã dezorienteze ºi sã orbeascã temporar<br />
þinta - adversarul - folosind un sistem cu douã lungimi<br />
de undã diferite. Scopul: protecþia trupelor ºi controlul<br />
mulþimilor ostile.<br />
Situaþia din Irak a încurajat Statele Unite sã<br />
accelereze dezvoltarea armelor laser neletale. În<br />
2006 forþele americane foloseau deja lumini strãlucitoare<br />
în punctele de control al traficului din Irak<br />
pentru a orbi ºoferii care se apropiau în vitezã.<br />
Cu mai mult de un deceniu în urmã Statele<br />
Unite au lansat un tip de armã laser, denumitã Sabre<br />
203. Dispozitivul special era ataºat dedesubtul þevii<br />
unei puºti normale, emiþând o luminã laser de putere<br />
slabã pe o lungime de pânã la 300 m. A fost folositã<br />
de forþele americane în Somalia în 1995, dar abandonatã<br />
mai târziu datoritã efectelor asupra sãnãtãþii<br />
ºi ineficacitãþii sale.<br />
Noul prototip este prevãzut cu reglare automatã<br />
a distanþei de siguranþã pentru vãz, reducându-se<br />
posibilitatea afectãrii permanente a ochilor.<br />
Cu Personnel Halting and Stimulation Response<br />
viitorul este acum.<br />
Active Denial System (ADS)<br />
Active Denial System - informal denumit "raza<br />
dureroasã" - este o armã neletalã cu energie<br />
direcþionatã dezvoltatã de armata americanã.<br />
Potrivit firmei Raytheon, realizatoarea acesteia, este<br />
vorba de un puternic emiþãtor de unde milimetrice<br />
utilizat la oprirea, dispersarea, dezarmarea ºi asigurarea<br />
controlului asupra unei mase de oameni înarmaþi.<br />
Principiul de funcþionare se bazeazã pe<br />
direcþionarea spre þintã a unei radiaþii electromagnetice,<br />
cu o frecvenþã de 95 GHz, efectul fiind circular,<br />
pe o razã de 500 m. Energia ajunge la þintã ºi<br />
pãtrunde în piele pânã la 0,4 mm încãlzind repede<br />
suprafaþa acesteia ºi provacând o puternicã senzaþie<br />
de arsurã.<br />
Noua tehnologie urmeazã sã intre în dotarea<br />
armatei americane în maximum trei ani. Prototipul<br />
are forma unui emiþãtor dreptunghiular de dimensiuni<br />
mari, care poate fi montat pe un vehicul militar<br />
de tip Humvee.<br />
Versiunile urmãtoare vor putea fi montate la<br />
bordul avioanelor ºi navelor. Razele termice pot<br />
21
22<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Artã militarã<br />
pãtrunde prin haine, însã nu pot penetra zidurile,<br />
temperatura proiectatã fiind de aproximativ 50 de<br />
grade Celsius. Sunt necesare doar douã secunde<br />
pentru a se ajunge la aceastã valoare. Durerea<br />
simþitã determinã retragerea adversarului în mai<br />
puþin de o secundã. Arderea pielii va fi provocatã de<br />
expunerea timp de 250 secunde la unda electromagneticã.<br />
Testarea prototipului s-a fãcut pe oameni ºi animale.<br />
Militari ºi civili s-au oferit voluntari pentru a<br />
participa la test. Jurnaliºtii care au participat pe timpul<br />
exerciþiilor demonstrative efectuate într-un<br />
poligon din statul american Georgia au descris senzaþia<br />
ca fiind similarã cu acea cãldurã dintr-un cuptor<br />
încins, greu de suportat. Experþii militari susþin<br />
cã efectele sunt inofensive.<br />
Riscul rãnirii este extrem de redus, Active<br />
Denial System având în schimb potenþialul sã determine<br />
o extraordinarã capacitate a forþelor americane<br />
în îndeplinirea complexelor misiuni din prezent.<br />
Impulsuri electromagnetice nenucleare<br />
Aceste impulsuri sunt produse de generatoare<br />
de radiaþii puternice (cu o putere minimã, la iesire,<br />
de 1GW), putand fi montate ºi pe mijloace de transport<br />
rutiere, cu capacitate mare. Sunt destinate distrugerii<br />
sistemelor electronice neprotejate (de comunicaþie,<br />
de navigaþie, de prelucrare a datelor etc.) -<br />
atât civile cât ºi militare.<br />
O altã sursã este arma electromagneticã care,<br />
prin explozia unei încãrcãturi, creeazã un impuls<br />
electromagnetic asemãnãtor celui produs de<br />
explozia nuclearã.<br />
Armele cu impuls electromagnetic sunt arme de<br />
distrugere electronicã în masã, ce pot viza o mare<br />
varietate de þinte. Folosirea acestui tip de arme produce<br />
blocarea totalã a oricãrui sistem vizat ce<br />
conþine componente electronice. Deoarece armele<br />
cu impuls electromagnetic pot cauza distrugeri pe<br />
zone mai mari decât armele convenþionale, din<br />
punct de vedere tactic se pot realiza economii substanþiale<br />
în ceea ce priveºte raportul forþã-mãrime la<br />
un anumit nivel de daune produse.<br />
Cea mai eficientã metodã de apãrare împotriva<br />
armelor cu impuls electromagnetic este plasarea<br />
întregului echipament electronic sau de tehnicã de<br />
calcul într-o incintã conducãtoare din punct de<br />
vedere electric (cuºcã Faraday). Totuºi, majoritatea<br />
acestor echipamente trebuie sã comunice între ele ºi<br />
sã fie alimentate de la o sursã de energie electricã.<br />
Aceste puncte de intrare electricã ar putea însã permite<br />
energiei de trecere sã intre în incintã ºi sã<br />
provoace daune. Comunicãrile ºi transferurile de<br />
date necesare pot avea loc însã prin fibre optice.<br />
Totuºi, problema alimentãrii la reþeaua electricã<br />
rãmâne un risc.<br />
Tehnologiile neletale de scoatere din luptã, combinate<br />
ºi adaptate pentru situaþii specifice pot fi utilizate<br />
cu succes atat în acþiuni militare violente, nonviolente<br />
sau asociate acestora. Trebuie, totuºi, sã evidenþiem<br />
cã randamentul multora dintre ele este mai<br />
mare în acþiunile de restabilire a ordinii publice ºi<br />
operaþiile de menþinere a pãcii.<br />
În condiþiile în care, pentru realizarea obiectivelor<br />
stabilite, conflictele actuale îºi propun sã se<br />
desfãºoare fãrã a produce mari pierderi umane, este<br />
posibil ca aceste arme sã devinã armele secolului<br />
XXI.<br />
BIBLIOGRAFIE<br />
1. http://www.armyacademy.ro (Lt. col. dr.<br />
Gabriel ACHIM, Mr. dr. Daniel MOªTEANU, Armele<br />
neconvenþionale ºi neletale);<br />
2. http://www.armyacademy.ro (Lt.col. Martin<br />
CONSTANTIN, Armele Neletale ºi Razboaiele<br />
Viitorului);<br />
3. http://www.fineprint.com (ecolog Elisabeta<br />
Emilia HALMAGHI, Consideraþii privind impactul<br />
activitãþilor militare asupra mediului);<br />
4. http://www.newscientist.com (US Military<br />
sets laser PHASRs to stun);<br />
5. http://www.technovelgy.com (Military sets<br />
PHASR to stun);<br />
6. http://www.globalSecurity.com (Vehicle-<br />
Mounted Active Denial System (V-MADS)) ;<br />
7. http://www.wikipedia.org (Active Denial<br />
System (ADS));<br />
8. http://www.jnlwp.com (Joint Non-Lethal<br />
Weapons Program , Active Denial System).
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Opinii * Argumente<br />
NECESITATEA EXISTENÞEI TRUPELOR <strong>DE</strong> VÂNÃTORI<br />
<strong>DE</strong> MUNTE ÎN STRUCTURILE ARMATEI ROMÂNE<br />
Locotenent-colonel Costel IONESCU<br />
Comandantul Batalionul 33 Vânãtori de Munte ,,POSADA”<br />
P<br />
entru români, munþii au fost redute<br />
inexpugnabile ale rezistenþei ºi<br />
existenþei lor ca popor, în faþa urgiilor<br />
acaparatoare ale istoriei, factor de putere ºi<br />
de tãrie în lupta necurmatã pentru libertate,<br />
independenþã ºi suveranitate naþionalã. Carpaþii<br />
româneºti, sunt deopotrivã martori ºi pãrtaºi ai<br />
unor pagini de epopee milenarã, prin care a<br />
trecut acest neam de la începuturile sale ºi<br />
pânã astãzi. Multe sute de ani, Carpaþii s-au<br />
constituit ca un templu al demnitãþii, ca loc de<br />
rugãciune ºi de reculegere în memoria tuturor<br />
acelora care i-au strãbãtut în vremuri mai<br />
puþin prielnice.<br />
Spaþiile muntoase de pe teatrul european<br />
de acþiuni militare, creºterea amplorii spaþiale<br />
ºi temporale a rãzboaielor ºi conflictelor militare<br />
cu extinderea lor în toate mediile, apariþia<br />
liniilor de contact sau a frontierelor dintre<br />
beligeranþi pe munþi, au facilitat constituirea<br />
unor structuri militare specializate, organizate,<br />
înzestrate ºi instruite, potrivit nevoilor luptei în<br />
aceste condiþii.<br />
Datoritã opoziþiei celor trei mari imperii<br />
Rusia, Austro-Ungaria ºi Germania, din pãcate<br />
la startul primului rãzboi mondial dispunea<br />
doar de trupe tradiþionale: infanterie, cavalerie,<br />
artilerie.<br />
Vânãtorii de munte, au adus începãnd cu<br />
03 noiembrie 1916, datã la care a fost înfiinþat<br />
corpul vânãtorilor de munte organizat pe trei<br />
batalioane, un plus de tãrie în corpul oºtirii<br />
române, o razã de speranþã ºi încredere în forþa<br />
ºi capacitatea de a fi pentru totdeauna pavãza<br />
hotarelor strãbune, strãji de neclintit în<br />
crestele semeþe ale Carpaþilor.<br />
Având ca scop unic prezentarea adevãrului<br />
istoric, voi aborda domeniul investigat de pe<br />
poziþia analistului militar obiectiv, care a surprins<br />
realitatea aºa cum a fost aceasta la vremea<br />
respectivã.<br />
Vânãtorii de munte români, au fost surprinºi<br />
în toate etapele lor istorice de dezvoltare<br />
ca un CORP <strong>DE</strong> ELITÃ, care nu s-a abãtut<br />
niciodatã de la liniile de conduitã ce le-au marcat<br />
existenþa, prin ordine, disciplinã, cinste,<br />
camaraderie, corectitudine, pregãtire militarã<br />
ºi de specialitate, tãria moralã, curajul dovedit<br />
în lupte ºi spiritul de învingãtor.<br />
În perioada 1916 - 1918, vânãtorii de<br />
munte români s-au acoperit de glorie pe fronturile<br />
din þarã, din Moldova ºi Basarabia, pe<br />
teritoriul Ungariei.<br />
La 01.07.1923, a fost redenumitã Divizia 2<br />
Vânãtori, în Divizia 2 Vânãtori de Munte.<br />
Cu acest prilej s-au constituit 2 comandamente:<br />
̌ Brigada 2 Vânãtori de Munte;<br />
̌ Brigada 2 Artilerie Munte.<br />
Corpul de Munte, Diviziile 1, 2, 3 ºi 4<br />
Vânãtori de Munte, 9 comandamente de<br />
grupuri de vânãtori de munte, 26 batalioane<br />
de vânãtori de munte ºi schiori, au fost forþele<br />
specializate ale armatei române care au luptat<br />
din Bucovina de Nord pânã la Marea de Azov,<br />
pentru eliberarea teritoriului naþional ºi pentru<br />
teritoriile Ungariei ºi fostei Cehoslovacii.<br />
Evoluþia statului român dupã cel de-al<br />
doilea rãzboi mondial a fost puternic influenþatã<br />
de includerea sa în sfera intereselor<br />
Rusiei Sovietice.<br />
Impusã ºi acceptatã fãrã rezerve de conducerea<br />
politico-militarã de atunci, desfiinþarea atunci<br />
în 1961 a ultimei mari unitãþi de vânãtori de<br />
munte din Armata Românã, apãrea ca ceva<br />
firesc.<br />
Anii 1961 - 1964, au fost ani de cãutãri<br />
intense privind tactica luptei în munþi,<br />
23
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Opinii * Argumente<br />
impactul infanteriei ºi tancurilor cu spaþiile<br />
montane înalte a fost lipsit de eficienþã.<br />
Acþiunile tactice ºi operative care prevedeau<br />
ritmuri zilnice de ordinul sutelor de kilometri<br />
s-au lovit de bariera muntoasã a Carpaþilor<br />
care a temperat acest elan, curajosul tanc ºi<br />
infanterist au fost sancþionaþi cu severitate de<br />
necunoscutul denumit munte.<br />
Lecþiile învãþate/deduse din aceastã<br />
perioadã, coroborate cu elementele de politicã<br />
externã, internã, militarã ºi cu realitãþile din<br />
Carpaþi au impus ca o necesitate stringentã<br />
reînfiinþarea, începând cu luna octombrie<br />
1964 a structurilor de vânãtori de munte.<br />
Întreaga naþiune a admirat ºi salutat cu entuziasm<br />
o hotãrâre înþeleaptã a acelui moment.<br />
Unitãþile ºi marile unitãþi de vânãtori de<br />
munte erau destinate ducerii acþiunilor de<br />
luptã în zone, raioane, masive ºi pe direcþii<br />
muntoase greu accesibile prin manevre pe jos<br />
sau pe calea aerului, prin escalade, folosind în<br />
primul rând terenul, condiþiile meteo grele ºi<br />
nefavorabile.<br />
Un element important în luarea deciziei de<br />
reînfiinþare a trupelor de vânãtori de munte a<br />
fost ºi tradiþia glorioasã a acestor trupe.<br />
Aºadar, în anul 1964, a avut loc o reparaþie<br />
istoricã cu profunde semnificaþii naþionale.<br />
România ca þarã carpaticã nu putea rãmâne<br />
fãrã trupe specializate care sã reflecte tradiþiile<br />
în specificul condiþiilor naturale ale teritoriului<br />
sãu. De altfel, în perioada urmãtoare trupele<br />
de vânãtori au cunoscut o dezvoltare puternicã,<br />
extinzându-se pe întregul arc carpatic.<br />
Organizarea, înzestrarea, capabilitãþile<br />
structurilor de vânãtori de munte au dus la<br />
necesitatea interoperabilitãþii cu forþe armate<br />
ale statelor membre NATO ºi la modernizarea<br />
continuã a acestora în deplinã concordanþã cu<br />
opþiunile ºi orientãrile politice ale României.<br />
Astãzi, unitãþile ºi marile unitãþi de vânãtori<br />
de munte sunt structuri ale armatei cu o<br />
mare putere de foc ºi de manevrã, capabile sã<br />
loveascã puternic ºi prin surprindere adversarul,<br />
sã întoarcã ºi sã învãluie dispozitivele de<br />
luptã ale adversarilor, sã strãbatã pe jos ºi pe<br />
schiuri masive muntoase greu accesibile ºi<br />
bineînþeles sã participe la misiuni de stabilitate<br />
ºi sprijin în Teatrul de Operaþii din Irak,<br />
Kosovo ºi Afghanistan.<br />
Profesionalismul, responsabilitatea, lucrul<br />
în echipã, tãria de caracter, calitãþile fizice<br />
deosebite sunt cerinþe exprimate pe scurt de<br />
cãtre un general american care spunea "de cât<br />
sã te întâlneºti cu vânãtorii de munte ca inamic,<br />
mai bine sã þi-i faci prieteni".<br />
24
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Opinii * Argumente<br />
RÃZBOIUL GEOFIZIC<br />
Sublocotenent Beatrice MACHIDON<br />
Brigada 2 Vânãtori de Munte “Sarmisegetusa”<br />
C<br />
lima poate constitui, dacã este dirijatã, o<br />
armã care poate oferi supremaþia pe orice<br />
teatre de acþiuni militare.<br />
În momentul de faþã, când degradarea ecosistemelor<br />
Terrei are loc într-un ritm galopant din<br />
cauza activitãþilor umane sau a accidentelor ºi hazardelor<br />
(naturale ºi antropogene), ºi-au fãcut apariþia un<br />
nou tip de arme, armele geofizice ºi de aici un nou<br />
tip de rãzboi - rãzboiul geofizic ce îºi bazeazã modul<br />
de acþiune pe tehnicile de modificare a mediului<br />
înconjurãtor în scopuri militare.<br />
Apãrut ºi experimentat în perioada rãzboiului<br />
rece, rãzboiul geofizic a fost abordat în literatura militarã<br />
de specialitate mai întâi sub conceptul de rãzboi<br />
meteorologic ºi de rãzboi ecologic, în statele occidentale,<br />
ºi sub termenul de rãzboi geofizic sau geoclimatic,<br />
în statele central europene, estice sau orientale.<br />
Conform unor specialiºti militari stãini noþiunea<br />
de rãzboi geofizic cuprinde complexul de mãsuri<br />
îndreptate în scopul perturbãrii pe teatrele de operaþii<br />
militare a condiþiilor naturale ºi a formãrii unor<br />
condiþii noi, care exclud sau îngreuneazã în mod<br />
esenþial acþiunile de luptã ale trupelor ºi viaþa populaþiei<br />
paºnice.<br />
În literatura de referinþã unii autori occidentali<br />
folosesc noþiunea de rãzboi ecologic înþelegând prin<br />
aceasta manipularea mediului în scopuri militare<br />
ostile. Se considerã cã manipulãrile ostile ale mediului,<br />
cele mai utile din punct de vedere militar, ar fi<br />
cele în care un consum relativ modest de energie<br />
declanºatoare ar conduce la eliberarea unei cantitãþi<br />
considerabile mai mari de energie distructivã<br />
direcþionatã. Scopul unui astfel de atac asupra mediului<br />
terestru sau marin, ar putea fi distrugerea<br />
economiei unei þãri þintã, a standardului de viaþã, a<br />
capacitãþii de a purta un rãzboi sau chiar de a<br />
supravieþui pe termen lung.<br />
Conform Lexiconului Militar "prin rãzboi geofizic<br />
(ecologic) se înþelege o formã de purtare a rãzboiului total<br />
în care se folosesc mijloace ºi metode de modificare a mediului<br />
natural, considerându-se cã acestea pot provoca distrugeri<br />
atât de mari, încât ar obliga adversarul sã înceteze<br />
acþiunile de luptã".<br />
Unii teoreticieni militari definesc rãzboiul<br />
geofizic "ca presupunând activarea unor energii ºi a<br />
instabilitãþii existente în naturã, prin intervenþia<br />
deliberatã a omului în structura ºi dinamica factorilor<br />
de mediu ºi folosirea lor în scopuri distructive".<br />
În cartea "Starea vremii, dupã dorinþã", ziaristul<br />
Georg Breuer, specializat în probleme ºtiinþifice,<br />
dezvãluie pericolele influenþãrii meteorologice,<br />
prezintã eforturile unor specialiºti din statele puternic<br />
industrializate, de a realiza o "bombã climatologicã".<br />
În unele state a fost testatã cu succes practica<br />
însãmânþãrii artificiale a norilor cu nuclee de condensare<br />
în scopul realizãrii ploilor artificiale.<br />
Institutului pentru Studierea Fenomenelor<br />
Meteorologice din Zurich a dezvãluit unor publicaþii<br />
Occidentale câteva din operaþiunile/scenariile terifiante,<br />
care ar putea fi puse în aplicare de armatele<br />
unor state, cum ar fi "Potopul", "Era glacialã", "Vântul",<br />
"Apa", care nu reprezintã altceva decât materializarea<br />
ºi perfecþionarea mijloacelor prin care fenomenele<br />
meteorologice pot fi produse ºi controlate de cãtre<br />
om în scopuri militare.<br />
Unii oameni de ºtiinþã, studiind efectele<br />
rãzboiului geofizic, apreciazã cã influenþarea artificialã<br />
a vremii, ca procedeu de luptã, prezintã pericolul<br />
potenþial de a da naºtere la distrugeri necontrolabile,<br />
cu urmãri de neprevãzut. Faptul cel mai<br />
grav constã în probabilitatea mare ca asemenea distrugeri<br />
sã aibã urmãri mai grave pentru populaþie<br />
decât pentru forþele armate.<br />
Din punct de vedere istoric prima ploaie artificialã<br />
a fost provocatã la Bucureºti în anul 1931 de<br />
cãtre cercetãtoarea ªtefania Mãrãcineanu. Datoritã<br />
rezultatelor obþinute ªtefania Mãrãcineanu a primit<br />
sprijin din partea guvernului francez ºi a repetat<br />
aceste experienþe în anul 1934 în Algeria, fiind încununate<br />
de succes.<br />
Cercetãrile urmãtoare în acest domeniu au continuat<br />
abia dupã cel de-al doilea rãzboi mondial,<br />
când în anul 1946, inginerul american Vincent J.<br />
Shaefer a fãcut o experienþã pe muntele Washington,<br />
într-o zi când deasupra acestuia pluteau nori denºi.<br />
El a dispersat din avion, la baza norului, zãpadã car-<br />
25
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
bonicã, ceea ce a dat naºtere unei averse puternice.<br />
Prima ploaie artificialã în scopuri militare a fost<br />
provocatã, în anul 1963 de cãtre armata americanã<br />
în Vietnam, iar în anul 1966 tot americanii au<br />
provocat ploi torenþiale cu urmãri dezastruoase pentru<br />
provinciile din nordul Laos-ului.<br />
Comparând efectele armelor cunoscute cu cele<br />
ale rãzboiului geofizic mai ales asupra forþei vii,<br />
reiese cã ultimele pot provoca distrugeri mari, oarbe;<br />
se pot folosi într-un rãzboi secret, sunt mai puternice<br />
decât cele cunoscute ºi se datoreazã capacitãþii omului<br />
de a cunoaºte, dirija ºi controla fenomenele naturale<br />
ale planetei noastre.<br />
În prezent rãzboiul geofizic prezintã perspectivele<br />
posibilului, dar cu menþiunea cã, într-un<br />
asemenea conflict noþiunile de învingãtor ºi învins<br />
s-ar putea confunda, fãrã a se putea face distincþie<br />
între victimele militare ºi cele civile, între agresor ºi<br />
apãrãtor, fapt ce accentueazã ºi mai mult monstruozitatea<br />
cãutãrilor unor savanþi în acest domeniu.<br />
O încercare cu efecte neaºteptate a avut loc în<br />
China în primãvara anului 2000. Cercetãtorii<br />
chinezi au lansat în atmosfera, într-o regiune secetoasã,<br />
mai multe rachete cu iodura de argint în scopul<br />
obþinerii ploii. Neluându-se în calcul toþi factorii de<br />
mediu ai zonei respective, savanþii chinezi s-au trezit<br />
într-un interval foarte scurt de timp în zona<br />
menþionatã cu ninsori abundente.<br />
S-au folosit substanþe chimice în scopul desfrunzirii<br />
(defolierii) pãdurilor ºi, ca urmare, distrugerii<br />
acestora în scopuri militare, urmãrindu-se interzicerea<br />
ascunderii inamicului ºi facilitarea ducerii acþiunilor<br />
de luptã ale trupelor proprii de cãtre subunitãþi specializate<br />
ale armatei americane în rãzboiul din<br />
Vietnam, iar în Orientul apropiat de cãtre trupele<br />
israeliene în conflictul din 1967.<br />
Revista Obozrenie prezintã utilizarea în scopuri<br />
militare a furtunilor de foc în cadrul operaþiunilor<br />
militare prin folosirea masivã a substanþelor chimice<br />
incendiare de tipul napalmului, supernapalmului,<br />
termitului ºi aliajului electron, bombelor incendiare<br />
cu magneziu, cât ºi folosirii cantitãþilor megalitice de<br />
combustibili clasici. S-a constatat cã un asemenea<br />
fenomen a provocat distrugeri asemãnãtoare celor<br />
provocate de o bombã nuclearã cu un echivalent de<br />
20 kt TNT.<br />
Clima ºi, sub unele din aspectele ei, vremea, pot<br />
constitui, dacã sunt bine cunoscute ºi dirijate, o<br />
armã care poate oferi supremaþia pe orice teatre de<br />
acþiuni militare, ca de exemplu deturnarea uraganelor,<br />
26<br />
Opinii * Argumente<br />
provocarea unor ploi artificiale la graniþa cu statele<br />
vecine ºi dirijarea lor pe teritoriul propriu, în zone<br />
aride.<br />
Este de remarcat faptul cã arma geofizicã cu<br />
infrasunete a fost inventatã la începutul anilor '20<br />
de savantul român George Constantinescu, creatorul<br />
sonicitãþii. Arma geofizicã va fi descoperitã<br />
abia în anii '60 de cãtre unii cercetãtori occidentali.<br />
Rãzboiul geofizic distruge imaginea limitatã,<br />
îngustã, asupra condiþiilor de spaþiu/mediu ce era<br />
redusã numai la teren, introducând conceptul de<br />
factor geoclimatic ce conþine într-un singur termen<br />
toatã complexitatea elementelor de naturã<br />
geograficã, geospaþialã ºi climaticã.<br />
Pentru a-ºi impune voinþa, un agresor nu mai<br />
are nevoie sa ocupe terenul adversarului ci va<br />
acþiona de la distanþã. Lucru valabil ºi în apãrare sau<br />
riposta cu arma geofizicã la agresiuni altele decât<br />
cele de natura geofizicã.<br />
La cele enumerate mai sus pot fi adãugate ºi unele<br />
inconveniente; astfel cele mai multe tehnologii de<br />
modificare a mediului în scopuri militare se afla în<br />
prezent în stare de idee, proiect sau de experiment,<br />
foarte puþine dintre ele fiind în exploatare la trupe:<br />
a) unele din efectele secundare ale acestor<br />
tehnici nu pot fi controlate în totalitate deocamdatã;<br />
b) pentru unele dintre acestea nu poate fi stabilitã<br />
cu precizie raza de acþiune, urmãrile exacte pe care<br />
le provoacã cât ºi arealul afectat;<br />
c) cele mai multe dintre ele provoacã pagube<br />
imense, uneori incalculabile afectând de cele mai<br />
multe ori ºi teritoriul celui care iniþiazã atacul;<br />
d) efecte ireversibile, iremediabile asupra ecosistemelor<br />
planetei cât ºi asupra societãþii umane ale<br />
unora dintre aceste tehnologii;<br />
e) greutãþi foarte mari pentru înlãturarea<br />
efectelor chiar în cazul unor tehnologii mai "blânde".<br />
f) pericolul scãpãrii de sub control a unor astfel<br />
de tehnici (radiaþiile, bolile, tehnicile de manipulare<br />
genetica, nanotehnologia etc.) ce ar putea duce<br />
chiar la extincþia unor ecosisteme, specii ale florei ºi<br />
faunei, rasei umane sau chiar a vieþii pe Terra.<br />
În prezent cele mai multe din mijloacele destinate<br />
rãzboiului geofizic se sustrag convenþiilor ºi<br />
tratatelor internaþionale de neproliferare, nefiind<br />
cuprinse în legislaþia de specialitate în vigoare. Multe<br />
state nu au semnat tratatele ºi convenþiile ce interzic<br />
tehnicile de modificare a mediului în scopuri militare.<br />
Multe sunt cazurile când testele pentru astfel de<br />
arme sunt realizate (de obicei de cãtre statele deþinã-
toare) deasupra teritoriilor altor þãri, în afara<br />
graniþelor naþionale.<br />
Una din concluziile importante este faptul cã<br />
rãzboiul geofizic se desfãºoarã în prezent zi ºi noapte,<br />
indiferent de timp ºi anotimp, prietenii sau adversitãþi,<br />
variind numai intensitatea diferitelor sale<br />
componente, în funcþie de interesele politice ºi militare<br />
de moment sau de perspectivã.<br />
Þara noastrã prin caracteristicile sale geografice,<br />
economice, politice, militare, etc. se constituie ca o<br />
potenþialã þintã prezentã ºi viitoare pe arena confruntãrii<br />
în rãzboiul geofizic.<br />
Dincolo de orice speculaþii ºi controverse<br />
rãzboiul geofizic a devenit cu certitudine unul din<br />
pericolele apocaliptice pentru Terra la început de<br />
secol XXI.<br />
Tehnologiile de control ºi dirijare controlatã a<br />
unor fenomene naturale includ ºi proiectul High<br />
Auroral Active Research Project/HAARP ce se constituie<br />
dintr-un sistem de antene foarte puternice<br />
capabile sã creeze modificãri locale controlate ale<br />
ionosferei.<br />
Tehnologia HAARP a fost perfecþionatã sub<br />
atenta supraveghere a Programului de Cercetare<br />
Activã Auricularã/HAARP acesta fiind parte componentã<br />
a controversatului proiect "Rãzboiul stelelor",<br />
cunoscut de altfel ca Iniþiativa de Apãrare Strategicã/<br />
SDI.<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Opinii * Argumente<br />
electrostatic natural gigantic.<br />
HAARP funcþioneazã pe urmãtorul principiu:<br />
radiaþia electromagneticã este concentratã ºi focalizatã<br />
într-un punct din ionosferã. Se trimite astfel în<br />
aceasta o cantitate uriaºã de energie. Proiectul<br />
HAARP foloseºte cele mai înalte nivele de energie<br />
manipulate vreodatã, se poate realiza o concentrare<br />
de energie de 1 Watt/cm 3 , în comparaþie cu alte dispozitive<br />
capabile sã producã doar o milionime de<br />
Watt. Zona ionosfericã asupra cãreia este proiectat<br />
fascicolul de unde se transformã în plasmã ºi capãtã<br />
proprietãþi de reflexie, la fel ca o oglindã, iar unda<br />
este trimisã înapoi pe pãmânt, cu proprietãþile<br />
iniþiale schimbate datoritã rezonanþei.<br />
Deoarece dipolurile de emisie ale câmpului de<br />
antene sunt asamblate în formã de cruce, semnalul<br />
de emisie de înaltã frecvenþã se polarizeazã iar fascicolul<br />
de unde se propagã în spiralã. Aceastã miºcare<br />
turnatã a undelor smulge ionii din ionosferã ºi îi<br />
transportã în spaþiu formând astfel un jet electric de<br />
plasmã de înaltã densitate.<br />
Pãmântul se roteºte faþã de straturile electrice<br />
fine ale "ionosferelor" ce protejeazã suprafaþa Pãmântului<br />
de radiaþia solarã intensã, incluzând ºi furtunile<br />
de particule încãrcate din vântul solar. Rotaþia Pãmântului<br />
în jurul axei sale face ca HAARP - printr-o<br />
rafalã care poate dura ceva mai mult de câteva<br />
minute - sã taie o felie din ionosferã ca un cuþit cu<br />
microunde. Aceastã rafalã nu produce o gaurã, ci o<br />
incizie mare ionosferei. Pe mãsurã ce Pãmântul se<br />
roteºte, HAARP va tãia de-a lungul fluxului geomagnetic<br />
o formã toroidalã din benzi magnetice asemãnãtoare<br />
meridianelor.<br />
Tehnologia HAARP<br />
Istoricul programului HAARP. La originea acestui<br />
proiect se aflã Bernard Eastlund, fizician american,<br />
ale cãrui cercetãri ºi invenþii se bazeazã pe descoperirile<br />
marelui savant ºi inventator croat Nikola Tesla de la<br />
începutul secolului, privind energia ionosferei. Tot<br />
Tesla a pus la punct ºi un procedeu ce permite transportul<br />
unei mari cantitãþi de energie electricã, fãrã<br />
cablu, pe mari distanþe, folosind ionosfera drept suport.<br />
De asemenea, savantul a mai fãcut o descoperire<br />
genialã: în ionosfera planetei existã o enormã cantitate<br />
de energie electricã. Atmosfera se comportã ca<br />
un dielectric izolant, Tesla a dedus cã ansamblul:<br />
ionosferã - aer - pãmânt constituie un condensator<br />
Tornade ºi uragane de o intensitate neobiºnuitã<br />
Propagarea în spiralã a undelor electromagnetice<br />
determinatã de bobina Tesla<br />
27
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Urme în atmosfera superioarã lãsate de folosirea HAARP<br />
Efectele HAARP sunt:<br />
a) FIERBE ATMOSFERA SUPERIOARÃ, HAARP<br />
bombardeazã atmosfera superioarã cu un fascicul<br />
electromagnetic focalizat ºi dirijabil, fiind în esenþã<br />
un model avansat de "încãlzitor ionosferic". Într-o<br />
formulare simplificatã, dispozitivul utilizat în cadrul<br />
HAARP este un radiotelescop inversat - antenele<br />
trimit semnale în loc sã le primeascã.<br />
b) PLOAIA ELECTRONICÃ. Au fost publicate<br />
documente legate de "precipitaþiile" de electroni din<br />
magnetosferã (centurile exterioare de particule<br />
încãrcate electric ce se întind spre polii magnetici ai<br />
Pãmântului), cauzate de undele electromagnetice de<br />
frecvenþã foarte joasã. Aceste precipitaþii de particule<br />
pot sã producã o ionizare secundarã, sã emitã raze X<br />
ºi sã cauzeze perturbaþii semnificative în ionosfera<br />
inferioarã. Prin urmare, undele radio de frecvenþã<br />
foarte joasã pot face magnetosfera sã vibreze ºi particulele<br />
de mare energie sã se reverse în atmosfera<br />
Pãmântului. Prin pornirea sau oprirea emisiei radio,<br />
poate fi opritã revãrsarea acestor particule.<br />
Opinii * Argumente<br />
c) CONTROLUL VREMII. Vremea se poate controla<br />
la nivel global prin trimiterea unor "semnale<br />
energetice" în centurile Van Allen (centurile de radiaþii<br />
din jurul Pãmântului). Prin efectele de rezonanþã<br />
Tesla se pot controla, astfel cantitãþi enorme de<br />
energie prin intermediul unor semnale de dirijare<br />
mici. Controlul vremii este posibil, spre exemplu,<br />
prin modificarea tiparului vânturilor din atmosfera<br />
superioarã, totodatã se pot face modificãri moleculare<br />
ale atmosferei astfel încât sã se obþinã efecte<br />
pozitive asupra mediului. Pe lângã schimbarea propriu-zisã<br />
a compoziþiei moleculare a unei regiuni<br />
atmosferice, poate fi mãritã concentraþia unei anumite<br />
molecule sau a anumitor molecule. De exemplu,<br />
concentraþiile de ozon, azot, etc. din atmosferã,<br />
pot fi mãrite artificial. Dacã sistemul HAARP ar<br />
funcþiona la capacitate deplinã, el ar putea induce<br />
schimbarea climei unei întregi emisfere.<br />
Centurile de radiaþii Van Allen<br />
28<br />
Magnetosfera Pãmântului<br />
Frecvenþele radio ºi lungimile lor de undã<br />
d) Manipularea ºi alterarea proceselor mentale<br />
umane. Pe lângã modificarea vremii, HAARP are ºi<br />
diverse alte întrebuinþãri. HAARP poate contribui la<br />
schimbarea climei prin bombardarea intensivã a<br />
atmosferei cu radiaþii de frecvenþã înaltã, însã,<br />
întoarcerea undelor de frecvenþã joasã la intensitate<br />
înaltã înapoi, pe Pãmânt poate afecta creierul uman,<br />
constituindu-se într-o adevãratã armã psihologicã de
distrugere în masã.<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Opinii * Argumente<br />
Spectrul Electromagnetic ºi diferitele aplicaþii<br />
A fost dezvoltat un sistem de manipulare ºi<br />
alterare a proceselor mentale umane prin folosirea<br />
radiaþiei pulsatorii de radiofrecvenþã (de tipul celor<br />
produse de HAARP) asupra unor zone geografice<br />
mari. Prin impulsuri bine sincronizate, realizate cu<br />
electroni excitaþi artificial se pot produce un set de<br />
oscilaþii care sã aibã efecte puternice asupra anumitor<br />
zone ale Pãmântului. Se poate dezvolta, astfel un<br />
sistem care sã afecteze grav activitatea cerebralã a<br />
unor populaþii foarte mari din zonele alese pe o<br />
perioadã lungã.<br />
Aplicaþiile potenþiale ale câmpurilor electromagnetice<br />
artificiale sunt foarte largi ºi pot fi folosite în<br />
situaþii militare ºi semi-militare. Printre întrebuinþãrile<br />
potenþiale sunt incluse lupta cu grupurile<br />
teroriste, controlul mulþimii, controlul spargerii sistemelor<br />
de securitate al instalaþiilor militare ºi, de<br />
asemenea, tehnici anti-personal în rãzboiul tactic. În<br />
toate aceste cazuri, sistemele electromagnetice ar fi<br />
folosite pentru a produce distrugeri fiziologice<br />
uºoare sau grave, distorsionãri ale percepþiilor ºi<br />
dezorientare. În plus, capacitatea de funcþionare a<br />
indivizilor ar putea fi degradatã într-o asemenea<br />
mãsurã încât sã devinã inapþi pentru luptã. Un alt<br />
avantaj al sistemelor electromagnetice este acela cã<br />
un singur sistem poate acoperi zone mari. Ele sunt<br />
silenþioase, iar mãsurile de combatere a lor sunt greu<br />
de dezvoltat. Un ultim domeniu în care radiaþiile<br />
electromagnetice se pot dovedi valoroase este cel al<br />
amplificãrii capacitãþilor paranormale ale indivizilor.<br />
e) Un alt domeniu în care sistemul HAARP poate fi<br />
utilizat este penetrarea Pãmântului prin semnale<br />
reflectate de ionosferã. Aceste semnale vor fi folosite<br />
pentru a privi în interiorul planetei pânã la o<br />
adâncime de mulþi kilometri, în scopul de a localiza<br />
depozite de muniþii, minerale ºi tuneluri subterane.<br />
Problema constã în faptul cã frecvenþa necesarã pentru<br />
radiaþiile de penetrare a Pãmântului se aflã în<br />
gama care provoacã alterãri ale funcþiilor mentale<br />
umane.<br />
Aplicaþii militare ale tehnologiei HAARP.<br />
Tehnologia HAARP poate bruia sau deturna complet<br />
sistemele sofisticate de ghidare ale avioanelor ºi<br />
proiectilelor. Mai mult, capacitatea sa de a emite<br />
unde electromagnetice de diverse frecvenþe pe<br />
suprafeþe întinse ale Pãmântului ºi de a le controla,<br />
face posibilã întreruperea comunicaþiilor pe uscat,<br />
pe mare ºi în aer. Se oferã capacitatea de a plasa cantitãþi<br />
fãrã precedent de energie în atmosfera<br />
Pãmântului în locaþii strategice ºi de a menþine<br />
nivelul influxului acesteia, în special dacã se<br />
foloseºte o pulsaþie aleatorie, într-o manierã mult<br />
mai precisã ºi mult mai bine controlatã decât tot ce<br />
s-a realizat pânã în prezent, este posibilã nu doar<br />
interferenþa cu comunicaþiile unei terþe pãrþi, ci ºi<br />
folosirea unuia sau mai multor astfel de fascicule<br />
care sã realizeze o reþea de comunicaþii chiar dacã<br />
restul comunicaþiilor mondiale sunt scoase din<br />
funcþie. Altfel spus, ceea ce e folosit pentru a distruge<br />
comunicaþiile altora, poate fi folosit în acelaºi<br />
timp de cãtre cel care o foloseºte, ca o reþea de<br />
comunicaþii proprii. De asemenea, zone mari din<br />
atmosferã pot fi înãlþate la altitudini neaºteptat de<br />
mari astfel încât proiectilele adversarului sã întâlneascã<br />
forþe de frecare foarte mari, ceea ce le poate<br />
distruge. De asemenea, pot fi provocate "explozii de<br />
puterea celor nucleare fãrã emisie de radiaþii", sisteme<br />
de fascicule de energie, radare cu razã de acþiune<br />
pânã dincolo de orizont, sisteme de detectare a<br />
proiectilelor cu focos nuclear, pulsuri electromagnetice<br />
similare celor produse de armele termonucleare<br />
(toate aceste aplicaþii demonstreazã cã<br />
HAARP utilizeazã ºi undele scalare).<br />
Din punct de vedere militar, HAARP este o armã de<br />
distrugere în masã. Ea poate constitui un instrument de<br />
cucerire capabil sã destabilizeze selectiv sistemul agricol ºi<br />
cel ecologic din toate regiunile.<br />
Prin urmare, se obþine un scut protector relativ<br />
ieftin, cea mai spectaculoasã manipulare geofizicã de<br />
la exploziile în atmosferã ale bombelor nucleare<br />
pânã în prezent. Sistemul HAARP este capabil:<br />
a) sã confere armatei un instrument pentru a<br />
înlocui efectul de puls electromagnetic al dispozitivelor<br />
atmosferice termonucleare (care au fost luate<br />
în calcul de armatã ca opþiuni viabile, cel puþin pânã<br />
în anul 1986);<br />
29
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
b) sã înlocuiascã, printr-o tehnologie nouã ºi<br />
compactã, uriaºul sistem de comunicare submarinã<br />
prin frecvenþe extrem de joase cu care se opereazã;<br />
c) sã fie folosit pentru a înlocui sistemul de<br />
radare cu razã de acþiune pânã dincolo de orizont<br />
(sistem care fusese plãnuit cândva pentru actuala<br />
locaþie a lui HAARP) cu un sistem mai flexibil ºi mai<br />
precis;<br />
d) sã ofere o modalitate de distrugere a comunicaþiilor<br />
pe o arie extrem de largã, menþinând în<br />
acelaºi timp în funcþiune propriul sistem de comunicaþii<br />
al armatei;<br />
e) sã ofere o tomografie de penetrare a<br />
Pãmântului pe suprafeþe întinse, care combinatã cu<br />
abilitãþile de procesare a computerelor EMASS ºi<br />
Cray, ar face posibilã verificarea multor puncte ale<br />
tratatelor de pace ºi nonproliferare a armamentului<br />
nuclear;<br />
f) sã fie o unealtã de cercetare geofizicã pentru<br />
identificarea depozitelor de petrol, gaze ºi minerale<br />
pe suprafeþe mari;<br />
g) sã fie folosit pentru a detecta avioane care<br />
zboarã la înãlþime micã ºi proiectile teleghidate,<br />
fãcând astfel ca orice altã tehnologie sã fie depãºitã.<br />
Provocarea artificialã de cutremure. La începutul<br />
secolului XX Nicola Tesla a descoperit frecvenþa de<br />
rezonanþã a pãmântului, reuºind sã producã primul<br />
cutremur artificial. El a plasat un oscilator în<br />
pãmânt, care a rezonat la aceeaºi frecvenþã cu a<br />
Pãmântului. Abia dupã aproape un secol, ºtiinþa a<br />
reuºit sã demonstreze veridicitatea acestei teorii.<br />
Completarea fãcutã de Tesla este absolut surprinzãtoare<br />
ºi azi - între rãzboi ºi cutremure existã o legãturã<br />
directã. Exploziile de minã, torpile, rachete, ca<br />
sã nu mai vorbim de experimentele nucleare, dezvoltã<br />
forþe reactive uriaºe care se propagã pe întreg<br />
globul. Efectul lor poate fi multiplicat extraordinar<br />
de mult prin rezonanþã.<br />
Sunt deja stãpânite tehnologiile de intervenþie<br />
umanã cu un "supliment" de energie care pot<br />
provoca, la cerere, cutremure. Studierea cãilor de a<br />
provoca ºi detecta cutremure a reprezentat în urmã<br />
cu zeci de ani o parte din proiectul Prime Argus.<br />
HAARP a fost dezvoltat ºi pentru tomografierea<br />
Pãmântului dar totodatã poate sã influenþeze<br />
miºcãrile tectonice care pot fi astfel programate sã se<br />
producã într-un teritoriu dorit, cutremurele se pot<br />
produce folosind "low wave infometers" asupra<br />
30<br />
Opinii * Argumente<br />
zonelor unde existã falii sau chiar în zone fãrã falii.<br />
În 1977 la Geneva, S.U.A. ºi fosta U.R.S.S. au<br />
încheiat o convenþie de protecþie reciprocã ºi nerecurgere<br />
la rãzboiul geofizic.<br />
Una din concluziile importante care se desprind<br />
din analiza datelor prezentate în prezenta lucrare<br />
confirmã faptul cã rãzboiul geofizic se desfãºoarã în<br />
prezent zi ºi noapte, indiferent de timp ºi anotimp,<br />
prietenii sau adversitãþi, variind numai intensitatea<br />
diferitelor sale componente, în funcþie de interesele<br />
politice ºi militare de moment sau de perspectivã.<br />
Þara noastra prin caracteristicile sale geografice,<br />
economice, politice, militare, etc. se constituie ca o<br />
potenþialã þintã prezentã ºi viitoare pe arena confruntãrii<br />
în rãzboiul geofizic.<br />
Considerãm de aceea ca fiind necesarã<br />
cunoaºterea cât mai precisã a caracteristicilor ºi modului<br />
de manifestare a rãzboiului geofizic, precum ºi a<br />
mijloacelor de contracarare a acestuia.<br />
Dincolo de orice speculaþii ºi controverse<br />
rãzboiul geofizic a devenit cu certitudine unul din<br />
pericolele apocaliptice pentru Terra la început de<br />
secol XXI.<br />
BIBLIOGRAFIE<br />
1. Colonel Gheorghe MATEESCU, Maior dr.<br />
Gabriel ACHIM, Arme neconvenþionale ºi neletale,<br />
Bucureºti, 2007.<br />
2. Arthur Westing, Environmental Warfare: A<br />
Technical, Legal and Policy Appraisal, London,<br />
Philadelphia, Ed. Taylor and Francis, 1984.<br />
3. Colonel Emanoil Stanislav, Metode ºi tehnici<br />
de modificare a mediului - arme previzibile ale<br />
viitorului. Cursa moderna a înarmãrilor - dimensiuni<br />
ºi implicatii, Ed. Militara, Bucureºti 1980, pag.26.<br />
4. Col. dr. Emil Strainu, Razboiul Geofizic,<br />
Editura Academiei de Înalte Studii Militare,<br />
Bucureºti, 2003.
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Cercetare ºtiinþificã<br />
CERCETÃRI <strong>PENTRU</strong> REALIZAREA <strong>DE</strong> PRODUSE <strong>DE</strong>CONTAMINANTE<br />
ÎN VE<strong>DE</strong>REA COMBATERII EFECTELOR ATACURILOR TERORISTE<br />
CHIMICE ªI BIOLOGICE<br />
General maior (r) medic acad. prof. univ. dr. Victor A. VOICU - Centrul de Cercetãri<br />
ªtiinþifice Medico-Militare<br />
Colonel (r) dr. ing. Nicolae LUÞÃ - ICECHIM Bucureºti<br />
Colonel (r) medic dr. Viorel OR<strong>DE</strong>ANU - Centrul de Cercetãri ªtiinþifice Medico-Militare<br />
Colonel (r) farm. prof. univ. dr. Adrian A. ANDRIEª - Universitatea de Medicinã ºi<br />
Farmacie “Carol Davila” Bucureºti<br />
Î<br />
n cadrul Proiectului “CERCETÃRI<br />
<strong>PENTRU</strong> REALIZAREA <strong>DE</strong> PRO-<br />
DUSE <strong>DE</strong>CONTAMINANTE PER-<br />
FORMANTE, TEHNOLOGII <strong>DE</strong> OBÞINERE ªI<br />
PROCE<strong>DE</strong>E <strong>DE</strong> APLICARE ÎN VE<strong>DE</strong>REA<br />
COMBATERII EFECTELOR ATACURILOR<br />
CHIMICE ªI BIOLOGICE” s-au efectuat laborioase<br />
cercetãri teoretice ºi experimentale în<br />
vederea realizãrii de noi decontaminanþi BIO-<br />
CHEM performanþi care sã îndeplineascã<br />
urmãtoarele condiþii importante: sã aibã un<br />
spectru larg de decontaminare BIO-CHEM; sã<br />
prezinte o toxicitate minimã faþã de subiecþii<br />
umani, pentru a nu impune mãsuri speciale<br />
de protecþia muncii ºi tehnica securitãþii<br />
muncii pe timpul fabricaþiei, condiþionãrii ºi<br />
utilizãrii; sã nu necesite condiþii speciale pentru<br />
depozitare; sã aibã un caracter ecologic; sã<br />
se poatã fabrica în condiþii tehnico-economice<br />
acceptabile etc.<br />
În cadrul proiectului au fost prevãzute ºi<br />
realizate urmãtoarele etape: Fundamentarea<br />
strategiei de obþinere produse decontaminante performante,<br />
caracterizarea fizico-chimicã ºi domeniile<br />
de utilizare ale acestora în combaterea efectelor<br />
atacurilor teroriste chimice ºi biologice; Studii ºi<br />
experimentãri în vederea elaborãrii modelului<br />
experimental de laborator al tehnologiei de<br />
obþinere al produselor decontaminante performante<br />
ºi procedee de aplicare în combaterea<br />
efectelor atacurilor teroriste chimice ºi biologice;<br />
Elaborarea modelului experimental de laborator al<br />
tehnologiilor de obþinere ºi testare a compuºilor de<br />
decontaminare chimicã ºi biologicã; Prezentarea ºi<br />
demonstrarea funcþionalitãþii ºi aplicabilitãþii modelului<br />
experimental de laborator al tehnologiei decontaminante<br />
performante în combaterea efectelor<br />
atacurilor teroriste chimice ºi biologice; redactarea<br />
raportului final de activitate ºi diseminarea de<br />
informaþii.<br />
Principalii compuºi chimici cu acþiune decontaminantã<br />
cuprind urmãtoarele substanþe: alcooli,<br />
aldehide (formaldehida, glutaraldehida), halogeni<br />
ºi compuºi halogenaþi (clor, hipocloriþi, cloraminele,<br />
iod ºi iodoforii), compuºi oxidanþi (apã oxigenatã,<br />
acid peracetic), fenolii, biguanidinele, argintul ºi<br />
compuºii argintului, compuºi cuaternari de amoniu,<br />
substanþe tensioactive cationice, anionice, neionice<br />
ºi amfotere. Aceºtia au mecanisme de acþiune<br />
diferite, iar factorii care pot influenþa eficienþa<br />
decontaminãrii sunt complecºi.<br />
Cercetãri teoretice, experimentale ºi tehnologice<br />
efectuate în scopul realizãrii de decontaminanþi<br />
BIO-CHEM performanþi ºi de stimulatori de STL<br />
Cercetãri efectuate în cadrul ICECHIM<br />
̌ A/ <strong>DE</strong>CON - 01, compoziþie formatã dintr-un<br />
amestec echimolar de O-monoalcoxi ºi<br />
O,O-dialcoxiesteri-acizi fosfaþi sub formã de sãruri<br />
de monohidroxialchil-monoamine, în care 25%<br />
dintre funcþiile acide (-OH) ale alcoxiester-fosfaþiacizilor<br />
sunt libere (neneutralizate).<br />
̌ B/ <strong>DE</strong>CON - 02, compoziþie formatã dintr-un<br />
amestec echimolecular de O - monoalcoxi ºi<br />
O,O-dialcoxiesterfosfaþi-acizi sub formã de sãruri<br />
de polihidroxialchil-amine, în care 25% dintre<br />
funcþiile acide (-OH) ale alcoxiester-fosfaþi-acizilor<br />
sunt libere (neneutralizate).<br />
31
32<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
̌ C/ / <strong>DE</strong>CON - 03, compoziþie fomatã dintr-un<br />
amestec de sãruri de aminice ale mixturii echimoleculare<br />
de O-monoalcoxi ºi O,O-dialcoxi ester-fosfaþi<br />
în care 25% dintre funcþiile acide (-OH) au fost<br />
lãsate libere (fãrã a fi neutralizate).<br />
̌ D/ <strong>DE</strong>CON - 04 , compoziþie formatã dintr-un<br />
amestec de O-mono ºi O,O-dialchil ester-fosfaþi<br />
acizi în care grupãrile alcoxi sunt derivate de la<br />
polietilenglicol-300 (PEG-300): HO-CH2-(CH2-O-<br />
CH2)3-CH2-OH. Grupãrile (funcþiile) acide (-OH)<br />
din structurile A, B, C sunt neutralizate în proporþie<br />
de 75% cu monoetanolaminã:<br />
̌ E/ <strong>DE</strong>CON -05<br />
Decontaminant care conþine ca substanþã<br />
activã cloracetatul de monoetanolaminã:<br />
Cl-CH2-COO- H3N + -CH2CH2-OH<br />
̌ F/ <strong>DE</strong>CON - 06<br />
Este o compoziþie similarã din punct de<br />
vedere al structurilor moleculare pe care le conþine<br />
cu <strong>DE</strong>CON - 04 (structurile moleculare A, B, C).<br />
Deosebirea constã în faptul cã pentru neutralizarea<br />
funcþiunilor acide din grupãrile fosfatice s-a fãcut<br />
cu trietanolaminã proporþie de 75%:<br />
̌ G/ <strong>DE</strong>CON - 07 Substanþã activã a decontaminantului<br />
este monocloracetatul de 8-hidroxichinolinã:<br />
̌ H/ <strong>DE</strong>CON-08 Produsul activ al decontaminantului<br />
este boratul de 2-aminoetanol.<br />
Cercetare ºtiinþificã<br />
̌ I/ <strong>DE</strong>CON -09 Decontaminantul este un<br />
amestec de mono ºi dialchilesteri-fosfaþi acizi,<br />
conþinând structurile moleculare A, B ºi C de la<br />
<strong>DE</strong>CON -04, în care funcþiile acide (-OH) au fost neutralizate<br />
în proporþie de 70% (din care 42% cu<br />
8-hidroxichinolina ºi 28% cu 2-aminoetanol):<br />
̌ J/ <strong>DE</strong>CON -30 Decontaminantul s-a conceput<br />
pe baza rezultatelor foarte bune obþinute în cadrul<br />
testãrilor în ceea ce priveºte capacitatea de decontaminare<br />
"BIO-CHEM" a produsului <strong>DE</strong>CON-09. În<br />
aceastã variantã, funcþiunile acide (-OH) din structurile<br />
moleculare A, B ºi C s-au neutralizat în proporþie<br />
de 70%, restul de 30% rãmânând libere. Neutralizarea<br />
s-a efectuat în proporþie de 35% cu 8-hidroxichinolinã<br />
ºi cu 35% monoetanolaminã.<br />
̌ K/ <strong>DE</strong>CON -31 Este un decontaminant "BIO-<br />
CHEM" cu spectru larg de acþiune ºi mare eficienþã la<br />
concentraþii mici de substanþã activã. <strong>DE</strong>CON-31<br />
conþine ca produse active o mixturã pe bazã de derivaþi<br />
anorganici de bor.<br />
̌ L/ <strong>DE</strong>CON -32 Este o compoziþie în care componentele<br />
active sunt o mixturã formatã din monocloracetat<br />
de 8-hidroxichinolinã ºi borat de monoetanolaminã.<br />
Produsul se caracterizeazã printr-o mare<br />
capacitate de decontaminare, având, totodatã, un<br />
spectru larg de acþiune BIO-CHEM.<br />
Cercetãri efectuate în cadrul ICTCM<br />
Elaborarea procesului tehnologic de laborator<br />
pentru obþinerea decontaminanþilor BIO-CHEM de tip<br />
peracizi organici ºi compuºi cuaternari de amoniu.<br />
În cadrul prezentei lucrãri s-a avut în vedere elaborarea<br />
procesului tehnologic pentru doua clase de produse:<br />
peracizi organici ºi compuºi cuaternari de amoniu.<br />
Peracizii organici (acidul peracetic) au acþiune<br />
rapidã asupra microorganismelor, inclusiv asupra sporilor.<br />
Prezintã avantajul ca produºii de descompunere<br />
nu au efecte novice sau toxice ºi nu lasã reziduuri ºi<br />
dezavantajul ca au acþiune corozivã asupra metalelor<br />
ºi suprafeþelor galvanizate. Acest neajuns poate fi
diminuat prin adãugarea unor aditivi cu acþiune anticorozivã.<br />
Acidul peracetic acþioneazã prin denaturarea proteinelor,<br />
afectarea permeabilitãþii peretelui celular,<br />
oxideazã legãturile sulfurice ºi sulfhidril ale proteinelor,<br />
enzimelor ºi ale altor metaboliþi. Unele studii<br />
considerã cã activitatea antimicrobianã a acidului peracetic<br />
este comparabilã cu o glutaraldehidã, mai ales<br />
asupra sporilor ºi a microbacteriilor.<br />
Compuºii cuaternari de amoniu sunt cei mai<br />
numeroºi ºi mai importanþi agenþi cationici cu acþiune<br />
bactericidã.<br />
Absorbþia compuºilor cuaternari de amoniu la<br />
suprafaþa celulei este însoþitã de modificãri ale tensiunii<br />
superficiale, ceea ce determinã creºterea permeabilitãþii<br />
la nivelul membranelor externe ºi alte<br />
modificãri structurale.<br />
Substanþele tensioactive cationice interfereazã<br />
metabolismul energetic al bacteriilor, acþiunea lor<br />
exercitându-se la nivelul structurilor membranelor<br />
externe ale acestora.<br />
Substanþele tensioactive cationice, fiind încãrcate<br />
cu sarcini electrice pozitive sunt rapid atrase de elementele<br />
cu încãrcãtura negative din peretele celular ºi<br />
produc o reducere a tensiunii superficiale a membranelor<br />
celulare, mult sub valoarea de echilibru cu<br />
tensiunea din interiorul celulei, încât înveliºul acesteia<br />
se rupe.<br />
Tehnologia de obþinere a produselor de oxidare<br />
Aceasta tehnologie se bazeazã pe oxidarea<br />
alcoolului polivinilic în prezenta de acid acetic ºi perhidrol<br />
în mediu apos sau de perhidrol ºi acid sulfuric în<br />
mediu apos. Astfel, alcoolul polivinilc în prezenþa oxidanþilor<br />
suferã o scindare oxidativã a legãturilor C-C ºi<br />
C-H cu formarea unor compuºi hidroxicarbonilici ºi<br />
hidroxicarboxilici.<br />
Tehnologia de obþinere a compuºilor cuaternari de<br />
amoniu<br />
Compuºii de tip "oniu" datoritã particularitãþilor<br />
structurale pot avea ºi proprietãþi bactericide sau fungicide.<br />
Având în vedere, datele din literatura de specialitate<br />
din acest domeniu ºi rezultatele promiþãtoare<br />
obþinute în faza a II-a a lucrãrii, s-au continuat<br />
lucrãrile de sintezã ale compuºilor de "oniu" de tipul<br />
sãrurilor cuaternare de amoniu, în special cloruri.<br />
Procedeul cel mai obiºnuit de obþinere a sãrurilor<br />
cuaternare de amoniu sau piridiniu constã în tratarea<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Cercetare ºtiinþificã<br />
aminelor terþiare cu halogenuri de alchil conform<br />
reacþiei:<br />
(R) 3 N: + R" Cl (R) 3 R" N + Cl -<br />
În care:<br />
R ºi R' pot fi radicali alchil C 1 - C 2<br />
R" poate fi radical alchil C 1 - C 8 pânã la C 18 - C 20 ,<br />
benzil<br />
X = halogen (de preferinþã clor)<br />
Asemenea produse se pot obþine într-o singurã<br />
fazã, pornind de la amina primarã (R-NH 2 ) tratatã cu<br />
un exces de agent de alchilare (R'Cl).<br />
În locul clorurilor de alchil se poate folosi ca agent<br />
de alchilare pentru reacþia de cuaternizare ºi clorura de<br />
benzil.<br />
Reacþia este generalã pentru toþi compuºii organici<br />
care au în molecula lor o grupare de amoniu primarã,<br />
secundarã sau terþiarã ca: etilendiamina, hexametilentetramina,<br />
precum ºi pentru aminele care au atomul<br />
de azot în ciclu (piridina, chinoleina, morfolina etc.).<br />
Decontaminanþi BIO-CHEM realizaþi la ICTCM<br />
Produs Cod DC - 1 Soluþie apoasã de acizi organici<br />
obþinuþi prin reacþii de oxidare (conc. 26 - 27%).<br />
Produs Cod DC - 3 Soluþie apoasã pe bazã de<br />
clorurã de tetraalchilamoniu (conc. 15%).<br />
Produs Cod DC - 4 Soluþie apoasã pe bazã de compus<br />
policuaternar de amoniu (conc. 20%).<br />
Produs Cod DC - 5 Soluþie apoasã pe bazã de<br />
copolimer compus cuaternar de amoniu cu compus<br />
carboxilic nesaturat (conc. 20%).<br />
Produs Cod DC - 6 Soluþie apoasã pe bazã de<br />
copolimer cu structurã de amoniu cuaternar<br />
(conc.10%)<br />
Produs Cod DC - 1° Soluþie apoasã de acizi organici<br />
ºi peracizi obþinuþi prin reacþii de oxidare (conc. 20%).<br />
Produs Cod DC - 1b Soluþie apoasã de acizi organici<br />
ºi peracizi obþinuþi prin reacþii de oxidare (conc. 10%).<br />
Produs Cod DC - 6 a Soluþie apoasã pe bazã de<br />
copolimer cu structurã de amoniu cuaternar (conc.<br />
20%).<br />
Produs Cod DC - 10 Soluþie apoasã pe bazã de<br />
polimer cu structurã de amoniu cuaternar (conc. 20%).<br />
Produsul Cod DC - 15 Soluþie apoasã de acizi<br />
organici obþinuþi prin reacþii de oxidare ale polialcoolilor<br />
(conc. 20%).<br />
33
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Produsul Cod DC - 16 Soluþie apoasã pe bazã de<br />
sãruri de amoniu cuaternar ºi acizi organici (conc. 25%).<br />
Produsul Cod DC - 17 Soluþie apoasã pe bazã de<br />
sare de piridiniu ºi substanþã tensioactivã cationicã<br />
(conc. 25%).<br />
Produsul Cod DC - 18 Soluþie pe bazã de sare de<br />
chinoliniu ºi substanþã tensioactivã cationicã (conc.<br />
20%).<br />
Produsul Cod CD - 19 Soluþie pe bazã de derivat<br />
heterocarbonic cu azot (conc. 20%).<br />
Produsul Cod CD - 20 Soluþie apoasã pe bazã de<br />
compus cuaternar de amoniu (conc. 20%).<br />
Produsul Cod CD - 21 Soluþie pe bazã de substanþã<br />
tensioactivã cationicã (conc. 10%).<br />
S-a realizat ºi prezentat modelul experimental al<br />
sistemului polivalent de decontaminare chimicã ºi biologicã<br />
pentru sinteza decontaminanþilor de tip <strong>DE</strong>CON<br />
ºi de tip peracizi organici ºi compuºi cuaternari de<br />
amoniu.<br />
Testarea microbiologicã ºi toxicologicã a<br />
compuºilor realizaþi<br />
Testãrile au fost efectuate conform recomandãrilor<br />
din "Metode ºi tehnici uzuale în laboratorul clinic" editatã<br />
de Ministerul Sãnãtãþii ºi Academia de ªtiinþe<br />
Medicale ºi Standardele "Antiseptiques et desinfectants"<br />
AFNOR.<br />
Dupã testarea microbiologicã ºi toxicologicã<br />
screening a substanþelor sintetizate de ICTCM ºi<br />
selecþionarea celor mai eficiente din punct de vedere al<br />
activitãþii antimicrobiene, au fost realizate mai multe<br />
formule de condiþionare (CCSMM ºi UMF) care au<br />
fost la rândul lor testate ca decontaminante, rezultatele<br />
fiind prezentate în rapoartele de cercetare.<br />
A fost selecþionat un set de produse noi, potenþial<br />
utilizabile ca decontaminante polivalente, cu efect<br />
antibacterian, antiviral, antifungic, sporicid, antitoxinic<br />
ºi cu toxicitate redusã pentru mamifere, pe baza<br />
testãrilor de laborator in vitro efectuate în laboratorul<br />
de microbiologie. Produsele selecþionate au fost în<br />
principal: clorigeni sub formã de pulberi adsorbante ºi<br />
de soluþii apoase de alchilfosfaþi, chinoline, sãruri de<br />
amoniu cuaternar ºi peracizi.<br />
Aceste decontaminante potenþiale au fost testate<br />
în continuare in vitro în faza de micropoligon, respectiv,<br />
în laboratorul de microbiologie au fost efectuate<br />
contaminãri ºi decontaminãri cu agenþi biologici ºi<br />
34<br />
Cercetare ºtiinþificã<br />
toxine pe diferite suprafeþe: metal, lemn, plastic, piele<br />
naturalã, textile ºi apã potabilã. Am urmãrit reconfirmarea<br />
efectului antimicrobian în condiþii care sã<br />
simuleze realitatea din teren ºi eventualul efect distructiv<br />
asupra unor materiale.<br />
Aceste substanþe au fost testate ºi in vitvo pe animale<br />
de experienþã în biobaza laboratorului: injectare<br />
intraperitonealã la ºoareci albi de laborator a câte 0,5 ml<br />
soluþie de lucru pentru toxicitate acutã; aplicarea pe<br />
pielea epilatã a 1g substanþã pentru toleranþa cutanatã<br />
la iepuri ºi prin instilare ocularã a substanþei pentru<br />
iritare conjunctivalã la iepuri. Nu au fost observate<br />
aspecte deosebite.<br />
Experimentarea în poligon a modelelor experimentale<br />
ale noilor decontaminanþi biologici.<br />
Având în vedere comportarea bunã, conform<br />
aºteptãrilor a decontaminantelor selecþionate, am<br />
organizat un minipoligon pentru continuarea testãrilor<br />
în condiþii reale, apropiate de acþiunile de lupta tactice.<br />
Astfel, la Fortul 31 Cernica a fost pus în funcþiune un<br />
minipoligon biologic temporar, format din: o autospecialã<br />
militarã casatã (ca þintã), platformã betonatã,<br />
culturi microbiene cu simulatori de agenþi biologici<br />
(pentru ca în eventualitatea cã rezultatele nu sunt<br />
corespunzãtoare, sã nu rãmânã zona contaminatã),<br />
decontaminante pentru testare, condiþionate ºi încãrcate<br />
în sisteme de aplicare adecvate, truse pentru<br />
recoltare microbiologicã în teren, echipament de protecþie<br />
specific, materiale de stat major ºi personal calificat<br />
ºi specializat, antrenat corespunzãtor.<br />
În funcþie de rezultatele testãrilor în minipoligon,<br />
dupã recepþia fazei se va propune factorilor de decizie<br />
militarã experimentarea în condiþii reale, în poligonul<br />
<strong>NBC</strong> specializat, pe maºini de luptã ºi cu mijloace de<br />
decontaminare existente în dotarea armatei.<br />
Tulpinile microbiene utilizate reprezintã principalele<br />
grupe de bacterii patogene:<br />
coci gram-pozitivi - Staphylococcus aureus,<br />
Streptococcus pneumoniae, Enterococcus fecalis;<br />
bacili gram-pozitivi - Bacillus anthracis (tulpina<br />
vaccinalã), Bacillus cereus, Bacillus subtilis;<br />
bacili gram-negativi - Escherichia coli, Proteus<br />
vulgaris, Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa;<br />
vibrioni - Vibrio cholerae.
Exteriorul autovehiculului þintã a fost marcat cu<br />
suprafeþe numerotate, de cca. 0,1 mp, pentru contaminare<br />
ºi decontaminare. Suprafeþele au fost alese<br />
astfel:<br />
̌tablã vopsitã orizontalã, pentru decontaminanþii<br />
pulbere;<br />
̌ tablã vopsitã verticalã, pentru decontaminanþii<br />
soluþie apoasã;<br />
̌ ferestre de sticlã, pentru decontaminanþii<br />
soluþie apoasã;<br />
̌ anvelope de cauciuc, pentru decontaminanþii<br />
soluþie apoasã.<br />
Contaminarea microbianã s-a fãcut prin stropire<br />
pe suprafaþa alocatã, separat cu fiecare tulpinã ºi cu<br />
mixtura rezultatã din amestecul lor. Am utilizat suspensia<br />
microbianã cu cca. 1 milion de germeni vii pe<br />
mililitru, cate 1 ml pe dmp.<br />
Decontaminarea s-a fãcut cu pulberi adsorbantdezinfectante<br />
prin acoperire completã a zonei contaminate<br />
ºi ºtergere cu tampon (burete) pentru îndepãrtarea<br />
agentului biologic, cca. 10g pe dmp. Pentru<br />
decontaminante lichide s-a efectuat pulverizarea<br />
soluþiei apoase 10% pânã la acoperirea completã a<br />
zonei contaminate ºi începerea curgerii excesului de<br />
lichid, în medie cca. 10 ml pe dmp la suprafeþe netede<br />
(geam, tablã vopsitã) ºi cca. 20 ml pe dmp la suprafeþe<br />
rugoase (tabla scorojitã, pneuri).<br />
Au fost recoltate probe microbiologice prin metoda<br />
tamponului igienico-sanitar (TIS) folosind trusa de<br />
recoltare microbiologicã în teren model CCSMM.<br />
Momentele de recoltare au fost: înainte de contaminare<br />
(pentru a stabili nivelul iniþial de contaminare<br />
naturalã), imediat dupã contaminare (pentru a verifica<br />
nivelul de contaminare experimentalã), dupã<br />
decontaminare la fiecare decontaminant cu fiecare agent<br />
biologic, la interval de 10 minute (conform cerinþei<br />
pentru decontaminantele de uz militar) ºi la interval<br />
de 45 minute (ca pentru dezinfectante de uz general).<br />
În plus, la terminarea experimentului au fost recoltate<br />
probe de pe diferitele piese ale echipamentului de protecþie<br />
al operatorilor ºi din mediul ambiant pentru a<br />
detecta eventuala contaminare rezidualã.<br />
Toate probele recoltate au fost imediat transportate,<br />
în condiþii de biosiguranþã, în laboratorul de<br />
microbiologie nivel 2+ ºi au fost însãmânþate pe mediu<br />
lichid (bulion nutritiv IC) ºi medii solide (agar Mueller-<br />
Hinton IC ºi gelozã-sânge CCSMM). Mediile însãmânþate<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Cercetare ºtiinþificã<br />
au fost incubate la 37°C ºi au fost examinate la 24 ºi 48<br />
ore dupã care au fost lãsate pe masa de lucru la temperatura<br />
camerei alte 24 ºi 48 ore pentru interpretarea<br />
definitivã a rezultatelor.<br />
La terminarea experimentului, toate materialele<br />
infecþioase au fost autoclavate ºi apoi incinerate, pentru<br />
a evita riscul de contaminare, în special pentru<br />
speciile sporogene.<br />
Se observã cã, în general, decontaminarea nu este<br />
completã, în majoritatea cazurilor se reduce nivelul de<br />
contaminare microbianã cu 3-4 ordine de mãrime,<br />
ceea ce poate fi considerat ca suficient pentru decontaminare.<br />
La soluþia DC 18 ICTCM, 10% (cu substanþa<br />
activã - sãruri de chinoliniu) efectul antimicrobian la<br />
10 minute este atât de bun, încât se produce "sterilizare<br />
la rece". Ca urmare aceste produse pot fi propuse ca<br />
decontaminanþi biologici ºi, eventual, ca decontaminanþi<br />
polivalenþi ºi pot fi testate în poligon specializat<br />
<strong>NBC</strong> fãrã pericol pentru utilizatori sau pentru mediu.<br />
În mod evident, efectul antimicrobian se menþine<br />
ºi este mai evident dupã 45 de minute. S-a mai calificat<br />
ºi soluþia DC 19 ICTCM 10% (cu substanþa activã -<br />
sãruri de amoniu) fapt care sugereazã cã toate aceste<br />
produse pot fi propuse ca eventuale dezinfectante<br />
tehnice de uz medical sau igienico-sanitar, conform<br />
Legii medicamentului.<br />
Substanþele active confirmate prin testãrile anterioare<br />
ca fiind dezinfectante cu spectru larg pe microorganisme<br />
patogene, inclusiv pe agenþi biologici de<br />
luptã, au fost comparate ºi evaluate þinând cont de<br />
activitatea microbiologica ºi de toxicitatea acutã. Scopul<br />
a fost de a alege, în final, pe cele mai performante din<br />
fiecare grup farmacologic, în vederea formulãrii de<br />
decontaminante "bio-chem", cu sprijinul catedrei de<br />
Industria medicamentului ºi biotehnologii farmaceutice<br />
din Facultatea de Farmacie a Universitãþii de<br />
Medicinã ºi Farmacie "Carol Davila" Bucureºti.<br />
Dintre substanþele active noi sintetizate de<br />
parteneri am ales cele mai eficiente de la fiecare,<br />
respectiv Decon 07 de la ICECHIM (alchilfosfat cu<br />
8-hidroxichinolina) ºi DC-7 de la ICTCM (compus<br />
cuaternar de amoniu).<br />
Rp. 1. Decontaminant lichid organofosforic semispumant<br />
Decon 07 (alchilfosfat cu 8-hidroxichinolina conform<br />
specificaþiei ICECHIM) 1 litru<br />
35
36<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Cercetare ºtiinþificã<br />
Detergent neionic lichid (comercial) 1 litru<br />
Apa ad 10 litri<br />
Se preparã extemporaneu; se pulverizeazã pe<br />
suprafaþa contaminatã bio-chem cu cca. 1 litru pe<br />
metru pãtrat; are efect mai slab pe spori.<br />
Rp. 2. Decontaminant lichid compus cuaternar de amoniu<br />
semispumant<br />
DC-7 (compus cuaternar de amoniu conform<br />
specificatiei ICTCM) 1 litru<br />
Apa ad 10 litri<br />
Se preparã extemporaneu; se pulverizeazã pe<br />
suprafaþa contaminatã biologic cu cca. 1 litru pe metru<br />
pãtrat; are efect mai slab pe flora gram-pozitivã, pe<br />
spori ºi pe toxine.<br />
Am preparat decontaminante din dezinfectante<br />
de înaltã eficienþã cunoscute (singurele recunoscute de<br />
farmacologie), pentru a avea eficienþa maximã:<br />
formaldehida ºi glutaraldehida.<br />
Rp. 3. Decontaminant lichid formolat semispumant<br />
Formaldehida (soluþie comerciala 30-40% conform<br />
FR X 1993) 1 litru<br />
Detergent neionic lichid (comercial) 1 litru<br />
Apa ad 10 litri<br />
Se prepara extemporaneu; se pulverizeazã pe<br />
suprafaþa contaminatã bio-chem cu cca. 1 litru pe<br />
metru pãtrat; are efect sterilizant prin formaldehidã<br />
3-4% potenþatã de tensioactiv.<br />
Rp. 4. Decontaminant lichid cu glutaraldehida semispumant<br />
Glutaraldehida (soluþie comerciala apoasã 25%<br />
conform specificaþiei) 1 litru<br />
Detergent neionic lichid (comercial) 1 litru<br />
Apa ad 10 litri<br />
Se preparã extemporaneu; se pulverizeazã pe<br />
suprafaþa contaminatã bio-chem cu cca. 1 litru pe<br />
metru pãtrat; are efect sterilizant prin glutaraldehida<br />
3-4% potenþatã de tensioactiv.<br />
Pentru decontaminarea suprafeþelor am selecþionat<br />
ºi un decontaminant pulbere cu clorigeni.<br />
Rp. 5. Decontaminant pulbere cu clorigeni<br />
Cãrbune medicinal pulvis (conform FR X 1993) 20g<br />
Bentonita coloidala pulvis (conform NI) 30g<br />
Cloramina B pulvis (conform FR X 1993) 50g<br />
Se preparã ºi se ambaleazã în flacon de 250ml de<br />
polietilena etanº; se pulverizeazã pe suprafaþa contaminatã<br />
bio-chem cu 1 flacon pe metru pãtrat; are efect<br />
adsorbant prin cãrbune ºi bentonitã ºi decontaminant<br />
bio-chem prin cloraminã. Flaconul este însoþit de 2 tampoane<br />
(de unicã folosinþã) de burete umed (cu acid<br />
acetic 10%) pentru îndepãrtarea pulberii dupã decontaminare<br />
ºi pentru favorizarea reacþiei de eliberare<br />
rapidã a clorului activ la locul decontaminãrii. Acesta<br />
ar putea fi utilizat ºi pentru decontaminarea tegumentelor<br />
sau a materialelor care intrã în contact direct<br />
cu omul, dupã autorizarea de la Agenþia Naþionalã a<br />
Medicamentului, conform legii.<br />
Menþionãm ca formulele anterioare, cu Clorigen<br />
forte (amestec ana partes de Cloramina B pentru<br />
eliberare imediatã de clor activ ºi de Tetracloramina<br />
CA4 pentru eliberare lentã, care se preteazã la stocare<br />
îndelungatã fãrã sã piardã clorul, nu a avut efect bun<br />
ca decontaminant, unde acþiunea trebuie sã se manifeste<br />
cât mai repede posibil; de asemeni, utilizarea celui<br />
mai puternic clorigen, Acidul triclorizocianuric a dus la<br />
explozia amestecului, deci nu poate fi utilizat în practicã,<br />
aºa cã am rãmas la varianta Cloramina B, dar<br />
potenþatã cu soluþia acidã de acid acetic din tampoanele<br />
de ºtergere.<br />
Pentru decontaminarea instalaþiilor de filtroventilaþie,<br />
aer condiþionat, climatizare ºi altele asemenea,<br />
am condiþionat o soluþie de curãþare, pentru<br />
întreþinerea periodicã a instalaþiilor ºi una de decontaminare<br />
care poate fi utilizatã inclusiv dupã atacuri biologice<br />
aeriene.<br />
Rp. 6. Detergent-dezinfectant pentru filtroventilaþie<br />
Detergent neionic lichid (comercial) 100g<br />
Alcool etilic 96 (conform FR X 1993) 300g<br />
Apa ad 1 litru<br />
Se ambaleazã în flacon cu pulverizator, se<br />
foloseºte pentru curãþarea curentã a componentelor<br />
instalaþiilor de filtroventilaþie, min. 100ml pe mp.<br />
Rp. 7. Dezinfectant-detergent pentru filtroventilaþie<br />
Glutaraldehida (soluþie comerciala apoasã 25%<br />
conform specificaþiei) 100g<br />
Detergent neionic lichid (comercial) 100g<br />
Alcool etilic 96 (conform FR X 1993) 300g<br />
Apa ad 1 litru<br />
Se ambaleazã în flacon cu pulverizator, se<br />
foloseºte pentru decontaminarea componentelor<br />
instalaþiilor de filtroventilaþie, min. 100ml pe mp.
Lucrãrile s-au desfãºurat conform planului de<br />
realizare a proiectului, cu participarea tuturor<br />
partenerilor, care a cuprins urmãtoarele activitãþi<br />
tehnico-ºtiinþifice ºi în final s-au obþinut rezultatele:<br />
S-a efectuat o documentare referitoare la<br />
pregãtirea terorismului internaþional în vederea<br />
folosirii armelor de nimicire în masã (<strong>NBC</strong>); din<br />
studiul celor mai recente analize efectuate de<br />
specialiºtii NATO, rezultã cã terorismul internaþional ºi<br />
pregãtirea acestuia pentru folosirea armelor <strong>NBC</strong>, în<br />
special a armelor chimice ºi biologice, constituie unul<br />
din marile pericole pentru lumea civilizatã.<br />
S-au efectuat cercetãrile ºtiinþifice teoretice ºi<br />
experimentale la nivel de laborator în vederea conceperii<br />
ºi realizãrii de decontaminanþi BIO-CHEM polivalenþi,<br />
cu ajutorul cãrora sã se distrugã cvasitotalitatea<br />
agenþilor chimici ºi biologici care pot fi folosiþi de<br />
terorismul internaþional.<br />
S-au elaborat tehnologiile de laborator pentru<br />
obþinerea decontaminanþilor care au dat cele mai bune<br />
rezultate în cadrul testãrilor efectuate în ceea ce<br />
priveºte capacitatea de distrugere a substanþelor toxice<br />
de luptã ºi agenþilor biologici ce pot fi folosiþi de<br />
terorismul internaþional. Verificarea structurilor chimice<br />
pentru compuºii noi sintetizaþi a fost efectuatã de cãtre<br />
Laboratorul de analize fizico-chimice din cadrul UMF.<br />
S-a realizat ºi prezentat modelul experimental al<br />
sistemului polivalent de decontaminare chimicã ºi biologicã:<br />
la ICECHIM s-a realizat instalaþia de sintezã<br />
pentru efectuarea cercetãrilor experimentale ºi elaborarea<br />
tehnologiilor de obþinere a decontaminanþilor de<br />
tip "<strong>DE</strong>CON"; în cadrul ICTCM s-a realizat modelul<br />
experimental polivalent de decontaminare chimicã ºi<br />
biologicã pentru sinteza decontaminanþilor de tip<br />
peracizi organici ºi de tip compuºi cuaternari de amoniu.<br />
Experimentãri pe modelul realizat: în cadrul<br />
ICECHIM s-au efectuat experimentãri pentru contaminanþii<br />
de tip <strong>DE</strong>CON 07 cu substanþe alchilfosfaþi ºi<br />
hidroxichinoleina, decontaminanþii tip <strong>DE</strong>CON-04 ºi<br />
<strong>DE</strong>CON 09 pentru amplificarea capacitãþii de decontaminare;<br />
în cadrul ICTCM-DAS s-au efectuat lucrãri pe<br />
modelul experimental realizat pentru decontaminanþii<br />
de tip acizi ºi peracizi organici cu numãr mic de atomi<br />
de carbon. De asemenea, s-au efectuat lucrãri experimentale<br />
pentru obþinerea compuºilor cu structura de<br />
amoniu cuaternar derivaþi de la alchilamine (dimetilamina,<br />
trietilamina) ºi derivaþi de la piridina<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Cercetare ºtiinþificã<br />
(8-hidroxichinoleina).<br />
Produsele au fost condiþionate sub formã de soluþii<br />
apoase, realizându-se amestecuri sinergice cu substanþe<br />
tensioactive cationice. Astfel s-au realizat produsele<br />
DC-19 ºi DC-18 testate în minipoligon în concentraþii<br />
de 10%.<br />
Au fost sintetizate 34 de substanþe active potenþial<br />
decontaminante, din toate grupele chimice recunoscute<br />
ca dezinfectante ºi testate de cãtre CCSMM pentru<br />
a selecþiona decontaminanþi noi.<br />
În cadrul ICTCM-DAS s-au sintetizat produse<br />
decontaminante din urmãtoarele clase de substanþe:<br />
acizi ºi peracizi organici cu numãr mic de atomi de carbon<br />
produsele cod DC-1, DC-1a ºi DC-1b; compuºi cu<br />
structura de amoniu cuaternar derivaþi de la alchilamine,<br />
chinolina, piperazina, imidazolina, produsele cod<br />
DC-14, DC-18, DC-19; sãruri cuaternare de amoniu<br />
ºi N-alchilpiridiniu, produsele cod DC-3, DC-7;<br />
compuºi policuaternari de amoniu produsele cod DC-4,<br />
DC-10; copolimeri cu structura de amoniu cuaternar<br />
produsele cod DC-5, DC-6, DC-6a. Dintre produsele<br />
testate cea mai bunã activitate microbiologicã o manifestã<br />
produsul DC-7 care are ºi un efect sinergic în<br />
amestec cu alte produse. De asemenea, produsele DC-4<br />
ºi DC-10 au activitate de decontaminare bunã. O altã<br />
categorie de decontaminante cu acþiune promiþãtoare<br />
o reprezintã produsele DC-1, DC-1a ºi DC-1b, dar cu<br />
un spectru mai restrâns de acþiune.<br />
Partenerul ICECHIM a sintetizat decontaminanþi<br />
"BIO-CHEM" pe bazã de: sãruri de amoniu ale O-mono<br />
ºi O,O-dialchil [aril] ester fosfaþilor acizi; "<strong>DE</strong>CON-04",<br />
"<strong>DE</strong>CON-06", "<strong>DE</strong>CON-01", "<strong>DE</strong>CON-02", "<strong>DE</strong>CON-03";<br />
sãruri de amoniu ale acizlor carboxilici halogenati<br />
(acid cloracetic) ºi monoetanolamina (<strong>DE</strong>CON-05) sau<br />
cu 8-hidroxichinolina (<strong>DE</strong>CON-07). Cel mai eficient a<br />
fost produsul <strong>DE</strong>CON-07 (cloracetatul de 8-hidroxichinolina)<br />
condiþionat 17% în etilenglicol, care a<br />
prezentat activitate antimicrobianã pe toate speciile de<br />
bacterii patogen testate.<br />
În final au fost realizate 6 formule de decontamianþi<br />
bio-chem, cu efect microbiologic cert, cu toxicitate<br />
redusã ºi care nu afecteazã suprafeþele uzuale. Dintre<br />
acestea, patru conþin substanþe active dezinfectante<br />
cunoscute, iar doi au substanþe nou sintetizate de<br />
colaboratori, respective alchilfosfat la ICECHIM ºi<br />
compus cuaternar de amoniu la ICTCM. La nevoie,<br />
prepararea ºi utilizarea decontamianantelor este sim-<br />
37
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
plã, nepericuloasã ºi nu necesitã personal de specialitate.<br />
Dezinfectantele lichide pot fi utilizate ºi ca dezinfectanþi-detergenþi,<br />
cu avizul Ministerului Sãnãtãþii.<br />
În concluzie, apreciem cã obiectivele prevãzute în<br />
Planul de realizare a Proiectului "CERCETÃRI PEN-<br />
TRU REALIZAREA <strong>DE</strong> PRODUSE <strong>DE</strong>CONTAMINANTE<br />
PERFORMANTE, TEHNOLOGII <strong>DE</strong> OBÞINERE ªI<br />
PROCE<strong>DE</strong>E <strong>DE</strong> APLICARE ÎN VE<strong>DE</strong>REA COMBATERII<br />
EFECTELOR ATACURILOR CHIMICE ªI BIOLOGICE"<br />
au fost îndeplinite în totalitate ºi la un nivel tehnico-<br />
ºtiinþific ºi tactico-operativ elevat. Realizãrile obþinute<br />
vor contribui în mod semnificativ, la amplificarea<br />
capacitãþilor de apãrare a þãrii împotriva eventualelor<br />
atacuri ale terorismului globalizat cu armele de nimicire<br />
în masã <strong>NBC</strong>.<br />
38<br />
BIBLIOGRAFIE<br />
1. "Sinteze de pesticide organofosforice folosite ca<br />
simulatori pentru testarea capacitãþilor de decontaminare<br />
a noilor produse ce se cerceteazã ºi realizeazã ca<br />
decontaminanþi pentru substanþele toxice de luptã<br />
(STL) neuroparalitice preconizate a fi folosite de<br />
terorismul internaþional"<br />
Autor: Col. (r) dr. ing. CSP I Nicolae Luþã<br />
ICECHIM-Bucureºti, Revista "<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong>" editatã<br />
de Ministerul Apãrãrii Naþionale<br />
2."Alkyl-phosphates as New Substances for<br />
Disinfection and Decontamination "Bio-Chem".<br />
Autori: Col. dr. medic Viorel Ordeanu, Col. (r) dr.<br />
ing. CSP I, Nicolae Luþã, Gl. maior (r) acad. prof. dr.<br />
medic Victor Voicu, ºi colabortorii Centrul de Cercetãri<br />
ªtiinþifice Medico-Militare) ICECHIM- "REVISTA <strong>DE</strong><br />
CHIMIE", vol. 59, iunie 2008, Bucureºti.<br />
3."Pesticide organofosforice ºi carbamice ce pot fi<br />
folosite ca substanþe toxice de luptã de cãtre terorismul<br />
internaþional ºi posibilitãþi de obþinere a unora dintre<br />
acestea prin sisteme binare direct în mijloacele de utilizare".<br />
Autor: Col. (r) dr. ing. CSP I Nicolae Luþã<br />
ICECHIM-Bucureºti revista "<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong>" editatã<br />
de Ministerul Apãrãrii Naþionale<br />
"Dezinfectanþi-decontaminanþi cu structura de<br />
amoniu cuaternar"<br />
Autori: Dr. chimst Emilia Barbulescu, acad. prof.<br />
dr. Victor Voicu, dr. Viorel Ordeanu, dr. Marius<br />
Cercetare ºtiinþificã<br />
Necºulescu. Lucrarea va fi publicatã în Revista de<br />
Chimie, 2009<br />
4. "Intermediari chimici folosiþi în tehnologiile de<br />
fabricaþie a pesticidelor organofosforice, materii prime<br />
pentru obþinerea de cãtre terorismul internaþional a<br />
substanþelor toxice de luptã (STL) neuroparalitice de<br />
tip sarin, soman, Vx"<br />
Autor: Col. (r) dr. ing. CSP I Nicolae Luþã<br />
ICECHIM-Bucureºti Conferinþã aniversarã organizatã<br />
de Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului, cu<br />
ocazia împlinirii a "10 ANI <strong>DE</strong> LA INTRODUCEREA<br />
ÎN VIGOARE A CONVENÞIEI INTERNAÞIONALE<br />
PRIVIND INTERZICEREA ARMELOR CHIMICE"<br />
Bucureºti, Academia Românã, 21.06.2007<br />
5."Pesticide organofosforice ºi carbamice ce pot fi<br />
folosite ca substanþe toxice de luptã de cãtre terorismul<br />
internaþional ºi posibilitãþi de obþinere a unora dintre<br />
acestea prin sisteme binare (prin reacþii rapide) direct<br />
în mijloacele de utilizare."<br />
Autor: Col. (r) dr. ing. CSP I Nicolae Luþã<br />
ICECHIM-Bucureºti Conferinþã aniversarã organizatã<br />
de Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului, cu<br />
ocazia împlinirii a "10 ANI <strong>DE</strong> LA INTRODUCEREA<br />
ÎN VIGOARE A CONVENÞIEI INTERNAÞIONALE<br />
PRIVIND INTERZICEREA ARMELOR CHIMICE"<br />
Bucureºti, Academia Românã, 21.06.2007<br />
6. "Noi decontaminaþi polivalenþi (BIO-CHEM)<br />
pentru combaterea atacurilor terorismului internaþional<br />
cu substanþe toxice de luptã ºi agenþi biologici"<br />
Autor: Col. (r) dr. ing. CSP I Nicolae Luþã<br />
ICECHIM-Bucureºti Conferinþã, secþiunea "Chimie ºi<br />
tehnologie organicã" la a XXX-a CONFERINÞÃ<br />
NAÞIONALÃ <strong>DE</strong> CHIMIE" ale cãrei lucrãri s-au<br />
desfãºura pe 8-18 oct. 2008 la Cãlimãneºti-Cãciulata.<br />
Participare internaþionalã.<br />
7. "Decontaminanþi BIO-CHEM pe baza de<br />
compuºi oxidanþi ºi sãruri cuaternare de amoniu"<br />
Autori: Dr. ing. ªtefan T. Craciunoiu, dr. chim.<br />
Emilia Barbulescu, ing. Carmen Raducanu, dr. Viorel<br />
Ordeanu, dr. Marius Necºulescu. Simpozionul ICTCM<br />
- "TEHNOLOGII INOVATIVE" din 30-31 octombrie<br />
2008 ºi va fi publicatã în revista Tehnologia Inovativã,<br />
nr. 3/2008 .
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Cercetare ºtiinþificã<br />
STUDIU COMPARATIV PRIVIND PERFORMANÞELE<br />
ECHIPAMENTELOR <strong>DE</strong> <strong>DE</strong>TECÞIE CHIMICÃ<br />
(FLAM-FOTOMETRIE VERSUS MOBILITATE IONICÃ)<br />
Locotenent colonel ing. Gabriel EPURE - cercetãtor ºtiinþific gradul III<br />
Doctor ing. Nicoleta GRIGORIU- cercetãtor ºtiinþific gradul III<br />
Cãpitan ing. Constantin TOA<strong>DE</strong>R - cercetãtor ºtiinþific<br />
Inginer Panaghia <strong>DE</strong>LIU- cercetãtor ºtiinþific<br />
Locotenent colonel (r) ing. Viorel DINESCU - cercetãtor ºtiinþific gradul II<br />
Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare N.B.C. ºi Ecologie<br />
Identificarea agenþilor chimici ºi a compuºilor toxici industriali este un deziderat al tuturor specialiºtilor<br />
din domeniul Apãrãrii <strong>NBC</strong> ºi al protecþiei mediului. Realizarea acestui deziderat þine de performanþele<br />
echipamentelor de detecþie. Pe plan mondial, douã tehnici analitice ºi-au dovedit eficienþa în timp,<br />
flam-fotometria ºi spectrometria de mobilitate ionicã.<br />
Lucrarea prezintã un studiu comparativ al echipamentelor ce folosesc aceste tehnici pe baza testelor efectuate<br />
de-a lungul anilor în cadrul Laboratorului de Analize Chimice ºi Testãri (LACT) din Centrul de Cercetare<br />
ªtiinþificã pentru Apãrare N.B.C. ºi Ecologie (CCªA<strong>NBC</strong>E).<br />
Î<br />
n ultimii ani, datoritã riscului ridicat de<br />
utilizare a agenþilor toxici de luptã ºi substanþelor<br />
toxice industriale în atacuri<br />
teroriste, o serie de companii ºi-au îndreptat atenþia<br />
cãtre tehnici ºi tehnologii noi de realizare a echipamentelor<br />
de detecþie, care sã permitã detecþia ºi<br />
identificarea substanþelor de interes în cantitãþi cât<br />
mai mici ºi în timp foarte scurt.<br />
Spectrometria de mobilitate ionicã (IMS) este<br />
consideratã o metodã analiticã relativ nouã, cu toate<br />
cã primele cercetãri privind formarea ionilor în aer<br />
au fost publicate în 1886 de cãtre Röntgen.<br />
Renaºterea acestei tehnici s-a produs în 1970<br />
datoritã activitãþii depuse de F.W. Karasek care a<br />
realizat ºi comercializat primul instrument analitic<br />
bazat pe spectrometria de mobilitate ionicã ºi de<br />
asemenea, a identificat primele aplicaþii analitice<br />
posibile. Dezvoltarea fãrã precedent a acestei<br />
tehnologii s-a produs însã în anii `80 prin lansarea<br />
programelor militare de cercetare-dezvoltare în<br />
scopul realizãrii de dispozitive care sã detecteze ºi<br />
identifice agenþii chimici de rãzboi. În acest domeniu,<br />
aparatura bazatã pe spectrometria de mobilitate<br />
ionicã prezinta o serie de avantaje cum ar fi: sensibilitate<br />
ridicatã pentru agenþilor chimici toxici, timpul<br />
real de monitorizare, simplitate constructivã,<br />
uºurinþa în modul de manipulare ºi operare, precum<br />
ºi posibilitatea de miniaturizare a spectrelor.<br />
Spectrometria de mobilitate ionicã se bazeazã pe<br />
un principiu relativ simplu. Ionii formaþi în condiþii<br />
normale de presiune migreazã într-un câmp electric<br />
în sensul opus direcþiei unui gaz purtãtor (aer în cel<br />
mai simplu caz). Datoritã acceleraþiei diferite ºi a ciocnirilor<br />
permanente cu alþi ioni, precum ºi cu moleculele<br />
de gaz purtãtor, ionii de acelaºi tip, aparþinînd<br />
aceleiaºi specii chimice, parcurg o anumitã distanþã cu<br />
aceeaºi vitezã medie. Separarea ionilor se datoreazã în<br />
acest caz diferenþelor de vitezã medie, diferenþe<br />
datorate maselor diferite ºi/sau structurilor diferite.<br />
Flamfotometria se bazeazã pe cu totul alte<br />
principii. De regulã, spectrele de emisie ale elementelor<br />
sunt utilizate în analizele de metale. Cu<br />
toate acestea existã ºi posibilitatea determinãrii anumitor<br />
elemente organice.<br />
Metoda este una din cele mai sensibile, câteva<br />
miligrame de probã fiind suficiente pentru detecþia<br />
unui element aflat la nivel de ppm sau mai jos.<br />
În plus metoda este capabilã sã determine mai<br />
multe elemente simultan fãrã a fi necesarã o metodã<br />
de separare.<br />
Metodele de analizã spectrochimice au la bazã<br />
mãsurarea lungimilor de undã ºi a intensitãþii radiaþiei<br />
electromagnetice. Este important de ºtiut faptul<br />
39
40<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
cã lumina albã conþine toate culorile spectrului<br />
(Figura 1).<br />
Figura 1 Liniile de emisie principale pentru sulf,<br />
fosfor, sodiu ºi potasiu, cuprinse între 350 ºi 800 nm<br />
Fiecare culoare are o lungime de undã caracteristicã.<br />
Producerea ºi detecþia luminii se bazeazã pe<br />
nivelele energetice ale atomilor ºi ionilor. Detecþia<br />
atomilor este posibilã pentru cã fiecare atom din sistemul<br />
periodic are un set propriu de culori emise.<br />
Atomii ºi moleculele au douã tipuri de stãri, o<br />
stare de bazã ºi una excitatã. Starea de bazã este<br />
starea naturalã, în care toþi electronii din jurul<br />
nucleului sau moleculei ocupã stratul energetic cel<br />
mai de jos. Starea excitatã este starea în care electronii<br />
au efectuat saltul pe stratul superior. În timpul<br />
dezexcitãrii, trecerea de pe nivelul superior excitat,<br />
pe nivelul de bazã inferior se efectueazã prin<br />
emiterea unui foton (Figura 2). Acest foton va avea<br />
energia caracteristicã tranziþiei electronice.<br />
Figura 2 Emisia de fotoni<br />
Fiecare element prezintã un set diferit de culori<br />
de emisie, pentru cã spaþiile dintre nivelele energetice<br />
sunt diferite. Pentru a putea vizualiza emisia produsã<br />
prin relaxarea dintre cele douã stãri, în primul<br />
rând atomii trebuie excitaþi. Mai mult, pentru moleculele<br />
organice cum sunt agenþii chimici de rãzboi,<br />
este esenþialã reducerea lor la componente elementare<br />
de emisie. Aceasta se face cu absorbþie de<br />
energie, fie cu ajutorul luminii, descãrcãri electrice<br />
sau cãldurã. Metoda este selectivã pentru cã permite<br />
detecþia unui element prin observarea regiunii de<br />
emisie a acestuia.<br />
În cazul detecþiei compuºilor de interes militar,<br />
metoda se bazeazã pe arderea aerului atmosferic cu<br />
hidrogen gazos. Flacãra descompune orice agent<br />
chimic sau substanþã toxicã industrialã (TIM)<br />
Cercetare ºtiinþificã<br />
prezentã în aer. Compuºii care conþin fosfor ºi sulf<br />
produc ioni de tip HPO ºi respectiv sulf elementar. La<br />
temperatura ridicatã a flãcãrii fosforul ºi sulful emit<br />
o luminã de o lungime de undã specificã. Un set de<br />
filtre este folosit pentru a transmite în mod selectiv<br />
numai lumina produsã de prezenþa fosforului sau a<br />
sulfului unui tub multiplicator, care produce un<br />
semnal analog, proporþional cu concentraþia fosforului<br />
ºi sulfului conþinuþi de compuºii din aer. De<br />
vreme ce agenþii neuro clasici conþin toþi fosfor ºi<br />
sulf iar iperita conþine sulf, este posibilã detecþia<br />
tuturor acestor agenþi.<br />
În anul 2003 Centrul de Cercetare ªtiinþificã<br />
pentru Apãrare <strong>NBC</strong> ºi Ecologie (CCªA<strong>NBC</strong>E) a<br />
achiziþionat primele dispozitive pentru detecþia<br />
agenþilor chimici de rãzboi bazate atât pe spectrometria<br />
de mobilitate ionicã cât ºi pe flamfotometrie.<br />
Lucrarea prezintã rezultatele testelor efectuate de-a<br />
lungul timpului, din punct de vedere al comparaþiei<br />
rezultatelor obþinute cu ambele tehnici.<br />
APARATURÃ, REACTIVI, PARAMETRII<br />
OPERAÞIONALI.<br />
Aparatura folositã constã în:<br />
camerele de testare - incinte cu volum cunoscut,<br />
dotate cu sistem de control a temperaturii, sisteme de<br />
ventilaþie, precum ºi orificii pentru admisia ºi evacuarea<br />
aerului. În camerele de testare sunt realizate concentraþiile<br />
dorite prin introducerea unei cantitãþi cunoscute<br />
din substanþa de interes. Controlul temperaturii<br />
este necesar mai ales pentru substanþele cu volatilitate<br />
micã, ce au tendinþa de a condensa în incinta de<br />
testare dacã temperatura coboarã sub anumite valori.<br />
Sistemul de ventilaþie este folosit pentru realizarea<br />
unei concentraþii cât mai uniforme în incintã într-un<br />
timp cât mai scurt;<br />
detectoare pentru substanþe chimice bazat pe principiul<br />
IMS;<br />
detectoare pentru substanþe chimice bazat pe principiul<br />
flamfotometriei.<br />
sistem video cu circuit închis pentru<br />
supravegherea activitãþilor ºi urmãrirea de la distanþã<br />
a experimentãrilor.<br />
Umiditatea este un parametru care poate afecta<br />
determinãrile efectuate. Din acest motiv, s-a urmãrit -<br />
la fiecare experimentare în parte - valoarea umiditãþii,<br />
atât în interiorul instalaþiei pentru testarea agenþilor<br />
toxici, cât ºi în mediul ambiant.
Foarte important este timpul de expunere al<br />
detectorului la substanþa de testare. Este cunoscut<br />
faptul cã subexpunerea poate duce la formarea de<br />
spectre care nu conþin toate semnalele, iar supraexpunerea<br />
poate duce la contaminarea detectorului ºi la<br />
activarea sistemelor de autoprotecþie prin purjare, caz<br />
în care nu se poate realiza achiziþia corectã a datelor.<br />
Din aceastã cauzã timpul de expunere a fost fixat la<br />
20 secunde.<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Cercetare ºtiinþificã<br />
REZULTATE ªI DISCUÞII<br />
Cele ºase detectoare de compuºi chimici de<br />
interes militar - patru portabile ºi douã staþionare - au<br />
fost testate în condiþii similare la agenþi neurotoxici,<br />
folosind sarin ºi VX. Rezultatele obþinute la testarea<br />
agenþilor neurotoxici volatili sunt prezentate, în mod<br />
comparativ, în Tabelul 1<br />
MOD <strong>DE</strong> LUCRU<br />
Testele au fost efectuate fãrã purificarea produselor<br />
de reacþie, pe amestecuri ce conþineau substanþa<br />
de interes în concentraþii cuprinse între 60 % ºi<br />
90 % (determinate prin analize GC - MS ºi RMN).<br />
Experimentãrile s-au realizat în urmãtoarele<br />
condiþii:<br />
pentru agenþii neurotoxici ºi pentru omologii<br />
acestora, concentraþiile stabilite pentru aerosoli au fost<br />
de 0,01 mg/m 3 ºi 0,1 mg/m 3 , respectiv de 0,01 mg/m 2<br />
pentru micropicãturi. Determinãrile au fost efectuate<br />
pe agenþi neurotoxici modificaþi, fabricaþi în condiþii<br />
empirice ºi posibil sã fie utilizaþi în atacuri teroriste.<br />
Astfel, au fost sintetizaþi cinci omologi de agenþi neurotoxici<br />
- similari sarinului ºi somanului (metilfluorofosfonat<br />
de metil, metilfluorofosfonat de etil, metilfluorofosfonat<br />
de ciclohexil, metilfluorofosfonat de 1-metil-butil,<br />
metilfluorofosfonat de 2-metil-ciclohexil);<br />
în cazul agenþilor toxici vezicanþi, concentraþiile<br />
stabilite pentru aerosoli au fost de 0,5 mg/m 3 ºi<br />
2 mg/m 3 , respectiv de 0,5 mg/m 2 pentru micropicãturi.<br />
interferenþii au fost testaþi la concentraþii<br />
diferite, în funcþie de natura ºi de volatilitatea acestora.<br />
Concentraþia vaporilor de alcool metilic a fost de 0,1<br />
mg/m 3 ºi de 2 mg/m 3 , concentraþia aerosolilor de<br />
amoniac a fost de 250 g/m 3 , iar pentru benzinã,<br />
motorinã, toluen, eter etilic ºi acetonã concentraþia<br />
realizatã a fost de 1 % (volumetricã);<br />
Amestecurile de agenþi toxici cu interferenþi (motorinã<br />
ºi benzinã) au avut concentraþiile de 0,1 mg/m 3<br />
(agent toxic) ºi 1 % (interferent) - în cazul aerosolilor,<br />
respectiv de 0,01 mg/m 2 (agent toxic) ºi 0,01 mg/m 2<br />
(interferent) - pentru micropicãturi; concentraþia de<br />
agent toxic (0,1 mg/m 3 ), temperatura (19,3 - 25,8 o C<br />
în interiorul instalaþiei ºi 18,1 - 25,8 o C în exterior),<br />
umiditatea (26 - 54 % în interiorul instalaþiei ºi<br />
22 - 56 % în exterior), durata expunerii la agentul<br />
chimic (20 secunde).<br />
Tabelul 1 Rezultate experimentale pentru<br />
neuro volatil<br />
Aºa cum se poate observa, toate detectoarele<br />
testate au dat indicaþii clare, identificarea agenþilor<br />
neurotoxici volatili neconstituind un obstacol pentru<br />
niciunul dintre aparate.<br />
Rezultatele obþinute la testarea substanþelor<br />
neurotoxice de tip VX sunt prezentate, în mod comparativ,<br />
în Tabelul 2.<br />
Tabelul 2 Rezultate experimentale pentru<br />
agenþi neurotoxici tip VX<br />
Rezultatele obþinute au arãtat o diferenþiere a<br />
indicaþiilor aparatelor testate, unele chiar surprinzãtoare.<br />
Deºi detectoarele IMS 1, 3 ºi 4 au acelaºi producãtor,<br />
deci se presupune cã au clase de performanþã<br />
similare, acestea au dat indicaþii neuniforme, singura<br />
indicaþie conformã cu agentul testat fiind cea a detectorului<br />
IMS 3. Altã categorie de detectoare "surori"<br />
IMS 2 ºi 5 a arãtat inconstanþã în determinare. Mai<br />
gravã este lipsa indicaþiei în cazul celui de-al doilea<br />
aparat, ceea ce conduce la apariþia unei indicaþii aºanumite<br />
"fals negativ", care implicã neluarea mãsurilor<br />
de protecþie strict necesare - în condiþii tactice reale,<br />
periclitându-se, astfel, grav siguranþa ºi chiar viaþa<br />
combatanþilor.<br />
41
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Cercetare ºtiinþificã<br />
Cele ºase detectoare de compuºi chimici de<br />
interes militar au fost testate în condiþii similare la<br />
ºapte omologi de agenþi neurotoxici. Rezultatele<br />
obþinute la testare sunt prezentate, în mod comparativ,<br />
în Tabelul 3.<br />
compoziþii de decontaminare. În cazul compoziþiei<br />
pe bazã de acid triclorizocianuric, determinãrile au<br />
þinut cont de modificarea în timp a conþinutului de<br />
clor activ. Astfel, s-au efectuat mãsurãtori atât imediat<br />
dupã prepararea soluþiei (1 minut), cât ºi dupã<br />
10 minute. Rezultatele obþinute la testãrile efectuate<br />
cu douã compoziþii de decontaminare, utilizate în<br />
mod frecvent, sunt prezentate în Tabelul 6.<br />
Tabelul 3 Rezultate experimentale pentru omologi<br />
neuro tip sarin<br />
Toate detectoarele testate au dat indicaþii clare,<br />
permiþând detecþia sigurã a omologilor de sarin.<br />
Rezultatele obþinute la testarea omologilor de soman<br />
sunt prezentate în Tabelul 4.<br />
Tabelul 4 Rezultate experimentale omologi tip soman<br />
Numai jumãtate din detectoarele testate<br />
(Flamfotometru, IMS 2 ºi IMS 5) au dat indicaþii clare,<br />
concordante cu valorile aºteptate. Indicaþiile celorlalte<br />
detectoare ne determinã sã apreciem cã nu sunt concepute<br />
pentru a detecta decât compuºii aflaþi în biblioteca<br />
aparatului sau asemãnãtori acestora.<br />
Detectoare de compuºi chimici de interes militar<br />
au fost testate în condiþii similare la agenþi toxici vezicanþi.<br />
Rezultatele obþinute la testãrile efectuate sunt<br />
prezentate, în mod comparativ, în Tabelul 5.<br />
Tabelul 6 Rezultatele obþinute la testarea cu decontaminanþi<br />
Singurul detector care s-a dovedit "insensibil" la<br />
acþiunea compoziþiilor decontaminante este AP - 2C.<br />
Detectoarele de compuºi chimici de interes militar<br />
au fost testate, în condiþii similare, la mai multe<br />
amestecuri conþinând un agent toxic tipic (sarin sau<br />
iperitã) ºi un carburant, ca interferent posibil.<br />
Concentraþiile substanþelor utilizate în testãri au fost<br />
aceleaºi în toate determinãrile, ºi anume 0,1 mg/m 3<br />
pentru agentul toxic ºi 1 % (în volume) pentru carburant.<br />
Timpul de expunere al detectoarelor a fost<br />
identic cu cel folosit la testarea agenþilor toxici, ºi<br />
anume 20 secunde.<br />
Rezultatele obþinute la testãrile efectuate cu<br />
amestecuri formate din agent neurotoxic ºi carburant<br />
(sarin - benzinã ºi sarin - motorinã) sunt prezentate în<br />
Tabelul 7, în mod comparativ faþã de rezultatele<br />
obþinute la testarea cu sarin.<br />
Tabelul 5 Rezultate experimentale pentru agenþi vezicanþi<br />
Aºa cum se poate observa, toate detectoarele<br />
portabile testate au dat indicaþii corespunzãtoare,<br />
identificarea agentului toxic fiind foarte clarã. Timpii<br />
de rãspuns sunt acceptabili, indicând o bunã sensibilitate<br />
a aparatelor. Dintre detectoarele staþionare<br />
testate, IMS 4 a indicat o cu totul altã clasã de agenþi<br />
toxici (VX - neurotoxic).<br />
Pentru verificarea rezistenþei la interferenþi,<br />
detectoarele au fost testate la acþiunea diferitelor<br />
Tabelul 7 Rezultate experimentale interferenþi neuro<br />
Aºa cum se poate observa, toate detectoarele au<br />
dat indicaþii corecte, nefiind influenþate în mãsurã<br />
semnificativã de prezenþa carburantului respectiv.<br />
Se poate decela o micã întârziere a rãspunsului la<br />
detectoarele Flamfotometru, IMS 2 ºi IMS 5. La<br />
detectoarele din familia Bruker (IMS 1, IMS 4 ºi<br />
IMS 3) timpii obºinuþi sunt, din contrã, puþin mai<br />
mici sau egali.<br />
42
Rezultatele obºinute la testãrile efectuate cu<br />
amestecuri formate din agent toxic vezicant ºi carburant<br />
(iperitã - benzinã ºi iperitã - motorinã) sunt<br />
prezentate în Tabelul 8 în mod comparativ faþã de<br />
rezultatele obþinute la testarea cu iperitã.<br />
Tabelul 8 Rezultate experimentale interferenþi vezicanþi<br />
Aºa cum reiese din datele de mai sus, nu sunt<br />
diferenþe semnificative - nici din punct de vedere al<br />
tipului de agent toxic, nici din acela al timpului de<br />
rãspuns - între indicaþiile obºinute la testarea iperitei<br />
ºi cele de la testarea amestecurilor iperitã - carburant.<br />
Se menþin indicaþiile necorespunzãtoare ale detectoarelor<br />
IMS 1 (incapacitatea semnalizãrii pragului<br />
de pericol), respectiv IMS 4 (indicaþie neconformã cu<br />
tipul agentului toxic prezent în atmosfera contaminatã).<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Cercetare ºtiinþificã<br />
CONCLUZII<br />
Aplicabilitatea echipamentelor de detecþie a<br />
agenþilor chimici ºi a substanþelor toxice industriale<br />
(TIM) la potenþialele grupuri de utilizatori depinde de<br />
caracteristicile echipamentelor de detecþie, precum ºi<br />
de tipul agentului chimic sau substanþei toxice industriale<br />
(TIM).<br />
Din acest motiv au fost alese câteva criterii<br />
comune de comparaþie, cum ar fi:<br />
̌ Pregãtire ºi punere în funcþiune. Operaþiile<br />
pregãtitoare ºi de punere în funcþiune sunt puþine ºi<br />
simplu de efectuat, nefiind necesarã o instruire specializatã.<br />
Intervalul de timp de la pornirea aparatului<br />
pânã la atingerea regimului de lucru este foarte redus<br />
la flamfotometru ºi mai lung la detectoarele IMS.<br />
AVANTAJ FLAMFOTOMETRIA;<br />
̌ Numãrul ºi cantitãþile de materiale consumabile<br />
sunt reduse, implicând operaþii logistice minime, iar<br />
funcþionarea este puþin periclitatã din aceastã cauzã.<br />
Totuºi, materialele consumabile sunt specializate<br />
(netipizate), ceea ce determinã o aprovizionare strict<br />
direcþionatã ºi un efort financiar considerabil. EGALI-<br />
TATE;<br />
̌ Flamfotometrele pot identifica compuºii<br />
lichizi foarte puþin volatili, precum ºi agenþii toxici<br />
aflaþi în stare solidã. Capul de prelevare special conceput<br />
ºi dispozitivul de vaporizare sunt ingenioase ºi<br />
practice. Detectoarele IMS sunt numai pentru<br />
compuºi aflaþi în stare de gaz sau aerosoli. AVANTAJ<br />
FLAMFOTOMETRIA;<br />
̌ Sensibilitatea pentru agenþi chimici de rãzboi<br />
este ridicatã pentru toate tipurile de detectoare, cu<br />
mici variaþii. Toºi compuºii chimici de interes militar<br />
testaþi au fost identificaþi, fãrã excepþie, timpii de<br />
rãspuns fiind foarte buni. Limitele de detecþie permit<br />
identificarea concentraþiilor scãzute de agenþi toxici,<br />
ceea ce relevã posibilitatea utilizãrii detectoarelor ºi<br />
pentru verificarea plenitudinii decontaminãrii.<br />
EGALITATE;<br />
̌ Identificarea omologilor de sarin ºi de soman<br />
se poate realiza fãrã dubii ºi în timp scurt, în cazul<br />
flamfotometrelor. Detectoarele IMS bazate pe librãrii<br />
de date au probleme în astfel de cazuri. AVANTAJ<br />
FLAMFOTOMETRIA;<br />
̌ Influenþa redusã a interferenþilor. Aprioric,<br />
detectorul flamfotometric poate fi influenþat numai<br />
de interferenþii care au în structurã atomi de sulf sau<br />
de fosfor, respectiv de amestecuri care conþin compuºi<br />
cu sulf sau cu fosfor. La detectoarele IMS existã, de<br />
asemenea, o serie de substanþe care dau interferenþe.<br />
EGALITATE;<br />
̌ Avertizare opticã ºi acusticã. Detectoarele<br />
dispun de dispozitive optice ºi acustice care permit<br />
avertizarea utilizatorului, în cazul apariþiei concentraþiilor<br />
periculoase de agenþi toxici. Din punct de<br />
vedere al aºezãrii ºi funcþionãrii sistemele IMS au<br />
problemele de avertizare rezolvate mai aproape de<br />
cerinþele testatorilor. AVANTAJ IMS.<br />
̌ Detecþia substanþelor toxice industriale.<br />
Substanþele clorurate, care nu ard, nu pot fi detectate<br />
flamfotometric, în timp ce tehnica IMS este deosebit<br />
de sensibilã pentru substanþe clorurate. AVANTAJ<br />
IMS<br />
Din analiza comparativã a detectoarelor testate rezultã<br />
faptul cã între cele douã tehnici rezultatul este aproximativ<br />
egal, cu un uºor avantaj pentru flamfotometrie. În lipsa<br />
unui instrument perfect, soluþia rãmâne folosirea în continuare<br />
a ambelor echipamente simultan.<br />
BIBLIOGRAFIE<br />
A. Koole, J.P. Franke, R.A. de Zeeuw<br />
"Introduction To Ion Mobility Spectrometry".<br />
Dr. Abu B., Prof. Herbert H. Hill - "Ion mobility<br />
spectrometry, recent developments and novel applications".<br />
43
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
"Pacea, dezvoltarea ºi protecþia mediului<br />
sunt independente ºi indivizibile"<br />
(Declaraþia de la Rio - 1992)<br />
bservãm fenomenele catastrofale<br />
O<br />
cauzate de om, cum ar fi explozia unei<br />
arme nucleare sau accident/incidentul<br />
nuclear, ca pe un cataclism care dacã nu ne ucide<br />
pe loc ne va mãcina în scurt timp. Aceast mod de<br />
a privi lucrurile apare deoarece cunoaºtem într-o<br />
oarecare mãsurã faptul cã radiaþiile sunt un<br />
inamic al materiei. Însã lucrurile din acest punct<br />
de vedere sunt puþin mai colmplicate, întrucât fie<br />
cã ne putem împãca cu ideea, fie cã nu, suntem<br />
înconjuraþi de radiaþii dintotdeauna. Acestea se<br />
gãsesc peste tot. Existã douã direcþii clare ºi bine<br />
delimitate prin care omul ºi întregul mediu<br />
înconjurãtor sunt expuºi la radiaþii: prin surse<br />
naturale (în proporþie de aproximativ 80% pe<br />
întreaga suprafaþã a globului) ºi surse artificiale.<br />
Interacþia radiaþiilor cu materia<br />
La prima vedere, interacþia radiaþiei ionizante<br />
cu substanþa/materia pare doar un transfer de<br />
energie. Deosebirea s-a fãcut atunci când s-a<br />
observat comportarea diferiþilor produºi rezultaþi<br />
în urma interacþiunii, care<br />
depinde atât de tipul de radiaþie<br />
cât ºi de compoziþia chimicã a<br />
materiei.<br />
Sursele naturale provin de<br />
la radiaþiile cosmice, radiaþiile<br />
gama, radiaþiile emanate de<br />
elementul chimic radon ºi radiaþiile<br />
terestre. Aºadar, fiecare<br />
om este expus la radiaþia naturalã<br />
mai mult sau mai puþin, iar cei mai mulþi<br />
primesc de la aceasta cea mai mare parte a dozei.<br />
Inclusiv hrana noastrã reprezintã surse de radiaþii,<br />
þesuturile nostre interne fiind atacate de cãtre<br />
radionuclizi din seriile uraniului ºi toriului, în<br />
apã, aer, ºi alimente gãsindu-se în permanenþã<br />
plumb-210, poloniu-210 ºi potasiu-40. În cãrþile<br />
44<br />
Riscuri ºi ameninþãri<br />
EFECTELE BIOLOGICE ALE RADIAÞIILOR<br />
Maior dr. ing. Dãnuþ MOªTEANU<br />
Student Sergent Marian-Cosmin BUNOIU<br />
Academia Forþelor Terestre “Nicolae Bãlcescu”<br />
ºi revistele de specialitate s-a estimat cã doza pe<br />
care corpul uman o primeºte la nivelul organelor<br />
interne este de maxim 370 mSv pe an.<br />
Parcursul radiaþiilor prin þesutul viu diferã<br />
datoritã proprietãþilor fizice ale acestora. Astfel,<br />
radiaþiile alfa venite din afarã sunt oprite la<br />
suprafaþa pielii chiar la nivelul stratului superficial,<br />
contaminarea fiind redusã aproape la 0. În<br />
schimb, în cazul contaminãrii interne, acestea pot<br />
cauza distrugeri grave la nivelul celulei, cea mai<br />
gravã fiind ruperea catenelor acizilor nucleici<br />
(ADN ºi ARN). Aceleaºi efecte le prezintã neutronii<br />
rapizi care pãtrund în þesut de la exterior.<br />
Radiaþiile beta pãtrund doar câþiva centrimetri în<br />
organism pe când radiaþiile gama, X ºi cele cosmice<br />
pot strãpunge blindaje de plumb de mai<br />
multi metri.<br />
În principal radiaþia se manifestã prin<br />
ionizarea materiei vii, mai ales a apei din structura<br />
sa, numitã radioliza apei, ducând la eliberarea<br />
de radicali ºi ioni ce se caracterizeazã printr-o<br />
mare reactivitate chimicã, fiind un prilej pentru<br />
constituenþii celulari sã se modifice ºi permiþând<br />
formarea de peroxizi ºi alþi compuºi citotoxici. De<br />
asemenea, radiaþiile provoacã importante distrugeri<br />
celulare, mai ales cand sunt emise din<br />
interiorul corpului.<br />
Interacþia radiaþiilor X cu substanþã<br />
Efectele principale de interacþie sunt:<br />
absorbþia (efect fotoelectric, formare de<br />
perechi);<br />
împrãºtierea (efect Compton ºi altele).<br />
Efectul fotoelectric - fotonul incident este<br />
absorbit (proces monoact), substanþa iradiatã se<br />
ionizeazã apar fotoni de energii mai mici (radiaþie<br />
secundarã).
Efectul fotoelectric este predominant la<br />
energii de pana la 60 keV. La energii mai mari se<br />
intensificã procesele de împrãºtiere.<br />
Efectul Compton - radiaþia este difuzatã pe alte<br />
direcþii cedând treptat energia electronilor exteriori<br />
întâlniþi în material.<br />
Distribuþia intensitãþii radiaþiei în fasciculul transmis<br />
Dacã materialul iradiat este omogen, fasciculul<br />
transmis are aceiaºi intensitate în toate punctele<br />
secþiunii.<br />
Dacã în materialul expus existã neomogenitãþi<br />
cu densitate ºi coeficient de absorbþie diferit<br />
de al materialului de bazã, fasciculul transmis va<br />
avea, în dreptul neomogenitãþilor altã intensitate<br />
.<br />
Aceastã distribuþie diferenþiatã reprezintã<br />
"imaginea radiantã”.<br />
Lanþul efectelor radiaþiei este simplu din<br />
punct de vedere teoretic, ºi anume: la întâlnirea<br />
cu þesutul viu particulele încãrcate cu energie<br />
lovesc atomii celulelor diferitelor organe, au loc<br />
interacþii electrice, apare ionizarea, au loc modificãri<br />
chimice rezultând efectele biologice.<br />
Aceste efecte biologice au fost grupate în<br />
douã categorii: somatice ºi genetice. Cele somtice<br />
apar la nivelul celulelor somatice acþionând<br />
asupra individului. Ele sunt responsabile pentru<br />
reducerea speranþei de viaþã, depinzând de doza<br />
de radiaþie primitã. O corelaþie între doza de<br />
iradiere ºi efectele somatice pe care le induce nu<br />
se poate face decât în situaþia în care existã o populaþie<br />
numeroasã de indivizi iradiaþi. Totuºi s-au<br />
fãcut anumite estimãri care prevãd cã la 4 Gy radiaþiile<br />
se manifestã prin dispariþia temporarã a<br />
pilozitãþii, iar când acestea ating nivelul de aproximativ<br />
25 Gy se poate ajunge pânã la radiodermite<br />
cu necrozã.<br />
Uneori apar leziuni somatice imediate, manifestându-se<br />
de la câteva zile la câteva luni.<br />
Acestea apar la toþi indivizii care au fost expuºi la<br />
o dozã-prag. Alteori efectele somatice pot apãrea<br />
dupã o perioadã de latenþã, manifestându-se în<br />
general sub forma leucemiei sau cancerului.<br />
Efectele genetice (ereditare) apar la nivelul<br />
celulelor sexuale din gonade. Acþiunea mutagenã<br />
a radiaþiilor este explicatã prin faptul cã celulele<br />
germinale sunt foarte sensibile în timpul reproducerii.<br />
Trebuie ºtiut cã prin vulnerabilitatea<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Riscuri ºi ameninþãri<br />
celulelor sexuale, în urma expunerii la radiaþii,<br />
poate apãrea fenomenul nedorit de sterilizare.<br />
Sterilitatea poate fi parþialã sau totalã, reversibilã<br />
sau definitivã, în funcþie de doza absorbitã. De<br />
altfel, gonadele prezintã cele mai ridicate ponderi<br />
ale factorilor de risc. Expunerea la nivelul<br />
gonadelor - doze de 0,3 Gy la bãrbaþi ºi 3 Gy la<br />
femei duc la sterilizarea temporarã, iar la doze<br />
mai mari de 5-6 Gy se poate ajunge la sterilizare<br />
definitivã.<br />
S-a demonstrat de-a lungul timpului faptul<br />
cã radiosensibilitatea organismelor vii creºte<br />
odatã cu gradul de evoluþie ºi de complexitate a<br />
acestora. Astfel, pentru om, doza letalã 50%<br />
(doza teoreticã de radiaþii ionizante care poate<br />
produce moartea într-un timp determinat a 50%<br />
dintre indivizii expuºi) pentru un interval de<br />
timp de 21 de zile, în cazul expunerii întregului<br />
organism este de 4Gy. În tabelul urmãtor sunt<br />
prezentate efectele iradierii totale asupra omului.<br />
Radiosensibilitatea la om depinde ºi ea de sex<br />
ºi vârstã, iar în acelaºi organism diferã în funcþie<br />
de þesut. Organismele tinere ºi embrionii sunt<br />
mai vulnerabili decât adulþii deoarece intensitatea<br />
activitãþii de înmulþire a celulelor în perioada<br />
de creºtere este mult mai ridicatã. Organismele<br />
femele sunt mai sensibile decât cele mascule. Cât<br />
despre þesuturile interne, la organismele adulte,<br />
gonadele, mãduva roºie hematoformatoare ºi o<br />
45
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Riscuri ºi ameninþãri<br />
parte din tubul digestiv (mai ales intestinul subþire),<br />
prezintã o radiosensibilitate mult mai ridicatã<br />
datoratã activitãþii de diviziune celularã. La<br />
polul opus, neronii, celule indivizibile, reprezintã<br />
celulele cele mai rezistente la iradieri.<br />
Efectele biologice ale radiaþiilor genereazã la<br />
rândul lor alte efecte în viaþa de zi cu zi a fiecãrui<br />
om care a luat contact cu acestea cum ar fi reducerea<br />
actvitãþii fiziologice normale, caracterizatã<br />
prin încetinitea creºterii, atenuarea rezistenþei la<br />
toxine, scãderea capacitãþii de apãrare imunitarã,<br />
diminuarea longevitãþii, reducerea natalitãþii<br />
datoritã sterilitãþii, alterarea genomului prin<br />
inducerea de mutaþii defavorabile, subletale, care<br />
se manifestã în generaþiile urmãtoare. Unul dintre<br />
cel mai grav efect este acela al transmiterii<br />
descendenþilor unele translocaþii cromozomiale<br />
ca urmare al efectelor mutagene generate de<br />
radiaþii care pot fi chiar ºi în doze mici.<br />
dublul dozei medii la care omul este expus în<br />
condiþii naturale" ceea ce presupune cã omul este<br />
adaptat la iradierea prezentã în mediul sãu de<br />
viaþã.<br />
Pe langã toate aceste efecte negative, radiaþiile<br />
de la descoperirea lor pânã în prezent au<br />
folosit întregii umanitãþi în diverse domenii cele<br />
mai semnificative fiind cel medical, energetic,<br />
alimentar, º.a. Cu privire la efectele radiaþiilor<br />
asupra tesuturilor, meritã sã subliniem faptul cã<br />
acestea sunt folosite pentru analize ale organelor<br />
viscerale, ale creierului, pentru tratarea cancerului<br />
etc. Iradierea a fost folositã ºi pentru<br />
coservarea alimentelor având ca efect inhibarea<br />
germinaþiei, distrugerea insectelor ºi sterilizarea<br />
(eliminarea totalã a germenilor).<br />
Chiar dacã au trecut mai bine de 100 de ani<br />
de la descoperirea radiaþiilor în prezent încã nu<br />
s-a reuºit descoperirea tutror efectelor lor, deci<br />
nici utilizarea in domeniile tehnologice a acestora<br />
nu a atins limitele. Interesul acordat radiologiei<br />
poate scoate la ivealã mai multe întrebuinþãri<br />
ale sale decât avem în ziua de azi.<br />
O viziune mai sumbrã a oamenilor de ºtiinþã<br />
asupra acestor ultime efecte priveºte în sensul<br />
catastrofelor ecologice din generaþiile urmãtoare<br />
ce pot degenera în urma menþinerii în permanenþã<br />
a unui minim de mutaþii rezultate în urma<br />
dozelor absorbite de radiaþii într-o generaþie de<br />
indivizi, fie ei oameni sau alte animale. Totuºi, pe<br />
Glob existã zone unde nivelul radiaþiilor naturale<br />
este de 3-4 ori mai mare faþa de media de pe glob<br />
(India, China, Japonia, Brazilia, s.a.), dar pânã în<br />
prezent nu s-a constat o incidenþã crescutã a cancerului<br />
sau a erorilor genetice la aceste populaþii.<br />
De aceea Comisia Internaþionalã pentru Protecþia<br />
Radiologicã (CIPR) a considerat cã "se poate<br />
accepta pentru umanitate o valoare limitã de<br />
expunere la radiaþii ionizante corespunzând la<br />
BIBLIOGRAFIE<br />
1. ION CHISOILÃ - "RADIOECOLOGIE -<br />
Managementul accidentului nuclear"; Ed.<br />
Universitãþii din Bucureºti - 1996.<br />
2. CONSILIUL NAÞIONAL <strong>DE</strong> PROTECÞIE<br />
RADIOLOGICÃ DIN MAREA BRITANIE -<br />
"TRÃIM CU RADIAÞII" - Ed. Tehnicã Bucureºti<br />
- 1989<br />
3. VLADIMIR ROJANCHI, FLORINA BRAN,<br />
GHEORGHIÞA DIACON U - "PROTECÞIA ªI<br />
INGINERIA MEDIULUI" - Ed. Economicã<br />
Bucureºti - 1997<br />
* http://www.jlab.org/<br />
* http://www.nrc.gov/reading-rm/doc-collections/fact-sheets/bio-effects-radiation.html<br />
* http://www.fas.org/nuke/guide/usa/doctrine/dod/fm8-9/1ch4.htm<br />
*http://phys4.harvard.edu/~wilson/resourc<br />
e_letter.html<br />
46
I<br />
ntoxicaþiile acute cu compuºi cu fluor<br />
sunt foarte rare. Doza letalã pentru un<br />
om este de 2,5-5 grame fluor în raport<br />
cu solubilitatea compusului ºi sensibilitatea subiectului.<br />
Intoxicaþiile cronice cu fluor se manifestã<br />
aproape în exclusivitate la nivelul scheletului ºi<br />
dinþilor.<br />
Fluorul este un ion extracelular; pãtrunderea<br />
lui în celulã este selectivã. Barajul este maxim la<br />
nivelul celulei nervoase ºi inexistent la osteoblaºti,<br />
odontoblaºti ºi ameloblaºti. În interiorul celulei ionii<br />
de fluor, la o anumitã concentraþie, pot perturba<br />
metabolismul celular, perturbând activitatea enzimaticã.<br />
Manifestãrile clinice ale intoxicaþiei cronice cu<br />
fluor poartã denumirea de fluorozã.<br />
Fluoroza osoasã apare abia la un aport zilnic de<br />
20 mg de fluor pentru o lungã perioadã de timp<br />
pentru cã osul se comportã în mod normal ca un<br />
rezervor de ioni de fluor, suportând creºteri de la<br />
500 ppm la 10000 ppm.<br />
Fluoroza are 3 faze:<br />
1. Fluoroza chimicã - nedecelabilã histologic ºi<br />
clinic.<br />
2. Osul tãrcat - decelat histologic ca benzi cu<br />
opacitate crescutã ºi cavitãþi osteocitare cu osteocite<br />
pigmentate grupate în zonele de rezorbþie.<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Riscuri ºi ameninþãri<br />
TOXICITATEA FLUORULUI<br />
Maior dr. Severin SILVESTRU<br />
Centrul de medicinã navalã<br />
3. Osteoscleroza - identificate radiologic ca o<br />
structurã<br />
hipermineralizatã<br />
cuprinzând zone de rezorbþie<br />
osoasã, osificarea ligamentelor<br />
ºi tendoanelor cu deformãri<br />
osoase.<br />
Deformãri osoase, fluoroza anchilozantã ºi<br />
caºexia fluoroticã, stadiul avansat al intoxicaþiei<br />
cronice cu fluor, se manifestã doar în cazul unor<br />
expuneri neîntrerupte de 10-20 de ani la ingestie de<br />
20-80 mg de fluor pe zi ºi în condiþiile în care în<br />
hranã sau apã nu existã sãruri care ar putea bloca<br />
absorbþia.<br />
Fluorizarea dentarã: La doze mici pana la 2 mg<br />
pe zi fluorul ingerat timp îndelungat în perioada de<br />
formare ºi mineralizare a smalþului, nu determinã<br />
decât modificãri limitate ale afecþiunii formative a<br />
unor ameloblaºti cu consecinþe vizibile dupã erupþia<br />
dinþilor, sub forma unor pete albicioase discrete la<br />
un numãr redus de subiecþi.<br />
De la 8 mg de fluor consum zilnic perturbarea<br />
este extinsã la toþi subiecþii cu<br />
manifestãri grave: smaltul este<br />
rugos, friabil, colorat în galben<br />
sau brun imediat dupã erupþia<br />
dinþilor.<br />
Acþiunea toxicã se datoreazã inhibãrii fosfatazei<br />
din ameloblaste prin combinarea ionilor de fluor cu<br />
cei de magneziu care sunt activatorii acestei enzime.<br />
Faptul cã manifestãrile de fluorozã sunt variabile<br />
la acelaºi consum se poate explica ºi prin efectul<br />
dualist al ionului de fluor. Când proporþiile ionilor<br />
de calciu ºi fosfor sunt stereochimic corespunzãtoare,<br />
prezenþa fluorului înlesneºte precipitarea apatitei,<br />
dar în caz contrar o inhiba.<br />
47
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Manifestãri la nivelul altor organe ºi þesuturi<br />
În cercetãrile care s-au fãcut în zonele cu fluorozã<br />
endemicã cu un conþinut al apei potabile de<br />
peste 8 ppm nu s-au putut stabili influenþe privind<br />
incidenþa cancerului, afecþiunile cardiace, nervoase,<br />
dermatologice, oftalmologice, endocrine sau renale.<br />
În þara noastrã, decizia<br />
de introducere a fluorizãrii<br />
apei potabile a fost marcatã<br />
de presupunerea cã<br />
fluorul ar putea perturba<br />
funcþia tiroidei, ipotezã<br />
care nu a putut fi confirmatã<br />
chiar prin studiile<br />
din regiunile guºogene.<br />
În ceea ce priveºte posibilitatea afectãrii renale,<br />
s-au adãugat cercetãri pe animale justificate de faptul<br />
cã cea mai mare parte din fluorul ingerat se<br />
elimina prin urinã. La doze de 10 ppm în apa de<br />
bãut, s-a demonstrat apariþia la ºoareci de leziuni<br />
minore a unor celule hepatice ºi renale. Totuºi, din<br />
cercetãrile epidemiologice a rezultat cã în zonele cu<br />
concentraþie de fluor scãzutã (sub 0,3 ppm) în apa<br />
potabilã afecþiunile renale sunt chiar mai frecvente.<br />
Stabilitatea chimicã a compuºilor fluorului<br />
reprezintã o premisã teoreticã a absenþei caracterului<br />
carcinogenetic ºi mutagenic. Cercetãrile de laborator<br />
au confirmat aceastã ipotezã, iar observaþiile pe<br />
grupe populaþionale, când au fost realizate riguros<br />
ºtiinþific, au demonstrat cã frecvenþa cancerului,<br />
indiferent de localizare, nu este semnificativ modificatã<br />
în zonele cu un conþinut crescut de fluor în apa<br />
potabilã.<br />
La muncitorii din industria chimicã ºi de producere<br />
ºi prelucrare a aluminiului, unde concentraþiile<br />
de fluor în pulberi aeriene sunt foarte mari,<br />
pot sã aparã alergii manifestate prin leziuni ulcerative<br />
pe tegumentul expus al extremitãþilor.<br />
Riscuri ºi ameninþãri<br />
Unul din argumentele care se aduc împotriva<br />
fluorizãrii apei potabile este cã aceasta este consumatã<br />
ºi de adulþi ºi vârstnici pentru care nu este<br />
beneficã ºi ar putea fi nocivã. Observaþiile recente<br />
sugereazã cã un consum de apã fluoruratã timp<br />
îndelungat este benefic în reducerea osteoporozei ºi<br />
chiar a bolilor cardio-vasculare.<br />
Bibliografie:<br />
1. Botea I. D. - Prevenirea îmbolnãvirilor aparatului<br />
dento-maxilar, Ed. Medicalã, 1991.<br />
2. Christoffel T - Fluodation: legal and political<br />
issues, J Am Collage of Dentists 59: 8-13/1992.<br />
3. Corbin S. B. - Policy options for fluoride use,<br />
J Am Collage of Dentists 59: 18-23/1992 .<br />
4. Horowitz H.S. ºi colaboratori - Combined fluoride<br />
school-based program in a fluoride-deficient<br />
area: results of an 11-year study, J Am Dent. Ass. 112:<br />
621-625/1986<br />
5. Ismail A. - Placement and replacement of<br />
restauration in a military population, J Dent Res 69:<br />
236-239/1990<br />
6. Oltean D. - Stomatologie preventiv?, Ed.<br />
Anotimp, 1996.<br />
48
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Riscuri ºi ameninþãri<br />
ACCI<strong>DE</strong>NTUL CHIMIC PE TIMPUL TRANSPORTULUI<br />
SUBSTANÞELOR PERICULOASE<br />
Cãpitan Lucian NICA<br />
Comandantul Companiei 162 Apãrare <strong>NBC</strong>/Brigada 15 Mecanizatã “Podu Înalt”<br />
R<br />
ealizarea obiectivelor apãrãrii într-un<br />
mediu caracterizat de acþiunea agenþilor<br />
chimici, biologici, radiologici ºi<br />
nucleari/Chemical, Biological, Radiological, Nuclear -<br />
CBRN, presupune existenþa unui subsistem al apãrãrii<br />
CBRN, integrat sprijinului ºi protecþiei forþei, destinat<br />
sã contribuie la menþinerea potenþialului combativ al<br />
trupelor care acþioneazã în zona de operaþii întrunite.<br />
O apãrare CBRN eficace presupune luarea în considerare<br />
a tuturor ameninþãrilor la adresa elementelor<br />
forþei, apãrute din partea adversarului, cauzate de<br />
fenomenele ºi dezastrele naturale, produse intenþionat<br />
de acþiunea umanã sau provocate prin fratricid.<br />
În procesul de pregãtire a Apãrãrii CBRN este<br />
necesarã o evaluare oportunã, cuprinzãtoare ºi precisã<br />
a informaþiilor legate de ameninþãrile CBRN, inclusiv<br />
de riscuri TIM (Substanþe Toxice Industriale - Toxic<br />
Industrial Materials) din JOA (Zona de Operaþii<br />
Întrunite - Joint Operations Area). Aceastã evaluare se<br />
realizeazã prin procesul de pregãtire informativã a spaþiului<br />
de luptã/Intelligence Preparation of Battlespace - IPB, instrument<br />
de conducere destinat sã ajute la identificarea ºi asigurarea<br />
rãspunsului la Cerinþele informaþionale prioritare/<br />
Priority Informational Request - PIR ale comandanþilor, fiind<br />
ºi primul pas în cadrul Procesului de planificare operaþionalã/Operational<br />
Planning Process - OPP al JFC(Comandantul<br />
Forþei Întrunite - Joint Force Commander).<br />
În cadrul procesului IPB se deruleazã activitãþile<br />
referitoare la riscurile potenþiale CBRN, care constituie<br />
baza pregãtirii informative ºi a planurilor operaþionale.<br />
Situaþiile de risc considerate normal, nesemnificative<br />
pe timp de rãzboi, pot deveni uneori importante pe<br />
timpul acþiunilor militare cu impact asupra defãºurãrii<br />
lor. Aceste situaþii pot deveni mult mai semnificative pe<br />
timpul Operaþiilor Altele Decât Rãzboiul (OADR), cum<br />
ar fi operaþiile de menþinere a pãcii. Una dintre situaþiile<br />
de risc cu care se pot confrunta forþele sunt cantitãþile<br />
mari de substanþe chimice toxice industriale<br />
(SCTI) aflate în depozitare, producþie, livrare ºi transport.<br />
Substanþele chimice toxice industriale (SCTI)<br />
eliminate în atmosferã, în mod deliberat sau accidental,<br />
pot deveni periculoase pentru populaþie ºi pentru<br />
forþele care acþioneazã în zonã.<br />
Comandanþii din raioanele respective, vor depune<br />
toate eforturile pentru obþinerea informaþiilor despre<br />
obiectivele industriale care utilizeazã substanþe chimice<br />
toxice industriale (SCTI), aflate în zonele lor de responsabilitate.<br />
Pentru baza de date, sursele de informare vor<br />
include rapoartele despre obiectivele din zonã,<br />
mãsurile de siguranþã la fiecare obiectiv, capaci-tãþile,<br />
caracteristicile ºi codul internaþional pentru rezervoarele<br />
de depozitare, precum ºi evidenþa autoritãþilor civile<br />
locale care au responsabilitãþi ºi vor participa cu forþe ºi<br />
mijloace specializate în situaþii de urgenþã la obiectiv.<br />
Prevederea joacã un rol determinant pentru comandanþi<br />
ºi forþele pe care le comandã în toate situaþiile ºi<br />
cu atât mai mult în cazul riscurilor de naturã CBRN.<br />
Pentru evitarea pericolelor generate de evenimentele<br />
EADA (Emisii Altele Decât Atacul), o condiþie<br />
esenþialã este cunoaºterea zonelor probabile afectate<br />
de un eventual accident/incident care presupune<br />
emisii periculoase pentru personal, iar în cazul lipsei<br />
unor astfel de informaþii, respectarea distanþelor stabilite<br />
prin STANAG-uri, directive sau alte acte normative.<br />
Date despre dispunerea obiectivelor de risc CBRN<br />
de pe teritoriul naþional ºi unele zone probabil afectate<br />
de acestea se obþin de la Inspectoratul pentru Situaþii<br />
de Urgenþã al Ministerului Administraþiei ºi Internelor.<br />
În vederea pregãtirii în condiþii optime a misiunilor<br />
specifice de intervenþie cu forþe, mijloace ºi materiale<br />
specializate pentru neutralizarea efectelor materialelor<br />
periculoase, se impune cunoaºterea zonelor minime<br />
de siguranþã ºi a zonelor de protecþie, a modalitãþilor<br />
de neutralizare a substanþelor chimice toxice industriale<br />
în caz de accident chimic pe timpul transportului<br />
acestora, a mãsurilor de protecþie individualã ºi colectivã,<br />
a primului ajutor în cazul intoxicãrii cu astfel de<br />
substanþe.<br />
Manualul care oferã principalele date ºi informaþii<br />
în cazul producerii unui accident chimic pe timpul<br />
transportului substanþelor periculoase, pentru gestionarea<br />
în condiþii eficiente ºi oportune a situaþiei create,<br />
este Emergency Response Guidebook 2008 (ERG<br />
2008)<br />
ERG 2008 este produsul colaborãrii<br />
structurilor cu responsabilitãþi în transportul<br />
materialelor periculoase din<br />
Canada, SUA, Mexic ºi Argentina. Este în<br />
primul rând un ghid creat în scopul identificãrii<br />
mãsurilor oportune ce se impun a<br />
fi luate în cazul incidentelor/accidentelor<br />
ce au ca subiect substanþele periculoase.<br />
Studiile fãcute în cazul accidentelor industriale aratã cã 75%<br />
49
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
din victime proveneau din rândul salariaþilor unitãþii afectate<br />
de accident ºi 22% din victime proveneau din rândul personalului<br />
de intervenþie care nu a folosit echipamentul de<br />
protecþie. În rãspândirea substanþelor chimice pe timpul<br />
transportului acestora, se apreciazã cã 62% din cazuri sunt<br />
datorate erorii umane. În scopul gestionãrii corecte a acestor<br />
tipuri de accidente ERG 2008 aduce în atenþie toate informaþiile<br />
necesare.<br />
ERG 2008 include lista substanþelor periculoase în concordanþã<br />
cu ultimele recomandãri ONU în domeniu, cu<br />
ultimele reglementãri naþionale ºi internaþionale.<br />
Manualul este structurat pe mai multe capitole.<br />
Capitolul 1 (paginile galbene) cuprinde lista substanþelor<br />
periculoase în ordine crescãtoare dupã numãr (ID - 4 cifre),<br />
urmat de tipul pericolului (3 cifre) ºi denumirea substanþei<br />
Riscuri ºi ameninþãri<br />
periculoase.<br />
Capitolul 2 (paginile albastre) cuprinde lista substanþelor<br />
periculoase în ordine alfabeticã, urmat de tipul pericolului<br />
(3 cifre) ºi numãrul substanþei (ID - 4 cifre).<br />
Capitolul 3 (paginile portocalii) este cel mai important<br />
capitol al manualului deoarece conþine mãsurile de siguranþã<br />
în cazul celor 62 de tipuri de pericole asociate accidentelor<br />
chimice pe timpul transportului substanþelor periculoase.<br />
Fiecãrui tip de pericol îi sunt anexate mãsurile de siguranþã în<br />
scopul realizãrii protecþiei individuale ºi colective.<br />
50<br />
Capitolul 4 (paginile verzi) conþine douã tabele.<br />
Tabelul 1 este compus din lista substanþelor periculoase în<br />
ordine crescãtoare dupã numãr (ID - 4 cifre), denumirea substanþei<br />
toxice industriale, distanþele de protecþie (de izolare ºi<br />
de evacuare) în cazul accidentelor datorate cantitãþilor mici ºi<br />
mari de substanþe periculoase, atât în cazul producerii acestora<br />
pe timp de zi, cît ºi a celor produse pe timp de noapte.
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Riscuri ºi ameninþãri<br />
În concluzie manualul, alãturi de Dispoziþia ªefului<br />
Statului Major General privind concepþiile de abordare a<br />
riscurilor <strong>NBC</strong> în Armata României, nr. S.M.G.-12 din<br />
17.02.2000 (Anexa nr. 2 - Concepþia de abordare a riscurilor<br />
substanþelor chimice toxice industriale (SCTI) pe timpul acþiunilor<br />
militare), Manualul Protecþiei CBRN - F.T./CBRN-6,<br />
Manualul Instrucþiei pentru Apãrare CBRN - F.T./CBRN-7/1,<br />
Manualul operatorului pentru raportarea exploziilor<br />
nucleare, atacurilor chimice ºi biologice, prognozarea ºi avertizarea<br />
pericolelor asociate ºi zonelor de risc - F.T./CBRN-10,<br />
oferã ofiþerului CBRN sau comandantului subunitãþii de<br />
apãrare CBRN / cercetare CBRN informaþiile necesare în<br />
scopul aprecierii riscului la care pot fi supuse structurile care<br />
intervin în cazul accidentelor chimice pe timpul transportului<br />
substanþelor periculoase.<br />
Tabelul 2 este compus din lista substanþelor periculoase<br />
în ordine crescãtoare dupã numãr (ID - 4 cifre), tipul pericolului,<br />
denumirea substanþei toxice industriale ºi tipul de gaz<br />
toxic rezultat la interacþiunea cu apa.<br />
Manualul cuprinde de asemenea clasificarea substanþelor<br />
periculoase, avertizarea asupra naturii ºi pericolelor<br />
pe care le prezintã transporturile de substanþe periculoase,<br />
etichetele ºi indicatoarele de avertizare, recomandãri pentru<br />
siguranþã pe timpul acþiunilor în zona de intervenþie .<br />
BIBLIOGRAFIE<br />
1. S.M.G./CBRN-1, Doctrina Apãrãrii CBRN în Armata<br />
României, Bucureºti, 2008.<br />
2. Dispoziþia ªefului Statului Major General privind concepþiile<br />
de abordare a riscurilor <strong>NBC</strong> în Armata României, nr.<br />
S.M.G.-12 din 17.02.2000, Anexa nr. 2 - Concepþia de abordare<br />
a riscurilor substanþelor chimice toxice industriale<br />
(SCTI) pe timpul acþiunilor militare.<br />
3. Conferinþa Doctrinarã a Forþelor Terestre, ediþia a<br />
IV-a, Bucureºti, 2007.<br />
4. Curs practic de urgenþe medico-chirurgicale - Aspecte<br />
tactice ºi logistice ale intervenþiei medicale în dezastre, Editura<br />
didacticã ºi pedagogicã, Bucureºti, 1998, Dr. Nicolae<br />
STEINER, Dr. Dan MÃNÃSTIREANU.<br />
* http://phmsa.dot/hazmat, US Department of<br />
Transportation Pipeline and Hazardous Materials Safety<br />
Administration, Emergency Response Guidebook 2008.<br />
51
52<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Interoperabilitate<br />
PLUTONUL <strong>DE</strong>CONTAMINARE UªOARÃ RBC/NRF ªI PLUTONUL 1<br />
<strong>DE</strong>CONTAMINARE RBC/HELBROC<br />
ELEMENTE <strong>DE</strong> REFERINÞÃ ALE BATALIONULUI 49 <strong>APÃRARE</strong> <strong>NBC</strong> "ARGEª"<br />
L<br />
a 1 septembrie 1976, prin Ordinul<br />
Marelui Stat Major din 11.06.1976, s-a<br />
înfiinþat Batalionul 49 Protecþie<br />
Antichimicã în Garnizoana Piteºti. Structura<br />
menþionatã s-a nãscut<br />
prin constituirea unui<br />
nucleu din cadrul<br />
Batalionului 202<br />
Protecþie Antichimicã.<br />
Batalionul a ocupat<br />
localul cazãrmii 2728,<br />
local pe care îl ocupã<br />
ºi azi.<br />
Noile condiþii apãrute dupã 1989 în viaþa<br />
internã a þãrii, cât ºi pe plan internaþional, au impus<br />
o serie întreagã de transformãri ºi perfecþionãri în<br />
dezvoltarea ºi ducerea acþiunilor de luptã, redimensionarea<br />
organismului militar, a instrucþiei,<br />
înzestrãrii, care în ultimã instanþã sã asigure interoperabilitate<br />
cu structurile miliatare NATO.<br />
La data de 10.05.1996 Batalionul 49 Protecþie<br />
Antichimicã îºi schimbã denumirea în Batalionul 49<br />
Protecþie Nuclearã, Biologicã ºi Chimicã, iar la data<br />
de 15.01.2000 în Batalionul 49 Apãrare Nuclearã,<br />
Biologicã ºi Chimicã, ca necesitate de asigurare a<br />
concordanþei între denumire ºi misiunile specifice<br />
ale acestuia.<br />
În perioada 1990-2009 Batalionul a desfãºurat o<br />
intensã activitate pe linia perfecþionþrii pregãtirii<br />
pentru luptã, adaptarea misiunilor la specificul acþiunilor<br />
desfãºurate de unitãþile similare din sistemul<br />
NATO, implementarea procedurilor ºi terminologiei<br />
specifice standardelor NATO ºi realizarea, în ultimã<br />
instanþã, a interoperabilitãþii ºi compatibilitãþii cu<br />
structurile similare NATO.<br />
Unitatea a fost vizitatã de 7 delegaþii din cadrul<br />
structurilor NATO din SUA, Germania, Grecia, Italia<br />
ºi Belgia.<br />
În cadrul Parteneriatului pentru Pace ºi în misiunile<br />
de menþinere a pãcii, Batalionul 49 Apãrare<br />
<strong>NBC</strong> a participat la activitãþi de tipul MIL TO MIL, iar<br />
în zonele de conflict cu efective ºi tehnicã în Kuweit,<br />
Angola, Bosnia, Albania, Afghanistan ºi Irak.<br />
Maior Dumitru FRUNZÃ<br />
Sublocotenent Mihai GRAUR<br />
Batalionul 49 Apãrare <strong>NBC</strong><br />
Modul de acþiune al militarilor din batalion,<br />
comportarea tehnicii ºi calitãþile profesionale ale<br />
specialiºtilor din unitate, au fost apreciate pozitiv,<br />
atât de cãtre eºaloanele superioare, cât ºi de forþele<br />
NATO cu care s-a cooperat.<br />
În prezent batalionul este angajat cu întregul<br />
sãu potenþial uman, material ºi spiritual, în activitatea<br />
amplã de aplicare a programului de restructurare<br />
ºi modernizare a armatei, în perfecþionarea ºi<br />
implementarea procedurilor NATO din domeniul<br />
apãrãrii CBRN, în procesul de instrucþie ºi realizarea<br />
interoperabilitãþii ºi compatibilitãþii cu structurile<br />
similare NATO.<br />
În acest sens au fost operaþionalizate 2 plutoane<br />
multinaþionale: Plutonul Decontaminare Uºoarã<br />
RBC destinat Forþei de Rãspuns NATO (NRF) ºi<br />
Plutonul 1 Decontaminare Tehnicã de Luptã destinat<br />
Grupului Tactic de Luptã Eleno-Bulgaro - Româno -<br />
Ciptriot (HELBROC BG).<br />
Misiunile principale ale acestor plutoane sunt:<br />
̌ desfãºurarea întregii game de misiuni de<br />
decontaminare pe parcursul a 12 ore de lucru;<br />
̌ executarea decontaminãrii armamentului,<br />
tehnicii ºi terenului, a facilitãþilor fixe ºi la nevoia<br />
personalului, asigurarea decontaminãrii operaþionale<br />
ºi totale;<br />
̌ executarea decontaminãrii finale proprii în<br />
situaþia redislocãrii ºi repatrierii.<br />
Plutonul Decontaminare Uºoarã RBC/NRF<br />
În urma Summit-ului NATO de la Praga 2002 a<br />
fost creatã o nouã componentã militarã încadrul<br />
NATO, cu timp de<br />
intervenþie scãzut,<br />
pentru a interveni<br />
rapid în zonele de<br />
responsabilitate,<br />
numitã NRF (NATO<br />
Response Force) -<br />
"Forþã de Rãspuns a<br />
NATO".<br />
NRF este capabilã sã îndeplineascã întreg spectrul<br />
de misiuni ale NATO, are un caracter ciclic ºi<br />
este generatã prin oferirea de cãtre naþiunile din<br />
alianþã a unor pachete de forþe în concordanþã cu
anumite criterii ºi în funcþie de capabilitãþile necesare<br />
componentei per ansamblu.<br />
Pentru a realiza interoperatibilitatea ºi omogenizarea<br />
acþiunilor în comun s-a stabilit un plan de<br />
pregãtire compus din:<br />
o perioadã de pregãtire naþionalã, în care<br />
forþele se instruiesc pentru a îndeplini cerinþele<br />
operaþionale; aceastã etapã se încheie cu o evaluare<br />
ºi certificare naþionale care atestã faptul cã forþele<br />
sunt înzestrate, instruite ºi gata de a îndeplini misiunile<br />
încredinþate;<br />
o perioadã de pregãtire multinaþionalã, în<br />
care forþele se pregãtesc în comun; aceastã etapã se<br />
încheie cu o evaluare ºi certificare a NATO care<br />
atestã faptul cã forþele sunt înzestrate, instruite ºi<br />
gata de a îndeplini misiunile încredinþate;<br />
o perioadã de STAND-BY în care forþele trebuie<br />
sã fie gata de luptã într-un timp scurt, dinainte<br />
stabilit.<br />
Plutonul de decontaminare RBC (radiologicã,<br />
biologicã ºi chimicã), a participat în cadrul NRF, pe<br />
timpul rotaþiilor 3, 4, 7, 8, 9, 10 ºi 12.<br />
Militarii din aceastã subunitate au o bogatã<br />
experienþã internaþionalã, aceºtia participând sub<br />
comanda Cpt. Pascariu Dãnuþ la exerciþii de certificare<br />
multinaþionalã, în Germania, 2004, Golden<br />
Mask 04, în Germania, 2006, Golden Mask 06, iar<br />
sub comanda Lt. Paraschiv Nicolae, în Cehia, 2006,<br />
Peaceful Dragon ºi în Italia, 2007, Noble Light.<br />
În perioada 27 august - 6 septembrie 2008, o<br />
subunitate de decontaminare RBC sub comanda Lt.<br />
Paraschiv Nicolae, ºi un ofiþer observator din cadrul<br />
Componentei Operaþionale Terestre a participat, la<br />
exerciþiul multinaþional "WHITE CLOUD 08", care s-a<br />
desfãºurat în poligonul Drawsko Pomorskie din<br />
Polonia.<br />
Exerciþiul a avut ca principal obiectiv verificarea<br />
interoperabilitãþii dintre structurile contributoare la<br />
Batalionul Multinaþional de Apãrare CBRN/ NRF<br />
12, condus de Polonia, precum ºi certificarea acestui<br />
batalion ca structurã capabilã sã îndeplineascã misiuni<br />
în cadrul Forþei de Rãspuns a NATO, rotaþia 12.<br />
Plutonul 1 Decontaminare Tehnicã de Luptã/<br />
HELBROC<br />
Grupul Tactic de Luptã Multinaþional "HELBROC"<br />
(HELlas-Bulgarian-<br />
Romanian-Cyprus)<br />
reprezintã expresia<br />
practicã a capacitãþii<br />
operaþionale a<br />
Uniunii Europene,<br />
de a desfãºura în<br />
timp scurt o forþã<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Interoperabilitate<br />
militarã ca rãspuns la o situaþie de crizã ºi defineºte<br />
în plan acþional contribuþia militarã a celor patru þãri<br />
comunitare, având în centru Grecia (naþiune cadru),<br />
la efortul general pentru întãrirea securitãþii ºi stabilitãþii<br />
internaþionale. Constituirea grupului de<br />
luptã "HELBROC" urmeazã altor iniþiative similare<br />
dezvoltate individual sau în cooperare de cãtre<br />
statele membre ale Uniunii, în contextul afirmãrii<br />
noii identitãþi europene ºi al adaptãrii la provocãrile<br />
asimetrice ale unui mediu de securitate în schimbare.<br />
Procesul de constituire a grupului de luptã a<br />
început în anul 2005, când pe 21 noiembrie, la<br />
Brussel, a avut loc semnarea scrisorii de intenþie la<br />
nivelul miniºtrilor apãrãrii, continuând cu ratificarea<br />
de cãtre þãrile participante a Acordului Tehnic, document<br />
semnat pe 13 noiembrie 2006. În 2007 a avut<br />
loc certificarea de cãtre naþiunile participante a<br />
capacitãþii operaþionale ºi a posibilitãþii îndeplinirii<br />
misiunilor specifice, politic asumate ºi astfel instrumentate.<br />
În perioada 17-19 mai 2008, un pluton de<br />
decontaminare R.B.C., o echipã tacticã PSYOPS ºi<br />
trei ofiþeri de stat major, contribuþia României la<br />
Grupul de Luptã al Uniunii Europene, format din<br />
Grecia-Bulgaria-România-Cipru (EU HELBROC BG),<br />
au participat, la exerciþiile CPX EVROPI I ºi LIVEX<br />
EVROPI II, desfãºurate în poligonul ASKOS-PROFITS,<br />
la aproximativ 30 de kilometri de Salonic, Grecia.<br />
Exerciþiile "EVROPI I" ºi "EVROPI II", finanþate<br />
de Uniunea Europeanã ºi executate pentru prima<br />
datã de cãtre Grupul de Luptã HELBROC EU<br />
întrunit, s-au constituit ca un antrenament în<br />
comun al forþelor militare multinaþionale din structura<br />
grupului de luptã, având drept obiectiv fundamental<br />
coordonarea ºi sincronizarea la nivel tactic<br />
dar ºi operativ atât a activitãþilor desfãºurate în<br />
cadrul procesului de planificare operaþionalã, la<br />
nivelul comandamentelor, precum ºi testarea gradului<br />
de interoperabiltate a trupelor în acþiunile combinate<br />
din teren.<br />
În urma desfãºurãrii exerciþiilor CPX EVROPI I ºi<br />
LIVEX EVROPI II, Grupul de luptã multinaþional al<br />
U.E. "HELBROC" a trecut astfel primul test în procesul<br />
afirmãrii europene ºi internaþionale.<br />
În urma activitãþilor desfãºurate subunitãþile din<br />
Batalionul 49 Apãrare <strong>NBC</strong> destinate Forþei de<br />
Rãspuns a NATO "NRF" ºi Grupului Tactic de Luptã<br />
al Uniunii Europene "HELBROC" au obþinut certificate,<br />
diplome ºi scrisori de apreciere din partea statului<br />
român, statelor gazdã ale exerciþiilor, NATO ºi<br />
HELBROC BG.<br />
53
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Interoperabilitate<br />
TRUPELE <strong>DE</strong> <strong>APÃRARE</strong> CHIMICÃ DIN ARMATA CEHÃ<br />
Maior Dan BOANTÃ<br />
Batalionul 72 Apãrare <strong>NBC</strong><br />
I<br />
storia Trupelor de Apãrare Chimicã<br />
din Armata Cehã a început în primii<br />
ani ai secolului XX, dupã utilizarea<br />
pentru prima datã a<br />
armelor chimice. Serviciul<br />
înfiinþat atunci, denumit<br />
"serviciul de gaze", s-a<br />
dezvoltat progresiv, pânã<br />
în prezent, urmãrind sã-ºi<br />
îndeplineascã scopul sãu<br />
esenþial, acela de protecþie a trupelor ºi a populaþiei<br />
civile. Cea mai rapidã dezvoltare a acestei<br />
specialitãþi s-a petrecut dupã cel de-al doilea<br />
rãzboi mondial, când a devenit probabilã utilizarea<br />
armelor nucleare în conflictele armate.<br />
Construcþia modernã a trupelor chimice a<br />
început în 1952- adicã 57 ani de la crearea bazei<br />
chimice de la Liberec, care reprezintã "Mecca"<br />
tuturor centrelor de pregãtire chimice din<br />
Armata Cehã. Putem spune acum, cã aceastã<br />
bazã de instruire este una dintre cele mai dezvoltate<br />
baze din Europa în domeniul protecþiei<br />
<strong>NBC</strong>.<br />
Baza de pregãtire de la Liberec<br />
Baza de pregãtire de la Liberec este baza<br />
reprezentativã pentru trupele chimice ale<br />
Armatei Cehe. În aceastã bazã putem gãsi toate<br />
tipurile de structuri chimice, de la trupele incendiare,<br />
la Batalionul de protecþie chimicã,<br />
Regimentul <strong>NBC</strong> ºi pânã la Brigada de protecþie<br />
<strong>NBC</strong>, înfiinþatã în 1997, care poate deveni cea<br />
mai importantã grupare de apãrare chimicã din<br />
Europa.<br />
Schimbãrile sociale ºi economice de la<br />
sfârºitul secolului XX, aderarea Armatei Cehe la<br />
NATO, noile riscuri ºi ameninþãri determinã o<br />
dezvoltare permanentã a trupelor de apãrare<br />
chimice.<br />
Din acest motiv, o companie de protecþie<br />
chimicã a fost înfiinþatã la Liberec, echipatã ºi<br />
antrenatã cu echipamente moderne,<br />
cu scopul de a face parte din Forþa<br />
de Reacþie Rapidã a NATO. Poate fi<br />
subliniat cã înainte de 1989, trupele<br />
de apãrare chimice din<br />
Armata Cehã erau implicate doar<br />
în protecþia trupelor ºi a populaþiei<br />
civile. Niciodatã nu i-au fost<br />
încredinþate utilizarea armelor<br />
chimice, biologice sau nucleare. De<br />
altfel, Armata Cehã nici nu a deþinut niciodatã<br />
aceste categorii de armament ºi chiar a luptat<br />
pentru interzicerea acestora ºi eliminarea lor.<br />
Oricum, trupele chimice au avut ºi au în continuare<br />
experþi ºi specialiºti la dispoziþie pentru<br />
dezvoltarea cunoºinþelor în domeniul <strong>NBC</strong>.<br />
Calitatea cercetãrii în domeniul <strong>NBC</strong>,<br />
antrenarea militarilor în acest domeniu a fost<br />
mereu la un nivel ridicat în Armata Cehã.<br />
Majoritatea ofiþerilor din trupele de apãrare<br />
chimice au studii universitare în acest domeniu,<br />
iar corpurile de subofiþeri au cursuri de antrenare<br />
ºi specializare chimice.<br />
Analizele trupelor de protecþie chimicã efectuate<br />
de cãtre experþii NATO au recomandat<br />
trimiterea unui contingent pentru a lua parte la<br />
Operaþiunea "Furtunã în deºert", între anii 1990-<br />
1991. Aceastã misiune nu a fost uºoarã.<br />
Detaºamentul de protecþie chimicã a fost organizat<br />
în grupuri mici, ceea ce a conferit o mare<br />
mobilitate. A fost prima misiune externã a<br />
Trupelor Chimice, într-o situaþie de luptã realã.<br />
54
Aceastã misiune a reprezentat un succes pentru<br />
Armata Cehã, datoritã în special dotãrii trupelor<br />
cu echipament modern ºi nivelului dezvoltat de<br />
antrenament<br />
Responsabilitãþi ale trupelor de apãrare<br />
chimicã<br />
Unul din principiile dezvoltãrii trupelor de<br />
apãrare chimice este complexitatea acestora. Pe<br />
structura lor, acet principiu acoperã toate activitãþile<br />
esenþiale - de la detecþia <strong>NBC</strong>, contaminarea<br />
mediului, pânã la eliminarea consecinþelor acestora<br />
ºi luarea mãsurilor de precauþie în desfãºurarea<br />
activitãþilor militare. Fiecare detaºament,<br />
prin structurã, îndeplineºte urmãtoarele misiuni:<br />
¢ Protecþia personalului împotriva efectelor<br />
substanþelor toxice, biologice ºi radioactive;<br />
¢ Supravegherea nuclearã, biologicã ºi<br />
chimicã;<br />
¢ Controlul radiologic ºi chimic;<br />
¢ Decontaminarea personalului;<br />
¢ Decontaminarea echipamentului;<br />
¢ Decontaminarea terenului;<br />
¢ Decontaminarea igienicã a personalului;<br />
¢ Marcarea zonelor contaminate;<br />
¢ Identificarea substanþelor prin utilizarea<br />
laboratoarelor de cercetare mobile;<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Interoperabilitate<br />
¢ Asigurarea operaþiilor trupelor proprii ºi<br />
protecþia staþionarãrii lor în zonele contaminate;<br />
¢ Alte misiuni.<br />
Concluzii<br />
Menþinerea trupelor de apãrare chimice la un<br />
nivel ridicat de dotare ºi antrenare, reprezintã<br />
principala problemã a Republicii Cehe. În plus,<br />
considerând cerinþele NATO, spitalul de campanie<br />
ºi serviciul medical sunt alte prioritãþi ale<br />
Armatei Cehe. Nu în ultimul rând, putem spune<br />
cã experienþa acumulatã de-a lungul timpului de<br />
experþi în domeniul apãrãrii <strong>NBC</strong> poate fi utilizatã<br />
cu succes pe viitor. Comandanþii Armatei Cehe<br />
urmeazã toþi paºii pentru ca cerinþele NATO ºi ale<br />
partenerilor sãi sã se intersecteze cu capabilitãþile<br />
de acþiune proprii.<br />
BIBLIOGRAFIE<br />
1. www.army.cz<br />
2. www.nbcteam.cz<br />
3. www.blackanthem.com<br />
4. www.fve.org<br />
5. www.armyrecognition.com<br />
55
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Managementul crizelor<br />
SCHIMBÃRILE CLIMATICE ªI INUNDAÞIILE ÎN EUROPA.<br />
PARTICULARITÃÞILE ACESTORA ÎN ROMÂNIA<br />
Cãpitan Tãnase-Marian TUDOR<br />
Statul Major al Forþelor Aeriene<br />
azardele naturale ºi tehnologice<br />
H<br />
genereazã, în fiecare an, numeroase<br />
pierderi de vieþi omeneºti ºi pagube<br />
materiale uriaºe, care afecteazã direct procesul de<br />
dezvoltare economicã ºi socialã. Uraganele violente,<br />
cutremurele puternice, inundaþiile, alunecãrile<br />
de teren distrug numeroase localitãþi, devasteazã<br />
terenuri agricole, avariazã ºosele ºi cãile ferate.<br />
Amploarea ºi frecvenþa hazardelor prezintã o evidentã<br />
tendinþã de creºtere în legãturã cu creºterea<br />
rapidã a populaþiei globului, care se extinde tot mai<br />
mult în regiunile nefavorabile, expuse producerii<br />
unor fenomene extreme, ºi cu dezechilibre din ce<br />
în ce mai accentuate ale mediului.<br />
În ultimele decenii, omul a influenþat din ce în<br />
ce mai mult mediul Terrei, determinând apariþia<br />
unor modificãri care, prin amploarea lor, au<br />
devenit fenomene globale. În aceastã categorie se<br />
încadreazã procesul de încãlzire al Terrei datorat<br />
efectului de serã, ridicarea nivelului Oceanului<br />
Planetar ºi reducerea stratului de ozon. În ultimele<br />
patru decenii costul global al dezastrelor naturale a<br />
crescut cu peste 800% în strânsã legãturã cu<br />
creºterea vulnerabilitãþii populaþiei care trãieºte în<br />
arealele cu risc mare. Modificãrile climei constituie<br />
unul dintre obiectivele prioritare din Strategia<br />
Uniunii Europene pentru dezvoltare durabilã (A<br />
European Union strategy for sustainable development,<br />
2002). Aceste modificãri includ nu numai<br />
tendinþele globale de încãlzire ci ºi incertitudinile<br />
legate de magnitudinea ºi frecvenþa unor hazarde ºi<br />
de apariþia sau intensificarea unor hazarde noi<br />
pentru anumite teritorii cum sunt: precipitaþiile<br />
torenþiale, tornadele, secetele ºi deºertificarea.<br />
Inundaþiile grave constituie cel mai obiºnuit tip<br />
de dezastru natural în Europa. Schimbarile climatice,<br />
inclusiv creºterea în intensitate a ploilor abundente,<br />
provoacã revãrsãri ale râurilor ºi inundaþii<br />
devastatoare în anumite zone, mai ales în centrul,<br />
nordul ºi nord-estul Europei.<br />
Se aºteaptã o creºtere, în special, a numãrului<br />
de inundaþii locale, dar devastatoare - inundaþii de<br />
scurtã duratã - lucru care va mãri, probabil,<br />
numãrul de victime.<br />
Este necesar sã se ia mãsuri în vederea prevenirii<br />
inundaþiilor ºi a reducerii efectelor acestora.<br />
Unele þãri iau deja mãsuri în acest sens. Þinând<br />
cont de faptul cã inundaþiile au adesea caracter<br />
transfrontalier ºi de nevoia de prevenire a acestora,<br />
Comisia Europeanã a propus de curând adoptarea<br />
unor demersuri concertate care sã controleze riscul<br />
de producere a inundaþiilor.<br />
Inundaþiile ºi consecinþele acestora<br />
Inundaþiile pot ucide oameni ºi animale, pot<br />
îmbolnãvi populaþia ºi pot face ca locuitorii sã<br />
ramânã fãrã adãpost. De asemenea, ele pot afecta<br />
mediul înconjurãtor, infrastructura ºi proprietãþile.<br />
Cu toate acestea, ele pot avea ºi efecte pozitive<br />
asupra ecosistemelor râurilor, reîmprospãtãrii<br />
pânzei freatice ºi fertilitãþii solului. De aceea, se<br />
poate face o distincþie între inundaþiile normale<br />
(anuale), care provoacã de obicei pagube puþine<br />
sau deloc ºi care au uneori ºi efecte pozitive ºi<br />
inundaþiile neobiºnuite care pot avea un puternic<br />
impact negativ. Impactul dezastruos al inundaþiilor<br />
neobiºnuite asupra sãnãtãþii umane este complex ºi<br />
are consecinþe multiple. În timpul inundaþiilor de<br />
scurtã duratã, riscul mortalitatii este crescut,<br />
deoarece posibilitatea de avertizare este redusã sau<br />
nu este posibilã. Rata mortalitãþii este relativ<br />
scãzutã în cazul revãrsãrii râurilor sau a mareelor<br />
produse de furtuni deoarece acestea pot fi prevãzute.<br />
Printre consecinþele asupra sãnãtãþii se<br />
numãrã ºi cele provocate de lipsa asistenþei medicale,<br />
numãrul crescut de boli, de exemplu cele gastrointestinale,<br />
dermatitele, precum ºi afecþiuni de<br />
56
ordin psihic. În plus, sãnãtatea oamenilor poate fi<br />
afectatã de deteriorarea calitãþii mediului înconjurãtor.<br />
Impactul revãrsãrii râurilor mari asupra<br />
mediului include blocarea staþiilor de tratare a apei<br />
(ceea ce poate duce la eliberarea unei cantitãþi<br />
apreciabile de substanþe poluante), afectarea vegetaþiei<br />
ºi activarea substanþelor poluante aflate în<br />
sol. Spargerea conductelor subterane, dislocarea<br />
rezervoarelor, deversarea locaþiilor de depozitare a<br />
deºeurilor toxice sau eliberarea substanþelor chimice<br />
la nivelul solului pot polua râurile ºi straturile acvifere.<br />
Inundaþiile de scurtã duratã pot provoca de asemenea<br />
distrugeri importante, putând afecta mediul<br />
înconjurãtor, de exemplu prin erodarea solului, în<br />
special atunci când au loc ºi alte fenomene precum<br />
alunecãrile de teren, deºi, de obicei, au impact<br />
asupra unor zone relativ mici.<br />
Inundaþii în Europa<br />
Inundaþiile reprezintã cel mai des întâlnit tip<br />
de dezastru natural în Europa. Conform bazei de<br />
date internaþionale referitoare la dezastre EM-DAT,<br />
inundaþiile reprezintã 43% din totalitatea dezastrelor<br />
din perioada 1998-2002. În aceastã perioadã,<br />
în Europa au avut loc în jur de 100 de inundaþii<br />
grave provocând 700 de victime, deplasarea a<br />
aproximativ jumãtate de milion de oameni ºi<br />
pierderi economice de cel puþin 25 de miliarde de<br />
euro. Inundaþiile au acoperit o suprafaþã estimatã<br />
de circa un milion de kilometri pãtraþi (zonele cu<br />
inundaþii repetate în aceastã perioadã fiind afectate<br />
de mai multe ori). Aproximativ 1,5 % din populaþia<br />
Europei a fost afectatã. Din ianuarie pânã în<br />
decembrie 2002, au avut loc 15 inundaþii importante<br />
în þãri precum Austria, Republica Cehã,<br />
Germania, Ungaria ºi Federaþia Rusã. Aceste inundaþii<br />
au fãcut aproximativ 250 de victime ºi au<br />
afectat în plus un milion de oameni. Harta regiunilor<br />
inundate în Europa în intervalul 1998-2002<br />
indicã regiunile predispuse la inundaþii.<br />
Aºa cum aratã Harta 1, partea de est a Ungariei,<br />
România, sud-estul Franþei, sudul Germaniei ºi<br />
Elveþia au fost afectate cel mai des de inundaþii.<br />
Sursa: ETC/TE, GISCO, JRC-IES, 2003.<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Managementul crizelor<br />
Tendinþe în materie de inundaþii în Europa<br />
Inundaþiile variazã ca frecvenþã, localizare ºi<br />
intensitate ca urmare a variaþiilor sezoniere ºi<br />
regionale de producere a precipitaþiilor, a altor<br />
fenomene meteorologice ºi a mai multor modificãri<br />
climatice pe termen lung. De asemenea, activitatea<br />
umanã joacã un rol important. Despãdurirea în<br />
regiunile muntoase accelereazã deversarea, prin<br />
urmare creºterea posibilitãþilor de inundare.<br />
Dezvoltarea urbanã în zonele de câmpie inundate<br />
la un moment dat poate creºte dimensiunea<br />
impactului negativ al inundaþiilor în zonele respective<br />
ºi poate creºte posibilitatea inundãrii în aval<br />
din cauza "amenajãrilor" râurilor. Dacã aruncãm o<br />
privire asupra tendinþelor pe termen lung,<br />
observãm cã între 1975 ºi 2001 s-au înregistrat 238<br />
de inundaþii, conform EM-DAT. Numãrul de inundaþii<br />
pe an a crescut în mod evident în aceastã<br />
perioadã. Totuºi, numãrul de victime pe inundaþie<br />
a scãzut, probabil din cauza sistemelor îmbunãtãþite<br />
de avertizare ºi salvare.<br />
Modificãrile climatice ºi inundaþiile<br />
Tendinþele referitoare la frecvenþa ºi intensitatea<br />
inundaþiilor vor fi strâns legate de modificãrile<br />
în regimul precipitaþiilor ºi al deversãrii<br />
râurilor ºi, prin urmare, de modificãrile pe termen<br />
lung ale climei. Deºi existã nenumãrate necunoscute<br />
atunci când vorbim despre astfel de predicþii,<br />
se înregistreazã o creºtere a încrederii oamenilor de<br />
ºtiinþã în capacitatea modelelor climatice de estimare<br />
a condiþiilor viitoare. Urmãtoarele considerente<br />
rezumã nivelul actual de cunoaºtere ºi înþelegere a<br />
fenomenelor.<br />
57
58<br />
Temperatura<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Europa a cunoscut creºteri considerabile de<br />
temperaturã în ultimii 100 de ani, mai ales în<br />
ultimele decade (Figura 1). Cel mai cãlduros an în<br />
Europa în aceastã perioadã a fost anul 2000, iar cei<br />
ºapte ani cei mai cãlduroºi s-au numãrat printre<br />
ultimii 14. Valul de cãldurã ce a traversat Europa în<br />
timpul lunii august 2003, considerate ca fiind cea<br />
mai cãlduroasã lunã, august, înregistratã vreodatã<br />
în emisfera nordicã, a provocat pierderi de pânã la<br />
35 000 de vieþi. Efectul de încãlzire s-a simþit cel<br />
mai mult în nord-vestul Rusiei ºi în Peninsula<br />
Ibericã. Temperaturile cresc iarna mai mult decât<br />
vara, ceea ce duce la apariþia unor ierni mai blânde<br />
ºi a unor variaþii sezoniere reduse. Se aºteaptã ca<br />
aceste tendinþe sã continue, cu excepþia variaþiilor<br />
reduse de la anotimp la anotimp, lucru la care nu<br />
ne aºteptãm în sudul Europei. În ultimele trei<br />
decenii temperatura medie a globului a crescut cu<br />
0,44 o C iar aceastã tendinþã se va accentua,<br />
estimându-se o creºtere a temperaturii medii globale<br />
pânã la finele acestui secol cu 1,4 - 5,8 0 C consideratã<br />
enormã. Aceastã creºtere prevãzutã (prognozatã) a<br />
temperaturii nu va fi distribuitã în mod egal pe<br />
suprafaþa pãmântului, ci va fi mai mare deasupra<br />
uscatului decât deasupra oceanelor ºi mai mare la<br />
altitudini înalte decât în zona ecuatorialã.<br />
Regiunile interioare ale uscatului la latitudini<br />
nordice unde se situeazã ºi România trebuie sã se<br />
aºtepte la cele mai mari salturi de temperaturã.<br />
Semnalele au început sã aparã.<br />
Managementul crizelor<br />
Precipitaþiile<br />
Precipitaþiile anuale au crescut în nordul<br />
Europei cu 10-40 % în perioada 1900-2000, în<br />
timp ce pãrþi din sudul Europei au suferit o scãdere<br />
cu 20%. Modelele de modificare sezoniere prezintã<br />
tendinþe ºi mai pronunþate. Mai ales în timpul<br />
iernii, sudul ºi estul Europei au devenit mai uscate<br />
în timp ce multe regiuni din nord-vestul Europei<br />
au devenit mai bogate în precipitaþii. Prognozele<br />
indicã creºteri ale precipitaþiilor anuale în nordul<br />
Europei ºi veri mai bogate în precipitaþii în cea mai<br />
mare parte a Europei.<br />
În multe dintre regiuni, tendinþa de apariþie a<br />
unor valori extreme ale precipitaþiilor este mai pronunþatã<br />
decât tendinþa medie. Din 1976 s-a observat<br />
o creºtere a numãrului de zile foarte bogate în<br />
precipitaþii în zona de centru ºi de nord a Europei,<br />
în timp ce în zone din sudul Europei s-au observat<br />
descreºteri. Se întrevede o creºtere a frecvenþei de<br />
producere a episoadelor de precipitaþii abundente,<br />
prin urmare ºi o creºtere a riscului de producere a<br />
inundaþiilor la nivelul bazinului. În plus, precipitaþiile<br />
în timpul iernii vor fi mai ales sub formã de<br />
ploaie, lucru observat în România chiar la începutul<br />
anului 2006, fiind urmarea temperaturilor mai<br />
ridicate. Acest lucru va duce imediat la deversarea<br />
râurilor ºi la creºterea riscului de apariþie a inundaþiilor.<br />
(S Moldovei, de exemplu).<br />
Deversarea râurilor<br />
De-a lungul secolului al XX-lea, deversarea<br />
râurilor a scãzut considerabil în multe dintre<br />
bazinele din sudul Europei, în timp ce în estul<br />
Europei s-au înregistrat creºteri importante. Este<br />
foarte posibil ca aceste schimbãri sã se datoreze în<br />
mare parte modificãrilor în regimul precipitaþiilor,<br />
deºi deversarea este afectatã ºi de diverºi alþi factori<br />
precum exploatarea terenurilor sau îndreptarea<br />
albiilor râurilor. Efectele combinate ale modificãrilor<br />
estimate în regimul temperaturilor ºi precipitaþiilor<br />
vor mãri în cele mai multe dintre cazuri<br />
numãrul de deversãri anuale ale râurilor. Se<br />
estimeazã cã, pânã în 2070, deversarea râurilor va<br />
scãdea cu pânã la 50% în sudul ºi sud-estul Europei<br />
ºi va creºte cu pânã la 50 % sau mai mult în multe<br />
dintre zonele de nord sau nord-est ale Europei<br />
(Harta 2).
Particularitãþi ale hazardelor naturale în<br />
România<br />
Viiturile ºi inundaþiile sunt hazardele naturale<br />
cu accentuat impact asupra reþelei de aºezãri, cãi de<br />
comunicaþie ºi terenuri din lungul celor 4000 de<br />
râuri din România cu o suprafaþã a bazinului de<br />
peste 10 km 2 . Terenurile inundabile ocupã o<br />
suprafaþã de 3,5 milioane hectare, arealele cele mai<br />
întinse fiind situate în lungul Dunãrii ºi al râurilor<br />
principale din Câmpia Românã (Siret, Buzãu,<br />
Ialomiþa, Argeº, Olt, Jiu) ºi din Câmpia Banato-<br />
Criºanã (Someº, Criºuri, Mureº). În spaþiul montan<br />
ºi deluros, unde reþeaua de albii are o pantã accentuatã<br />
(100-200 m/km) ºi lunci înguste, cu excepþia<br />
depresiunilor, viiturile puternice sunt însoþite de<br />
procese intense de eroziune a malurilor ºi de<br />
alunecãri care pot bara vãile. Viiturile sunt datorate<br />
ploilor abundente, topirii zãpezilor sau combinãrii<br />
celor douã fenomene. Cele mai frecvente viituri se<br />
înregistreazã primãvara (30-50%) ºi vara. Viiturile<br />
ºi inundaþiile catastrofale, cu asigurãri de 0,5 - 1%<br />
au drept cauzã principalã cantitãþile mari de precipitaþii,<br />
cu un accentuat grad de torenþialitate, care se<br />
înregistreazã dupã perioade cu solul puternic<br />
umectat ºi capacitate de absorbire a apei redusã.<br />
Propagarea undelor de viiturã este puternic modificatã<br />
de activitãþile antropice. Despãduririle din<br />
diferite sectoare ale Carpaþilor au determinat o<br />
mãrire a vitezei de concentrare a scurgerii, intensificarea<br />
proceselor de eroziune, transport ºi depunere<br />
a aluviunilor ºi supraînãlþarea albiilor din câmpii<br />
mãrind riscul revãrsãrilor. În lungul Dunãrii ºi al<br />
râurilor principale au fost realizate îndiguiri ºi<br />
baraje care s-au dovedit insuficiente ºi, în unele<br />
cazuri, neadaptate unor situaþii extreme<br />
O analizã a periodicitãþii regimului meteorologic<br />
ºi hidrologic, pe teritoruil României, pentru<br />
120 de ani (perioada 1881-2001), reliefeazã trei stãri,<br />
cu periodicitãþi cuprinse între 11 ºi 20 de ani:<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Managementul crizelor<br />
polios, normal ºi secetos. Dupã cum se remarcã din<br />
figura 3, lungimea perioadelor secetoase a crescut<br />
de la 12-13 ani la 20-30 ani, ca urmare a încãlzirii<br />
climei la nivel global. Ultima perioadã secetoasã<br />
indicatã în figurã pânã la nivelul anului 2001, s-a<br />
prelungit pânã la nivelul anului 2004. Anii cu<br />
secete drastice au fost 1904, 1946 ºi 1990, iar dintre<br />
perioadele cu regim polios, meritã evidenþiate<br />
cele cuprinse între anii 1962-1965 ºi 1973-1976.<br />
În secolul al XX-lea, cele mai importante inundaþii<br />
s-au petrecut în mai 1912, pe râurile din<br />
Banat; în iulie 1932, pe Criºuri ºi Mureº; în iulie<br />
1941 pe Argeº; în iunie 1948, pe Olt; în iulie 1969,<br />
pe Motru, Tismana, Jijia, Bahlui ºi Bîrlad; în mai<br />
1970, pe Someº, Mureº, Siret (acestea sunt considerate<br />
cele mai dezastruoase inundaþii din România); în<br />
iulie 1975, pe Oltul superior, pe Târnave, Argeº,<br />
Mureºul superior, Ialomiþa, Buzãu ºi Trotuº; în iulie<br />
1991, pe Tazlãu, când s-a rupt barajul lacului Belci.<br />
În ultimula perioadã, inundaþii de proporþii,<br />
extinse pe suprafeþe întinse, s-au produs în anii,<br />
1995, 1997, 1999, 2000 ºi 2002, 2005, 2006. Cele<br />
mai însemnate consecinþe le au viiturile din<br />
bazinele hidrografice mici (flush floods), care sunt<br />
însoþite de o creºtere semnificativã în timp scurt a<br />
transportului de aluviuni grosiere cu impact direct<br />
asupra aºezãrilor ºi cãilor de comunicaþie.<br />
Pe Dunãre, în limitele teritoriului României,<br />
cele mai mari viituri au fost în mai 1932, în aprilie<br />
1940, în iulie 1942, în mai 1955, în iunie 1970 ºi în<br />
iunie 1988.<br />
Din punct de vedere al inundaþiilor, anul<br />
2005 poate fi caracterizat prin douã particularitãþi:<br />
o manifestare secvenþialã în timp - cu unele intervale<br />
de caniculã - ºi o acoperire insularã, dar cuprinzând<br />
majoritatea unitãþilor de relief, de la cele muntoase,<br />
deluroase ºi de podiº, pânã la cele de câmpie.<br />
59
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Viiturile care au produs inundaþiile din 2005<br />
au fost generate, în primele luni (februarie-aprilie),<br />
de suprapunerea unor ploi însemnate cantitativ cu<br />
topirea zãpezilor, în principal, în spaþiul bãnãþean<br />
(viituri nivo-pluviale ºi pluvio-nivale). Ulterior, în<br />
lunile iunie-septembrie, viiturile au fost provocate<br />
de ploi torenþiale de scurtã duratã ºi deosebit de<br />
intense (Odorheiu Secuiesc, Tuzla, Costineºti) -viituri<br />
pluviale.<br />
Dacã ne referim la inundaþiile din 2005,<br />
dimensiunea catastrofale din 2005 nu-ºi regãsec<br />
termen de comparaþie decât în fenomenele similare<br />
din anul 1970, când se considerã cã, atât din punct<br />
de vedere al pagubelor, cât ºi din punct de vedere<br />
al victimelor, au avut loc cele mai distrugãtoare<br />
inundaþii din România, astfel:<br />
inundaþiile din 1970 s-au restrâns, ca<br />
perioadã de manifestare, doar în lunile mai-iulie ºi<br />
s-au produs cu precãdere pe râurile de ordinul I:<br />
Someº, Mureº, Olt, Argeº, Siret, inclusiv pe Dunãre,<br />
în timp ce inundaþiile din 2005 s-au desfãºurat<br />
aproape pe întreaga duratã a anului (februarieoctombrie),<br />
în principal, pe râurile ºi în bazinele mici;<br />
la nivelul anului 1970 erau mai puþine<br />
îndiguiri în luncile râurilor ºi mai puþine lacuri de<br />
acumulare care sã atenueze viiturile;<br />
pagubele materiale ºi pierderile de vieþi<br />
omeneºti au fost mult mai mari în 1970;<br />
în anul 2005, inundaþiile s-au repetat, la<br />
intervale diferite de timp, pe unele râuri (Trotuº,<br />
Buzãu Ialomiþa).<br />
Harta 3 Arealele afectate de inundaþii în anul<br />
2005 în România<br />
Managementul crizelor<br />
impactul. Unele þãri, precum Germania, iau deja<br />
mãsuri în acest sens. Þinând cont de faptul cã inundaþiile<br />
au adesea caracter transfrontalier ºi de<br />
nevoia de prevenire a acestora, Comisia Europeanã<br />
a propus de curând adoptarea unor demersuri concertate<br />
care sã controleze riscul de producere a<br />
inundaþiilor, concentrându-se asupra dezvoltãrii ºi<br />
aplicãrii planurilor coordonate de control al riscului<br />
de inundare ºi hãrþilor zonelor de risc. Agenþia<br />
Europeanã a Mediului analizeazã în prezent<br />
diferitele modalitãþi prin care Uniunea Europeanã<br />
ºi Statele Membre îºi elaboreazã hãrþile privind<br />
zonele de risc în materie de inundaþii.<br />
În România, dintre posibilele soluþii pentru ca<br />
distrugerile provocate de inundaþii sã nu se mai<br />
întâmple, chiar în condiþiile în care cantitãþile de<br />
precipitaþii vor fi, în anii viitori precum cele din<br />
2005 sau mai mari, enumerãm:<br />
elaborarea hãrþilor de risc pentru suprafeþele<br />
expuse la inundaþii (cele din lungul râurilor, dar ºi<br />
cele din câmpii, unde apa poate stagna pe o<br />
perioadã mare de timp, în condiþiile unui exces de<br />
umiditate);<br />
renunþarea la îndiguirea generalizatã a albiilor<br />
majore ºi realizarea "polderelor", ca spaþii de "respiro"<br />
în timpul inundaþiilor;<br />
realizarea lucrãrilor antierozive în bazinele de<br />
recepþie ale râurilor ºi decolmatarea albiilor minore;<br />
interzicerea oricãrui gen de construcþii în<br />
apropierea albiilor minore;<br />
implicarea fermã a autoritãþilor locale ºi ale<br />
celor de mediu în prevenirea ºi protecþia populaþiei;<br />
educarea populaþiei pentru protejarea albiilor<br />
râurilor, pentru combaterea poluãrii cu deºeuri<br />
solide ºi lichide ºi nu în ultimul rând, pentru un<br />
comportament responsabil în situaþii de crizã.<br />
Demersuri de rãspuns<br />
Pare cu totul îndreptãþit sã ne aºteptãm ca<br />
frecvenþa ºi intensitatea inundaþiilor foarte grave sã<br />
creascã în multe pãrþi ale Europei în viitor, mai ales<br />
în zonele centrale, de nord sau de nord-est, numai<br />
dacã þãrile respective nu iau mãsuri serioase pentru<br />
a preveni inundaþiile ºi pentru a le reduce<br />
Bibliografie:<br />
1. Evaluarea ºi cartografierea hazardelor naturale ºi tehnologice<br />
la nivel local ºi naþional. Studii de caz, Dan Bãlteanu,<br />
Sorin Cheval, Mihaela ªerban, Institutul de Geografie al<br />
Academiei Române, Bucureºti 2003.<br />
2. Evoluþia stãrii fitosanitare a agriculturii în raport cu<br />
schimbãrile climatice globale, prof.univ.dr. Mihai Berca, Galaþi,<br />
Societatea Naþionalã de Protecþia Plantelor, 24 iulie 2003.<br />
3. Terra magazin, nr. 11, noiembrie, Bucureºti, 2005<br />
* www.eea.eu.int (European Environment Agency-<br />
Danemarca);<br />
60
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Managementul crizelor<br />
INFLUENÞA MATERIALELOR TOXICE INDUSTRIALE<br />
ASUPRA ACÞIUNILOR MILITARE ªI A VIEÞII <strong>DE</strong> ZI CU ZI<br />
Sublocotenent Gabriel PEREÞEANU<br />
Brigada 2 Infanterie “Rovine”<br />
Î<br />
n contextul noilor riscuri de naturã CBRN<br />
se impune o reconsiderare a abordãrii<br />
capabilitãþilor Armatei României în ceea<br />
ce priveºte desfãºurarea acþiunilor militare în condiþiile<br />
existenþei materialelor toxice industriale în mediile<br />
urbane.<br />
Asistãm la o creºtere semnificativã a operaþiilor<br />
militare care se desfãºoarã în localitãþi. Acþiunile<br />
forþelor coaliþiei în Irak ºi Afganistan au loc preponderent<br />
în zone urbane.<br />
La sfârºitul mileniului al II-lea, pentru prima<br />
datã în istoria omenirii, erau mai mulþi locuitori în<br />
zonele urbane decât în afara acestora. Noul termen<br />
pentru denumirea aglomerãrilor urbane cu peste un<br />
milion de locuitori este ,,mega-oraºul" (megapolisul).<br />
În aceste mari oraºe sunt foarte mulþi factori de risc<br />
pentru mediu. Infrastructura oraºului nu se poate<br />
dezvolta odatã cu mãrirea numãrului locuitorilor<br />
acestuia. Excesul demografic genereazã factori de<br />
risc ºi poluare.<br />
Particularitãþile mediului urban, insuficienþa<br />
echipamentelor de protecþie împotriva materialelor<br />
toxice industriale încurajeazã adversarii sã recurgã la<br />
utilizarea unor substanþe chimice pentru influenþarea<br />
acþiunilor forþelor alianþei în diferite teatre de operaþii.<br />
Chiar ºi eliberarea întâmplãtoare a unor substanþe<br />
chimice într-un oraº presupune mãsuri complexe<br />
pentru protecþia forþelor care acþioneazã în<br />
arealul afectat.<br />
Toate naþiunile posedã anumite capacitãþi industriale<br />
care folosesc materiale toxice chimice, biologice,<br />
radiologice; astfel de materiale prezente în instalaþii<br />
de producþie, depozitate corect ºi transportate în<br />
condiþii de siguranþã nu constituie un pericol semnificativ.<br />
Emisiile acestor materiale, ca urmare a acþiunilor<br />
deliberate sau accidentelor într-o zonã de<br />
operaþii, pot afecta acþiunile militare.<br />
Materialele toxice industriale reprezintã substanþele<br />
chimice toxice, biologice sau radioactive sub<br />
formã solidã, lichidã, gazoasã/aerosoli care sunt<br />
folosite sau depozitate pentru utilizare în scopuri<br />
industriale, comerciale, medicale, militare ºi sunt<br />
categorisite în:<br />
substanþe chimice toxice industriale TIC -<br />
(Toxic Industrial Chemicals);<br />
substanþe biologice toxice industriale TIB -<br />
(Toxic Industrial Biological);<br />
materiale radioactive toxice industriale TIR -<br />
(Toxic Industrial Radiological).<br />
Substanþele chimice toxice industriale (TIC)<br />
Potrivit datelor cuprinse în diferite studii, din<br />
peste ºase milioane de compuºi chimici cunoscuþi,<br />
peste un milion sunt consideraþi agenþi chimici periculoºi.<br />
Dintre aceºtia, aproximativ 183.000 au denumiri<br />
diferite, ceea ce genereazã multe dificultãþi în<br />
procesele de implementare a mãsurilor de protecþie<br />
ºi gradele de risc diferit ale acestora.<br />
Agenþiile/structurile cu responsabilitãþi în<br />
domeniul protecþiei mediului din unele state NATO<br />
au liste cu substanþele chimice considerate cele mai<br />
periculoase pe timpul transportului comercial -<br />
aproximativ 2.700. Sunt luate în evidenþã 387 substanþe<br />
chimice letale, cu acþiune pe cale respiratorie,<br />
care pot produce moartea în mai puþin de 30 de<br />
minute.<br />
Materialele biologice toxice industriale (TIB)<br />
Reprezintã în general unii agenþi patogeni (bacterii,<br />
viruºi, ciuperci, paraziþi, etc.) ºi toxinele acestora.<br />
În urma unor acþiuni deliberate sau a unor accidente<br />
la obiective de producere, de cercetare sau de<br />
depozitare a agenþilor biologici se produce contaminarea/îmbolnãvirea<br />
oamenilor, animalelor, distrugerea<br />
vegetaþiei.<br />
Astfel de obiective pot fi: spitale, laboratoare<br />
medicale, institute de cercetare ºi producþie din<br />
industria farmaceuticã, agriculturã.<br />
Materialele radioactive toxice industriale (TIR)<br />
Centralele/reactoarele nucleare sunt o sursã<br />
importantã de pericole, deoarece pe lângã materialele<br />
radioactive folosite, în timpul funcþionãrii se acumuleazã<br />
produºi de fisiune sub formã de gaze toxice<br />
(xenon, kripton, iod, stronþiu, cesiu), institutele de<br />
61
62<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Managementul crizelor<br />
cercetare nuclearã, depozitele de deºeuri radioactive<br />
constituie de asemenea surse de materiale radioactive<br />
toxice industriale.<br />
În mediul urban se gãsesc materiale radiologice<br />
ºi la unitãþile medicale (spitale, laboratoare), la<br />
unitãþi economice (industriale), în universitãþi.<br />
Principalele consideraþii referitoare la materialele<br />
toxice industriale care reprezintã riscuri asupra sãnãtãþii<br />
Prin specificul, particularitãþile ºi amploarea<br />
efectelor nocive pe care le au asupra oamenilor pot<br />
fi împãrþite în douã mari categorii:<br />
̌ materiale toxice industriale cu acþiune imediatã,<br />
trecãtoare;<br />
̌ materiale toxice industriale cu consecinþe pe<br />
termen lung asupra sãnãtãþii.<br />
Pe plan mondial, sunt cunoscute peste 400 de<br />
substanþe chimice care produc efecte pe termen lung<br />
ca urmare a expunerii oamenilor la acþiunile acestora.<br />
Compuºii chimici provoacã creºterea gradului<br />
de îmbolnãviri de cancer, apariþia malformaþiilor la<br />
nou nãscuþi sau alte afecþiuni ale sãnãtãþii persoanelor<br />
expuse.<br />
Agenþii cancerigeni, mutageni genetici ºi cromozomiali,<br />
toxinele reproductive ºi cronice reprezintã<br />
principala grupã a substanþelor chimice cu un sporit<br />
potenþial de risc, cu efecte pe termen lung asupra<br />
sãnãtãþii oamenilor.<br />
Monitorizarea necesarã pentru aceste substanþe<br />
chimice presupune o mãsurã/valoare de nivel scãzut<br />
stabilitã pentru o perioadã de opt ore.<br />
Nivelul de expunere permis pentru majoritatea<br />
substanþelor chimice industriale este foarte mic în<br />
raport cu standardele militare de detectare a<br />
agenþilor chimici de luptã.<br />
A fost amplu mediatizat Sindromul ,,Furtunii în<br />
deºert". Unul dintre primii factori investigaþi pentru<br />
explicarea acestui sindrom l-a reprezentat uraniul<br />
sãrãcit (se apreciazã cã în conflictele desfãºurate în<br />
zonã s-au întrebuinþat aproximativ 300 tone cu uraniu<br />
sãrãcit), dar este dificil de separat activitatea sa<br />
nocivã de cea a altor substanþe dãunãtoare prezente<br />
în zonã: fumul degajat de la sondele incendiate, pesticidele,<br />
soluþii împotriva insectelor, antidoturi<br />
împotriva substanþelor chimice, eventuala expunere<br />
a militarilor la o concentraþie scãzutã a unui agent<br />
chimic de luptã chiar ºi supradozele de vaccinuri.<br />
Forþele coaliþiei au folosit explozivi convenþionali<br />
pentru distrugerea muniþiei chimice capturatã de la<br />
irakieni.<br />
În Kosovo, pe lângã efectele folosirii muniþiilor<br />
cu uraniului sãrãcit, forþele de menþinere a pãcii s-au<br />
confruntat cu un astfel de pericol. O instalaþie industrialã,<br />
localizatã în TREPCA, emitea în atmosferã<br />
cantitãþi semnificative de plumb.<br />
Plumbul este un toxic cu efect cumulativ.<br />
Instalaþia producea emisii într-o concentraþie de 200<br />
de ori mai mare decât limita admisã, având efecte<br />
evidente asupra sãnãtãþii populaþiei ºi a forþelor de<br />
menþinere a pãcii.<br />
În mediul urban pot avea impact operaþional<br />
încã doi factori: deficitul de oxigen ºi atmosfera<br />
inflamabilã.<br />
Unele substanþe chimice industriale pot reduce<br />
oxigenul din aerul pe care îl respirãm. O mascã de<br />
protecþie cu cartuº filtrant nu are nici o valoare într-o<br />
atmosferã fãrã oxigen. Într-un mediu industrial,<br />
acest tip de accident este foarte des întâlnit iar în<br />
cazul incendiilor devastatoare, de mari proporþii, pe<br />
arii extinse atmosfera are deficit de oxigen.<br />
Mediile inflamabile reprezintã un risc major<br />
pentru acþiunile militare în complexele urbane.<br />
Unele gaze pot deveni inflamabile ºi chiar explozive,<br />
când concentraþia acestora ajunge la o anumitã stare<br />
criticã.<br />
Exploziile combustibililor din conducte sau din<br />
recipienþi /rezervoare au efecte specifice armelor de<br />
distrugere în masã.<br />
Pericolul biologic este prezent în contextul în<br />
care cercetãrile biologice au cunoscut o dezvoltare<br />
semnificativã, în acest spectru apare ºi bioterorismul,<br />
în istoria modernã gãsim o serie de "incidente" biologice:<br />
⧖ 1995 - Tokio - în metroul din Tokio a fost<br />
lansat gazul sarin;<br />
⧖ 1997 - Oregon SUA - 10 restaurante au fost<br />
contaminate cu eºantioane ale unei culturi de salmonella;<br />
⧖ 2001 - Washinton SUA - o serie de scrisori<br />
conþinând spori ai antrax-ului au fost expediate la<br />
diferite instituþii publice ºi guvernamentale. Acest<br />
gen de pericol este cu atât mai mare cu cât se<br />
detecteazã greu ºi de obicei dupã ce s-a produs contaminarea.<br />
Concomitent cu modernizarea ºi dezvoltarea<br />
oraºelor, prezenþa materialelor toxice industriale în<br />
complexele urbane creºte în mod exponenþial.<br />
Principalele tipuri de risc ºi rolul structurilor<br />
Ministerului Apãrãrii Naþionale<br />
Principalele tipuri de risc generatoare de situaþii<br />
de urgenþã în România sunt grupate astfel:<br />
riscuri naturale;
iscuri tehnologice (accidente, avarii, explozii,<br />
incendii - în industrie, transporturi ºi depozitare produse<br />
periculoase; transporturi terestre, aeriene,<br />
navale, metrou, obiective nucleare);<br />
riscuri biologice (îmbolnãviri în masã - epidemii).<br />
Ministerul Apãrãrii Naþionale asigurã urmãtoarele<br />
funcþii de sprijin privind prevenirea ºi gestionarea<br />
situaþiilor de urgenþã:<br />
monitorizarea riscurilor specifice, precum ºi a<br />
efectelor negative ale acestora;<br />
evacuarea persoanelor ºi a bunurilor periclitate;<br />
acordarea asistenþei medicale de urgenþã;<br />
neutralizarea efectelor materialelor periculoase;<br />
efectuarea depoluãrii ºi decontaminãrii;<br />
reabilitarea zonei afectate<br />
Apãrarea CBRN cuprinde ansamblul activitãþilor,<br />
mãsurilor ºi acþiunilor pentru protejarea, menþinerea<br />
ºi refacerea capacitãþii operaþionale, în scopul<br />
îndeplinirii misiunilor în condiþii/medii CBRN, ale<br />
producerii evenimentelor EADA ºi teroriste.<br />
Ansamblul de mãsuri ºi acþiuni destinat asigurãrii<br />
protecþiei forþelor împotriva materialelor toxice<br />
industriale angajeazã participarea a trei entitãþi distincte<br />
de specialiºti: echipe medicale, geniºti ºi specialiºti<br />
CBRN.<br />
Serviciul medical - pune accentul pe prevenirea<br />
îmbolnãvirilor.<br />
Când mãsurile de prevenire/evitare au eºuat,<br />
forþele specializate trebuie sã fie capabile sã refacã<br />
sãnãtatea personalului care a fost expus.<br />
Personalul medical trebuie sã consilieze comandantul<br />
pentru identificarea ºi evaluarea riscurilor de<br />
sãnãtate asociate contaminãrii generate de materialele<br />
toxice industriale ºi privitor la aplicarea tratamentelor<br />
profilactice, la modalitãþile de asigurare a<br />
hrãnirii ºi apei potabile.<br />
Apariþia unor boli sau a unui vector necunoscut,<br />
pe cale naturalã, în teatrul de operaþii constituie un<br />
indiciu de manifestare/prezenþã a unor agenþi biologici,<br />
drept pentru care se impune aplicarea imediatã<br />
a mãsurilor generale de medicinã preventivã.<br />
Mãsurile de protecþie vizeazã toate activitãþile de<br />
transport ºi depozitare a alimentelor, precum ºi de<br />
preparare ºi servire a hranei.<br />
Este absolut necesarã colectarea ºi analiza probelor<br />
de apã, aer ºi diferite materiale.<br />
Structurile de geniu construiesc diferite utilitãþi,<br />
inclusiv depozitele speciale pentru depozitarea în<br />
siguranþã a materialelor periculoase.<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Managementul crizelor<br />
Acþiunile unitãþilor de geniu, care s-au<br />
desfãºurat ºi se desfãºoarã în teatrele de operaþii din<br />
Balcani ºi din zona Golfului Persic, confirmã responsabilitatea<br />
acestora în protejarea mediului ºi prevenirea<br />
riscurilor generate de materialele toxice<br />
industriale.<br />
Structurile de apãrare CBRN dispun de abilitãþile<br />
necesare pentru evaluarea din punct de vedere<br />
operaþional a impactului materialelor toxice industriale.<br />
Dispersarea forþei ºi gradul de protecþie trebuie<br />
evaluate în mod constant ºi corespunzãtor nivelului<br />
ameninþãrii CBRN ºi a riscului EADA.<br />
Existenþa materialelor toxice industriale în<br />
teatrele de operaþii constituie un risc major care trebuie<br />
luat în considerare la planificarea operaþiilor.<br />
În mod prioritar este necesarã completarea bazei<br />
de date privind existenþa surselor de materiale toxice<br />
industriale în teatrele de operaþii în care acþioneazã<br />
contingente ale Armatei Române.<br />
Se impune optimizarea relaþiei dintre protecþia<br />
forþelor ºi gradul de mobilitate al acestora. Trebuie sã<br />
se cunoascã:<br />
̌ ce amploare va avea realizarea protecþiei;<br />
̌ ce cantitate de echipamente ºi materiale de<br />
protecþie ºi de decontaminare trebuie transportatã în<br />
teatrul de operaþii,<br />
̌ în ce mãsurã este afectatã mobilitatea ºi capabilitãþile<br />
acþionale ale forþelor.<br />
Materialele toxice industriale influenþeazã<br />
activitãþile din domeniul logistic: transporturile de<br />
materiale, porturile, aeroporturile, facilitãþile<br />
medicale, elementele de infrastructurã.<br />
Decontaminarea presupune proceduri adecvate,<br />
decontaminanþi ºi tehnicã specificã.<br />
Aeronavele, de exemplu, se decontamineazã cu<br />
echipamente ºi materiale specifice.<br />
Materialele toxice industriale constituie un risc<br />
nu numai pentru forþele angajate în diferite teatre<br />
de operaþii, dar ºi pentru populaþia civilã.<br />
BIBLIOGRAFIE<br />
* www.unap.ro<br />
* www.rft.forter.ro<br />
* www.cbsnews.com<br />
* Spirit militar modern nr.10/2004<br />
63
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Protecþia forþei<br />
CONTROLUL NAVELOR CONTAMINATE<br />
LA BAZELE ªI ªANTIERELE NAVALE<br />
Cãpitan Liviu IFRIM<br />
Divizionul de rachete navale<br />
L<br />
a întoarcerea în port dupã<br />
expunerea la reziduuri nucleare sau<br />
agenþi chimici/biologici pentru<br />
decontaminarea navei trebuie pregãtite facilitãþi<br />
speciale ºi este esenþialã o planificare atentã.<br />
Procedurile detaliate mai jos se ocupã în principal<br />
de contaminarea radiologicã ºi chimicã.<br />
Mãsurile de decontaminare chimicã vor fi suficiente<br />
ºi pentru contaminarea biologicã. Agenþii<br />
biologici nu supravieþuiesc mai mult de 24 ore<br />
dar sunt ºi excepþii ºi de aceea e nevoie de o<br />
examinare microbiologicã a zonelor unde sunt<br />
planificate acþiuni de monitorizare.<br />
Decontaminarea unei nave de rãzboi necesitã<br />
participarea unui numãr mare de specialiºti<br />
ºi resurse considerabile. În faza de pregãtire este<br />
necesar un raport detaliat al tipului ºi amplorii<br />
contaminãrii.<br />
Zonele de procesare a navei<br />
Plasarea unei staþii de decontaminare pentru<br />
întreaga navã în apropierea docurilor nu<br />
este o sarcinã uºoarã ºi în majoritatea cazurilor<br />
riscul contaminãrii zonelor populate va dicta<br />
plasarea ei la o oarecare distanþã. Zonele de<br />
procesare trebuie sã includã urmãtoarele:<br />
Zona de carantinã (ZC) - aceasta este o zona<br />
îndepãrtatã de ancorare sau acostare unde<br />
navele contaminate pot fi lãsate perioade mai<br />
lungi, sub influenþa factorilor de mediu, înainte<br />
de a începe reparaþiile. ZC ideale ar trebui sã fie:<br />
̌ îndepãrtate de zonele populate, ºantiere<br />
navale sau alte facilitãþi comerciale;<br />
̌ adãpostite de vreme rea;<br />
̌ accesibile navelor, inclusiv navelor tractate<br />
pentru a nu apela la remocherele din port;<br />
̌ amplasatã astfel încât sã permitã cu<br />
uºurinþã accesul dinspre mare ºi uscat;<br />
̌ în zona cu maree suficiente pentru a<br />
evita condiþiile de stagnare a apei;<br />
̌ în zone de maree ºi curenþi la depãrtare<br />
de ºantiere navale ºi zone populate;<br />
̌ în zone de vânt la depãrtare de ºantiere<br />
navale, precum ºi de zone de reparaþii ºi<br />
întreþinere ale bazelor navale sau de zonele<br />
populate;<br />
̌ dacã nava este în pericol de a se scufunda,<br />
acostarea poate fi singura posibilitate de salvare,<br />
de aceea se cere ca autoritãþile portuare sã<br />
selecteze zone potrivite pentru acostare pentru<br />
aceste nave contaminate ºi avariate puternic.<br />
Zona de primire (ZP) - este o zonã izolatã<br />
sau una de ancorare lângã ºantierul naval unde<br />
se pot face reparaþiile. Nava poate fi amaratã<br />
acolo timp în care se desfãºoarã cercetãrile ºi<br />
decontaminãrile preliminare.<br />
Zona de reparaþii a navelor contaminate<br />
(ZRNC) - este o zonã strict controlatã, de preferat<br />
în ºantierul naval unde sunt danele de acostare<br />
ale navelor contaminate plus o serie largã de<br />
instalaþii de control, monitorizare, decontaminare<br />
ºi de întreþinere.<br />
Zona de reparaþii a navelor contaminate<br />
(ZRNC)<br />
Reparaþiile la o navã de razboi avariatã se fac<br />
de obicei la dana de acostare într-o bazã navalã<br />
sau port cu ajutorul a unei serii largi de instalaþii<br />
de menþinere ºi reparaþii. Dacã nava ce necesitã<br />
reparaþii, este contaminatã cu agenþi <strong>NBC</strong>, este<br />
nevoie de resurse adiþionale pentru a proteja<br />
personalul, a începe decontaminarea ºi a preveni<br />
rãspândirea ei pe navã ºi pe þãrm. Aceste<br />
resurse adiþionale trebuie sã fie adiacente la<br />
dana ºi existente în ZRNC. Cerinþele de bazã<br />
pentru ZRNC sunt:<br />
a. O danã pentru nava contaminatã, plus<br />
alte dane pentru navele auxiliare, cum ar fi ºlepuri<br />
de residuuri, nave de spãlare a tancurilor<br />
petroliere etc. Toate deservirile obiºnuite pentru<br />
nave trebuie sã fie disponibile, precum ºi<br />
provizii de apã de mare sau dulce sunt esenþiale<br />
în procesul de decontaminare.<br />
64
. O zonã în jurul danei securizatã cu un<br />
gard pentru a evita accesul neautorizat. Semne<br />
mari de avertizare, cu însemnele respective de<br />
pericol ºi instrucþiunile aferente, trebuiesc<br />
afiºate în jurul perimetrului. În acestã zonã<br />
urmatoarele facilitãþi trebuie sã fie prezente:<br />
un Birou de Control al Proiectelor (BCP) cu<br />
facilitãþi de gestionare pentru a controla toate<br />
activitãþile din interiorul ZP ºi a ZRNC, precum<br />
ºi în navele alocate;<br />
un Birou de Control al Siguranþei ºi<br />
Monitorizãrii (BCSM) cu facilitãþi de gestionare<br />
pentru a controla toate aspectele de siguranþã ºi<br />
monitorizare. Acest birou trebuie sã fie în<br />
acelaºi perimetru cu BCP sau sã aibã o bunã<br />
comunicare cu aceºtia;<br />
un Centru de Protecþie a Personalului (CPP)<br />
care deþine facilitãþi de gestionare, monitorizare<br />
ºi epurare (decontaminare de personal) pentru<br />
tot personalul implicat;<br />
un Centru de Decontaminare a Materialelor<br />
(CDM) ce deþin facilitãþi pentru decontaminarea<br />
echipamentului îndepãrtat de pe navã;<br />
un Centru Ambulatoriu de Distribuire de<br />
Echipament pentru distribuirea, controlul ºi<br />
monitorizarea tuturor instrumentelor, echipamentelor<br />
etc, folosite în ZRNC;<br />
zone izolate pentru segregarea, decontaminarea<br />
ºi aruncarea materialelor contaminate;<br />
birouri, atelier ºi magazii pentru uzul<br />
echipelor de întreþinere;<br />
facilitãþi pentru decontaminarea ºi monitorizarea<br />
vehicolelor înainte de pãrãsirea ZRNC.<br />
Este puþin probabil sã se poatã furniza facilitãþi<br />
standard ptr ZRNC deoarece zona ºi facilitãþile<br />
necesare variazã în funcþie de nivelul de contaminare,<br />
dimensiunile navei, etc., în timp ce locaþia<br />
poate sã depindã de tot felul de alte constrângeri,<br />
cum ar fi disponibilitatea de dane, docuri uscate.<br />
Controlul contaminãrii navei<br />
Urmãtoarele proceduri trebuie respectate<br />
pentru a limita rãspândirea agenþilor de contaminare<br />
prezenþi pe navele afectate:<br />
în Zona de Carantinã a Pericolului,<br />
echipajul navei trebuie înlãturat sau redus<br />
numãrul de personal la minimul necesar pentru<br />
a menþine starea de promptitudine necesarã a<br />
navei. Acest lucru va asigura ca un numãr<br />
minim de oameni sã fie expus contaminãrii.<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Protecþia forþei<br />
Dacã se lucreazã sub contaminare biologicã se<br />
recomandã rotirea persoanlului pentru a se<br />
reduce dozele individuale de expunere.<br />
în ZRNC echipajul navei trebuie redus la<br />
un minim necesar pentru asigurarea serviciilor<br />
de reparaþii ºi asistenþã în decontaminare. Este<br />
important sã se reducã personalul când este o<br />
contaminare puternicã pentru a degreva<br />
echipele de la Centrul de Protecþie Personalã.<br />
Navele cu citadele intacte trebuie sã le<br />
pãstreze ºi sã le folosescã, restricþionând intrarea<br />
ºi ieºirea conform procedurilor normale ale<br />
citadelei. De îndatã ce este posibil sã se creeze o<br />
rutã necontaminatã sigurã pentru trecerea personalului<br />
de la Centru în citadelã fãrã a folosi<br />
echipamente speciale de protecþie.<br />
Se presupune cã acele compartimente<br />
exterioare sunt la acelaºi nivel de contaminare<br />
cu punþile superioare pânã în momentul în care<br />
sunt considerate necontaminate. Astfel, trebuie<br />
monitorizatã intrarea ºi ieºirea pentru ca acestea<br />
sã rãmânã la fel.<br />
Trebuie luate toate mãsurile de prevenire<br />
posibile pentru a reduce împrãºtierea prafului<br />
contaminat. Dacã se folosesc temporar ventilatoare<br />
pentru aerisirea compartimentelor în care<br />
s-a efectuat tot felul de lucrãri ce ridicã praful,<br />
precum: arderi, strungãrie, cioplire, periat cu<br />
sârmã etc., gura de aerisire trebuie dotatã cu filtre<br />
din fibre de sticlã sau alte materiale similare,<br />
pentru capturarea tutror particulelor.<br />
Pericolele ce pot persista pe navã la<br />
întoarcerea în bazã dupã un atac chimic sunt:<br />
̌ pericol de contact cu suprafeþele ce au<br />
absorbit agenþii de contaminare. Dupã decontaminarea<br />
suprafeþelor pot rãmâne niºte bule<br />
contaminate ce implicã pericol de contaminare,<br />
în timp ce agenþii G ºi V nu presupun acest pericol.<br />
Se poate folosi o hârtie specialã de detectare<br />
a agenþilor pentru a verifica suprafeþele navei în<br />
vederea identificãrii vreunei urme de contaminare.<br />
̌ pericol de vapori contaminaþi de la agenþi<br />
absorbiþi de suprafeþe. În timp ce e puþin probabil<br />
ca în urma evaporãrii sã se producã concentraþii<br />
mari în aer liber cu o uºoarã ventilaþie, în<br />
situaþia unde ventilaþia este inexistentã, mai ales<br />
într-un spaþiu închis situaþia este complet diferitã.<br />
În astfel de situaþii trebuie folosite monitorul de<br />
65
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
agent chimic (chemical agent monitor CAM) sau<br />
detectorul de vapori reziduali (residual vapour<br />
detector - RVD). Cu cât mediul are temperaturi<br />
mai scãzute cu atât agentul va emite mai puþine<br />
gaze reziduale ºi va lua mai mult timp sã fie<br />
curãþat prin expunerea la factorii de mediu.<br />
Trebuie sã se acorde atenþie sporitã când materialele<br />
sunt mutate în zone cu temperaturi mai ridicate<br />
deoarece pot apãrea emisii de gaze reziduale de<br />
la obiecte iniþial aparent necontaminate.<br />
Este necesarã monitorizarea contaminãrii cu<br />
reziduuri chimice. Dacã se semnaleazã încã dupã<br />
14 zile prezenþa vaporilor chimici se recomandã<br />
expunerea la factorii de mediu sau înlãturarea<br />
acelor suprafeþe.<br />
Decontaminarea la intrarea în danã<br />
Înainte de intrarea în port punþile exterioare<br />
trebuie sã fie spãlate în prealabil cu furtunurile.<br />
Dacã la sosirea în port nava este încã puternic<br />
contaminatã ar putea fi necesar sã se treacã la<br />
procedura de decontaminare generalã folosind<br />
remocherele de pompieri sau alte vase auxiliare<br />
înainte ca nava în cauzã sã intre în zona de primire.<br />
Trebuie sã se acorde atenþie sporitã direcþiei în<br />
care sunt înlãturate reziduurile.<br />
Când se suspecteazã o contaminare puternicã<br />
a navei se face o expertizã iniþialã de la distanþã<br />
de cãtre echipele de monitorizare aflate pe<br />
remorchere sau alte vase. Dacã se confirmã necesitatea<br />
se trece imediat la decontaminare,<br />
începând de pe partea din direcþia vântului<br />
lucrând dinspre direcþia vântului spre cea opusã<br />
vântului, ºi de la catarge spre linia de plutire. Sã<br />
se acorde atenþie pericolului de contaminare de la<br />
apa ce intrã pe navã prin gãuri, tambuchiuri<br />
deschise, guri de aerisire etc. Apoi o echipã de<br />
monitorizare trebuie sã urce la bordul navei, sã<br />
efectueze o expertizã ºi în consecinþã sã delimiteze<br />
zonele afectate de cele necontaminate. Apoi<br />
echipele de decontaminare trebuie sã treacã la<br />
decontaminarea zonelor dupã caz, sub supravegherea<br />
echipei de monitorizare folosind instrumentele<br />
la îndemânã. Sã se acorde atenþie la<br />
scurgerea fluidelor pentru a nu se contamina<br />
zonele curate.<br />
Când nivelele de contaminare sunt considerate<br />
suficient de joase echipele de monitorizare<br />
trebuie sã delimiteze zonele fierbinþi pentru a<br />
preveni accesul accidental în acele zone. Trebuie<br />
66<br />
Protecþia forþei<br />
delimitate câteva rute sigure de la punctul de<br />
acces la poziþiile cheie, cum ar fi: intrarea/ieºirea<br />
citadelei la puntea de control. Se pot utiliza covoraºele<br />
absorbante pentru a se evita rãspândirea<br />
contaminãrii. Dacã nivelul de radiaþii este mare ºi<br />
o permite cerinþele operaþionale, trebuie sã se<br />
considere posibilitatea de a þine nava în carantinã<br />
o perioadã pânã când se reduce doza de toxicitate<br />
permiþând astfel o "ºedere" rezonabilã pentru<br />
echipele de decontaminare.<br />
Citadela<br />
Citadela este definitã ca un grup de compartimente<br />
interconectate, care pot fi incluse toate<br />
într-o limitã etanº, în care aerul poate fi recirculat<br />
pentru a oferi protecþie colectivã nuclearã ºi<br />
biologicã. Integritatea citadelei este sporitã de<br />
suprapresiune. Aceasta asigurã cã orice scurgere<br />
se face numai din interiorul citadelei spre exterior<br />
ºi nu invers.<br />
Protecþie Colectivã (COLPRO)<br />
Definiþia NATO pentru COLPRO este:<br />
Protecþia unui grup de indivizi aflaþi într-un<br />
mediu <strong>NBC</strong> care permite relaxarea protecþiei<br />
<strong>NBC</strong> individualã. COLPRO se realizeazã pe<br />
navele de rãzboi prin menþinerea uneia sau mai<br />
multor citadele etanº sau a unor sub-citadele. În<br />
interiorul unei citadele intacte echipajul navei<br />
poate trãi, munci ºi se poate miºca într-o zonã<br />
netoxicã (TFA) sau o ameninþare de atac <strong>NBC</strong>.<br />
COLPRO este susþinut ºi de pre-udare<br />
deoarece apa produce un film protector pe toate<br />
punþile libere, înainte, în timpul ºi dupã un atac<br />
<strong>NBC</strong>. Prin reducerea nevoii de echipament protector<br />
individual, COLPRO permite:<br />
a. eficacitatea în luptã sã fie în permanenþã<br />
menþinutã;<br />
b. habitabilitatea este menþinutã la cele mai<br />
înalte standarde;<br />
c. facilitate de odihnã pentru echipaje cu<br />
minim de eficienþã.<br />
Bibliografie:<br />
Manualul Departamentului Naval de<br />
Apãrare împotriva armelor Nucleare, Biologice<br />
ºi Chimice - BR 2170 (1)
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Echipamente CBRN<br />
MIJOACE SIMPLE <strong>DE</strong> <strong>DE</strong>TECÞIE ROMÂNEªTI<br />
LA ÎNCEPUT <strong>DE</strong> MILENIU<br />
Lt. col. (r) ing. Emanoil Viorel DINESCU - cercetãtor ºtiinþific gradul II<br />
Lt. col. (r) chim. Adriana PREDICÃ - cercetãtor ºtiinþific gradul III<br />
Col. (r) dr. ing. Ion SAVU - cercetãtor ºtiinþific gradul I<br />
Ing. Liliana RECE - cercetãtor ºtiinþific gradul III<br />
Chim. Rodica LUNGU - cercetãtor ºtiinþific gradul III<br />
Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare N.B.C. ºi Ecologie<br />
P<br />
osibilitatea unor conflicte militare în<br />
care se pot utiliza agenþi toxici, dar ºi<br />
iminenþa unor acte teroriste sau a accidentelor<br />
industriale sunt tot atâtea motive de îngrijorare<br />
ºi neliniºte. Pentru cei implicaþi în domeniul<br />
detecþiei chimice se impune accelerarea eforturilor<br />
pentru obþinerea unor mijloace tot mai sigure ºi mai<br />
performante.<br />
Existã douã tipuri de situaþii critice care reliefeazã<br />
rolul ºi importanþa activitãþilor de detecþie a<br />
compuºilor chimici de interes militar, ºi anume contaminarea<br />
în cazul unui conflict, respectiv contaminarea<br />
accidentalã sau voluntarã în condiþii de pace.<br />
Contaminarea chimicã în cazul unui conflict militar<br />
La apariþia sau la iminenþa unui atac în care se<br />
preconizeazã a se utiliza arme de distrugere în masã,<br />
cele mai dificile probleme cu care se confruntã factorii<br />
de decizie sunt legate de determinarea naturii<br />
incidentului ºi a tipului agenþilor utilizaþi. Una dintre<br />
cerinþele de bazã o constituie implicarea cât mai<br />
redusã a personalului combatant în operaþiunile de<br />
identificare a contaminanþilor, pentru a-i putea permite<br />
desfãºurarea nestingheritã a activitãþilor operaþionale.<br />
Identificarea clarã constituie un avantaj<br />
psihologic pentru propriile trupe ºi permite luarea<br />
deciziilor adecvate, cu influenþã pozitivã asupra stãrii<br />
de operativitate.<br />
Contaminarea chimicã în timp de pace<br />
Instalaþiile de producþie sau spaþiile de depozitare<br />
a substanþelor chimice prezintã un anumit<br />
grad de risc, putându-se produce emanaþii accidentale<br />
de compuºi toxici. Totodatã existã, din nefericire,<br />
pericolul unor acte teroriste, foarte greu de previzionat<br />
sau de contracarat. Contaminarea în asemenea<br />
cazuri se poate produce în locuri din cele mai<br />
variate ºi, mai ales, cu agenþi toxici "neclasici", sintetizaþi<br />
cu mijloace artizanale.<br />
Modificarea conceptelor privind operaþiile militare,<br />
pericolul deþinerii necontrolate de muniþie chimicã<br />
sau de compuºi chimici toxici "atipici" sunt motive<br />
serioase pentru ca specialiºtii sã-ºi restructureze concepþiile<br />
privind detecþia chimicã. Se impune o<br />
readaptare a mijloacelor de identificare existente în<br />
dotare, dar ºi crearea unora noi, mai performante,<br />
mai sigure, mai fiabile. Dacã domeniul aparaturii de<br />
detecþie (detectoare, avertizoare, teledetectoare) este<br />
unul prohibitiv pentru o þarã aflatã în plinã restructurare<br />
- în care industria este în dezagregare rapidã,<br />
conexiunea cercetare - societãþi comerciale este<br />
aproape inexistentã, fondurile destinate cercetãrii ºi<br />
modernizãrii sunt foarte limitate, iar armata este ea<br />
însãºi într-o continuã reaºezare - eforturile se pot<br />
îndrepta cãtre domenii mai accesibile din punct de<br />
vedere economic ºi financiar, afectând, însã, cât mai<br />
puþin capacitatea de apãrare ºi de intervenþie a trupelor<br />
specializate. În aceastã categorie se încadreazã<br />
ºi mijloacele simple de detecþie - hârtii indicatoare,<br />
tubuºoare indicatoare, truse de detecþie-care asigurã<br />
un cumul de avantaje, printre care:<br />
simplitate constructivã ºi funcþionalã;<br />
preþ de cost scãzut;<br />
uºurinþã în operare;<br />
timp scãzut pentru instruirea utilizatorului;<br />
gabarit foarte scãzut;<br />
posibilitatea detectãrii principalelor tipuri de<br />
agenþi toxici;<br />
interpretare facilã a rezultatelor detecþiei;<br />
utilizarea în condiþii climatice diverse;<br />
efort logistic minim;<br />
dotarea tuturor categoriilor de forþe combatante<br />
ºi, practic, a fiecãrui militar;<br />
posibilitatea utilizãrii simultane a mai multor<br />
tipuri de mijloace de detecþie, crescând astfel siguranþa<br />
ºi spectrul identificãrilor;<br />
67
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
bunã sensibilitate ºi specificitate a detecþiei;<br />
posibilitatea realizãrii unor truse multifuncþionale<br />
(detecþie - decontaminare; detecþie -<br />
profilaxie; detecþie - decontaminare - protecþie - profilaxie).<br />
STADIUL ACTUAL ªI PERSPECTIVELE<br />
IMEDIATE<br />
Dupã 11 septembrie 2001 (atacul terorist asupra<br />
World Trade Center - New York), lumea a devenit mai<br />
conºtientã ca oricând cã arsenalul chimic, dar ºi<br />
agenþii toxici sintetizaþi artizanal, reprezintã pericole<br />
deosebit de serioase.<br />
În general, coexistã douã principale categorii de<br />
mijloace de detecþie chimicã: detectoare de agenþi<br />
toxici ºi mijloace simple de detecþie.<br />
Detectoarele de agenþi toxici se dezvoltã pe mai<br />
multe direcþii, încercându-se creºterea capacitãþii de<br />
identificare, diminuarea gabaritelor, creºterea duratei<br />
de funcþionare continuã, micºorarea numãrului ºi a<br />
dinamicii înlocuirii materialelor consumabile, simplificarea<br />
operãrii ºi a interpretãrii rezultatelor. Abordarea<br />
acestui domeniu implicã interacþiunea între puternice<br />
forþe de cercetare, societãþi producãtoare moderne ºi<br />
companii comerciale.<br />
Mijloacele simple de detecþie sunt instrumente de<br />
identificare a agenþilor toxici care au o construcþie ºi<br />
funcþionare simplã, sunt foarte ieftine, uºor de manipulat<br />
ºi care nu necesitã o instruire sau un antrenament<br />
special. Pot intra în dotarea fiecãrui militar ºi se<br />
pot utiliza aproape în orice situaþie tacticã.<br />
În dotarea armatei române existã un numãr de<br />
astfel de mijloace (tubuºoare indicatoare, hârtii indicatoare,<br />
laboratoare chimice de campanie), care au<br />
fost concepute ºi realizate cu câteva decenii în urmã.<br />
Apariþia unor noi metode de identificare, dezvoltarea<br />
continuã a tehnologiilor de producþie, apariþia unor<br />
materiale performante ºi fiabile sunt principalii factori<br />
care ne-au determinat sã abordãm - în ansamblu ºi pe<br />
fiecare categorie în parte - tematica modernizãrii<br />
mijloacelor simple de detecþie. Un factor important<br />
care trebuie luat în considerare este ºi acela al schimbãrilor<br />
intervenite în concepþia tacticã a ducerii acþiunilor<br />
de luptã, fiind necesar ca mijloacele de detecþie<br />
chimicã sã se utilizeze în conformitate cu acest nou<br />
concept.<br />
"Motivaþia" cercetãrii-dezvoltãrii în domeniul<br />
mijloacelor simple de detecþie chimicã rezidã în avantajele<br />
tehnice oferite de aceste echipamente, dar ºi de<br />
cele strict economice. Factorul economic nu trebuie sã<br />
68<br />
Echipamente CBRN<br />
fie generalizat, în sensul cã, fiind echipamente cu preþ<br />
de cost scãzut, sunt preponderent abordate de þãrile<br />
cu economie mai puþin dezvoltatã. Toate þãrile care<br />
beneficiazã de resurse financiare considerabile pentru<br />
domeniul militar nu renunþã la dotarea trupelor proprii<br />
cu mijloace simple de detecþie, considerându-le<br />
absolut necesare ºi complementare aparaturii supersofisticate.<br />
CONCEPTUL <strong>DE</strong> MO<strong>DE</strong>RNIZARE GLOBALÃ<br />
Necesitatea revitalizãrii produselor din aceastã<br />
categorie de tehnicã militarã conduce cãtre o analizã<br />
detaliatã a fiecãrui tip de mijloc indicator, dar ºi a<br />
interdependenþelor funcþionale ºi, mai ales, operaþionale.<br />
Între abordarea individualã a fiecãrei categorii<br />
de mijloace de detecþie ºi abordarea sistemicã,<br />
am ales varianta globalã, care aduce - cu siguranþã - o<br />
îmbunãtãþire a întregului arsenal de mijloace<br />
antichimice, concomitent cu creºterea "confortului<br />
psihic" al fiecãrui militar, datorat încrederi superioare<br />
în calitãþile noilor tipuri de produse din aceastã categorie.<br />
Fiecare pas în direcþia mãririi siguranþei ºi a protecþiei<br />
individuale ºi colective, conferã militarului un<br />
sprijin moral incontestabil, micºorându-i vulnerabilitatea<br />
faþã de agenþii chimici ºi, concomitent, generându-i<br />
energii ºi disponibilitãþi suplimentare pentru<br />
efectuarea acþiunilor militare specifice. Am gândit,<br />
deci, o modernizare de ansamblu a tuturor tipurilor<br />
de mijloace de detecþie chimicã: tubuºoare indicatoare,<br />
hârtii indicatoare, truse de detecþie. Demersul<br />
este unul nu foarte facil, presupunând reconceperea<br />
fiecãrui mijloc în parte, dar ºi realizarea conexiunilor<br />
logice între tipurile de produse, din punct de vedere<br />
funcþional, dar ºi operativ - tactic, în vederea acoperirii<br />
unei game cât mai vaste de domenii ºi de situaþii posibile.<br />
Pe parcursul ultimilor ani, la solicitarea categoriilor<br />
de forþe, a fost abordatã aceastã modernizare, prin<br />
includerea produselor respective în diverse programe<br />
de cercetare - naþionale, departamentale sau interne.<br />
Au fost iniþiate, succesiv sau paralel, cercetãri pentru<br />
obþinerea mijloacelor de detecþie din categoriile de<br />
larg interes pentru dotarea trupelor.<br />
MIJLOACE <strong>DE</strong> <strong>DE</strong>TECÞIE<br />
Cele mai "simple" dintre mijloacele de detecþie<br />
sunt hârtiile indicatoare ºi tubuºoarele indicatoare.<br />
Pentru prima dintre aceste categorii, am iniþiat<br />
cercetarea în ideea realizãrii unui produs cu totul nou<br />
- hârtie indicatoare autoadezivã polifuncþionalã,
care sã poatã da indicaþii pentru principalele tipuri de<br />
agenþi toxici-neurotoxici tip G ºi tip V, respectiv vezicanþi.<br />
Chiar dacã sensibilitatea ºi specificitatea acestor<br />
tipuri de hârtii indicatoare este mai scãzutã, ele au<br />
avantajul cã pot identifica principalii compuºi toxici,<br />
având o utilitate mai generalã, ceea ce este, în fapt,<br />
mai apropiatã de destinaþia acestor mijloace de detecþie<br />
- utilizarea de cãtre toate categoriile de militari.<br />
Hârtiile indicatoare polifuncþionale prezintã<br />
urmãtoarele avantaje:<br />
folosirea unui singur mijloc indicator;<br />
diminuarea preþului de cost;<br />
evitarea confuziilor în utilizare sau în interpretarea<br />
rezultatelor;<br />
instrucþiuni de lucru ºi etaloane de culoare<br />
unice;<br />
detecþia simultanã a tuturor categoriilor de<br />
agenþi toxici;<br />
neimplicarea militarului în efectuarea<br />
detecþiei;<br />
diminuarea gabaritelor;<br />
alegerea facilã a tipului de ambalaj ºi a<br />
inscripþionãrii.<br />
Ca la orice creaþie tehnicã, existã ºi unele dezavantaje:<br />
realizarea hârtiei indicatoare bazatã numai pe<br />
reactivi de pre-impregnare;<br />
compatibilitate redusã între reactivii utilizaþi<br />
pentru realizarea hârtiei indicatoare ºi materialul<br />
adeziv;<br />
testarea detaliatã a hârtiei indicatoare "universale"<br />
ºi stabilirea sensibilitãþii, specificitãþii ºi a influenþei<br />
interferenþilor.<br />
Cercetãrile - începute în anul 2003, în cadrul<br />
C.C.ª.A.N.B.C.E. - au fost finalizate cu succes în 2005,<br />
realizându-se un nou tip de hârtie indicatoare, denumitã<br />
generic HIARO, care întruneºte multe dintre<br />
calitãþile produselor similare existente în dotarea<br />
armatelor moderne, având - în plus - avantajul unei<br />
tehnologii de obþinere simple ºi necostisitoare ºi, mai<br />
ales, posibilitatea discernerii fãrã dubii a principalelor<br />
categorii de agenþi chimici toxici - neurotoxici de tip<br />
sarin/soman (G), neurotoxici de tip V, respectiv vezicanþi<br />
(H). Produsul este introdus în înzestrarea trupelor,<br />
fiind destinat echipãrii tuturor categoriilor de<br />
militari. În figura 1 este prezentat setul de hârtii indicatoare<br />
autoadezive.<br />
Conceperea unor tubuºoare indicatoare performante<br />
a constituit un obiectiv pe cât de ambiþios, pe<br />
atât de dificil de finalizat, datoritã:<br />
̌ necesitãþii elaborãrii tehnologiilor adecvate<br />
noilor tipuri de reactivi ºi materiale;<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Echipamente CBRN<br />
̌ adaptãrii caracteristicilor tehnico - funcþionale<br />
la cerinþele operaþionale moderne;<br />
̌ regândirii instrucþiunilor de lucru ºi a modului<br />
de inscripþionare, în vederea simplificãrii modului de<br />
lucru;<br />
̌ lipsei unei dotãri tehnice specifice;<br />
̌ experienþei reduse în abordarea tehnologiilor<br />
complexe.<br />
Surmontând aceste dificultãþi - prin ambiþie,<br />
informare multi-direcþionalã ºi lucru în echipã, s-a<br />
reuºit finalizarea a patru tipuri de tubuºoare indicatoare<br />
destinate detecþiei: agenþilor toxici cu acþiune<br />
generalã ºi/sau sufocantã (T.I. - ACG); agenþilor neurotoxici<br />
(T.I. - G); agenþilor vezicanþi (T.I. - HD);<br />
agenþilor psihochimici (T.I. - BZ).<br />
Fiecare categorie de tubuºoare indicatoare asigurã<br />
identificarea rapidã ºi sigurã a compuºilor toxici pentru<br />
care sunt destinate, sunt uºor de mânuit, interpretarea<br />
rezultatelor este facilã, preþul de cost este<br />
mult inferior celui practicat de firme producãtoare de<br />
astfel de echipamente, iar echiparea se poate realiza<br />
independent (cu unu, douã, trei sau cu toate patru<br />
tipurile de tubuºoare), în orice variantã solicitatã de<br />
beneficiari. Proiectarea unui nou gen de casete pentru<br />
seturile de tubuºoare indicatoare a þinut cont de protecþia<br />
mecanico-climaticã a produselor, de siguranþa<br />
în exploatare ºi de diferenþierea coloristicã.<br />
Caracteristicile tehnico-operaþionale superioare,<br />
aspectul inedit - foarte funcþional, dar ºi estetic -, gruparea<br />
în seturi mai mici (câte 5 bucãþi), inscripþionarea<br />
intuitivã, ambalarea sigurã ºi diferenþiatã pe<br />
tipuri de tubuºoare, sunt numai câteva dintre performanþele<br />
tipice, care fac ca aceste produse sã fie instrumente<br />
foarte utile pentru militarii din trupele destinate<br />
apãrãrii N.B.C., ca ºi a altor categorii de forþe din<br />
cadrul sistemului naþional de apãrare.<br />
În figura 2 sunt prezentate seturile din cele<br />
patru tipuri de tubuºoare indicatoare.<br />
Figura 1 Hârtie indicatoare<br />
autoadezivã (HIARO)<br />
Figura 2 Seturi de<br />
tubuºoare indicatoare (T.I.-H;<br />
T.I -G; T.I. -ACG; T.I.-BZ)<br />
Un alt deziderat l-a constituit realizarea unei<br />
truse de detecþie a agenþilor toxici, care sã asigure<br />
identificarea principalelor tipuri de agenþi toxici cu<br />
specific militar (neurotoxici ºi vezicanþi), aflaþi sub<br />
69
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
formã de micropicãturi. Simplificarea structurii ºi a<br />
modului de funcþionare, sensibilitatea ridicatã la<br />
agenþii toxici, diminuarea costurilor de fabricaþie prin<br />
micºorarea numãrului componentelor trusei ºi prin<br />
reducerea numãrului de determinãri, scurtarea timpului<br />
afectat detecþiei ºi micºorarea gabaritelor sunt<br />
principalele obiective pe care noul produs a trebuit sã<br />
le îndeplineascã. Conceputã ca o mini-trusã, aceasta<br />
conþine: hârtii indicatoare pentru agenþi neurotoxici;<br />
hârtii indicatoare pentru agenþi vezicanþi; flacoane cu<br />
soluþii reactive; flacon cu apã distilatã. Asamblate într-o<br />
husã din material textil, componentele sunt uºor de<br />
folosit, datoritã atât compartimentãrii distincte a<br />
interiorului ambalajului, cât ºi diferenþierii coloristice<br />
intuitive. Astfel, flaconul care conþine reactiv necesar<br />
identificãrii agenþilor vezicanþi are capacul de culoare<br />
portocalie (identicã nuanþei rezultate la detecþia acestui<br />
tip de compus toxic), capacul flaconului utilizat<br />
pentru detecþia agenþilor neurotoxici are culoarea<br />
albastrã (similarã culorii obþinute la detecþie), iar flaconul<br />
cu apã distilatã are capacul de culoare "neutrã"<br />
(alb). Totodatã, etichetele flacoanelor au aceleaºi coloraþii<br />
ca ºi capacele, iar instrucþiunile de lucru conþin<br />
o "banderolã" specific coloratã.<br />
Trusa de detecþie a agenþilor toxici (T.D.A.T.) este<br />
prezentatã în figura 3.<br />
70<br />
Figura 3 Trusã de detecþie a agenþilor toxici (T.D.A.T.)<br />
Neînscriindu-se strict în categoria mijloacelor de<br />
detecþie chimicã, dar conþinând ca elemente esenþiale<br />
aceste tipuri de echipamente, Trusa de supravieþuire<br />
în caz de contaminare chimicã se constituie într-un<br />
produs deosebit, atât ca noutate conceptualã, cât ºi ca<br />
realizare efectivã. Structurarea tuturor componentelor<br />
necesare "protecþiei globale" a militarului (detecþie -<br />
protecþie individualã - decontaminare imediatã - profilaxie<br />
- tratament post-contaminare chimicã) într-un<br />
complet unitar constituie o modalitatea de abordare<br />
extrem de modernã, chiar avangardistã, în domeniul<br />
Echipamente CBRN<br />
apãrãrii N.B.C. Au fost realizate douã tipuri de truse -<br />
una destinatã tuturor categoriilor de militari (T.S. -<br />
N.B.C.), cealaltã conceputã pentru specialiºti (T.S. -<br />
N.B.C. Ex), aceasta din urmã, figura 4 având în componenþã<br />
mijloace necesare detecþiei (hârtii indicatoare<br />
ºi tubuºoare indicatoare), pachet de decontaminare<br />
individualã (P.D.I.), auto-injectoare, medicament profilactic,<br />
compoziþie pentru verificarea etanºeitãþii<br />
mãºtii contra gazelor.<br />
Figura 4 Trusã de supravieþuire (T.S. - N.B.C. Ex)<br />
Actualizarea mijloacelor de detecþie chimicã nu se<br />
poate considera completã fãrã a aborda ºi latura<br />
instruirii militarilor privind protecþia împotriva<br />
agenþilor chimici toxici. În acest sens, preocupãrile s-au<br />
îndreptat spre modernizarea unui mai vechi "instrument<br />
de lucru" - Trusa de instrucþie cu imitatori de<br />
S.T.L. Au fost urmãrite mai multe aspecte:<br />
̌ pãstrarea structurii ºi compartimentãrii ambalajului;<br />
̌ înlocuirea parþialã a reactivilor ºi a materialelor<br />
cu unele mai performante;<br />
̌ "compartimentarea" ºi diferenþierea coloristicã<br />
a imitatorilor, în funcþie de categoria de agent toxic ºi<br />
de proprietãþile fizice;<br />
̌ îmbunãtãþirea aspectului ºi uºurarea discernerii<br />
"compuºilor toxici";<br />
̌ estetizarea inscripþionãrii interioare ºi exterioare<br />
ºi corelarea denumirii compuºilor toxici cu simbolistica<br />
general acceptatã.<br />
Finalitatea demersului nostru a constat în<br />
realizarea unei truse denumitã Trusã cu imitatori de<br />
agenþi toxici (T.I.AT.) - figura 5, care se constituie<br />
într-un mijloc modern necesar instruirii tuturor militarilor,<br />
dar ºi a altor categorii de personal care poate<br />
intra în contact cu astfel de agenþi toxici.<br />
Figura 5 Trusã cu imitatori de agenþi toxici (T.I.A.T)
INSTALAÞII <strong>PENTRU</strong> TESTAREA<br />
MIJLOACELOR <strong>DE</strong> <strong>DE</strong>TECÞIE<br />
Modernizarea globalã în domeniul mijloacelor de<br />
detecþie chimicã a impus restructurarea totalã ºi în<br />
privinþa modalitãþii de testare a mijloacelor nou create<br />
ºi, totodatã, a aparaturii de detecþie produse oriunde<br />
în lume ºi care poate intra în înzestrarea armatei.<br />
Existenþa unei instalaþii de testare veche de peste trei<br />
decenii nu putea sã ne lase "nesensibilizaþi", astfel<br />
încât a fost conceputã ºi realizatã o instalaþie modernã,<br />
care sã rãspundã cerinþelor moderne privind testarea<br />
cu utilizarea agenþilor toxici reali. Coroborând principiilor<br />
constructive ale vechii instalaþii cu parametrii<br />
tehnico-funcþionali ale unor instalaþii similare existente<br />
pe plan mondial, s-a ajuns la concluzia cã sunt<br />
necesare douã tipuri de instalaþii. Astfel, o instalaþie se<br />
foloseºte pentru testarea cu agenþi toxici volatili ºi o<br />
altã instalaþie este utilã în cazul testãrilor pentru<br />
compuºi cu volatilitate scãzutã. Structura ºi dotarea<br />
instalaþiilor este asemãnãtoare, diferenþierea constând<br />
în gabarit (1000 l, respectiv 100 l) ºi în principiul de<br />
lucru (recirculare în interiorul ºi în exteriorul instalaþiei,<br />
respectiv pulverizare în camera etanºã a unei<br />
cantitãþi determinate de agent toxic, urmatã de dispersarea<br />
sa prin intermediul unui ventilator intern).<br />
În figura 6 este prezentatã o imagine generalã a instalaþiei<br />
de testare pentru compuºii toxici nevolatili.<br />
Figura 6 Instalaþie pentru testarea mijloacelor de<br />
detecþie chimicã<br />
Instalaþiile sunt funcþionale ºi au parcurs probele<br />
"de foc" ale mai multor testãri, în unele dintre acestea<br />
fiind implicaþi ºi specialiºti strãini, care au avut cuvinte<br />
de laudã în legãturã cu posibilitãþile instalaþiilor, dar ºi<br />
în ceea ce priveºte priceperea specialiºtilor noºtri. S-au<br />
evidenþiat ºi unele limitãri ale instalaþiilor, îndeosebi<br />
în ceea ce priveºte modificarea ºi urmãrirea parametrilor<br />
de lucru.<br />
Preconizãm ca într-un viitor nu foarte îndepãrtat<br />
sã realizãm o instalaþiei nouã, structuratã ºi echipatã<br />
mai modern ºi mai eficient, instalaþie cu care se vor<br />
putea efectua testãri în condiþii de lucru variate.<br />
Totodatã, posibilitatea de verificare a concentraþiei<br />
agenþilor toxici va fi una mult mai exactã.<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Echipamente CBRN<br />
CONCLUZII<br />
Rezultatele concrete ale creaþiei ºtiinþifice ºi<br />
tehnice militare, realizate prin cele mai nebãnuite ºi<br />
revoluþionare perfecþionãri ºi diversificãri - uneori<br />
aparent fanteziste dar, adesea, revoluþionare - sunt<br />
consecinþa impulsurilor iniþiale ºi ireductibile ale<br />
cunoaºterii umane.<br />
Creaþia din domeniul apãrãrii N.B.C., în particular,<br />
contribuie - în mod eficient ºi dinamic - la dezvoltare,<br />
la îmbunãtãþirea calitãþii activitãþilor<br />
operaþionale ale militarului, la simplificarea<br />
modalitãþilor de intervenþie în cazul unor evenimente<br />
de naturã chimicã, la creºterea "confortului<br />
psihic" ºi, implicit, la diminuarea stresului specific<br />
acþiunilor militare duse în zone cu risc ridicat de<br />
contaminare.<br />
Conceptualizarea unei noi generaþii de mijloace<br />
de detecþie chimicã ºi, ulterior, concretizarea în produse<br />
specifice, moderne ºi performante, sunt rezultatul<br />
unei acþiuni comune, parteneriale, la care au contribuit<br />
cercetãtorii din domeniul detecþiei chimice, reprezentanþii<br />
managementului Centrului de Cercetare ªtiinþificã<br />
pentru Apãrare N.B.C. ºi Ecologie, colegii din<br />
alte colective - protecþie individualã, sinteze, analize<br />
chimice -, structurile de conducere, tehnice ºi operative din<br />
cadrul Bazei de Instruire pentru Apãrare N.B.C.<br />
Câmpulung, specialiºtii din mai multe societãþi comerciale<br />
(Prodplast; Stimpex; Mednicon; Adela<br />
Mod Production; Sticker International), firme<br />
colaboratoare (Romtech; Dräger Safety România).<br />
Continuatori ai strãdaniei înaintaºilor, colectivul<br />
detecþie - decontaminare chimicã care activeazã<br />
la acest început de mileniu a încercat - ºi sperãm sã<br />
fi reuºit - actualizarea mijloacele de detecþie cu<br />
produse de mare necesitate pentru dotarea tuturor<br />
categoriilor de militari sau a celor din specialitatea<br />
apãrare N.B.C., echipamente al cãror nivel de performanþã<br />
ºi de fiabilitate îl va decide, cu siguranþã, practica<br />
ºi timpul.<br />
71
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Echipamente CBRN<br />
UN NOU MIJLOC <strong>PENTRU</strong> VERIFICAREA OPERAÞIONALÃ A<br />
ETANªEITÃÞII MêTII CONTRA GAZELOR<br />
Ing. Floarea CIOCHINÃ, Col. (r) dr.ing. Ion SAVU, Lt. col. ing. Nicolae NIÞIª,<br />
Ing. Emilia PREDA, Ing. Marilena PETRIªOR, Ing. Mioara PETRESCU,<br />
Ing. Corneliu NICOLAU, Chimist Tamara SAVU, Proiectant Ioan PREDA<br />
Centrul de Cercetare ªtiinþifiã pentru Apãrare <strong>NBC</strong> ºi Ecologie<br />
S<br />
copul acestui articol este sã prezinte<br />
rezultatele cercetãrilor efectuate în<br />
Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentru<br />
Apãrare <strong>NBC</strong> ºi Ecologie privind realizarea unui<br />
nou mijloc pentru verificarea etanºeitãþii mãºtii<br />
contra gazelor.<br />
Pe plan naþional, testul de verificare a<br />
etanºeitãþii mãºtii contra gazelor s-a efectuat cu<br />
ajutorul unor substanþe cu acþiune iritantã asupra<br />
organismului (ochi, cãi respiratorii) ºi care în concentraþii<br />
mari aveau un grad de toxicitate ridicat<br />
asupra întregului organism. Iniþial aceastã verificare<br />
s-a fãcut cu cloropicrinã ºi/sau nicloran.<br />
Începând cu anul 1993 în înzestrarea armatei a<br />
fost introdusã o nouã compoziþie pentru verificarea<br />
etanºeitãþii mãºtii (SVM), pe bazã de CS<br />
(o-clorbenzilidenmalononitril), o substanþã iritant-lacrimogenã,<br />
a cãrei toxicitate, este inferioarã<br />
substanþelor folosite anterior.<br />
Dupã aderarea României la NATO ºi intrarea<br />
în Uniunea Europeanã s-a impus gãsirea unor noi<br />
soluþii sau compoziþii pentru testarea calitativã a<br />
mãºtii contra gazelor.<br />
În urma cercetãrilor ºi experimentãrilor operaþionale,<br />
în dotarea armatei, pentru efectuarea<br />
testelor calitative, a fost introdusã o compoziþie<br />
odorantã netoxicã (amestec de mai multe substanþe<br />
care dau un miros caracteristic, persistent<br />
de bananã) sub formã lichidã, în fiole de sticlã care<br />
se închid prin topire în flacãrã.<br />
Utilizarea acestei compoziþii deºi comodã are<br />
dezavantajul unei influenþe relativ mari a sensibilitãþii<br />
olfactive a fiecãrui subiect în parte.<br />
Pentru înlãturarea acestui dezavantaj colectivul<br />
de cercetãtori ºi-a propus gãsirea unor<br />
amestecuri pirotehnice iritant-lacrimogene pe<br />
bazã de CS, care prin producerea de aerosoli sã<br />
inducã subiectului o stare de disconfort accentuatã<br />
72<br />
într-un timp foarte scurt. Astfel, produsul a fost<br />
conceput sub forma unui sistem format dintr-un<br />
cartuº pirotehnic generator de aerosoli produºi<br />
prin combustia amestecului iritant-lacrimogen ºi o<br />
incintã transportabilã în care se va verifica<br />
etanºeitatea mãºtii contra gazelor.<br />
Utilizarea acestei metode are la bazã urmãtoarele<br />
argumente:<br />
substanþele iritante, între care ºi CS-ul sunt<br />
definite în Convenþia privind interzicerea dezvoltãrii,<br />
producerii, stocãrii ºi folosirii armelor chimice ºi distrugerea<br />
acestora ca substanþe chimice, neincluse în<br />
listele de substanþe pentru care se stabilesc regimuri<br />
de control, (anexã la aceastã lege), care pot produce<br />
rapid, la om, efecte de iritaþie senzorialã sau<br />
incapacitare fizicã, ce dispar la scurt timp dupã terminarea<br />
expunerii;<br />
efectele iritante ale CS-ului apar la concentraþii<br />
foarte mici ale acestuia în aer, (de ordinul a<br />
2x10 -5 mg/min . l);<br />
este stabil termic ºi în depozitare, putând fi<br />
întrebuinþat în compoziþii fumigene ºi alte sisteme<br />
de producere a aerosolilor.<br />
Folosirea unei incinte de mici dimensiuni,<br />
transportabilã, ca o alternativã a camerei de gaze<br />
tip cort, prezintã urmãtoarele avantaje:<br />
soluþie modernã adoptatã la majoritatea<br />
statelor membre NATO - utilizarea "fumului" de<br />
CS - (variantã mai bunã) în locul soluþiei de CS -<br />
se eliminã metoda spargerii fiolelor;<br />
manipulare uºoarã (se eliminã din etapele<br />
de instalare: introducerea celor patru stâlpi de<br />
susþinere, consolidarea acestora cu ajutorul unor<br />
bare laterale, sãparea ºanþului în jurul cortului pentru<br />
îngroparea marginii inferioare a cortului etc.);<br />
incinta transportabilã, mult mai redusã ca<br />
volum faþã de vechiul cort de gaze;<br />
montare ºi demontare rapidã;
se evitã contaminarea inutilã a hainelor;<br />
uºor de transportat ºi de întreþinut.<br />
Cercetãrile desfãºurate au urmãrit obiectivele:<br />
1. obþinerea amestecului pirotehnic iritantlacrimogen;<br />
2. obþinerea amestecului de întârziere - asigurã<br />
o aprindere cu o întârziere de câteva secunde a<br />
amestecului iritant-lacrimogen;<br />
3. realizarea mijlocului pirotehnic sub forma<br />
unui cartuº cu încãrcãturã iritant-lacrimogenã ºi<br />
sistem de iniþiere;<br />
4. proiectarea ºi confecþionarea incintei în<br />
colaborare cu specialiºtii Secþiei Reparaþii Tehnicã<br />
ºi Echipamente <strong>NBC</strong>, PSI, Intendenþã ºi CL -<br />
Câmpulung Muscel.<br />
Amestecul pirotehnic iritant-lacrimogen conþine<br />
alãturi de oxidant, combustibil ºi liant, CS, substanþã<br />
care în procesul de ardere a amestecului<br />
formeazã aerosolii iritanþi-lacrimogeni. În acest<br />
scop s-au utilizat azotat de potasiu, lactozã,<br />
clorurã de amoniu, acid benzoic, CS, novolac<br />
soluþie alcoolic? 50%.<br />
Reþeta amestecului a fost astfel aleasã încât<br />
valoarea concentraþiei de aerosoli iritanþi din incintã<br />
sã nu depãºeascã limita de suportabilitate<br />
(0,004 mg/l).<br />
Tehnologia de realizare a amestecului<br />
pirotehnic iritant-lacrimogen a cuprins urmãtoarele<br />
faze:<br />
¢ pregãtirea componenþilor, ce presupune<br />
efectuarea operaþiilor de uscare, mãrunþire,<br />
cernere, uscare finalã;<br />
¢ prepararea amestecului pirotehnic, etapã ce<br />
include dozarea ºi omogenizarea componenþilor,<br />
lierea amestecului, granularea ºi uscarea<br />
amestecului preparat.<br />
În cadrul cercetãrilor au fost studiate ºi realizate<br />
mai multe amestecuri pirotehnice cu compoziþii<br />
diferite, în scopul selectãrii unei reþete optime,<br />
care sã corespundã condiþiilor tehnico-tactice<br />
cerute. Aceste reþete sunt prezentate în tabelul nr.1.<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Echipamente CBRN<br />
Amestecul de întârziere a fost conceput ca fiind<br />
un amestec care sã îndeplineascã condiþii ca:<br />
timp de întârziere de 5-10 secunde, între<br />
iniþierea sa ºi debutul efectului iritant-lacrimogen;<br />
formarea prin ardere a unei cantitãþi cât<br />
mai mici de reziduu, iar acesta sã fie cât mai afânat<br />
astfel încât sã fie eliminat cu uºurinþã din sistem,<br />
sub presiunea gazelor de ardere;<br />
sã amorseze amestecul pirotehnic iritantlacrimogen.<br />
Amestecul de întârziere a fost obþinut dupã<br />
acelaºi procedeu, având o compoziþie asemãnãtoare<br />
cu cea a amestecului pirotehnic iritant-lacrimogen.<br />
Mijlocul pirotehnic a fost realizat sub forma<br />
unui cartuº, figura nr. 1 cu încãrcãturã iritantlacrimogenã<br />
ºi sistem de iniþiere.<br />
Cartuºul pirotehnic, a fost confecþionat sub<br />
formã cilindricã, din carton cretat în care se aflã<br />
amestecul pirotehnic iritant-lacrimogen. Acestuia<br />
i s-a ataºat un sistem de iniþiere încãrcat cu<br />
amestec de întârziere ºi la capete cu "cireaºã de<br />
aprindere", prevãzut cu capac de protecþie pe care<br />
s-a aplicat, prin lipire cu prenadez, o rondea de<br />
carton acoperitã cu amestec frictor. Capacul<br />
piroîntârzietorului asigurã protecþia cireºei de<br />
aprindere ºi în acelaºi timp ºi închiderea ansamblului.<br />
Pentru obþinerea amestecului "cireºei de<br />
aprindere" s-au utilizat reþete din literatura de<br />
specialitate.<br />
S-au efectuat experimentãri cu cartuºe cu<br />
corp din carton, cu diametre diferite.<br />
S-a observat cã la diametre sub 7,5 mm viteza<br />
de ardere a fost micã, evacuarea gazelor de ardere<br />
a fost dificilã ºi capacitatea de propagare a cãldurii<br />
a devenit nulã, arderea întrerupându-se. De<br />
aceea, experimentãrile s-au continuat cu cartuºe<br />
cu diametrul corpului peste 9 mm. S-a obþinut o<br />
ardere cu o vitezã de 3,5-4 mm/s, fãrã flacãrã ºi cu<br />
un reziduu afânat ºi în cantitate micã.<br />
Corpul piroîntârzietorului s-a realizat din barã<br />
de duracril prin prelucrare mecanicã<br />
Tabelul nr.1- Reþete de compoziþii pirotehnice<br />
generatoare de aerosoli iritanþi<br />
Figura nr. 1 Cartuº pirotehnic iritant-lacrimogen<br />
73
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Sistemul de iniþiere - întârzietorul pirotehnic -<br />
asigurã o aprindere cu o întârziere de 5-10<br />
secunde a amestecului iritant-lacrimogen. Prin<br />
"cireaºa de aprindere" se amorseazã compoziþia de<br />
întârziere care la rîndul ei iniþiazã compoziþia<br />
pirotehnicã iritant-lacrimogenã. Odatã amorsat,<br />
cartuºul începe sã fumizeze, figura nr. 2.<br />
Realizarea cartuºului a constat în:<br />
̌ umplerea corpului cilindric al cartuºului cu<br />
amestec iritant-lacrimogen;<br />
̌ încãrcarea întârzietorului pirotehnic cu<br />
amestecul de întârziere ºi amestec de aprindere<br />
(sub forma unei cireºe) la cele douã capete,<br />
urmatã de uscarea în etuvã aproximativ 6 ore la<br />
40±5 0 C;<br />
̌ fixarea întârzietorului pirotehnic în corpul<br />
cartuºului prin lipire cu rãºinã epoxidicã ºi întãritor<br />
în proporþie de 2/1;<br />
̌ înºurubarea capacului protector, prevãzut<br />
cu rondea frictoare, la piroîntârzietor.<br />
Punerea în funcþiune a cartuºului pirotehnic<br />
se face într-un mod simplu, prin deºurubarea<br />
capacului protector al întârzietorului pirotehnic, ºi<br />
frecarea de "cireaºa de aprindere" a acestuia a<br />
rondelii frictoare. Dupã amorsarea întârzietorului,<br />
(marcatã de apariþia unei flãcãri) prin combustia<br />
amestecului cartuºul genereazã aerosoli cu efect<br />
iritant-lacrimogen. Dupã aproximativ un minut,<br />
timp în care se realizeazã atmosfera relativ<br />
omogenã de aerosoli în incintã se executã testul<br />
cu masca contra gazelor.<br />
Figura nr. 2 Iniþierea cartuºului pirotehnic iritant-lacrimogen<br />
Concentraþia aerosolilor de CS a fost determinatã<br />
prin prelevarea unor probe din incintã pe<br />
cartuºul adsorbant TENAX cu ajutorul pompei<br />
ACCURO (aproximativ 10 pomãri, cu un volum<br />
de prelevare de aprox. 10 ml/ pompare la diferite<br />
intervale de timp de la iniþierea cartuºului).<br />
De asemenea, au fost amplasate plãcuþe în<br />
diferite zone ale incintei întrucât s-a considerat<br />
importantã observarea modului de sedimentare a<br />
74<br />
Echipamente CBRN<br />
aerosolilor la intervalul de o orã de la iniþierea<br />
cartuºului, timp considerat limitã pentru efectuarea<br />
testului de verificare a etanºeitãþii mãºtii contra<br />
gazelor.<br />
Incinta a fost proiectatã în Centru ºi realizatã<br />
de cãtre specialiºtii Secþiei Reparaþii Tehnicã ºi<br />
Echipamente <strong>NBC</strong>, PSI, Intendenþã ºi CL -<br />
Câmpulung Muscel.<br />
Aceasta este formatã dintr-un cadru metalic<br />
din þeavã de aluminiu, demontabil acoperit cu<br />
þesãturã impermeabilã ignifugatã, având un<br />
volum de aproximativ 1 m 3 , prevãzutã cu<br />
deschideri atât pentru prelevarea probelor cât ºi<br />
pentru efectuarea testului de verificare a<br />
etanºeitãþii mãºtii contra gazelor (figura nr. 3 ºi figura<br />
nr. 4).<br />
Figura nr. 3 Completul geantã de transport ºi<br />
incintã<br />
Verificarea etanºeitãþii mãºtii contra gazelor<br />
constã în douã etape:<br />
etapa 1 - care are ca scop determinarea prealabilã<br />
a alegerii corecte a mãºtii în ansamblu ºi se<br />
executã în afara incintei - se monteazã cagula<br />
mãºtii contra gazelor (cutia filtrantã având orificiul<br />
de pãtrundere a aerului închis cu dopul de cauciuc)<br />
ºi se face o inspiraþie adâncã.<br />
Dacã inspiraþia nu este posibilã ºi cagula se<br />
lipeºte de faþã atunci masca contra gazelor este<br />
bunã (etanºã) ºi urmeazã sã fie supusã unei verificãri<br />
definitive în incintã;<br />
etapa 2 - verificarea etanºeitãþii mãºtii la o<br />
concentraþie cunoscutã a aerosolilor iritant-lacrimogeni.<br />
Subiecþii având masca contra gazelor în poziþie<br />
"de luptã", în serii de ºase, introduc capul în incinta<br />
în care în prealabil s-a iniþiat cartuºul pirotehnic<br />
ºi o ajusteazã, dupã caz, cu ajutorul mâinilor.<br />
Timpul de ºedere a subiecþilor în incintã este de 5<br />
minute.
Scoaterea mãºtilor contra gazelor pe timpul<br />
verificãrii este interzisã. Dupã ieºirea primei grupe<br />
din incintã urmeazã încã patru grupe, la un interval<br />
de 10 minute, in incintã nemaifiind necesarã<br />
iniþierea altui cartuº.<br />
Conform rezultatelor obþinute, particulele de<br />
CS din aerosoli se depun dupã aproximativ 30 de<br />
minute de la iniþierea cartuºului. În urma analizelor<br />
efectuate s-a constatat cã dupã o orã valoarea concentraþiei<br />
pãstreazã acelaºi ordin de mãrime cu<br />
valoarea limitei de suportabilitate (0,004 mg/l).<br />
Testul pentru verificarea mãºtii contra gazelor<br />
se poate efectua pe mai multe grupe de subiecþi,<br />
timp de o orã.<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Echipamente CBRN<br />
̌ s-a gãsit o alternativã la metodele actuale de<br />
verifiacare a etanºeitãþii mãºtii contra gazelor;<br />
̌ metoda propusã prezintã avantajul cã se pot<br />
face verificãri pe o serie de 24 subiecþi prin utilizarea<br />
unui singur cartuº pirotehnic iritant-lacrimogen.<br />
Produsul urmeazã a fi omologat conform<br />
prevederilor Planului sectorial de cercetare-dezvoltare<br />
pentru tehnicã ºi tehnologii militare al<br />
Ministerului Apãrãrii Naþionale.<br />
BIBLIOGRAFIE<br />
Figura nr. 4 Verificarea etanºeitãþii mãºtii<br />
contra gazelor<br />
Cagula se considerã bine aleasã ºi corect montatã<br />
pe figurã, iar masca contra gazelor în bunã<br />
stare de funcþionare dacã la verificarea în incintã<br />
nu se produce iritarea mucoaselor ºi senzaþia de<br />
usturime a feþei.<br />
Concluzii<br />
1. Introduction to Respirator Fit Testing, TSI<br />
Application Note ITI - 070, 2002;<br />
2. <strong>NBC</strong> Protection"<strong>NBC</strong> Mask Fit Tester";<br />
3. Respirator Fit Testing Highlights for OSHA<br />
Respiratory Protection Standard 29 CFR 1910 134;<br />
4. NIOSH Respirator Use Policy NIOSHA<br />
Policy Statement, aprilie 1999;<br />
5. OSHA Respiratory Protection Standard 29<br />
CFR 1910 134 released 1/8/1998;<br />
6. Legea nr. 56/1997 republicatã privind aplicarea<br />
Convenþiei pentru interzicerea dezvoltãrii,<br />
producerii, stocãrii ºi folosirii armelor chimice ºi<br />
distrugerea acestora;<br />
7. C 12 - Substanþe toxice de luptã;<br />
8. Bazele pirotehniei - A.A. ªidlovski;<br />
9. STANAG 4170 - Principles and methodology<br />
for the qualification of military explosives and<br />
ammunition, Edition 1, Bruxelles, 2000;<br />
10. C-8 Instrucþiuni pentru cunoaºterea ºi<br />
folosirea mijloacelor de protecþie individualã.<br />
̌ în urma experimentãrilor s-a obþinut<br />
amestecul pirotehnic cu efect iritant-lacrimogen<br />
propus, care prin combustie a dat un efect<br />
pirotehnic optim pe unitatea de masã ºi compoziþie;<br />
̌ s-a realizat mijlocul pirotehnic, ca suport al<br />
amestecului, sub forma unui cartuº pirotehnic,<br />
utilizat la verificarea etanºeitãþii mãºtii contra<br />
gazelor, cu funcþionare simplã ºi un risc de<br />
funcþionare accidentalã minim;<br />
̌ de asemenea, a fost conceputã ºi confecþionatã<br />
o incintã mobilã, demontabilã, uºor de<br />
manevrat, cu ajutorul cãreia se realizeazã testul de<br />
verificare a etanºeitãþii mãºtii contra gazelor;<br />
75
76<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Echipamente CBRN<br />
DOZIMETRU PORTABIL MO<strong>DE</strong>RNIZAT<br />
Inginer Petru MURSA<br />
Inginer Maria POPA<br />
Chimist Narcisa CIONGIC<br />
Inginer Eugen MURGOCI<br />
Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare <strong>NBC</strong> ºi Ecologie<br />
Inginer Tiberiu VOICA<br />
Doctor ing. Pompiliu BIVOLARU<br />
S.C. Marctel s.i.t. S.R.L<br />
Dozimetrul portabil modernizat este destinat pentru mãsurarea debitelor de dozã ºi dozelor de radiaþii<br />
radioactive, pentru efectuarea unor calcule de tehnica securitãþii lucrului în zone contaminate radioactiv ºi<br />
transmiterea automatã a datelor cãtre factorii de decizie.<br />
Echipamentul este total integrat din punct de vedere funcþional în cadrul Sistemului de Supraveghere ºi<br />
Avertizare <strong>NBC</strong> (SSA<strong>NBC</strong>) cãruia îi furnizeazã datele radiometrice de interes.<br />
Necesitatea realizãrii aparatului rezultã din alinierea la performanþele dozimetrelor similare existente<br />
în dotarea altor armate NATO.<br />
ozimetrul portabil modernizat este<br />
D<br />
un proiect finanþat în cadrul Planului<br />
Sectorial al Departamentului pentru<br />
Armamente.<br />
În contextul mãsurilor de asigurare la nivel<br />
strategic, apãrarea <strong>NBC</strong> constituie un domeniu<br />
distinct. Supravegherea <strong>NBC</strong>, parte a acestor<br />
mãsuri, reprezintã ansamblul acþiunilor planificate<br />
ºi executate pentru culegerea, analiza ºi evaluarea<br />
datelor referitoare la întrebuinþarea armelor<br />
de distrugere în masã nucleare, biologice ºi chimice<br />
(ADM<strong>NBC</strong>) ºi/sau la producerea evenimentelor<br />
"emisiile altele decât atacul" (EADA) în scopul<br />
determinãrii nivelului real de ameninþare <strong>NBC</strong>,<br />
avertizãrii, alarmãrii ºi asigurãrii protecþiei<br />
forþelor armate, populaþiei ºi mediului înconjurãtor<br />
(2).<br />
Realizarea dozimetrului portabil modernizat<br />
a presupus:<br />
pãstrarea funcþionalitãþilor confirmate de<br />
exploatarea produsului "Dozimetru portabil <strong>DE</strong>T-<br />
2P" aflat în dotarea armatei;<br />
îmbunãtãþirea caracteristicilor funcþionale<br />
existente, în urma necesitãþilor constatate în<br />
perioada exploatãrii;<br />
adãugarea de capabilitãþi noi ºi necesare;<br />
integrarea în Sistemul de Supraveghere ºi<br />
Avertizare <strong>NBC</strong> (SSA<strong>NBC</strong>).<br />
Descrierea sistemului<br />
Dozimetrul portabil modernizat îndeplineºte<br />
cerinþe specifice legate de mãsurarea ºi monitorizarea<br />
radiaþiilor ionizante, precum ºi capabilitãþi<br />
privind transmiterea de date în locaþiile de interes<br />
(3).<br />
1. Cerinþe ºi capabilitãþi radiometrice ale<br />
dozimetrului<br />
Produsul "Dozimetru portabil modernizat"-<br />
prototip industrial - realizat pe suportul de transmisiuni<br />
oferit de RTP/RMNC realizeazã urmãtoarele<br />
cerinþe ºi capabilitãþi:<br />
̌ mãsoarã ºi afiºeazã debitul dozei de radiaþii<br />
gama în domeniul 0,0001 mGy/h - 6 Gy/h;<br />
̌ mãsoarã ºi afiºeazã doza de radiaþii gama<br />
în domeniul 0,0001 mGy/h - 5 Gy/h;<br />
̌ eroarea de mãsurã a debitului dozei, în<br />
condiþii nominale de lucru, este de maximum ±<br />
30%;<br />
̌ eroarea de calcul a dozei, pentru o valoare<br />
de debit mãsurat, în condiþii nominale de lucru,<br />
este de maximum ± 30% ;<br />
̌ timpul de rãspuns al aparatului este de<br />
maximum 5 ± 1s;<br />
̌ prognozeazã valoarea debitului dozei ºi<br />
dozei ulterioare momentului curent;
̌ prognozeazã valoarea debitul dozei ºi<br />
dozei anterioare momentului curent;<br />
̌ determinã timpul de staþionare în câmpul<br />
de radiaþii pentru un debit de dozã ºi/sau dozã<br />
limitã;<br />
̌ eroarea de prognozã afiºatã/calculatã este<br />
de maximum ± 5%;<br />
̌ avertizeazã optic ºi acustic depãºirea<br />
pragurilor de debit de dozã ºi dozã prestabilite;<br />
̌ semnalizeazã optic ºi acustic depãºirea<br />
timpului de staþionare în câmp de radiaþii;<br />
̌ asigurã memorarea informaþiilor radiometrice<br />
pe timpul nefuncþionãrii;<br />
̌ asigurã transformarea unitãþii de mãsurã<br />
R sau R/h în Gy sau Gy/h;<br />
̌ efectueazã calcule de prognozã în funcþie<br />
de debitul de dozã introdus de la tastaturã pentru:<br />
debit de dozã anterior/ulterior;<br />
doza anterioarã/ulterioarã;<br />
timp de staþionare în funcþie de<br />
scãderea dozei/debitului de dozã;<br />
timp de staþionare în funcþie de<br />
creºterea dozei/debitului de dozã;<br />
̌ calculeazã debitul dozei ºi dozele de radiaþii<br />
în funcþie de coeficientul de atenuare al<br />
mijloacelor mobile pe care este montat;<br />
̌ asigurã corelarea debitului dozei mãsurat<br />
cu altitudinea de zbor, atunci când este folosit la<br />
bordul elicopterelor sau avioanelor;<br />
̌ dozimetrul rezistã la suprairadieri (peste<br />
8 Gy/h);<br />
̌ dozimetrul mãsoarã debitele dozei de<br />
radiaþii gama în intervalul de energii cuprins între<br />
80 keV ºi 1,25 MeV.<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Echipamente CBRN<br />
interfaþarea electricã ºi funcþionalã cu<br />
infrastructura de transmisiuni oferitã de sistemele<br />
satelitare din dotarea Ministerului<br />
Apãrãrii (TELIT 550, INMARSAT, SICRAL ºi<br />
ANPRC 117);<br />
interfaþarea electricã ºi funcþionalã cu<br />
infrastructura de transmisiuni oferitã de operatorii<br />
locali civili de telecomunicaþii mobile (purtãtoare<br />
GPRS);<br />
interfaþarea electricã ºi funcþionalã cu<br />
echipamentele radio din cadrul sistemului<br />
RRONS (staþii radio Harris);<br />
interfaþarea electricã ºi funcþionalã cu<br />
infrastructura de transmisiuni oferitã de operatorii<br />
locali civili de telefonie fixã (compatibil<br />
modem AT);<br />
interfaþã Ethernet;<br />
interfaþarea electricã ºi funcþionalã cu<br />
echipamentele radio din cadrul sistemul TETRA<br />
DIMETRA IP (staþii radio tip MOTOROLA).<br />
3. Execuþia produsului<br />
Schema bloc a dozimetrului portabil modernizat<br />
este prezentatã în figura nr. 1:<br />
2. Cerinþe ºi capabilitãþi legate de partea de comunicaþii:<br />
Produsul "Dozimetru portabil modernizat"<br />
transmite informaþiile prin urmãtoarele medii de<br />
comunicaþii:<br />
interfaþarea electricã ºi funcþionalã cu<br />
infrastructura de transmisiuni oferitã de<br />
RTP/RMNC;<br />
Figura nr. 1 Schema bloc a dozimetrului<br />
portabil modernizat<br />
Detectorul de debit propriu-zis este construit<br />
în jurul unui microcontroller performant, în<br />
tehnologie RISC, care sã asigure cerinþele de<br />
vitezã de prelucrare ºi de integrare a perifericelor<br />
77
78<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Echipamente CBRN<br />
impuse de condiþiile tehnice propuse. Totodatã,<br />
se asigurã un compromis optim între puterea de<br />
calcul necesarã, dimensiunile mecanice ale<br />
echipamentului ºi puterea consumatã.<br />
Microcontrollerul integreazã într-o capsulã<br />
capabilitãþi de telecomunicaþii, memorii de program<br />
ºi RAM, precum ºi procesorul adecvat acestui<br />
gen de aplicaþie.<br />
Arhitectura echipamentului permite integrarea<br />
într-o fazã ulterioarã a unui modul GPS<br />
pentru determinarea coordonatelor exacte ale<br />
poziþiei în care se aflã dozimetrul.<br />
Alimentarea cu energie electricã este proiectatã<br />
astfel încât sã se poatã realiza de la bordul<br />
mijloacelor mobile. Pentru realizarea unor caracteristici<br />
de alimentare cât mai bune, blocul de alimentare<br />
asigurã o bunã filtrare ºi include componente<br />
performante, cu un randament ridicat de<br />
conversie cc-cc ºi care oferã o mare stabilitate a<br />
tensiunii de alimentare pentru blocurile electronice<br />
de procesare a semnalelor. De asemenea,<br />
blocul de alimentare are în componenþã un<br />
modul de protecþie de mare vitezã la scurt circuit<br />
ºi suprasarcinã.<br />
Detectorul propriu-zis se va putea conecta cu<br />
(1):<br />
a) 1 sau 2 sonde exterioare de debit de radiaþie.<br />
În completul de livrare se prevede a se<br />
include o singurã sondã, însã detectorul va fi<br />
capabil sã preleveze semnale ºi sã alimenteze<br />
douã sonde, la fel ca ºi dozimetrul actual, în<br />
vederea unor eventuale aplicaþii care reclamã<br />
acest lucru (ex. cele navale);<br />
b) un altimetru, în cazul instalþrii pe elicopter.<br />
Mãsurãtorile obþinute pe aceastã cale sunt necesare<br />
pentru calculele referitoare la valoarea<br />
debitului dozei la sol;<br />
c) simultan cu 2 medii de comunicaþii,<br />
externe detectorului, prin intermediul a 2 interfeþe<br />
seriale programabile;<br />
d) un terminal cu rol de consolã, prin intermediul<br />
unei interfeþe seriale asincrone, programabile;<br />
e) o reþea localã/echipament de reþea<br />
Ethernet, la viteza de 10/100 Mbps;<br />
f) o antenã pentru blocul GPS încorporat în<br />
detector, cu prindere magneticã, plasatã în exteriorul<br />
sau, acolo unde este posibil, în interiorul vehiculului<br />
(opþional);<br />
g) o antenã pentru modemul GSM incorporat<br />
în detector, cu prindere magneticã, plasatã în<br />
exteriorul sau, acolo unde este posibil, în interiorul<br />
vehiculului;<br />
h) sistemul de alimentare al vehiculului<br />
gazdã.<br />
3. Concluzii<br />
În condiþiile în care ameninþãrile teroriste<br />
obligã comunitatea internaþionalã sã îºi reevalueze<br />
capabilitãþile de intervenþie în vederea prevenirii<br />
ºi anihilãrii eventualelor atacuri, o preocupare<br />
permanentã pentru a da un rãspuns prompt ºi<br />
eficace este imperios necesarã. Dozimetrul portabil<br />
modernizat se înscrie în seria echipamentelor<br />
moderne capabile de a detecta ºi monitoriza eficient<br />
parametrii radiologici.<br />
BIBLIOGRAFIE<br />
1. Manual de utilizare dozimetru portabil<br />
modernizat <strong>DE</strong>T-2MC, 2008<br />
2. Documentul cu Nevoile de Cercetare nr.<br />
167/12.01.2007, Centrul Naþional Militar de<br />
Comandã<br />
3. Specificaþie tehnicã de dezvoltare nr. A-<br />
4905/08.12.2008 "Dozimetru portabil modernizat",<br />
2008.
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Echipamente CBRN<br />
PRODUªI ALTERNATIVI <strong>PENTRU</strong> <strong>DE</strong>CONTAMINAREA CHIMICÃ<br />
ÎN ARMATELE STATELOR MEMBRE NATO<br />
Sublocotenent Cristina RUS<br />
Batalionul 72 Apãrare <strong>NBC</strong><br />
P<br />
rincipalele cerinþe pentru decontaminare<br />
sunt: o eficienþã înaltã în neutralizarea<br />
agenþilor chimici de luptã, întrebuinþarea<br />
resurselor chimice ieftine în sinteza decontaminãrilor,<br />
toxicitate ºi agresivitate chimicã minimã, un volum<br />
minim de material rezidual, o mânuire ºi o depozitare<br />
uºoarã, o poluare minimã a mediului înconjurãtor.<br />
Morfolina<br />
Dacã analizãm agenþii chimici de luptã obiºnuiþi,<br />
observãm cã cei mai mulþi dintre ei sunt compuºi<br />
organici. Cunoscând aceste condiþii, reacþiile chimice<br />
pentru decontaminare sunt limitate la trei posibile<br />
mecanisme: oxidare, substituþie nucleofilã ºi<br />
hidrolizã. De aceea, clasele posibile de substanþe de<br />
decontaminare trebuie sã aibã centre cu electroni în<br />
exces, o naturã bazicã sau un caracter nucleofilic.<br />
Aceste proprietãþi le au aminele organice.<br />
Una dintre cele mai puternice baze azotate (ale<br />
azotului) cunoscute este morfolina. Aceasta este o<br />
bazã puternicã produsã în cantitãþi mari,<br />
este ieftinã, miscibilã cu apa, decontamineazã<br />
agenþii chimici de luptã în câteva<br />
minute ºi acþioneazã ca inhibitor al procesului<br />
de coroziune. Astfel, combinatã cu<br />
un solvent adecvat, are ca rezultat un<br />
agent de decontaminare de cea mai bunã calitate<br />
pentru materialele sensibile la decontaminarea<br />
chimicã. De asemenea, când este combinatã cu un<br />
component oxidant, rezultã un agent activ care<br />
îndeplineºte toate cerinþele unei decontaminãri eficiente.<br />
În soluþia de decontaminare nr. 3 ("<strong>DE</strong>CO-<br />
SOL 3") utilizatã de armata germanã, partea soluþiei<br />
care conþine morfolinã este stocatã separat de partea<br />
solidã, aceasta conþinând o componentã cloro-oxidantã<br />
pentru stabilitate la depozitare. Dacã produsul<br />
este folosit pentru decontaminarea unor echipamente<br />
generale, ca tehnica, cele douã pãrþi, solidã ºi<br />
lichidã, sunt amestecate cu puþin timp înainte de<br />
aplicare, astfel încât agentul sã devinã un oxidant<br />
puternic ºi agresiv. Pentru decontaminarea materialelor<br />
sensibile, partea lichidã este utilizatã singurã,<br />
eliminând agresivitatea pãrþii oxidante a componentei.<br />
Astfel, acelaºi agent poate fi modificat liber pentru a se<br />
potrivi cu cerinþele aplicãrii.<br />
Morfolina este utilizatã în soluþia de decontaminare<br />
nr. 3 ("<strong>DE</strong>CO-SOL 3") ºi "prosoapele de<br />
decontaminare" produse de Aerochem, Germania ºi<br />
distribuite prin INTER-CB LTD, Elveþia.<br />
Produºii de decontaminare cristianini<br />
Armata SUA a condus recent testarea produsului<br />
BX-24 ºi a "armei de decontaminare"<br />
(<strong>DE</strong>CON-GUN) pentru a evalua potenþialul lor<br />
efectiv de a<br />
decontamina<br />
agenþii chimici<br />
de luptã ºi<br />
posibilitatea de<br />
a fi adoptate ca<br />
înlocuitor pentru soluþia de decontaminare nr. 2 (DS<br />
2). BX-24 este un decontaminant praf (o pudrã) pe<br />
bazã de clor utilizat iniþial pentru decontaminarea<br />
vehiculelor ºi structurilor. Arma de decontaminare<br />
este formatã dintr-un container dublu de înaltã presiune<br />
cu o þeavã de lansare tip spray, care permite<br />
unui singur operator sã execute trei faze ale decontaminãrii<br />
unui autovehicul:<br />
a) Spãlarea la presiune înaltã -<br />
în scopul îndepãrtãrii stratului<br />
gros de noroi sau depuneri;<br />
b) Aplicarea BX-24;<br />
c) Clãtirea la presiune înaltã - dupã un timp de<br />
reacþie de 15 minute, se executã clãtirea cu arma de<br />
decontaminare.<br />
Sistemul Cristanini este adecvat operaþiilor de<br />
decontaminare ale armatei SUA, în mod particular<br />
pentru decontaminarea din poziþii fixe (cu instalaþii<br />
fixe, în raiane) pentru urmãtoarele motive:<br />
1. sistemul a dovedit eficienþã mare în<br />
realizarea îndepãrtãrii ºi neutralizãrii efective;<br />
2. BX-24 ºi "arma de decontaminare" se integreazã<br />
perfect cu celelalte sisteme de decontaminare,<br />
cãrora le creºte eficienþa;<br />
79
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
3. durata de folosire este de 5 ani;<br />
4. nu necesitã condiþii speciale de depozitare;<br />
5. nu necesitã echipamente sofisticate de amestecare;<br />
6. în condiþii normale, produsele nu dãuneazã<br />
operatorului; nu produc stricãciuni echipamentului<br />
sau mediului;<br />
7. atât timp cât nu este alunecos, operatorul<br />
poate lucra foarte aproape de sau chiar pe suprafeþele<br />
dorite.<br />
Sistemul BX-24 a fost testat în septembrie 1998<br />
împotriva somanului, iperitei ºi Vx-ului, ºi în martie<br />
1999 în Utah, împotriva unui imitator metilsalicilat.<br />
Rezultatele au fost considerate încurajatoare<br />
Decontaminarea verde (decontaminarea ecologicã)<br />
Soluþia de decontaminare DS-2 este toxicã ºi<br />
corozivã, fiind necesarã înlocuirea acesteia cu una<br />
mai puþin dãunãtoare ºi mai puþin agresivã cu mediul.<br />
Decontaminarea verde poate fi folositã efectiv<br />
împotriva tuturor agenþilor chimici de luptã ºi poate<br />
fi întrebuinþatã în toate domeniile decontaminãrii,<br />
de la echipamentul greu pânã la echipamentul electronic<br />
ºi personal. În plus, decontaminantul (agentul<br />
de decontaminare, soluþia de decontaminare) poate<br />
fi folosit atât în anotimpul rece, cât ºi în cel cald. O<br />
simplã soluþie de bicarbonat de sodiu (NaHCO3),<br />
peroxid de hidrogen ºi alcool (<strong>DE</strong>CONTAMINAN-<br />
TUL VER<strong>DE</strong>) poate sã îndeplineascã aceste obiective.<br />
Capacitatea de a realiza o înaltã eficienþã în decontaminarea<br />
efectivã a Vx-ului, sarinului, somanului ºi<br />
iperitei folosind aceste substanþe eliminã virtual toxicitatea,<br />
corozivitatea ºi deteriorarea mediului.<br />
O cerinþã a <strong>DE</strong>CONTAMINANTULUI VER<strong>DE</strong><br />
este aceea cã el trebuie sã fie amestecat proaspãt.<br />
Sunt douã motive pentru aceasta:<br />
a) peroxidul de hidrogen comercial este foarte<br />
stabil în containerul sãu original, dar se degradeazã<br />
în cazul variaþiei pH-ului sau a prezenþei impuritãþilor;<br />
b) alcoolul poate fi uºor oxidat de peroxid pe<br />
timpul stocãrii îndelungate. Ambele procese pot<br />
avea efecte deterioratoare asupra reactivitãþii de preamestecare<br />
a <strong>DE</strong>CONTAMINANTULUI VER<strong>DE</strong>.<br />
Existã instalaþii ca Sistemul Modular de<br />
Decontaminare care permit în mod curent amestecarea<br />
lichidelor. Dispozitivele similare pot fi destinate<br />
sã permitã dizolvarea bicarbonatului de sodiu<br />
solid în lichide pentru a genera <strong>DE</strong>CONTAMINAN-<br />
TUL VER<strong>DE</strong> la cerere.<br />
80<br />
Echipamente CBRN<br />
Compoziþiile peroxidante<br />
Compoziþiile peroxidante câºtigã teren din ce în<br />
ce mai mult datoritã impactului mult mai redus<br />
asupra suprafeþelor ºi a mediului, consecinþa a<br />
capacitãþilor de a descompune agenþii toxici la pH<br />
moderat, cuprins între 7-10. Utilizarea lor asigurã<br />
eliminarea unei pãrþi importante a listei fenomenelor<br />
nedorite induse de aplicarea hipocloriþilor.<br />
Compuºii peroxidici cei mai potriviþi pentru<br />
decontaminãri ecologice sunt: peroxidul de hidrogen<br />
(apa oxigenatã), peroxizii organici de alchil, de<br />
acil (peracizii) sau sãrurile lor.<br />
Peroxidul de hidroge (H2O2)<br />
Una din particularitãþile peroxidului de hidrogen<br />
este ambivalenþa sa, acesta acþionând atât ca<br />
oxidant foarte energic, cât ºi ca reducãtor relativ slab.<br />
Acþiunea oxidantã a apei oxigenate asupra principalelor<br />
clase de substanþe toxice este neglijabilã,<br />
dar în condiþii de pH bazic moderat (pH = 8-10),<br />
generate de un dicarbonat, reacþiile cu agenþi toxici<br />
sunt aproape instantanee.<br />
Avantajele utilizãrii peroxidului de hidrogen<br />
(H2O2):<br />
̌ durata scãzutã a timpului de decontaminare<br />
comparativ cu durata agenþilor oxidanþi folosiþi în<br />
prezent în domeniul militar/civil;<br />
̌ produsele rezultate în urma decontaminãrii<br />
sunt non-toxice;<br />
̌ nu are acþiune corozivã, fiind compatibil cu:<br />
metalele, materialele plastice, materialele de construcþie,<br />
componentele aparaturii electrice ºi electronice<br />
etc.;<br />
̌ nu este poluant pentru mediul înconjurãtor;<br />
̌ decontaminarea se poate realiza la temperaturi<br />
scãzute;<br />
̌ decontamineazã toate tipurile de microorganisme,<br />
inclusiv bacterii sporogene;<br />
̌ suprafaþa de contact aer/obiect contaminat<br />
este mai mare ca în cazul folosirii lichidelor, suspensiilor<br />
etc.<br />
Sarinul (GB) reacþioneazã instantaneu cu peroxidul<br />
de hidrogen formând acidul izopropil metilfosfonic<br />
(IMPA) ºi acidul peroxiizopropil metilfos-
fonic (peroxi-IMPA). Cel de-al doilea produs<br />
reacþioneazã cu peroxidul de hidrogen, adãugat în<br />
exces, cu formarea IMPA.<br />
S-a demonstrat cã apa oxigenatã în mediu bazic<br />
este eficace ºi împotriva Vx-ului. Dezavantajul<br />
reacþie apei oxigenate în mediu acid este acela cã<br />
viteza de reacþie este iniþial rapidã, dar scade brusc<br />
dupã aproximativ 3 minute, rezultând o detoxifiere<br />
a Vx-ului de 47%, dupã cca. 1 orã.<br />
În H2O2 puternic acidã sub formã de soluþii 6 M<br />
în H2SO4, HCL sau H3PO4, Vx-ul se dizolvã rapid.<br />
Insolubilitatea iperitei (HD) în soluþie apoasã de<br />
apã oxigenatã imprimã o vitezã redusã reacþiei de<br />
oxidare.<br />
Spectrul larg de eficacitate a peroxidului de<br />
hidrogen a fost demonstrat pe o gamã largã de<br />
microorganisme: spori bacterieni, microbacterii,<br />
viruºi neîncapsulaþi nonlipidici (hidrofili), bacterii<br />
vegetative gram-negative, ciuperci, viruºi mari neîncapsulaþi,<br />
bacterii gram-pozitive, viruºi încapsulaþi<br />
lipidici (lipofili), având eficacitate ºi împotriva toxinelor<br />
proteice.<br />
Eficacitatea proceselor de decontaminare "uscate" faþã<br />
de procesele de decontaminare "umede".<br />
Procesele de decontaminare cu peroxid de hidrogen<br />
pot fi clasificate în procese "umede" ºi procese<br />
"uscate". În cazul în care concentraþia peroxidului de<br />
hidrogen depãºeºte nivelul de saturare, rezultã o<br />
suprasaturare a acestuia ce conduce la condensarea<br />
peroxidului de hidrogen pe suprafeþele care urmeazã<br />
a fi decontaminate. Procesul în care se produce condensarea,<br />
care se menþine în timpul ciclului de decontaminare,<br />
este proces "umed". Dacã în cursul ciclului<br />
de decontaminare, concentraþia vaporilor de peroxid<br />
de hidrogen este menþinutã sub punctul de condensare,<br />
procesul este "uscat".<br />
Cele mai semnificative dezavantaje prezentate<br />
de procesele "umede" faþã de cele "uscate" sunt:<br />
procesele "umede" pot fi variabile datoritã<br />
geometriei variabile a camerei de decontaminat (la<br />
un volum egal, geometria camerei poate fi variabilã),<br />
ceea ce face ca aceste procese sã nu poatã fi<br />
repetabile, uºor de validat;<br />
la procesele "uscate" controlul concentraþiei<br />
H2O2 se face prin menþinerea acesteia la un nivel<br />
inferior punctului de condensare, în timp ce în cazul<br />
proceselor "umede", controlul concentraþiei H2O2 nu<br />
se poate face datoritã condensãrii neuniforme a peroxidului<br />
pe diferite suprafeþe;<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Echipamente CBRN<br />
dacã în cazul proceselor "uscate" concentraþia<br />
H2O2 este cuprinsã între 0,1-3 mg/l soluþie, în<br />
cazul proceselor "umede", concentraþiile soluþiilor<br />
de H2O2 folosite sunt variabile;<br />
procesele "uscate" de folosire a H2O2 fac ca<br />
acesta sã fie compatibil cu o gamã largã ºi variatã de<br />
materiale. Procesele "umede" au un efect coroziv<br />
foarte puternic asupra materialelor, ceea ce reduce<br />
numãrul materialelor compatibile care pot fi decontaminate<br />
folosind aceste procese;<br />
echipamentele de decontaminare bazate pe<br />
procese "umede" cele mai performante pot decontamina<br />
o incintã cu volumul maxim de 100 mc, pe<br />
când cele bazate pe procese "uscate", un volum<br />
maxim de 230 mc. Avantajul celor din urmã constã<br />
în faptul cã incintele cu volumul mai mare de 230 mc<br />
pot fi decontaminate folosind mai multe echipamente<br />
simultan.<br />
Actualele soluþii ºi suspensii de decontaminare<br />
utilizate de unitãþile ºi subunitãþile de apãrare <strong>NBC</strong><br />
din Armata României pentru decontaminarea biologicã<br />
prezintã dezavantajele specifice proceselor<br />
"umede".<br />
BIBLIOGRAFIE<br />
1. http://emedicine.medscape.com/article/831175-<br />
overview<br />
2. http://www.espionageinfo.com/Cou-De/<br />
Decontamination-Methods.html<br />
3. http://en.wikipedia.org/wiki/Morpholine<br />
4. http://en.wikipedia.org/wiki/Hydrogen_peroxide<br />
5. http://www.cristanini.it/cbrn/NewsTot.<br />
asp?IDNews=4<br />
6. http://www.sciencedaily.com/releases/2008/04/<br />
080408132133.htm<br />
7. http://oai.dtic.mil/oai/oai?verb=getRecord&<br />
metadataPrefix=html&identifier=ADA449592<br />
81
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Educaþie ºi instrucþie<br />
RELAÞIA PROFESOR - ELEV<br />
Maior Narcis STOICA<br />
ªcoala Militarã de Maiºtri Militari ºi Subofiþeri a Forþelor Terestre “Basarab I” Piteºti<br />
Alãturi de familie, ºcoala, acest principal<br />
izvor de culturã ºi factor de<br />
civilizaþie, în care se desãvârºeºte<br />
formarea omului în vederea participãrii lui la<br />
viaþa social-productivã, influenþeazã, la rândul<br />
ei, prin condiþiile concrete în care se desfãºoarã<br />
procesul de învãþãmânt, personalitatea elevului.<br />
Se poate aminti aici: tipul de ºcoalã, care-i<br />
conferã în cadrul caracteristicilor generale o<br />
notã proprie, tradiþia ºcolii, care impune elevului<br />
o anumitã þinutã, dotarea ei materialã, ce<br />
creazã condiþia obiectivã a unui învãþãmânt de<br />
calitate (laboratoare, ateliere, bibliotecã, sãli de<br />
lecturã, mijloace audiovizuale, computere, salã<br />
de sport etc.), conþinutul învãþãmântului, care,<br />
dacã este bine conceput, asigurã tineretului<br />
pregãtirea pentru o bunã integrare profesionalã<br />
(planuri ºi programe de învãþãmânt, manuale<br />
ºcolare). Nu trebuie uitat cu deosebire factorul<br />
care dã viaþã politicii ºcolare a statului, profesorul.<br />
De caracterul ºi factura “dialogului” pe<br />
care acesta îl stabileºte, în raportul de muncã<br />
ºcolarã cu elevii sãi, de caracteristicile climatului<br />
pe care-l creeazã la lecþie depinde, în mare<br />
mãsurã, efectul muncii ºi calitãþile sale educative.<br />
De cele mai multe ori, prin pregãtire,<br />
mãiestrie pedagogicã ºi entuziasm, profesorul<br />
realizeazã un contact pozitiv cu elevii, acesta<br />
favorizând procesul instructiv-educativ.<br />
Dragostea pentru copii, capacitatea de empatie,<br />
delicateþea sufleteascã, spiritul de echitate, tactul<br />
pedagogic, puterea stãpânirii de sine, competenþa<br />
ºi pasiunea pentru disciplina pe care o<br />
predã, ºi în genere, pentru cunoaºtere,<br />
alegerea de activitãþi atractive la lecþie ºi talentul<br />
de a trezi interesul elevilor pentru proiecte<br />
de cercetare, capacitatea de a se adapta la<br />
neprevãzut ºi necapitularea în faþa greutãþilor,<br />
exigenþa ºi constanþa în cerinþele formulate, ca<br />
ºi priceperea de a realiza evaluare obiectivã a<br />
performanþelor elevilor sunt tot atâtea calitãþi<br />
care asigurã eficienþa muncii la catedrã,<br />
provocându-i educatorului satisfacþie profesionalã<br />
ºi motivaþie intrinsecã pentru noi ºi noi<br />
eforturi în scopul perfecþionãrii ºi adaptãrii<br />
stilului de muncã.<br />
Relaþia profesor-elev este perceputã, în<br />
prezent, ca fiind una ,,democraticã", metodele<br />
de instruire fiind mult mai diversificate ºi participative.<br />
La nivelul formaþiunii de studiu<br />
(clasa ºi grupa de elevi) se produce un transfer<br />
al cunoºtinþelor de la profesor la elev, însã<br />
primului îi revin ºi toate funcþiile conducerii,<br />
exercitate într-o manierã specificã.<br />
Aºadar, profesorul planificã activitatea<br />
didacticã pe care o concretizeazã într-o planificare<br />
calendaristicã anualã ºi într-una semestrialã.<br />
De asemenea, mai realizeazã planuri de<br />
lecþii, sau cum sunt denumite în didactica<br />
modernã, proiecte de activitate didacticã.<br />
Profesorul organizeazã clasa de elevi, în<br />
funcþie de natura activitãþii desfãºurate ºi de<br />
obiectivele urmãrite. Scopul principal al organizãrii<br />
elevilor este de a crea situaþii de<br />
învãþare cât mai accesibile învãþãrii.<br />
Profesorul îndeplineºte ºi o funcþie previzionalã,<br />
mai ales atunci când se strãduieºte sã<br />
realizeze predicþia performanþelor ºcolare pentru<br />
fiecare dintre elevii sãi, pentru a-ºi putea<br />
adapta întregul stil de predare la situaþia particularã<br />
a clasei ºi a elevilor.<br />
Profesorul trebuie sã ia aproape tot timpul<br />
decizii: când stabileºte obiectivele instruirii,<br />
când selecteazã conþinuturile învãþãrii, când<br />
alege metodele ºi mijloacele de învãþãmânt sau<br />
formele de organizare a clasei de elevi, când<br />
verificã ºi apreciazã. Profesorul controleazã ºi<br />
82
îndrumã, evalueazã activitatea elevilor ºi<br />
rezultatele obþinute de ei.<br />
O strânsã relaþie între profesor ºi elev<br />
preîntâmpinã neajunsurile ºi duce la un reformator<br />
proces educativ. Un învãþãmânt de calitate<br />
este susþinut de resurse umane ºi materiale<br />
corespunzãtoare. Profesorul reprezintã piesa<br />
de bazã în acþiunea de asigurare a reuºitei<br />
ºcolare. Pentru aceasta el trebuie sã dispunã nu<br />
numai de o pregãtire de specialitate, dar ºi de o<br />
competenþã psiho-pedagogicã în a stabili factorii<br />
ºi metodele cele mai adecvate de redresare<br />
a inadaptãrii sau eºecului ºcolar.<br />
Dacã eºecurile din sectoarele economice<br />
sau politice pot fi stopate sau diminuate prin<br />
mijloace legislative sau economice, eºecurile<br />
învãþãmântului sunt pe termen lung. De fapt,<br />
atât eºecurile cât ºi succesele învãþãmântului<br />
sunt prezentate în spaþiul social prin existenþa<br />
realã, concretã a celor cuprinºi cândva în<br />
reþeaua ºcolarã. ªcoala dezvoltã, formeazã<br />
capacitãþi, motivaþii, comportamente, contribuie<br />
la asimilarea valorilor, a experienþei<br />
sociale; efecte ce se menþin pe întreaga duratã<br />
a vieþii.<br />
Îndatorirea fundamentalã a instituþiilor<br />
de învãþãmânt ºi a personalului didactic constã<br />
în crearea premiselor ºi a condiþiilor optime<br />
pentru valorificarea potenþialului psihologic al<br />
fiecãrui elev.<br />
Rezultatul unui raport pozitiv profesorelevi<br />
înseamnã, pe de o parte, oamenii formaþi<br />
pentru o integrare eficientã în circuitul vieþii<br />
social-productive, iar pe de alta, educatori<br />
care-ºi onoreazã misiunea socialã asumatã,<br />
profesori stimaþi de foºtii lor elevi, de colegi, de<br />
societate.<br />
În caz contrar, când relaþia profesorelevi<br />
este una negativã, ca urmare a unor insuficienþe<br />
ºi neîmpliniri ale muncii didactice sau<br />
a unei concepþii eronate sub aspect moral în<br />
legãturã cu rolul educatorului în procesul de<br />
învãþãmânt, se ivesc din nou carenþe în viaþa<br />
ºcolarã a elevilor ºi cu deosebire a unora dintre<br />
ei, deoarece nu toþi reacþioneazã la fel de sensibil<br />
la situaþiile stresante, comportamentul<br />
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
Educaþie ºi instrucþie<br />
rezultat fiind determinat de ecuaþia psihologicã<br />
personalã ºi de condiþiile particulare din viaþa<br />
în afara ºcolii.<br />
Relaþia profesor-elev este dublatã permanent<br />
de aplicarea unor metode didactice<br />
care sã porneascã de la:<br />
cunoaºterea aprofundatã ºi realã a mediului<br />
în care s-a format anterior elevul; faptul cã se<br />
aratã un interes ºi un oarecare grad de<br />
cunoaºtere pentru mediul în care el a evoluat<br />
îi dã elevului încredere în sine, considerându-l<br />
pe profesor ,,confidentul" sãu;<br />
cunoaºterea pe baza unor teste psihologice de<br />
personalitate a elevului; este necesar ca profesorul<br />
sã-ºi modeleze relaþia cu fiecare elev în<br />
parte, în funcþie de temperamentul sãu;<br />
cultivarea capacitãþilor de comunicare; a<br />
comunica nu înseamnã numai un transfer de<br />
informaþii între persoane, ci presupune un<br />
schimb de mesaje, o interacþiune. Comunicarea<br />
este cea mai indicatã în a dezvolta la<br />
elevi capacitãþile cognitive, creatoare, imaginaþia<br />
ºi încrederea în propriile forþe psihice ºi<br />
chiar fizice;<br />
stimularea iniþialã a elevului; acestuia trebuie<br />
sã i se dovedeascã, fie ºi printr-o ,,micã<br />
înºelãtorie" cã este mai bine pregãtit decât<br />
crede, sã i se dovedeascã faptul cã nu existã<br />
,,nu pot", ci numai ,,nu vreau";<br />
evitarea suprasolicitãrii psihice ºi fizice; acest<br />
fenomen genereazã mai devreme sau mai târziu,<br />
stãri subiective, penibile, specifice oboselii<br />
psihice;<br />
obiectivitatea evaluãrii ºi dezvoltarea la<br />
elevi a capacitãþilor de antrenare ºi, în acelaºi<br />
sens, informarea elevilor la începutul anului<br />
asupra obiectivelor instruirii ºi asupra modalitãþilor<br />
de evaluare.<br />
În domeniul educativ, cunoaºterea elevilor<br />
de cãtre profesori trebuie sã fie un punct de<br />
plecare, un mijloc de eficientizare a întregii<br />
activitãþi (de conducere, de instruire, de educare).<br />
A cunoaºte elevii cu care lucrezi este<br />
doar un prim pas (poate cel mai important ºi<br />
cel mai dificil) pe drumul lung al înþelegerii lor<br />
ca fiinþe umane, a explicãrii ºi predicþiei com-<br />
83
<strong>APÃRARE</strong>A <strong>NBC</strong> 17/2009<br />
portamentului acestora ºi îmbunãtãþirea performanþelor<br />
obþinute de aceºtia.<br />
Relaþiei profesor-elev trebuie sã fie:<br />
constructivã, ajutând la îmbunãtãþirea<br />
activitãþilor didactice;<br />
mobilã, într-o continuã transformare;<br />
eficientã, având tentã pozitivã;<br />
democraticã, prin libera exprimare a<br />
opiniilor ambelor pãrþi;<br />
demnã, care impune respectul celor<br />
implicaþi, instructor - instruit;<br />
perfectibilã, care poate fi perfecþionatã în<br />
timp;<br />
modernã, care sã corespundã stadiului<br />
actual al progresului învãþãmântului;<br />
transparentã, sã ofere ocazia celor doi<br />
,,parteneri" de a-ºi prezenta deschis opþiunile<br />
didactice;<br />
motivatã, sã serveascã drept cauzã pentru<br />
un proces instructiv-educativ modern.<br />
Educaþie ºi instrucþie<br />
Schimbarea rapidã care se produce în toate<br />
domeniile vieþii sociale este beneficã pentru<br />
individ. Impactul asupra sa este atât de puternic,<br />
încât genereazã o nevoie acutã de redimensionare<br />
a relaþiei profesor-elev în procesul<br />
de învãþãmânt.<br />
Relaþia profesor-elev reprezintã modalitatea<br />
principalã de mediere didacticã, de<br />
ipostaziere a acesteia, într-o variantã umanã,<br />
subiectivã. Dincolo de conþinuturile concrete<br />
care se transmit, în activitatea didacticã va fi<br />
foarte important tipul de interacþiune care se<br />
va statornici între clasa de elevi ºi profesor,<br />
precum ºi atitudinea acestuia de a se relaþiona<br />
la grup ºi la fiecare elev în parte.<br />
Aºadar, relaþia profesor - elevi nu trebuie<br />
sã se reducã la un aspect formal, administrativ,<br />
reglementatã de coduri deontologice sau normative<br />
instituþionale; aceasta se va adecva ºi<br />
personaliza neîncetat, se va dimensiona ºi relativiza<br />
la specificul grupului ºcolar sau la<br />
membrii acestuia.<br />
84