BAZA DE INSTRUIRE PENTRU APÃRARE NBC

BAZA DE INSTRUIRE PENTRU APÃRARE NBC
REVISTA DE SPECIALITATE PENTRU ARMA
APÃRARE NUCLEARÃ, BIOLOGICÃ ªI CHIMICÃ
sub egida
STATULUI MAJOR AL FORÞELOR TERESTRE
Fondatã la 1 aprilie 1927, sub denumirea ,,ANTIGAZ”
- serie nouã - anul X -
Aniversãri
Artã militarã
SUMAR
Opinii * Argumrnte
Cercetare ºtiinþificã
Riscuri ºi ameninþãri
Interoperabilitate
Managementul crizelor
Protecþia forþei
Echipamente CBRN
Educaþie ºi instrucþie
Revista APÃRAREA NBC apare semestrial, de regulã, în lunile
mai ºi octombrie.
Încã nu existã posibilitatea legalã pentru efectuarea abonamentelor,
conform solicitãrilor cititorilor, la aceastã publicaþie de
armã. Baza de Instruire pentru Apãrare NBC va hotãrî numãrul de
exemplare al fiecãrei apariþii ºi destinaþiile revistei. Autorii sunt
rugaþi sã trimitã articolul pe dischetã ºi un exemplar listat de manuscris,
rezumatul fiind scris cel puþin în limba românã, pe adresa
redacþiei, cu fontul TIMES NEW ROMAN-14.
Articolele vor fi luate în considerare dacã vor fi primite la
redacþie pânã la 1 martie, respectiv 1 august, anual.
Manuscrisul va fi pregãtit astfel: titlul lucrãrii, fãrã abrevieri;
gradul, numele ºi prenumele autorului; funcþia ºi locul de muncã al
autorului; adresa de corespondenþã.
Responsabilitatea completã a asumãrii ºtiinþifice a articolelor trimise
redacþiei aparþine autorilor.
Informaþii se pot obþine la numerele de telefon:
0248/533.341- int.124, 126, 150,
fax: 0248/533.382
0751279105 (redactor-ºef)
e-mail: scoala.nbc@muscel.ro

MESAJUL DE SALUT AL REDACTIEI ZIARULUI
„OBSERVATORUL MILITAR” – MAI 2000
În peisajul publicisticii militare s-a nascut
revista „APARAREA NBC”
- UN ACT DE CURAJ
ªl O MARE VICTORIE -
Reeditarea revistei de armã
Aparitia unei noi publicatii, fie ea si cu profil militar, pare, la prima
vedere, un demers fara mari perspective. în conditiile în care chiar
ziarul central al Armatei reuseste cu greu
sa-si procure cele necesare supravietuirii, iesirea în lume a revistei "APARAREA
NBC" este un act de curaj si o mare victorie. De aceea, efortul merita sa fie salutat
cu toata admiratia.
Specialistii de mare valoare si competenta din aceasta arma de elita vor avea
de acum o noua tribuna de manifestare a ideilor, gândurilor si a demersurilor lor stiintifice.
Când majoritatea armelor si specialitatilor militare sunt pe cale sã-si piarda
identitatea în vârtejul restructurarilor, revista chimistilor încearca (si reuseste!) sa
transmita un mesaj clar: noi ne manifestam, deci existam! Si întradevar, Scoala de
Aplicatie Interforte pentru Aparare NBC a devenit o unitate fanion în domeniu, o
"centrala intelectuala" în creuzetele careia ard, se topesc si se recompun aproape
toate ideile, teoriile si conceptiile care guverneaza aceasta arma.
Revista de front în scoala
Provocarile secolului XXI nu numai ca infirma modul superficial al unora de abordare
a misiunilor apararii NBC, ci-i sporesc importanta. Razboiul din Golf, unde
amenintarea NBC a constituit un adevarat cosmar, actele teroriste chimice si biologice,
comertul ilicit cu substante radioactive, accentuate de îngrijorarea proliferarii ADMNBC
la un nivel fara precedent, au facut ca apararii NBC sa i se acorde o importanta deosebita,
chiar preferentiala si privilegiata în armatele moderne. Daca si noi aspiram spre un
asemenea deziderat, sa ne bucuram deci ca aceasta revista a pornit la drum. Acum trebuie
s-o ajutam sa-si îndeplineasca menirea.
Colaboratorilor si colectivului redactional le uram sa aiba întotdeauna condeiele
bine ascutite, inspiratie si sponsori generosi.
Multi ani de viata si cât mai multe numere tiparite!
Colonel Eugen BURGHELEA
Redactor sef al ziarului „OBSERVATORUL MILITAR”
2

MESAJUL DE SALUT AL REDACTIEI ZIARULUI
„OBSERVATORUL MILITAR” – MAI 2009
S
unt
ani de când primim la redacþie - ºi uneori semnalãm -
revista Apãrarea NBC, editatã de Baza de Instruire pentru
Apãrare Nuclearã, Biologicã ºi Chimicã din Câmpulung
Muscel. E drept cã, rãsfoind-o, la prima vedere pare cale lungã de la
"strãvechea" Antigaz (care apãrea lunar) ºi pânã la ceea ce azi vede lumina
tiparului la doar ºase luni, chiar dacã într-o þinutã graficã mai complexã ºi
în peste 80 de pagini color. Dar tocmai pe marginea acestui aspect îmi permit sã
comentez puþin, în sensul cã indiferent de frecvenþa apariþiei, important este
cã revista existã. Mai mult, cã a avut puterea sã renascã. ªi dacã a fãcut-o
o datã, înseamnã cã poate sã o facã oricând. ªi aºa cum nu am dubii cã vor
mai veni vremuri când istoria acestei arme atât de complexe care este chimia
militarã (folosesc termenul de pe vremea formãrii mele) va fi forþatã sã se
evaporeze, la cine ºtie ce comandã, aidoma Sarinului dintr-o fiolã spartã, la
fel de bine sunt convins cã duhul zecilor de generaþii de chimiºti va persista
între filele a ceea ce azi poartã numele Apãrarea NBC suficient cât alþi
entuziaºti de genul celor de acum aproape zece ani vor avea nu atât inspiraþia
cât forþa ca sã o ridice din colb ºi sã o ducã mai departe, cu nobilã mândrie,
cãtre "everestul" veacurilor ce vin. (Am fãcut referire la torþa aprinsã a unei
arme pe cât de redusã ca numãr de specialiºti, pe atât de fundamentalã pentru
orice armatã modernã).
Ca om de condei, dar ºi ca militar, sunt fericit cã am ºansa ca sã îi
felicit pe iniþiatorii proiectului, pe realizatorii de ieri, de azi ºi dintotdeauna,
pe decidenþii conºtienþi cã inamicul nu a fost biruit niciodatã doar cu sabia
ºi, nu în ultimul rând, pe respectabilii ºi consecvenþii ei cititori, fãrã de care
orice iniþiativã de acest gen ar avea efectul unui cartuº tras în gol.
La mulþi ani!
Locotenent colonel Dan GÎJU
Redactor sef al ziarului „OBSERVATORUL MILITAR”
3

CONSILIUL EDITORIAL
PREªEDINTE DE ONOARE
General de brigadã (r) dr. Nicolae POPESCU
PREªEDINTE
Locotenent colonel Ilie BÃLAN
MEMBRI
Col. dr. ing. Vasile ªOMOGHI
Colonel prof. univ .dr. Benoni SFÂRLOG
Colonel prof. univ. dr. Ion MITULEÞU
Locotenent colonel Stelian RÃDULESCU
Locotenent colonel Viorel BÃLÃCEANU
Locotenent colonel Petre CODIN
Locotenent colonel Gheorghe MITRICÃ
Locotenent colonel Costel GUªTERIÞEAN
Maior Dumitru ION
Cãpitan Ovidiu STÃNESCU
*
* *
General de brigadã (r) ing. Dumitru PRUNACHE
Colonel (r) Dumitru GHIÞÃ
Colonel (r) Dumitru BRÂNZEI
Colonel (r) Aurel MIHÃIESCU
Colonel (r) dr.ing.Ion SAVU
Colonel (r) Ion BEREVOIANU
Colonel (r) Mihail GRIGORESCU
Colonel (r) dr. Martin CATA
Locotenent-colonel (r) Romulus BARBU
CUPRINS
Aniversãri
- Cuvânt înainte la aniversarea a10 ani de la prima
apariþie a Revistei Apãrarea NBC
O Locotenent colonel Ilie BÃLAN ....................................
- Un deceniu de apariþie neîntreruptã a Revistei
Apãrarea NBC
O General de brigadã (r) dr. Nicolae POPESCU, Colonel (r)
prof. Mihail GRIGORESCU.................................................
- Arma Geniu la aniversarea a 150 de ani
O Locotenent colonel Dan MARIN, Cãpitan Claudiu
ÞOLEA ..................................................................................
Artã militarã
pag.7
pag.8
pag.9
- Ameninþãri inopinante ale viitorului - consideraþii
privind rãzboiul radiologic
O Colonel prof. univ. dr. Benoni SFÂRLOG, Student
Sergent major Mihaela BOLCHIª........................................ pag.12
- Consideraþii privind efectele mediului urban asupra
operaþiilor CBRN
O Locotenent colonel Ioan FÃRCAª, Cãpitan Alexandru
HERCIU................................................................................ pag.15
- Armele neconvenþionale ºi neletale în rãzboaiele
viitorului
O Sublocotenet Daniela HOIDRAG ................................. pag.20
Opinii * Argumente
- Necesitatea existenþei trupelor de vânãtori de
munte în structurile Armatei Române
O Locotenent colonel Costel IONESCU ............................... pag.23
- Rãzboiul geografic
O Sublocotenet Beatrice MACHIDON.................................. pag.25
Cercetare ºtiinþificã
- Cercetãri pentru realizarea de produse
decontaminante în vederea combaterii efectelor
atacurilor teroriste chimice ºi biologice
O General maior (r) medic. acad. prof. univ. dr. Viorel
VOICU, Colonel (r) medic dr. Viorel ORDEANU, Colonel (r)
dr. ing. Nicolae LUÞÃ, Colonel (r) farm. prof. univ. dr.
Adrian ANDRIEª................................................................. pag.31
- Studiu comparativ privind performanþele
echipamentelor de detecþie chimicã (flam-fotometrie
versus mobilitate ionicã)
O Locotenent colonel ing. Gabriel EPURE, Doctor ing.
Nicoleta GRIGORIU, Cãpitan ing. Constantin TOADER,
Locotenet colonel (r) ing. Viorel DINESCU........................... pag.39
Riscuri ºi ameninþãri
- Efectele biologice ale radiaþiilor
O Maior dr. ing. Dãnuþ MOªTEANU, Student Sergent
Marian-Cosmin BUNOIU.................................................... pag.44
- Toxicitatea fluorului
O Maior dr. Severin SILVESTRU..................................... pag.47
- Accidentul chimic pe timpul transportului substanþelor
periculoase
O Cãpitan Lucian NICA .................................................. pag.49
Interoperabilitate
- Plutonul decontaminare uºoarã RBC/NRF ºi plutonul 1
decontaminare RBC/HELBROC - elemente de referinþã ale
Batalionului 49 Apãrare NBC “Argeº”
O Maior Dumitru FRUNZÃ, Sublocotenent Mihai GRAUR...... pag.52
- Trupele de apãrare chimicã din armata CEHÃ
O Maior Dan BOANTÃ.................................................................... pag.54
4

CUPRINS
COLEGIUL DE REDACÞIE
Redactor-ºef
Locotenent colonel Costel GUªTERIÞEAN
Redactor
Colonel (r) Mihai GRIGORESCU
Maior Dumitru ION
Tehnoredactare, procesare text ºi imagine
P.c.c. Adriana DASCÃLU
Fotografie, procesare coperþi
Plutonier Viorel PASCU
Traducere
Locotenent colonel Costel GUªTERIÞEAN
Corectare ºi difuzare revistã
Plutonier adjutant Claudiu ªTEFAN
Adresa
Str.Mãrãºti, nr.48, Câmpulung
I.S.S.N. - 1583-4654
Tiparul a fost executat la
CENTRUL TEHNIC-EDITORIAL
AL ARMATEI
C-da:
B:
- BUCUREªTI -
Managementul crizelor
- Schimbãrile climatice ºi inundaþiile în Europa.
Particularitãþile acestora în România
O Cãpitan Tãnase-Marian TUDOR................................. pag.56
- Influenþa materialelor toxice industriale asupra
acþiunilor militare ºi a vieþii de zi cu zi
O Sublocotenent Gabriel PEREÞEANU........................... pag.61
Protecþia forþei
- Controlul navelor contaminate la bazele ºi
ºantierele navale
O Cãpitan Liviu IFRIM................................................... pag.64
Echipamente CBRN
- Mijloace simple de detecþie româneºti la început de
mileniu
O Locotenet colonel (r) ing. Emanoil Viorel Dinescu,
Locotenet colonel (r) chim. Adriana PREDICÃ, Colonel (r)
dr. ing. Ion SAVU, inginer Liliana RECE, Chimist Rodica
LUNGU................................................................................ pag.67
- Un nou mijloc pentru verificarea operaþionalã a
etanºeitãþii mãºtii contra gazelor
O Inginer Floarea CIOCHINÃ, Colonel (r) dr. ing. Ion
SAVU, Locotenet colonel ing. Nicolae NIÞIª, Inginer Emilia
PREDA, Inginer Marilena PETRIªOR, Inginer Mioara
PETRESCU Inginer Corneli NICOLAU, Chimist Tamara
SAVU, Proiectant Ioan PREDA............................................ pag.72
- Dozimetru portabil modernizat
O Inginer Petru MURSA, Inginer Maria POPA, Chimist
Narcisa CIONGIC, Inginer Eugen MURGOCI Inginer
Tiberiu VOICA, Doctor ing. Pompiliu BIVOLARU.............. pag.76
- Produºi alternativi pentru decontaminarea chimicã
în armatele statelor membre NATO
O Sublocotenent Cristina RUS.......................................... pag.79
Educaþie ºi instrucþie
- Relaþia profesor - elev
O Maior Narcis STOICA.................................................. pag.82
5

CONTENTS
Anniversary
- Foreword at 10 th anniversary from the first
appearance of "NBC Defence" Magazine
O Lieutenant colonel Ilie BÃLAN .................................. pag.7
- A decade of continuously appearance of "NBC
Defence" Magazine
O Brigadier General (r) Ph.D. Nicolae POPESCU,
Colonel (r) prof. Mihail GRIGORESCU................................. pag.8
- Engineering Branch at 150 th Anniversary
O Lieutenant colonel Dan MARIN, Captain Claudiu
ÞOLEA ................................................................................. pag.9
Art of War
- Unknown threats of the future - Radiological
Warfare Considerations
O Colonel prof. univ. Ph.D. Benoni SFÂRLOG, Student
Staff Sergeant Mihaela BOLCHIª....................................... pag.12
- Considerations concerning urban environment
effects to CBRN Operations
O Lieutenant colonel Ioan FÃRCAª, Captain Alexandru
HERCIU................................................................................ pag.15
- Unconventional and non lethal weapons of
future's wars
O 2 nd Lieutenant Daniela HOIDRAG ........................... pag.20
Opinions * Arguments
- Existence necessity of mountain troops on
Romanian's Army Structures
O Lieutenant colonel Costel IONESCU ............................... pag.23
- Geographic war
O 2 nd Lieutenant Beatrice MACHIDON........................... pag.25
Scientific research
- Decontaminating products achievement researches
for Biological and Chemical Terrorist attacks effects
denial
O Major General (r) Doctor acad. prof. univ. Ph.D. Viorel
VOICU, Colonel (r) Doctor Ph.D. Viorel ORDEANU,
Colonel (r) Ph.D. eng. Nicolae LUÞÃ, Colonel (r) Pharm.
prof. univ Ph.D. Adrian ANDRIEª..................................... pag.31
- Comparative study concerning chemical detection
equipments performances (flam-photometry versed
sine ionic mobility)
O Lieutenant colonel eng. Gabriel EPURE, Doctor eng.
Nicoleta GRIGORIU, Captain eng. Constantin TOADER,
Lieutenant colonel (r) eng. Viorel DINESCU......................... pag.39
Risks and threats
- Biological effects of Radiations
O Major Ph.D. eng. Dãnuþ MOSªTEANU, Student
Sergeant Marian-Cosmin BUNOIU.................................... pag.44
- Fluorine's Toxicity
O Major Ph.D. Severin SILVESTRU................................ pag.47
- Chemical Accident during dangerous substances
transport
O Captain Lucian NICA .................................................. pag.49
Interoperability
- RBC Light decontamination Platoon/NRF and RBC 1 st
decontamination Platoon/HELOBROC- reference structures
of the 49 th CBRN Defence Battalion "Arges"
O Major Dumitru FRUNZÃ, 2 nd Lieutenant Mihai GRAUR... pag.52
- TChemical Defence Troops from Czech's Army
O Major Dan BOANTÃ................................................................. pag.54
Crises management
- SClimate changes and flooding in Europe. Their
particularity in Romania
O Captain Tãnase-Marian TUDOR................................. pag.56
- Toxic Industrial Materials effect on Military
operations and domestic life
O 2 nd Lieutenant Gabriel PEREÞEANU........................ pag.61
Force protection
- Contaminated ships control on Naval Bases and
Building Yard
O Captain Liviu IFRIM................................................... pag.64
CBRN equipments
- Romanian Detection means on the beginning of
millennium
O Lieutenant colonel (r) eng. Emanoil Viorel Dinescu,
Lieutenant colonel (r) chem. Adriana PREDICÃ, Colonel (r)
Ph.D. eng. Ion SAVU, Eng. Liliana RECE, Chemist Rodica
LUNGU................................................................................ pag.67
- A new means for operational check of protective
mask air tightness
O Enginner Floarea CIOCHINÃ, Colonel (r) Ph.D. eng.
Ion SAVU, Lieutenant colonel eng. Nicolae NIÞIª, Enginner
Emilia PREDA, Enginner Marilena PETRIªOR, Enginner
Mioara PETRESCU Enginner Corneli NICOLAU, Chemist
Tamara SAVU, Draftsman Ioan PREDA............................. pag.72
- Modernized Portable Dozimeter
O Enginner Petru MURSA, Inginer Maria POPA, Chemist
Narcisa CIONGIC, Enginner Eugen MURGOCI Enginner
Tiberiu VOICA, Ph.D. eng. Pompiliu BIVOLARU.............. pag.76
- Alternating products for chemical decontamination
in NATO Member States Armies
O 2 nd Lieutenant Cristina RUS...................................... pag.79
Training and education
- Teacher - student relation
O Major Narcis STOICA.................................................. pag.82
6

APÃRAREA NBC 17/2009
Aniversãri
CUVÂNT ÎNAINTE LA ANIVERSAREA A 10 ANI
DE LA PRIMA APARIÞIE A REVISTEI APÃRARE NBC
Locotenent colonel Ilie BÃLAN Comandantul Bazei de Instruire pentru Apãrare NBC
2000 - 2009 - 10 ani de prezenþã în spaþiul publicistic militar
naþional…sunt mulþi? Sunt puþini? Aprecierea matematicã
a apariþiilor este înºelãtoare ºi nerelevantã, ceea ce este
important nu este de când! Important este ceea ce a promovat,
ceea ce a oferit publicaþia în paginile ei…prezenþa constantã,
largã a specialiºtilor ºi nu numai prin articole pertinente,
apte sã aducã clarificãri asupra a ceea ce am fost, unde
suntem ºi speranþe pentru ceea ce am putea deveni ca armã ºi
domeniu. Semnificativ este ceea ce s-a întâmplat pe cuprinsul
istoric al celor 10 ani de existenþã, de la apogeul instituþiei
ca ªcoalã de Aplicaþie Interforþe pentru Apãrare NBC la
"reducerea" la statutul de Bazã de Instruire ºi prin urmare
diminuarea perspectivelor de dezvoltare ale armei, absenþa
unui management de personal în domeniu, absenþa unei
perspective a carierei, etc.
În aceeaºi perioadã, fenomenul militar în general ºi al
armei Apãrare NBC în particular a cunoscut mutaþii deosebite
într-un vârtej al transformãrilor atât în plan conceptual cât ºi
structural, intrarea României în NATO ºi apoi în UE influenþând
major conceptele, doctrinele, pregãtirea ºi instruirea,
importanþa Apãrãrii NBC fiind susþinutã pe toate cãile posibile,
importanþã minimalizatã ce a dus la diminuarea identitãþii
ca armã, dar în acelaºi timp recunoscutã în mediul
internaþional ca element definitoriu în contextul riscurilor ºi
ameninþãrilor la nivel global.
De-a lungul acestei "istorii a transformãrilor" conceptuale,
structurale ºi nu numai, pline de neprevãzut ºi instabilitate,
revista "Apãrarea NBC" a fost nu doar un atent ºi
avizat observator ci ºi un analist, cel mai adesea inspirat, care
a transpus înþelegerea realitãþilor complexe ale spaþiului
geopolitic ºi geostrategic european ºi mondial generator de
riscuri în soluþii specifice domeniului Apãrare NBC în acord
cu necesitãþile de protecþie a forþei, populaþiei civile ºi a mediului
înconjurãtor. De asemenea, revista a permis manifestarea
celor mai novatoare idei în domeniu, care, deºi unele dintre
ele nu s-au materializat în practicã, au permis inspirarea specialiºtilor
într-o perioadã de cãutãri ºi clarificãri principiale,
conceptuale ºi practice a pregãtirii ºi întrebuinþãrii eficiente a
structurilor de Apãrare CBRN prin prisma riscurilor ºi
ameninþãrilor de naturã CBRN în continuã schimbare, ºi în
acelaºi timp au asigurat un aflux al celor mai noi informaþii
din domeniu cu acces la un public larg, specialist sau nespecialist.
Fondul teoretic, nãscut, întreþinut ºi dezvoltat în
paginile revistei a dus la omogenizarea distinctã a reperelor
specifice domeniului Apãrare NBC, a permis concentrarea
ideilor, a tendinþelor în domeniu constituindu-se într-un element
stabil al identitãþii de armã.
Dincolo de toate acestea existã încã o speranþã. Mai precis:
speranþa unor noi mutaþii în domeniu, vizibile, puternice,
rapide cu efect tonic asupra a ceea ce reprezintã
Apãrarea NBC în Armata României, a înþelegerii importanþei
acesteia prin prisma angajamentelor asumate de România în
calitate de membru al Alianþei Nord - Atlantice ºi Uniunii
Europene.
Cu aceastã ocazie dorim sã mulþumim tuturor colaboratorilor
noºtri pentru întreaga participare în paginile revistei,
sperând totodatã pe viitor, într-o prezenþã la fel de susþinutã,
prolificã º novatoare atât de necesarã într-o perioadã de continue
transformãri ºi redimensionãri a ceea ce se cheamã
domeniul militar în general, Apãrarea NBC în particular,
a sistemului de formare, instruire ºi educare a
specialiºtilor militari.
2000 - 2009 - 10 years of presence in military magazines…are
a lot? Are few? Mathematically appreciation of
issuance is deceptive and irrelevant, the most important
is not when but what it has promoted, what it has offered
into their pages…a large, constant presence of specialists
and others through pertinent articles, able to clarifying
the way of our branch, the origin, the present and the
hope of what we would be in the future as a domain and
military branch. Clearly shown is what happened during
the historical time of 10 years period, from the apogee as
Joint Application School for NBC Defence to the reduction
to Training Base status, branch developing perspectives
mitigation and absence of personnel management and
carrier's perspective.
In the respective period of time, the military phenomenon
generally and NBC Defence area particularly knew
specific, concept and architectural mutations during
transformation storm, adherence of Romania to NATO
and EU influencing definitely the concepts, doctrines and
training at national level, despite NBC Defence branch got
a low level importance, opposite to international vision as
major domain in global spectrum of risks and threats.
During that concept and not only architectural "transformation
history", full of unforeseen and instability
issues, "NBC Defence" Magazine was at least a careful and
wise observer but an analyst as well, often inspired, who
project the understanding of global and European geopolitical
and geostrategically space risks generators into specific
NBC Defence area solutions in accordance with force,
population and environment protection needs accordingly.
Moreover, the magazine allowed NBC Defence domain
new ideas display, not all put in practice, but have been
inspired those specialist working in a theoretical, conceptual
and practical researches period for the subject of efficient
engagement and training of NBC Defence structures
based on continuously changeable CBRN risks and threats,
ensuring in meantime a flow chart of specific information
to a large specialist and not only specialist public. The theoretical
base, borne, kept alive and developed into magazine's
pages has conducted to particular homogenization
of specific details of NBC Defence domain allowing ideas,
tendencies concentration as a balanced element of branch's
identity.
Beyond all there is a hope. Rather, the hope on new
mutation on NBC Defence area, visible, powerful, faster
with positive effect to NBC Defence picture into
Romanian Army, to understand their importance on
North Atlantic and Union Europe Romania's affiliation
base.
On this light, we thank to all our contributors for their
entire participation into magazine's pages, hoping on the
sustained presence of them in the future, in this transformation
period of military domain generally speaking, and
NBC Defence particularly, as well military specialist forming,
training and education system.
7

APÃRAREA NBC 17/2009
Aniversãri
UN DECENIU DE APARIÞIE NEÎNTRERUPTÃ
A REVISTEI APÃRAREA NBC
General de brigadã (r) dr. Nicolae Popescu
Colonel (r) prof. Mihail Grigorescu
Apariþia revistei APÃRAREA NBC la ºcoala
de aplicaþie a armei cu nume omonim, cu
un deceniu în urma, a fost un eveniment
deosebit ºi o necesitate stringentã. O analizã sumarã, retrospectiva,
a acelor ani de la sfârºitul secolului trecut, când
în arma apãrare NBC se petreceau cu rapiditate transfomãri
structurale, de concepþie ºi de acþiune profunde,
la toate nivelurile, ne poate releva aceasta necesitate.
Recent înfiinþatele ºcoli de aplicaþie ale armelor
în cadrul Forþelor Terestre, în 1997, aveau o arie largã de
misiuni; de la elaborarea doctrinei armei, formarea, specializarea
ºi perfecþionarea cadrelor active ºi de rezerva,
experimentarea noilor categorii de echipamente ºi materiale
de apãrare NBC, realizarea unor analize ºi studii în
domeniu, elaborarea reglementãrilor de armã ºi pânã la
cultivarea ºi conservarea tradiþiilor acesteia. Aflatã în
plinã desfãºurare, reforma armatei avea ca þintã integrarea
României în structurile de securitate europene ºi
euro-atlantice. În condiþiile de atunci când dezbaterile vis
à vis de necesitatea elaborarii doctrinelor de arme ºi a
regulamentelor de linie ale acestora erau în plinã
desfãºurare, când apãrarea NBC din Armata Româna se
adapta la cerinþele doctrinei NATO ºi se purtau discuþii
aprinse privind noile structuri de apãrare NBC, precum ºi
înzestrarea ºi instruirea acestora, revista a asigurat o
modalitate eficientã de implicare efectivã a tuturor specialiºtilor
NBC, precum ºi un schimb de experienþã util în
fundamentarea noii concepþii de acþiune a unitãþilor ºi
subunitãþilor NBC.
Ziarul central al armatei - Observatorul militar -
a salutat apariþia noii reviste în peisajul publicisticii militare
- în ciuda faptului cã la prima vedere parea un demers
fãrã mari perspective -, apreciind ca ieºirea în lume a
revistei Apãrarea NBC "este un act de curaj ºi o mare victorie",
efortul "meritând sã fie salutat cu toata admiraþia". Astfel,
revista avea sã devinã o tribunã de manifestare a ideilor,
gândurilor ºi demersurilor ºtiinþifice ale specialiºtilor
armei, cu apariþii bianuale neîntrerupte pânã în zilele
noastre.
Cu atât mai mult revista îºi va asuma acest rol
în anii urmãtori, cu cât ºcoala de aplicaþie care o edita a
devenit o unitate fanion în domeniu , o "centrala intelectuala"-
cum a fost, cu entuziasm, supranumitã în epocã - în
creuzetele cãreia s-au fãurit fundamentele teoretice ºi
metodologice ale armei.
Revista a apãrut ful color, cu excepþia câtorva
numere, ºi-a pãstrat formatul iniþial, fiind scrisã pe douã
coloane ºi beneficiind de o fotografie de excepþie.
Majoritatea numerelor a depaºit o suta de pagini, iar
coperta ca ºi cuprinsul au avut întodeauna un design
graphic aparte. Genericele sub care s-au grupat articolele
publicate au vizat domeniile de responsabilitate ale
armei, precum ºi alte aspecte, ca: activitatea structurilor
armei în teatrele de operaþii, aniversari, sinteze ale tezelor
de doctorat, memorialistica armei, recenzii de carte militarã
de specialitae, cronica interoperabilitãþii, eseuri,
evocari istorice, "polemici cordiale", dezbateri privind
apariþia monografiei chimiei militare (Apãrãrii NBC),
caricatura tematica, poºta redacþiei ºi altele.
Autorii acestor rânduri - unul în calitate de
comandant al ªcolii de Aplicatie ºi Inspector de armã,
celalalt de ºef al structurii de studii ºi reglementãri (ulterior
profesor) ºi de redactor - ºef ºi-au asumat rãspunderea
pentru apariþia revistei ºi calitatea acesteia, ca ºi pentru
asigurarea unei colaborari cât mai largi în editarea publicaþiei.
Meritã amintitã munca asiduã a redactorilor,
tehnoredactorilor, precum ºi a celorlalþi membri ai colectivului
redacþional pentru dactilografierea la timp a materialelor
publicate, ºi pentru distribuirea la destinatari. ªi mai trebuie,
de asemenea, subliniat faptul cã în mai tot timpul,
aspectul financiar a constituit o problemã de loc uºor de
rezolvat. Am gãsit însã multã înþelegere la comandanþii
tuturor unitãþilor de apãrare NBC, precum ºi la editura
militarã care a introdus tipãrirea revistei în planul sãu
editorial.
La revista au colaborat, în primul rând, specialiºtii
de la toate nivelurile de decizie ale Apãrãrii NBC, de la
general ºi pânã la subofiþer, ofiþeri ºi generali din
Asociaþia Cadrelor în Rezervã ºi în Retragere de Chimie
Militarã "Costin D. Neniþescu", alþi ofiþeri ºi generali cu
titluri ºtiinþifice din M.Ap.N. ºi din M.A.I. Nu nominalizãm
întrucât sunt foarte mulþi colaboratori ºi nu vrem sã
facem omisiuni, Nu este momentul, credem noi, al unei
statistici.
Urãm revistei longevitate, cât mai multe numere
de apariþie ºi perfecþionarea continuã a formei ºi graficii
acesteia. Îi dorim sã sporeascã sistematic preocuparea
colaboratorilor de a publica, pentru diversificarea ºi
adaptarea permanentã la realitate a problematicii, ca ºi
cultivarea interesului cititorilor faþã de publicaþie.
Mulþi ani de viaþã ºi cât mai
multe numere editate !
8

L
a 31 mai 2009 militarii din arma geniu
vor aniversa împlinirea a 150 de ani de
la înfiinþarea în organica Armatei
Române a primelor structuri de geniu.
Necesitãþile impuse de dezvoltarea
ºi modernizarea organismului militar
românesc, conjugate cu cele ale
economiei naþionale, au determinat pe
domnitorul Alexandru Ioan Cuza, pe
ceilalþi factori de decizie militarã sã
punã bazele unor noi arme.
În acest context ia fiinþã arma geniului,
prin crearea în anul 1859 în
Moldova a primei subunitãþi române de
geniu, Batalionul 1 Geniu. Un an mai
târziu, printr-un decret al domnitorului
Alexandru Ioan Cuza, "....corpul de geniu instituit
prin ordonanþa din 31 mai 1859, va spori prin înfiinþarea
unui al doilea batalion în Þara Româneascã,
care dimpreunã cu acel din Moldova va constitui
întâiul regiment de geniu". Primele batalioane de
geniu ale oºtirii române aveau un efectiv de 1000
de oameni fiecare, împãrþiþi în patru companii.
Comandant al acestor subunitãþi a fost numit cãpitanul,
ulterior maiorul, Panait Donici, care s-a
numãrat printre organizatorii trupelor de geniu din
þara noastrã.
În anul 1868, cele douã batalioane de geniu
existente erau formate din câte un pluton independent
ºi patru companii de sãpãtori. Dificultãþile
financiare au impus însã în 1871 contopirea acestor
categorii de trupe într-un singur batalion,
având dupã 1873 o companie de "minari" cu o
secþie de topografie ºi trei companii de sãpãtori. În
organica armatei române exista de asemenea, o
companie de pontonieri ºi o companie aerostaþii (la
Regimentul 1 Artilerie, de unde în 1876 avea
sãtreacã la arma proprie).
APÃRAREA NBC 17/2009
Aniversãri
ARMA GENIU
LA ANIVERSAREA A 150 DE ANI
Locotenent colonel Dan MARIN - Comandantul Centrului de Instruire pentru Geniu,
EOD ºi Apãrare NBC
Cãpitan Claudiu ÞOLEA - Centrul de Instruire pentru Geniu, EOD ºi Apãrare NBC
În ajunul rãzboiului de independenþã, organizarea
batalionului de geniu devenise complexã,
cuprinzând un stat major, un pluton independent,
o ºcoalã a trupei geniului, cinci companii (patru de
sãpãtori minari ºi una de pontonieri).
Monumentul geniºtilor
Bucureºti
Fiecare companie de sãpãtori
minari cuprindea o secþie de
telegrafie ºi trei secþii de sãpãtori
minari ºi lucrãtori de cãi ferate. Pe
lângã instrucþie, trupele de geniu au
participat la executarea de lucrãri la
diferite unitãþi militare, la construirea
de cazãrmi, spitale, ateliere, depozite,
remize, tabere pentru instrucþia
întrunitã a trupelor, precum ºi la ridicarea
unor obiective ale economiei
naþionale. În timpul rãzboiului de independenþã
din 1877-1878, trupele de geniu au contribuit atât
prin lucrãrile executate cât ºi prin jertfe de sânge la
obþinerea victoriei de la Plevna împotriva imperiului
otoman.
Printre misiunile pe care le-au îndeplinit se
numãrã: lucrãrile de fortificaþii executate pe malul
Dunãrii în sectoarele Calafat, Ciuperceni, Poiana
Mare, Rast, Bechet, Corabia, Izlaz ºi altele; întinderea
podului de vase peste Dunãre, la Siliºtioara-
Mãgura între 14-31 august 1877; organizarea ºi
executarea lucrãrilor de fortificaþii destinate "investirii"
Plevnei ºi asigurarea comunicaþiilor pentru nevoile
trupelor româneºti ºi ruse din zonã.
Lucrãrile de fortificaþii executate de trupele
române au impresionat prin mãiestrie ºi soluþiile
tehnice aplicate, atât pe comandanþii ruºi cât ºi pe
ataºaþii militari ºi corespondenþii de presã strãini. Pe
baza învãþãmintelor rezultate din rãzboiul de independenþã
ºi a experienþei altor armate, în perioada care a
urmat, rolul trupelor de geniu a sporit atât de în ceea
ce priveºte misiunile pe care le aveau de îndeplinit,
mult diversificate, cât ºi efectivele.
9

10
APÃRAREA NBC 17/2009
Aniversãri
În conformitate cu prevederile Decretului nr.
2550 din 31 octombrie 1880 a luat fiinþã Batalionul
2 Geniu, format din ºase companii (douã de sãpãtori
minari, una de pontonieri, douã de cãi ferate ºi
una de telegrafiºti), Batalionul 1 urmând sã se
reorganizeze pe aceleaºi baze. Doi ani mai târziu,
prin Decretul nr. 960 din 8 aprilie 1882, a fost creat
primul regiment de geniu, prin contopirea celor
douã batalioane corp aparte existente, comanda
unitãþii fiind încredinþatã colonelului Constantin
Poenaru. S-au creat astfel premisele organizatorice
ale dezvoltãrii în viitor a armei geniu, armã cu pronunþat
caracter tehnic, care-ºi dovedise pe deplin
utilitatea pe câmpurile de luptã pentru cucerirea
independenþei.
Pe baza Decretului nr. 1070 din 27 martie
1884, Regimentul 1 Geniu a trecut la o nouã organizare,
având acum în compunerea sa patru batalioane
a câte patru companii ºi o companie
aerostaþii. În anul 1887 arma geniului a suferit o
modificare substanþialã, influenþând pozitiv atât
activitatea celorlalte arme, cât ºi a comandamentelor
de corp de armatã ºi divizii. Decretul nr.
15 din 8 ianuarie 1887 preciza: "Companiile
Regimentului 1 de geniu se împart pe ziua de 1
februarie 1887 în douã regimente de geniu. Întâiul
regiment va fi cu reºedinþa la Bucureºti ºi al doilea
regiment cu reºedinþa la Focºani".
Batalioanele acestor regimente au fost repartizate
corpurilor de armatã, ceea ce rezolvã câteva
din problemele principale ale pregãtirii de luptã,
prin care: specializarea în cadrul armei, pregãtirea
din punct de vedere genistic a trupelor din celelalte
arme ºi asigurarea unei conduceri corespunzãtoare
a companiilor de geniu.
Tot în aceastã perioadã, din necesitatea de a
rezolva operativ problemele de specialitate pe linie
de armã, a luat fiinþã Inspectoratul geniului -
Decretul nr. 617 din 24 februarie 1887 - având ca
atribuþii inspectarea armei geniului, a serviciilor de
geniu ºi a tuturor construcþiilor militare ºi
lucrãrilor de fortificaþii.
Necesitãþile de cadre erau asigurate de cele
douã ºcoli militare de specialitate, ºcoala specialã
de artilerie ºi geniu ºi ºcoala specialã de aplicaþii de
artilerie ºi geniu, înfiinþatã în anul 1881. Temeinica
pregãtire de specialitate a ofiþerilor geniºti români
a fost probatã de executarea unor lucrãri de fortificaþii
de mare amploare, între care citãm: fortificarea
cetãþii Bucureºti (1882-1899) executatã de
Regimentul 1 Geniu, comandat de colonelul Anton
Berindei; regiunea întãritã Focºani-Nãmoloasa-
Galaþi (1888-1893), executatã de Regimentul 2
Geniu, comandat de colonelul Zamfir Gheorghiu.
Între 1908-1913 au fost luate mãsuri pentru
perfecþionarea organizatoricã a armei geniului,
care cuprindea serviciul de geniu ºi trupele de
comunicaþii în cadrul cãrora gãsim o mare varietate
de subunitãþi de specialitate: sãpãtori minari,
poduri, pontonieri, cãi ferate, telegrafie, aerostaþii,
automobile, secþii de porumbei.
Înzestrarea armatei cu mijloace radio, motociclete,
automobile ºi proiectoare a dus la constituirea,
în anul 1908 a unei subunitãþi specializate,
compania de specialiºti transformatã în anul 1913
în Batalionul de specialiºti, care grupa tot ce era
nou în tehnica militarã genisticã.
Prima secþie aerostaþii din armata românã a
luat fiinþã încã din 1893 prin dotarea companiei de
telegrafie a Regimentului 1 Geniu cu un balon captiv,
importat din Franþa; ulterior secþia s-a transformat
în companie, intrând în organica Batalionului
de specialiºti al geniului.
La începutul primului rãzboi mondial, trupele
de geniu erau formate din:
un regiment de pontonieri;
un regiment de cãi ferate;
cinci batalioane de pionieri;
un batalion de specialitãþi cu o companie
aerostaþii.
Geniºtii români au contribuit, alãturi de ceilalþi
ostaºi ai armatei române, atât prin lucrãrile executate
cât ºi prin jertfa de sânge, la împlinirea
dezideratului unitãþii naþionale.
Printre misiunile îndeplinite se numãrã
amplele lucrãri de fortificare a graniþelor þãrii;
lucrãrile executate pe comunicaþii în special în
zonele de munte, care au uºurat deplasãrile operative
ale marilor unitãþi, cât ºi transporturile în vederea
asigurãrii materiale a acestora; construirea
podului de pontoane în cadrul manevrei de la
Flãmânda (18-22 septembrie 1916); minarea
regiunilor fortificate Focºani-Nãmoloasa-Galaþi,

precum ºi podului de la Cernavodã pentru a nu fi
folosite de inamic; lucrãrile de bazã din zonele
bãtãliilor de la Mãrãºeºti ºi Oituz în vara anului
1917.
Pe baza învãþãmintelor reieºite din primul
rãzboi mondial, þinând seama ºi de realizãrile
tehnicii militare pe plan european, de consecinþele
acestora, au fost luate o serie de mãsuri vizând
înzestrarea trupelor de geniu cu tehnicã nouã ºi
dezvoltarea armei în general.
Dintre lucrãrile genistice executate de trupele
de geniu în perioada interbelicã se detaºeazã edificarea
sistemului de fortificaþii de la graniþa de vest
a þãrii, acþiune demaratã în anul 1936. Mãrturie a
eroismului, curajului ºi vitejiei de care au dat
dovadã geniºtii români stau numeroasele monumente
ridicate pe teritoriile unde au luptat pentru
cinstirea memoriei celor ce au fãcut suprema jertfã.
Dupã al doilea rãzboi mondial trupele de geniu
au cunoscut diferite modificãri, au îndeplinit
numeroase misiuni, perfecþionându-ºi necontenit
pregãtirea de specialitate.
APÃRAREA NBC 17/2009
Aniversãri
judeþele Buzãu, Timiº ºi Bacãu.
Participarea contingentelor româneºti în cadrul
misiunilor internaþionale de stabilitate ºi sprijin
desfãºurate în Balcani, Orientul Mijlociu sau
Africa, sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE s-a
dovedit absolut necesarã pentru credibilitatea ºi
reuºita politicii noastre militare, dar ºi pentru afirmarea
României ca parte activã a acestui proces
global menit sã demonstreze cã orice armatã modernã
trebuie sã aibã capacitatea sã rãspundã noilor
provocãri din lumea contemporanã.
Platforme, construcþii Irak
Prin modul cum au înþeles sã-ºi îndeplineascã
misiunile încredinþate, prin dãruirea lor ºi prin sprijinul
de sacrificiu, geniºtii, de multe ori anonimi, ºi-au
câºtigat stima ºi preþuirea camarazilor ºi civililor
români, a partenerilor de coaliþie, cât ºi a populaþiei
civile din Bosnia-Herþegovina ºi Irak.
Treceri peste cursuri de apa
Revoluþia din decembrie 1989 a deschis calea
reluãrii ºi dezvoltãrii tradiþiilor armei geniului de
armã politehnicã, a creat condiþii pentru modernizarea
trupelor de geniu ºi creºterea aportului lor la
întãrirea capacitãþii de apãrare a þãrii.
În perioada 2005-2006, o þarã întreagã a fost
martorã la manifestarea spiritului de solidaritate,
devotamentului, curajului ºi nu în ultimul rând al
profesionalismului geniºtilor Brigãzilor 4 ºi 10
Geniu pentru salvarea vieþilor oamenilor, a
bunurilor acestora, precum ºi pentru refacerea drumurilor
ºi podurilor grav avariate sau distruse de
puhoaiele dezlãnþuite de inundaþiile produse în
Refacere podului din Bosnia
Din aceastã perspectivã, redimensionarea ºi
înzestrarea structurilor de geniu din Armata
României în conformitate cu cerinþele de interoperabilitate
ºi compatibilitate cu cele similare ale
þãrilor NATO partenere, vor asigura geniºtilor
români flexibilitatea, operativitatea ºi eficienþa de a
rãmâne camarazi indispensabili în timp de rãzboi ºi
de a fi parteneri de încredere în timp de pace.
11

APÃRAREA NBC 17/2009
Artã militarã
AMENINÞÃRI INOPINANTE ALE VIITORULUI
- CONSIDERAÞII PRIVIND RÃZBOIUL RADIOLOGIC -
Colonel prof. univ. dr. Benoni SFÂRLOG
Student Sergent major Mihaela BOLCHIª
Academia Forþelor Terestre “Nicolae Bãlcescu”
D
intotdeauna normalitatea existentã la
nivelul proceselor sociale a fost perturbatã
de apariþia unor stãri conflictuale
cu grade diferite de amplitudine, materializate prin
forme diverse, începând cu violenþele stradale ºi culminând
cu formele cele mai complexe, rãzboaiele.
Rãzboiul este definit ca fiind ,,forma cea mai violentã
de manifestare a conflictului social între
grupãri mari de oameni, organizate din punct de
vedere militar, care folosesc lupta armatã pentru
atingerea scopurilor urmãrite ceea ce imprimã acestui
fenomen un puternic caracter distructiv". Actualmente
rãzboiul a devenit o normalitate la nivel
social, este acceptat de cãtre toþi oamenii fiind cel
mai frecvent ultima oportunitate de rezolvare a
problemelor survenite pe plan intern sau internaþional
manifestându-se de cele mai multe ori prin
mijloace inovative care abolesc orice ºablon anterior
de desfãºurare a acestuia.
În fizionomia rãzboiului un rol central este
atribuit forþelor ºi modalitãþilor de acþiune specifice
care sunt utilizate prin prisma evoluþiei din ce în ce
mai accelerate a componentelor de sorginte etnicã,
religioasã, socialã, politicã ºi culturalã.
Rãzboiul radiologic reprezintã conflictul în care
sunt angajate materialele radioactive ºi mijloacele de
producere a radiaþiilor pentru a cauza pierderi umane
sau animale, ori pentru a restricþiona folosirea materialelor,
echipamentelor, infrastructurii sau a terenului.
Cel mai adesea este folosit de cãtre grupãrile
teroriste al cãror scop principal este acela de a provoca
pierderi umane, de a instala panica publicã sau de
produce dezorganizãri sociale, aceste efecte fiind
potenþate prin tehnicile neconvenþionale ºi modalitãþile
asimetrice folosite. Sunt considerate arme radiologice
dispozitivele, armele, echipamentele care utilizeazã
materiale radioactive pentru a provoca distrugerea,
producerea de pagube materiale, rãnirea personalului
prin radiaþiile emise în procesul de dezintegrare a
nucleelor izotopilor radioactivi. Materialele radioactive
pot fi obþinute din materiale fisionabile regãsite
12
în laboratoare, centre medicale sau industriale, din
deºeuri radioactive sau din materiale radioactive
provenite de la centrale nucleare civile ºi de la reactoarele
de cercetare.
Clasificarea surselor de radiaþii dupã pericolele
potenþiale asociate se face dupã caracteristicile sursei
(radiologice ºi de construcþi ) ºi dupa condiþii de utilizare:
̌ Proprietãþile radiologice se referã la tipul radiaþiei
emise, timpul de înjumãtãþire al radionuclidului,
energia radiaþiei ºi activitatea.
̌ Pericolul de expunere internã ºi/sau externã
sunt date de constanta gamma ºi energie, respectiv
coeficienþii de conversie ai dozei la ingestie. Forma
chimicã ºi fizicã a materialului sursei dicteazã toxicitatea
ºi riscul de contaminare influenþând direct scenariile
de accident.
̌ Condiþiile de folosinþã implicã tipul instalaþiei
(fixã sau mobilã).
̌ Tipul aplicaþiei (medical, industrial, cercetare,
militar), proiectul ºi fabricarea sursei ºi instalaþiei
(dimensiuni, ecranãri, interblocãri, modul de operare
în ecran, în afara ecranului, accesibilitatea).

În absenþa unui control riguros ºi adecvat surse
uzate sau echipamente ce conþin surse pot ajunge la
fier vechi ºi de aici la reciclare cauzând iradieri ºi contaminãri
ale publicului ºi mediului. O topire accidentalã
a unor materiale radioactive poate sã nu aibã
consecinþe radiologice grave, expunerea potenþialã
depinzând de diluþia radionuclidului în produsul finit
sau deºeurile procesului de reciclare (fum, gaze, cenuºã,
zgurã), dar la efectele negative trebuie adãugate consecinþele
sociale, politice ºi economice asociate .
Pe baza analizãrii ºi evaluãrii, IAEA a propus
împãrþirea surselor pe trei categorii de risc.
Categoria I - radiografie industrialã; teletepie;
iradiatoare.
Categoria II - brahiterapie teleoperatã; mãsurãtori
cu instalaþii fixe implicînd surse mari; carotaj
radioactiv; brahiterapia operatã manual.
Categoria III - mãsurãtori cu instalaþii implicând
surse mici.
Categoria I
APÃRAREA NBC 17/2009
Artã militarã
Rãzboiul radiologic implicã utilizarea materialelor
sau a obiectelor radioactive sub forma unor dispozitive
emiþãtoare de radiaþii-RED (Radiation Emitting
Device) plasate în clãdiri ºi instituþii publice, în instalaþiile
de aerisire, locuri aglomerate sau intens populate,
zone urbane intens circulate care expun un
numãr mare de oameni pentru perioade îndelungate
de timp. O altã formã de manifestare include
împrãºtierea materialelor ºi substanþelor radioactive
asupra unei zone prin dispozitive sau mecanisme
speciale de dispersare a radiaþiilor-RDD (Radiological
Dispersal Device), precum ºi prin atacul direct
asupra unor obiective de importanþã criticã, cum este
cazul centralelor ºi reactoarelor nucleare. Aceste dispozitive
dispersive combinã materiale non-fisionabile
dar puternic radioactive cu explozibili convenþionali
care rãspândesc materialul radioactiv peste aria þintã
fiind cunoscute în literatura tehnicã ºi sub denumirea
de ,,bombe murdare", fiind etichetate ca
"arme de conturbare în masã" nefãcând parte din
categoria armelor de distrugere în masã.
Categoria II
Categoria III
Pericolul indus de un atac cu un dispozitiv dispersiv
radiologic
Factorii care intensificã puterea de dispersie a
particulelor radioactive sunt particularizaþi de
topografia zonei în care se acþioneazã cu asemenea
mijloace radiologice, tipul acestora ºi obiectivele propuse,
astfel putând fi incluºi în aceastã categorie cantitatea
de material radioactiv ºi de explozibil, modalitatea
de dispersie-sub formã de praf sau aerosoli,
condiþiile meteorologice locale-viteza vântului ºi
umiditatea aerului.
Nota definitorie ce caracterizeazã radiaþiile constã
în lipsa culorii, a mirosului, gustului, precum ºi
faptul cã acestea sunt detectabile doar prin aparate
specializate ceea ce concurã deopotrivã cu acþiunea
latentã dar distructivã la neconºtientizarea impactului
negativ colectiv.
Efectele asupra sãnãtãþii cauzate de expunerea la
radiaþii
Efectele asupra sãnãtãþii cauzate de expunerea
la radiaþii sunt determinate de :
cantitatea de radiaþii absorbitã de corpul
uman;
tipul de radiaþie;
modul de expunere - extern sau intern;
durata de expunere.
13

APÃRAREA NBC 17/2009
Artã militarã
În funcþie de valoarea dozei absorbite boala de
radiaþie poate fi de:
̌ gradul I - 93-232,5cGy;
̌ gradul II - 232,5-372cGy;
̌ gradul III - 372-558cGy;
̌ gradul IV - peste 558cGy.
Simptomatologia corespunzãtoare fiecãrui grad
de iradiere se manifestã prin seturi particularizate de
tulburãri funcþionale ale organismului pornindu-se
de la emisiile radioactive de particule alfa, beta ºi
gama care produc simptome precum greþuri, transpiraþii,
senzaþii de cãldurã excesivã ºi uscãciune,
adãugându-se cazurile de hemoragii, cãderea pãrului,
insuficienþã cardiorespiratorie, cerebrovascularã,
culminând cu instalarea decesului dupã un interval
de timp. Efectele imediate ale atacurilor radiologice
sunt vizibile doar dacã cantitatea de material
radioactiv degajatã în mediu ºi radioactivitatea elementelor
utilizate ating valori foarte mari, în general
urmãrile resimþindu-se în timp prin efectele directe
asupra genomului uman.
Impactul psihologic determinant al rãzboiului
radiologic
Efectele psihologice provenite din teama de a fi
expuºi pot fi consecinþele majore ale unei "bombe
murdare". Oamenii intrã în panicã ºi totul în jurul
lor va fi un adevãrat haos, deoarece puþini dintre ei
cunosc însemnãtatea radiaþiilor ºi modalitãþile specifice
de protecþie. Post-atac oamenii au mare nevoie
de personal specializat în domeniul radioprotecþiei.
Având la dispoziþie mijloace de comunicare în masã
ºi suficiente surse de informare, în zilele noastre,
majoritatea oamenilor încã asociazã radiaþiile cu
accidentul nuclear de la Cernobîl, echivalându-l cu
pericol, moarte sigurã, contaminare, ºi risc permanent
de explozie.
nuclearo-electricã.
Concluzii
Utilizat cu preponderenþã de cãtre grupãrile
teroriste, rãzboiul radiologic reprezintã o modalitate
imprevizibilã, eficientã, accesibilã, cu grad de notorietate
relativ scãzut prin care se infuzeazã panica
publicã, haosul ºi nesiguranþa colectivã prezentând
urmãri semnificative asupra ordinii sociale; este creat
prin misiunile ºi obiectivele grupurilor de interese,
încercându-se destabilizarea raportului de forþe dintre
statele influente pe scena nuclearã pentru determinarea
supremaþiei ºi a luptei pentru putere.
BIBLIOGRAFIE
1. Col. dr. Constantin Opriºor, Strategia militarã,
Bucureºti, Editura Academiei de Înalte Studii
Militare, 1987.
2. S.M.G/CBRN-1, Doctrina Apãrãrii CBRN în
Armata României, 2008.
3. Col. dr. Gheorghe Cojocaru, Col. dr. Ion
Olteanu, Mr. dr. Gabriel Achim, Primul ajutor ºi
tratamentul medical în urma atacului cu ADMCBRN-
Tehnici, tactici ºi proceduri, Editura Centrului
Tehnic-Editorial al Armatei, 2006.
4. General dr. Mircea Mureºan, General de
brigadã (r) dr. Gheorghe Vãduva, Rãzboiul viitorului,
viitorul rãzboiului, Editura Universitãþii
Naþionale de Apãrare, Bucureºti, 2004.
5. Pagini internet
* www.nato-pa.int;
* www.nae.edu;
* http://www.nti.org/h_learnmore/radtutorial;
* http://www.iaea.org/Publications/Magazines/
Bulletin/Bull164/16405800211.pdf
Impactul economic
Atacul radiologic implicã costuri enorme pentru
decontaminare ce implicã ecranarea zonelor afectate
prin acoperire cu ziduri de beton sau plumb,
demolãri ale clãdirilor, distrugerea mijloacelor de
existenþã pe mãsurã ce suprafeþele contaminate sunt
curãþate de particulele radioactive sau izolarea zonei
contaminate prin declararea acesteia "zonã moartã".
Un bun exemplu este Cernobîlul, care abia dupã 22
de ani începe sã îºi reia uºor, uºor activitãþile trecute
pe linie moartã dupã catastrofa de la centrala
14

APÃRAREA NBC 17/2009
Artã militarã
CONSIDERAÞII PRIVIND EFECTELE
MEDIULUI URBAN ASUPRA OPERAÞIILOR CBRN
Locotenet colonel Ioan FÃRCAª - Biroul Apãrare NBC ºi Comunicaþii/SMFT
Cãpitan Alexandru HERCIU - Batalionul 72 Apãrare NBC
Mediile urbane. Pentru planificarea
Apãrãrii CBRN comandanþii trebuie sã
fie familiarizaþi cu modul în care
terenul urban va afecta misiunea lor într-un mediu
CBRN. Spre exemplu, numãrul instalaþiilor TIM
(Materiale Toxice Industriale) este probabil crescut în
zonele urbane, iar vântul care transportã norul contaminat
cu aerosoli va fi influenþat de consideraþii
micro-meteorologice specifice terenului urban ºi de
existenþa unui numãr mare de necombatanþi.
Dispersia agenþilor ºi comportamentul ulterior al
acestora poate fi semnificativ modificat în medii
urbane. Variaþiile de temperaturã locale ºi turbulenþele
curenþilor de aer cauzate de prezenþa structurilor/clãdirilor
mari vor avea tendinþa sã infirme
metodele de prognozare a pericolului, cauzând
"puncte fierbinþi" în adãposturile clãdirilor, traseul
neregulat al vaporilor toxici ºi redispersia prin sistemele
de aer condiþionat. În acelaºi timp, structurile intacte
vor asigura oportunitãþi pentru evitarea contaminãrii
cu agenþi lichizi.
Este important sã ne familiarizãm cu câteva dintre
cele mai comune ºabloane/tipare privind deplasarea
norului toxic ºi a dispersiei în zonele construite.
Familiarizarea cu modul în care vântul ºi alte condiþii
meteorologice influenþeazã eliberarea agenþilor în
atmosferã într-un mediu urban va facilita reacþia în
cazuri potenþial neaºteptate ori împotriva tendinþelor
privind deplasarea ºi dispersia acestora. Miºcarea
aerului în jurul clãdirilor ºi a altor structuri este foarte
complicatã ºi din acest motiv modelele miºcãrii curenþilor
de aer pot fi foarte diferite, depinzând de forma
clãdirilor, înãlþimea relativã a acestora ºi alþi factori.
Din nefericire, nu existã date suficiente ºi informaþii
disponibile pentru a construi reguli potrivite numeroaselor
situaþii care pot sã aparã în zonele urbane.
Consideraþii privind protecþia chimicã. Structurile
urbane pot asigura protecþia împotriva atacurilor prin
pulverizare, dar aceste adãposturi creeazã o serie de
probleme. În general, agenþii chimici au tendinþa de a
se acumula ºi persista în zonele joase, cum sunt cele
întâlnite în locaþii urbane, spre exemplu subsolurile,
canalele colectoare sau tunelurile de metrou.
Personalul ar trebui astfel sã evite aceste zone joase.
Timpul de staþionare a agenþilor cum ar fi somanul
(GB) creºte semnificativ când agenþii se instaleazã în
aceste zone. Odatã cu momentul producerii atacului,
detecþia contaminãrii chimice ºi determinarea tipului
agentului devin foarte importante. Personalul trebuie
sã cerceteze în întregime zona suspectatã a fi contaminatã
chimic înainte de a se încerca ocuparea sau traversarea
acesteia. În plus, concentraþiile agenþilor
chimici vor descreºte în general cu creºterea înãlþimii
structurii/clãdirii, astfel personalul trebuie dispus la
nivelurile superioare ale clãdirilor, acestea determinând
concentraþii mai scãzute ale agentului.
Consideraþii privind protecþia biologicã. Clãdirile ºi
alte structuri urbane pot asigura o anumitã protecþie
imediatã împotriva pulverizãrii/contaminãrii directe.
În orice caz, caracterul durabil al acestor structuri
poate creºte eficienþa agenþilor biologici. Toxinele biologice
sunt foarte eficiente intr-un mediu urban ºi de
aceea personalul trebuie sã adopte mãsuri de precauþie
suplimentare faþã de agenþii chimici. Agenþii
biologici în totalitate sunt mai toxici decât agenþii
chimici, iar efectele acestora sunt în mod special
amplificate în spaþii închise. Operaþiile de acoperire
sunt în mod particular facilitate în teren urban.
Existenþa apei ºi a proviziilor de hranã sunt þintele prioritare
în cazul atacurilor cu agenþi biologici. De aceea
mãsurile de igienã personalã ºi colectivã devin un factor
deosebit de important pentru supravieþuirea în
astfel de medii. Caracteristicile terenului urban faciliteazã
posibilitatea transmiterii agenþilor biologici contagioºi
de la persoanã la persoanã. Este atributul comadanþilor
sã stabileascã ºi sã impunã cu consecvenþã respectarea
mãsurilor igienico-sanitare a personalului, incluzând
executarea imunizãrilor. Ei trebuie sã se asigure, de
asemenea, cã personalul consumã apã ºi hranã numai
din surse proprii, sigure; rezervele nu trebuie însã
considerate ca fiind sigure, înainte de a fi testate.
Consideraþii privind protecþia nuclearã. Fãrã a fi
pregãtite suplimentar, clãdirile neîntãrite nu oferã o
protecþie adecvatã împotriva efectelor exploziilor
15

APÃRAREA NBC 17/2009
nucleare. Dacã sunt utilizate corect, subsolul ºi
parterul clãdirilor care au structura de rezistenþã din
oþel sau beton armat pot oferi o protecþie suplimentarã,
exceptând suprapresiunea. În cazul adãpostirii în interiorul
clãdirilor, personalul trebuie sã evite dispunerea
în apropierea ferestrelor în scopul evitãrii rãnirilor
provocate de zborul cioburilor de sticlã ºi a dãrâmãturilor/sfãrâmãturilor
desprinse din clãdirile distruse.
De asemenea, personalul poate suferi arsuri severe
prin deschiderile orientate spre epicentrul exploziei
nucleare. Sistemele de canalizare ºi tunelurile de
metrou pot fi considerate pregãtiri disponibile în astfel
de situaþii în unele zone urbane. Acestea asigurã o
protecþie mai eficientã decât clãdirile construite la
nivelul solului. Personalul nu trebuie sã foloseascã
structurile de lemn sau alte materiale inflamabile în
cãutarea protecþiei, deoarece acestea se vor aprinde.
Clãdirile constituie într-adevãr o mãsurã de protecþie
împotriva contaminãrii radioactive ºi personalul poate
folosi pentru deplasare sistemul de canalizare colector
ºi tuneluri. În orice caz, este necesar a fi luate în considerare
ºi pericolele datorate prãbuºirii clãdirilor ca
urmare a deflagraþiei.
Urmãtoarele paragrafe furnizeazã informaþii de
bazã (primare) asupra câtorva dintre cele mai comune
ºabloane/tipare cu privire la dispersia ºi deplasarea
norului periculos/agentului CBRN care se formeazã în
localitãþi. Familiarizarea cu modul în care vântul ºi
alte condiþii meteorologice au impact asupra eliberãrii
agentului toxic în atmosferã într-un mediu urban, va
favoriza reacþii de rãspuns la situaþii ipotetic neaºteptate
sau de înþelegere a deplasãrii ºi dispersiei dezordonate
a acestora.
Regulile prezentate în paragrafele urmãtoare sunt
doar linii generale, care nu pot fi aplicate în toate situaþiile
din cauza prea multor factori implicaþi (variabile)
pentru a permite definirea lor mai clarã de atât.
Particularitãþi ale vântului
Determinarea direcþiei vântului ºi mãsurarea
vitezei acestuia la nivelul pãmântului nu pot fi considerate
concludente pentru vântul reprezentativ/predominant
în cazul zonelor urbane din cauza complicaþilor
curenþi de aer care se formeazã în jurul
clãdirilor. De aceea, în determinarea direcþiilor ºi distanþelor
pânã la zonele în care personalul va fi evacuat
în condiþii de siguranþã se va lua în calcul vântul
reprezentativ ºi nu se va þine seama de vârtejurile
locale. Aceastã situaþie este ilustratã în figura nr. 1.
16
Artã militarã
Figura nr. 1 - Particularitãþi ale vântului
În majoritatea cazurilor, determinarea direcþiei
vântului în apropierea clãdirilor nu va fi utilizatã în
calculul la scarã mare privind deplasarea norului contaminat.
În locul acestora se vor lua în calcul mãsurãtorile
efectuate deasupra construcþiilor sau în zone în
care curenþii de aer nu sunt influenþaþi de construcþii,
copaci sau alte obstacole. Mãsurãtorile de vânt se vor
efectua între sau în apropierea clãdirilor ºi vor fi utilizate
numai pentru determinãri ale deplasãrii
agenþilor toxici în interiorul unui perimetru care
cuprinde unul sau douã cvartale de la locul emisiei
acestora.
Antrenarea vântului în vârtejuri
Atunci când vântul bate frontal în zidurile
clãdirilor, agenþii toxici concentraþi se pot ridica între
clãdiri înspre partea superioarã a acestora ºi lua timp
îndelungat pânã la disipare. Aerosolii pot fi antrenaþi
între clãdiri de miºcãri turbionare ale aerului, în sens
ascendent, caz în care norul contaminat va atinge
pãtura de aer curat aflatã deasupra clãdirilor destul de
târziu (aºa cum se aratã în figura nr. 2). În majoritatea
cazurilor, clãdirile înghesuite precum ºi strãzile înguste
vor favoriza persistenþa agenþilor toxici.
Figura nr. 2 - Antrenarea agentului toxic în vârtej

Chiar ºi în cazul unui vânt reprezentativ puternic,
nivelurile de concentraþii ale agentului toxic eliberat
între douã clãdiri pot rãmâne ridicate pentru o lungã
perioadã de timp în cazul în care direcþia reprezentativã
a vântului nu este paralelã cu "strada-canion". În
acest caz unul, douã sau chiar trei vârtejuri turbionare,
slabe ca intensitate, se pot forma între douã clãdiri ºi
începe sã antreneze agentul. Atunci când vântul
reprezentativ se manifestã aproape perpendicular pe
pereþii clãdirilor, viteza vântului în "strada-canion"
este în general scãzutã. Pe de altã parte, creºterea semnificativã
a vitezei vântului ºi diluþia agentului toxic se
produce atunci când vântul bate în lungul strãzii.
Modelele de dispersie tradiþionale consacrate care
utilizeazã caracteristicile vântului reprezentativ pot
subestima timpul necesar pentru împrãºtierea/diluþia
norilor toxici la valori sigure. În cazul în care agentul
toxic este eliberat între clãdiri, este foarte dificil de
estimat timpul de împrãºtiere atâta timp cât acesta
este funcþie de spaþiul construit, înãlþimi, înãlþimi relative,
adâncime, formã, unghiul sub care bate vântul,
puterea sursei de emisie/eliberare a agentului, capacitatea
ºi posibilele condiþii de stabilitate ale aerului pe
verticalã.
Acumularea agenþilor toxici
Cãile de acces ascunse ori firidele/niºele clãdirilor
pot reþine ºi pãstra agenþii toxici pentru o perioadã de
timp dupã ce norul contaminat a trecut. În aceste
cazuri, dupã determinarea cu certitudine a faptului cã
masa principalã a norului toxic s-a împrãºtiat, trebuie
luatã în calcul posibilitatea rãmânerii unor concentraþii
de agenþi în stagnare în unele zone de niºã
(alcov), aºa cum este reprezentat în figura nr. 3.
Figura nr. 3 - Acumularea agentului toxic
În firide, intrãrile multor clãdiri, spaþii rãmase
deschise, adâncituri ale clãdirilor vântul poate stagna
sau forma vârtejuri. Este posibil ca o cantitate periculoasã
de agent sã rãmânã încã în aceste zone pentru
ceva timp dupã ce vântul reprezentativ a îndepãrtat
APÃRAREA NBC 17/2009
Artã militarã
norul toxic. Dacã agentul toxic eliberat este mai greu
decât aerul, acesta se poate acumula la fel de bine în
locurile joase aflate sub sau la nivelul solului.
Aceste alcovuri sunt spaþii unde de obicei oamenii
se adunã pentru a se adãposti, deci pentru o protecþie
CBRN eficientã a personalului trebuie conºtientizatã
ºi posibilitatea ca aerul în aceste spaþii sã rãmânã contaminat
pentru perioade relativ lungi de timp dupã
momentul eliberãrii agentului în atmosferã. Este
imposibil de afirmat cu certitudine timpul necesar
pentru ca aerul sã atingã valori sigure în aceste cavitãþi,
datoritã uriaºei game de forme ºi dimensiuni pe care
acestea le pot avea.
Consecinþe ale canalizãrii vântului pe axa strãzii
În cazul în care vânturile sunt paralele cu strada,
norul contaminat poate fi canalizat pe "strada-canion".
Oricum norul toxic se poate deplasa pe deasupra
strãzilor, de fapt acesta poate parcurge câteva cvartale
în fiecare direcþie de-a lungul strãzilor. Aceasta este
ilustratã în figura nr. 4.
Figura nr. 4 - Canalizarea pe axã
Clãdirile se pot comporta ca un canal ºi pot forþa
deplasarea norului în josul strãzii. În general, vântul
este încetinit de clãdiri. Dacã vântul reprezentativ este
paralel cu "strada-canion", ascensiunea verticalã a toxicului
nu se va produce, în acest caz norul contaminat
fiind antrenat pânã la înãlþimea clãdirilor.
În unele cazuri, oricum câteva clãdiri pot canaliza
curentul de aer, acest fapt având drept rezultat o vitezã
relativ mare a vântului. În acest caz, agentul toxic
eliberat în canalul reprezentat de stradã poate fi dispersat
rapid datoritã vitezei mari a vântului asociatã
cu miºcãri turbulente ale aerului. Într-un mediu complex
aºa cum este cel urban, este dificil de stabilit o
regulã pentru cazurile în care se produce accelerarea
vântului sau când nu.
În plus faþã de efectele canalizãrii, norul toxic este
de obicei transportat de vânt pe deasupra strãzilor
datoritã vârtejurilor turbionare care se formeazã la
intersecþiile cu strãzile adiacente, care se încruciºeazã
cu "strada-canion". De aici în colo, norul contaminat
poate traversa câteva cvartale perpendicular pe
17

APÃRAREA NBC 17/2009
direcþia vântului reprezentativ. Personalul specializat
de Apãrare CBRN nu trebuie sã considere aceste strãzi
ca fiind zone sigure.
Consecinþe ale canalizãrii vântului în afara axei
strãzii
Norul toxic poate fi canalizat pe strãzile din
apropierea punctului emisiei ºi deviat de la direcþia
reprezentativã a vântului. De îndatã ce norul este dispersat
deasupra clãdirilor, acesta se va deplasa pe direcþia
reprezentativã a vântului, dar axa centralã a norului
va fi în afara punctului de eliberare a agentului (sursei
emisiei). Acest fapt este reprezentat în figura nr. 5.
Figura nr. 5 - Canalizarea în afara axei
Artã militarã
Transportul agentului de cãtre vãtrej
Aerosolii ºi gazele se pot deplasa pe distanþe
scurte împotriva direcþiei reprezentative a vântului în
zone de recirculare de-a lungul pereþilor construcþiilor
ºi în vârful clãdirilor. În acest caz, însãºi sursa emisiei
(eliberarea sub presiune) poate fi consideratã a fi vânt
la suprafaþa solului. Personalul specializat de Apãrare
CBRN trebuie sã ia în calcul influenþa amplasãrii construcþiilor
în apropierea locului emisiei agentului toxic.
Pe când un grup de clãdiri poate canaliza curentul
la nivelul strãzii, norul toxic eliberat în stradã mai
jos de înãlþimea clãdirilor se poate deplasa câteva
cvartale pe o direcþie oblicã faþã de direcþia reprezentativã
a vântului. Numai atunci când norul este dispersat
deasupra înãlþimii clãdirilor o parte a acestuia
se va deplasa pe direcþia vântului reprezentativ.
Personalul specializat de Apãrare CBRN trebuie
sã conºtientizeze cã poate fi greºitã presupunerea cã
numai zona de eliberare a toxicului trebuie evacuatã
atunci când vântul nu suflã paralel cu "strada-canion".
Ca ºi rezultat al efectului de canalizare a curentului la
nivelul strãzilor, o datã trebuie luat în calcul faptul cã la
scarã micã deplasarea norului toxic va urma în general
strada, în timp ce la scarã mare deplasarea va fi, de
regulã, paralelã dar deplasatã faþã de linia ce defineºte
punctul de eliberare în atmosferã a toxicului ºi direcþia
predominantã a vântului. De aceea, direcþia vântului
raportatã de staþia/biroul de meteorologie local poate
sã nu fie semnificativã pentru condiþiile de vânt la
locul evenimentului/incidentului CBRN. Mai mult
decât atât, împrãºtierea lateralã a norului toxic pe distanþe
mari de cãtre vântul la suprafaþa pãmântului
poate fi semnificativ mai mare decât matricele de dispersie,
din moment ce o consecinþã a canalizãrii
curenþilor la nivelul strãzii este extinderea transportului
transversal al acestora.
Figura nr. 6 - Transportul agentului de cãtre vârtej
Chiar ºi în cazul unui vânt reprezentativ stabil,
formarea vârtejurilor turbionare de aer care se formeazã
de-a lungul pereþilor ºi acoperiºurilor clãdirilor pot
transporta agentul toxic în direcþia opusã acestuia.
Intensificarea turbulenþelor curenþilor de aer la nivelul
solului pot antrena aerosolii ºi gazele în sens ascendent
din punctul de eliberare în atmosferã pânã în
vârful acoperiºurilor unde aceºtia pot fi antrenaþi în
zona de recirculare.
În ciuda faptului cã aceste miºcãri la nivelul
pereþilor ºi acoperiºurilor nu persistã mult timp, rafale
intermitente ale curenþilor pot deplasa norul toxic
împotriva vântului reprezentativ. Personalul specializat
de Apãrare CBRN trebuie sã conºtientizeze faptul cã o
poziþie înaltã nu trebuie consideratã ca fiind sigurã,
chiar dacã vântul reprezentativ este constant. În plus,
aceste rafale ale curenþilor de aer pot conþine mase ale
agentului toxic nedispersat/nediluat, existând riscul
expunerii personalului la concentraþii periculoase ale
acestuia.
Variaþii ale vântului - la scarã mare
Vântul reprezentativ îºi poate modifica direcþia
accidental astfel încât o zona consideratã sigurã în
momentul eliberãrii agentului toxic în atmosferã
poate fi expusã ulterior contaminãrii. Personalul specializat
de Apãrare CBRN trebuie sã monitorizeze/
supravegheze permanent caracteristicile vântului
reprezentativ, în special direcþia acestuia, astfel încât
evacuarea/dispunerea personalului sã se execute în
locaþii sigure.
18

Vântul reprezentativ îºi poate schimba direcþia în
intervale de timp cuprinse între câteva minute la câteva
ore. Aceste schimbãri de direcþie pot interveni spre
exemplu ca rezultat al:
schimbãrii condiþiilor meteorologice la scarã
mare;
curenþii de aer care se formeazã pe versanþii
munþilor, pe vãi ºi brizele marine;
modificãri ale gradului de stabilitate ale aerului
pe verticalã ca urmare a încãlzirii sau rãcirii scoarþei
terestre.
În scopul menþinerii unor zone sigure, personalul
specializat de Apãrare CBRN trebuie sã monitorizeze
permanent direcþia reprezentativã a vântului, acordând
o atenþie deosebitã perioadelor de tranziþie (de exemplu
rãsãritul ºi apusul soarelui sau schimbarea condiþiilor
atmosferice). Ei trebuie de asemenea sã cunoascã
faptul cã parametrii vântului reprezentativ se pot
modifica cu variaþii ale înãlþimii terenului ºi schimbarea
locului de dispunere, astfel încât zonele considerate
a fi sigure - în baza tiparelor de dispersie care
utilizeazã ca ºi informaþie un singur vânt reprezentativ
- pot fi greºit prognozate pentru zonele îndepãrtate
faþã de locul emisiei agentului. Spre exemplu, atunci
când norul este ridicat la înãlþimi mari în atmosferã,
vântul la acele altitudini pot transporta agentul toxic
într-o direcþie diferitã de cea de la nivelele inferioare.
Variaþii ale vântului - la scarã micã
Vânturile locale (la scarã micã) îºi pot schimba
direcþia foarte rapid, astfel încât acestea pot alterna
dintr-o parte în alta a clãdirilor în interval de câteva
secunde. Acest fapt este unul foarte des întâlnit, ºi se
datoreazã naturii curgerii turbulente a vântului.
Personalul specializat de Apãrare CBRN nu trebuie sã
considere cã sunt în siguranþã într-o parte a clãdirii
doar pentru cã la un moment dat norul toxic se aflã
de cealaltã parte.
Un vânt local nu trebuie considerat niciodatã
complet stabil, deoarece acesta îºi va modifica rapid
direcþia ºi viteza de deplasare. În medie, vântul poate
sufla într-o anumitã direcþie, dar instantaneu, aceasta
se poate modifica. Pentru vânturile locale cu viteze
scãzute, vântul se poate întoarce în sens opus în câteva
secunde. Aceasta înseamnã cã nici chiar atunci când
un nor toxic este determinat cã se deplaseazã în mod
clar într-o anumitã direcþie, un curent contrar de aer
se poate produce la partea superioarã a acestuia. În
condiþii de vânt scãzut ca ºi intensitate ori în zilele
fierbinþi de varã, Personalul specializat de Apãrare
CBRN trebuie sã ºtie cã natura turbulentã a vântului
APÃRAREA NBC 17/2009
Artã militarã
poate în mod instantaneu produce o schimbare în
sens opus a deplasãrii norului toxic.
Depunerea agentului toxic
Dupã ce norul contaminat a pãrãsit zona eliberãrii,
solul ºi clãdirile pot rãmâne contaminate. Deoarece
existã riscul prezenþei agenþilor toxici pe suprafeþele
acestora, personalul specializat de Apãrare CBRN va
lua mãsuri pentru evitarea intrãrii în contact cu acestea
pânã la executarea decontaminãrii totale.
Producerea contaminãrii este influenþatã de proprietãþile
agentului toxic, tipul suprafeþei contaminate
ºi condiþiile meteorologice. Natura contaminãrii nu
poate fi vizibilã cu ochiul liber, de aceea suprafeþele pe
deasupra cãrora s-a deplasat norul toxic trebuie sã fie
considerate ca fiind contaminate. Mai mult, aerosolii
se pot reîntoarce în aer purtaþi de rafale de vânt sau
curenþi de aer, ceea ce impune protecþia aparatului
respirator în interiorul acestor suprafeþe contaminate.
Efecte în interiorul clãdirilor
Pe timpul deplasãrii norului toxic este recomandat
ca ferestrele ºi uºile sã rãmânã închise. Dupã ce
acesta a trecut, de clãdire, este mai sigurã evacuarea
acestora. Pentru o eliberare a agentului în aer liber,
matricele aratã cã iniþial concentraþiile agentului pot fi
mai scãzute în interior, dar ulterior concentraþiile
acestui scad mai rapid în spaþii deschise, aceastã
relaþie depinde oricum de detaliile/posibilitãþile de filtro-ventilaþie
a clãdirii.
O estimare a situaþiei în astfel de cazuri trebuie sã
þinã seama de condiþiile de siguranþã care pot diferi în
spaþiile închise faþã de spaþiile deschise, pe timpul
derulãrii unui eveniment/incident CBRN. Modelele
tiparele dispersiei simple uzitate aproximeazã concentraþiile
toxicului în ambele situaþii - în interior ºi în
exterior - în funcþie de timp. Din nefericire, ventilarea
corespunzãtoare a clãdirilor rãmâne încã o cerinþã
(filtro-ventilaþia acestora în zilele noastre reprezintã
doar cazuri particulare) de aceea stabilirea unor
îndrumãri stricte pentru determinarea timpului de
ieºire pot fi dificil de stabilit.
BIBLIOGRAFIE
1. FT/CBRN-6, Manualul protecþiei CBRN,
Anexa nr..9.
2. 1. FT/CBRN-10, Manualul operatorului pentru
raportarea exploziilornucleare,atacurilor chimice
ºi biologice, prognozeºi avertizarea pericolelor asociate
ºi zonelor de risc.
19

APÃRAREA NBC 17/2009
E
ste timpul ca armele sã fie folosite pentru a controla,
nu pentru a ucide. Pânã la urmã, oamenii
sunt mai folositori în viaþã.
Profundele transformãri care au loc pe scena
politico-militarã internaþionalã, diversificarea continuã
a fenomenelor de crizã, menþinerea instabilitãþii
la nivel regional ºi subregional, proliferarea armelor
de distrugere în masã NBC, a tehnologiilor ºi materialelor
nucleare, a armamentelor ºi mijloacelor letale
neconvenþionale, accesul uneori necontrolat la acestea,
amploarea fenomenului terorist ºi preocuparea
sporitã de perfecþionare a acþiunilor acestuia pe plan
mondial, amploarea comerþului ilicit cu muniþii ºi
materiale radioactive, cu agenþi biologici ºi chimici,
determinã o viziune nouã asupra apãrãrii NBC, ca
mãsurã de asigurare a operaþiilor militare ºi de protecþie
a forþelor pentru evaluarea pericolelor, consecinþelor
ºi efectelor de masã ce pot fi produse de
unele acþiuni ostile, necontrolate sau accidentale.
Cea de-a treia caracteristicã a viitorului câmp de
luptã este strâns asociatã noilor forme de agresivitate
pe care luptãtorul trebuie sã le impunã -ºi sã le facã
faþã- în luptã, în condiþiile unui refuz în creºtere al
opiniei publice ºi al factorilor politici de sacrificare a
vieþilor. În atmosfera tensionatã din zilele noastre,
este tot mai important ca potenþialul adversar sã fie
învins protejându-se vieþile oamenilor.
Întreaga relaþie dintre om ºi naturã a suferit profunde
transformãri datoritã faptului cã din neglijenþã
ºi ignoranþã -uneori chiar din rea-credinþãomul
a ajuns sã devinã autorul crizei cu care se confrunta
mediul înconjurator, crizã ce pune sub semnul
întrebãrii propria sa supravieþuire. Ca suport al
vieþii, mediul natural a imprimat ºi continuã sã
imprime acþiunilor de luptã numeroase particularitãþi.
Acþiunea de desconsiderare a configuraþiei mediului
natural în cazul luptelor s-a amplificat odata cu
evoluþia mijloacelor de luptã. Aºa s-a ajuns cã astãzi,
armele ºi sistemele de armament sã constituie -prin
însãºi existenþa lor- un permanent ºi potenþial pericol
de dezechilibre ecologice. Mediul natural ca atare
nu constituie obiectiv militar ºi nu ar trebui sã fie
afectat de derularea ostilitãþilor.
20
Artã militarã
ARMELE NECONVENÞIONALE ªI NELETALE
ÎN RÃZBOAIELE VIITORULUI
Sublocotenent Daniela HOIDRAG
Brigada 282 Infanterie “Unirea Principatelor”
Sunt motive serioase pentru care în armatele
moderne se fac cercetãri asidue pentru punerea la
punct a armamentului neletal, adaptat stãrilor de
non-rãzboi ºi non-pace (lasere orbitoare, radiaþii
izotropice, arme cu infrasunete), precum ºi pentru
apariþia în forme perfecþionate a armamentului
,,ecologic'', în mãsurã sã nu cauzeze pagube mediului:
aparaturã de bruiaj, arme laser etc.
Armele neconvenþionale, într-o accepþiune mai
largã, sunt acele arme sau acþiuni care au ca urmare,
pe de o parte, pierderi mari de vieþi omeneºti, iar pe
de altã parte, mari distrugeri materiale sau mutaþii
geoclimatice, ecologice, genetice etc., dar existã ºi
arme care, în ultimã instanþã, în cazul unui conflict,
au ca scop limitarea pierderilor umane la minimum
posibil.
Din aceste puncte de vedere armele neconvenþionale
se clasificã în:
arme neconvenþionale letale;
arme neconvenþionale cu efecte imprevizibile;
arme neconvenþionale neletale sau non-letale.
Preocuparea pentru dezvoltarea armelor neletale
este una dintre cele mai noi tendinþe a industriilor
de armament. Armele neletale sau non-letale
(N.D.T. - Non Lethal Disabling Tehnologies) sunt
considerate acele tehnologii care pot anticipa, preîntâmpina
sau bloca folosirea armamentului convenþional,
reducând pierderile în vieþi omeneºti ºi
degradarea mediului ambiant.
Sunt sisteme funcþionale integrate ce pot oferi
factorilor de decizie sau celor ce se aflã în linia întâi,
atât din domeniul aplicãrii legilor, cât ºi din cel militar,
o alternativã la armele de foc ºi de distrugere în
masã nucleare, radiologice, biologice ºi chimice, utilizate
în prezent sau preconizate a fi utilizate. Ele au
fost concepute iniþial pentru a stopa fenomenul
terorist, a controla grupãrile radicale, cartelurile traficanþilor
de droguri ºi organizaþiile internaþionale ale
crimei organizate, adicã sã acþioneze acolo unde
folosirea armelor clasice, convenþionale este fie
ineficace, fie inoportunã.

Multe state îºi manifestã preocuparea de a putea
rezolva potenþialele situaþii de crizã farã a recurge la
utilizarea armamentului convenþional ci, prin întrebuinþarea
tehnologiilor neletale de scoatere din
lupta (NDT), ca o varianta mai "productivã" din
punct de vedere politic, militar ºi economic.
Domeniile tehnologice ce ar putea furniza
"arme care nu ucid" pot fi grupate în mai multe categorii
de arme neletale: impulsuri electromagnetice
nenucleare, generatoare acustice ºi de radiaþie, laser
de joasã energie, dispozitive de orbire, microunde de
putere, infrasunete, agenþi calmanþi, agenþii lichizi
de friabilizare a metalelor, substanþele supercaustice,
tehnologiile de reducere a aderenþei, tehnologiile de
alterare a combustiei, tehnologiile de stimulare ºi
iluzionare vizuala, psihoreactive, ceaþã sufocantã,
agenþi antiinfracþiune, etc.
Din categoria armelor neconvenþionale neletale
sau non-letale prezentãm în continuare câteva dintre
armele ce pot fi folosite pe câmpul de luptã ºi care
deja existã în dotarea unor armate.
Personnel Halting and Stimulation Response
(PHaSR)
Cu un design futurist, Personnel Halting and
Stimulation Response (PHaSR) are aceeaºi greutate
ca ºi o mitralierã M60 încãrcatã, aproximativ 9 kilograme,
dar, în loc de gloanþe, foloseºte raze laser care
îi afecteazã agresorului vederea, nepermiþându-i sã
vadã sursa luminii laser. Efectul poate fi comparat cu
cel al razelor solare puternice
APÃRAREA NBC 17/2009
Artã militarã
PhaSR este o armã neletalã portabilã preventivã
lansatã de Ministerul Apãrãrii Statelor Unite. Este
proiectatã sã dezorienteze ºi sã orbeascã temporar
þinta - adversarul - folosind un sistem cu douã lungimi
de undã diferite. Scopul: protecþia trupelor ºi controlul
mulþimilor ostile.
Situaþia din Irak a încurajat Statele Unite sã
accelereze dezvoltarea armelor laser neletale. În
2006 forþele americane foloseau deja lumini strãlucitoare
în punctele de control al traficului din Irak
pentru a orbi ºoferii care se apropiau în vitezã.
Cu mai mult de un deceniu în urmã Statele
Unite au lansat un tip de armã laser, denumitã Sabre
203. Dispozitivul special era ataºat dedesubtul þevii
unei puºti normale, emiþând o luminã laser de putere
slabã pe o lungime de pânã la 300 m. A fost folositã
de forþele americane în Somalia în 1995, dar abandonatã
mai târziu datoritã efectelor asupra sãnãtãþii
ºi ineficacitãþii sale.
Noul prototip este prevãzut cu reglare automatã
a distanþei de siguranþã pentru vãz, reducându-se
posibilitatea afectãrii permanente a ochilor.
Cu Personnel Halting and Stimulation Response
viitorul este acum.
Active Denial System (ADS)
Active Denial System - informal denumit "raza
dureroasã" - este o armã neletalã cu energie
direcþionatã dezvoltatã de armata americanã.
Potrivit firmei Raytheon, realizatoarea acesteia, este
vorba de un puternic emiþãtor de unde milimetrice
utilizat la oprirea, dispersarea, dezarmarea ºi asigurarea
controlului asupra unei mase de oameni înarmaþi.
Principiul de funcþionare se bazeazã pe
direcþionarea spre þintã a unei radiaþii electromagnetice,
cu o frecvenþã de 95 GHz, efectul fiind circular,
pe o razã de 500 m. Energia ajunge la þintã ºi
pãtrunde în piele pânã la 0,4 mm încãlzind repede
suprafaþa acesteia ºi provacând o puternicã senzaþie
de arsurã.
Noua tehnologie urmeazã sã intre în dotarea
armatei americane în maximum trei ani. Prototipul
are forma unui emiþãtor dreptunghiular de dimensiuni
mari, care poate fi montat pe un vehicul militar
de tip Humvee.
Versiunile urmãtoare vor putea fi montate la
bordul avioanelor ºi navelor. Razele termice pot
21

22
APÃRAREA NBC 17/2009
Artã militarã
pãtrunde prin haine, însã nu pot penetra zidurile,
temperatura proiectatã fiind de aproximativ 50 de
grade Celsius. Sunt necesare doar douã secunde
pentru a se ajunge la aceastã valoare. Durerea
simþitã determinã retragerea adversarului în mai
puþin de o secundã. Arderea pielii va fi provocatã de
expunerea timp de 250 secunde la unda electromagneticã.
Testarea prototipului s-a fãcut pe oameni ºi animale.
Militari ºi civili s-au oferit voluntari pentru a
participa la test. Jurnaliºtii care au participat pe timpul
exerciþiilor demonstrative efectuate într-un
poligon din statul american Georgia au descris senzaþia
ca fiind similarã cu acea cãldurã dintr-un cuptor
încins, greu de suportat. Experþii militari susþin
cã efectele sunt inofensive.
Riscul rãnirii este extrem de redus, Active
Denial System având în schimb potenþialul sã determine
o extraordinarã capacitate a forþelor americane
în îndeplinirea complexelor misiuni din prezent.
Impulsuri electromagnetice nenucleare
Aceste impulsuri sunt produse de generatoare
de radiaþii puternice (cu o putere minimã, la iesire,
de 1GW), putand fi montate ºi pe mijloace de transport
rutiere, cu capacitate mare. Sunt destinate distrugerii
sistemelor electronice neprotejate (de comunicaþie,
de navigaþie, de prelucrare a datelor etc.) -
atât civile cât ºi militare.
O altã sursã este arma electromagneticã care,
prin explozia unei încãrcãturi, creeazã un impuls
electromagnetic asemãnãtor celui produs de
explozia nuclearã.
Armele cu impuls electromagnetic sunt arme de
distrugere electronicã în masã, ce pot viza o mare
varietate de þinte. Folosirea acestui tip de arme produce
blocarea totalã a oricãrui sistem vizat ce
conþine componente electronice. Deoarece armele
cu impuls electromagnetic pot cauza distrugeri pe
zone mai mari decât armele convenþionale, din
punct de vedere tactic se pot realiza economii substanþiale
în ceea ce priveºte raportul forþã-mãrime la
un anumit nivel de daune produse.
Cea mai eficientã metodã de apãrare împotriva
armelor cu impuls electromagnetic este plasarea
întregului echipament electronic sau de tehnicã de
calcul într-o incintã conducãtoare din punct de
vedere electric (cuºcã Faraday). Totuºi, majoritatea
acestor echipamente trebuie sã comunice între ele ºi
sã fie alimentate de la o sursã de energie electricã.
Aceste puncte de intrare electricã ar putea însã permite
energiei de trecere sã intre în incintã ºi sã
provoace daune. Comunicãrile ºi transferurile de
date necesare pot avea loc însã prin fibre optice.
Totuºi, problema alimentãrii la reþeaua electricã
rãmâne un risc.
Tehnologiile neletale de scoatere din luptã, combinate
ºi adaptate pentru situaþii specifice pot fi utilizate
cu succes atat în acþiuni militare violente, nonviolente
sau asociate acestora. Trebuie, totuºi, sã evidenþiem
cã randamentul multora dintre ele este mai
mare în acþiunile de restabilire a ordinii publice ºi
operaþiile de menþinere a pãcii.
În condiþiile în care, pentru realizarea obiectivelor
stabilite, conflictele actuale îºi propun sã se
desfãºoare fãrã a produce mari pierderi umane, este
posibil ca aceste arme sã devinã armele secolului
XXI.
BIBLIOGRAFIE
1. http://www.armyacademy.ro (Lt. col. dr.
Gabriel ACHIM, Mr. dr. Daniel MOªTEANU, Armele
neconvenþionale ºi neletale);
2. http://www.armyacademy.ro (Lt.col. Martin
CONSTANTIN, Armele Neletale ºi Razboaiele
Viitorului);
3. http://www.fineprint.com (ecolog Elisabeta
Emilia HALMAGHI, Consideraþii privind impactul
activitãþilor militare asupra mediului);
4. http://www.newscientist.com (US Military
sets laser PHASRs to stun);
5. http://www.technovelgy.com (Military sets
PHASR to stun);
6. http://www.globalSecurity.com (Vehicle-
Mounted Active Denial System (V-MADS)) ;
7. http://www.wikipedia.org (Active Denial
System (ADS));
8. http://www.jnlwp.com (Joint Non-Lethal
Weapons Program , Active Denial System).

APÃRAREA NBC 17/2009
Opinii * Argumente
NECESITATEA EXISTENÞEI TRUPELOR DE VÂNÃTORI
DE MUNTE ÎN STRUCTURILE ARMATEI ROMÂNE
Locotenent-colonel Costel IONESCU
Comandantul Batalionul 33 Vânãtori de Munte ,,POSADA”
P
entru români, munþii au fost redute
inexpugnabile ale rezistenþei ºi
existenþei lor ca popor, în faþa urgiilor
acaparatoare ale istoriei, factor de putere ºi
de tãrie în lupta necurmatã pentru libertate,
independenþã ºi suveranitate naþionalã. Carpaþii
româneºti, sunt deopotrivã martori ºi pãrtaºi ai
unor pagini de epopee milenarã, prin care a
trecut acest neam de la începuturile sale ºi
pânã astãzi. Multe sute de ani, Carpaþii s-au
constituit ca un templu al demnitãþii, ca loc de
rugãciune ºi de reculegere în memoria tuturor
acelora care i-au strãbãtut în vremuri mai
puþin prielnice.
Spaþiile muntoase de pe teatrul european
de acþiuni militare, creºterea amplorii spaþiale
ºi temporale a rãzboaielor ºi conflictelor militare
cu extinderea lor în toate mediile, apariþia
liniilor de contact sau a frontierelor dintre
beligeranþi pe munþi, au facilitat constituirea
unor structuri militare specializate, organizate,
înzestrate ºi instruite, potrivit nevoilor luptei în
aceste condiþii.
Datoritã opoziþiei celor trei mari imperii
Rusia, Austro-Ungaria ºi Germania, din pãcate
la startul primului rãzboi mondial dispunea
doar de trupe tradiþionale: infanterie, cavalerie,
artilerie.
Vânãtorii de munte, au adus începãnd cu
03 noiembrie 1916, datã la care a fost înfiinþat
corpul vânãtorilor de munte organizat pe trei
batalioane, un plus de tãrie în corpul oºtirii
române, o razã de speranþã ºi încredere în forþa
ºi capacitatea de a fi pentru totdeauna pavãza
hotarelor strãbune, strãji de neclintit în
crestele semeþe ale Carpaþilor.
Având ca scop unic prezentarea adevãrului
istoric, voi aborda domeniul investigat de pe
poziþia analistului militar obiectiv, care a surprins
realitatea aºa cum a fost aceasta la vremea
respectivã.
Vânãtorii de munte români, au fost surprinºi
în toate etapele lor istorice de dezvoltare
ca un CORP DE ELITÃ, care nu s-a abãtut
niciodatã de la liniile de conduitã ce le-au marcat
existenþa, prin ordine, disciplinã, cinste,
camaraderie, corectitudine, pregãtire militarã
ºi de specialitate, tãria moralã, curajul dovedit
în lupte ºi spiritul de învingãtor.
În perioada 1916 - 1918, vânãtorii de
munte români s-au acoperit de glorie pe fronturile
din þarã, din Moldova ºi Basarabia, pe
teritoriul Ungariei.
La 01.07.1923, a fost redenumitã Divizia 2
Vânãtori, în Divizia 2 Vânãtori de Munte.
Cu acest prilej s-au constituit 2 comandamente:
̌ Brigada 2 Vânãtori de Munte;
̌ Brigada 2 Artilerie Munte.
Corpul de Munte, Diviziile 1, 2, 3 ºi 4
Vânãtori de Munte, 9 comandamente de
grupuri de vânãtori de munte, 26 batalioane
de vânãtori de munte ºi schiori, au fost forþele
specializate ale armatei române care au luptat
din Bucovina de Nord pânã la Marea de Azov,
pentru eliberarea teritoriului naþional ºi pentru
teritoriile Ungariei ºi fostei Cehoslovacii.
Evoluþia statului român dupã cel de-al
doilea rãzboi mondial a fost puternic influenþatã
de includerea sa în sfera intereselor
Rusiei Sovietice.
Impusã ºi acceptatã fãrã rezerve de conducerea
politico-militarã de atunci, desfiinþarea atunci
în 1961 a ultimei mari unitãþi de vânãtori de
munte din Armata Românã, apãrea ca ceva
firesc.
Anii 1961 - 1964, au fost ani de cãutãri
intense privind tactica luptei în munþi,
23

APÃRAREA NBC 17/2009
Opinii * Argumente
impactul infanteriei ºi tancurilor cu spaþiile
montane înalte a fost lipsit de eficienþã.
Acþiunile tactice ºi operative care prevedeau
ritmuri zilnice de ordinul sutelor de kilometri
s-au lovit de bariera muntoasã a Carpaþilor
care a temperat acest elan, curajosul tanc ºi
infanterist au fost sancþionaþi cu severitate de
necunoscutul denumit munte.
Lecþiile învãþate/deduse din aceastã
perioadã, coroborate cu elementele de politicã
externã, internã, militarã ºi cu realitãþile din
Carpaþi au impus ca o necesitate stringentã
reînfiinþarea, începând cu luna octombrie
1964 a structurilor de vânãtori de munte.
Întreaga naþiune a admirat ºi salutat cu entuziasm
o hotãrâre înþeleaptã a acelui moment.
Unitãþile ºi marile unitãþi de vânãtori de
munte erau destinate ducerii acþiunilor de
luptã în zone, raioane, masive ºi pe direcþii
muntoase greu accesibile prin manevre pe jos
sau pe calea aerului, prin escalade, folosind în
primul rând terenul, condiþiile meteo grele ºi
nefavorabile.
Un element important în luarea deciziei de
reînfiinþare a trupelor de vânãtori de munte a
fost ºi tradiþia glorioasã a acestor trupe.
Aºadar, în anul 1964, a avut loc o reparaþie
istoricã cu profunde semnificaþii naþionale.
România ca þarã carpaticã nu putea rãmâne
fãrã trupe specializate care sã reflecte tradiþiile
în specificul condiþiilor naturale ale teritoriului
sãu. De altfel, în perioada urmãtoare trupele
de vânãtori au cunoscut o dezvoltare puternicã,
extinzându-se pe întregul arc carpatic.
Organizarea, înzestrarea, capabilitãþile
structurilor de vânãtori de munte au dus la
necesitatea interoperabilitãþii cu forþe armate
ale statelor membre NATO ºi la modernizarea
continuã a acestora în deplinã concordanþã cu
opþiunile ºi orientãrile politice ale României.
Astãzi, unitãþile ºi marile unitãþi de vânãtori
de munte sunt structuri ale armatei cu o
mare putere de foc ºi de manevrã, capabile sã
loveascã puternic ºi prin surprindere adversarul,
sã întoarcã ºi sã învãluie dispozitivele de
luptã ale adversarilor, sã strãbatã pe jos ºi pe
schiuri masive muntoase greu accesibile ºi
bineînþeles sã participe la misiuni de stabilitate
ºi sprijin în Teatrul de Operaþii din Irak,
Kosovo ºi Afghanistan.
Profesionalismul, responsabilitatea, lucrul
în echipã, tãria de caracter, calitãþile fizice
deosebite sunt cerinþe exprimate pe scurt de
cãtre un general american care spunea "de cât
sã te întâlneºti cu vânãtorii de munte ca inamic,
mai bine sã þi-i faci prieteni".
24

APÃRAREA NBC 17/2009
Opinii * Argumente
RÃZBOIUL GEOFIZIC
Sublocotenent Beatrice MACHIDON
Brigada 2 Vânãtori de Munte “Sarmisegetusa”
C
lima poate constitui, dacã este dirijatã, o
armã care poate oferi supremaþia pe orice
teatre de acþiuni militare.
În momentul de faþã, când degradarea ecosistemelor
Terrei are loc într-un ritm galopant din
cauza activitãþilor umane sau a accidentelor ºi hazardelor
(naturale ºi antropogene), ºi-au fãcut apariþia un
nou tip de arme, armele geofizice ºi de aici un nou
tip de rãzboi - rãzboiul geofizic ce îºi bazeazã modul
de acþiune pe tehnicile de modificare a mediului
înconjurãtor în scopuri militare.
Apãrut ºi experimentat în perioada rãzboiului
rece, rãzboiul geofizic a fost abordat în literatura militarã
de specialitate mai întâi sub conceptul de rãzboi
meteorologic ºi de rãzboi ecologic, în statele occidentale,
ºi sub termenul de rãzboi geofizic sau geoclimatic,
în statele central europene, estice sau orientale.
Conform unor specialiºti militari stãini noþiunea
de rãzboi geofizic cuprinde complexul de mãsuri
îndreptate în scopul perturbãrii pe teatrele de operaþii
militare a condiþiilor naturale ºi a formãrii unor
condiþii noi, care exclud sau îngreuneazã în mod
esenþial acþiunile de luptã ale trupelor ºi viaþa populaþiei
paºnice.
În literatura de referinþã unii autori occidentali
folosesc noþiunea de rãzboi ecologic înþelegând prin
aceasta manipularea mediului în scopuri militare
ostile. Se considerã cã manipulãrile ostile ale mediului,
cele mai utile din punct de vedere militar, ar fi
cele în care un consum relativ modest de energie
declanºatoare ar conduce la eliberarea unei cantitãþi
considerabile mai mari de energie distructivã
direcþionatã. Scopul unui astfel de atac asupra mediului
terestru sau marin, ar putea fi distrugerea
economiei unei þãri þintã, a standardului de viaþã, a
capacitãþii de a purta un rãzboi sau chiar de a
supravieþui pe termen lung.
Conform Lexiconului Militar "prin rãzboi geofizic
(ecologic) se înþelege o formã de purtare a rãzboiului total
în care se folosesc mijloace ºi metode de modificare a mediului
natural, considerându-se cã acestea pot provoca distrugeri
atât de mari, încât ar obliga adversarul sã înceteze
acþiunile de luptã".
Unii teoreticieni militari definesc rãzboiul
geofizic "ca presupunând activarea unor energii ºi a
instabilitãþii existente în naturã, prin intervenþia
deliberatã a omului în structura ºi dinamica factorilor
de mediu ºi folosirea lor în scopuri distructive".
În cartea "Starea vremii, dupã dorinþã", ziaristul
Georg Breuer, specializat în probleme ºtiinþifice,
dezvãluie pericolele influenþãrii meteorologice,
prezintã eforturile unor specialiºti din statele puternic
industrializate, de a realiza o "bombã climatologicã".
În unele state a fost testatã cu succes practica
însãmânþãrii artificiale a norilor cu nuclee de condensare
în scopul realizãrii ploilor artificiale.
Institutului pentru Studierea Fenomenelor
Meteorologice din Zurich a dezvãluit unor publicaþii
Occidentale câteva din operaþiunile/scenariile terifiante,
care ar putea fi puse în aplicare de armatele
unor state, cum ar fi "Potopul", "Era glacialã", "Vântul",
"Apa", care nu reprezintã altceva decât materializarea
ºi perfecþionarea mijloacelor prin care fenomenele
meteorologice pot fi produse ºi controlate de cãtre
om în scopuri militare.
Unii oameni de ºtiinþã, studiind efectele
rãzboiului geofizic, apreciazã cã influenþarea artificialã
a vremii, ca procedeu de luptã, prezintã pericolul
potenþial de a da naºtere la distrugeri necontrolabile,
cu urmãri de neprevãzut. Faptul cel mai
grav constã în probabilitatea mare ca asemenea distrugeri
sã aibã urmãri mai grave pentru populaþie
decât pentru forþele armate.
Din punct de vedere istoric prima ploaie artificialã
a fost provocatã la Bucureºti în anul 1931 de
cãtre cercetãtoarea ªtefania Mãrãcineanu. Datoritã
rezultatelor obþinute ªtefania Mãrãcineanu a primit
sprijin din partea guvernului francez ºi a repetat
aceste experienþe în anul 1934 în Algeria, fiind încununate
de succes.
Cercetãrile urmãtoare în acest domeniu au continuat
abia dupã cel de-al doilea rãzboi mondial,
când în anul 1946, inginerul american Vincent J.
Shaefer a fãcut o experienþã pe muntele Washington,
într-o zi când deasupra acestuia pluteau nori denºi.
El a dispersat din avion, la baza norului, zãpadã car-
25

APÃRAREA NBC 17/2009
bonicã, ceea ce a dat naºtere unei averse puternice.
Prima ploaie artificialã în scopuri militare a fost
provocatã, în anul 1963 de cãtre armata americanã
în Vietnam, iar în anul 1966 tot americanii au
provocat ploi torenþiale cu urmãri dezastruoase pentru
provinciile din nordul Laos-ului.
Comparând efectele armelor cunoscute cu cele
ale rãzboiului geofizic mai ales asupra forþei vii,
reiese cã ultimele pot provoca distrugeri mari, oarbe;
se pot folosi într-un rãzboi secret, sunt mai puternice
decât cele cunoscute ºi se datoreazã capacitãþii omului
de a cunoaºte, dirija ºi controla fenomenele naturale
ale planetei noastre.
În prezent rãzboiul geofizic prezintã perspectivele
posibilului, dar cu menþiunea cã, într-un
asemenea conflict noþiunile de învingãtor ºi învins
s-ar putea confunda, fãrã a se putea face distincþie
între victimele militare ºi cele civile, între agresor ºi
apãrãtor, fapt ce accentueazã ºi mai mult monstruozitatea
cãutãrilor unor savanþi în acest domeniu.
O încercare cu efecte neaºteptate a avut loc în
China în primãvara anului 2000. Cercetãtorii
chinezi au lansat în atmosfera, într-o regiune secetoasã,
mai multe rachete cu iodura de argint în scopul
obþinerii ploii. Neluându-se în calcul toþi factorii de
mediu ai zonei respective, savanþii chinezi s-au trezit
într-un interval foarte scurt de timp în zona
menþionatã cu ninsori abundente.
S-au folosit substanþe chimice în scopul desfrunzirii
(defolierii) pãdurilor ºi, ca urmare, distrugerii
acestora în scopuri militare, urmãrindu-se interzicerea
ascunderii inamicului ºi facilitarea ducerii acþiunilor
de luptã ale trupelor proprii de cãtre subunitãþi specializate
ale armatei americane în rãzboiul din
Vietnam, iar în Orientul apropiat de cãtre trupele
israeliene în conflictul din 1967.
Revista Obozrenie prezintã utilizarea în scopuri
militare a furtunilor de foc în cadrul operaþiunilor
militare prin folosirea masivã a substanþelor chimice
incendiare de tipul napalmului, supernapalmului,
termitului ºi aliajului electron, bombelor incendiare
cu magneziu, cât ºi folosirii cantitãþilor megalitice de
combustibili clasici. S-a constatat cã un asemenea
fenomen a provocat distrugeri asemãnãtoare celor
provocate de o bombã nuclearã cu un echivalent de
20 kt TNT.
Clima ºi, sub unele din aspectele ei, vremea, pot
constitui, dacã sunt bine cunoscute ºi dirijate, o
armã care poate oferi supremaþia pe orice teatre de
acþiuni militare, ca de exemplu deturnarea uraganelor,
26
Opinii * Argumente
provocarea unor ploi artificiale la graniþa cu statele
vecine ºi dirijarea lor pe teritoriul propriu, în zone
aride.
Este de remarcat faptul cã arma geofizicã cu
infrasunete a fost inventatã la începutul anilor '20
de savantul român George Constantinescu, creatorul
sonicitãþii. Arma geofizicã va fi descoperitã
abia în anii '60 de cãtre unii cercetãtori occidentali.
Rãzboiul geofizic distruge imaginea limitatã,
îngustã, asupra condiþiilor de spaþiu/mediu ce era
redusã numai la teren, introducând conceptul de
factor geoclimatic ce conþine într-un singur termen
toatã complexitatea elementelor de naturã
geograficã, geospaþialã ºi climaticã.
Pentru a-ºi impune voinþa, un agresor nu mai
are nevoie sa ocupe terenul adversarului ci va
acþiona de la distanþã. Lucru valabil ºi în apãrare sau
riposta cu arma geofizicã la agresiuni altele decât
cele de natura geofizicã.
La cele enumerate mai sus pot fi adãugate ºi unele
inconveniente; astfel cele mai multe tehnologii de
modificare a mediului în scopuri militare se afla în
prezent în stare de idee, proiect sau de experiment,
foarte puþine dintre ele fiind în exploatare la trupe:
a) unele din efectele secundare ale acestor
tehnici nu pot fi controlate în totalitate deocamdatã;
b) pentru unele dintre acestea nu poate fi stabilitã
cu precizie raza de acþiune, urmãrile exacte pe care
le provoacã cât ºi arealul afectat;
c) cele mai multe dintre ele provoacã pagube
imense, uneori incalculabile afectând de cele mai
multe ori ºi teritoriul celui care iniþiazã atacul;
d) efecte ireversibile, iremediabile asupra ecosistemelor
planetei cât ºi asupra societãþii umane ale
unora dintre aceste tehnologii;
e) greutãþi foarte mari pentru înlãturarea
efectelor chiar în cazul unor tehnologii mai "blânde".
f) pericolul scãpãrii de sub control a unor astfel
de tehnici (radiaþiile, bolile, tehnicile de manipulare
genetica, nanotehnologia etc.) ce ar putea duce
chiar la extincþia unor ecosisteme, specii ale florei ºi
faunei, rasei umane sau chiar a vieþii pe Terra.
În prezent cele mai multe din mijloacele destinate
rãzboiului geofizic se sustrag convenþiilor ºi
tratatelor internaþionale de neproliferare, nefiind
cuprinse în legislaþia de specialitate în vigoare. Multe
state nu au semnat tratatele ºi convenþiile ce interzic
tehnicile de modificare a mediului în scopuri militare.
Multe sunt cazurile când testele pentru astfel de
arme sunt realizate (de obicei de cãtre statele deþinã-

toare) deasupra teritoriilor altor þãri, în afara
graniþelor naþionale.
Una din concluziile importante este faptul cã
rãzboiul geofizic se desfãºoarã în prezent zi ºi noapte,
indiferent de timp ºi anotimp, prietenii sau adversitãþi,
variind numai intensitatea diferitelor sale
componente, în funcþie de interesele politice ºi militare
de moment sau de perspectivã.
Þara noastrã prin caracteristicile sale geografice,
economice, politice, militare, etc. se constituie ca o
potenþialã þintã prezentã ºi viitoare pe arena confruntãrii
în rãzboiul geofizic.
Dincolo de orice speculaþii ºi controverse
rãzboiul geofizic a devenit cu certitudine unul din
pericolele apocaliptice pentru Terra la început de
secol XXI.
Tehnologiile de control ºi dirijare controlatã a
unor fenomene naturale includ ºi proiectul High
Auroral Active Research Project/HAARP ce se constituie
dintr-un sistem de antene foarte puternice
capabile sã creeze modificãri locale controlate ale
ionosferei.
Tehnologia HAARP a fost perfecþionatã sub
atenta supraveghere a Programului de Cercetare
Activã Auricularã/HAARP acesta fiind parte componentã
a controversatului proiect "Rãzboiul stelelor",
cunoscut de altfel ca Iniþiativa de Apãrare Strategicã/
SDI.
APÃRAREA NBC 17/2009
Opinii * Argumente
electrostatic natural gigantic.
HAARP funcþioneazã pe urmãtorul principiu:
radiaþia electromagneticã este concentratã ºi focalizatã
într-un punct din ionosferã. Se trimite astfel în
aceasta o cantitate uriaºã de energie. Proiectul
HAARP foloseºte cele mai înalte nivele de energie
manipulate vreodatã, se poate realiza o concentrare
de energie de 1 Watt/cm 3 , în comparaþie cu alte dispozitive
capabile sã producã doar o milionime de
Watt. Zona ionosfericã asupra cãreia este proiectat
fascicolul de unde se transformã în plasmã ºi capãtã
proprietãþi de reflexie, la fel ca o oglindã, iar unda
este trimisã înapoi pe pãmânt, cu proprietãþile
iniþiale schimbate datoritã rezonanþei.
Deoarece dipolurile de emisie ale câmpului de
antene sunt asamblate în formã de cruce, semnalul
de emisie de înaltã frecvenþã se polarizeazã iar fascicolul
de unde se propagã în spiralã. Aceastã miºcare
turnatã a undelor smulge ionii din ionosferã ºi îi
transportã în spaþiu formând astfel un jet electric de
plasmã de înaltã densitate.
Pãmântul se roteºte faþã de straturile electrice
fine ale "ionosferelor" ce protejeazã suprafaþa Pãmântului
de radiaþia solarã intensã, incluzând ºi furtunile
de particule încãrcate din vântul solar. Rotaþia Pãmântului
în jurul axei sale face ca HAARP - printr-o
rafalã care poate dura ceva mai mult de câteva
minute - sã taie o felie din ionosferã ca un cuþit cu
microunde. Aceastã rafalã nu produce o gaurã, ci o
incizie mare ionosferei. Pe mãsurã ce Pãmântul se
roteºte, HAARP va tãia de-a lungul fluxului geomagnetic
o formã toroidalã din benzi magnetice asemãnãtoare
meridianelor.
Tehnologia HAARP
Istoricul programului HAARP. La originea acestui
proiect se aflã Bernard Eastlund, fizician american,
ale cãrui cercetãri ºi invenþii se bazeazã pe descoperirile
marelui savant ºi inventator croat Nikola Tesla de la
începutul secolului, privind energia ionosferei. Tot
Tesla a pus la punct ºi un procedeu ce permite transportul
unei mari cantitãþi de energie electricã, fãrã
cablu, pe mari distanþe, folosind ionosfera drept suport.
De asemenea, savantul a mai fãcut o descoperire
genialã: în ionosfera planetei existã o enormã cantitate
de energie electricã. Atmosfera se comportã ca
un dielectric izolant, Tesla a dedus cã ansamblul:
ionosferã - aer - pãmânt constituie un condensator
Tornade ºi uragane de o intensitate neobiºnuitã
Propagarea în spiralã a undelor electromagnetice
determinatã de bobina Tesla
27

APÃRAREA NBC 17/2009
Urme în atmosfera superioarã lãsate de folosirea HAARP
Efectele HAARP sunt:
a) FIERBE ATMOSFERA SUPERIOARÃ, HAARP
bombardeazã atmosfera superioarã cu un fascicul
electromagnetic focalizat ºi dirijabil, fiind în esenþã
un model avansat de "încãlzitor ionosferic". Într-o
formulare simplificatã, dispozitivul utilizat în cadrul
HAARP este un radiotelescop inversat - antenele
trimit semnale în loc sã le primeascã.
b) PLOAIA ELECTRONICÃ. Au fost publicate
documente legate de "precipitaþiile" de electroni din
magnetosferã (centurile exterioare de particule
încãrcate electric ce se întind spre polii magnetici ai
Pãmântului), cauzate de undele electromagnetice de
frecvenþã foarte joasã. Aceste precipitaþii de particule
pot sã producã o ionizare secundarã, sã emitã raze X
ºi sã cauzeze perturbaþii semnificative în ionosfera
inferioarã. Prin urmare, undele radio de frecvenþã
foarte joasã pot face magnetosfera sã vibreze ºi particulele
de mare energie sã se reverse în atmosfera
Pãmântului. Prin pornirea sau oprirea emisiei radio,
poate fi opritã revãrsarea acestor particule.
Opinii * Argumente
c) CONTROLUL VREMII. Vremea se poate controla
la nivel global prin trimiterea unor "semnale
energetice" în centurile Van Allen (centurile de radiaþii
din jurul Pãmântului). Prin efectele de rezonanþã
Tesla se pot controla, astfel cantitãþi enorme de
energie prin intermediul unor semnale de dirijare
mici. Controlul vremii este posibil, spre exemplu,
prin modificarea tiparului vânturilor din atmosfera
superioarã, totodatã se pot face modificãri moleculare
ale atmosferei astfel încât sã se obþinã efecte
pozitive asupra mediului. Pe lângã schimbarea propriu-zisã
a compoziþiei moleculare a unei regiuni
atmosferice, poate fi mãritã concentraþia unei anumite
molecule sau a anumitor molecule. De exemplu,
concentraþiile de ozon, azot, etc. din atmosferã,
pot fi mãrite artificial. Dacã sistemul HAARP ar
funcþiona la capacitate deplinã, el ar putea induce
schimbarea climei unei întregi emisfere.
Centurile de radiaþii Van Allen
28
Magnetosfera Pãmântului
Frecvenþele radio ºi lungimile lor de undã
d) Manipularea ºi alterarea proceselor mentale
umane. Pe lângã modificarea vremii, HAARP are ºi
diverse alte întrebuinþãri. HAARP poate contribui la
schimbarea climei prin bombardarea intensivã a
atmosferei cu radiaþii de frecvenþã înaltã, însã,
întoarcerea undelor de frecvenþã joasã la intensitate
înaltã înapoi, pe Pãmânt poate afecta creierul uman,
constituindu-se într-o adevãratã armã psihologicã de

distrugere în masã.
APÃRAREA NBC 17/2009
Opinii * Argumente
Spectrul Electromagnetic ºi diferitele aplicaþii
A fost dezvoltat un sistem de manipulare ºi
alterare a proceselor mentale umane prin folosirea
radiaþiei pulsatorii de radiofrecvenþã (de tipul celor
produse de HAARP) asupra unor zone geografice
mari. Prin impulsuri bine sincronizate, realizate cu
electroni excitaþi artificial se pot produce un set de
oscilaþii care sã aibã efecte puternice asupra anumitor
zone ale Pãmântului. Se poate dezvolta, astfel un
sistem care sã afecteze grav activitatea cerebralã a
unor populaþii foarte mari din zonele alese pe o
perioadã lungã.
Aplicaþiile potenþiale ale câmpurilor electromagnetice
artificiale sunt foarte largi ºi pot fi folosite în
situaþii militare ºi semi-militare. Printre întrebuinþãrile
potenþiale sunt incluse lupta cu grupurile
teroriste, controlul mulþimii, controlul spargerii sistemelor
de securitate al instalaþiilor militare ºi, de
asemenea, tehnici anti-personal în rãzboiul tactic. În
toate aceste cazuri, sistemele electromagnetice ar fi
folosite pentru a produce distrugeri fiziologice
uºoare sau grave, distorsionãri ale percepþiilor ºi
dezorientare. În plus, capacitatea de funcþionare a
indivizilor ar putea fi degradatã într-o asemenea
mãsurã încât sã devinã inapþi pentru luptã. Un alt
avantaj al sistemelor electromagnetice este acela cã
un singur sistem poate acoperi zone mari. Ele sunt
silenþioase, iar mãsurile de combatere a lor sunt greu
de dezvoltat. Un ultim domeniu în care radiaþiile
electromagnetice se pot dovedi valoroase este cel al
amplificãrii capacitãþilor paranormale ale indivizilor.
e) Un alt domeniu în care sistemul HAARP poate fi
utilizat este penetrarea Pãmântului prin semnale
reflectate de ionosferã. Aceste semnale vor fi folosite
pentru a privi în interiorul planetei pânã la o
adâncime de mulþi kilometri, în scopul de a localiza
depozite de muniþii, minerale ºi tuneluri subterane.
Problema constã în faptul cã frecvenþa necesarã pentru
radiaþiile de penetrare a Pãmântului se aflã în
gama care provoacã alterãri ale funcþiilor mentale
umane.
Aplicaþii militare ale tehnologiei HAARP.
Tehnologia HAARP poate bruia sau deturna complet
sistemele sofisticate de ghidare ale avioanelor ºi
proiectilelor. Mai mult, capacitatea sa de a emite
unde electromagnetice de diverse frecvenþe pe
suprafeþe întinse ale Pãmântului ºi de a le controla,
face posibilã întreruperea comunicaþiilor pe uscat,
pe mare ºi în aer. Se oferã capacitatea de a plasa cantitãþi
fãrã precedent de energie în atmosfera
Pãmântului în locaþii strategice ºi de a menþine
nivelul influxului acesteia, în special dacã se
foloseºte o pulsaþie aleatorie, într-o manierã mult
mai precisã ºi mult mai bine controlatã decât tot ce
s-a realizat pânã în prezent, este posibilã nu doar
interferenþa cu comunicaþiile unei terþe pãrþi, ci ºi
folosirea unuia sau mai multor astfel de fascicule
care sã realizeze o reþea de comunicaþii chiar dacã
restul comunicaþiilor mondiale sunt scoase din
funcþie. Altfel spus, ceea ce e folosit pentru a distruge
comunicaþiile altora, poate fi folosit în acelaºi
timp de cãtre cel care o foloseºte, ca o reþea de
comunicaþii proprii. De asemenea, zone mari din
atmosferã pot fi înãlþate la altitudini neaºteptat de
mari astfel încât proiectilele adversarului sã întâlneascã
forþe de frecare foarte mari, ceea ce le poate
distruge. De asemenea, pot fi provocate "explozii de
puterea celor nucleare fãrã emisie de radiaþii", sisteme
de fascicule de energie, radare cu razã de acþiune
pânã dincolo de orizont, sisteme de detectare a
proiectilelor cu focos nuclear, pulsuri electromagnetice
similare celor produse de armele termonucleare
(toate aceste aplicaþii demonstreazã cã
HAARP utilizeazã ºi undele scalare).
Din punct de vedere militar, HAARP este o armã de
distrugere în masã. Ea poate constitui un instrument de
cucerire capabil sã destabilizeze selectiv sistemul agricol ºi
cel ecologic din toate regiunile.
Prin urmare, se obþine un scut protector relativ
ieftin, cea mai spectaculoasã manipulare geofizicã de
la exploziile în atmosferã ale bombelor nucleare
pânã în prezent. Sistemul HAARP este capabil:
a) sã confere armatei un instrument pentru a
înlocui efectul de puls electromagnetic al dispozitivelor
atmosferice termonucleare (care au fost luate
în calcul de armatã ca opþiuni viabile, cel puþin pânã
în anul 1986);
29

APÃRAREA NBC 17/2009
b) sã înlocuiascã, printr-o tehnologie nouã ºi
compactã, uriaºul sistem de comunicare submarinã
prin frecvenþe extrem de joase cu care se opereazã;
c) sã fie folosit pentru a înlocui sistemul de
radare cu razã de acþiune pânã dincolo de orizont
(sistem care fusese plãnuit cândva pentru actuala
locaþie a lui HAARP) cu un sistem mai flexibil ºi mai
precis;
d) sã ofere o modalitate de distrugere a comunicaþiilor
pe o arie extrem de largã, menþinând în
acelaºi timp în funcþiune propriul sistem de comunicaþii
al armatei;
e) sã ofere o tomografie de penetrare a
Pãmântului pe suprafeþe întinse, care combinatã cu
abilitãþile de procesare a computerelor EMASS ºi
Cray, ar face posibilã verificarea multor puncte ale
tratatelor de pace ºi nonproliferare a armamentului
nuclear;
f) sã fie o unealtã de cercetare geofizicã pentru
identificarea depozitelor de petrol, gaze ºi minerale
pe suprafeþe mari;
g) sã fie folosit pentru a detecta avioane care
zboarã la înãlþime micã ºi proiectile teleghidate,
fãcând astfel ca orice altã tehnologie sã fie depãºitã.
Provocarea artificialã de cutremure. La începutul
secolului XX Nicola Tesla a descoperit frecvenþa de
rezonanþã a pãmântului, reuºind sã producã primul
cutremur artificial. El a plasat un oscilator în
pãmânt, care a rezonat la aceeaºi frecvenþã cu a
Pãmântului. Abia dupã aproape un secol, ºtiinþa a
reuºit sã demonstreze veridicitatea acestei teorii.
Completarea fãcutã de Tesla este absolut surprinzãtoare
ºi azi - între rãzboi ºi cutremure existã o legãturã
directã. Exploziile de minã, torpile, rachete, ca
sã nu mai vorbim de experimentele nucleare, dezvoltã
forþe reactive uriaºe care se propagã pe întreg
globul. Efectul lor poate fi multiplicat extraordinar
de mult prin rezonanþã.
Sunt deja stãpânite tehnologiile de intervenþie
umanã cu un "supliment" de energie care pot
provoca, la cerere, cutremure. Studierea cãilor de a
provoca ºi detecta cutremure a reprezentat în urmã
cu zeci de ani o parte din proiectul Prime Argus.
HAARP a fost dezvoltat ºi pentru tomografierea
Pãmântului dar totodatã poate sã influenþeze
miºcãrile tectonice care pot fi astfel programate sã se
producã într-un teritoriu dorit, cutremurele se pot
produce folosind "low wave infometers" asupra
30
Opinii * Argumente
zonelor unde existã falii sau chiar în zone fãrã falii.
În 1977 la Geneva, S.U.A. ºi fosta U.R.S.S. au
încheiat o convenþie de protecþie reciprocã ºi nerecurgere
la rãzboiul geofizic.
Una din concluziile importante care se desprind
din analiza datelor prezentate în prezenta lucrare
confirmã faptul cã rãzboiul geofizic se desfãºoarã în
prezent zi ºi noapte, indiferent de timp ºi anotimp,
prietenii sau adversitãþi, variind numai intensitatea
diferitelor sale componente, în funcþie de interesele
politice ºi militare de moment sau de perspectivã.
Þara noastra prin caracteristicile sale geografice,
economice, politice, militare, etc. se constituie ca o
potenþialã þintã prezentã ºi viitoare pe arena confruntãrii
în rãzboiul geofizic.
Considerãm de aceea ca fiind necesarã
cunoaºterea cât mai precisã a caracteristicilor ºi modului
de manifestare a rãzboiului geofizic, precum ºi a
mijloacelor de contracarare a acestuia.
Dincolo de orice speculaþii ºi controverse
rãzboiul geofizic a devenit cu certitudine unul din
pericolele apocaliptice pentru Terra la început de
secol XXI.
BIBLIOGRAFIE
1. Colonel Gheorghe MATEESCU, Maior dr.
Gabriel ACHIM, Arme neconvenþionale ºi neletale,
Bucureºti, 2007.
2. Arthur Westing, Environmental Warfare: A
Technical, Legal and Policy Appraisal, London,
Philadelphia, Ed. Taylor and Francis, 1984.
3. Colonel Emanoil Stanislav, Metode ºi tehnici
de modificare a mediului - arme previzibile ale
viitorului. Cursa moderna a înarmãrilor - dimensiuni
ºi implicatii, Ed. Militara, Bucureºti 1980, pag.26.
4. Col. dr. Emil Strainu, Razboiul Geofizic,
Editura Academiei de Înalte Studii Militare,
Bucureºti, 2003.

APÃRAREA NBC 17/2009
Cercetare ºtiinþificã
CERCETÃRI PENTRU REALIZAREA DE PRODUSE DECONTAMINANTE
ÎN VEDEREA COMBATERII EFECTELOR ATACURILOR TERORISTE
CHIMICE ªI BIOLOGICE
General maior (r) medic acad. prof. univ. dr. Victor A. VOICU - Centrul de Cercetãri
ªtiinþifice Medico-Militare
Colonel (r) dr. ing. Nicolae LUÞÃ - ICECHIM Bucureºti
Colonel (r) medic dr. Viorel ORDEANU - Centrul de Cercetãri ªtiinþifice Medico-Militare
Colonel (r) farm. prof. univ. dr. Adrian A. ANDRIEª - Universitatea de Medicinã ºi
Farmacie “Carol Davila” Bucureºti
Î
n cadrul Proiectului “CERCETÃRI
PENTRU REALIZAREA DE PRO-
DUSE DECONTAMINANTE PER-
FORMANTE, TEHNOLOGII DE OBÞINERE ªI
PROCEDEE DE APLICARE ÎN VEDEREA
COMBATERII EFECTELOR ATACURILOR
CHIMICE ªI BIOLOGICE” s-au efectuat laborioase
cercetãri teoretice ºi experimentale în
vederea realizãrii de noi decontaminanþi BIO-
CHEM performanþi care sã îndeplineascã
urmãtoarele condiþii importante: sã aibã un
spectru larg de decontaminare BIO-CHEM; sã
prezinte o toxicitate minimã faþã de subiecþii
umani, pentru a nu impune mãsuri speciale
de protecþia muncii ºi tehnica securitãþii
muncii pe timpul fabricaþiei, condiþionãrii ºi
utilizãrii; sã nu necesite condiþii speciale pentru
depozitare; sã aibã un caracter ecologic; sã
se poatã fabrica în condiþii tehnico-economice
acceptabile etc.
În cadrul proiectului au fost prevãzute ºi
realizate urmãtoarele etape: Fundamentarea
strategiei de obþinere produse decontaminante performante,
caracterizarea fizico-chimicã ºi domeniile
de utilizare ale acestora în combaterea efectelor
atacurilor teroriste chimice ºi biologice; Studii ºi
experimentãri în vederea elaborãrii modelului
experimental de laborator al tehnologiei de
obþinere al produselor decontaminante performante
ºi procedee de aplicare în combaterea
efectelor atacurilor teroriste chimice ºi biologice;
Elaborarea modelului experimental de laborator al
tehnologiilor de obþinere ºi testare a compuºilor de
decontaminare chimicã ºi biologicã; Prezentarea ºi
demonstrarea funcþionalitãþii ºi aplicabilitãþii modelului
experimental de laborator al tehnologiei decontaminante
performante în combaterea efectelor
atacurilor teroriste chimice ºi biologice; redactarea
raportului final de activitate ºi diseminarea de
informaþii.
Principalii compuºi chimici cu acþiune decontaminantã
cuprind urmãtoarele substanþe: alcooli,
aldehide (formaldehida, glutaraldehida), halogeni
ºi compuºi halogenaþi (clor, hipocloriþi, cloraminele,
iod ºi iodoforii), compuºi oxidanþi (apã oxigenatã,
acid peracetic), fenolii, biguanidinele, argintul ºi
compuºii argintului, compuºi cuaternari de amoniu,
substanþe tensioactive cationice, anionice, neionice
ºi amfotere. Aceºtia au mecanisme de acþiune
diferite, iar factorii care pot influenþa eficienþa
decontaminãrii sunt complecºi.
Cercetãri teoretice, experimentale ºi tehnologice
efectuate în scopul realizãrii de decontaminanþi
BIO-CHEM performanþi ºi de stimulatori de STL
Cercetãri efectuate în cadrul ICECHIM
̌ A/ DECON - 01, compoziþie formatã dintr-un
amestec echimolar de O-monoalcoxi ºi
O,O-dialcoxiesteri-acizi fosfaþi sub formã de sãruri
de monohidroxialchil-monoamine, în care 25%
dintre funcþiile acide (-OH) ale alcoxiester-fosfaþiacizilor
sunt libere (neneutralizate).
̌ B/ DECON - 02, compoziþie formatã dintr-un
amestec echimolecular de O - monoalcoxi ºi
O,O-dialcoxiesterfosfaþi-acizi sub formã de sãruri
de polihidroxialchil-amine, în care 25% dintre
funcþiile acide (-OH) ale alcoxiester-fosfaþi-acizilor
sunt libere (neneutralizate).
31

32
APÃRAREA NBC 17/2009
̌ C/ / DECON - 03, compoziþie fomatã dintr-un
amestec de sãruri de aminice ale mixturii echimoleculare
de O-monoalcoxi ºi O,O-dialcoxi ester-fosfaþi
în care 25% dintre funcþiile acide (-OH) au fost
lãsate libere (fãrã a fi neutralizate).
̌ D/ DECON - 04 , compoziþie formatã dintr-un
amestec de O-mono ºi O,O-dialchil ester-fosfaþi
acizi în care grupãrile alcoxi sunt derivate de la
polietilenglicol-300 (PEG-300): HO-CH2-(CH2-O-
CH2)3-CH2-OH. Grupãrile (funcþiile) acide (-OH)
din structurile A, B, C sunt neutralizate în proporþie
de 75% cu monoetanolaminã:
̌ E/ DECON -05
Decontaminant care conþine ca substanþã
activã cloracetatul de monoetanolaminã:
Cl-CH2-COO- H3N + -CH2CH2-OH
̌ F/ DECON - 06
Este o compoziþie similarã din punct de
vedere al structurilor moleculare pe care le conþine
cu DECON - 04 (structurile moleculare A, B, C).
Deosebirea constã în faptul cã pentru neutralizarea
funcþiunilor acide din grupãrile fosfatice s-a fãcut
cu trietanolaminã proporþie de 75%:
̌ G/ DECON - 07 Substanþã activã a decontaminantului
este monocloracetatul de 8-hidroxichinolinã:
̌ H/ DECON-08 Produsul activ al decontaminantului
este boratul de 2-aminoetanol.
Cercetare ºtiinþificã
̌ I/ DECON -09 Decontaminantul este un
amestec de mono ºi dialchilesteri-fosfaþi acizi,
conþinând structurile moleculare A, B ºi C de la
DECON -04, în care funcþiile acide (-OH) au fost neutralizate
în proporþie de 70% (din care 42% cu
8-hidroxichinolina ºi 28% cu 2-aminoetanol):
̌ J/ DECON -30 Decontaminantul s-a conceput
pe baza rezultatelor foarte bune obþinute în cadrul
testãrilor în ceea ce priveºte capacitatea de decontaminare
"BIO-CHEM" a produsului DECON-09. În
aceastã variantã, funcþiunile acide (-OH) din structurile
moleculare A, B ºi C s-au neutralizat în proporþie
de 70%, restul de 30% rãmânând libere. Neutralizarea
s-a efectuat în proporþie de 35% cu 8-hidroxichinolinã
ºi cu 35% monoetanolaminã.
̌ K/ DECON -31 Este un decontaminant "BIO-
CHEM" cu spectru larg de acþiune ºi mare eficienþã la
concentraþii mici de substanþã activã. DECON-31
conþine ca produse active o mixturã pe bazã de derivaþi
anorganici de bor.
̌ L/ DECON -32 Este o compoziþie în care componentele
active sunt o mixturã formatã din monocloracetat
de 8-hidroxichinolinã ºi borat de monoetanolaminã.
Produsul se caracterizeazã printr-o mare
capacitate de decontaminare, având, totodatã, un
spectru larg de acþiune BIO-CHEM.
Cercetãri efectuate în cadrul ICTCM
Elaborarea procesului tehnologic de laborator
pentru obþinerea decontaminanþilor BIO-CHEM de tip
peracizi organici ºi compuºi cuaternari de amoniu.
În cadrul prezentei lucrãri s-a avut în vedere elaborarea
procesului tehnologic pentru doua clase de produse:
peracizi organici ºi compuºi cuaternari de amoniu.
Peracizii organici (acidul peracetic) au acþiune
rapidã asupra microorganismelor, inclusiv asupra sporilor.
Prezintã avantajul ca produºii de descompunere
nu au efecte novice sau toxice ºi nu lasã reziduuri ºi
dezavantajul ca au acþiune corozivã asupra metalelor
ºi suprafeþelor galvanizate. Acest neajuns poate fi

diminuat prin adãugarea unor aditivi cu acþiune anticorozivã.
Acidul peracetic acþioneazã prin denaturarea proteinelor,
afectarea permeabilitãþii peretelui celular,
oxideazã legãturile sulfurice ºi sulfhidril ale proteinelor,
enzimelor ºi ale altor metaboliþi. Unele studii
considerã cã activitatea antimicrobianã a acidului peracetic
este comparabilã cu o glutaraldehidã, mai ales
asupra sporilor ºi a microbacteriilor.
Compuºii cuaternari de amoniu sunt cei mai
numeroºi ºi mai importanþi agenþi cationici cu acþiune
bactericidã.
Absorbþia compuºilor cuaternari de amoniu la
suprafaþa celulei este însoþitã de modificãri ale tensiunii
superficiale, ceea ce determinã creºterea permeabilitãþii
la nivelul membranelor externe ºi alte
modificãri structurale.
Substanþele tensioactive cationice interfereazã
metabolismul energetic al bacteriilor, acþiunea lor
exercitându-se la nivelul structurilor membranelor
externe ale acestora.
Substanþele tensioactive cationice, fiind încãrcate
cu sarcini electrice pozitive sunt rapid atrase de elementele
cu încãrcãtura negative din peretele celular ºi
produc o reducere a tensiunii superficiale a membranelor
celulare, mult sub valoarea de echilibru cu
tensiunea din interiorul celulei, încât înveliºul acesteia
se rupe.
Tehnologia de obþinere a produselor de oxidare
Aceasta tehnologie se bazeazã pe oxidarea
alcoolului polivinilic în prezenta de acid acetic ºi perhidrol
în mediu apos sau de perhidrol ºi acid sulfuric în
mediu apos. Astfel, alcoolul polivinilc în prezenþa oxidanþilor
suferã o scindare oxidativã a legãturilor C-C ºi
C-H cu formarea unor compuºi hidroxicarbonilici ºi
hidroxicarboxilici.
Tehnologia de obþinere a compuºilor cuaternari de
amoniu
Compuºii de tip "oniu" datoritã particularitãþilor
structurale pot avea ºi proprietãþi bactericide sau fungicide.
Având în vedere, datele din literatura de specialitate
din acest domeniu ºi rezultatele promiþãtoare
obþinute în faza a II-a a lucrãrii, s-au continuat
lucrãrile de sintezã ale compuºilor de "oniu" de tipul
sãrurilor cuaternare de amoniu, în special cloruri.
Procedeul cel mai obiºnuit de obþinere a sãrurilor
cuaternare de amoniu sau piridiniu constã în tratarea
APÃRAREA NBC 17/2009
Cercetare ºtiinþificã
aminelor terþiare cu halogenuri de alchil conform
reacþiei:
(R) 3 N: + R" Cl (R) 3 R" N + Cl -
În care:
R ºi R' pot fi radicali alchil C 1 - C 2
R" poate fi radical alchil C 1 - C 8 pânã la C 18 - C 20 ,
benzil
X = halogen (de preferinþã clor)
Asemenea produse se pot obþine într-o singurã
fazã, pornind de la amina primarã (R-NH 2 ) tratatã cu
un exces de agent de alchilare (R'Cl).
În locul clorurilor de alchil se poate folosi ca agent
de alchilare pentru reacþia de cuaternizare ºi clorura de
benzil.
Reacþia este generalã pentru toþi compuºii organici
care au în molecula lor o grupare de amoniu primarã,
secundarã sau terþiarã ca: etilendiamina, hexametilentetramina,
precum ºi pentru aminele care au atomul
de azot în ciclu (piridina, chinoleina, morfolina etc.).
Decontaminanþi BIO-CHEM realizaþi la ICTCM
Produs Cod DC - 1 Soluþie apoasã de acizi organici
obþinuþi prin reacþii de oxidare (conc. 26 - 27%).
Produs Cod DC - 3 Soluþie apoasã pe bazã de
clorurã de tetraalchilamoniu (conc. 15%).
Produs Cod DC - 4 Soluþie apoasã pe bazã de compus
policuaternar de amoniu (conc. 20%).
Produs Cod DC - 5 Soluþie apoasã pe bazã de
copolimer compus cuaternar de amoniu cu compus
carboxilic nesaturat (conc. 20%).
Produs Cod DC - 6 Soluþie apoasã pe bazã de
copolimer cu structurã de amoniu cuaternar
(conc.10%)
Produs Cod DC - 1° Soluþie apoasã de acizi organici
ºi peracizi obþinuþi prin reacþii de oxidare (conc. 20%).
Produs Cod DC - 1b Soluþie apoasã de acizi organici
ºi peracizi obþinuþi prin reacþii de oxidare (conc. 10%).
Produs Cod DC - 6 a Soluþie apoasã pe bazã de
copolimer cu structurã de amoniu cuaternar (conc.
20%).
Produs Cod DC - 10 Soluþie apoasã pe bazã de
polimer cu structurã de amoniu cuaternar (conc. 20%).
Produsul Cod DC - 15 Soluþie apoasã de acizi
organici obþinuþi prin reacþii de oxidare ale polialcoolilor
(conc. 20%).
33

APÃRAREA NBC 17/2009
Produsul Cod DC - 16 Soluþie apoasã pe bazã de
sãruri de amoniu cuaternar ºi acizi organici (conc. 25%).
Produsul Cod DC - 17 Soluþie apoasã pe bazã de
sare de piridiniu ºi substanþã tensioactivã cationicã
(conc. 25%).
Produsul Cod DC - 18 Soluþie pe bazã de sare de
chinoliniu ºi substanþã tensioactivã cationicã (conc.
20%).
Produsul Cod CD - 19 Soluþie pe bazã de derivat
heterocarbonic cu azot (conc. 20%).
Produsul Cod CD - 20 Soluþie apoasã pe bazã de
compus cuaternar de amoniu (conc. 20%).
Produsul Cod CD - 21 Soluþie pe bazã de substanþã
tensioactivã cationicã (conc. 10%).
S-a realizat ºi prezentat modelul experimental al
sistemului polivalent de decontaminare chimicã ºi biologicã
pentru sinteza decontaminanþilor de tip DECON
ºi de tip peracizi organici ºi compuºi cuaternari de
amoniu.
Testarea microbiologicã ºi toxicologicã a
compuºilor realizaþi
Testãrile au fost efectuate conform recomandãrilor
din "Metode ºi tehnici uzuale în laboratorul clinic" editatã
de Ministerul Sãnãtãþii ºi Academia de ªtiinþe
Medicale ºi Standardele "Antiseptiques et desinfectants"
AFNOR.
Dupã testarea microbiologicã ºi toxicologicã
screening a substanþelor sintetizate de ICTCM ºi
selecþionarea celor mai eficiente din punct de vedere al
activitãþii antimicrobiene, au fost realizate mai multe
formule de condiþionare (CCSMM ºi UMF) care au
fost la rândul lor testate ca decontaminante, rezultatele
fiind prezentate în rapoartele de cercetare.
A fost selecþionat un set de produse noi, potenþial
utilizabile ca decontaminante polivalente, cu efect
antibacterian, antiviral, antifungic, sporicid, antitoxinic
ºi cu toxicitate redusã pentru mamifere, pe baza
testãrilor de laborator in vitro efectuate în laboratorul
de microbiologie. Produsele selecþionate au fost în
principal: clorigeni sub formã de pulberi adsorbante ºi
de soluþii apoase de alchilfosfaþi, chinoline, sãruri de
amoniu cuaternar ºi peracizi.
Aceste decontaminante potenþiale au fost testate
în continuare in vitro în faza de micropoligon, respectiv,
în laboratorul de microbiologie au fost efectuate
contaminãri ºi decontaminãri cu agenþi biologici ºi
34
Cercetare ºtiinþificã
toxine pe diferite suprafeþe: metal, lemn, plastic, piele
naturalã, textile ºi apã potabilã. Am urmãrit reconfirmarea
efectului antimicrobian în condiþii care sã
simuleze realitatea din teren ºi eventualul efect distructiv
asupra unor materiale.
Aceste substanþe au fost testate ºi in vitvo pe animale
de experienþã în biobaza laboratorului: injectare
intraperitonealã la ºoareci albi de laborator a câte 0,5 ml
soluþie de lucru pentru toxicitate acutã; aplicarea pe
pielea epilatã a 1g substanþã pentru toleranþa cutanatã
la iepuri ºi prin instilare ocularã a substanþei pentru
iritare conjunctivalã la iepuri. Nu au fost observate
aspecte deosebite.
Experimentarea în poligon a modelelor experimentale
ale noilor decontaminanþi biologici.
Având în vedere comportarea bunã, conform
aºteptãrilor a decontaminantelor selecþionate, am
organizat un minipoligon pentru continuarea testãrilor
în condiþii reale, apropiate de acþiunile de lupta tactice.
Astfel, la Fortul 31 Cernica a fost pus în funcþiune un
minipoligon biologic temporar, format din: o autospecialã
militarã casatã (ca þintã), platformã betonatã,
culturi microbiene cu simulatori de agenþi biologici
(pentru ca în eventualitatea cã rezultatele nu sunt
corespunzãtoare, sã nu rãmânã zona contaminatã),
decontaminante pentru testare, condiþionate ºi încãrcate
în sisteme de aplicare adecvate, truse pentru
recoltare microbiologicã în teren, echipament de protecþie
specific, materiale de stat major ºi personal calificat
ºi specializat, antrenat corespunzãtor.
În funcþie de rezultatele testãrilor în minipoligon,
dupã recepþia fazei se va propune factorilor de decizie
militarã experimentarea în condiþii reale, în poligonul
NBC specializat, pe maºini de luptã ºi cu mijloace de
decontaminare existente în dotarea armatei.
Tulpinile microbiene utilizate reprezintã principalele
grupe de bacterii patogene:
coci gram-pozitivi - Staphylococcus aureus,
Streptococcus pneumoniae, Enterococcus fecalis;
bacili gram-pozitivi - Bacillus anthracis (tulpina
vaccinalã), Bacillus cereus, Bacillus subtilis;
bacili gram-negativi - Escherichia coli, Proteus
vulgaris, Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa;
vibrioni - Vibrio cholerae.

Exteriorul autovehiculului þintã a fost marcat cu
suprafeþe numerotate, de cca. 0,1 mp, pentru contaminare
ºi decontaminare. Suprafeþele au fost alese
astfel:
̌tablã vopsitã orizontalã, pentru decontaminanþii
pulbere;
̌ tablã vopsitã verticalã, pentru decontaminanþii
soluþie apoasã;
̌ ferestre de sticlã, pentru decontaminanþii
soluþie apoasã;
̌ anvelope de cauciuc, pentru decontaminanþii
soluþie apoasã.
Contaminarea microbianã s-a fãcut prin stropire
pe suprafaþa alocatã, separat cu fiecare tulpinã ºi cu
mixtura rezultatã din amestecul lor. Am utilizat suspensia
microbianã cu cca. 1 milion de germeni vii pe
mililitru, cate 1 ml pe dmp.
Decontaminarea s-a fãcut cu pulberi adsorbantdezinfectante
prin acoperire completã a zonei contaminate
ºi ºtergere cu tampon (burete) pentru îndepãrtarea
agentului biologic, cca. 10g pe dmp. Pentru
decontaminante lichide s-a efectuat pulverizarea
soluþiei apoase 10% pânã la acoperirea completã a
zonei contaminate ºi începerea curgerii excesului de
lichid, în medie cca. 10 ml pe dmp la suprafeþe netede
(geam, tablã vopsitã) ºi cca. 20 ml pe dmp la suprafeþe
rugoase (tabla scorojitã, pneuri).
Au fost recoltate probe microbiologice prin metoda
tamponului igienico-sanitar (TIS) folosind trusa de
recoltare microbiologicã în teren model CCSMM.
Momentele de recoltare au fost: înainte de contaminare
(pentru a stabili nivelul iniþial de contaminare
naturalã), imediat dupã contaminare (pentru a verifica
nivelul de contaminare experimentalã), dupã
decontaminare la fiecare decontaminant cu fiecare agent
biologic, la interval de 10 minute (conform cerinþei
pentru decontaminantele de uz militar) ºi la interval
de 45 minute (ca pentru dezinfectante de uz general).
În plus, la terminarea experimentului au fost recoltate
probe de pe diferitele piese ale echipamentului de protecþie
al operatorilor ºi din mediul ambiant pentru a
detecta eventuala contaminare rezidualã.
Toate probele recoltate au fost imediat transportate,
în condiþii de biosiguranþã, în laboratorul de
microbiologie nivel 2+ ºi au fost însãmânþate pe mediu
lichid (bulion nutritiv IC) ºi medii solide (agar Mueller-
Hinton IC ºi gelozã-sânge CCSMM). Mediile însãmânþate
APÃRAREA NBC 17/2009
Cercetare ºtiinþificã
au fost incubate la 37°C ºi au fost examinate la 24 ºi 48
ore dupã care au fost lãsate pe masa de lucru la temperatura
camerei alte 24 ºi 48 ore pentru interpretarea
definitivã a rezultatelor.
La terminarea experimentului, toate materialele
infecþioase au fost autoclavate ºi apoi incinerate, pentru
a evita riscul de contaminare, în special pentru
speciile sporogene.
Se observã cã, în general, decontaminarea nu este
completã, în majoritatea cazurilor se reduce nivelul de
contaminare microbianã cu 3-4 ordine de mãrime,
ceea ce poate fi considerat ca suficient pentru decontaminare.
La soluþia DC 18 ICTCM, 10% (cu substanþa
activã - sãruri de chinoliniu) efectul antimicrobian la
10 minute este atât de bun, încât se produce "sterilizare
la rece". Ca urmare aceste produse pot fi propuse ca
decontaminanþi biologici ºi, eventual, ca decontaminanþi
polivalenþi ºi pot fi testate în poligon specializat
NBC fãrã pericol pentru utilizatori sau pentru mediu.
În mod evident, efectul antimicrobian se menþine
ºi este mai evident dupã 45 de minute. S-a mai calificat
ºi soluþia DC 19 ICTCM 10% (cu substanþa activã -
sãruri de amoniu) fapt care sugereazã cã toate aceste
produse pot fi propuse ca eventuale dezinfectante
tehnice de uz medical sau igienico-sanitar, conform
Legii medicamentului.
Substanþele active confirmate prin testãrile anterioare
ca fiind dezinfectante cu spectru larg pe microorganisme
patogene, inclusiv pe agenþi biologici de
luptã, au fost comparate ºi evaluate þinând cont de
activitatea microbiologica ºi de toxicitatea acutã. Scopul
a fost de a alege, în final, pe cele mai performante din
fiecare grup farmacologic, în vederea formulãrii de
decontaminante "bio-chem", cu sprijinul catedrei de
Industria medicamentului ºi biotehnologii farmaceutice
din Facultatea de Farmacie a Universitãþii de
Medicinã ºi Farmacie "Carol Davila" Bucureºti.
Dintre substanþele active noi sintetizate de
parteneri am ales cele mai eficiente de la fiecare,
respectiv Decon 07 de la ICECHIM (alchilfosfat cu
8-hidroxichinolina) ºi DC-7 de la ICTCM (compus
cuaternar de amoniu).
Rp. 1. Decontaminant lichid organofosforic semispumant
Decon 07 (alchilfosfat cu 8-hidroxichinolina conform
specificaþiei ICECHIM) 1 litru
35

36
APÃRAREA NBC 17/2009
Cercetare ºtiinþificã
Detergent neionic lichid (comercial) 1 litru
Apa ad 10 litri
Se preparã extemporaneu; se pulverizeazã pe
suprafaþa contaminatã bio-chem cu cca. 1 litru pe
metru pãtrat; are efect mai slab pe spori.
Rp. 2. Decontaminant lichid compus cuaternar de amoniu
semispumant
DC-7 (compus cuaternar de amoniu conform
specificatiei ICTCM) 1 litru
Apa ad 10 litri
Se preparã extemporaneu; se pulverizeazã pe
suprafaþa contaminatã biologic cu cca. 1 litru pe metru
pãtrat; are efect mai slab pe flora gram-pozitivã, pe
spori ºi pe toxine.
Am preparat decontaminante din dezinfectante
de înaltã eficienþã cunoscute (singurele recunoscute de
farmacologie), pentru a avea eficienþa maximã:
formaldehida ºi glutaraldehida.
Rp. 3. Decontaminant lichid formolat semispumant
Formaldehida (soluþie comerciala 30-40% conform
FR X 1993) 1 litru
Detergent neionic lichid (comercial) 1 litru
Apa ad 10 litri
Se prepara extemporaneu; se pulverizeazã pe
suprafaþa contaminatã bio-chem cu cca. 1 litru pe
metru pãtrat; are efect sterilizant prin formaldehidã
3-4% potenþatã de tensioactiv.
Rp. 4. Decontaminant lichid cu glutaraldehida semispumant
Glutaraldehida (soluþie comerciala apoasã 25%
conform specificaþiei) 1 litru
Detergent neionic lichid (comercial) 1 litru
Apa ad 10 litri
Se preparã extemporaneu; se pulverizeazã pe
suprafaþa contaminatã bio-chem cu cca. 1 litru pe
metru pãtrat; are efect sterilizant prin glutaraldehida
3-4% potenþatã de tensioactiv.
Pentru decontaminarea suprafeþelor am selecþionat
ºi un decontaminant pulbere cu clorigeni.
Rp. 5. Decontaminant pulbere cu clorigeni
Cãrbune medicinal pulvis (conform FR X 1993) 20g
Bentonita coloidala pulvis (conform NI) 30g
Cloramina B pulvis (conform FR X 1993) 50g
Se preparã ºi se ambaleazã în flacon de 250ml de
polietilena etanº; se pulverizeazã pe suprafaþa contaminatã
bio-chem cu 1 flacon pe metru pãtrat; are efect
adsorbant prin cãrbune ºi bentonitã ºi decontaminant
bio-chem prin cloraminã. Flaconul este însoþit de 2 tampoane
(de unicã folosinþã) de burete umed (cu acid
acetic 10%) pentru îndepãrtarea pulberii dupã decontaminare
ºi pentru favorizarea reacþiei de eliberare
rapidã a clorului activ la locul decontaminãrii. Acesta
ar putea fi utilizat ºi pentru decontaminarea tegumentelor
sau a materialelor care intrã în contact direct
cu omul, dupã autorizarea de la Agenþia Naþionalã a
Medicamentului, conform legii.
Menþionãm ca formulele anterioare, cu Clorigen
forte (amestec ana partes de Cloramina B pentru
eliberare imediatã de clor activ ºi de Tetracloramina
CA4 pentru eliberare lentã, care se preteazã la stocare
îndelungatã fãrã sã piardã clorul, nu a avut efect bun
ca decontaminant, unde acþiunea trebuie sã se manifeste
cât mai repede posibil; de asemeni, utilizarea celui
mai puternic clorigen, Acidul triclorizocianuric a dus la
explozia amestecului, deci nu poate fi utilizat în practicã,
aºa cã am rãmas la varianta Cloramina B, dar
potenþatã cu soluþia acidã de acid acetic din tampoanele
de ºtergere.
Pentru decontaminarea instalaþiilor de filtroventilaþie,
aer condiþionat, climatizare ºi altele asemenea,
am condiþionat o soluþie de curãþare, pentru
întreþinerea periodicã a instalaþiilor ºi una de decontaminare
care poate fi utilizatã inclusiv dupã atacuri biologice
aeriene.
Rp. 6. Detergent-dezinfectant pentru filtroventilaþie
Detergent neionic lichid (comercial) 100g
Alcool etilic 96 (conform FR X 1993) 300g
Apa ad 1 litru
Se ambaleazã în flacon cu pulverizator, se
foloseºte pentru curãþarea curentã a componentelor
instalaþiilor de filtroventilaþie, min. 100ml pe mp.
Rp. 7. Dezinfectant-detergent pentru filtroventilaþie
Glutaraldehida (soluþie comerciala apoasã 25%
conform specificaþiei) 100g
Detergent neionic lichid (comercial) 100g
Alcool etilic 96 (conform FR X 1993) 300g
Apa ad 1 litru
Se ambaleazã în flacon cu pulverizator, se
foloseºte pentru decontaminarea componentelor
instalaþiilor de filtroventilaþie, min. 100ml pe mp.

Lucrãrile s-au desfãºurat conform planului de
realizare a proiectului, cu participarea tuturor
partenerilor, care a cuprins urmãtoarele activitãþi
tehnico-ºtiinþifice ºi în final s-au obþinut rezultatele:
S-a efectuat o documentare referitoare la
pregãtirea terorismului internaþional în vederea
folosirii armelor de nimicire în masã (NBC); din
studiul celor mai recente analize efectuate de
specialiºtii NATO, rezultã cã terorismul internaþional ºi
pregãtirea acestuia pentru folosirea armelor NBC, în
special a armelor chimice ºi biologice, constituie unul
din marile pericole pentru lumea civilizatã.
S-au efectuat cercetãrile ºtiinþifice teoretice ºi
experimentale la nivel de laborator în vederea conceperii
ºi realizãrii de decontaminanþi BIO-CHEM polivalenþi,
cu ajutorul cãrora sã se distrugã cvasitotalitatea
agenþilor chimici ºi biologici care pot fi folosiþi de
terorismul internaþional.
S-au elaborat tehnologiile de laborator pentru
obþinerea decontaminanþilor care au dat cele mai bune
rezultate în cadrul testãrilor efectuate în ceea ce
priveºte capacitatea de distrugere a substanþelor toxice
de luptã ºi agenþilor biologici ce pot fi folosiþi de
terorismul internaþional. Verificarea structurilor chimice
pentru compuºii noi sintetizaþi a fost efectuatã de cãtre
Laboratorul de analize fizico-chimice din cadrul UMF.
S-a realizat ºi prezentat modelul experimental al
sistemului polivalent de decontaminare chimicã ºi biologicã:
la ICECHIM s-a realizat instalaþia de sintezã
pentru efectuarea cercetãrilor experimentale ºi elaborarea
tehnologiilor de obþinere a decontaminanþilor de
tip "DECON"; în cadrul ICTCM s-a realizat modelul
experimental polivalent de decontaminare chimicã ºi
biologicã pentru sinteza decontaminanþilor de tip
peracizi organici ºi de tip compuºi cuaternari de amoniu.
Experimentãri pe modelul realizat: în cadrul
ICECHIM s-au efectuat experimentãri pentru contaminanþii
de tip DECON 07 cu substanþe alchilfosfaþi ºi
hidroxichinoleina, decontaminanþii tip DECON-04 ºi
DECON 09 pentru amplificarea capacitãþii de decontaminare;
în cadrul ICTCM-DAS s-au efectuat lucrãri pe
modelul experimental realizat pentru decontaminanþii
de tip acizi ºi peracizi organici cu numãr mic de atomi
de carbon. De asemenea, s-au efectuat lucrãri experimentale
pentru obþinerea compuºilor cu structura de
amoniu cuaternar derivaþi de la alchilamine (dimetilamina,
trietilamina) ºi derivaþi de la piridina
APÃRAREA NBC 17/2009
Cercetare ºtiinþificã
(8-hidroxichinoleina).
Produsele au fost condiþionate sub formã de soluþii
apoase, realizându-se amestecuri sinergice cu substanþe
tensioactive cationice. Astfel s-au realizat produsele
DC-19 ºi DC-18 testate în minipoligon în concentraþii
de 10%.
Au fost sintetizate 34 de substanþe active potenþial
decontaminante, din toate grupele chimice recunoscute
ca dezinfectante ºi testate de cãtre CCSMM pentru
a selecþiona decontaminanþi noi.
În cadrul ICTCM-DAS s-au sintetizat produse
decontaminante din urmãtoarele clase de substanþe:
acizi ºi peracizi organici cu numãr mic de atomi de carbon
produsele cod DC-1, DC-1a ºi DC-1b; compuºi cu
structura de amoniu cuaternar derivaþi de la alchilamine,
chinolina, piperazina, imidazolina, produsele cod
DC-14, DC-18, DC-19; sãruri cuaternare de amoniu
ºi N-alchilpiridiniu, produsele cod DC-3, DC-7;
compuºi policuaternari de amoniu produsele cod DC-4,
DC-10; copolimeri cu structura de amoniu cuaternar
produsele cod DC-5, DC-6, DC-6a. Dintre produsele
testate cea mai bunã activitate microbiologicã o manifestã
produsul DC-7 care are ºi un efect sinergic în
amestec cu alte produse. De asemenea, produsele DC-4
ºi DC-10 au activitate de decontaminare bunã. O altã
categorie de decontaminante cu acþiune promiþãtoare
o reprezintã produsele DC-1, DC-1a ºi DC-1b, dar cu
un spectru mai restrâns de acþiune.
Partenerul ICECHIM a sintetizat decontaminanþi
"BIO-CHEM" pe bazã de: sãruri de amoniu ale O-mono
ºi O,O-dialchil [aril] ester fosfaþilor acizi; "DECON-04",
"DECON-06", "DECON-01", "DECON-02", "DECON-03";
sãruri de amoniu ale acizlor carboxilici halogenati
(acid cloracetic) ºi monoetanolamina (DECON-05) sau
cu 8-hidroxichinolina (DECON-07). Cel mai eficient a
fost produsul DECON-07 (cloracetatul de 8-hidroxichinolina)
condiþionat 17% în etilenglicol, care a
prezentat activitate antimicrobianã pe toate speciile de
bacterii patogen testate.
În final au fost realizate 6 formule de decontamianþi
bio-chem, cu efect microbiologic cert, cu toxicitate
redusã ºi care nu afecteazã suprafeþele uzuale. Dintre
acestea, patru conþin substanþe active dezinfectante
cunoscute, iar doi au substanþe nou sintetizate de
colaboratori, respective alchilfosfat la ICECHIM ºi
compus cuaternar de amoniu la ICTCM. La nevoie,
prepararea ºi utilizarea decontamianantelor este sim-
37

APÃRAREA NBC 17/2009
plã, nepericuloasã ºi nu necesitã personal de specialitate.
Dezinfectantele lichide pot fi utilizate ºi ca dezinfectanþi-detergenþi,
cu avizul Ministerului Sãnãtãþii.
În concluzie, apreciem cã obiectivele prevãzute în
Planul de realizare a Proiectului "CERCETÃRI PEN-
TRU REALIZAREA DE PRODUSE DECONTAMINANTE
PERFORMANTE, TEHNOLOGII DE OBÞINERE ªI
PROCEDEE DE APLICARE ÎN VEDEREA COMBATERII
EFECTELOR ATACURILOR CHIMICE ªI BIOLOGICE"
au fost îndeplinite în totalitate ºi la un nivel tehnico-
ºtiinþific ºi tactico-operativ elevat. Realizãrile obþinute
vor contribui în mod semnificativ, la amplificarea
capacitãþilor de apãrare a þãrii împotriva eventualelor
atacuri ale terorismului globalizat cu armele de nimicire
în masã NBC.
38
BIBLIOGRAFIE
1. "Sinteze de pesticide organofosforice folosite ca
simulatori pentru testarea capacitãþilor de decontaminare
a noilor produse ce se cerceteazã ºi realizeazã ca
decontaminanþi pentru substanþele toxice de luptã
(STL) neuroparalitice preconizate a fi folosite de
terorismul internaþional"
Autor: Col. (r) dr. ing. CSP I Nicolae Luþã
ICECHIM-Bucureºti, Revista "APÃRAREA NBC" editatã
de Ministerul Apãrãrii Naþionale
2."Alkyl-phosphates as New Substances for
Disinfection and Decontamination "Bio-Chem".
Autori: Col. dr. medic Viorel Ordeanu, Col. (r) dr.
ing. CSP I, Nicolae Luþã, Gl. maior (r) acad. prof. dr.
medic Victor Voicu, ºi colabortorii Centrul de Cercetãri
ªtiinþifice Medico-Militare) ICECHIM- "REVISTA DE
CHIMIE", vol. 59, iunie 2008, Bucureºti.
3."Pesticide organofosforice ºi carbamice ce pot fi
folosite ca substanþe toxice de luptã de cãtre terorismul
internaþional ºi posibilitãþi de obþinere a unora dintre
acestea prin sisteme binare direct în mijloacele de utilizare".
Autor: Col. (r) dr. ing. CSP I Nicolae Luþã
ICECHIM-Bucureºti revista "APÃRAREA NBC" editatã
de Ministerul Apãrãrii Naþionale
"Dezinfectanþi-decontaminanþi cu structura de
amoniu cuaternar"
Autori: Dr. chimst Emilia Barbulescu, acad. prof.
dr. Victor Voicu, dr. Viorel Ordeanu, dr. Marius
Cercetare ºtiinþificã
Necºulescu. Lucrarea va fi publicatã în Revista de
Chimie, 2009
4. "Intermediari chimici folosiþi în tehnologiile de
fabricaþie a pesticidelor organofosforice, materii prime
pentru obþinerea de cãtre terorismul internaþional a
substanþelor toxice de luptã (STL) neuroparalitice de
tip sarin, soman, Vx"
Autor: Col. (r) dr. ing. CSP I Nicolae Luþã
ICECHIM-Bucureºti Conferinþã aniversarã organizatã
de Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului, cu
ocazia împlinirii a "10 ANI DE LA INTRODUCEREA
ÎN VIGOARE A CONVENÞIEI INTERNAÞIONALE
PRIVIND INTERZICEREA ARMELOR CHIMICE"
Bucureºti, Academia Românã, 21.06.2007
5."Pesticide organofosforice ºi carbamice ce pot fi
folosite ca substanþe toxice de luptã de cãtre terorismul
internaþional ºi posibilitãþi de obþinere a unora dintre
acestea prin sisteme binare (prin reacþii rapide) direct
în mijloacele de utilizare."
Autor: Col. (r) dr. ing. CSP I Nicolae Luþã
ICECHIM-Bucureºti Conferinþã aniversarã organizatã
de Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului, cu
ocazia împlinirii a "10 ANI DE LA INTRODUCEREA
ÎN VIGOARE A CONVENÞIEI INTERNAÞIONALE
PRIVIND INTERZICEREA ARMELOR CHIMICE"
Bucureºti, Academia Românã, 21.06.2007
6. "Noi decontaminaþi polivalenþi (BIO-CHEM)
pentru combaterea atacurilor terorismului internaþional
cu substanþe toxice de luptã ºi agenþi biologici"
Autor: Col. (r) dr. ing. CSP I Nicolae Luþã
ICECHIM-Bucureºti Conferinþã, secþiunea "Chimie ºi
tehnologie organicã" la a XXX-a CONFERINÞÃ
NAÞIONALÃ DE CHIMIE" ale cãrei lucrãri s-au
desfãºura pe 8-18 oct. 2008 la Cãlimãneºti-Cãciulata.
Participare internaþionalã.
7. "Decontaminanþi BIO-CHEM pe baza de
compuºi oxidanþi ºi sãruri cuaternare de amoniu"
Autori: Dr. ing. ªtefan T. Craciunoiu, dr. chim.
Emilia Barbulescu, ing. Carmen Raducanu, dr. Viorel
Ordeanu, dr. Marius Necºulescu. Simpozionul ICTCM
- "TEHNOLOGII INOVATIVE" din 30-31 octombrie
2008 ºi va fi publicatã în revista Tehnologia Inovativã,
nr. 3/2008 .

APÃRAREA NBC 17/2009
Cercetare ºtiinþificã
STUDIU COMPARATIV PRIVIND PERFORMANÞELE
ECHIPAMENTELOR DE DETECÞIE CHIMICÃ
(FLAM-FOTOMETRIE VERSUS MOBILITATE IONICÃ)
Locotenent colonel ing. Gabriel EPURE - cercetãtor ºtiinþific gradul III
Doctor ing. Nicoleta GRIGORIU- cercetãtor ºtiinþific gradul III
Cãpitan ing. Constantin TOADER - cercetãtor ºtiinþific
Inginer Panaghia DELIU- cercetãtor ºtiinþific
Locotenent colonel (r) ing. Viorel DINESCU - cercetãtor ºtiinþific gradul II
Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare N.B.C. ºi Ecologie
Identificarea agenþilor chimici ºi a compuºilor toxici industriali este un deziderat al tuturor specialiºtilor
din domeniul Apãrãrii NBC ºi al protecþiei mediului. Realizarea acestui deziderat þine de performanþele
echipamentelor de detecþie. Pe plan mondial, douã tehnici analitice ºi-au dovedit eficienþa în timp,
flam-fotometria ºi spectrometria de mobilitate ionicã.
Lucrarea prezintã un studiu comparativ al echipamentelor ce folosesc aceste tehnici pe baza testelor efectuate
de-a lungul anilor în cadrul Laboratorului de Analize Chimice ºi Testãri (LACT) din Centrul de Cercetare
ªtiinþificã pentru Apãrare N.B.C. ºi Ecologie (CCªANBCE).
Î
n ultimii ani, datoritã riscului ridicat de
utilizare a agenþilor toxici de luptã ºi substanþelor
toxice industriale în atacuri
teroriste, o serie de companii ºi-au îndreptat atenþia
cãtre tehnici ºi tehnologii noi de realizare a echipamentelor
de detecþie, care sã permitã detecþia ºi
identificarea substanþelor de interes în cantitãþi cât
mai mici ºi în timp foarte scurt.
Spectrometria de mobilitate ionicã (IMS) este
consideratã o metodã analiticã relativ nouã, cu toate
cã primele cercetãri privind formarea ionilor în aer
au fost publicate în 1886 de cãtre Röntgen.
Renaºterea acestei tehnici s-a produs în 1970
datoritã activitãþii depuse de F.W. Karasek care a
realizat ºi comercializat primul instrument analitic
bazat pe spectrometria de mobilitate ionicã ºi de
asemenea, a identificat primele aplicaþii analitice
posibile. Dezvoltarea fãrã precedent a acestei
tehnologii s-a produs însã în anii `80 prin lansarea
programelor militare de cercetare-dezvoltare în
scopul realizãrii de dispozitive care sã detecteze ºi
identifice agenþii chimici de rãzboi. În acest domeniu,
aparatura bazatã pe spectrometria de mobilitate
ionicã prezinta o serie de avantaje cum ar fi: sensibilitate
ridicatã pentru agenþilor chimici toxici, timpul
real de monitorizare, simplitate constructivã,
uºurinþa în modul de manipulare ºi operare, precum
ºi posibilitatea de miniaturizare a spectrelor.
Spectrometria de mobilitate ionicã se bazeazã pe
un principiu relativ simplu. Ionii formaþi în condiþii
normale de presiune migreazã într-un câmp electric
în sensul opus direcþiei unui gaz purtãtor (aer în cel
mai simplu caz). Datoritã acceleraþiei diferite ºi a ciocnirilor
permanente cu alþi ioni, precum ºi cu moleculele
de gaz purtãtor, ionii de acelaºi tip, aparþinînd
aceleiaºi specii chimice, parcurg o anumitã distanþã cu
aceeaºi vitezã medie. Separarea ionilor se datoreazã în
acest caz diferenþelor de vitezã medie, diferenþe
datorate maselor diferite ºi/sau structurilor diferite.
Flamfotometria se bazeazã pe cu totul alte
principii. De regulã, spectrele de emisie ale elementelor
sunt utilizate în analizele de metale. Cu
toate acestea existã ºi posibilitatea determinãrii anumitor
elemente organice.
Metoda este una din cele mai sensibile, câteva
miligrame de probã fiind suficiente pentru detecþia
unui element aflat la nivel de ppm sau mai jos.
În plus metoda este capabilã sã determine mai
multe elemente simultan fãrã a fi necesarã o metodã
de separare.
Metodele de analizã spectrochimice au la bazã
mãsurarea lungimilor de undã ºi a intensitãþii radiaþiei
electromagnetice. Este important de ºtiut faptul
39

40
APÃRAREA NBC 17/2009
cã lumina albã conþine toate culorile spectrului
(Figura 1).
Figura 1 Liniile de emisie principale pentru sulf,
fosfor, sodiu ºi potasiu, cuprinse între 350 ºi 800 nm
Fiecare culoare are o lungime de undã caracteristicã.
Producerea ºi detecþia luminii se bazeazã pe
nivelele energetice ale atomilor ºi ionilor. Detecþia
atomilor este posibilã pentru cã fiecare atom din sistemul
periodic are un set propriu de culori emise.
Atomii ºi moleculele au douã tipuri de stãri, o
stare de bazã ºi una excitatã. Starea de bazã este
starea naturalã, în care toþi electronii din jurul
nucleului sau moleculei ocupã stratul energetic cel
mai de jos. Starea excitatã este starea în care electronii
au efectuat saltul pe stratul superior. În timpul
dezexcitãrii, trecerea de pe nivelul superior excitat,
pe nivelul de bazã inferior se efectueazã prin
emiterea unui foton (Figura 2). Acest foton va avea
energia caracteristicã tranziþiei electronice.
Figura 2 Emisia de fotoni
Fiecare element prezintã un set diferit de culori
de emisie, pentru cã spaþiile dintre nivelele energetice
sunt diferite. Pentru a putea vizualiza emisia produsã
prin relaxarea dintre cele douã stãri, în primul
rând atomii trebuie excitaþi. Mai mult, pentru moleculele
organice cum sunt agenþii chimici de rãzboi,
este esenþialã reducerea lor la componente elementare
de emisie. Aceasta se face cu absorbþie de
energie, fie cu ajutorul luminii, descãrcãri electrice
sau cãldurã. Metoda este selectivã pentru cã permite
detecþia unui element prin observarea regiunii de
emisie a acestuia.
În cazul detecþiei compuºilor de interes militar,
metoda se bazeazã pe arderea aerului atmosferic cu
hidrogen gazos. Flacãra descompune orice agent
chimic sau substanþã toxicã industrialã (TIM)
Cercetare ºtiinþificã
prezentã în aer. Compuºii care conþin fosfor ºi sulf
produc ioni de tip HPO ºi respectiv sulf elementar. La
temperatura ridicatã a flãcãrii fosforul ºi sulful emit
o luminã de o lungime de undã specificã. Un set de
filtre este folosit pentru a transmite în mod selectiv
numai lumina produsã de prezenþa fosforului sau a
sulfului unui tub multiplicator, care produce un
semnal analog, proporþional cu concentraþia fosforului
ºi sulfului conþinuþi de compuºii din aer. De
vreme ce agenþii neuro clasici conþin toþi fosfor ºi
sulf iar iperita conþine sulf, este posibilã detecþia
tuturor acestor agenþi.
În anul 2003 Centrul de Cercetare ªtiinþificã
pentru Apãrare NBC ºi Ecologie (CCªANBCE) a
achiziþionat primele dispozitive pentru detecþia
agenþilor chimici de rãzboi bazate atât pe spectrometria
de mobilitate ionicã cât ºi pe flamfotometrie.
Lucrarea prezintã rezultatele testelor efectuate de-a
lungul timpului, din punct de vedere al comparaþiei
rezultatelor obþinute cu ambele tehnici.
APARATURÃ, REACTIVI, PARAMETRII
OPERAÞIONALI.
Aparatura folositã constã în:
camerele de testare - incinte cu volum cunoscut,
dotate cu sistem de control a temperaturii, sisteme de
ventilaþie, precum ºi orificii pentru admisia ºi evacuarea
aerului. În camerele de testare sunt realizate concentraþiile
dorite prin introducerea unei cantitãþi cunoscute
din substanþa de interes. Controlul temperaturii
este necesar mai ales pentru substanþele cu volatilitate
micã, ce au tendinþa de a condensa în incinta de
testare dacã temperatura coboarã sub anumite valori.
Sistemul de ventilaþie este folosit pentru realizarea
unei concentraþii cât mai uniforme în incintã într-un
timp cât mai scurt;
detectoare pentru substanþe chimice bazat pe principiul
IMS;
detectoare pentru substanþe chimice bazat pe principiul
flamfotometriei.
sistem video cu circuit închis pentru
supravegherea activitãþilor ºi urmãrirea de la distanþã
a experimentãrilor.
Umiditatea este un parametru care poate afecta
determinãrile efectuate. Din acest motiv, s-a urmãrit -
la fiecare experimentare în parte - valoarea umiditãþii,
atât în interiorul instalaþiei pentru testarea agenþilor
toxici, cât ºi în mediul ambiant.

Foarte important este timpul de expunere al
detectorului la substanþa de testare. Este cunoscut
faptul cã subexpunerea poate duce la formarea de
spectre care nu conþin toate semnalele, iar supraexpunerea
poate duce la contaminarea detectorului ºi la
activarea sistemelor de autoprotecþie prin purjare, caz
în care nu se poate realiza achiziþia corectã a datelor.
Din aceastã cauzã timpul de expunere a fost fixat la
20 secunde.
APÃRAREA NBC 17/2009
Cercetare ºtiinþificã
REZULTATE ªI DISCUÞII
Cele ºase detectoare de compuºi chimici de
interes militar - patru portabile ºi douã staþionare - au
fost testate în condiþii similare la agenþi neurotoxici,
folosind sarin ºi VX. Rezultatele obþinute la testarea
agenþilor neurotoxici volatili sunt prezentate, în mod
comparativ, în Tabelul 1
MOD DE LUCRU
Testele au fost efectuate fãrã purificarea produselor
de reacþie, pe amestecuri ce conþineau substanþa
de interes în concentraþii cuprinse între 60 % ºi
90 % (determinate prin analize GC - MS ºi RMN).
Experimentãrile s-au realizat în urmãtoarele
condiþii:
pentru agenþii neurotoxici ºi pentru omologii
acestora, concentraþiile stabilite pentru aerosoli au fost
de 0,01 mg/m 3 ºi 0,1 mg/m 3 , respectiv de 0,01 mg/m 2
pentru micropicãturi. Determinãrile au fost efectuate
pe agenþi neurotoxici modificaþi, fabricaþi în condiþii
empirice ºi posibil sã fie utilizaþi în atacuri teroriste.
Astfel, au fost sintetizaþi cinci omologi de agenþi neurotoxici
- similari sarinului ºi somanului (metilfluorofosfonat
de metil, metilfluorofosfonat de etil, metilfluorofosfonat
de ciclohexil, metilfluorofosfonat de 1-metil-butil,
metilfluorofosfonat de 2-metil-ciclohexil);
în cazul agenþilor toxici vezicanþi, concentraþiile
stabilite pentru aerosoli au fost de 0,5 mg/m 3 ºi
2 mg/m 3 , respectiv de 0,5 mg/m 2 pentru micropicãturi.
interferenþii au fost testaþi la concentraþii
diferite, în funcþie de natura ºi de volatilitatea acestora.
Concentraþia vaporilor de alcool metilic a fost de 0,1
mg/m 3 ºi de 2 mg/m 3 , concentraþia aerosolilor de
amoniac a fost de 250 g/m 3 , iar pentru benzinã,
motorinã, toluen, eter etilic ºi acetonã concentraþia
realizatã a fost de 1 % (volumetricã);
Amestecurile de agenþi toxici cu interferenþi (motorinã
ºi benzinã) au avut concentraþiile de 0,1 mg/m 3
(agent toxic) ºi 1 % (interferent) - în cazul aerosolilor,
respectiv de 0,01 mg/m 2 (agent toxic) ºi 0,01 mg/m 2
(interferent) - pentru micropicãturi; concentraþia de
agent toxic (0,1 mg/m 3 ), temperatura (19,3 - 25,8 o C
în interiorul instalaþiei ºi 18,1 - 25,8 o C în exterior),
umiditatea (26 - 54 % în interiorul instalaþiei ºi
22 - 56 % în exterior), durata expunerii la agentul
chimic (20 secunde).
Tabelul 1 Rezultate experimentale pentru
neuro volatil
Aºa cum se poate observa, toate detectoarele
testate au dat indicaþii clare, identificarea agenþilor
neurotoxici volatili neconstituind un obstacol pentru
niciunul dintre aparate.
Rezultatele obþinute la testarea substanþelor
neurotoxice de tip VX sunt prezentate, în mod comparativ,
în Tabelul 2.
Tabelul 2 Rezultate experimentale pentru
agenþi neurotoxici tip VX
Rezultatele obþinute au arãtat o diferenþiere a
indicaþiilor aparatelor testate, unele chiar surprinzãtoare.
Deºi detectoarele IMS 1, 3 ºi 4 au acelaºi producãtor,
deci se presupune cã au clase de performanþã
similare, acestea au dat indicaþii neuniforme, singura
indicaþie conformã cu agentul testat fiind cea a detectorului
IMS 3. Altã categorie de detectoare "surori"
IMS 2 ºi 5 a arãtat inconstanþã în determinare. Mai
gravã este lipsa indicaþiei în cazul celui de-al doilea
aparat, ceea ce conduce la apariþia unei indicaþii aºanumite
"fals negativ", care implicã neluarea mãsurilor
de protecþie strict necesare - în condiþii tactice reale,
periclitându-se, astfel, grav siguranþa ºi chiar viaþa
combatanþilor.
41

APÃRAREA NBC 17/2009
Cercetare ºtiinþificã
Cele ºase detectoare de compuºi chimici de
interes militar au fost testate în condiþii similare la
ºapte omologi de agenþi neurotoxici. Rezultatele
obþinute la testare sunt prezentate, în mod comparativ,
în Tabelul 3.
compoziþii de decontaminare. În cazul compoziþiei
pe bazã de acid triclorizocianuric, determinãrile au
þinut cont de modificarea în timp a conþinutului de
clor activ. Astfel, s-au efectuat mãsurãtori atât imediat
dupã prepararea soluþiei (1 minut), cât ºi dupã
10 minute. Rezultatele obþinute la testãrile efectuate
cu douã compoziþii de decontaminare, utilizate în
mod frecvent, sunt prezentate în Tabelul 6.
Tabelul 3 Rezultate experimentale pentru omologi
neuro tip sarin
Toate detectoarele testate au dat indicaþii clare,
permiþând detecþia sigurã a omologilor de sarin.
Rezultatele obþinute la testarea omologilor de soman
sunt prezentate în Tabelul 4.
Tabelul 4 Rezultate experimentale omologi tip soman
Numai jumãtate din detectoarele testate
(Flamfotometru, IMS 2 ºi IMS 5) au dat indicaþii clare,
concordante cu valorile aºteptate. Indicaþiile celorlalte
detectoare ne determinã sã apreciem cã nu sunt concepute
pentru a detecta decât compuºii aflaþi în biblioteca
aparatului sau asemãnãtori acestora.
Detectoare de compuºi chimici de interes militar
au fost testate în condiþii similare la agenþi toxici vezicanþi.
Rezultatele obþinute la testãrile efectuate sunt
prezentate, în mod comparativ, în Tabelul 5.
Tabelul 6 Rezultatele obþinute la testarea cu decontaminanþi
Singurul detector care s-a dovedit "insensibil" la
acþiunea compoziþiilor decontaminante este AP - 2C.
Detectoarele de compuºi chimici de interes militar
au fost testate, în condiþii similare, la mai multe
amestecuri conþinând un agent toxic tipic (sarin sau
iperitã) ºi un carburant, ca interferent posibil.
Concentraþiile substanþelor utilizate în testãri au fost
aceleaºi în toate determinãrile, ºi anume 0,1 mg/m 3
pentru agentul toxic ºi 1 % (în volume) pentru carburant.
Timpul de expunere al detectoarelor a fost
identic cu cel folosit la testarea agenþilor toxici, ºi
anume 20 secunde.
Rezultatele obþinute la testãrile efectuate cu
amestecuri formate din agent neurotoxic ºi carburant
(sarin - benzinã ºi sarin - motorinã) sunt prezentate în
Tabelul 7, în mod comparativ faþã de rezultatele
obþinute la testarea cu sarin.
Tabelul 5 Rezultate experimentale pentru agenþi vezicanþi
Aºa cum se poate observa, toate detectoarele
portabile testate au dat indicaþii corespunzãtoare,
identificarea agentului toxic fiind foarte clarã. Timpii
de rãspuns sunt acceptabili, indicând o bunã sensibilitate
a aparatelor. Dintre detectoarele staþionare
testate, IMS 4 a indicat o cu totul altã clasã de agenþi
toxici (VX - neurotoxic).
Pentru verificarea rezistenþei la interferenþi,
detectoarele au fost testate la acþiunea diferitelor
Tabelul 7 Rezultate experimentale interferenþi neuro
Aºa cum se poate observa, toate detectoarele au
dat indicaþii corecte, nefiind influenþate în mãsurã
semnificativã de prezenþa carburantului respectiv.
Se poate decela o micã întârziere a rãspunsului la
detectoarele Flamfotometru, IMS 2 ºi IMS 5. La
detectoarele din familia Bruker (IMS 1, IMS 4 ºi
IMS 3) timpii obºinuþi sunt, din contrã, puþin mai
mici sau egali.
42

Rezultatele obºinute la testãrile efectuate cu
amestecuri formate din agent toxic vezicant ºi carburant
(iperitã - benzinã ºi iperitã - motorinã) sunt
prezentate în Tabelul 8 în mod comparativ faþã de
rezultatele obþinute la testarea cu iperitã.
Tabelul 8 Rezultate experimentale interferenþi vezicanþi
Aºa cum reiese din datele de mai sus, nu sunt
diferenþe semnificative - nici din punct de vedere al
tipului de agent toxic, nici din acela al timpului de
rãspuns - între indicaþiile obºinute la testarea iperitei
ºi cele de la testarea amestecurilor iperitã - carburant.
Se menþin indicaþiile necorespunzãtoare ale detectoarelor
IMS 1 (incapacitatea semnalizãrii pragului
de pericol), respectiv IMS 4 (indicaþie neconformã cu
tipul agentului toxic prezent în atmosfera contaminatã).
APÃRAREA NBC 17/2009
Cercetare ºtiinþificã
CONCLUZII
Aplicabilitatea echipamentelor de detecþie a
agenþilor chimici ºi a substanþelor toxice industriale
(TIM) la potenþialele grupuri de utilizatori depinde de
caracteristicile echipamentelor de detecþie, precum ºi
de tipul agentului chimic sau substanþei toxice industriale
(TIM).
Din acest motiv au fost alese câteva criterii
comune de comparaþie, cum ar fi:
̌ Pregãtire ºi punere în funcþiune. Operaþiile
pregãtitoare ºi de punere în funcþiune sunt puþine ºi
simplu de efectuat, nefiind necesarã o instruire specializatã.
Intervalul de timp de la pornirea aparatului
pânã la atingerea regimului de lucru este foarte redus
la flamfotometru ºi mai lung la detectoarele IMS.
AVANTAJ FLAMFOTOMETRIA;
̌ Numãrul ºi cantitãþile de materiale consumabile
sunt reduse, implicând operaþii logistice minime, iar
funcþionarea este puþin periclitatã din aceastã cauzã.
Totuºi, materialele consumabile sunt specializate
(netipizate), ceea ce determinã o aprovizionare strict
direcþionatã ºi un efort financiar considerabil. EGALI-
TATE;
̌ Flamfotometrele pot identifica compuºii
lichizi foarte puþin volatili, precum ºi agenþii toxici
aflaþi în stare solidã. Capul de prelevare special conceput
ºi dispozitivul de vaporizare sunt ingenioase ºi
practice. Detectoarele IMS sunt numai pentru
compuºi aflaþi în stare de gaz sau aerosoli. AVANTAJ
FLAMFOTOMETRIA;
̌ Sensibilitatea pentru agenþi chimici de rãzboi
este ridicatã pentru toate tipurile de detectoare, cu
mici variaþii. Toºi compuºii chimici de interes militar
testaþi au fost identificaþi, fãrã excepþie, timpii de
rãspuns fiind foarte buni. Limitele de detecþie permit
identificarea concentraþiilor scãzute de agenþi toxici,
ceea ce relevã posibilitatea utilizãrii detectoarelor ºi
pentru verificarea plenitudinii decontaminãrii.
EGALITATE;
̌ Identificarea omologilor de sarin ºi de soman
se poate realiza fãrã dubii ºi în timp scurt, în cazul
flamfotometrelor. Detectoarele IMS bazate pe librãrii
de date au probleme în astfel de cazuri. AVANTAJ
FLAMFOTOMETRIA;
̌ Influenþa redusã a interferenþilor. Aprioric,
detectorul flamfotometric poate fi influenþat numai
de interferenþii care au în structurã atomi de sulf sau
de fosfor, respectiv de amestecuri care conþin compuºi
cu sulf sau cu fosfor. La detectoarele IMS existã, de
asemenea, o serie de substanþe care dau interferenþe.
EGALITATE;
̌ Avertizare opticã ºi acusticã. Detectoarele
dispun de dispozitive optice ºi acustice care permit
avertizarea utilizatorului, în cazul apariþiei concentraþiilor
periculoase de agenþi toxici. Din punct de
vedere al aºezãrii ºi funcþionãrii sistemele IMS au
problemele de avertizare rezolvate mai aproape de
cerinþele testatorilor. AVANTAJ IMS.
̌ Detecþia substanþelor toxice industriale.
Substanþele clorurate, care nu ard, nu pot fi detectate
flamfotometric, în timp ce tehnica IMS este deosebit
de sensibilã pentru substanþe clorurate. AVANTAJ
IMS
Din analiza comparativã a detectoarelor testate rezultã
faptul cã între cele douã tehnici rezultatul este aproximativ
egal, cu un uºor avantaj pentru flamfotometrie. În lipsa
unui instrument perfect, soluþia rãmâne folosirea în continuare
a ambelor echipamente simultan.
BIBLIOGRAFIE
A. Koole, J.P. Franke, R.A. de Zeeuw
"Introduction To Ion Mobility Spectrometry".
Dr. Abu B., Prof. Herbert H. Hill - "Ion mobility
spectrometry, recent developments and novel applications".
43

APÃRAREA NBC 17/2009
"Pacea, dezvoltarea ºi protecþia mediului
sunt independente ºi indivizibile"
(Declaraþia de la Rio - 1992)
bservãm fenomenele catastrofale
O
cauzate de om, cum ar fi explozia unei
arme nucleare sau accident/incidentul
nuclear, ca pe un cataclism care dacã nu ne ucide
pe loc ne va mãcina în scurt timp. Aceast mod de
a privi lucrurile apare deoarece cunoaºtem într-o
oarecare mãsurã faptul cã radiaþiile sunt un
inamic al materiei. Însã lucrurile din acest punct
de vedere sunt puþin mai colmplicate, întrucât fie
cã ne putem împãca cu ideea, fie cã nu, suntem
înconjuraþi de radiaþii dintotdeauna. Acestea se
gãsesc peste tot. Existã douã direcþii clare ºi bine
delimitate prin care omul ºi întregul mediu
înconjurãtor sunt expuºi la radiaþii: prin surse
naturale (în proporþie de aproximativ 80% pe
întreaga suprafaþã a globului) ºi surse artificiale.
Interacþia radiaþiilor cu materia
La prima vedere, interacþia radiaþiei ionizante
cu substanþa/materia pare doar un transfer de
energie. Deosebirea s-a fãcut atunci când s-a
observat comportarea diferiþilor produºi rezultaþi
în urma interacþiunii, care
depinde atât de tipul de radiaþie
cât ºi de compoziþia chimicã a
materiei.
Sursele naturale provin de
la radiaþiile cosmice, radiaþiile
gama, radiaþiile emanate de
elementul chimic radon ºi radiaþiile
terestre. Aºadar, fiecare
om este expus la radiaþia naturalã
mai mult sau mai puþin, iar cei mai mulþi
primesc de la aceasta cea mai mare parte a dozei.
Inclusiv hrana noastrã reprezintã surse de radiaþii,
þesuturile nostre interne fiind atacate de cãtre
radionuclizi din seriile uraniului ºi toriului, în
apã, aer, ºi alimente gãsindu-se în permanenþã
plumb-210, poloniu-210 ºi potasiu-40. În cãrþile
44
Riscuri ºi ameninþãri
EFECTELE BIOLOGICE ALE RADIAÞIILOR
Maior dr. ing. Dãnuþ MOªTEANU
Student Sergent Marian-Cosmin BUNOIU
Academia Forþelor Terestre “Nicolae Bãlcescu”
ºi revistele de specialitate s-a estimat cã doza pe
care corpul uman o primeºte la nivelul organelor
interne este de maxim 370 mSv pe an.
Parcursul radiaþiilor prin þesutul viu diferã
datoritã proprietãþilor fizice ale acestora. Astfel,
radiaþiile alfa venite din afarã sunt oprite la
suprafaþa pielii chiar la nivelul stratului superficial,
contaminarea fiind redusã aproape la 0. În
schimb, în cazul contaminãrii interne, acestea pot
cauza distrugeri grave la nivelul celulei, cea mai
gravã fiind ruperea catenelor acizilor nucleici
(ADN ºi ARN). Aceleaºi efecte le prezintã neutronii
rapizi care pãtrund în þesut de la exterior.
Radiaþiile beta pãtrund doar câþiva centrimetri în
organism pe când radiaþiile gama, X ºi cele cosmice
pot strãpunge blindaje de plumb de mai
multi metri.
În principal radiaþia se manifestã prin
ionizarea materiei vii, mai ales a apei din structura
sa, numitã radioliza apei, ducând la eliberarea
de radicali ºi ioni ce se caracterizeazã printr-o
mare reactivitate chimicã, fiind un prilej pentru
constituenþii celulari sã se modifice ºi permiþând
formarea de peroxizi ºi alþi compuºi citotoxici. De
asemenea, radiaþiile provoacã importante distrugeri
celulare, mai ales cand sunt emise din
interiorul corpului.
Interacþia radiaþiilor X cu substanþã
Efectele principale de interacþie sunt:
absorbþia (efect fotoelectric, formare de
perechi);
împrãºtierea (efect Compton ºi altele).
Efectul fotoelectric - fotonul incident este
absorbit (proces monoact), substanþa iradiatã se
ionizeazã apar fotoni de energii mai mici (radiaþie
secundarã).

Efectul fotoelectric este predominant la
energii de pana la 60 keV. La energii mai mari se
intensificã procesele de împrãºtiere.
Efectul Compton - radiaþia este difuzatã pe alte
direcþii cedând treptat energia electronilor exteriori
întâlniþi în material.
Distribuþia intensitãþii radiaþiei în fasciculul transmis
Dacã materialul iradiat este omogen, fasciculul
transmis are aceiaºi intensitate în toate punctele
secþiunii.
Dacã în materialul expus existã neomogenitãþi
cu densitate ºi coeficient de absorbþie diferit
de al materialului de bazã, fasciculul transmis va
avea, în dreptul neomogenitãþilor altã intensitate
.
Aceastã distribuþie diferenþiatã reprezintã
"imaginea radiantã”.
Lanþul efectelor radiaþiei este simplu din
punct de vedere teoretic, ºi anume: la întâlnirea
cu þesutul viu particulele încãrcate cu energie
lovesc atomii celulelor diferitelor organe, au loc
interacþii electrice, apare ionizarea, au loc modificãri
chimice rezultând efectele biologice.
Aceste efecte biologice au fost grupate în
douã categorii: somatice ºi genetice. Cele somtice
apar la nivelul celulelor somatice acþionând
asupra individului. Ele sunt responsabile pentru
reducerea speranþei de viaþã, depinzând de doza
de radiaþie primitã. O corelaþie între doza de
iradiere ºi efectele somatice pe care le induce nu
se poate face decât în situaþia în care existã o populaþie
numeroasã de indivizi iradiaþi. Totuºi s-au
fãcut anumite estimãri care prevãd cã la 4 Gy radiaþiile
se manifestã prin dispariþia temporarã a
pilozitãþii, iar când acestea ating nivelul de aproximativ
25 Gy se poate ajunge pânã la radiodermite
cu necrozã.
Uneori apar leziuni somatice imediate, manifestându-se
de la câteva zile la câteva luni.
Acestea apar la toþi indivizii care au fost expuºi la
o dozã-prag. Alteori efectele somatice pot apãrea
dupã o perioadã de latenþã, manifestându-se în
general sub forma leucemiei sau cancerului.
Efectele genetice (ereditare) apar la nivelul
celulelor sexuale din gonade. Acþiunea mutagenã
a radiaþiilor este explicatã prin faptul cã celulele
germinale sunt foarte sensibile în timpul reproducerii.
Trebuie ºtiut cã prin vulnerabilitatea
APÃRAREA NBC 17/2009
Riscuri ºi ameninþãri
celulelor sexuale, în urma expunerii la radiaþii,
poate apãrea fenomenul nedorit de sterilizare.
Sterilitatea poate fi parþialã sau totalã, reversibilã
sau definitivã, în funcþie de doza absorbitã. De
altfel, gonadele prezintã cele mai ridicate ponderi
ale factorilor de risc. Expunerea la nivelul
gonadelor - doze de 0,3 Gy la bãrbaþi ºi 3 Gy la
femei duc la sterilizarea temporarã, iar la doze
mai mari de 5-6 Gy se poate ajunge la sterilizare
definitivã.
S-a demonstrat de-a lungul timpului faptul
cã radiosensibilitatea organismelor vii creºte
odatã cu gradul de evoluþie ºi de complexitate a
acestora. Astfel, pentru om, doza letalã 50%
(doza teoreticã de radiaþii ionizante care poate
produce moartea într-un timp determinat a 50%
dintre indivizii expuºi) pentru un interval de
timp de 21 de zile, în cazul expunerii întregului
organism este de 4Gy. În tabelul urmãtor sunt
prezentate efectele iradierii totale asupra omului.
Radiosensibilitatea la om depinde ºi ea de sex
ºi vârstã, iar în acelaºi organism diferã în funcþie
de þesut. Organismele tinere ºi embrionii sunt
mai vulnerabili decât adulþii deoarece intensitatea
activitãþii de înmulþire a celulelor în perioada
de creºtere este mult mai ridicatã. Organismele
femele sunt mai sensibile decât cele mascule. Cât
despre þesuturile interne, la organismele adulte,
gonadele, mãduva roºie hematoformatoare ºi o
45

APÃRAREA NBC 17/2009
Riscuri ºi ameninþãri
parte din tubul digestiv (mai ales intestinul subþire),
prezintã o radiosensibilitate mult mai ridicatã
datoratã activitãþii de diviziune celularã. La
polul opus, neronii, celule indivizibile, reprezintã
celulele cele mai rezistente la iradieri.
Efectele biologice ale radiaþiilor genereazã la
rândul lor alte efecte în viaþa de zi cu zi a fiecãrui
om care a luat contact cu acestea cum ar fi reducerea
actvitãþii fiziologice normale, caracterizatã
prin încetinitea creºterii, atenuarea rezistenþei la
toxine, scãderea capacitãþii de apãrare imunitarã,
diminuarea longevitãþii, reducerea natalitãþii
datoritã sterilitãþii, alterarea genomului prin
inducerea de mutaþii defavorabile, subletale, care
se manifestã în generaþiile urmãtoare. Unul dintre
cel mai grav efect este acela al transmiterii
descendenþilor unele translocaþii cromozomiale
ca urmare al efectelor mutagene generate de
radiaþii care pot fi chiar ºi în doze mici.
dublul dozei medii la care omul este expus în
condiþii naturale" ceea ce presupune cã omul este
adaptat la iradierea prezentã în mediul sãu de
viaþã.
Pe langã toate aceste efecte negative, radiaþiile
de la descoperirea lor pânã în prezent au
folosit întregii umanitãþi în diverse domenii cele
mai semnificative fiind cel medical, energetic,
alimentar, º.a. Cu privire la efectele radiaþiilor
asupra tesuturilor, meritã sã subliniem faptul cã
acestea sunt folosite pentru analize ale organelor
viscerale, ale creierului, pentru tratarea cancerului
etc. Iradierea a fost folositã ºi pentru
coservarea alimentelor având ca efect inhibarea
germinaþiei, distrugerea insectelor ºi sterilizarea
(eliminarea totalã a germenilor).
Chiar dacã au trecut mai bine de 100 de ani
de la descoperirea radiaþiilor în prezent încã nu
s-a reuºit descoperirea tutror efectelor lor, deci
nici utilizarea in domeniile tehnologice a acestora
nu a atins limitele. Interesul acordat radiologiei
poate scoate la ivealã mai multe întrebuinþãri
ale sale decât avem în ziua de azi.
O viziune mai sumbrã a oamenilor de ºtiinþã
asupra acestor ultime efecte priveºte în sensul
catastrofelor ecologice din generaþiile urmãtoare
ce pot degenera în urma menþinerii în permanenþã
a unui minim de mutaþii rezultate în urma
dozelor absorbite de radiaþii într-o generaþie de
indivizi, fie ei oameni sau alte animale. Totuºi, pe
Glob existã zone unde nivelul radiaþiilor naturale
este de 3-4 ori mai mare faþa de media de pe glob
(India, China, Japonia, Brazilia, s.a.), dar pânã în
prezent nu s-a constat o incidenþã crescutã a cancerului
sau a erorilor genetice la aceste populaþii.
De aceea Comisia Internaþionalã pentru Protecþia
Radiologicã (CIPR) a considerat cã "se poate
accepta pentru umanitate o valoare limitã de
expunere la radiaþii ionizante corespunzând la
BIBLIOGRAFIE
1. ION CHISOILÃ - "RADIOECOLOGIE -
Managementul accidentului nuclear"; Ed.
Universitãþii din Bucureºti - 1996.
2. CONSILIUL NAÞIONAL DE PROTECÞIE
RADIOLOGICÃ DIN MAREA BRITANIE -
"TRÃIM CU RADIAÞII" - Ed. Tehnicã Bucureºti
- 1989
3. VLADIMIR ROJANCHI, FLORINA BRAN,
GHEORGHIÞA DIACON U - "PROTECÞIA ªI
INGINERIA MEDIULUI" - Ed. Economicã
Bucureºti - 1997
* http://www.jlab.org/
* http://www.nrc.gov/reading-rm/doc-collections/fact-sheets/bio-effects-radiation.html
* http://www.fas.org/nuke/guide/usa/doctrine/dod/fm8-9/1ch4.htm
*http://phys4.harvard.edu/~wilson/resourc
e_letter.html
46

I
ntoxicaþiile acute cu compuºi cu fluor
sunt foarte rare. Doza letalã pentru un
om este de 2,5-5 grame fluor în raport
cu solubilitatea compusului ºi sensibilitatea subiectului.
Intoxicaþiile cronice cu fluor se manifestã
aproape în exclusivitate la nivelul scheletului ºi
dinþilor.
Fluorul este un ion extracelular; pãtrunderea
lui în celulã este selectivã. Barajul este maxim la
nivelul celulei nervoase ºi inexistent la osteoblaºti,
odontoblaºti ºi ameloblaºti. În interiorul celulei ionii
de fluor, la o anumitã concentraþie, pot perturba
metabolismul celular, perturbând activitatea enzimaticã.
Manifestãrile clinice ale intoxicaþiei cronice cu
fluor poartã denumirea de fluorozã.
Fluoroza osoasã apare abia la un aport zilnic de
20 mg de fluor pentru o lungã perioadã de timp
pentru cã osul se comportã în mod normal ca un
rezervor de ioni de fluor, suportând creºteri de la
500 ppm la 10000 ppm.
Fluoroza are 3 faze:
1. Fluoroza chimicã - nedecelabilã histologic ºi
clinic.
2. Osul tãrcat - decelat histologic ca benzi cu
opacitate crescutã ºi cavitãþi osteocitare cu osteocite
pigmentate grupate în zonele de rezorbþie.
APÃRAREA NBC 17/2009
Riscuri ºi ameninþãri
TOXICITATEA FLUORULUI
Maior dr. Severin SILVESTRU
Centrul de medicinã navalã
3. Osteoscleroza - identificate radiologic ca o
structurã
hipermineralizatã
cuprinzând zone de rezorbþie
osoasã, osificarea ligamentelor
ºi tendoanelor cu deformãri
osoase.
Deformãri osoase, fluoroza anchilozantã ºi
caºexia fluoroticã, stadiul avansat al intoxicaþiei
cronice cu fluor, se manifestã doar în cazul unor
expuneri neîntrerupte de 10-20 de ani la ingestie de
20-80 mg de fluor pe zi ºi în condiþiile în care în
hranã sau apã nu existã sãruri care ar putea bloca
absorbþia.
Fluorizarea dentarã: La doze mici pana la 2 mg
pe zi fluorul ingerat timp îndelungat în perioada de
formare ºi mineralizare a smalþului, nu determinã
decât modificãri limitate ale afecþiunii formative a
unor ameloblaºti cu consecinþe vizibile dupã erupþia
dinþilor, sub forma unor pete albicioase discrete la
un numãr redus de subiecþi.
De la 8 mg de fluor consum zilnic perturbarea
este extinsã la toþi subiecþii cu
manifestãri grave: smaltul este
rugos, friabil, colorat în galben
sau brun imediat dupã erupþia
dinþilor.
Acþiunea toxicã se datoreazã inhibãrii fosfatazei
din ameloblaste prin combinarea ionilor de fluor cu
cei de magneziu care sunt activatorii acestei enzime.
Faptul cã manifestãrile de fluorozã sunt variabile
la acelaºi consum se poate explica ºi prin efectul
dualist al ionului de fluor. Când proporþiile ionilor
de calciu ºi fosfor sunt stereochimic corespunzãtoare,
prezenþa fluorului înlesneºte precipitarea apatitei,
dar în caz contrar o inhiba.
47

APÃRAREA NBC 17/2009
Manifestãri la nivelul altor organe ºi þesuturi
În cercetãrile care s-au fãcut în zonele cu fluorozã
endemicã cu un conþinut al apei potabile de
peste 8 ppm nu s-au putut stabili influenþe privind
incidenþa cancerului, afecþiunile cardiace, nervoase,
dermatologice, oftalmologice, endocrine sau renale.
În þara noastrã, decizia
de introducere a fluorizãrii
apei potabile a fost marcatã
de presupunerea cã
fluorul ar putea perturba
funcþia tiroidei, ipotezã
care nu a putut fi confirmatã
chiar prin studiile
din regiunile guºogene.
În ceea ce priveºte posibilitatea afectãrii renale,
s-au adãugat cercetãri pe animale justificate de faptul
cã cea mai mare parte din fluorul ingerat se
elimina prin urinã. La doze de 10 ppm în apa de
bãut, s-a demonstrat apariþia la ºoareci de leziuni
minore a unor celule hepatice ºi renale. Totuºi, din
cercetãrile epidemiologice a rezultat cã în zonele cu
concentraþie de fluor scãzutã (sub 0,3 ppm) în apa
potabilã afecþiunile renale sunt chiar mai frecvente.
Stabilitatea chimicã a compuºilor fluorului
reprezintã o premisã teoreticã a absenþei caracterului
carcinogenetic ºi mutagenic. Cercetãrile de laborator
au confirmat aceastã ipotezã, iar observaþiile pe
grupe populaþionale, când au fost realizate riguros
ºtiinþific, au demonstrat cã frecvenþa cancerului,
indiferent de localizare, nu este semnificativ modificatã
în zonele cu un conþinut crescut de fluor în apa
potabilã.
La muncitorii din industria chimicã ºi de producere
ºi prelucrare a aluminiului, unde concentraþiile
de fluor în pulberi aeriene sunt foarte mari,
pot sã aparã alergii manifestate prin leziuni ulcerative
pe tegumentul expus al extremitãþilor.
Riscuri ºi ameninþãri
Unul din argumentele care se aduc împotriva
fluorizãrii apei potabile este cã aceasta este consumatã
ºi de adulþi ºi vârstnici pentru care nu este
beneficã ºi ar putea fi nocivã. Observaþiile recente
sugereazã cã un consum de apã fluoruratã timp
îndelungat este benefic în reducerea osteoporozei ºi
chiar a bolilor cardio-vasculare.
Bibliografie:
1. Botea I. D. - Prevenirea îmbolnãvirilor aparatului
dento-maxilar, Ed. Medicalã, 1991.
2. Christoffel T - Fluodation: legal and political
issues, J Am Collage of Dentists 59: 8-13/1992.
3. Corbin S. B. - Policy options for fluoride use,
J Am Collage of Dentists 59: 18-23/1992 .
4. Horowitz H.S. ºi colaboratori - Combined fluoride
school-based program in a fluoride-deficient
area: results of an 11-year study, J Am Dent. Ass. 112:
621-625/1986
5. Ismail A. - Placement and replacement of
restauration in a military population, J Dent Res 69:
236-239/1990
6. Oltean D. - Stomatologie preventiv?, Ed.
Anotimp, 1996.
48

APÃRAREA NBC 17/2009
Riscuri ºi ameninþãri
ACCIDENTUL CHIMIC PE TIMPUL TRANSPORTULUI
SUBSTANÞELOR PERICULOASE
Cãpitan Lucian NICA
Comandantul Companiei 162 Apãrare NBC/Brigada 15 Mecanizatã “Podu Înalt”
R
ealizarea obiectivelor apãrãrii într-un
mediu caracterizat de acþiunea agenþilor
chimici, biologici, radiologici ºi
nucleari/Chemical, Biological, Radiological, Nuclear -
CBRN, presupune existenþa unui subsistem al apãrãrii
CBRN, integrat sprijinului ºi protecþiei forþei, destinat
sã contribuie la menþinerea potenþialului combativ al
trupelor care acþioneazã în zona de operaþii întrunite.
O apãrare CBRN eficace presupune luarea în considerare
a tuturor ameninþãrilor la adresa elementelor
forþei, apãrute din partea adversarului, cauzate de
fenomenele ºi dezastrele naturale, produse intenþionat
de acþiunea umanã sau provocate prin fratricid.
În procesul de pregãtire a Apãrãrii CBRN este
necesarã o evaluare oportunã, cuprinzãtoare ºi precisã
a informaþiilor legate de ameninþãrile CBRN, inclusiv
de riscuri TIM (Substanþe Toxice Industriale - Toxic
Industrial Materials) din JOA (Zona de Operaþii
Întrunite - Joint Operations Area). Aceastã evaluare se
realizeazã prin procesul de pregãtire informativã a spaþiului
de luptã/Intelligence Preparation of Battlespace - IPB, instrument
de conducere destinat sã ajute la identificarea ºi asigurarea
rãspunsului la Cerinþele informaþionale prioritare/
Priority Informational Request - PIR ale comandanþilor, fiind
ºi primul pas în cadrul Procesului de planificare operaþionalã/Operational
Planning Process - OPP al JFC(Comandantul
Forþei Întrunite - Joint Force Commander).
În cadrul procesului IPB se deruleazã activitãþile
referitoare la riscurile potenþiale CBRN, care constituie
baza pregãtirii informative ºi a planurilor operaþionale.
Situaþiile de risc considerate normal, nesemnificative
pe timp de rãzboi, pot deveni uneori importante pe
timpul acþiunilor militare cu impact asupra defãºurãrii
lor. Aceste situaþii pot deveni mult mai semnificative pe
timpul Operaþiilor Altele Decât Rãzboiul (OADR), cum
ar fi operaþiile de menþinere a pãcii. Una dintre situaþiile
de risc cu care se pot confrunta forþele sunt cantitãþile
mari de substanþe chimice toxice industriale
(SCTI) aflate în depozitare, producþie, livrare ºi transport.
Substanþele chimice toxice industriale (SCTI)
eliminate în atmosferã, în mod deliberat sau accidental,
pot deveni periculoase pentru populaþie ºi pentru
forþele care acþioneazã în zonã.
Comandanþii din raioanele respective, vor depune
toate eforturile pentru obþinerea informaþiilor despre
obiectivele industriale care utilizeazã substanþe chimice
toxice industriale (SCTI), aflate în zonele lor de responsabilitate.
Pentru baza de date, sursele de informare vor
include rapoartele despre obiectivele din zonã,
mãsurile de siguranþã la fiecare obiectiv, capaci-tãþile,
caracteristicile ºi codul internaþional pentru rezervoarele
de depozitare, precum ºi evidenþa autoritãþilor civile
locale care au responsabilitãþi ºi vor participa cu forþe ºi
mijloace specializate în situaþii de urgenþã la obiectiv.
Prevederea joacã un rol determinant pentru comandanþi
ºi forþele pe care le comandã în toate situaþiile ºi
cu atât mai mult în cazul riscurilor de naturã CBRN.
Pentru evitarea pericolelor generate de evenimentele
EADA (Emisii Altele Decât Atacul), o condiþie
esenþialã este cunoaºterea zonelor probabile afectate
de un eventual accident/incident care presupune
emisii periculoase pentru personal, iar în cazul lipsei
unor astfel de informaþii, respectarea distanþelor stabilite
prin STANAG-uri, directive sau alte acte normative.
Date despre dispunerea obiectivelor de risc CBRN
de pe teritoriul naþional ºi unele zone probabil afectate
de acestea se obþin de la Inspectoratul pentru Situaþii
de Urgenþã al Ministerului Administraþiei ºi Internelor.
În vederea pregãtirii în condiþii optime a misiunilor
specifice de intervenþie cu forþe, mijloace ºi materiale
specializate pentru neutralizarea efectelor materialelor
periculoase, se impune cunoaºterea zonelor minime
de siguranþã ºi a zonelor de protecþie, a modalitãþilor
de neutralizare a substanþelor chimice toxice industriale
în caz de accident chimic pe timpul transportului
acestora, a mãsurilor de protecþie individualã ºi colectivã,
a primului ajutor în cazul intoxicãrii cu astfel de
substanþe.
Manualul care oferã principalele date ºi informaþii
în cazul producerii unui accident chimic pe timpul
transportului substanþelor periculoase, pentru gestionarea
în condiþii eficiente ºi oportune a situaþiei create,
este Emergency Response Guidebook 2008 (ERG
2008)
ERG 2008 este produsul colaborãrii
structurilor cu responsabilitãþi în transportul
materialelor periculoase din
Canada, SUA, Mexic ºi Argentina. Este în
primul rând un ghid creat în scopul identificãrii
mãsurilor oportune ce se impun a
fi luate în cazul incidentelor/accidentelor
ce au ca subiect substanþele periculoase.
Studiile fãcute în cazul accidentelor industriale aratã cã 75%
49

APÃRAREA NBC 17/2009
din victime proveneau din rândul salariaþilor unitãþii afectate
de accident ºi 22% din victime proveneau din rândul personalului
de intervenþie care nu a folosit echipamentul de
protecþie. În rãspândirea substanþelor chimice pe timpul
transportului acestora, se apreciazã cã 62% din cazuri sunt
datorate erorii umane. În scopul gestionãrii corecte a acestor
tipuri de accidente ERG 2008 aduce în atenþie toate informaþiile
necesare.
ERG 2008 include lista substanþelor periculoase în concordanþã
cu ultimele recomandãri ONU în domeniu, cu
ultimele reglementãri naþionale ºi internaþionale.
Manualul este structurat pe mai multe capitole.
Capitolul 1 (paginile galbene) cuprinde lista substanþelor
periculoase în ordine crescãtoare dupã numãr (ID - 4 cifre),
urmat de tipul pericolului (3 cifre) ºi denumirea substanþei
Riscuri ºi ameninþãri
periculoase.
Capitolul 2 (paginile albastre) cuprinde lista substanþelor
periculoase în ordine alfabeticã, urmat de tipul pericolului
(3 cifre) ºi numãrul substanþei (ID - 4 cifre).
Capitolul 3 (paginile portocalii) este cel mai important
capitol al manualului deoarece conþine mãsurile de siguranþã
în cazul celor 62 de tipuri de pericole asociate accidentelor
chimice pe timpul transportului substanþelor periculoase.
Fiecãrui tip de pericol îi sunt anexate mãsurile de siguranþã în
scopul realizãrii protecþiei individuale ºi colective.
50
Capitolul 4 (paginile verzi) conþine douã tabele.
Tabelul 1 este compus din lista substanþelor periculoase în
ordine crescãtoare dupã numãr (ID - 4 cifre), denumirea substanþei
toxice industriale, distanþele de protecþie (de izolare ºi
de evacuare) în cazul accidentelor datorate cantitãþilor mici ºi
mari de substanþe periculoase, atât în cazul producerii acestora
pe timp de zi, cît ºi a celor produse pe timp de noapte.

APÃRAREA NBC 17/2009
Riscuri ºi ameninþãri
În concluzie manualul, alãturi de Dispoziþia ªefului
Statului Major General privind concepþiile de abordare a
riscurilor NBC în Armata României, nr. S.M.G.-12 din
17.02.2000 (Anexa nr. 2 - Concepþia de abordare a riscurilor
substanþelor chimice toxice industriale (SCTI) pe timpul acþiunilor
militare), Manualul Protecþiei CBRN - F.T./CBRN-6,
Manualul Instrucþiei pentru Apãrare CBRN - F.T./CBRN-7/1,
Manualul operatorului pentru raportarea exploziilor
nucleare, atacurilor chimice ºi biologice, prognozarea ºi avertizarea
pericolelor asociate ºi zonelor de risc - F.T./CBRN-10,
oferã ofiþerului CBRN sau comandantului subunitãþii de
apãrare CBRN / cercetare CBRN informaþiile necesare în
scopul aprecierii riscului la care pot fi supuse structurile care
intervin în cazul accidentelor chimice pe timpul transportului
substanþelor periculoase.
Tabelul 2 este compus din lista substanþelor periculoase
în ordine crescãtoare dupã numãr (ID - 4 cifre), tipul pericolului,
denumirea substanþei toxice industriale ºi tipul de gaz
toxic rezultat la interacþiunea cu apa.
Manualul cuprinde de asemenea clasificarea substanþelor
periculoase, avertizarea asupra naturii ºi pericolelor
pe care le prezintã transporturile de substanþe periculoase,
etichetele ºi indicatoarele de avertizare, recomandãri pentru
siguranþã pe timpul acþiunilor în zona de intervenþie .
BIBLIOGRAFIE
1. S.M.G./CBRN-1, Doctrina Apãrãrii CBRN în Armata
României, Bucureºti, 2008.
2. Dispoziþia ªefului Statului Major General privind concepþiile
de abordare a riscurilor NBC în Armata României, nr.
S.M.G.-12 din 17.02.2000, Anexa nr. 2 - Concepþia de abordare
a riscurilor substanþelor chimice toxice industriale
(SCTI) pe timpul acþiunilor militare.
3. Conferinþa Doctrinarã a Forþelor Terestre, ediþia a
IV-a, Bucureºti, 2007.
4. Curs practic de urgenþe medico-chirurgicale - Aspecte
tactice ºi logistice ale intervenþiei medicale în dezastre, Editura
didacticã ºi pedagogicã, Bucureºti, 1998, Dr. Nicolae
STEINER, Dr. Dan MÃNÃSTIREANU.
* http://phmsa.dot/hazmat, US Department of
Transportation Pipeline and Hazardous Materials Safety
Administration, Emergency Response Guidebook 2008.
51

52
APÃRAREA NBC 17/2009
Interoperabilitate
PLUTONUL DECONTAMINARE UªOARÃ RBC/NRF ªI PLUTONUL 1
DECONTAMINARE RBC/HELBROC
ELEMENTE DE REFERINÞÃ ALE BATALIONULUI 49 APÃRARE NBC "ARGEª"
L
a 1 septembrie 1976, prin Ordinul
Marelui Stat Major din 11.06.1976, s-a
înfiinþat Batalionul 49 Protecþie
Antichimicã în Garnizoana Piteºti. Structura
menþionatã s-a nãscut
prin constituirea unui
nucleu din cadrul
Batalionului 202
Protecþie Antichimicã.
Batalionul a ocupat
localul cazãrmii 2728,
local pe care îl ocupã
ºi azi.
Noile condiþii apãrute dupã 1989 în viaþa
internã a þãrii, cât ºi pe plan internaþional, au impus
o serie întreagã de transformãri ºi perfecþionãri în
dezvoltarea ºi ducerea acþiunilor de luptã, redimensionarea
organismului militar, a instrucþiei,
înzestrãrii, care în ultimã instanþã sã asigure interoperabilitate
cu structurile miliatare NATO.
La data de 10.05.1996 Batalionul 49 Protecþie
Antichimicã îºi schimbã denumirea în Batalionul 49
Protecþie Nuclearã, Biologicã ºi Chimicã, iar la data
de 15.01.2000 în Batalionul 49 Apãrare Nuclearã,
Biologicã ºi Chimicã, ca necesitate de asigurare a
concordanþei între denumire ºi misiunile specifice
ale acestuia.
În perioada 1990-2009 Batalionul a desfãºurat o
intensã activitate pe linia perfecþionþrii pregãtirii
pentru luptã, adaptarea misiunilor la specificul acþiunilor
desfãºurate de unitãþile similare din sistemul
NATO, implementarea procedurilor ºi terminologiei
specifice standardelor NATO ºi realizarea, în ultimã
instanþã, a interoperabilitãþii ºi compatibilitãþii cu
structurile similare NATO.
Unitatea a fost vizitatã de 7 delegaþii din cadrul
structurilor NATO din SUA, Germania, Grecia, Italia
ºi Belgia.
În cadrul Parteneriatului pentru Pace ºi în misiunile
de menþinere a pãcii, Batalionul 49 Apãrare
NBC a participat la activitãþi de tipul MIL TO MIL, iar
în zonele de conflict cu efective ºi tehnicã în Kuweit,
Angola, Bosnia, Albania, Afghanistan ºi Irak.
Maior Dumitru FRUNZÃ
Sublocotenent Mihai GRAUR
Batalionul 49 Apãrare NBC
Modul de acþiune al militarilor din batalion,
comportarea tehnicii ºi calitãþile profesionale ale
specialiºtilor din unitate, au fost apreciate pozitiv,
atât de cãtre eºaloanele superioare, cât ºi de forþele
NATO cu care s-a cooperat.
În prezent batalionul este angajat cu întregul
sãu potenþial uman, material ºi spiritual, în activitatea
amplã de aplicare a programului de restructurare
ºi modernizare a armatei, în perfecþionarea ºi
implementarea procedurilor NATO din domeniul
apãrãrii CBRN, în procesul de instrucþie ºi realizarea
interoperabilitãþii ºi compatibilitãþii cu structurile
similare NATO.
În acest sens au fost operaþionalizate 2 plutoane
multinaþionale: Plutonul Decontaminare Uºoarã
RBC destinat Forþei de Rãspuns NATO (NRF) ºi
Plutonul 1 Decontaminare Tehnicã de Luptã destinat
Grupului Tactic de Luptã Eleno-Bulgaro - Româno -
Ciptriot (HELBROC BG).
Misiunile principale ale acestor plutoane sunt:
̌ desfãºurarea întregii game de misiuni de
decontaminare pe parcursul a 12 ore de lucru;
̌ executarea decontaminãrii armamentului,
tehnicii ºi terenului, a facilitãþilor fixe ºi la nevoia
personalului, asigurarea decontaminãrii operaþionale
ºi totale;
̌ executarea decontaminãrii finale proprii în
situaþia redislocãrii ºi repatrierii.
Plutonul Decontaminare Uºoarã RBC/NRF
În urma Summit-ului NATO de la Praga 2002 a
fost creatã o nouã componentã militarã încadrul
NATO, cu timp de
intervenþie scãzut,
pentru a interveni
rapid în zonele de
responsabilitate,
numitã NRF (NATO
Response Force) -
"Forþã de Rãspuns a
NATO".
NRF este capabilã sã îndeplineascã întreg spectrul
de misiuni ale NATO, are un caracter ciclic ºi
este generatã prin oferirea de cãtre naþiunile din
alianþã a unor pachete de forþe în concordanþã cu

anumite criterii ºi în funcþie de capabilitãþile necesare
componentei per ansamblu.
Pentru a realiza interoperatibilitatea ºi omogenizarea
acþiunilor în comun s-a stabilit un plan de
pregãtire compus din:
o perioadã de pregãtire naþionalã, în care
forþele se instruiesc pentru a îndeplini cerinþele
operaþionale; aceastã etapã se încheie cu o evaluare
ºi certificare naþionale care atestã faptul cã forþele
sunt înzestrate, instruite ºi gata de a îndeplini misiunile
încredinþate;
o perioadã de pregãtire multinaþionalã, în
care forþele se pregãtesc în comun; aceastã etapã se
încheie cu o evaluare ºi certificare a NATO care
atestã faptul cã forþele sunt înzestrate, instruite ºi
gata de a îndeplini misiunile încredinþate;
o perioadã de STAND-BY în care forþele trebuie
sã fie gata de luptã într-un timp scurt, dinainte
stabilit.
Plutonul de decontaminare RBC (radiologicã,
biologicã ºi chimicã), a participat în cadrul NRF, pe
timpul rotaþiilor 3, 4, 7, 8, 9, 10 ºi 12.
Militarii din aceastã subunitate au o bogatã
experienþã internaþionalã, aceºtia participând sub
comanda Cpt. Pascariu Dãnuþ la exerciþii de certificare
multinaþionalã, în Germania, 2004, Golden
Mask 04, în Germania, 2006, Golden Mask 06, iar
sub comanda Lt. Paraschiv Nicolae, în Cehia, 2006,
Peaceful Dragon ºi în Italia, 2007, Noble Light.
În perioada 27 august - 6 septembrie 2008, o
subunitate de decontaminare RBC sub comanda Lt.
Paraschiv Nicolae, ºi un ofiþer observator din cadrul
Componentei Operaþionale Terestre a participat, la
exerciþiul multinaþional "WHITE CLOUD 08", care s-a
desfãºurat în poligonul Drawsko Pomorskie din
Polonia.
Exerciþiul a avut ca principal obiectiv verificarea
interoperabilitãþii dintre structurile contributoare la
Batalionul Multinaþional de Apãrare CBRN/ NRF
12, condus de Polonia, precum ºi certificarea acestui
batalion ca structurã capabilã sã îndeplineascã misiuni
în cadrul Forþei de Rãspuns a NATO, rotaþia 12.
Plutonul 1 Decontaminare Tehnicã de Luptã/
HELBROC
Grupul Tactic de Luptã Multinaþional "HELBROC"
(HELlas-Bulgarian-
Romanian-Cyprus)
reprezintã expresia
practicã a capacitãþii
operaþionale a
Uniunii Europene,
de a desfãºura în
timp scurt o forþã
APÃRAREA NBC 17/2009
Interoperabilitate
militarã ca rãspuns la o situaþie de crizã ºi defineºte
în plan acþional contribuþia militarã a celor patru þãri
comunitare, având în centru Grecia (naþiune cadru),
la efortul general pentru întãrirea securitãþii ºi stabilitãþii
internaþionale. Constituirea grupului de
luptã "HELBROC" urmeazã altor iniþiative similare
dezvoltate individual sau în cooperare de cãtre
statele membre ale Uniunii, în contextul afirmãrii
noii identitãþi europene ºi al adaptãrii la provocãrile
asimetrice ale unui mediu de securitate în schimbare.
Procesul de constituire a grupului de luptã a
început în anul 2005, când pe 21 noiembrie, la
Brussel, a avut loc semnarea scrisorii de intenþie la
nivelul miniºtrilor apãrãrii, continuând cu ratificarea
de cãtre þãrile participante a Acordului Tehnic, document
semnat pe 13 noiembrie 2006. În 2007 a avut
loc certificarea de cãtre naþiunile participante a
capacitãþii operaþionale ºi a posibilitãþii îndeplinirii
misiunilor specifice, politic asumate ºi astfel instrumentate.
În perioada 17-19 mai 2008, un pluton de
decontaminare R.B.C., o echipã tacticã PSYOPS ºi
trei ofiþeri de stat major, contribuþia României la
Grupul de Luptã al Uniunii Europene, format din
Grecia-Bulgaria-România-Cipru (EU HELBROC BG),
au participat, la exerciþiile CPX EVROPI I ºi LIVEX
EVROPI II, desfãºurate în poligonul ASKOS-PROFITS,
la aproximativ 30 de kilometri de Salonic, Grecia.
Exerciþiile "EVROPI I" ºi "EVROPI II", finanþate
de Uniunea Europeanã ºi executate pentru prima
datã de cãtre Grupul de Luptã HELBROC EU
întrunit, s-au constituit ca un antrenament în
comun al forþelor militare multinaþionale din structura
grupului de luptã, având drept obiectiv fundamental
coordonarea ºi sincronizarea la nivel tactic
dar ºi operativ atât a activitãþilor desfãºurate în
cadrul procesului de planificare operaþionalã, la
nivelul comandamentelor, precum ºi testarea gradului
de interoperabiltate a trupelor în acþiunile combinate
din teren.
În urma desfãºurãrii exerciþiilor CPX EVROPI I ºi
LIVEX EVROPI II, Grupul de luptã multinaþional al
U.E. "HELBROC" a trecut astfel primul test în procesul
afirmãrii europene ºi internaþionale.
În urma activitãþilor desfãºurate subunitãþile din
Batalionul 49 Apãrare NBC destinate Forþei de
Rãspuns a NATO "NRF" ºi Grupului Tactic de Luptã
al Uniunii Europene "HELBROC" au obþinut certificate,
diplome ºi scrisori de apreciere din partea statului
român, statelor gazdã ale exerciþiilor, NATO ºi
HELBROC BG.
53

APÃRAREA NBC 17/2009
Interoperabilitate
TRUPELE DE APÃRARE CHIMICÃ DIN ARMATA CEHÃ
Maior Dan BOANTÃ
Batalionul 72 Apãrare NBC
I
storia Trupelor de Apãrare Chimicã
din Armata Cehã a început în primii
ani ai secolului XX, dupã utilizarea
pentru prima datã a
armelor chimice. Serviciul
înfiinþat atunci, denumit
"serviciul de gaze", s-a
dezvoltat progresiv, pânã
în prezent, urmãrind sã-ºi
îndeplineascã scopul sãu
esenþial, acela de protecþie a trupelor ºi a populaþiei
civile. Cea mai rapidã dezvoltare a acestei
specialitãþi s-a petrecut dupã cel de-al doilea
rãzboi mondial, când a devenit probabilã utilizarea
armelor nucleare în conflictele armate.
Construcþia modernã a trupelor chimice a
început în 1952- adicã 57 ani de la crearea bazei
chimice de la Liberec, care reprezintã "Mecca"
tuturor centrelor de pregãtire chimice din
Armata Cehã. Putem spune acum, cã aceastã
bazã de instruire este una dintre cele mai dezvoltate
baze din Europa în domeniul protecþiei
NBC.
Baza de pregãtire de la Liberec
Baza de pregãtire de la Liberec este baza
reprezentativã pentru trupele chimice ale
Armatei Cehe. În aceastã bazã putem gãsi toate
tipurile de structuri chimice, de la trupele incendiare,
la Batalionul de protecþie chimicã,
Regimentul NBC ºi pânã la Brigada de protecþie
NBC, înfiinþatã în 1997, care poate deveni cea
mai importantã grupare de apãrare chimicã din
Europa.
Schimbãrile sociale ºi economice de la
sfârºitul secolului XX, aderarea Armatei Cehe la
NATO, noile riscuri ºi ameninþãri determinã o
dezvoltare permanentã a trupelor de apãrare
chimice.
Din acest motiv, o companie de protecþie
chimicã a fost înfiinþatã la Liberec, echipatã ºi
antrenatã cu echipamente moderne,
cu scopul de a face parte din Forþa
de Reacþie Rapidã a NATO. Poate fi
subliniat cã înainte de 1989, trupele
de apãrare chimice din
Armata Cehã erau implicate doar
în protecþia trupelor ºi a populaþiei
civile. Niciodatã nu i-au fost
încredinþate utilizarea armelor
chimice, biologice sau nucleare. De
altfel, Armata Cehã nici nu a deþinut niciodatã
aceste categorii de armament ºi chiar a luptat
pentru interzicerea acestora ºi eliminarea lor.
Oricum, trupele chimice au avut ºi au în continuare
experþi ºi specialiºti la dispoziþie pentru
dezvoltarea cunoºinþelor în domeniul NBC.
Calitatea cercetãrii în domeniul NBC,
antrenarea militarilor în acest domeniu a fost
mereu la un nivel ridicat în Armata Cehã.
Majoritatea ofiþerilor din trupele de apãrare
chimice au studii universitare în acest domeniu,
iar corpurile de subofiþeri au cursuri de antrenare
ºi specializare chimice.
Analizele trupelor de protecþie chimicã efectuate
de cãtre experþii NATO au recomandat
trimiterea unui contingent pentru a lua parte la
Operaþiunea "Furtunã în deºert", între anii 1990-
1991. Aceastã misiune nu a fost uºoarã.
Detaºamentul de protecþie chimicã a fost organizat
în grupuri mici, ceea ce a conferit o mare
mobilitate. A fost prima misiune externã a
Trupelor Chimice, într-o situaþie de luptã realã.
54

Aceastã misiune a reprezentat un succes pentru
Armata Cehã, datoritã în special dotãrii trupelor
cu echipament modern ºi nivelului dezvoltat de
antrenament
Responsabilitãþi ale trupelor de apãrare
chimicã
Unul din principiile dezvoltãrii trupelor de
apãrare chimice este complexitatea acestora. Pe
structura lor, acet principiu acoperã toate activitãþile
esenþiale - de la detecþia NBC, contaminarea
mediului, pânã la eliminarea consecinþelor acestora
ºi luarea mãsurilor de precauþie în desfãºurarea
activitãþilor militare. Fiecare detaºament,
prin structurã, îndeplineºte urmãtoarele misiuni:
¢ Protecþia personalului împotriva efectelor
substanþelor toxice, biologice ºi radioactive;
¢ Supravegherea nuclearã, biologicã ºi
chimicã;
¢ Controlul radiologic ºi chimic;
¢ Decontaminarea personalului;
¢ Decontaminarea echipamentului;
¢ Decontaminarea terenului;
¢ Decontaminarea igienicã a personalului;
¢ Marcarea zonelor contaminate;
¢ Identificarea substanþelor prin utilizarea
laboratoarelor de cercetare mobile;
APÃRAREA NBC 17/2009
Interoperabilitate
¢ Asigurarea operaþiilor trupelor proprii ºi
protecþia staþionarãrii lor în zonele contaminate;
¢ Alte misiuni.
Concluzii
Menþinerea trupelor de apãrare chimice la un
nivel ridicat de dotare ºi antrenare, reprezintã
principala problemã a Republicii Cehe. În plus,
considerând cerinþele NATO, spitalul de campanie
ºi serviciul medical sunt alte prioritãþi ale
Armatei Cehe. Nu în ultimul rând, putem spune
cã experienþa acumulatã de-a lungul timpului de
experþi în domeniul apãrãrii NBC poate fi utilizatã
cu succes pe viitor. Comandanþii Armatei Cehe
urmeazã toþi paºii pentru ca cerinþele NATO ºi ale
partenerilor sãi sã se intersecteze cu capabilitãþile
de acþiune proprii.
BIBLIOGRAFIE
1. www.army.cz
2. www.nbcteam.cz
3. www.blackanthem.com
4. www.fve.org
5. www.armyrecognition.com
55

APÃRAREA NBC 17/2009
Managementul crizelor
SCHIMBÃRILE CLIMATICE ªI INUNDAÞIILE ÎN EUROPA.
PARTICULARITÃÞILE ACESTORA ÎN ROMÂNIA
Cãpitan Tãnase-Marian TUDOR
Statul Major al Forþelor Aeriene
azardele naturale ºi tehnologice
H
genereazã, în fiecare an, numeroase
pierderi de vieþi omeneºti ºi pagube
materiale uriaºe, care afecteazã direct procesul de
dezvoltare economicã ºi socialã. Uraganele violente,
cutremurele puternice, inundaþiile, alunecãrile
de teren distrug numeroase localitãþi, devasteazã
terenuri agricole, avariazã ºosele ºi cãile ferate.
Amploarea ºi frecvenþa hazardelor prezintã o evidentã
tendinþã de creºtere în legãturã cu creºterea
rapidã a populaþiei globului, care se extinde tot mai
mult în regiunile nefavorabile, expuse producerii
unor fenomene extreme, ºi cu dezechilibre din ce
în ce mai accentuate ale mediului.
În ultimele decenii, omul a influenþat din ce în
ce mai mult mediul Terrei, determinând apariþia
unor modificãri care, prin amploarea lor, au
devenit fenomene globale. În aceastã categorie se
încadreazã procesul de încãlzire al Terrei datorat
efectului de serã, ridicarea nivelului Oceanului
Planetar ºi reducerea stratului de ozon. În ultimele
patru decenii costul global al dezastrelor naturale a
crescut cu peste 800% în strânsã legãturã cu
creºterea vulnerabilitãþii populaþiei care trãieºte în
arealele cu risc mare. Modificãrile climei constituie
unul dintre obiectivele prioritare din Strategia
Uniunii Europene pentru dezvoltare durabilã (A
European Union strategy for sustainable development,
2002). Aceste modificãri includ nu numai
tendinþele globale de încãlzire ci ºi incertitudinile
legate de magnitudinea ºi frecvenþa unor hazarde ºi
de apariþia sau intensificarea unor hazarde noi
pentru anumite teritorii cum sunt: precipitaþiile
torenþiale, tornadele, secetele ºi deºertificarea.
Inundaþiile grave constituie cel mai obiºnuit tip
de dezastru natural în Europa. Schimbarile climatice,
inclusiv creºterea în intensitate a ploilor abundente,
provoacã revãrsãri ale râurilor ºi inundaþii
devastatoare în anumite zone, mai ales în centrul,
nordul ºi nord-estul Europei.
Se aºteaptã o creºtere, în special, a numãrului
de inundaþii locale, dar devastatoare - inundaþii de
scurtã duratã - lucru care va mãri, probabil,
numãrul de victime.
Este necesar sã se ia mãsuri în vederea prevenirii
inundaþiilor ºi a reducerii efectelor acestora.
Unele þãri iau deja mãsuri în acest sens. Þinând
cont de faptul cã inundaþiile au adesea caracter
transfrontalier ºi de nevoia de prevenire a acestora,
Comisia Europeanã a propus de curând adoptarea
unor demersuri concertate care sã controleze riscul
de producere a inundaþiilor.
Inundaþiile ºi consecinþele acestora
Inundaþiile pot ucide oameni ºi animale, pot
îmbolnãvi populaþia ºi pot face ca locuitorii sã
ramânã fãrã adãpost. De asemenea, ele pot afecta
mediul înconjurãtor, infrastructura ºi proprietãþile.
Cu toate acestea, ele pot avea ºi efecte pozitive
asupra ecosistemelor râurilor, reîmprospãtãrii
pânzei freatice ºi fertilitãþii solului. De aceea, se
poate face o distincþie între inundaþiile normale
(anuale), care provoacã de obicei pagube puþine
sau deloc ºi care au uneori ºi efecte pozitive ºi
inundaþiile neobiºnuite care pot avea un puternic
impact negativ. Impactul dezastruos al inundaþiilor
neobiºnuite asupra sãnãtãþii umane este complex ºi
are consecinþe multiple. În timpul inundaþiilor de
scurtã duratã, riscul mortalitatii este crescut,
deoarece posibilitatea de avertizare este redusã sau
nu este posibilã. Rata mortalitãþii este relativ
scãzutã în cazul revãrsãrii râurilor sau a mareelor
produse de furtuni deoarece acestea pot fi prevãzute.
Printre consecinþele asupra sãnãtãþii se
numãrã ºi cele provocate de lipsa asistenþei medicale,
numãrul crescut de boli, de exemplu cele gastrointestinale,
dermatitele, precum ºi afecþiuni de
56

ordin psihic. În plus, sãnãtatea oamenilor poate fi
afectatã de deteriorarea calitãþii mediului înconjurãtor.
Impactul revãrsãrii râurilor mari asupra
mediului include blocarea staþiilor de tratare a apei
(ceea ce poate duce la eliberarea unei cantitãþi
apreciabile de substanþe poluante), afectarea vegetaþiei
ºi activarea substanþelor poluante aflate în
sol. Spargerea conductelor subterane, dislocarea
rezervoarelor, deversarea locaþiilor de depozitare a
deºeurilor toxice sau eliberarea substanþelor chimice
la nivelul solului pot polua râurile ºi straturile acvifere.
Inundaþiile de scurtã duratã pot provoca de asemenea
distrugeri importante, putând afecta mediul
înconjurãtor, de exemplu prin erodarea solului, în
special atunci când au loc ºi alte fenomene precum
alunecãrile de teren, deºi, de obicei, au impact
asupra unor zone relativ mici.
Inundaþii în Europa
Inundaþiile reprezintã cel mai des întâlnit tip
de dezastru natural în Europa. Conform bazei de
date internaþionale referitoare la dezastre EM-DAT,
inundaþiile reprezintã 43% din totalitatea dezastrelor
din perioada 1998-2002. În aceastã perioadã,
în Europa au avut loc în jur de 100 de inundaþii
grave provocând 700 de victime, deplasarea a
aproximativ jumãtate de milion de oameni ºi
pierderi economice de cel puþin 25 de miliarde de
euro. Inundaþiile au acoperit o suprafaþã estimatã
de circa un milion de kilometri pãtraþi (zonele cu
inundaþii repetate în aceastã perioadã fiind afectate
de mai multe ori). Aproximativ 1,5 % din populaþia
Europei a fost afectatã. Din ianuarie pânã în
decembrie 2002, au avut loc 15 inundaþii importante
în þãri precum Austria, Republica Cehã,
Germania, Ungaria ºi Federaþia Rusã. Aceste inundaþii
au fãcut aproximativ 250 de victime ºi au
afectat în plus un milion de oameni. Harta regiunilor
inundate în Europa în intervalul 1998-2002
indicã regiunile predispuse la inundaþii.
Aºa cum aratã Harta 1, partea de est a Ungariei,
România, sud-estul Franþei, sudul Germaniei ºi
Elveþia au fost afectate cel mai des de inundaþii.
Sursa: ETC/TE, GISCO, JRC-IES, 2003.
APÃRAREA NBC 17/2009
Managementul crizelor
Tendinþe în materie de inundaþii în Europa
Inundaþiile variazã ca frecvenþã, localizare ºi
intensitate ca urmare a variaþiilor sezoniere ºi
regionale de producere a precipitaþiilor, a altor
fenomene meteorologice ºi a mai multor modificãri
climatice pe termen lung. De asemenea, activitatea
umanã joacã un rol important. Despãdurirea în
regiunile muntoase accelereazã deversarea, prin
urmare creºterea posibilitãþilor de inundare.
Dezvoltarea urbanã în zonele de câmpie inundate
la un moment dat poate creºte dimensiunea
impactului negativ al inundaþiilor în zonele respective
ºi poate creºte posibilitatea inundãrii în aval
din cauza "amenajãrilor" râurilor. Dacã aruncãm o
privire asupra tendinþelor pe termen lung,
observãm cã între 1975 ºi 2001 s-au înregistrat 238
de inundaþii, conform EM-DAT. Numãrul de inundaþii
pe an a crescut în mod evident în aceastã
perioadã. Totuºi, numãrul de victime pe inundaþie
a scãzut, probabil din cauza sistemelor îmbunãtãþite
de avertizare ºi salvare.
Modificãrile climatice ºi inundaþiile
Tendinþele referitoare la frecvenþa ºi intensitatea
inundaþiilor vor fi strâns legate de modificãrile
în regimul precipitaþiilor ºi al deversãrii
râurilor ºi, prin urmare, de modificãrile pe termen
lung ale climei. Deºi existã nenumãrate necunoscute
atunci când vorbim despre astfel de predicþii,
se înregistreazã o creºtere a încrederii oamenilor de
ºtiinþã în capacitatea modelelor climatice de estimare
a condiþiilor viitoare. Urmãtoarele considerente
rezumã nivelul actual de cunoaºtere ºi înþelegere a
fenomenelor.
57

58
Temperatura
APÃRAREA NBC 17/2009
Europa a cunoscut creºteri considerabile de
temperaturã în ultimii 100 de ani, mai ales în
ultimele decade (Figura 1). Cel mai cãlduros an în
Europa în aceastã perioadã a fost anul 2000, iar cei
ºapte ani cei mai cãlduroºi s-au numãrat printre
ultimii 14. Valul de cãldurã ce a traversat Europa în
timpul lunii august 2003, considerate ca fiind cea
mai cãlduroasã lunã, august, înregistratã vreodatã
în emisfera nordicã, a provocat pierderi de pânã la
35 000 de vieþi. Efectul de încãlzire s-a simþit cel
mai mult în nord-vestul Rusiei ºi în Peninsula
Ibericã. Temperaturile cresc iarna mai mult decât
vara, ceea ce duce la apariþia unor ierni mai blânde
ºi a unor variaþii sezoniere reduse. Se aºteaptã ca
aceste tendinþe sã continue, cu excepþia variaþiilor
reduse de la anotimp la anotimp, lucru la care nu
ne aºteptãm în sudul Europei. În ultimele trei
decenii temperatura medie a globului a crescut cu
0,44 o C iar aceastã tendinþã se va accentua,
estimându-se o creºtere a temperaturii medii globale
pânã la finele acestui secol cu 1,4 - 5,8 0 C consideratã
enormã. Aceastã creºtere prevãzutã (prognozatã) a
temperaturii nu va fi distribuitã în mod egal pe
suprafaþa pãmântului, ci va fi mai mare deasupra
uscatului decât deasupra oceanelor ºi mai mare la
altitudini înalte decât în zona ecuatorialã.
Regiunile interioare ale uscatului la latitudini
nordice unde se situeazã ºi România trebuie sã se
aºtepte la cele mai mari salturi de temperaturã.
Semnalele au început sã aparã.
Managementul crizelor
Precipitaþiile
Precipitaþiile anuale au crescut în nordul
Europei cu 10-40 % în perioada 1900-2000, în
timp ce pãrþi din sudul Europei au suferit o scãdere
cu 20%. Modelele de modificare sezoniere prezintã
tendinþe ºi mai pronunþate. Mai ales în timpul
iernii, sudul ºi estul Europei au devenit mai uscate
în timp ce multe regiuni din nord-vestul Europei
au devenit mai bogate în precipitaþii. Prognozele
indicã creºteri ale precipitaþiilor anuale în nordul
Europei ºi veri mai bogate în precipitaþii în cea mai
mare parte a Europei.
În multe dintre regiuni, tendinþa de apariþie a
unor valori extreme ale precipitaþiilor este mai pronunþatã
decât tendinþa medie. Din 1976 s-a observat
o creºtere a numãrului de zile foarte bogate în
precipitaþii în zona de centru ºi de nord a Europei,
în timp ce în zone din sudul Europei s-au observat
descreºteri. Se întrevede o creºtere a frecvenþei de
producere a episoadelor de precipitaþii abundente,
prin urmare ºi o creºtere a riscului de producere a
inundaþiilor la nivelul bazinului. În plus, precipitaþiile
în timpul iernii vor fi mai ales sub formã de
ploaie, lucru observat în România chiar la începutul
anului 2006, fiind urmarea temperaturilor mai
ridicate. Acest lucru va duce imediat la deversarea
râurilor ºi la creºterea riscului de apariþie a inundaþiilor.
(S Moldovei, de exemplu).
Deversarea râurilor
De-a lungul secolului al XX-lea, deversarea
râurilor a scãzut considerabil în multe dintre
bazinele din sudul Europei, în timp ce în estul
Europei s-au înregistrat creºteri importante. Este
foarte posibil ca aceste schimbãri sã se datoreze în
mare parte modificãrilor în regimul precipitaþiilor,
deºi deversarea este afectatã ºi de diverºi alþi factori
precum exploatarea terenurilor sau îndreptarea
albiilor râurilor. Efectele combinate ale modificãrilor
estimate în regimul temperaturilor ºi precipitaþiilor
vor mãri în cele mai multe dintre cazuri
numãrul de deversãri anuale ale râurilor. Se
estimeazã cã, pânã în 2070, deversarea râurilor va
scãdea cu pânã la 50% în sudul ºi sud-estul Europei
ºi va creºte cu pânã la 50 % sau mai mult în multe
dintre zonele de nord sau nord-est ale Europei
(Harta 2).

Particularitãþi ale hazardelor naturale în
România
Viiturile ºi inundaþiile sunt hazardele naturale
cu accentuat impact asupra reþelei de aºezãri, cãi de
comunicaþie ºi terenuri din lungul celor 4000 de
râuri din România cu o suprafaþã a bazinului de
peste 10 km 2 . Terenurile inundabile ocupã o
suprafaþã de 3,5 milioane hectare, arealele cele mai
întinse fiind situate în lungul Dunãrii ºi al râurilor
principale din Câmpia Românã (Siret, Buzãu,
Ialomiþa, Argeº, Olt, Jiu) ºi din Câmpia Banato-
Criºanã (Someº, Criºuri, Mureº). În spaþiul montan
ºi deluros, unde reþeaua de albii are o pantã accentuatã
(100-200 m/km) ºi lunci înguste, cu excepþia
depresiunilor, viiturile puternice sunt însoþite de
procese intense de eroziune a malurilor ºi de
alunecãri care pot bara vãile. Viiturile sunt datorate
ploilor abundente, topirii zãpezilor sau combinãrii
celor douã fenomene. Cele mai frecvente viituri se
înregistreazã primãvara (30-50%) ºi vara. Viiturile
ºi inundaþiile catastrofale, cu asigurãri de 0,5 - 1%
au drept cauzã principalã cantitãþile mari de precipitaþii,
cu un accentuat grad de torenþialitate, care se
înregistreazã dupã perioade cu solul puternic
umectat ºi capacitate de absorbire a apei redusã.
Propagarea undelor de viiturã este puternic modificatã
de activitãþile antropice. Despãduririle din
diferite sectoare ale Carpaþilor au determinat o
mãrire a vitezei de concentrare a scurgerii, intensificarea
proceselor de eroziune, transport ºi depunere
a aluviunilor ºi supraînãlþarea albiilor din câmpii
mãrind riscul revãrsãrilor. În lungul Dunãrii ºi al
râurilor principale au fost realizate îndiguiri ºi
baraje care s-au dovedit insuficiente ºi, în unele
cazuri, neadaptate unor situaþii extreme
O analizã a periodicitãþii regimului meteorologic
ºi hidrologic, pe teritoruil României, pentru
120 de ani (perioada 1881-2001), reliefeazã trei stãri,
cu periodicitãþi cuprinse între 11 ºi 20 de ani:
APÃRAREA NBC 17/2009
Managementul crizelor
polios, normal ºi secetos. Dupã cum se remarcã din
figura 3, lungimea perioadelor secetoase a crescut
de la 12-13 ani la 20-30 ani, ca urmare a încãlzirii
climei la nivel global. Ultima perioadã secetoasã
indicatã în figurã pânã la nivelul anului 2001, s-a
prelungit pânã la nivelul anului 2004. Anii cu
secete drastice au fost 1904, 1946 ºi 1990, iar dintre
perioadele cu regim polios, meritã evidenþiate
cele cuprinse între anii 1962-1965 ºi 1973-1976.
În secolul al XX-lea, cele mai importante inundaþii
s-au petrecut în mai 1912, pe râurile din
Banat; în iulie 1932, pe Criºuri ºi Mureº; în iulie
1941 pe Argeº; în iunie 1948, pe Olt; în iulie 1969,
pe Motru, Tismana, Jijia, Bahlui ºi Bîrlad; în mai
1970, pe Someº, Mureº, Siret (acestea sunt considerate
cele mai dezastruoase inundaþii din România); în
iulie 1975, pe Oltul superior, pe Târnave, Argeº,
Mureºul superior, Ialomiþa, Buzãu ºi Trotuº; în iulie
1991, pe Tazlãu, când s-a rupt barajul lacului Belci.
În ultimula perioadã, inundaþii de proporþii,
extinse pe suprafeþe întinse, s-au produs în anii,
1995, 1997, 1999, 2000 ºi 2002, 2005, 2006. Cele
mai însemnate consecinþe le au viiturile din
bazinele hidrografice mici (flush floods), care sunt
însoþite de o creºtere semnificativã în timp scurt a
transportului de aluviuni grosiere cu impact direct
asupra aºezãrilor ºi cãilor de comunicaþie.
Pe Dunãre, în limitele teritoriului României,
cele mai mari viituri au fost în mai 1932, în aprilie
1940, în iulie 1942, în mai 1955, în iunie 1970 ºi în
iunie 1988.
Din punct de vedere al inundaþiilor, anul
2005 poate fi caracterizat prin douã particularitãþi:
o manifestare secvenþialã în timp - cu unele intervale
de caniculã - ºi o acoperire insularã, dar cuprinzând
majoritatea unitãþilor de relief, de la cele muntoase,
deluroase ºi de podiº, pânã la cele de câmpie.
59

APÃRAREA NBC 17/2009
Viiturile care au produs inundaþiile din 2005
au fost generate, în primele luni (februarie-aprilie),
de suprapunerea unor ploi însemnate cantitativ cu
topirea zãpezilor, în principal, în spaþiul bãnãþean
(viituri nivo-pluviale ºi pluvio-nivale). Ulterior, în
lunile iunie-septembrie, viiturile au fost provocate
de ploi torenþiale de scurtã duratã ºi deosebit de
intense (Odorheiu Secuiesc, Tuzla, Costineºti) -viituri
pluviale.
Dacã ne referim la inundaþiile din 2005,
dimensiunea catastrofale din 2005 nu-ºi regãsec
termen de comparaþie decât în fenomenele similare
din anul 1970, când se considerã cã, atât din punct
de vedere al pagubelor, cât ºi din punct de vedere
al victimelor, au avut loc cele mai distrugãtoare
inundaþii din România, astfel:
inundaþiile din 1970 s-au restrâns, ca
perioadã de manifestare, doar în lunile mai-iulie ºi
s-au produs cu precãdere pe râurile de ordinul I:
Someº, Mureº, Olt, Argeº, Siret, inclusiv pe Dunãre,
în timp ce inundaþiile din 2005 s-au desfãºurat
aproape pe întreaga duratã a anului (februarieoctombrie),
în principal, pe râurile ºi în bazinele mici;
la nivelul anului 1970 erau mai puþine
îndiguiri în luncile râurilor ºi mai puþine lacuri de
acumulare care sã atenueze viiturile;
pagubele materiale ºi pierderile de vieþi
omeneºti au fost mult mai mari în 1970;
în anul 2005, inundaþiile s-au repetat, la
intervale diferite de timp, pe unele râuri (Trotuº,
Buzãu Ialomiþa).
Harta 3 Arealele afectate de inundaþii în anul
2005 în România
Managementul crizelor
impactul. Unele þãri, precum Germania, iau deja
mãsuri în acest sens. Þinând cont de faptul cã inundaþiile
au adesea caracter transfrontalier ºi de
nevoia de prevenire a acestora, Comisia Europeanã
a propus de curând adoptarea unor demersuri concertate
care sã controleze riscul de producere a
inundaþiilor, concentrându-se asupra dezvoltãrii ºi
aplicãrii planurilor coordonate de control al riscului
de inundare ºi hãrþilor zonelor de risc. Agenþia
Europeanã a Mediului analizeazã în prezent
diferitele modalitãþi prin care Uniunea Europeanã
ºi Statele Membre îºi elaboreazã hãrþile privind
zonele de risc în materie de inundaþii.
În România, dintre posibilele soluþii pentru ca
distrugerile provocate de inundaþii sã nu se mai
întâmple, chiar în condiþiile în care cantitãþile de
precipitaþii vor fi, în anii viitori precum cele din
2005 sau mai mari, enumerãm:
elaborarea hãrþilor de risc pentru suprafeþele
expuse la inundaþii (cele din lungul râurilor, dar ºi
cele din câmpii, unde apa poate stagna pe o
perioadã mare de timp, în condiþiile unui exces de
umiditate);
renunþarea la îndiguirea generalizatã a albiilor
majore ºi realizarea "polderelor", ca spaþii de "respiro"
în timpul inundaþiilor;
realizarea lucrãrilor antierozive în bazinele de
recepþie ale râurilor ºi decolmatarea albiilor minore;
interzicerea oricãrui gen de construcþii în
apropierea albiilor minore;
implicarea fermã a autoritãþilor locale ºi ale
celor de mediu în prevenirea ºi protecþia populaþiei;
educarea populaþiei pentru protejarea albiilor
râurilor, pentru combaterea poluãrii cu deºeuri
solide ºi lichide ºi nu în ultimul rând, pentru un
comportament responsabil în situaþii de crizã.
Demersuri de rãspuns
Pare cu totul îndreptãþit sã ne aºteptãm ca
frecvenþa ºi intensitatea inundaþiilor foarte grave sã
creascã în multe pãrþi ale Europei în viitor, mai ales
în zonele centrale, de nord sau de nord-est, numai
dacã þãrile respective nu iau mãsuri serioase pentru
a preveni inundaþiile ºi pentru a le reduce
Bibliografie:
1. Evaluarea ºi cartografierea hazardelor naturale ºi tehnologice
la nivel local ºi naþional. Studii de caz, Dan Bãlteanu,
Sorin Cheval, Mihaela ªerban, Institutul de Geografie al
Academiei Române, Bucureºti 2003.
2. Evoluþia stãrii fitosanitare a agriculturii în raport cu
schimbãrile climatice globale, prof.univ.dr. Mihai Berca, Galaþi,
Societatea Naþionalã de Protecþia Plantelor, 24 iulie 2003.
3. Terra magazin, nr. 11, noiembrie, Bucureºti, 2005
* www.eea.eu.int (European Environment Agency-
Danemarca);
60

APÃRAREA NBC 17/2009
Managementul crizelor
INFLUENÞA MATERIALELOR TOXICE INDUSTRIALE
ASUPRA ACÞIUNILOR MILITARE ªI A VIEÞII DE ZI CU ZI
Sublocotenent Gabriel PEREÞEANU
Brigada 2 Infanterie “Rovine”
Î
n contextul noilor riscuri de naturã CBRN
se impune o reconsiderare a abordãrii
capabilitãþilor Armatei României în ceea
ce priveºte desfãºurarea acþiunilor militare în condiþiile
existenþei materialelor toxice industriale în mediile
urbane.
Asistãm la o creºtere semnificativã a operaþiilor
militare care se desfãºoarã în localitãþi. Acþiunile
forþelor coaliþiei în Irak ºi Afganistan au loc preponderent
în zone urbane.
La sfârºitul mileniului al II-lea, pentru prima
datã în istoria omenirii, erau mai mulþi locuitori în
zonele urbane decât în afara acestora. Noul termen
pentru denumirea aglomerãrilor urbane cu peste un
milion de locuitori este ,,mega-oraºul" (megapolisul).
În aceste mari oraºe sunt foarte mulþi factori de risc
pentru mediu. Infrastructura oraºului nu se poate
dezvolta odatã cu mãrirea numãrului locuitorilor
acestuia. Excesul demografic genereazã factori de
risc ºi poluare.
Particularitãþile mediului urban, insuficienþa
echipamentelor de protecþie împotriva materialelor
toxice industriale încurajeazã adversarii sã recurgã la
utilizarea unor substanþe chimice pentru influenþarea
acþiunilor forþelor alianþei în diferite teatre de operaþii.
Chiar ºi eliberarea întâmplãtoare a unor substanþe
chimice într-un oraº presupune mãsuri complexe
pentru protecþia forþelor care acþioneazã în
arealul afectat.
Toate naþiunile posedã anumite capacitãþi industriale
care folosesc materiale toxice chimice, biologice,
radiologice; astfel de materiale prezente în instalaþii
de producþie, depozitate corect ºi transportate în
condiþii de siguranþã nu constituie un pericol semnificativ.
Emisiile acestor materiale, ca urmare a acþiunilor
deliberate sau accidentelor într-o zonã de
operaþii, pot afecta acþiunile militare.
Materialele toxice industriale reprezintã substanþele
chimice toxice, biologice sau radioactive sub
formã solidã, lichidã, gazoasã/aerosoli care sunt
folosite sau depozitate pentru utilizare în scopuri
industriale, comerciale, medicale, militare ºi sunt
categorisite în:
substanþe chimice toxice industriale TIC -
(Toxic Industrial Chemicals);
substanþe biologice toxice industriale TIB -
(Toxic Industrial Biological);
materiale radioactive toxice industriale TIR -
(Toxic Industrial Radiological).
Substanþele chimice toxice industriale (TIC)
Potrivit datelor cuprinse în diferite studii, din
peste ºase milioane de compuºi chimici cunoscuþi,
peste un milion sunt consideraþi agenþi chimici periculoºi.
Dintre aceºtia, aproximativ 183.000 au denumiri
diferite, ceea ce genereazã multe dificultãþi în
procesele de implementare a mãsurilor de protecþie
ºi gradele de risc diferit ale acestora.
Agenþiile/structurile cu responsabilitãþi în
domeniul protecþiei mediului din unele state NATO
au liste cu substanþele chimice considerate cele mai
periculoase pe timpul transportului comercial -
aproximativ 2.700. Sunt luate în evidenþã 387 substanþe
chimice letale, cu acþiune pe cale respiratorie,
care pot produce moartea în mai puþin de 30 de
minute.
Materialele biologice toxice industriale (TIB)
Reprezintã în general unii agenþi patogeni (bacterii,
viruºi, ciuperci, paraziþi, etc.) ºi toxinele acestora.
În urma unor acþiuni deliberate sau a unor accidente
la obiective de producere, de cercetare sau de
depozitare a agenþilor biologici se produce contaminarea/îmbolnãvirea
oamenilor, animalelor, distrugerea
vegetaþiei.
Astfel de obiective pot fi: spitale, laboratoare
medicale, institute de cercetare ºi producþie din
industria farmaceuticã, agriculturã.
Materialele radioactive toxice industriale (TIR)
Centralele/reactoarele nucleare sunt o sursã
importantã de pericole, deoarece pe lângã materialele
radioactive folosite, în timpul funcþionãrii se acumuleazã
produºi de fisiune sub formã de gaze toxice
(xenon, kripton, iod, stronþiu, cesiu), institutele de
61

62
APÃRAREA NBC 17/2009
Managementul crizelor
cercetare nuclearã, depozitele de deºeuri radioactive
constituie de asemenea surse de materiale radioactive
toxice industriale.
În mediul urban se gãsesc materiale radiologice
ºi la unitãþile medicale (spitale, laboratoare), la
unitãþi economice (industriale), în universitãþi.
Principalele consideraþii referitoare la materialele
toxice industriale care reprezintã riscuri asupra sãnãtãþii
Prin specificul, particularitãþile ºi amploarea
efectelor nocive pe care le au asupra oamenilor pot
fi împãrþite în douã mari categorii:
̌ materiale toxice industriale cu acþiune imediatã,
trecãtoare;
̌ materiale toxice industriale cu consecinþe pe
termen lung asupra sãnãtãþii.
Pe plan mondial, sunt cunoscute peste 400 de
substanþe chimice care produc efecte pe termen lung
ca urmare a expunerii oamenilor la acþiunile acestora.
Compuºii chimici provoacã creºterea gradului
de îmbolnãviri de cancer, apariþia malformaþiilor la
nou nãscuþi sau alte afecþiuni ale sãnãtãþii persoanelor
expuse.
Agenþii cancerigeni, mutageni genetici ºi cromozomiali,
toxinele reproductive ºi cronice reprezintã
principala grupã a substanþelor chimice cu un sporit
potenþial de risc, cu efecte pe termen lung asupra
sãnãtãþii oamenilor.
Monitorizarea necesarã pentru aceste substanþe
chimice presupune o mãsurã/valoare de nivel scãzut
stabilitã pentru o perioadã de opt ore.
Nivelul de expunere permis pentru majoritatea
substanþelor chimice industriale este foarte mic în
raport cu standardele militare de detectare a
agenþilor chimici de luptã.
A fost amplu mediatizat Sindromul ,,Furtunii în
deºert". Unul dintre primii factori investigaþi pentru
explicarea acestui sindrom l-a reprezentat uraniul
sãrãcit (se apreciazã cã în conflictele desfãºurate în
zonã s-au întrebuinþat aproximativ 300 tone cu uraniu
sãrãcit), dar este dificil de separat activitatea sa
nocivã de cea a altor substanþe dãunãtoare prezente
în zonã: fumul degajat de la sondele incendiate, pesticidele,
soluþii împotriva insectelor, antidoturi
împotriva substanþelor chimice, eventuala expunere
a militarilor la o concentraþie scãzutã a unui agent
chimic de luptã chiar ºi supradozele de vaccinuri.
Forþele coaliþiei au folosit explozivi convenþionali
pentru distrugerea muniþiei chimice capturatã de la
irakieni.
În Kosovo, pe lângã efectele folosirii muniþiilor
cu uraniului sãrãcit, forþele de menþinere a pãcii s-au
confruntat cu un astfel de pericol. O instalaþie industrialã,
localizatã în TREPCA, emitea în atmosferã
cantitãþi semnificative de plumb.
Plumbul este un toxic cu efect cumulativ.
Instalaþia producea emisii într-o concentraþie de 200
de ori mai mare decât limita admisã, având efecte
evidente asupra sãnãtãþii populaþiei ºi a forþelor de
menþinere a pãcii.
În mediul urban pot avea impact operaþional
încã doi factori: deficitul de oxigen ºi atmosfera
inflamabilã.
Unele substanþe chimice industriale pot reduce
oxigenul din aerul pe care îl respirãm. O mascã de
protecþie cu cartuº filtrant nu are nici o valoare într-o
atmosferã fãrã oxigen. Într-un mediu industrial,
acest tip de accident este foarte des întâlnit iar în
cazul incendiilor devastatoare, de mari proporþii, pe
arii extinse atmosfera are deficit de oxigen.
Mediile inflamabile reprezintã un risc major
pentru acþiunile militare în complexele urbane.
Unele gaze pot deveni inflamabile ºi chiar explozive,
când concentraþia acestora ajunge la o anumitã stare
criticã.
Exploziile combustibililor din conducte sau din
recipienþi /rezervoare au efecte specifice armelor de
distrugere în masã.
Pericolul biologic este prezent în contextul în
care cercetãrile biologice au cunoscut o dezvoltare
semnificativã, în acest spectru apare ºi bioterorismul,
în istoria modernã gãsim o serie de "incidente" biologice:
⧖ 1995 - Tokio - în metroul din Tokio a fost
lansat gazul sarin;
⧖ 1997 - Oregon SUA - 10 restaurante au fost
contaminate cu eºantioane ale unei culturi de salmonella;
⧖ 2001 - Washinton SUA - o serie de scrisori
conþinând spori ai antrax-ului au fost expediate la
diferite instituþii publice ºi guvernamentale. Acest
gen de pericol este cu atât mai mare cu cât se
detecteazã greu ºi de obicei dupã ce s-a produs contaminarea.
Concomitent cu modernizarea ºi dezvoltarea
oraºelor, prezenþa materialelor toxice industriale în
complexele urbane creºte în mod exponenþial.
Principalele tipuri de risc ºi rolul structurilor
Ministerului Apãrãrii Naþionale
Principalele tipuri de risc generatoare de situaþii
de urgenþã în România sunt grupate astfel:
riscuri naturale;

iscuri tehnologice (accidente, avarii, explozii,
incendii - în industrie, transporturi ºi depozitare produse
periculoase; transporturi terestre, aeriene,
navale, metrou, obiective nucleare);
riscuri biologice (îmbolnãviri în masã - epidemii).
Ministerul Apãrãrii Naþionale asigurã urmãtoarele
funcþii de sprijin privind prevenirea ºi gestionarea
situaþiilor de urgenþã:
monitorizarea riscurilor specifice, precum ºi a
efectelor negative ale acestora;
evacuarea persoanelor ºi a bunurilor periclitate;
acordarea asistenþei medicale de urgenþã;
neutralizarea efectelor materialelor periculoase;
efectuarea depoluãrii ºi decontaminãrii;
reabilitarea zonei afectate
Apãrarea CBRN cuprinde ansamblul activitãþilor,
mãsurilor ºi acþiunilor pentru protejarea, menþinerea
ºi refacerea capacitãþii operaþionale, în scopul
îndeplinirii misiunilor în condiþii/medii CBRN, ale
producerii evenimentelor EADA ºi teroriste.
Ansamblul de mãsuri ºi acþiuni destinat asigurãrii
protecþiei forþelor împotriva materialelor toxice
industriale angajeazã participarea a trei entitãþi distincte
de specialiºti: echipe medicale, geniºti ºi specialiºti
CBRN.
Serviciul medical - pune accentul pe prevenirea
îmbolnãvirilor.
Când mãsurile de prevenire/evitare au eºuat,
forþele specializate trebuie sã fie capabile sã refacã
sãnãtatea personalului care a fost expus.
Personalul medical trebuie sã consilieze comandantul
pentru identificarea ºi evaluarea riscurilor de
sãnãtate asociate contaminãrii generate de materialele
toxice industriale ºi privitor la aplicarea tratamentelor
profilactice, la modalitãþile de asigurare a
hrãnirii ºi apei potabile.
Apariþia unor boli sau a unui vector necunoscut,
pe cale naturalã, în teatrul de operaþii constituie un
indiciu de manifestare/prezenþã a unor agenþi biologici,
drept pentru care se impune aplicarea imediatã
a mãsurilor generale de medicinã preventivã.
Mãsurile de protecþie vizeazã toate activitãþile de
transport ºi depozitare a alimentelor, precum ºi de
preparare ºi servire a hranei.
Este absolut necesarã colectarea ºi analiza probelor
de apã, aer ºi diferite materiale.
Structurile de geniu construiesc diferite utilitãþi,
inclusiv depozitele speciale pentru depozitarea în
siguranþã a materialelor periculoase.
APÃRAREA NBC 17/2009
Managementul crizelor
Acþiunile unitãþilor de geniu, care s-au
desfãºurat ºi se desfãºoarã în teatrele de operaþii din
Balcani ºi din zona Golfului Persic, confirmã responsabilitatea
acestora în protejarea mediului ºi prevenirea
riscurilor generate de materialele toxice
industriale.
Structurile de apãrare CBRN dispun de abilitãþile
necesare pentru evaluarea din punct de vedere
operaþional a impactului materialelor toxice industriale.
Dispersarea forþei ºi gradul de protecþie trebuie
evaluate în mod constant ºi corespunzãtor nivelului
ameninþãrii CBRN ºi a riscului EADA.
Existenþa materialelor toxice industriale în
teatrele de operaþii constituie un risc major care trebuie
luat în considerare la planificarea operaþiilor.
În mod prioritar este necesarã completarea bazei
de date privind existenþa surselor de materiale toxice
industriale în teatrele de operaþii în care acþioneazã
contingente ale Armatei Române.
Se impune optimizarea relaþiei dintre protecþia
forþelor ºi gradul de mobilitate al acestora. Trebuie sã
se cunoascã:
̌ ce amploare va avea realizarea protecþiei;
̌ ce cantitate de echipamente ºi materiale de
protecþie ºi de decontaminare trebuie transportatã în
teatrul de operaþii,
̌ în ce mãsurã este afectatã mobilitatea ºi capabilitãþile
acþionale ale forþelor.
Materialele toxice industriale influenþeazã
activitãþile din domeniul logistic: transporturile de
materiale, porturile, aeroporturile, facilitãþile
medicale, elementele de infrastructurã.
Decontaminarea presupune proceduri adecvate,
decontaminanþi ºi tehnicã specificã.
Aeronavele, de exemplu, se decontamineazã cu
echipamente ºi materiale specifice.
Materialele toxice industriale constituie un risc
nu numai pentru forþele angajate în diferite teatre
de operaþii, dar ºi pentru populaþia civilã.
BIBLIOGRAFIE
* www.unap.ro
* www.rft.forter.ro
* www.cbsnews.com
* Spirit militar modern nr.10/2004
63

APÃRAREA NBC 17/2009
Protecþia forþei
CONTROLUL NAVELOR CONTAMINATE
LA BAZELE ªI ªANTIERELE NAVALE
Cãpitan Liviu IFRIM
Divizionul de rachete navale
L
a întoarcerea în port dupã
expunerea la reziduuri nucleare sau
agenþi chimici/biologici pentru
decontaminarea navei trebuie pregãtite facilitãþi
speciale ºi este esenþialã o planificare atentã.
Procedurile detaliate mai jos se ocupã în principal
de contaminarea radiologicã ºi chimicã.
Mãsurile de decontaminare chimicã vor fi suficiente
ºi pentru contaminarea biologicã. Agenþii
biologici nu supravieþuiesc mai mult de 24 ore
dar sunt ºi excepþii ºi de aceea e nevoie de o
examinare microbiologicã a zonelor unde sunt
planificate acþiuni de monitorizare.
Decontaminarea unei nave de rãzboi necesitã
participarea unui numãr mare de specialiºti
ºi resurse considerabile. În faza de pregãtire este
necesar un raport detaliat al tipului ºi amplorii
contaminãrii.
Zonele de procesare a navei
Plasarea unei staþii de decontaminare pentru
întreaga navã în apropierea docurilor nu
este o sarcinã uºoarã ºi în majoritatea cazurilor
riscul contaminãrii zonelor populate va dicta
plasarea ei la o oarecare distanþã. Zonele de
procesare trebuie sã includã urmãtoarele:
Zona de carantinã (ZC) - aceasta este o zona
îndepãrtatã de ancorare sau acostare unde
navele contaminate pot fi lãsate perioade mai
lungi, sub influenþa factorilor de mediu, înainte
de a începe reparaþiile. ZC ideale ar trebui sã fie:
̌ îndepãrtate de zonele populate, ºantiere
navale sau alte facilitãþi comerciale;
̌ adãpostite de vreme rea;
̌ accesibile navelor, inclusiv navelor tractate
pentru a nu apela la remocherele din port;
̌ amplasatã astfel încât sã permitã cu
uºurinþã accesul dinspre mare ºi uscat;
̌ în zona cu maree suficiente pentru a
evita condiþiile de stagnare a apei;
̌ în zone de maree ºi curenþi la depãrtare
de ºantiere navale ºi zone populate;
̌ în zone de vânt la depãrtare de ºantiere
navale, precum ºi de zone de reparaþii ºi
întreþinere ale bazelor navale sau de zonele
populate;
̌ dacã nava este în pericol de a se scufunda,
acostarea poate fi singura posibilitate de salvare,
de aceea se cere ca autoritãþile portuare sã
selecteze zone potrivite pentru acostare pentru
aceste nave contaminate ºi avariate puternic.
Zona de primire (ZP) - este o zonã izolatã
sau una de ancorare lângã ºantierul naval unde
se pot face reparaþiile. Nava poate fi amaratã
acolo timp în care se desfãºoarã cercetãrile ºi
decontaminãrile preliminare.
Zona de reparaþii a navelor contaminate
(ZRNC) - este o zonã strict controlatã, de preferat
în ºantierul naval unde sunt danele de acostare
ale navelor contaminate plus o serie largã de
instalaþii de control, monitorizare, decontaminare
ºi de întreþinere.
Zona de reparaþii a navelor contaminate
(ZRNC)
Reparaþiile la o navã de razboi avariatã se fac
de obicei la dana de acostare într-o bazã navalã
sau port cu ajutorul a unei serii largi de instalaþii
de menþinere ºi reparaþii. Dacã nava ce necesitã
reparaþii, este contaminatã cu agenþi NBC, este
nevoie de resurse adiþionale pentru a proteja
personalul, a începe decontaminarea ºi a preveni
rãspândirea ei pe navã ºi pe þãrm. Aceste
resurse adiþionale trebuie sã fie adiacente la
dana ºi existente în ZRNC. Cerinþele de bazã
pentru ZRNC sunt:
a. O danã pentru nava contaminatã, plus
alte dane pentru navele auxiliare, cum ar fi ºlepuri
de residuuri, nave de spãlare a tancurilor
petroliere etc. Toate deservirile obiºnuite pentru
nave trebuie sã fie disponibile, precum ºi
provizii de apã de mare sau dulce sunt esenþiale
în procesul de decontaminare.
64

. O zonã în jurul danei securizatã cu un
gard pentru a evita accesul neautorizat. Semne
mari de avertizare, cu însemnele respective de
pericol ºi instrucþiunile aferente, trebuiesc
afiºate în jurul perimetrului. În acestã zonã
urmatoarele facilitãþi trebuie sã fie prezente:
un Birou de Control al Proiectelor (BCP) cu
facilitãþi de gestionare pentru a controla toate
activitãþile din interiorul ZP ºi a ZRNC, precum
ºi în navele alocate;
un Birou de Control al Siguranþei ºi
Monitorizãrii (BCSM) cu facilitãþi de gestionare
pentru a controla toate aspectele de siguranþã ºi
monitorizare. Acest birou trebuie sã fie în
acelaºi perimetru cu BCP sau sã aibã o bunã
comunicare cu aceºtia;
un Centru de Protecþie a Personalului (CPP)
care deþine facilitãþi de gestionare, monitorizare
ºi epurare (decontaminare de personal) pentru
tot personalul implicat;
un Centru de Decontaminare a Materialelor
(CDM) ce deþin facilitãþi pentru decontaminarea
echipamentului îndepãrtat de pe navã;
un Centru Ambulatoriu de Distribuire de
Echipament pentru distribuirea, controlul ºi
monitorizarea tuturor instrumentelor, echipamentelor
etc, folosite în ZRNC;
zone izolate pentru segregarea, decontaminarea
ºi aruncarea materialelor contaminate;
birouri, atelier ºi magazii pentru uzul
echipelor de întreþinere;
facilitãþi pentru decontaminarea ºi monitorizarea
vehicolelor înainte de pãrãsirea ZRNC.
Este puþin probabil sã se poatã furniza facilitãþi
standard ptr ZRNC deoarece zona ºi facilitãþile
necesare variazã în funcþie de nivelul de contaminare,
dimensiunile navei, etc., în timp ce locaþia
poate sã depindã de tot felul de alte constrângeri,
cum ar fi disponibilitatea de dane, docuri uscate.
Controlul contaminãrii navei
Urmãtoarele proceduri trebuie respectate
pentru a limita rãspândirea agenþilor de contaminare
prezenþi pe navele afectate:
în Zona de Carantinã a Pericolului,
echipajul navei trebuie înlãturat sau redus
numãrul de personal la minimul necesar pentru
a menþine starea de promptitudine necesarã a
navei. Acest lucru va asigura ca un numãr
minim de oameni sã fie expus contaminãrii.
APÃRAREA NBC 17/2009
Protecþia forþei
Dacã se lucreazã sub contaminare biologicã se
recomandã rotirea persoanlului pentru a se
reduce dozele individuale de expunere.
în ZRNC echipajul navei trebuie redus la
un minim necesar pentru asigurarea serviciilor
de reparaþii ºi asistenþã în decontaminare. Este
important sã se reducã personalul când este o
contaminare puternicã pentru a degreva
echipele de la Centrul de Protecþie Personalã.
Navele cu citadele intacte trebuie sã le
pãstreze ºi sã le folosescã, restricþionând intrarea
ºi ieºirea conform procedurilor normale ale
citadelei. De îndatã ce este posibil sã se creeze o
rutã necontaminatã sigurã pentru trecerea personalului
de la Centru în citadelã fãrã a folosi
echipamente speciale de protecþie.
Se presupune cã acele compartimente
exterioare sunt la acelaºi nivel de contaminare
cu punþile superioare pânã în momentul în care
sunt considerate necontaminate. Astfel, trebuie
monitorizatã intrarea ºi ieºirea pentru ca acestea
sã rãmânã la fel.
Trebuie luate toate mãsurile de prevenire
posibile pentru a reduce împrãºtierea prafului
contaminat. Dacã se folosesc temporar ventilatoare
pentru aerisirea compartimentelor în care
s-a efectuat tot felul de lucrãri ce ridicã praful,
precum: arderi, strungãrie, cioplire, periat cu
sârmã etc., gura de aerisire trebuie dotatã cu filtre
din fibre de sticlã sau alte materiale similare,
pentru capturarea tutror particulelor.
Pericolele ce pot persista pe navã la
întoarcerea în bazã dupã un atac chimic sunt:
̌ pericol de contact cu suprafeþele ce au
absorbit agenþii de contaminare. Dupã decontaminarea
suprafeþelor pot rãmâne niºte bule
contaminate ce implicã pericol de contaminare,
în timp ce agenþii G ºi V nu presupun acest pericol.
Se poate folosi o hârtie specialã de detectare
a agenþilor pentru a verifica suprafeþele navei în
vederea identificãrii vreunei urme de contaminare.
̌ pericol de vapori contaminaþi de la agenþi
absorbiþi de suprafeþe. În timp ce e puþin probabil
ca în urma evaporãrii sã se producã concentraþii
mari în aer liber cu o uºoarã ventilaþie, în
situaþia unde ventilaþia este inexistentã, mai ales
într-un spaþiu închis situaþia este complet diferitã.
În astfel de situaþii trebuie folosite monitorul de
65

APÃRAREA NBC 17/2009
agent chimic (chemical agent monitor CAM) sau
detectorul de vapori reziduali (residual vapour
detector - RVD). Cu cât mediul are temperaturi
mai scãzute cu atât agentul va emite mai puþine
gaze reziduale ºi va lua mai mult timp sã fie
curãþat prin expunerea la factorii de mediu.
Trebuie sã se acorde atenþie sporitã când materialele
sunt mutate în zone cu temperaturi mai ridicate
deoarece pot apãrea emisii de gaze reziduale de
la obiecte iniþial aparent necontaminate.
Este necesarã monitorizarea contaminãrii cu
reziduuri chimice. Dacã se semnaleazã încã dupã
14 zile prezenþa vaporilor chimici se recomandã
expunerea la factorii de mediu sau înlãturarea
acelor suprafeþe.
Decontaminarea la intrarea în danã
Înainte de intrarea în port punþile exterioare
trebuie sã fie spãlate în prealabil cu furtunurile.
Dacã la sosirea în port nava este încã puternic
contaminatã ar putea fi necesar sã se treacã la
procedura de decontaminare generalã folosind
remocherele de pompieri sau alte vase auxiliare
înainte ca nava în cauzã sã intre în zona de primire.
Trebuie sã se acorde atenþie sporitã direcþiei în
care sunt înlãturate reziduurile.
Când se suspecteazã o contaminare puternicã
a navei se face o expertizã iniþialã de la distanþã
de cãtre echipele de monitorizare aflate pe
remorchere sau alte vase. Dacã se confirmã necesitatea
se trece imediat la decontaminare,
începând de pe partea din direcþia vântului
lucrând dinspre direcþia vântului spre cea opusã
vântului, ºi de la catarge spre linia de plutire. Sã
se acorde atenþie pericolului de contaminare de la
apa ce intrã pe navã prin gãuri, tambuchiuri
deschise, guri de aerisire etc. Apoi o echipã de
monitorizare trebuie sã urce la bordul navei, sã
efectueze o expertizã ºi în consecinþã sã delimiteze
zonele afectate de cele necontaminate. Apoi
echipele de decontaminare trebuie sã treacã la
decontaminarea zonelor dupã caz, sub supravegherea
echipei de monitorizare folosind instrumentele
la îndemânã. Sã se acorde atenþie la
scurgerea fluidelor pentru a nu se contamina
zonele curate.
Când nivelele de contaminare sunt considerate
suficient de joase echipele de monitorizare
trebuie sã delimiteze zonele fierbinþi pentru a
preveni accesul accidental în acele zone. Trebuie
66
Protecþia forþei
delimitate câteva rute sigure de la punctul de
acces la poziþiile cheie, cum ar fi: intrarea/ieºirea
citadelei la puntea de control. Se pot utiliza covoraºele
absorbante pentru a se evita rãspândirea
contaminãrii. Dacã nivelul de radiaþii este mare ºi
o permite cerinþele operaþionale, trebuie sã se
considere posibilitatea de a þine nava în carantinã
o perioadã pânã când se reduce doza de toxicitate
permiþând astfel o "ºedere" rezonabilã pentru
echipele de decontaminare.
Citadela
Citadela este definitã ca un grup de compartimente
interconectate, care pot fi incluse toate
într-o limitã etanº, în care aerul poate fi recirculat
pentru a oferi protecþie colectivã nuclearã ºi
biologicã. Integritatea citadelei este sporitã de
suprapresiune. Aceasta asigurã cã orice scurgere
se face numai din interiorul citadelei spre exterior
ºi nu invers.
Protecþie Colectivã (COLPRO)
Definiþia NATO pentru COLPRO este:
Protecþia unui grup de indivizi aflaþi într-un
mediu NBC care permite relaxarea protecþiei
NBC individualã. COLPRO se realizeazã pe
navele de rãzboi prin menþinerea uneia sau mai
multor citadele etanº sau a unor sub-citadele. În
interiorul unei citadele intacte echipajul navei
poate trãi, munci ºi se poate miºca într-o zonã
netoxicã (TFA) sau o ameninþare de atac NBC.
COLPRO este susþinut ºi de pre-udare
deoarece apa produce un film protector pe toate
punþile libere, înainte, în timpul ºi dupã un atac
NBC. Prin reducerea nevoii de echipament protector
individual, COLPRO permite:
a. eficacitatea în luptã sã fie în permanenþã
menþinutã;
b. habitabilitatea este menþinutã la cele mai
înalte standarde;
c. facilitate de odihnã pentru echipaje cu
minim de eficienþã.
Bibliografie:
Manualul Departamentului Naval de
Apãrare împotriva armelor Nucleare, Biologice
ºi Chimice - BR 2170 (1)

APÃRAREA NBC 17/2009
Echipamente CBRN
MIJOACE SIMPLE DE DETECÞIE ROMÂNEªTI
LA ÎNCEPUT DE MILENIU
Lt. col. (r) ing. Emanoil Viorel DINESCU - cercetãtor ºtiinþific gradul II
Lt. col. (r) chim. Adriana PREDICÃ - cercetãtor ºtiinþific gradul III
Col. (r) dr. ing. Ion SAVU - cercetãtor ºtiinþific gradul I
Ing. Liliana RECE - cercetãtor ºtiinþific gradul III
Chim. Rodica LUNGU - cercetãtor ºtiinþific gradul III
Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare N.B.C. ºi Ecologie
P
osibilitatea unor conflicte militare în
care se pot utiliza agenþi toxici, dar ºi
iminenþa unor acte teroriste sau a accidentelor
industriale sunt tot atâtea motive de îngrijorare
ºi neliniºte. Pentru cei implicaþi în domeniul
detecþiei chimice se impune accelerarea eforturilor
pentru obþinerea unor mijloace tot mai sigure ºi mai
performante.
Existã douã tipuri de situaþii critice care reliefeazã
rolul ºi importanþa activitãþilor de detecþie a
compuºilor chimici de interes militar, ºi anume contaminarea
în cazul unui conflict, respectiv contaminarea
accidentalã sau voluntarã în condiþii de pace.
Contaminarea chimicã în cazul unui conflict militar
La apariþia sau la iminenþa unui atac în care se
preconizeazã a se utiliza arme de distrugere în masã,
cele mai dificile probleme cu care se confruntã factorii
de decizie sunt legate de determinarea naturii
incidentului ºi a tipului agenþilor utilizaþi. Una dintre
cerinþele de bazã o constituie implicarea cât mai
redusã a personalului combatant în operaþiunile de
identificare a contaminanþilor, pentru a-i putea permite
desfãºurarea nestingheritã a activitãþilor operaþionale.
Identificarea clarã constituie un avantaj
psihologic pentru propriile trupe ºi permite luarea
deciziilor adecvate, cu influenþã pozitivã asupra stãrii
de operativitate.
Contaminarea chimicã în timp de pace
Instalaþiile de producþie sau spaþiile de depozitare
a substanþelor chimice prezintã un anumit
grad de risc, putându-se produce emanaþii accidentale
de compuºi toxici. Totodatã existã, din nefericire,
pericolul unor acte teroriste, foarte greu de previzionat
sau de contracarat. Contaminarea în asemenea
cazuri se poate produce în locuri din cele mai
variate ºi, mai ales, cu agenþi toxici "neclasici", sintetizaþi
cu mijloace artizanale.
Modificarea conceptelor privind operaþiile militare,
pericolul deþinerii necontrolate de muniþie chimicã
sau de compuºi chimici toxici "atipici" sunt motive
serioase pentru ca specialiºtii sã-ºi restructureze concepþiile
privind detecþia chimicã. Se impune o
readaptare a mijloacelor de identificare existente în
dotare, dar ºi crearea unora noi, mai performante,
mai sigure, mai fiabile. Dacã domeniul aparaturii de
detecþie (detectoare, avertizoare, teledetectoare) este
unul prohibitiv pentru o þarã aflatã în plinã restructurare
- în care industria este în dezagregare rapidã,
conexiunea cercetare - societãþi comerciale este
aproape inexistentã, fondurile destinate cercetãrii ºi
modernizãrii sunt foarte limitate, iar armata este ea
însãºi într-o continuã reaºezare - eforturile se pot
îndrepta cãtre domenii mai accesibile din punct de
vedere economic ºi financiar, afectând, însã, cât mai
puþin capacitatea de apãrare ºi de intervenþie a trupelor
specializate. În aceastã categorie se încadreazã
ºi mijloacele simple de detecþie - hârtii indicatoare,
tubuºoare indicatoare, truse de detecþie-care asigurã
un cumul de avantaje, printre care:
simplitate constructivã ºi funcþionalã;
preþ de cost scãzut;
uºurinþã în operare;
timp scãzut pentru instruirea utilizatorului;
gabarit foarte scãzut;
posibilitatea detectãrii principalelor tipuri de
agenþi toxici;
interpretare facilã a rezultatelor detecþiei;
utilizarea în condiþii climatice diverse;
efort logistic minim;
dotarea tuturor categoriilor de forþe combatante
ºi, practic, a fiecãrui militar;
posibilitatea utilizãrii simultane a mai multor
tipuri de mijloace de detecþie, crescând astfel siguranþa
ºi spectrul identificãrilor;
67

APÃRAREA NBC 17/2009
bunã sensibilitate ºi specificitate a detecþiei;
posibilitatea realizãrii unor truse multifuncþionale
(detecþie - decontaminare; detecþie -
profilaxie; detecþie - decontaminare - protecþie - profilaxie).
STADIUL ACTUAL ªI PERSPECTIVELE
IMEDIATE
Dupã 11 septembrie 2001 (atacul terorist asupra
World Trade Center - New York), lumea a devenit mai
conºtientã ca oricând cã arsenalul chimic, dar ºi
agenþii toxici sintetizaþi artizanal, reprezintã pericole
deosebit de serioase.
În general, coexistã douã principale categorii de
mijloace de detecþie chimicã: detectoare de agenþi
toxici ºi mijloace simple de detecþie.
Detectoarele de agenþi toxici se dezvoltã pe mai
multe direcþii, încercându-se creºterea capacitãþii de
identificare, diminuarea gabaritelor, creºterea duratei
de funcþionare continuã, micºorarea numãrului ºi a
dinamicii înlocuirii materialelor consumabile, simplificarea
operãrii ºi a interpretãrii rezultatelor. Abordarea
acestui domeniu implicã interacþiunea între puternice
forþe de cercetare, societãþi producãtoare moderne ºi
companii comerciale.
Mijloacele simple de detecþie sunt instrumente de
identificare a agenþilor toxici care au o construcþie ºi
funcþionare simplã, sunt foarte ieftine, uºor de manipulat
ºi care nu necesitã o instruire sau un antrenament
special. Pot intra în dotarea fiecãrui militar ºi se
pot utiliza aproape în orice situaþie tacticã.
În dotarea armatei române existã un numãr de
astfel de mijloace (tubuºoare indicatoare, hârtii indicatoare,
laboratoare chimice de campanie), care au
fost concepute ºi realizate cu câteva decenii în urmã.
Apariþia unor noi metode de identificare, dezvoltarea
continuã a tehnologiilor de producþie, apariþia unor
materiale performante ºi fiabile sunt principalii factori
care ne-au determinat sã abordãm - în ansamblu ºi pe
fiecare categorie în parte - tematica modernizãrii
mijloacelor simple de detecþie. Un factor important
care trebuie luat în considerare este ºi acela al schimbãrilor
intervenite în concepþia tacticã a ducerii acþiunilor
de luptã, fiind necesar ca mijloacele de detecþie
chimicã sã se utilizeze în conformitate cu acest nou
concept.
"Motivaþia" cercetãrii-dezvoltãrii în domeniul
mijloacelor simple de detecþie chimicã rezidã în avantajele
tehnice oferite de aceste echipamente, dar ºi de
cele strict economice. Factorul economic nu trebuie sã
68
Echipamente CBRN
fie generalizat, în sensul cã, fiind echipamente cu preþ
de cost scãzut, sunt preponderent abordate de þãrile
cu economie mai puþin dezvoltatã. Toate þãrile care
beneficiazã de resurse financiare considerabile pentru
domeniul militar nu renunþã la dotarea trupelor proprii
cu mijloace simple de detecþie, considerându-le
absolut necesare ºi complementare aparaturii supersofisticate.
CONCEPTUL DE MODERNIZARE GLOBALÃ
Necesitatea revitalizãrii produselor din aceastã
categorie de tehnicã militarã conduce cãtre o analizã
detaliatã a fiecãrui tip de mijloc indicator, dar ºi a
interdependenþelor funcþionale ºi, mai ales, operaþionale.
Între abordarea individualã a fiecãrei categorii
de mijloace de detecþie ºi abordarea sistemicã,
am ales varianta globalã, care aduce - cu siguranþã - o
îmbunãtãþire a întregului arsenal de mijloace
antichimice, concomitent cu creºterea "confortului
psihic" al fiecãrui militar, datorat încrederi superioare
în calitãþile noilor tipuri de produse din aceastã categorie.
Fiecare pas în direcþia mãririi siguranþei ºi a protecþiei
individuale ºi colective, conferã militarului un
sprijin moral incontestabil, micºorându-i vulnerabilitatea
faþã de agenþii chimici ºi, concomitent, generându-i
energii ºi disponibilitãþi suplimentare pentru
efectuarea acþiunilor militare specifice. Am gândit,
deci, o modernizare de ansamblu a tuturor tipurilor
de mijloace de detecþie chimicã: tubuºoare indicatoare,
hârtii indicatoare, truse de detecþie. Demersul
este unul nu foarte facil, presupunând reconceperea
fiecãrui mijloc în parte, dar ºi realizarea conexiunilor
logice între tipurile de produse, din punct de vedere
funcþional, dar ºi operativ - tactic, în vederea acoperirii
unei game cât mai vaste de domenii ºi de situaþii posibile.
Pe parcursul ultimilor ani, la solicitarea categoriilor
de forþe, a fost abordatã aceastã modernizare, prin
includerea produselor respective în diverse programe
de cercetare - naþionale, departamentale sau interne.
Au fost iniþiate, succesiv sau paralel, cercetãri pentru
obþinerea mijloacelor de detecþie din categoriile de
larg interes pentru dotarea trupelor.
MIJLOACE DE DETECÞIE
Cele mai "simple" dintre mijloacele de detecþie
sunt hârtiile indicatoare ºi tubuºoarele indicatoare.
Pentru prima dintre aceste categorii, am iniþiat
cercetarea în ideea realizãrii unui produs cu totul nou
- hârtie indicatoare autoadezivã polifuncþionalã,

care sã poatã da indicaþii pentru principalele tipuri de
agenþi toxici-neurotoxici tip G ºi tip V, respectiv vezicanþi.
Chiar dacã sensibilitatea ºi specificitatea acestor
tipuri de hârtii indicatoare este mai scãzutã, ele au
avantajul cã pot identifica principalii compuºi toxici,
având o utilitate mai generalã, ceea ce este, în fapt,
mai apropiatã de destinaþia acestor mijloace de detecþie
- utilizarea de cãtre toate categoriile de militari.
Hârtiile indicatoare polifuncþionale prezintã
urmãtoarele avantaje:
folosirea unui singur mijloc indicator;
diminuarea preþului de cost;
evitarea confuziilor în utilizare sau în interpretarea
rezultatelor;
instrucþiuni de lucru ºi etaloane de culoare
unice;
detecþia simultanã a tuturor categoriilor de
agenþi toxici;
neimplicarea militarului în efectuarea
detecþiei;
diminuarea gabaritelor;
alegerea facilã a tipului de ambalaj ºi a
inscripþionãrii.
Ca la orice creaþie tehnicã, existã ºi unele dezavantaje:
realizarea hârtiei indicatoare bazatã numai pe
reactivi de pre-impregnare;
compatibilitate redusã între reactivii utilizaþi
pentru realizarea hârtiei indicatoare ºi materialul
adeziv;
testarea detaliatã a hârtiei indicatoare "universale"
ºi stabilirea sensibilitãþii, specificitãþii ºi a influenþei
interferenþilor.
Cercetãrile - începute în anul 2003, în cadrul
C.C.ª.A.N.B.C.E. - au fost finalizate cu succes în 2005,
realizându-se un nou tip de hârtie indicatoare, denumitã
generic HIARO, care întruneºte multe dintre
calitãþile produselor similare existente în dotarea
armatelor moderne, având - în plus - avantajul unei
tehnologii de obþinere simple ºi necostisitoare ºi, mai
ales, posibilitatea discernerii fãrã dubii a principalelor
categorii de agenþi chimici toxici - neurotoxici de tip
sarin/soman (G), neurotoxici de tip V, respectiv vezicanþi
(H). Produsul este introdus în înzestrarea trupelor,
fiind destinat echipãrii tuturor categoriilor de
militari. În figura 1 este prezentat setul de hârtii indicatoare
autoadezive.
Conceperea unor tubuºoare indicatoare performante
a constituit un obiectiv pe cât de ambiþios, pe
atât de dificil de finalizat, datoritã:
̌ necesitãþii elaborãrii tehnologiilor adecvate
noilor tipuri de reactivi ºi materiale;
APÃRAREA NBC 17/2009
Echipamente CBRN
̌ adaptãrii caracteristicilor tehnico - funcþionale
la cerinþele operaþionale moderne;
̌ regândirii instrucþiunilor de lucru ºi a modului
de inscripþionare, în vederea simplificãrii modului de
lucru;
̌ lipsei unei dotãri tehnice specifice;
̌ experienþei reduse în abordarea tehnologiilor
complexe.
Surmontând aceste dificultãþi - prin ambiþie,
informare multi-direcþionalã ºi lucru în echipã, s-a
reuºit finalizarea a patru tipuri de tubuºoare indicatoare
destinate detecþiei: agenþilor toxici cu acþiune
generalã ºi/sau sufocantã (T.I. - ACG); agenþilor neurotoxici
(T.I. - G); agenþilor vezicanþi (T.I. - HD);
agenþilor psihochimici (T.I. - BZ).
Fiecare categorie de tubuºoare indicatoare asigurã
identificarea rapidã ºi sigurã a compuºilor toxici pentru
care sunt destinate, sunt uºor de mânuit, interpretarea
rezultatelor este facilã, preþul de cost este
mult inferior celui practicat de firme producãtoare de
astfel de echipamente, iar echiparea se poate realiza
independent (cu unu, douã, trei sau cu toate patru
tipurile de tubuºoare), în orice variantã solicitatã de
beneficiari. Proiectarea unui nou gen de casete pentru
seturile de tubuºoare indicatoare a þinut cont de protecþia
mecanico-climaticã a produselor, de siguranþa
în exploatare ºi de diferenþierea coloristicã.
Caracteristicile tehnico-operaþionale superioare,
aspectul inedit - foarte funcþional, dar ºi estetic -, gruparea
în seturi mai mici (câte 5 bucãþi), inscripþionarea
intuitivã, ambalarea sigurã ºi diferenþiatã pe
tipuri de tubuºoare, sunt numai câteva dintre performanþele
tipice, care fac ca aceste produse sã fie instrumente
foarte utile pentru militarii din trupele destinate
apãrãrii N.B.C., ca ºi a altor categorii de forþe din
cadrul sistemului naþional de apãrare.
În figura 2 sunt prezentate seturile din cele
patru tipuri de tubuºoare indicatoare.
Figura 1 Hârtie indicatoare
autoadezivã (HIARO)
Figura 2 Seturi de
tubuºoare indicatoare (T.I.-H;
T.I -G; T.I. -ACG; T.I.-BZ)
Un alt deziderat l-a constituit realizarea unei
truse de detecþie a agenþilor toxici, care sã asigure
identificarea principalelor tipuri de agenþi toxici cu
specific militar (neurotoxici ºi vezicanþi), aflaþi sub
69

APÃRAREA NBC 17/2009
formã de micropicãturi. Simplificarea structurii ºi a
modului de funcþionare, sensibilitatea ridicatã la
agenþii toxici, diminuarea costurilor de fabricaþie prin
micºorarea numãrului componentelor trusei ºi prin
reducerea numãrului de determinãri, scurtarea timpului
afectat detecþiei ºi micºorarea gabaritelor sunt
principalele obiective pe care noul produs a trebuit sã
le îndeplineascã. Conceputã ca o mini-trusã, aceasta
conþine: hârtii indicatoare pentru agenþi neurotoxici;
hârtii indicatoare pentru agenþi vezicanþi; flacoane cu
soluþii reactive; flacon cu apã distilatã. Asamblate într-o
husã din material textil, componentele sunt uºor de
folosit, datoritã atât compartimentãrii distincte a
interiorului ambalajului, cât ºi diferenþierii coloristice
intuitive. Astfel, flaconul care conþine reactiv necesar
identificãrii agenþilor vezicanþi are capacul de culoare
portocalie (identicã nuanþei rezultate la detecþia acestui
tip de compus toxic), capacul flaconului utilizat
pentru detecþia agenþilor neurotoxici are culoarea
albastrã (similarã culorii obþinute la detecþie), iar flaconul
cu apã distilatã are capacul de culoare "neutrã"
(alb). Totodatã, etichetele flacoanelor au aceleaºi coloraþii
ca ºi capacele, iar instrucþiunile de lucru conþin
o "banderolã" specific coloratã.
Trusa de detecþie a agenþilor toxici (T.D.A.T.) este
prezentatã în figura 3.
70
Figura 3 Trusã de detecþie a agenþilor toxici (T.D.A.T.)
Neînscriindu-se strict în categoria mijloacelor de
detecþie chimicã, dar conþinând ca elemente esenþiale
aceste tipuri de echipamente, Trusa de supravieþuire
în caz de contaminare chimicã se constituie într-un
produs deosebit, atât ca noutate conceptualã, cât ºi ca
realizare efectivã. Structurarea tuturor componentelor
necesare "protecþiei globale" a militarului (detecþie -
protecþie individualã - decontaminare imediatã - profilaxie
- tratament post-contaminare chimicã) într-un
complet unitar constituie o modalitatea de abordare
extrem de modernã, chiar avangardistã, în domeniul
Echipamente CBRN
apãrãrii N.B.C. Au fost realizate douã tipuri de truse -
una destinatã tuturor categoriilor de militari (T.S. -
N.B.C.), cealaltã conceputã pentru specialiºti (T.S. -
N.B.C. Ex), aceasta din urmã, figura 4 având în componenþã
mijloace necesare detecþiei (hârtii indicatoare
ºi tubuºoare indicatoare), pachet de decontaminare
individualã (P.D.I.), auto-injectoare, medicament profilactic,
compoziþie pentru verificarea etanºeitãþii
mãºtii contra gazelor.
Figura 4 Trusã de supravieþuire (T.S. - N.B.C. Ex)
Actualizarea mijloacelor de detecþie chimicã nu se
poate considera completã fãrã a aborda ºi latura
instruirii militarilor privind protecþia împotriva
agenþilor chimici toxici. În acest sens, preocupãrile s-au
îndreptat spre modernizarea unui mai vechi "instrument
de lucru" - Trusa de instrucþie cu imitatori de
S.T.L. Au fost urmãrite mai multe aspecte:
̌ pãstrarea structurii ºi compartimentãrii ambalajului;
̌ înlocuirea parþialã a reactivilor ºi a materialelor
cu unele mai performante;
̌ "compartimentarea" ºi diferenþierea coloristicã
a imitatorilor, în funcþie de categoria de agent toxic ºi
de proprietãþile fizice;
̌ îmbunãtãþirea aspectului ºi uºurarea discernerii
"compuºilor toxici";
̌ estetizarea inscripþionãrii interioare ºi exterioare
ºi corelarea denumirii compuºilor toxici cu simbolistica
general acceptatã.
Finalitatea demersului nostru a constat în
realizarea unei truse denumitã Trusã cu imitatori de
agenþi toxici (T.I.AT.) - figura 5, care se constituie
într-un mijloc modern necesar instruirii tuturor militarilor,
dar ºi a altor categorii de personal care poate
intra în contact cu astfel de agenþi toxici.
Figura 5 Trusã cu imitatori de agenþi toxici (T.I.A.T)

INSTALAÞII PENTRU TESTAREA
MIJLOACELOR DE DETECÞIE
Modernizarea globalã în domeniul mijloacelor de
detecþie chimicã a impus restructurarea totalã ºi în
privinþa modalitãþii de testare a mijloacelor nou create
ºi, totodatã, a aparaturii de detecþie produse oriunde
în lume ºi care poate intra în înzestrarea armatei.
Existenþa unei instalaþii de testare veche de peste trei
decenii nu putea sã ne lase "nesensibilizaþi", astfel
încât a fost conceputã ºi realizatã o instalaþie modernã,
care sã rãspundã cerinþelor moderne privind testarea
cu utilizarea agenþilor toxici reali. Coroborând principiilor
constructive ale vechii instalaþii cu parametrii
tehnico-funcþionali ale unor instalaþii similare existente
pe plan mondial, s-a ajuns la concluzia cã sunt
necesare douã tipuri de instalaþii. Astfel, o instalaþie se
foloseºte pentru testarea cu agenþi toxici volatili ºi o
altã instalaþie este utilã în cazul testãrilor pentru
compuºi cu volatilitate scãzutã. Structura ºi dotarea
instalaþiilor este asemãnãtoare, diferenþierea constând
în gabarit (1000 l, respectiv 100 l) ºi în principiul de
lucru (recirculare în interiorul ºi în exteriorul instalaþiei,
respectiv pulverizare în camera etanºã a unei
cantitãþi determinate de agent toxic, urmatã de dispersarea
sa prin intermediul unui ventilator intern).
În figura 6 este prezentatã o imagine generalã a instalaþiei
de testare pentru compuºii toxici nevolatili.
Figura 6 Instalaþie pentru testarea mijloacelor de
detecþie chimicã
Instalaþiile sunt funcþionale ºi au parcurs probele
"de foc" ale mai multor testãri, în unele dintre acestea
fiind implicaþi ºi specialiºti strãini, care au avut cuvinte
de laudã în legãturã cu posibilitãþile instalaþiilor, dar ºi
în ceea ce priveºte priceperea specialiºtilor noºtri. S-au
evidenþiat ºi unele limitãri ale instalaþiilor, îndeosebi
în ceea ce priveºte modificarea ºi urmãrirea parametrilor
de lucru.
Preconizãm ca într-un viitor nu foarte îndepãrtat
sã realizãm o instalaþiei nouã, structuratã ºi echipatã
mai modern ºi mai eficient, instalaþie cu care se vor
putea efectua testãri în condiþii de lucru variate.
Totodatã, posibilitatea de verificare a concentraþiei
agenþilor toxici va fi una mult mai exactã.
APÃRAREA NBC 17/2009
Echipamente CBRN
CONCLUZII
Rezultatele concrete ale creaþiei ºtiinþifice ºi
tehnice militare, realizate prin cele mai nebãnuite ºi
revoluþionare perfecþionãri ºi diversificãri - uneori
aparent fanteziste dar, adesea, revoluþionare - sunt
consecinþa impulsurilor iniþiale ºi ireductibile ale
cunoaºterii umane.
Creaþia din domeniul apãrãrii N.B.C., în particular,
contribuie - în mod eficient ºi dinamic - la dezvoltare,
la îmbunãtãþirea calitãþii activitãþilor
operaþionale ale militarului, la simplificarea
modalitãþilor de intervenþie în cazul unor evenimente
de naturã chimicã, la creºterea "confortului
psihic" ºi, implicit, la diminuarea stresului specific
acþiunilor militare duse în zone cu risc ridicat de
contaminare.
Conceptualizarea unei noi generaþii de mijloace
de detecþie chimicã ºi, ulterior, concretizarea în produse
specifice, moderne ºi performante, sunt rezultatul
unei acþiuni comune, parteneriale, la care au contribuit
cercetãtorii din domeniul detecþiei chimice, reprezentanþii
managementului Centrului de Cercetare ªtiinþificã
pentru Apãrare N.B.C. ºi Ecologie, colegii din
alte colective - protecþie individualã, sinteze, analize
chimice -, structurile de conducere, tehnice ºi operative din
cadrul Bazei de Instruire pentru Apãrare N.B.C.
Câmpulung, specialiºtii din mai multe societãþi comerciale
(Prodplast; Stimpex; Mednicon; Adela
Mod Production; Sticker International), firme
colaboratoare (Romtech; Dräger Safety România).
Continuatori ai strãdaniei înaintaºilor, colectivul
detecþie - decontaminare chimicã care activeazã
la acest început de mileniu a încercat - ºi sperãm sã
fi reuºit - actualizarea mijloacele de detecþie cu
produse de mare necesitate pentru dotarea tuturor
categoriilor de militari sau a celor din specialitatea
apãrare N.B.C., echipamente al cãror nivel de performanþã
ºi de fiabilitate îl va decide, cu siguranþã, practica
ºi timpul.
71

APÃRAREA NBC 17/2009
Echipamente CBRN
UN NOU MIJLOC PENTRU VERIFICAREA OPERAÞIONALÃ A
ETANªEITÃÞII MêTII CONTRA GAZELOR
Ing. Floarea CIOCHINÃ, Col. (r) dr.ing. Ion SAVU, Lt. col. ing. Nicolae NIÞIª,
Ing. Emilia PREDA, Ing. Marilena PETRIªOR, Ing. Mioara PETRESCU,
Ing. Corneliu NICOLAU, Chimist Tamara SAVU, Proiectant Ioan PREDA
Centrul de Cercetare ªtiinþifiã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie
S
copul acestui articol este sã prezinte
rezultatele cercetãrilor efectuate în
Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentru
Apãrare NBC ºi Ecologie privind realizarea unui
nou mijloc pentru verificarea etanºeitãþii mãºtii
contra gazelor.
Pe plan naþional, testul de verificare a
etanºeitãþii mãºtii contra gazelor s-a efectuat cu
ajutorul unor substanþe cu acþiune iritantã asupra
organismului (ochi, cãi respiratorii) ºi care în concentraþii
mari aveau un grad de toxicitate ridicat
asupra întregului organism. Iniþial aceastã verificare
s-a fãcut cu cloropicrinã ºi/sau nicloran.
Începând cu anul 1993 în înzestrarea armatei a
fost introdusã o nouã compoziþie pentru verificarea
etanºeitãþii mãºtii (SVM), pe bazã de CS
(o-clorbenzilidenmalononitril), o substanþã iritant-lacrimogenã,
a cãrei toxicitate, este inferioarã
substanþelor folosite anterior.
Dupã aderarea României la NATO ºi intrarea
în Uniunea Europeanã s-a impus gãsirea unor noi
soluþii sau compoziþii pentru testarea calitativã a
mãºtii contra gazelor.
În urma cercetãrilor ºi experimentãrilor operaþionale,
în dotarea armatei, pentru efectuarea
testelor calitative, a fost introdusã o compoziþie
odorantã netoxicã (amestec de mai multe substanþe
care dau un miros caracteristic, persistent
de bananã) sub formã lichidã, în fiole de sticlã care
se închid prin topire în flacãrã.
Utilizarea acestei compoziþii deºi comodã are
dezavantajul unei influenþe relativ mari a sensibilitãþii
olfactive a fiecãrui subiect în parte.
Pentru înlãturarea acestui dezavantaj colectivul
de cercetãtori ºi-a propus gãsirea unor
amestecuri pirotehnice iritant-lacrimogene pe
bazã de CS, care prin producerea de aerosoli sã
inducã subiectului o stare de disconfort accentuatã
72
într-un timp foarte scurt. Astfel, produsul a fost
conceput sub forma unui sistem format dintr-un
cartuº pirotehnic generator de aerosoli produºi
prin combustia amestecului iritant-lacrimogen ºi o
incintã transportabilã în care se va verifica
etanºeitatea mãºtii contra gazelor.
Utilizarea acestei metode are la bazã urmãtoarele
argumente:
substanþele iritante, între care ºi CS-ul sunt
definite în Convenþia privind interzicerea dezvoltãrii,
producerii, stocãrii ºi folosirii armelor chimice ºi distrugerea
acestora ca substanþe chimice, neincluse în
listele de substanþe pentru care se stabilesc regimuri
de control, (anexã la aceastã lege), care pot produce
rapid, la om, efecte de iritaþie senzorialã sau
incapacitare fizicã, ce dispar la scurt timp dupã terminarea
expunerii;
efectele iritante ale CS-ului apar la concentraþii
foarte mici ale acestuia în aer, (de ordinul a
2x10 -5 mg/min . l);
este stabil termic ºi în depozitare, putând fi
întrebuinþat în compoziþii fumigene ºi alte sisteme
de producere a aerosolilor.
Folosirea unei incinte de mici dimensiuni,
transportabilã, ca o alternativã a camerei de gaze
tip cort, prezintã urmãtoarele avantaje:
soluþie modernã adoptatã la majoritatea
statelor membre NATO - utilizarea "fumului" de
CS - (variantã mai bunã) în locul soluþiei de CS -
se eliminã metoda spargerii fiolelor;
manipulare uºoarã (se eliminã din etapele
de instalare: introducerea celor patru stâlpi de
susþinere, consolidarea acestora cu ajutorul unor
bare laterale, sãparea ºanþului în jurul cortului pentru
îngroparea marginii inferioare a cortului etc.);
incinta transportabilã, mult mai redusã ca
volum faþã de vechiul cort de gaze;
montare ºi demontare rapidã;

se evitã contaminarea inutilã a hainelor;
uºor de transportat ºi de întreþinut.
Cercetãrile desfãºurate au urmãrit obiectivele:
1. obþinerea amestecului pirotehnic iritantlacrimogen;
2. obþinerea amestecului de întârziere - asigurã
o aprindere cu o întârziere de câteva secunde a
amestecului iritant-lacrimogen;
3. realizarea mijlocului pirotehnic sub forma
unui cartuº cu încãrcãturã iritant-lacrimogenã ºi
sistem de iniþiere;
4. proiectarea ºi confecþionarea incintei în
colaborare cu specialiºtii Secþiei Reparaþii Tehnicã
ºi Echipamente NBC, PSI, Intendenþã ºi CL -
Câmpulung Muscel.
Amestecul pirotehnic iritant-lacrimogen conþine
alãturi de oxidant, combustibil ºi liant, CS, substanþã
care în procesul de ardere a amestecului
formeazã aerosolii iritanþi-lacrimogeni. În acest
scop s-au utilizat azotat de potasiu, lactozã,
clorurã de amoniu, acid benzoic, CS, novolac
soluþie alcoolic? 50%.
Reþeta amestecului a fost astfel aleasã încât
valoarea concentraþiei de aerosoli iritanþi din incintã
sã nu depãºeascã limita de suportabilitate
(0,004 mg/l).
Tehnologia de realizare a amestecului
pirotehnic iritant-lacrimogen a cuprins urmãtoarele
faze:
¢ pregãtirea componenþilor, ce presupune
efectuarea operaþiilor de uscare, mãrunþire,
cernere, uscare finalã;
¢ prepararea amestecului pirotehnic, etapã ce
include dozarea ºi omogenizarea componenþilor,
lierea amestecului, granularea ºi uscarea
amestecului preparat.
În cadrul cercetãrilor au fost studiate ºi realizate
mai multe amestecuri pirotehnice cu compoziþii
diferite, în scopul selectãrii unei reþete optime,
care sã corespundã condiþiilor tehnico-tactice
cerute. Aceste reþete sunt prezentate în tabelul nr.1.
APÃRAREA NBC 17/2009
Echipamente CBRN
Amestecul de întârziere a fost conceput ca fiind
un amestec care sã îndeplineascã condiþii ca:
timp de întârziere de 5-10 secunde, între
iniþierea sa ºi debutul efectului iritant-lacrimogen;
formarea prin ardere a unei cantitãþi cât
mai mici de reziduu, iar acesta sã fie cât mai afânat
astfel încât sã fie eliminat cu uºurinþã din sistem,
sub presiunea gazelor de ardere;
sã amorseze amestecul pirotehnic iritantlacrimogen.
Amestecul de întârziere a fost obþinut dupã
acelaºi procedeu, având o compoziþie asemãnãtoare
cu cea a amestecului pirotehnic iritant-lacrimogen.
Mijlocul pirotehnic a fost realizat sub forma
unui cartuº, figura nr. 1 cu încãrcãturã iritantlacrimogenã
ºi sistem de iniþiere.
Cartuºul pirotehnic, a fost confecþionat sub
formã cilindricã, din carton cretat în care se aflã
amestecul pirotehnic iritant-lacrimogen. Acestuia
i s-a ataºat un sistem de iniþiere încãrcat cu
amestec de întârziere ºi la capete cu "cireaºã de
aprindere", prevãzut cu capac de protecþie pe care
s-a aplicat, prin lipire cu prenadez, o rondea de
carton acoperitã cu amestec frictor. Capacul
piroîntârzietorului asigurã protecþia cireºei de
aprindere ºi în acelaºi timp ºi închiderea ansamblului.
Pentru obþinerea amestecului "cireºei de
aprindere" s-au utilizat reþete din literatura de
specialitate.
S-au efectuat experimentãri cu cartuºe cu
corp din carton, cu diametre diferite.
S-a observat cã la diametre sub 7,5 mm viteza
de ardere a fost micã, evacuarea gazelor de ardere
a fost dificilã ºi capacitatea de propagare a cãldurii
a devenit nulã, arderea întrerupându-se. De
aceea, experimentãrile s-au continuat cu cartuºe
cu diametrul corpului peste 9 mm. S-a obþinut o
ardere cu o vitezã de 3,5-4 mm/s, fãrã flacãrã ºi cu
un reziduu afânat ºi în cantitate micã.
Corpul piroîntârzietorului s-a realizat din barã
de duracril prin prelucrare mecanicã
Tabelul nr.1- Reþete de compoziþii pirotehnice
generatoare de aerosoli iritanþi
Figura nr. 1 Cartuº pirotehnic iritant-lacrimogen
73

APÃRAREA NBC 17/2009
Sistemul de iniþiere - întârzietorul pirotehnic -
asigurã o aprindere cu o întârziere de 5-10
secunde a amestecului iritant-lacrimogen. Prin
"cireaºa de aprindere" se amorseazã compoziþia de
întârziere care la rîndul ei iniþiazã compoziþia
pirotehnicã iritant-lacrimogenã. Odatã amorsat,
cartuºul începe sã fumizeze, figura nr. 2.
Realizarea cartuºului a constat în:
̌ umplerea corpului cilindric al cartuºului cu
amestec iritant-lacrimogen;
̌ încãrcarea întârzietorului pirotehnic cu
amestecul de întârziere ºi amestec de aprindere
(sub forma unei cireºe) la cele douã capete,
urmatã de uscarea în etuvã aproximativ 6 ore la
40±5 0 C;
̌ fixarea întârzietorului pirotehnic în corpul
cartuºului prin lipire cu rãºinã epoxidicã ºi întãritor
în proporþie de 2/1;
̌ înºurubarea capacului protector, prevãzut
cu rondea frictoare, la piroîntârzietor.
Punerea în funcþiune a cartuºului pirotehnic
se face într-un mod simplu, prin deºurubarea
capacului protector al întârzietorului pirotehnic, ºi
frecarea de "cireaºa de aprindere" a acestuia a
rondelii frictoare. Dupã amorsarea întârzietorului,
(marcatã de apariþia unei flãcãri) prin combustia
amestecului cartuºul genereazã aerosoli cu efect
iritant-lacrimogen. Dupã aproximativ un minut,
timp în care se realizeazã atmosfera relativ
omogenã de aerosoli în incintã se executã testul
cu masca contra gazelor.
Figura nr. 2 Iniþierea cartuºului pirotehnic iritant-lacrimogen
Concentraþia aerosolilor de CS a fost determinatã
prin prelevarea unor probe din incintã pe
cartuºul adsorbant TENAX cu ajutorul pompei
ACCURO (aproximativ 10 pomãri, cu un volum
de prelevare de aprox. 10 ml/ pompare la diferite
intervale de timp de la iniþierea cartuºului).
De asemenea, au fost amplasate plãcuþe în
diferite zone ale incintei întrucât s-a considerat
importantã observarea modului de sedimentare a
74
Echipamente CBRN
aerosolilor la intervalul de o orã de la iniþierea
cartuºului, timp considerat limitã pentru efectuarea
testului de verificare a etanºeitãþii mãºtii contra
gazelor.
Incinta a fost proiectatã în Centru ºi realizatã
de cãtre specialiºtii Secþiei Reparaþii Tehnicã ºi
Echipamente NBC, PSI, Intendenþã ºi CL -
Câmpulung Muscel.
Aceasta este formatã dintr-un cadru metalic
din þeavã de aluminiu, demontabil acoperit cu
þesãturã impermeabilã ignifugatã, având un
volum de aproximativ 1 m 3 , prevãzutã cu
deschideri atât pentru prelevarea probelor cât ºi
pentru efectuarea testului de verificare a
etanºeitãþii mãºtii contra gazelor (figura nr. 3 ºi figura
nr. 4).
Figura nr. 3 Completul geantã de transport ºi
incintã
Verificarea etanºeitãþii mãºtii contra gazelor
constã în douã etape:
etapa 1 - care are ca scop determinarea prealabilã
a alegerii corecte a mãºtii în ansamblu ºi se
executã în afara incintei - se monteazã cagula
mãºtii contra gazelor (cutia filtrantã având orificiul
de pãtrundere a aerului închis cu dopul de cauciuc)
ºi se face o inspiraþie adâncã.
Dacã inspiraþia nu este posibilã ºi cagula se
lipeºte de faþã atunci masca contra gazelor este
bunã (etanºã) ºi urmeazã sã fie supusã unei verificãri
definitive în incintã;
etapa 2 - verificarea etanºeitãþii mãºtii la o
concentraþie cunoscutã a aerosolilor iritant-lacrimogeni.
Subiecþii având masca contra gazelor în poziþie
"de luptã", în serii de ºase, introduc capul în incinta
în care în prealabil s-a iniþiat cartuºul pirotehnic
ºi o ajusteazã, dupã caz, cu ajutorul mâinilor.
Timpul de ºedere a subiecþilor în incintã este de 5
minute.

Scoaterea mãºtilor contra gazelor pe timpul
verificãrii este interzisã. Dupã ieºirea primei grupe
din incintã urmeazã încã patru grupe, la un interval
de 10 minute, in incintã nemaifiind necesarã
iniþierea altui cartuº.
Conform rezultatelor obþinute, particulele de
CS din aerosoli se depun dupã aproximativ 30 de
minute de la iniþierea cartuºului. În urma analizelor
efectuate s-a constatat cã dupã o orã valoarea concentraþiei
pãstreazã acelaºi ordin de mãrime cu
valoarea limitei de suportabilitate (0,004 mg/l).
Testul pentru verificarea mãºtii contra gazelor
se poate efectua pe mai multe grupe de subiecþi,
timp de o orã.
APÃRAREA NBC 17/2009
Echipamente CBRN
̌ s-a gãsit o alternativã la metodele actuale de
verifiacare a etanºeitãþii mãºtii contra gazelor;
̌ metoda propusã prezintã avantajul cã se pot
face verificãri pe o serie de 24 subiecþi prin utilizarea
unui singur cartuº pirotehnic iritant-lacrimogen.
Produsul urmeazã a fi omologat conform
prevederilor Planului sectorial de cercetare-dezvoltare
pentru tehnicã ºi tehnologii militare al
Ministerului Apãrãrii Naþionale.
BIBLIOGRAFIE
Figura nr. 4 Verificarea etanºeitãþii mãºtii
contra gazelor
Cagula se considerã bine aleasã ºi corect montatã
pe figurã, iar masca contra gazelor în bunã
stare de funcþionare dacã la verificarea în incintã
nu se produce iritarea mucoaselor ºi senzaþia de
usturime a feþei.
Concluzii
1. Introduction to Respirator Fit Testing, TSI
Application Note ITI - 070, 2002;
2. NBC Protection"NBC Mask Fit Tester";
3. Respirator Fit Testing Highlights for OSHA
Respiratory Protection Standard 29 CFR 1910 134;
4. NIOSH Respirator Use Policy NIOSHA
Policy Statement, aprilie 1999;
5. OSHA Respiratory Protection Standard 29
CFR 1910 134 released 1/8/1998;
6. Legea nr. 56/1997 republicatã privind aplicarea
Convenþiei pentru interzicerea dezvoltãrii,
producerii, stocãrii ºi folosirii armelor chimice ºi
distrugerea acestora;
7. C 12 - Substanþe toxice de luptã;
8. Bazele pirotehniei - A.A. ªidlovski;
9. STANAG 4170 - Principles and methodology
for the qualification of military explosives and
ammunition, Edition 1, Bruxelles, 2000;
10. C-8 Instrucþiuni pentru cunoaºterea ºi
folosirea mijloacelor de protecþie individualã.
̌ în urma experimentãrilor s-a obþinut
amestecul pirotehnic cu efect iritant-lacrimogen
propus, care prin combustie a dat un efect
pirotehnic optim pe unitatea de masã ºi compoziþie;
̌ s-a realizat mijlocul pirotehnic, ca suport al
amestecului, sub forma unui cartuº pirotehnic,
utilizat la verificarea etanºeitãþii mãºtii contra
gazelor, cu funcþionare simplã ºi un risc de
funcþionare accidentalã minim;
̌ de asemenea, a fost conceputã ºi confecþionatã
o incintã mobilã, demontabilã, uºor de
manevrat, cu ajutorul cãreia se realizeazã testul de
verificare a etanºeitãþii mãºtii contra gazelor;
75

76
APÃRAREA NBC 17/2009
Echipamente CBRN
DOZIMETRU PORTABIL MODERNIZAT
Inginer Petru MURSA
Inginer Maria POPA
Chimist Narcisa CIONGIC
Inginer Eugen MURGOCI
Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie
Inginer Tiberiu VOICA
Doctor ing. Pompiliu BIVOLARU
S.C. Marctel s.i.t. S.R.L
Dozimetrul portabil modernizat este destinat pentru mãsurarea debitelor de dozã ºi dozelor de radiaþii
radioactive, pentru efectuarea unor calcule de tehnica securitãþii lucrului în zone contaminate radioactiv ºi
transmiterea automatã a datelor cãtre factorii de decizie.
Echipamentul este total integrat din punct de vedere funcþional în cadrul Sistemului de Supraveghere ºi
Avertizare NBC (SSANBC) cãruia îi furnizeazã datele radiometrice de interes.
Necesitatea realizãrii aparatului rezultã din alinierea la performanþele dozimetrelor similare existente
în dotarea altor armate NATO.
ozimetrul portabil modernizat este
D
un proiect finanþat în cadrul Planului
Sectorial al Departamentului pentru
Armamente.
În contextul mãsurilor de asigurare la nivel
strategic, apãrarea NBC constituie un domeniu
distinct. Supravegherea NBC, parte a acestor
mãsuri, reprezintã ansamblul acþiunilor planificate
ºi executate pentru culegerea, analiza ºi evaluarea
datelor referitoare la întrebuinþarea armelor
de distrugere în masã nucleare, biologice ºi chimice
(ADMNBC) ºi/sau la producerea evenimentelor
"emisiile altele decât atacul" (EADA) în scopul
determinãrii nivelului real de ameninþare NBC,
avertizãrii, alarmãrii ºi asigurãrii protecþiei
forþelor armate, populaþiei ºi mediului înconjurãtor
(2).
Realizarea dozimetrului portabil modernizat
a presupus:
pãstrarea funcþionalitãþilor confirmate de
exploatarea produsului "Dozimetru portabil DET-
2P" aflat în dotarea armatei;
îmbunãtãþirea caracteristicilor funcþionale
existente, în urma necesitãþilor constatate în
perioada exploatãrii;
adãugarea de capabilitãþi noi ºi necesare;
integrarea în Sistemul de Supraveghere ºi
Avertizare NBC (SSANBC).
Descrierea sistemului
Dozimetrul portabil modernizat îndeplineºte
cerinþe specifice legate de mãsurarea ºi monitorizarea
radiaþiilor ionizante, precum ºi capabilitãþi
privind transmiterea de date în locaþiile de interes
(3).
1. Cerinþe ºi capabilitãþi radiometrice ale
dozimetrului
Produsul "Dozimetru portabil modernizat"-
prototip industrial - realizat pe suportul de transmisiuni
oferit de RTP/RMNC realizeazã urmãtoarele
cerinþe ºi capabilitãþi:
̌ mãsoarã ºi afiºeazã debitul dozei de radiaþii
gama în domeniul 0,0001 mGy/h - 6 Gy/h;
̌ mãsoarã ºi afiºeazã doza de radiaþii gama
în domeniul 0,0001 mGy/h - 5 Gy/h;
̌ eroarea de mãsurã a debitului dozei, în
condiþii nominale de lucru, este de maximum ±
30%;
̌ eroarea de calcul a dozei, pentru o valoare
de debit mãsurat, în condiþii nominale de lucru,
este de maximum ± 30% ;
̌ timpul de rãspuns al aparatului este de
maximum 5 ± 1s;
̌ prognozeazã valoarea debitului dozei ºi
dozei ulterioare momentului curent;

̌ prognozeazã valoarea debitul dozei ºi
dozei anterioare momentului curent;
̌ determinã timpul de staþionare în câmpul
de radiaþii pentru un debit de dozã ºi/sau dozã
limitã;
̌ eroarea de prognozã afiºatã/calculatã este
de maximum ± 5%;
̌ avertizeazã optic ºi acustic depãºirea
pragurilor de debit de dozã ºi dozã prestabilite;
̌ semnalizeazã optic ºi acustic depãºirea
timpului de staþionare în câmp de radiaþii;
̌ asigurã memorarea informaþiilor radiometrice
pe timpul nefuncþionãrii;
̌ asigurã transformarea unitãþii de mãsurã
R sau R/h în Gy sau Gy/h;
̌ efectueazã calcule de prognozã în funcþie
de debitul de dozã introdus de la tastaturã pentru:
debit de dozã anterior/ulterior;
doza anterioarã/ulterioarã;
timp de staþionare în funcþie de
scãderea dozei/debitului de dozã;
timp de staþionare în funcþie de
creºterea dozei/debitului de dozã;
̌ calculeazã debitul dozei ºi dozele de radiaþii
în funcþie de coeficientul de atenuare al
mijloacelor mobile pe care este montat;
̌ asigurã corelarea debitului dozei mãsurat
cu altitudinea de zbor, atunci când este folosit la
bordul elicopterelor sau avioanelor;
̌ dozimetrul rezistã la suprairadieri (peste
8 Gy/h);
̌ dozimetrul mãsoarã debitele dozei de
radiaþii gama în intervalul de energii cuprins între
80 keV ºi 1,25 MeV.
APÃRAREA NBC 17/2009
Echipamente CBRN
interfaþarea electricã ºi funcþionalã cu
infrastructura de transmisiuni oferitã de sistemele
satelitare din dotarea Ministerului
Apãrãrii (TELIT 550, INMARSAT, SICRAL ºi
ANPRC 117);
interfaþarea electricã ºi funcþionalã cu
infrastructura de transmisiuni oferitã de operatorii
locali civili de telecomunicaþii mobile (purtãtoare
GPRS);
interfaþarea electricã ºi funcþionalã cu
echipamentele radio din cadrul sistemului
RRONS (staþii radio Harris);
interfaþarea electricã ºi funcþionalã cu
infrastructura de transmisiuni oferitã de operatorii
locali civili de telefonie fixã (compatibil
modem AT);
interfaþã Ethernet;
interfaþarea electricã ºi funcþionalã cu
echipamentele radio din cadrul sistemul TETRA
DIMETRA IP (staþii radio tip MOTOROLA).
3. Execuþia produsului
Schema bloc a dozimetrului portabil modernizat
este prezentatã în figura nr. 1:
2. Cerinþe ºi capabilitãþi legate de partea de comunicaþii:
Produsul "Dozimetru portabil modernizat"
transmite informaþiile prin urmãtoarele medii de
comunicaþii:
interfaþarea electricã ºi funcþionalã cu
infrastructura de transmisiuni oferitã de
RTP/RMNC;
Figura nr. 1 Schema bloc a dozimetrului
portabil modernizat
Detectorul de debit propriu-zis este construit
în jurul unui microcontroller performant, în
tehnologie RISC, care sã asigure cerinþele de
vitezã de prelucrare ºi de integrare a perifericelor
77

78
APÃRAREA NBC 17/2009
Echipamente CBRN
impuse de condiþiile tehnice propuse. Totodatã,
se asigurã un compromis optim între puterea de
calcul necesarã, dimensiunile mecanice ale
echipamentului ºi puterea consumatã.
Microcontrollerul integreazã într-o capsulã
capabilitãþi de telecomunicaþii, memorii de program
ºi RAM, precum ºi procesorul adecvat acestui
gen de aplicaþie.
Arhitectura echipamentului permite integrarea
într-o fazã ulterioarã a unui modul GPS
pentru determinarea coordonatelor exacte ale
poziþiei în care se aflã dozimetrul.
Alimentarea cu energie electricã este proiectatã
astfel încât sã se poatã realiza de la bordul
mijloacelor mobile. Pentru realizarea unor caracteristici
de alimentare cât mai bune, blocul de alimentare
asigurã o bunã filtrare ºi include componente
performante, cu un randament ridicat de
conversie cc-cc ºi care oferã o mare stabilitate a
tensiunii de alimentare pentru blocurile electronice
de procesare a semnalelor. De asemenea,
blocul de alimentare are în componenþã un
modul de protecþie de mare vitezã la scurt circuit
ºi suprasarcinã.
Detectorul propriu-zis se va putea conecta cu
(1):
a) 1 sau 2 sonde exterioare de debit de radiaþie.
În completul de livrare se prevede a se
include o singurã sondã, însã detectorul va fi
capabil sã preleveze semnale ºi sã alimenteze
douã sonde, la fel ca ºi dozimetrul actual, în
vederea unor eventuale aplicaþii care reclamã
acest lucru (ex. cele navale);
b) un altimetru, în cazul instalþrii pe elicopter.
Mãsurãtorile obþinute pe aceastã cale sunt necesare
pentru calculele referitoare la valoarea
debitului dozei la sol;
c) simultan cu 2 medii de comunicaþii,
externe detectorului, prin intermediul a 2 interfeþe
seriale programabile;
d) un terminal cu rol de consolã, prin intermediul
unei interfeþe seriale asincrone, programabile;
e) o reþea localã/echipament de reþea
Ethernet, la viteza de 10/100 Mbps;
f) o antenã pentru blocul GPS încorporat în
detector, cu prindere magneticã, plasatã în exteriorul
sau, acolo unde este posibil, în interiorul vehiculului
(opþional);
g) o antenã pentru modemul GSM incorporat
în detector, cu prindere magneticã, plasatã în
exteriorul sau, acolo unde este posibil, în interiorul
vehiculului;
h) sistemul de alimentare al vehiculului
gazdã.
3. Concluzii
În condiþiile în care ameninþãrile teroriste
obligã comunitatea internaþionalã sã îºi reevalueze
capabilitãþile de intervenþie în vederea prevenirii
ºi anihilãrii eventualelor atacuri, o preocupare
permanentã pentru a da un rãspuns prompt ºi
eficace este imperios necesarã. Dozimetrul portabil
modernizat se înscrie în seria echipamentelor
moderne capabile de a detecta ºi monitoriza eficient
parametrii radiologici.
BIBLIOGRAFIE
1. Manual de utilizare dozimetru portabil
modernizat DET-2MC, 2008
2. Documentul cu Nevoile de Cercetare nr.
167/12.01.2007, Centrul Naþional Militar de
Comandã
3. Specificaþie tehnicã de dezvoltare nr. A-
4905/08.12.2008 "Dozimetru portabil modernizat",
2008.

APÃRAREA NBC 17/2009
Echipamente CBRN
PRODUªI ALTERNATIVI PENTRU DECONTAMINAREA CHIMICÃ
ÎN ARMATELE STATELOR MEMBRE NATO
Sublocotenent Cristina RUS
Batalionul 72 Apãrare NBC
P
rincipalele cerinþe pentru decontaminare
sunt: o eficienþã înaltã în neutralizarea
agenþilor chimici de luptã, întrebuinþarea
resurselor chimice ieftine în sinteza decontaminãrilor,
toxicitate ºi agresivitate chimicã minimã, un volum
minim de material rezidual, o mânuire ºi o depozitare
uºoarã, o poluare minimã a mediului înconjurãtor.
Morfolina
Dacã analizãm agenþii chimici de luptã obiºnuiþi,
observãm cã cei mai mulþi dintre ei sunt compuºi
organici. Cunoscând aceste condiþii, reacþiile chimice
pentru decontaminare sunt limitate la trei posibile
mecanisme: oxidare, substituþie nucleofilã ºi
hidrolizã. De aceea, clasele posibile de substanþe de
decontaminare trebuie sã aibã centre cu electroni în
exces, o naturã bazicã sau un caracter nucleofilic.
Aceste proprietãþi le au aminele organice.
Una dintre cele mai puternice baze azotate (ale
azotului) cunoscute este morfolina. Aceasta este o
bazã puternicã produsã în cantitãþi mari,
este ieftinã, miscibilã cu apa, decontamineazã
agenþii chimici de luptã în câteva
minute ºi acþioneazã ca inhibitor al procesului
de coroziune. Astfel, combinatã cu
un solvent adecvat, are ca rezultat un
agent de decontaminare de cea mai bunã calitate
pentru materialele sensibile la decontaminarea
chimicã. De asemenea, când este combinatã cu un
component oxidant, rezultã un agent activ care
îndeplineºte toate cerinþele unei decontaminãri eficiente.
În soluþia de decontaminare nr. 3 ("DECO-
SOL 3") utilizatã de armata germanã, partea soluþiei
care conþine morfolinã este stocatã separat de partea
solidã, aceasta conþinând o componentã cloro-oxidantã
pentru stabilitate la depozitare. Dacã produsul
este folosit pentru decontaminarea unor echipamente
generale, ca tehnica, cele douã pãrþi, solidã ºi
lichidã, sunt amestecate cu puþin timp înainte de
aplicare, astfel încât agentul sã devinã un oxidant
puternic ºi agresiv. Pentru decontaminarea materialelor
sensibile, partea lichidã este utilizatã singurã,
eliminând agresivitatea pãrþii oxidante a componentei.
Astfel, acelaºi agent poate fi modificat liber pentru a se
potrivi cu cerinþele aplicãrii.
Morfolina este utilizatã în soluþia de decontaminare
nr. 3 ("DECO-SOL 3") ºi "prosoapele de
decontaminare" produse de Aerochem, Germania ºi
distribuite prin INTER-CB LTD, Elveþia.
Produºii de decontaminare cristianini
Armata SUA a condus recent testarea produsului
BX-24 ºi a "armei de decontaminare"
(DECON-GUN) pentru a evalua potenþialul lor
efectiv de a
decontamina
agenþii chimici
de luptã ºi
posibilitatea de
a fi adoptate ca
înlocuitor pentru soluþia de decontaminare nr. 2 (DS
2). BX-24 este un decontaminant praf (o pudrã) pe
bazã de clor utilizat iniþial pentru decontaminarea
vehiculelor ºi structurilor. Arma de decontaminare
este formatã dintr-un container dublu de înaltã presiune
cu o þeavã de lansare tip spray, care permite
unui singur operator sã execute trei faze ale decontaminãrii
unui autovehicul:
a) Spãlarea la presiune înaltã -
în scopul îndepãrtãrii stratului
gros de noroi sau depuneri;
b) Aplicarea BX-24;
c) Clãtirea la presiune înaltã - dupã un timp de
reacþie de 15 minute, se executã clãtirea cu arma de
decontaminare.
Sistemul Cristanini este adecvat operaþiilor de
decontaminare ale armatei SUA, în mod particular
pentru decontaminarea din poziþii fixe (cu instalaþii
fixe, în raiane) pentru urmãtoarele motive:
1. sistemul a dovedit eficienþã mare în
realizarea îndepãrtãrii ºi neutralizãrii efective;
2. BX-24 ºi "arma de decontaminare" se integreazã
perfect cu celelalte sisteme de decontaminare,
cãrora le creºte eficienþa;
79

APÃRAREA NBC 17/2009
3. durata de folosire este de 5 ani;
4. nu necesitã condiþii speciale de depozitare;
5. nu necesitã echipamente sofisticate de amestecare;
6. în condiþii normale, produsele nu dãuneazã
operatorului; nu produc stricãciuni echipamentului
sau mediului;
7. atât timp cât nu este alunecos, operatorul
poate lucra foarte aproape de sau chiar pe suprafeþele
dorite.
Sistemul BX-24 a fost testat în septembrie 1998
împotriva somanului, iperitei ºi Vx-ului, ºi în martie
1999 în Utah, împotriva unui imitator metilsalicilat.
Rezultatele au fost considerate încurajatoare
Decontaminarea verde (decontaminarea ecologicã)
Soluþia de decontaminare DS-2 este toxicã ºi
corozivã, fiind necesarã înlocuirea acesteia cu una
mai puþin dãunãtoare ºi mai puþin agresivã cu mediul.
Decontaminarea verde poate fi folositã efectiv
împotriva tuturor agenþilor chimici de luptã ºi poate
fi întrebuinþatã în toate domeniile decontaminãrii,
de la echipamentul greu pânã la echipamentul electronic
ºi personal. În plus, decontaminantul (agentul
de decontaminare, soluþia de decontaminare) poate
fi folosit atât în anotimpul rece, cât ºi în cel cald. O
simplã soluþie de bicarbonat de sodiu (NaHCO3),
peroxid de hidrogen ºi alcool (DECONTAMINAN-
TUL VERDE) poate sã îndeplineascã aceste obiective.
Capacitatea de a realiza o înaltã eficienþã în decontaminarea
efectivã a Vx-ului, sarinului, somanului ºi
iperitei folosind aceste substanþe eliminã virtual toxicitatea,
corozivitatea ºi deteriorarea mediului.
O cerinþã a DECONTAMINANTULUI VERDE
este aceea cã el trebuie sã fie amestecat proaspãt.
Sunt douã motive pentru aceasta:
a) peroxidul de hidrogen comercial este foarte
stabil în containerul sãu original, dar se degradeazã
în cazul variaþiei pH-ului sau a prezenþei impuritãþilor;
b) alcoolul poate fi uºor oxidat de peroxid pe
timpul stocãrii îndelungate. Ambele procese pot
avea efecte deterioratoare asupra reactivitãþii de preamestecare
a DECONTAMINANTULUI VERDE.
Existã instalaþii ca Sistemul Modular de
Decontaminare care permit în mod curent amestecarea
lichidelor. Dispozitivele similare pot fi destinate
sã permitã dizolvarea bicarbonatului de sodiu
solid în lichide pentru a genera DECONTAMINAN-
TUL VERDE la cerere.
80
Echipamente CBRN
Compoziþiile peroxidante
Compoziþiile peroxidante câºtigã teren din ce în
ce mai mult datoritã impactului mult mai redus
asupra suprafeþelor ºi a mediului, consecinþa a
capacitãþilor de a descompune agenþii toxici la pH
moderat, cuprins între 7-10. Utilizarea lor asigurã
eliminarea unei pãrþi importante a listei fenomenelor
nedorite induse de aplicarea hipocloriþilor.
Compuºii peroxidici cei mai potriviþi pentru
decontaminãri ecologice sunt: peroxidul de hidrogen
(apa oxigenatã), peroxizii organici de alchil, de
acil (peracizii) sau sãrurile lor.
Peroxidul de hidroge (H2O2)
Una din particularitãþile peroxidului de hidrogen
este ambivalenþa sa, acesta acþionând atât ca
oxidant foarte energic, cât ºi ca reducãtor relativ slab.
Acþiunea oxidantã a apei oxigenate asupra principalelor
clase de substanþe toxice este neglijabilã,
dar în condiþii de pH bazic moderat (pH = 8-10),
generate de un dicarbonat, reacþiile cu agenþi toxici
sunt aproape instantanee.
Avantajele utilizãrii peroxidului de hidrogen
(H2O2):
̌ durata scãzutã a timpului de decontaminare
comparativ cu durata agenþilor oxidanþi folosiþi în
prezent în domeniul militar/civil;
̌ produsele rezultate în urma decontaminãrii
sunt non-toxice;
̌ nu are acþiune corozivã, fiind compatibil cu:
metalele, materialele plastice, materialele de construcþie,
componentele aparaturii electrice ºi electronice
etc.;
̌ nu este poluant pentru mediul înconjurãtor;
̌ decontaminarea se poate realiza la temperaturi
scãzute;
̌ decontamineazã toate tipurile de microorganisme,
inclusiv bacterii sporogene;
̌ suprafaþa de contact aer/obiect contaminat
este mai mare ca în cazul folosirii lichidelor, suspensiilor
etc.
Sarinul (GB) reacþioneazã instantaneu cu peroxidul
de hidrogen formând acidul izopropil metilfosfonic
(IMPA) ºi acidul peroxiizopropil metilfos-

fonic (peroxi-IMPA). Cel de-al doilea produs
reacþioneazã cu peroxidul de hidrogen, adãugat în
exces, cu formarea IMPA.
S-a demonstrat cã apa oxigenatã în mediu bazic
este eficace ºi împotriva Vx-ului. Dezavantajul
reacþie apei oxigenate în mediu acid este acela cã
viteza de reacþie este iniþial rapidã, dar scade brusc
dupã aproximativ 3 minute, rezultând o detoxifiere
a Vx-ului de 47%, dupã cca. 1 orã.
În H2O2 puternic acidã sub formã de soluþii 6 M
în H2SO4, HCL sau H3PO4, Vx-ul se dizolvã rapid.
Insolubilitatea iperitei (HD) în soluþie apoasã de
apã oxigenatã imprimã o vitezã redusã reacþiei de
oxidare.
Spectrul larg de eficacitate a peroxidului de
hidrogen a fost demonstrat pe o gamã largã de
microorganisme: spori bacterieni, microbacterii,
viruºi neîncapsulaþi nonlipidici (hidrofili), bacterii
vegetative gram-negative, ciuperci, viruºi mari neîncapsulaþi,
bacterii gram-pozitive, viruºi încapsulaþi
lipidici (lipofili), având eficacitate ºi împotriva toxinelor
proteice.
Eficacitatea proceselor de decontaminare "uscate" faþã
de procesele de decontaminare "umede".
Procesele de decontaminare cu peroxid de hidrogen
pot fi clasificate în procese "umede" ºi procese
"uscate". În cazul în care concentraþia peroxidului de
hidrogen depãºeºte nivelul de saturare, rezultã o
suprasaturare a acestuia ce conduce la condensarea
peroxidului de hidrogen pe suprafeþele care urmeazã
a fi decontaminate. Procesul în care se produce condensarea,
care se menþine în timpul ciclului de decontaminare,
este proces "umed". Dacã în cursul ciclului
de decontaminare, concentraþia vaporilor de peroxid
de hidrogen este menþinutã sub punctul de condensare,
procesul este "uscat".
Cele mai semnificative dezavantaje prezentate
de procesele "umede" faþã de cele "uscate" sunt:
procesele "umede" pot fi variabile datoritã
geometriei variabile a camerei de decontaminat (la
un volum egal, geometria camerei poate fi variabilã),
ceea ce face ca aceste procese sã nu poatã fi
repetabile, uºor de validat;
la procesele "uscate" controlul concentraþiei
H2O2 se face prin menþinerea acesteia la un nivel
inferior punctului de condensare, în timp ce în cazul
proceselor "umede", controlul concentraþiei H2O2 nu
se poate face datoritã condensãrii neuniforme a peroxidului
pe diferite suprafeþe;
APÃRAREA NBC 17/2009
Echipamente CBRN
dacã în cazul proceselor "uscate" concentraþia
H2O2 este cuprinsã între 0,1-3 mg/l soluþie, în
cazul proceselor "umede", concentraþiile soluþiilor
de H2O2 folosite sunt variabile;
procesele "uscate" de folosire a H2O2 fac ca
acesta sã fie compatibil cu o gamã largã ºi variatã de
materiale. Procesele "umede" au un efect coroziv
foarte puternic asupra materialelor, ceea ce reduce
numãrul materialelor compatibile care pot fi decontaminate
folosind aceste procese;
echipamentele de decontaminare bazate pe
procese "umede" cele mai performante pot decontamina
o incintã cu volumul maxim de 100 mc, pe
când cele bazate pe procese "uscate", un volum
maxim de 230 mc. Avantajul celor din urmã constã
în faptul cã incintele cu volumul mai mare de 230 mc
pot fi decontaminate folosind mai multe echipamente
simultan.
Actualele soluþii ºi suspensii de decontaminare
utilizate de unitãþile ºi subunitãþile de apãrare NBC
din Armata României pentru decontaminarea biologicã
prezintã dezavantajele specifice proceselor
"umede".
BIBLIOGRAFIE
1. http://emedicine.medscape.com/article/831175-
overview
2. http://www.espionageinfo.com/Cou-De/
Decontamination-Methods.html
3. http://en.wikipedia.org/wiki/Morpholine
4. http://en.wikipedia.org/wiki/Hydrogen_peroxide
5. http://www.cristanini.it/cbrn/NewsTot.
asp?IDNews=4
6. http://www.sciencedaily.com/releases/2008/04/
080408132133.htm
7. http://oai.dtic.mil/oai/oai?verb=getRecord&
metadataPrefix=html&identifier=ADA449592
81

APÃRAREA NBC 17/2009
Educaþie ºi instrucþie
RELAÞIA PROFESOR - ELEV
Maior Narcis STOICA
ªcoala Militarã de Maiºtri Militari ºi Subofiþeri a Forþelor Terestre “Basarab I” Piteºti
Alãturi de familie, ºcoala, acest principal
izvor de culturã ºi factor de
civilizaþie, în care se desãvârºeºte
formarea omului în vederea participãrii lui la
viaþa social-productivã, influenþeazã, la rândul
ei, prin condiþiile concrete în care se desfãºoarã
procesul de învãþãmânt, personalitatea elevului.
Se poate aminti aici: tipul de ºcoalã, care-i
conferã în cadrul caracteristicilor generale o
notã proprie, tradiþia ºcolii, care impune elevului
o anumitã þinutã, dotarea ei materialã, ce
creazã condiþia obiectivã a unui învãþãmânt de
calitate (laboratoare, ateliere, bibliotecã, sãli de
lecturã, mijloace audiovizuale, computere, salã
de sport etc.), conþinutul învãþãmântului, care,
dacã este bine conceput, asigurã tineretului
pregãtirea pentru o bunã integrare profesionalã
(planuri ºi programe de învãþãmânt, manuale
ºcolare). Nu trebuie uitat cu deosebire factorul
care dã viaþã politicii ºcolare a statului, profesorul.
De caracterul ºi factura “dialogului” pe
care acesta îl stabileºte, în raportul de muncã
ºcolarã cu elevii sãi, de caracteristicile climatului
pe care-l creeazã la lecþie depinde, în mare
mãsurã, efectul muncii ºi calitãþile sale educative.
De cele mai multe ori, prin pregãtire,
mãiestrie pedagogicã ºi entuziasm, profesorul
realizeazã un contact pozitiv cu elevii, acesta
favorizând procesul instructiv-educativ.
Dragostea pentru copii, capacitatea de empatie,
delicateþea sufleteascã, spiritul de echitate, tactul
pedagogic, puterea stãpânirii de sine, competenþa
ºi pasiunea pentru disciplina pe care o
predã, ºi în genere, pentru cunoaºtere,
alegerea de activitãþi atractive la lecþie ºi talentul
de a trezi interesul elevilor pentru proiecte
de cercetare, capacitatea de a se adapta la
neprevãzut ºi necapitularea în faþa greutãþilor,
exigenþa ºi constanþa în cerinþele formulate, ca
ºi priceperea de a realiza evaluare obiectivã a
performanþelor elevilor sunt tot atâtea calitãþi
care asigurã eficienþa muncii la catedrã,
provocându-i educatorului satisfacþie profesionalã
ºi motivaþie intrinsecã pentru noi ºi noi
eforturi în scopul perfecþionãrii ºi adaptãrii
stilului de muncã.
Relaþia profesor-elev este perceputã, în
prezent, ca fiind una ,,democraticã", metodele
de instruire fiind mult mai diversificate ºi participative.
La nivelul formaþiunii de studiu
(clasa ºi grupa de elevi) se produce un transfer
al cunoºtinþelor de la profesor la elev, însã
primului îi revin ºi toate funcþiile conducerii,
exercitate într-o manierã specificã.
Aºadar, profesorul planificã activitatea
didacticã pe care o concretizeazã într-o planificare
calendaristicã anualã ºi într-una semestrialã.
De asemenea, mai realizeazã planuri de
lecþii, sau cum sunt denumite în didactica
modernã, proiecte de activitate didacticã.
Profesorul organizeazã clasa de elevi, în
funcþie de natura activitãþii desfãºurate ºi de
obiectivele urmãrite. Scopul principal al organizãrii
elevilor este de a crea situaþii de
învãþare cât mai accesibile învãþãrii.
Profesorul îndeplineºte ºi o funcþie previzionalã,
mai ales atunci când se strãduieºte sã
realizeze predicþia performanþelor ºcolare pentru
fiecare dintre elevii sãi, pentru a-ºi putea
adapta întregul stil de predare la situaþia particularã
a clasei ºi a elevilor.
Profesorul trebuie sã ia aproape tot timpul
decizii: când stabileºte obiectivele instruirii,
când selecteazã conþinuturile învãþãrii, când
alege metodele ºi mijloacele de învãþãmânt sau
formele de organizare a clasei de elevi, când
verificã ºi apreciazã. Profesorul controleazã ºi
82

îndrumã, evalueazã activitatea elevilor ºi
rezultatele obþinute de ei.
O strânsã relaþie între profesor ºi elev
preîntâmpinã neajunsurile ºi duce la un reformator
proces educativ. Un învãþãmânt de calitate
este susþinut de resurse umane ºi materiale
corespunzãtoare. Profesorul reprezintã piesa
de bazã în acþiunea de asigurare a reuºitei
ºcolare. Pentru aceasta el trebuie sã dispunã nu
numai de o pregãtire de specialitate, dar ºi de o
competenþã psiho-pedagogicã în a stabili factorii
ºi metodele cele mai adecvate de redresare
a inadaptãrii sau eºecului ºcolar.
Dacã eºecurile din sectoarele economice
sau politice pot fi stopate sau diminuate prin
mijloace legislative sau economice, eºecurile
învãþãmântului sunt pe termen lung. De fapt,
atât eºecurile cât ºi succesele învãþãmântului
sunt prezentate în spaþiul social prin existenþa
realã, concretã a celor cuprinºi cândva în
reþeaua ºcolarã. ªcoala dezvoltã, formeazã
capacitãþi, motivaþii, comportamente, contribuie
la asimilarea valorilor, a experienþei
sociale; efecte ce se menþin pe întreaga duratã
a vieþii.
Îndatorirea fundamentalã a instituþiilor
de învãþãmânt ºi a personalului didactic constã
în crearea premiselor ºi a condiþiilor optime
pentru valorificarea potenþialului psihologic al
fiecãrui elev.
Rezultatul unui raport pozitiv profesorelevi
înseamnã, pe de o parte, oamenii formaþi
pentru o integrare eficientã în circuitul vieþii
social-productive, iar pe de alta, educatori
care-ºi onoreazã misiunea socialã asumatã,
profesori stimaþi de foºtii lor elevi, de colegi, de
societate.
În caz contrar, când relaþia profesorelevi
este una negativã, ca urmare a unor insuficienþe
ºi neîmpliniri ale muncii didactice sau
a unei concepþii eronate sub aspect moral în
legãturã cu rolul educatorului în procesul de
învãþãmânt, se ivesc din nou carenþe în viaþa
ºcolarã a elevilor ºi cu deosebire a unora dintre
ei, deoarece nu toþi reacþioneazã la fel de sensibil
la situaþiile stresante, comportamentul
APÃRAREA NBC 17/2009
Educaþie ºi instrucþie
rezultat fiind determinat de ecuaþia psihologicã
personalã ºi de condiþiile particulare din viaþa
în afara ºcolii.
Relaþia profesor-elev este dublatã permanent
de aplicarea unor metode didactice
care sã porneascã de la:
cunoaºterea aprofundatã ºi realã a mediului
în care s-a format anterior elevul; faptul cã se
aratã un interes ºi un oarecare grad de
cunoaºtere pentru mediul în care el a evoluat
îi dã elevului încredere în sine, considerându-l
pe profesor ,,confidentul" sãu;
cunoaºterea pe baza unor teste psihologice de
personalitate a elevului; este necesar ca profesorul
sã-ºi modeleze relaþia cu fiecare elev în
parte, în funcþie de temperamentul sãu;
cultivarea capacitãþilor de comunicare; a
comunica nu înseamnã numai un transfer de
informaþii între persoane, ci presupune un
schimb de mesaje, o interacþiune. Comunicarea
este cea mai indicatã în a dezvolta la
elevi capacitãþile cognitive, creatoare, imaginaþia
ºi încrederea în propriile forþe psihice ºi
chiar fizice;
stimularea iniþialã a elevului; acestuia trebuie
sã i se dovedeascã, fie ºi printr-o ,,micã
înºelãtorie" cã este mai bine pregãtit decât
crede, sã i se dovedeascã faptul cã nu existã
,,nu pot", ci numai ,,nu vreau";
evitarea suprasolicitãrii psihice ºi fizice; acest
fenomen genereazã mai devreme sau mai târziu,
stãri subiective, penibile, specifice oboselii
psihice;
obiectivitatea evaluãrii ºi dezvoltarea la
elevi a capacitãþilor de antrenare ºi, în acelaºi
sens, informarea elevilor la începutul anului
asupra obiectivelor instruirii ºi asupra modalitãþilor
de evaluare.
În domeniul educativ, cunoaºterea elevilor
de cãtre profesori trebuie sã fie un punct de
plecare, un mijloc de eficientizare a întregii
activitãþi (de conducere, de instruire, de educare).
A cunoaºte elevii cu care lucrezi este
doar un prim pas (poate cel mai important ºi
cel mai dificil) pe drumul lung al înþelegerii lor
ca fiinþe umane, a explicãrii ºi predicþiei com-
83

APÃRAREA NBC 17/2009
portamentului acestora ºi îmbunãtãþirea performanþelor
obþinute de aceºtia.
Relaþiei profesor-elev trebuie sã fie:
constructivã, ajutând la îmbunãtãþirea
activitãþilor didactice;
mobilã, într-o continuã transformare;
eficientã, având tentã pozitivã;
democraticã, prin libera exprimare a
opiniilor ambelor pãrþi;
demnã, care impune respectul celor
implicaþi, instructor - instruit;
perfectibilã, care poate fi perfecþionatã în
timp;
modernã, care sã corespundã stadiului
actual al progresului învãþãmântului;
transparentã, sã ofere ocazia celor doi
,,parteneri" de a-ºi prezenta deschis opþiunile
didactice;
motivatã, sã serveascã drept cauzã pentru
un proces instructiv-educativ modern.
Educaþie ºi instrucþie
Schimbarea rapidã care se produce în toate
domeniile vieþii sociale este beneficã pentru
individ. Impactul asupra sa este atât de puternic,
încât genereazã o nevoie acutã de redimensionare
a relaþiei profesor-elev în procesul
de învãþãmânt.
Relaþia profesor-elev reprezintã modalitatea
principalã de mediere didacticã, de
ipostaziere a acesteia, într-o variantã umanã,
subiectivã. Dincolo de conþinuturile concrete
care se transmit, în activitatea didacticã va fi
foarte important tipul de interacþiune care se
va statornici între clasa de elevi ºi profesor,
precum ºi atitudinea acestuia de a se relaþiona
la grup ºi la fiecare elev în parte.
Aºadar, relaþia profesor - elevi nu trebuie
sã se reducã la un aspect formal, administrativ,
reglementatã de coduri deontologice sau normative
instituþionale; aceasta se va adecva ºi
personaliza neîncetat, se va dimensiona ºi relativiza
la specificul grupului ºcolar sau la
membrii acestuia.
84