Deconstructia sociala a abuzului fata de batrani in ... - vrasti.org
Deconstructia sociala a abuzului fata de batrani in ... - vrasti.org
Deconstructia sociala a abuzului fata de batrani in ... - vrasti.org
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<strong>Deconstructia</strong> <strong>sociala</strong> a<br />
<strong>abuzului</strong> <strong>fata</strong> <strong>de</strong> <strong>batrani</strong><br />
<strong>in</strong><br />
societatea post-mo<strong>de</strong>rna si globalizata<br />
Dr. Radu Vrasti<br />
www.<strong>vrasti</strong>.<strong>org</strong><br />
1
Batranetea – domeniu complex<br />
“Batranetea a <strong>de</strong>venit unul d<strong>in</strong> cele mai complexe arii<br />
<strong>de</strong> studiu d<strong>in</strong> sti<strong>in</strong>ta mo<strong>de</strong>rna…aceasta se datoreaza<br />
faptului ca procesul <strong>de</strong> im<strong>batrani</strong>re este ceva<br />
d<strong>in</strong>amic, <strong>in</strong>teractiv, ondulatoriu, ne<strong>in</strong>tentional si<br />
subiect <strong>de</strong> schimbari si complicati <strong>in</strong> viata”<br />
(Birren, 1999)<br />
2
Partea I: <strong>Deconstructia</strong> <strong>sociala</strong> a<br />
batranetii<br />
• De ce <strong>de</strong>constructivism?<br />
• Revista presei <strong>de</strong>spre <strong>batrani</strong><br />
• Speranta <strong>de</strong> viata <strong>de</strong>-a lungul timpului<br />
• Im<strong>batrani</strong>rea populatiei pe glob<br />
• Im<strong>batrani</strong>rea populatiei <strong>in</strong> Europa<br />
• Confer<strong>in</strong>ta ONU <strong>de</strong> la Madrid (2002)<br />
• Raportul Natiunilor Unite (2009): “World Population Age<strong>in</strong>g”<br />
• C<strong>in</strong>e este batran si c<strong>in</strong>e spune asta<br />
• Biogerontologia si discursul medical <strong>de</strong>spre batranete<br />
• Gerontologia <strong>sociala</strong> si teoriile sociale ale batranetii<br />
• Natural, normal si normativ <strong>in</strong> batranete<br />
• Batranii <strong>in</strong> Grecia antica, evul mediu si epoca mo<strong>de</strong>rna si radac<strong>in</strong>ile ageismul<br />
• Batranii <strong>in</strong> epoca post-fordista, globalizata si post-mo<strong>de</strong>rna<br />
• Discutie libera <strong>de</strong>spre narativele publice si <strong>in</strong>dividuale <strong>de</strong>spre batranete<br />
3
Partea II: Abuzul <strong>fata</strong> <strong>de</strong> <strong>batrani</strong><br />
• Violenta <strong>fata</strong> <strong>de</strong> <strong>batrani</strong> – scurta istorie<br />
• Def<strong>in</strong>itia <strong>abuzului</strong> <strong>fata</strong> <strong>de</strong> <strong>batrani</strong><br />
• Felurile <strong>abuzului</strong> <strong>fata</strong> <strong>de</strong> batran<br />
• Prevalenta <strong>abuzului</strong> <strong>fata</strong> <strong>de</strong> <strong>batrani</strong><br />
• Locurile un<strong>de</strong> se petrec abuzurile<br />
• C<strong>in</strong>e este victima <strong>abuzului</strong> si c<strong>in</strong>e sunt faptuitorii<br />
• Factorii <strong>de</strong> risc ai <strong>abuzului</strong><br />
• D<strong>in</strong>amica <strong>abuzului</strong><br />
• Indicatorii <strong>abuzului</strong> – semnele <strong>de</strong> alarma<br />
• De ce este batranul reticent sa divulge abuzul<br />
• In ce situatii se poate <strong>in</strong>talni un batran abuzat<br />
• Comunicarea, screen<strong>in</strong>gul si evaluarea <strong>abuzului</strong><br />
• Asigurarea sigurantei batranului abuzat<br />
• Restaurarea sperantei, drepturilor, <strong>de</strong>m<strong>in</strong>tatii si bunastarii<br />
• Formularea planului <strong>de</strong> urgenta<br />
• Contactele <strong>de</strong> urmarire si documentarea<br />
• Discutie libera <strong>de</strong>spre abuzul batranului <strong>in</strong> Romania, specificul<br />
cultural, moduri actuale <strong>de</strong> <strong>in</strong>terventie, resursele comunitatii si<br />
rolul actorilor sociali<br />
4
De ce <strong>de</strong>constructivism social?<br />
Deconstructivismul este o metoda <strong>de</strong> relevare a arhitecturii <strong>in</strong>terioare a<br />
unui fenomen si <strong>de</strong> dislocare a elementelor componente;<br />
Deconstructivismul ataca presupunerea ca structurile care stau la baza<br />
unui fenomen sunt stabile, universale sau <strong>in</strong> afara istoriei;<br />
I<strong>de</strong>ntifica semantica social utilizata <strong>in</strong> <strong>de</strong>f<strong>in</strong>irea si <strong>de</strong>scrierea fenomenului;<br />
Evi<strong>de</strong>ntiaza modul <strong>in</strong> care un termen este <strong>in</strong> opozitie cu altul “privilegiat”<br />
<strong>in</strong>tr-un text, argument, traditie istorica sau practica <strong>sociala</strong>;<br />
Lasa loc unei exam<strong>in</strong>ari critice a i<strong>de</strong>ilor luate ca atare (taken for granted);<br />
Permite o activa si persistenta chestionare a afirmatiilor normative si a<br />
i<strong>de</strong>ologiilor care vor sa explice experienta <strong>in</strong>dividuala a batranetii.<br />
5
Speranta <strong>de</strong> viata <strong>de</strong>-a lungul timpului<br />
<strong>in</strong> Grecia antica, speranta <strong>de</strong> viata era <strong>in</strong> medie <strong>de</strong> 17 ani;<br />
a crescut la 20 ani <strong>in</strong> Roma antica;<br />
<strong>in</strong> Anglia secolului XVI, speranta <strong>de</strong> viata ajunsese la 33 ani;<br />
a crescut la 33.5 ani <strong>in</strong> Statele Unite, <strong>in</strong> anul 1790;<br />
cresterea sperantei <strong>de</strong> viata <strong>in</strong> tarile <strong>de</strong>zvoltate, <strong>de</strong> la 35-40 ani<br />
<strong>in</strong> 1950, la peste 61 ani <strong>in</strong> 1990;<br />
aceasta evolutie s-a datorat <strong>in</strong> pr<strong>in</strong>cipal folosirii, <strong>in</strong>cepand d<strong>in</strong><br />
1950, a <strong>in</strong>sectici<strong>de</strong>lor, vacc<strong>in</strong>urilor, antibioticelor si varietetilor<br />
selectionate <strong>de</strong> cereale.<br />
(dupa Saidoff & Apfel, 2005)<br />
6
Im<strong>batrani</strong>rea populatiei pe glob<br />
In ultimii 50 ani se asista la un proces cont<strong>in</strong>uu <strong>de</strong> tranzitie <strong>de</strong>mografica ce<br />
afecteaza atat tarile <strong>de</strong>zvoltate cat si cele <strong>in</strong> curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare;<br />
Populatia globului imbatraneste! Batranetea <strong>in</strong> s<strong>in</strong>e este un triumf al timpurilor<br />
noastre, , o reflectare a imbunatatirii sanatatii generale, , a igienei si<br />
<strong>de</strong>zvoltarii socio-economice<br />
economice;<br />
Cresterea alarmanta a procentului populatiei varstnice d<strong>in</strong> totalul populatiei, , a<br />
generat o problema cu consec<strong>in</strong>te ce se reflecta la nivel national si<br />
<strong>in</strong>dividual;<br />
Aceasta se constata atat la nivelul discursului public cat si a celui privat.<br />
7
Im<strong>batrani</strong>rea populatiei pe glob (II)<br />
Intre 2006 si 2030, numarul persoanelor <strong>in</strong> varsta<br />
<strong>in</strong> tarile mai put<strong>in</strong> <strong>de</strong>zvoltate va creste cu 140% comparativ cu<br />
51% <strong>in</strong> tarile <strong>de</strong>zvoltate (Krug, 2002).<br />
Pe glob, procentul <strong>de</strong> crestere a populatiei <strong>de</strong> peste 85 ani va ajunge<br />
la 151% pentru perioada 2005 – 2030, comparativ cu o crestere<br />
<strong>de</strong> 104% pentru populatia <strong>de</strong> peste 65 ani si doar <strong>de</strong> 21% pentru<br />
populatia <strong>de</strong> sub 65 ani (Bengtson si Lowenste<strong>in</strong>, 2003).<br />
8
Im<strong>batrani</strong>rea populatiei pe glob (III)<br />
Natiunile Unite estimeaza ca <strong>in</strong> 2025 populatia <strong>de</strong> peste 60 ani se<br />
va dubla, <strong>de</strong> la 542 milioane <strong>in</strong> 1995 la 1,2 miliar<strong>de</strong>.<br />
La nivelul <strong>in</strong>tregului glob, populatia <strong>de</strong> 65 ani si peste se<br />
estimeaza ca va creste cu 850.000 <strong>in</strong> fiecare luna pentru<br />
urmatoarea <strong>de</strong>cada ca sa ajunga la un miliard <strong>in</strong> jurul anului<br />
2030, respectiv 13% d<strong>in</strong> totalul populatiei <strong>de</strong> pe glob<br />
(dupa Krug, 2002).<br />
9
Im<strong>batrani</strong>rea populatiei pe glob (IV)<br />
10
Im<strong>batrani</strong>rea populatiei <strong>in</strong> Europa<br />
Structura populatiei <strong>in</strong> tarile Europei <strong>de</strong> vest s-a schimbat <strong>in</strong><br />
<strong>de</strong>cursul sec. XX. In timp ca <strong>in</strong> 1901 doar 6% d<strong>in</strong> populatie era<br />
peste 65 ani, acest procent a crescut mereu ca sa ajunga la 18%<br />
<strong>in</strong> 2001 (Powell, 2005). In acelasi timp proportia t<strong>in</strong>erilor <strong>de</strong><br />
sub 16 ani a scazut <strong>de</strong> la 35 la 20%.<br />
Proportia celor ce sunt activi <strong>in</strong> campul munci a cont<strong>in</strong>uat sa<br />
scada.<br />
11
Predictia ratelor anuale <strong>de</strong> crestere a populatiei pe regiuni,<br />
perioada 2000–2050<br />
12
The turn<strong>in</strong>g po<strong>in</strong>t 2002: Confer<strong>in</strong>ta <strong>de</strong> la Madrid<br />
Adunarea Generala a ONU <strong>de</strong> la Madrid asupa im<strong>batrani</strong>rii<br />
populatiei (2002) a reprezentat prima tentativa a guvernelor <strong>de</strong><br />
a forma o voce comuna pentru a i<strong>de</strong>ntifica a<strong>de</strong>varata<br />
problematica a <strong>batrani</strong>lor si a <strong>de</strong>f<strong>in</strong>i programe specifice <strong>de</strong><br />
raspuns la im<strong>batrani</strong>rea populatiei.<br />
13
The turn<strong>in</strong>g po<strong>in</strong>t 2002: Confer<strong>in</strong>ta <strong>de</strong> la Madrid:<br />
d<strong>in</strong> <strong>de</strong>claratia politica<br />
A adoptat “The Madrid International Plan of Action on<br />
Age<strong>in</strong>g” (MIPAA)<br />
MIPPA i<strong>de</strong>ntifica magnitud<strong>in</strong>ea problemei im<strong>batrani</strong>rii populatiei;<br />
MIPPA este un <strong>in</strong>strument politic practic care este <strong>de</strong>st<strong>in</strong>at sa ajute formatorii<br />
<strong>de</strong> politici sa-si concentreze eforturile asupra problemelor generate <strong>de</strong><br />
im<strong>batrani</strong>rea populatiei;<br />
MIPPA i<strong>de</strong>ntifica problemele cheie asociate cu im<strong>batrani</strong>rea populatiei:<br />
protectia <strong>sociala</strong>, <strong>in</strong>grijirea sanatatii, urbanizarea, pastrarea locurilor <strong>de</strong><br />
munca , educatia, nutritia, locu<strong>in</strong>tele, <strong>in</strong>frastructura si imag<strong>in</strong>ea<br />
<strong>batrani</strong>lor;<br />
Postuleaza trei directii pr<strong>in</strong>cipale <strong>de</strong> actiune:<br />
• Asigurarea protectiei si <strong>de</strong>zvoltarii persoanelor <strong>in</strong> varsta;<br />
• Asigurarea sanatatii si bunastarii acestora;<br />
• Asigurarea unei ambiante suportive si permisive pentru<br />
persoanele <strong>in</strong> varsta.<br />
14
Dezvoltari ulterioare:<br />
Rezolutia 65/182 d<strong>in</strong> <strong>de</strong>cembrie 2010: Adunarea Generala<br />
ONU cheama statele membre sa implementeze Planul <strong>de</strong><br />
Actiune asupra Batranetii (MIPPA) si recomandarile ulterioare<br />
ca expresie a <strong>in</strong>grijorarii <strong>fata</strong> <strong>de</strong> cresterea numarului persoanelor<br />
<strong>in</strong> varsta, peste tot <strong>in</strong> lume.<br />
La 25 mai 2011, Rezolutia 67/5 a fost adoptata <strong>de</strong> a 67 sesiune<br />
a Comisiei Economice si Sociale a ONU care <strong>in</strong>vita statele<br />
membre sa accelereze implementarea recomandarilor MIPPA <strong>in</strong><br />
politicile nationale.<br />
15
Raportul Natiunilor Unite (2009): “World Population Age<strong>in</strong>g” (I)<br />
1. Im<strong>batrani</strong>rea populatiei este un proces fara prece<strong>de</strong>nt <strong>in</strong> istoria umanitatii.<br />
Cresterea numarului <strong>de</strong> <strong>batrani</strong> <strong>de</strong> peste 60 ani se acompaniaza <strong>de</strong> sca<strong>de</strong>rea<br />
numarului <strong>de</strong> t<strong>in</strong>eri <strong>de</strong> sub 15 ani. La nivel mondial se preconizeaza ca <strong>in</strong> anul<br />
2045 numarul <strong>batrani</strong>lor va <strong>de</strong>pasi numarul t<strong>in</strong>erilor.<br />
2. Im<strong>batrani</strong>rea populatiei este un process pervaziv si afecteaza toate tarile <strong>de</strong> pe<br />
glob. Proportia crescuta a populatiei batrane se datoreaza reducerii fertilitatii<br />
si sca<strong>de</strong>rii consecutive a t<strong>in</strong>erilor cuplata cu cresterea duratei <strong>de</strong> viata a<br />
oamenilor. Acest fenomen a condus la o presiune asupra echitatii si<br />
solidaritatii <strong>in</strong>tra- si <strong>in</strong>tergenerationala care fundamenteaza societatea umana.<br />
3. Im<strong>batrani</strong>rea populatiei este un proces <strong>in</strong> <strong>de</strong>zvoltare: daca proportia <strong>batrani</strong>lor<br />
crestea <strong>de</strong> la 8% <strong>in</strong> 1950 la 11% <strong>in</strong> 2009, se estimeaza ca aceasta proportie sa<br />
at<strong>in</strong>ga 22% <strong>in</strong> 2050.<br />
16
Raportul Natiunilor Unite (2009): “World Population Age<strong>in</strong>g” (II)<br />
4. Atata timp cat mortalitatea cont<strong>in</strong>ua sa <strong>de</strong>screasca si fertilitatea ramane<br />
scazuta, proportia oamenilor <strong>batrani</strong> va cont<strong>in</strong>ua sa creasca.<br />
5. Im<strong>batrani</strong>rea populatiei are consec<strong>in</strong>te majore asupra tuturor fatetelor vietii<br />
umane: crestere economica, <strong>in</strong>vestitii, formarea capitalului si a economiilor,<br />
consum, piata muncii, taxe, pensionare si fonduri <strong>de</strong> pensii, transferul<br />
<strong>in</strong>tergenerational al proprietatii si al valorilor.<br />
6. In sfera <strong>sociala</strong>, consec<strong>in</strong>tele prognozate sunt legate <strong>de</strong> modificarea<br />
compozitiei familiei si a aranjamentele locative, cererea <strong>de</strong> locu<strong>in</strong>te,<br />
migrarea populatiei, modificarea structurii morbiditatii si mortalitatii si a<br />
nevoii <strong>de</strong> servicii <strong>de</strong> <strong>in</strong>grijire a sanatatii.<br />
17
Raportul Natiunilor Unite (2009): “World Population Age<strong>in</strong>g” (III)<br />
7. In mod global, populatia <strong>batrani</strong>lor <strong>de</strong> peste 60 ani creste cu o rata <strong>de</strong> 2,6%<br />
pe an, mult mai rapid <strong>de</strong>cat populatia ca <strong>in</strong>treg, care are o rata <strong>de</strong> doar 1,2%<br />
pe an. In 2000 populatia <strong>de</strong> peste 60 ani numara 600 milioane, triplu <strong>fata</strong> <strong>de</strong><br />
1950, <strong>in</strong> 2009 numara 700 milioane, iar <strong>in</strong> 2050 va fi <strong>de</strong> 2 miliar<strong>de</strong>, daca<br />
rata actuala se pastreaza.<br />
8. Chiar <strong>in</strong> <strong>in</strong>teriorul acestui segment <strong>de</strong> varstnici, populatia imbatraneste si<br />
proportia celor <strong>de</strong> peste 80 ani este mereu <strong>in</strong> crestere. Rata <strong>de</strong> crestere a<br />
celor <strong>de</strong> peste 80 ani este <strong>de</strong> 4,0% pe an.<br />
9. D<strong>in</strong> cauza ca femeile traiesc mai mult, ele vor constitui majoritatea<br />
persoanelor <strong>in</strong> varsta.<br />
18
Raportul Natiunilor Unite (2009): “World Population Age<strong>in</strong>g” (IV)<br />
10. Persoanele <strong>in</strong> varsta au probabilitate foarte mare sa experimenteze izolare<br />
<strong>sociala</strong> si <strong>de</strong>privare economica si se asista la cresterea nevoii <strong>de</strong> suport<br />
specific pentru <strong>batrani</strong>.<br />
11. Femeile <strong>in</strong> varsta prez<strong>in</strong>ta o probabilitate mai mare sa traiesca s<strong>in</strong>gure; se<br />
estimeaxa cu 19% d<strong>in</strong> femeile batrane traiesc s<strong>in</strong>gure <strong>fata</strong> <strong>de</strong> doar 9% d<strong>in</strong><br />
barbatii <strong>batrani</strong>.<br />
12. Varsta medie a populatiei <strong>in</strong> Romania este <strong>in</strong> crestere ca expresie a<br />
im<strong>batrani</strong>rii populatiei si aceasta este <strong>de</strong> 38,1 ani iar Romania se clasifica<br />
pe locul 26 <strong>in</strong> lume: cea mai varsnica populatie este a Japoniei cu 44,4 ani,<br />
urmata <strong>de</strong> Germania cu 43.9 ani si cea mai tanara a Nigerului cu 15,0 ani<br />
varsta medie.<br />
19
C<strong>in</strong>e este batran si c<strong>in</strong>e spune asta<br />
In<strong>de</strong>ntificarea <strong>sociala</strong> a batranului: varsta cronologica,<br />
fragilitatea fizica;<br />
Stereotipurile discursului public referitor la conceptul <strong>de</strong><br />
“batran”;<br />
Auto-perceptia “batranetii”;<br />
Constructia culturala a “batranetii” (batranetea ca si colectie<br />
multifatetata <strong>de</strong> crampeie <strong>de</strong> viata si asteptari <strong>in</strong> relatiile<br />
<strong>in</strong>ter- si <strong>in</strong>tra-generationale);<br />
Constrangerile varstei sunt esentialmente sociale si culturale;<br />
Batranetea ca o “<strong>de</strong>ghizare” a persoanei;<br />
Stigmatizarea <strong>in</strong>tergenerationala si <strong>in</strong>tragenerationala a<br />
batranului.<br />
20
Def<strong>in</strong>itii biologice - Biogerontologia<br />
Sti<strong>in</strong>tele biologice vad batranetea ca o <strong>in</strong>firmitate, boala sau o dizabilitate , iar<br />
procesul <strong>de</strong> im<strong>batrani</strong>re ca <strong>in</strong>erent vietii; viata nu poate fi prelungita <strong>in</strong> mod<br />
semnificativ (medic<strong>in</strong>a anti-batranete, nu exista remedii contra<br />
im<strong>batrani</strong>rii).<br />
“Organismele sunt create t<strong>in</strong>ere si pr<strong>in</strong> <strong>de</strong>zvoltare ajung batrane.<br />
Im<strong>batrani</strong>rea este o caracteristica a materiei vii si, atat cat se stie astazi,<br />
fara pereche la materia nevie. Ea este o trasatura esentiala a vietii si se<br />
exprima <strong>in</strong> mod obisnuit pr<strong>in</strong>tr-o pier<strong>de</strong>re graduala a capacitatii<br />
functionale a <strong>org</strong>anismului si <strong>in</strong> f<strong>in</strong>al, la moarte.” (M<strong>in</strong>ot, 1908).<br />
“…noi <strong>de</strong>f<strong>in</strong>im batranetea ca o serie <strong>de</strong> schimbari functionale si<br />
structurale cumulative, progresive, <strong>in</strong>tr<strong>in</strong>seci si <strong>de</strong>structive, <strong>in</strong><strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte<br />
<strong>de</strong> timp si care <strong>in</strong> mod uzual <strong>de</strong>v<strong>in</strong> manifeste la maturitate si culm<strong>in</strong>eaza la<br />
batranete si moarte.” (Ark<strong>in</strong>g, 2006)<br />
21
Discursul medical <strong>de</strong>spre batranete<br />
Corpul este receptacolul batranetii si el este t<strong>in</strong>ta manipularilor antibatranete;<br />
Batranetea este privita ca o <strong>in</strong>firmitate, boala sau o dizabilitate; procesul <strong>de</strong><br />
im<strong>batrani</strong>re este imanent vietii si acesta nu poate fi prelungit <strong>in</strong> mod<br />
semnificativ;<br />
The ‘Position Statement on Age<strong>in</strong>g’ by Olshansky et al. (2002) <strong>in</strong> Scientific<br />
American este o <strong>de</strong>claratie semnata <strong>de</strong> 51 somitati <strong>in</strong> gerontologie care fac o<br />
afirmatie ca nici una d<strong>in</strong> terapiile curente nu probeaza ca batranetea poate fi<br />
<strong>in</strong>cet<strong>in</strong>ita, stopata sau facuta sa fie reversibila.<br />
Este batranetea o boala ce poate fi tratata? Dist<strong>in</strong>ctia/granita d<strong>in</strong>tre batranete si<br />
boala este mai precara astazi… Bio-gerontologia si medic<strong>in</strong>a anti-batranete<br />
furnizeaza 3 mijloace (Gieryn, 1999):<br />
i) usurarea simptomelor,<br />
ii) prelung<strong>in</strong>rea sperantei <strong>de</strong> viata pr<strong>in</strong> tratarea bolilor cu aparitie tardiva,<br />
iii) prelungirea duratei <strong>de</strong> viata (manipulari metabolice, antioxidative, diete<br />
specifice, programe <strong>de</strong> crutare, programe fizioterapice si regimuri <strong>de</strong> viata)<br />
22
Ce este batranetea – <strong>de</strong>f<strong>in</strong>itia <strong>sociala</strong><br />
Im<strong>batrani</strong>rea este un set d<strong>in</strong>amic <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>ri si castiguri care conduce la o<br />
adaptare psiho-<strong>sociala</strong> <strong>de</strong> success la procesul <strong>de</strong> crestere <strong>in</strong> varsta (Baltes,<br />
Freund si Li, 2005);<br />
<br />
Ea poate fi <strong>de</strong>f<strong>in</strong>ita ca o secventa naturala <strong>de</strong> stadii si statute carora le sunt<br />
atasate asteptari normative specifice fiecarei varste;<br />
Acestea nu sunt <strong>in</strong> mod special fixe sau negative;<br />
Pe acestea s-au cladit rolurile, relatiile sociale si discursul social traditional<br />
<strong>de</strong>spre im<strong>batrani</strong>re si batranete;<br />
Acest discurs s-a modificat istoric..<br />
23
Interpretarea culturala a batranetii (I)<br />
Porneste <strong>de</strong> la critica <strong>in</strong>terpretatii “biologice” a batranetii care pun accentul pe<br />
corp spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> <strong>in</strong>terpretarea culturala care pune accentul pe persoana;<br />
Conceptele culturale sunt <strong>in</strong>carcate <strong>de</strong> antipatia <strong>fata</strong> <strong>de</strong> faptul ca batranetea a<br />
fost pusa <strong>in</strong> termeni biologici;<br />
Conceptele culturale si limbajul pr<strong>in</strong> care cunoasterea este exprimata sunt<br />
produsele unui proces cont<strong>in</strong>uu si istoric <strong>in</strong> care ambianta naturala si <strong>sociala</strong><br />
sunt componentele esentiale;<br />
Interpretarea sti<strong>in</strong>tifica este doar unul d<strong>in</strong> multele sisteme posibile <strong>de</strong> cunoastere<br />
(Foucault, 1973, 1980).<br />
24
Interpretarea culturala a batranetii (II)<br />
Se bazeaza pe:<br />
i) diviziunea carteziana m<strong>in</strong>te – corp; corpul este <strong>in</strong>teles ca un obiect<br />
manipulabil <strong>de</strong> catre persoana care este localizata <strong>in</strong> m<strong>in</strong>te (Katz , 2008);<br />
ii) extrema <strong>in</strong>dividualizare a societatii <strong>in</strong> care <strong>in</strong>dividul se separa <strong>de</strong><br />
grup si astfel <strong>de</strong>v<strong>in</strong>e responsabil <strong>de</strong> propriul corp (Shill<strong>in</strong>g, 1993);<br />
iii) corpul <strong>de</strong>v<strong>in</strong>e un <strong>de</strong>term<strong>in</strong>ant al i<strong>de</strong>ntitatii (Gid<strong>de</strong>ns, 1991);<br />
Unii presupun ca <strong>in</strong>terpretarea culturala a batranetii elibereaza <strong>in</strong>dividul <strong>de</strong><br />
constrangerile varstei, <strong>in</strong> timp ce altii sust<strong>in</strong> ca, d<strong>in</strong> contra, constrangerile<br />
legate <strong>de</strong> varsta sunt <strong>de</strong> orig<strong>in</strong>e culturala si <strong>sociala</strong>.<br />
25
Natural, normal si normativ <strong>in</strong> batranete:<br />
1. Batranetea naturala<br />
Categoria <strong>de</strong> “natural” este un fel <strong>de</strong> nostalgie dupa timpurile <strong>in</strong> care lucrurile<br />
erau luate ca atare, <strong>in</strong> mod natural; ceea ce era natural a <strong>de</strong>venit astazi<br />
relativ;<br />
In cultura vestica, discursul <strong>de</strong>spre natural este <strong>in</strong>radac<strong>in</strong>at <strong>in</strong> conceptii morale<br />
si teologice, <strong>in</strong> special <strong>in</strong> relatie cu aspectul corpului, sexualitate si actele<br />
corporale;<br />
Ceea ce oamenii <strong>batrani</strong> experimenteaza astazi este diferit <strong>de</strong> ceea ce<br />
experimentau altadata;<br />
Astazi categoria <strong>de</strong> natural este <strong>in</strong>stabila si problematica si este cont<strong>in</strong>uu<br />
re-<strong>in</strong>ventata si re-articulata.<br />
26
Natural, normal si normativ <strong>in</strong> batranete:<br />
2. Batranetea nornala<br />
Normalul ca mijloc <strong>de</strong> validare sti<strong>in</strong>tifica si ment<strong>in</strong>ere a ord<strong>in</strong>ei sociale<br />
(Foucault, 1970);<br />
Pentru o lunga perioada istorica granita d<strong>in</strong>tre natural si normal a fost <strong>de</strong><br />
s<strong>org</strong><strong>in</strong>te morala;<br />
Mo<strong>de</strong>rnitatea a <strong>in</strong>trodus tend<strong>in</strong>ta <strong>de</strong> a <strong>in</strong>locui ceea ce e natural cu ceea ce<br />
este consi<strong>de</strong>rat normal;<br />
“Batranetea normala” este <strong>de</strong>f<strong>in</strong>ita ca batranete fara boli, fara schimbari<br />
schimbari fiziologice ce implica procese patologice si astfel persoana<br />
cont<strong>in</strong>ua sa se bucure <strong>de</strong> functiile corpului si m<strong>in</strong>tii si este capabila sa<br />
traiasca <strong>in</strong><strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt si cu o buna calitate a vietii (Departamentul <strong>de</strong> munca<br />
si pensie, Marea Britanie, 2009).<br />
27
Natural, normal si normativ <strong>in</strong> batranete:<br />
3. Batranetea normativa<br />
Societatea post-mo<strong>de</strong>rna nu mai accepta universalitatea si standardizarea,<br />
<strong>in</strong> schimb recunoaste diversitatea;<br />
Multiple comportamente sau moduri <strong>de</strong> existenta, alta data <strong>de</strong>viante si<br />
aberante, sunt astazi acceptate ca morale si legale (sunt “normalizate”);<br />
Individul are la dispozitie o varietate larga <strong>de</strong> alegeri d<strong>in</strong>tre comportamente<br />
normalizate; “astazi este disponibila o gama larga <strong>de</strong> normalitati” (Beck,<br />
2007);<br />
Batranetea nu mai este <strong>in</strong>corsetata <strong>de</strong> “natural” sau “normal”.<br />
28
Teoriile sociale ale batranetii<br />
Interpretarile functionaliste:<br />
i) Teoria batranetii active, batranetea <strong>de</strong> succes<br />
ii) Teoria <strong>de</strong>zangajarii<br />
iii) Teoria cont<strong>in</strong>uitatii<br />
Interpretarile <strong>de</strong>velopmentale:<br />
i) teoria ciclurilor vietii a lui Erikson, generativitatea<br />
ii) teoria stadiilor lui Peck<br />
Teoria stratificarii varstelor<br />
Teoria economica a schimburilor (Homans)<br />
Gerotranscen<strong>de</strong>nta (Tornstam)<br />
Batranii ca subcultura<br />
29
Conceptul <strong>de</strong> “Batranete activa” (I)<br />
WHO (2001):<br />
• Activitate<br />
• Sanatate<br />
• In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nta<br />
• Productivitate<br />
Walker (2002):<br />
• Participare<br />
• Autorizare, imputernicire<br />
• Bunastare<br />
• Semnificatie<br />
• Solidaritate<br />
• Balanta <strong>in</strong>tre drepturi si<br />
obligatii<br />
• Respect pentru diversitate<br />
30
Conceptul <strong>de</strong> “Batranete activa” (II)<br />
Def<strong>in</strong>itia OMS (2002): “proces <strong>de</strong> optimizare a oportunitatilor referitoare la<br />
sanatate, participare si siguranta cu scopul <strong>de</strong> a spori calitatea vietii”;<br />
Atributul “activ” se refera la cont<strong>in</strong>uarea participarii <strong>in</strong> societate, <strong>in</strong> educatie,<br />
<strong>in</strong> <strong>in</strong>grijirea sanatatii fizice si mentale si astfel sa promoveze <strong>de</strong>mnitatea,<br />
eficienta, drepturile umane si ambientul fizic, facilitand astfel autonomia<br />
si <strong>in</strong><strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nta, schimband focusul <strong>de</strong> la abordarea “nevoilor <strong>de</strong> baza” la<br />
abordarea “drepturilor <strong>de</strong> baza”.<br />
31
Teoria <strong>de</strong>zangajarii<br />
Retragerea graduala d<strong>in</strong> <strong>in</strong>teractiunile sociale si activitati;<br />
Este un proces <strong>in</strong>evitabil al varstei <strong>in</strong>a<strong>in</strong>tate;<br />
Proces diferential pentru ca nu implica toate ariile si activitatile<br />
sociale ale batranului;<br />
Expresie a cresterii fragilitatii, vulnerabilitatii si dizabilitatii<br />
oamenilor <strong>in</strong> varsta.<br />
32
Teoria cont<strong>in</strong>uitatii<br />
Imbatranesc cu succes aceia care:<br />
Pastreaza valorile, stilul <strong>de</strong> viata si relatiile;<br />
Cont<strong>in</strong>ua activitatile legate <strong>de</strong> sentimentul <strong>de</strong> bunastare;<br />
Se adapteza b<strong>in</strong>e la schimbarile <strong>in</strong>erente varstei;<br />
Raman <strong>in</strong>tr-o ambianta familiara.<br />
33
Teoria ciclurilor vietii a lui Erikson,<br />
generativitatea<br />
34
Stadiile <strong>de</strong>zvoltarii egoului<br />
(dupa Erikson, 1985)<br />
35
Felurile generativitatii<br />
Biologica,<br />
Parentala,<br />
Tehnica,<br />
Culturala.<br />
36
Teoria stadiilor lui Peck<br />
37
Teoria stratificarii varstelor<br />
Toate societatile au generat o ierarhie bazata pe varsta;<br />
Oamenii <strong>in</strong> functie <strong>de</strong> varsta apart<strong>in</strong> unei “age-strata”;<br />
Fiecare strat are obligatiile si prerogativele proprii;<br />
Rolurile si asteptatile sunt <strong>in</strong> functie <strong>de</strong> varsta;<br />
Genereaza <strong>in</strong>egalitati si discrim<strong>in</strong>ari;<br />
A generat “ageismul”.<br />
38
Teoria schimburilor a lui Homans<br />
Batanii <strong>in</strong>cearca sa maximizeze castigurile si sa m<strong>in</strong>imalizeze<br />
pier<strong>de</strong>rile <strong>in</strong> <strong>in</strong>teractiunile sociale;<br />
Ei raman <strong>in</strong> relatiile care le aduc beneficii si se retrag d<strong>in</strong> cele<br />
care nu le aduc beneficii (materiale sau nemateriale);<br />
Interactiunea <strong>sociala</strong> este un calcul rational;<br />
Micsorarea relatiilor si a beneficilor se datoreaza pier<strong>de</strong>rii <strong>de</strong><br />
resurse <strong>de</strong> schimb pe masura cresterii <strong>in</strong> varsta.<br />
39
Gerotranscen<strong>de</strong>nta<br />
Dezvoltarea umana nu se opreste la batranete;<br />
Gerotranscen<strong>de</strong>nta este capacitatea unui batran <strong>de</strong> a re<strong>de</strong>f<strong>in</strong>i selful, relatiile cu<br />
altii si a gasi noi <strong>in</strong>telesuri pentru problemele existentiale fundamentale;<br />
Caracteristici:<br />
i) auto-confruntarea – confruntarea cu aspectele ascunse ale selfului, bune<br />
sau rele;<br />
ii) auto-transcen<strong>de</strong>nta – <strong>in</strong>locuirea trasaturilor egoiste cu cele <strong>de</strong> altruism,<br />
selful transce<strong>de</strong> <strong>in</strong> altul;<br />
iii) schimbarea viziunii <strong>de</strong>spre relatii, a semnificatiei si importantei lor,<br />
<strong>de</strong>v<strong>in</strong>e selectiv <strong>in</strong> relatii si mai put<strong>in</strong> <strong>in</strong>teresat <strong>in</strong> relatii superflue, creste nevoia<br />
<strong>de</strong> solitud<strong>in</strong>e;<br />
iv) <strong>in</strong>telepciunea transcen<strong>de</strong>nta – fluidizarea granitelor d<strong>in</strong>tre drept si<br />
gresit, <strong>in</strong>tre <strong>in</strong>telept si stupid, ret<strong>in</strong>erea <strong>de</strong> la ju<strong>de</strong>cata altora si <strong>de</strong> la furnizarea<br />
<strong>de</strong> sfaturi; ret<strong>in</strong>erea <strong>de</strong> a ajuta pe altii sa ia <strong>de</strong>cizii.<br />
40
Batranii ca subcultura<br />
Batranii isi pastreaza mai b<strong>in</strong>e i<strong>de</strong>ntitatea si stima <strong>de</strong> s<strong>in</strong>e <strong>in</strong>tr-un<br />
grup <strong>de</strong> varsta omogen;;<br />
Sentimentul <strong>de</strong> apartenenta la o subcultura bazata pe varsta ii<br />
apara <strong>de</strong> marg<strong>in</strong>alizarea <strong>sociala</strong>;<br />
Critica acestei teorii spune ca <strong>batrani</strong>i sunt mai tentati sa se lege<br />
<strong>de</strong> familie sau <strong>de</strong> coreligionari <strong>de</strong>cat <strong>de</strong> altii <strong>de</strong> aceeasi varsta.<br />
41
Conceptul umbrela: Batranetea <strong>de</strong> succes<br />
Este un concept ateoretic care priveste batranetea <strong>in</strong> functie <strong>de</strong><br />
calitatea ei (sanatate, functionare si participare);<br />
Este <strong>in</strong> opozitie cu conceptelor <strong>de</strong> batranete “patologica” si<br />
“uzuala”;<br />
Batranetea <strong>de</strong> succes este un mod pozitiv <strong>de</strong> a im<strong>batrani</strong> <strong>de</strong>f<strong>in</strong>it<br />
<strong>de</strong> prezenta a trei criterii:<br />
i) risc scazut <strong>de</strong> boli si dizabilitati;<br />
ii) nivel <strong>in</strong>alt <strong>de</strong> functionare, mentala si fizica;<br />
iii) angajare activa <strong>in</strong> viata, relatii stranse cu altii si participare<br />
cont<strong>in</strong>ua <strong>in</strong> activitati.<br />
42
Batranetea <strong>de</strong> succes<br />
Ment<strong>in</strong>erea rolurilor sociale<br />
Ment<strong>in</strong>erea rolurilor familiale<br />
Ment<strong>in</strong>erea activitatilor <strong>in</strong> care era implicat<br />
Ment<strong>in</strong>erea controlului emotional<br />
Ment<strong>in</strong>erea sentimentului <strong>de</strong> satisfactie<br />
Ment<strong>in</strong>erea starii <strong>de</strong> bunastare<br />
43
Cursul vietii este o s<strong>in</strong>cronizare <strong>in</strong>tre<br />
“timpul <strong>in</strong>dividual”,<br />
“timpul familiei”<br />
si<br />
“timpul istoriei”<br />
44
Batranii <strong>in</strong> Grecia antica<br />
Viata era dorita sa fie cat mai lunga iar modificarile aduse <strong>de</strong><br />
batranete erau privite ca <strong>de</strong>zgustatoare;<br />
Aceasta explica ambivalenta cu privire la batranete;<br />
In cultura Greciei antice era obisnuit ca lumea sa fie privita <strong>in</strong><br />
categorii mutual exclusive;<br />
T<strong>in</strong>erii (neotas) erau <strong>de</strong>scrisi ca frumosi si eroici, <strong>batrani</strong>i<br />
(geras) erau urati, zgarciti si tragici.<br />
45
Baranetea <strong>in</strong> evul mediu<br />
Doua caracteristici:<br />
i) varsta ca si expresie a ord<strong>in</strong>ei morale a cursului vietii, <strong>de</strong><br />
un<strong>de</strong> respectul <strong>fata</strong> <strong>de</strong> cei <strong>in</strong> varsta;<br />
ii) lipsa <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate <strong>sociala</strong> a celor <strong>in</strong> varsta, acestia nu erau<br />
i<strong>de</strong>ntificati ca atare, batranetea era absenta d<strong>in</strong> discursul public<br />
ca si categorie <strong>de</strong>zavantajata, fragila, care necesita atentie<br />
speciala.<br />
Isidore of Seville, scriitor d<strong>in</strong> secolul VII, i<strong>de</strong>ntifica sase varste ale omului,<br />
fiecare d<strong>in</strong> ele legata <strong>de</strong> cele 6 varste si sase calitati morale ale lumii<br />
(<strong>in</strong>fantia = <strong>in</strong>ocenta; pueritas = puritate; adulescentia = senzualitate;<br />
iuventus = folositor; gravitas = seriozitate si senectutus = <strong>in</strong>telepciune).<br />
46
Batranii <strong>in</strong> epoca mo<strong>de</strong>rna: ageismul<br />
Buttler (1999) <strong>in</strong>venteaza termenul <strong>de</strong> “ageism” pentru a <strong>de</strong>scrie procesul<br />
sistematic <strong>de</strong> discrim<strong>in</strong>are si prejudiciu adus <strong>batrani</strong>lor;<br />
Termenul <strong>de</strong> “ageism” <strong>de</strong>f<strong>in</strong>este “o alterare <strong>in</strong> sentimentele, cred<strong>in</strong>tele sau<br />
comportamentele <strong>fata</strong> <strong>de</strong> un <strong>in</strong>divid sau grup <strong>in</strong> functie <strong>de</strong> varsta”.<br />
Atitud<strong>in</strong>ea <strong>fata</strong> <strong>de</strong> <strong>batrani</strong> este generata <strong>de</strong> tend<strong>in</strong>ta social-culturala <strong>de</strong> a<br />
separa t<strong>in</strong>erii si <strong>batrani</strong>i, ceea ce e nou si ceea ce e vechi, <strong>de</strong> a promova<br />
expresii culturale si expresii <strong>in</strong>stitutionale diferite <strong>in</strong> functie <strong>de</strong> varsta, <strong>de</strong> a<br />
cataloga capacitatile si potentialitatile <strong>in</strong> functie <strong>de</strong> varsta;<br />
Aceasta diferentiere se reflecta foarte b<strong>in</strong>e <strong>in</strong> discursul public <strong>de</strong>spre<br />
<strong>batrani</strong>. Astfel <strong>batrani</strong>i sunt fixati <strong>in</strong>tr-o zona aparte a societatii ceea ce<br />
permanentizeaza stigmatizarea, segregarea, prejudiciu si <strong>in</strong> f<strong>in</strong>al abuzul<br />
(Bugental si Hehman, 2007).<br />
47
Raspunsul <strong>batrani</strong>lor <strong>fata</strong> <strong>de</strong> ageism<br />
Modurile <strong>de</strong> raspuns al <strong>batrani</strong>lor <strong>fata</strong> <strong>de</strong> atitud<strong>in</strong>ea <strong>in</strong>divizilor si<br />
societatii <strong>fata</strong> <strong>de</strong> ei (Palmore, 2003):<br />
i) acceptarea si conformarea <strong>fata</strong> <strong>de</strong> imag<strong>in</strong>ea negativa;<br />
ii) negarea: comportament care <strong>in</strong>cearca sa “cosmetizeze”<br />
imag<strong>in</strong>ea batranetii;<br />
iii) evitarea: ce presupune izolarea auto-impusa pentru e evita<br />
stigma <strong>sociala</strong>;<br />
iv) reforma: efortul <strong>batrani</strong>lor <strong>de</strong> a schimba atitud<strong>in</strong>ea si<br />
stereotipul dupa care sunt priviti.<br />
48
Batranii <strong>in</strong> epoca globalizata<br />
Caracteristicile globalizarii dupa Deluze si Guattari (1987):<br />
i) Globalization nu este doar o problema economica, politica sau culturala;<br />
ii) Globalizarea <strong>in</strong>locuieste ceea ce e fenomenal sau actual cu ceva virtual;<br />
iii) Granitele sunt dizolvate, nomadismul a <strong>de</strong>venit regula si i<strong>de</strong>ntitatea<br />
nationala este la limita;<br />
iv) Selful este <strong>de</strong>teritorializat.<br />
D<strong>in</strong> punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al psihologiei sociale, globalizarea aduce o<br />
constanta fluidizare, pier<strong>de</strong>re a i<strong>de</strong>ntitatii si <strong>de</strong>stabilizare;<br />
Batranii au probleme <strong>in</strong> a-si apara <strong>in</strong>tegritatea si selful <strong>in</strong> <strong>fata</strong><br />
pericolului pier<strong>de</strong>rea formei, ord<strong>in</strong>ei, structurii si i<strong>de</strong>ntitatii.<br />
49
Batranii <strong>in</strong> “societatea la risc”<br />
Cresterea reala si imag<strong>in</strong>ara a perceptiei riscului;<br />
Riscul a <strong>de</strong>venit pr<strong>in</strong>cipiul dupa care se mo<strong>de</strong>leaza<br />
comportamentul uman;<br />
Societatea actuala – “societate la risc”;<br />
Astazi riscul este perceptul si constientizat, <strong>in</strong>a<strong>in</strong>te<br />
<strong>in</strong>certitud<strong>in</strong>ea si amen<strong>in</strong>tarile erau atribuite soartei, norocului,<br />
sansei sau div<strong>in</strong>itatii;<br />
Batranii ca segment <strong>de</strong> populatie la risc: economic, social, vital.<br />
50
Batranii si “familia post-familiala”<br />
Familia a <strong>de</strong>venit un loc al relatiilor <strong>de</strong>mocratice si egalitariene<br />
cu pretul cresterii <strong>in</strong>certitud<strong>in</strong>ii si <strong>in</strong>stabilitatii;<br />
Reconcilierea permanenta a nevoii <strong>de</strong> <strong>in</strong>dividualizare, a<br />
tend<strong>in</strong>telor centrifuge, a conflictelor <strong>in</strong>tergenerationale si a<br />
nevoii <strong>de</strong> <strong>in</strong>grijire a copiilor si <strong>batrani</strong>lor;<br />
Reducerii timpului <strong>de</strong> co-existenta <strong>in</strong>tergenerationala;<br />
Pier<strong>de</strong>rea <strong>in</strong>teresului pentru <strong>in</strong>gijirea filiala a <strong>batrani</strong>lor;<br />
“Familia post-familiala” ca o “asociatie electiva” <strong>de</strong> persoane<br />
care stau impreuna pentru a at<strong>in</strong>ge niste scopuri comune.<br />
51
Batranii <strong>in</strong> epoca post-fordista<br />
FORDISM<br />
POST-FORDISM<br />
Schimbare fertilitate mare fertilitate scazuta<br />
<strong>de</strong>mografica mortalitate mare mortalitate scazuta<br />
<strong>batrani</strong> put<strong>in</strong>i<br />
<strong>batrani</strong> multi<br />
____________________________________________________________<br />
Schimbare productie pe banda producti diversificata<br />
economica consum standardizat consum diversificat<br />
locuri <strong>de</strong> munca stabile fluctuatie loc munca<br />
pensionare timpurie prelungire varsta pensie<br />
pensie garantata<br />
sca<strong>de</strong>rea beneficilor sociale<br />
statul garant al bunastarii <strong>in</strong>curajare pensiilor private<br />
<strong>in</strong>dividul garant al bunastarii<br />
52
Batranii <strong>in</strong> epoca post-mo<strong>de</strong>rna<br />
“Post-mo<strong>de</strong>rnismul este ceva care a venit dupa o epoca <strong>de</strong> iluzii, optimism si<br />
certitud<strong>in</strong>e, o epoca nihilistica, fara sperante si vise, exact ce facea ca<br />
mo<strong>de</strong>rnitatea sa fie ceva suportabil” (Dick Hebdige)<br />
Caracteristici:<br />
1. Nu exista un a<strong>de</strong>var obiectiv si absolut ci doar contextual, situational,<br />
conditional si mai ales <strong>in</strong>terpretativ;<br />
2. Accentul este plasat mai mult pe fragmentare <strong>de</strong>cat pe universalism;<br />
3. Militeaza pentru <strong>de</strong>scentralizarea si <strong>de</strong>mocratizarea oricarei forme <strong>de</strong><br />
putere;<br />
4. Realitatea este luata sub semnul <strong>in</strong>trebarii;<br />
5. Cultura este privita ca un bun <strong>de</strong> consum ce poate fi manipulat pe piata;<br />
6. Diversitatea este maximalizata <strong>in</strong> <strong>de</strong>favoarea omogenitatii.<br />
53
Cateva teme post-mo<strong>de</strong>rne cu privire la <strong>batrani</strong>i<br />
post-mo<strong>de</strong>rnismul furnizeaza o analiza culturala a batranetii si a relatiilor ei<br />
cu corpul (Gilleard si Higgs, 2001);<br />
corpul functioneaza ca o masca, <strong>in</strong> spatele lui se poate ascun<strong>de</strong> o alta<br />
persoana <strong>de</strong>cat cea care se poate <strong>de</strong>duce d<strong>in</strong> privirea lui;<br />
varsta <strong>in</strong>a<strong>in</strong>tata are o multitud<strong>in</strong>e <strong>de</strong> posibilitati <strong>in</strong> miscare si se rejeteaza<br />
mo<strong>de</strong>lul medical cu constrangerile lui;<br />
varsta este mai mult o abordare <strong>de</strong> a <strong>de</strong>scrie modurile <strong>in</strong> care persoana se<br />
construieste pe ea <strong>in</strong>sisi.<br />
54
Ceea ce oamenii <strong>in</strong> varsta solicita:<br />
Sa fie vazuti, auziti si <strong>in</strong>telesi;<br />
Sa li se <strong>de</strong>a acces egal la serviciile <strong>de</strong> <strong>in</strong>grijire si recreere;<br />
Sa li se recunoasca potentialul si contributia lor ca valoroasa si<br />
folositoare.<br />
http://www.youtube.com/watch?v=R6pd5aVMLzs<br />
55
Discutie libera <strong>de</strong>spre…<br />
Natarivele publice <strong>de</strong>spre batranete (discursul public,<br />
oficial si familial <strong>de</strong>spre <strong>batrani</strong>)<br />
Narativele <strong>batrani</strong>lor <strong>in</strong>sisi;<br />
Batranii <strong>in</strong> literatura, mass-media si <strong>in</strong> reclame;<br />
Batranii <strong>in</strong> <strong>in</strong>stitutiile <strong>de</strong> <strong>in</strong>grijire a sanatatii si sociale.<br />
http://www.youtube.com/watch?v=R6pd5aVMLzs<br />
56
Descrie un batran pe care-l iubesti…<br />
Descrie un batran pe care-l vezi <strong>in</strong> spatiul<br />
public…<br />
57
Partea II: Abuzul <strong>fata</strong> <strong>de</strong> <strong>batrani</strong><br />
Violenta <strong>fata</strong> <strong>de</strong> <strong>batrani</strong> – scurta istorie<br />
Def<strong>in</strong>itia <strong>abuzului</strong> <strong>fata</strong> <strong>de</strong> <strong>batrani</strong><br />
Felurile <strong>abuzului</strong> <strong>fata</strong> <strong>de</strong> batran<br />
Prevalenta <strong>abuzului</strong> <strong>fata</strong> <strong>de</strong> <strong>batrani</strong><br />
Locurile un<strong>de</strong> se petrec abuzurile<br />
C<strong>in</strong>e este victima <strong>abuzului</strong><br />
C<strong>in</strong>e sunt faptuitorii<br />
Factorii <strong>de</strong> risc ai <strong>abuzului</strong><br />
D<strong>in</strong>amica <strong>abuzului</strong><br />
Indicatorii <strong>abuzului</strong> – semnele <strong>de</strong> alarma<br />
De ce este batranul reticent sa divulge abuzul<br />
In ce situatii se poate <strong>in</strong>talni un batran abuzat<br />
Comunicarea, screen<strong>in</strong>gul si evaluarea batranului abuzat<br />
Asigurarea sigurantei batranului abuzat<br />
Restaurarea sperantei, drepturilor, <strong>de</strong>m<strong>in</strong>tatii si bunastarii<br />
Formularea planului <strong>de</strong> urganta<br />
Contactele <strong>de</strong> urmarire si documentarea<br />
Discutie libera <strong>de</strong>spre problema <strong>abuzului</strong> la <strong>batrani</strong> <strong>in</strong> Romania (<strong>de</strong> ex. reticenta<br />
<strong>batrani</strong>lor <strong>de</strong> a <strong>de</strong>zvalui abuzul, probleme <strong>de</strong> contact cu batranul abuzat, locurile<br />
un<strong>de</strong> se pot adresa <strong>batrani</strong>i abuzati, <strong>de</strong>tectia <strong>abuzului</strong>, moduri <strong>de</strong> <strong>in</strong>terventie,<br />
resursele comunitatii, rolul actorilor sociali<br />
58
Revista presei (I)<br />
Los Angeles Times, January 15, 2013:<br />
In sudul Indiei familia uneori isi omoara <strong>batrani</strong>i d<strong>in</strong> cauza<br />
imposibilitatii <strong>de</strong> a-i <strong>in</strong>griji si hrani<br />
Barbati d<strong>in</strong> satul <strong>in</strong>dian Innamrediyarpatti; <strong>de</strong> la stanga la dreapta: Ponnusamy, 67; Dhanushkoti, 63;<br />
Kalimuthu, 60 si Michael, 62 aflati <strong>in</strong> asteptarea <strong>de</strong>ciziei familiei <strong>de</strong> eutanasiere. In India <strong>de</strong> azi exista <strong>in</strong>ca<br />
regiuni <strong>in</strong> care <strong>de</strong>zbaterea <strong>de</strong>spre moralitatea si legalitatea eutanasierii <strong>batrani</strong>lor este <strong>de</strong>schisa (Mark Magnier<br />
/ Los Angeles Times / January 15, 2013).<br />
59
Revista presei (II)<br />
Agentia Agerpress transmite (Joi, 24 ianuarie 2013):<br />
O <strong>in</strong>firmiera d<strong>in</strong> Dolj este cercetata discipl<strong>in</strong>ar dupa ce a facut<br />
public cazul unei batrane lovite <strong>de</strong> o asistenta<br />
Conducerea Directiei Generale <strong>de</strong> Asistenta Sociala Dolj a <strong>de</strong>cis,<br />
joi, cercetarea discipl<strong>in</strong>ara a <strong>in</strong>firmierei G.G. <strong>de</strong> la Centrul <strong>de</strong><br />
Ingrijiri 'Complexul Sfanta Maria' d<strong>in</strong> Craiova si suspendarea<br />
contractului <strong>de</strong> munca dupa ce aceasta a facut public cazul<br />
unei femei bolnave <strong>de</strong> 76 <strong>de</strong> ani careia o asistenta i-ar fi rupt<br />
mana dupa ce a lovit-o.<br />
60
Revista presei (III)<br />
The Guardian, January 22 nd , 2013:<br />
Unul d<strong>in</strong> membrii noului guvern Japonez a <strong>in</strong>sultat zeci <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> votanti<br />
pr<strong>in</strong> sugestia ca <strong>batrani</strong>i consuma prea multi bani d<strong>in</strong> f<strong>in</strong>antele tarii.<br />
Taro Aso, m<strong>in</strong>istr f<strong>in</strong>antelor, a spus ca <strong>batrani</strong>i ar trebui lasati sa moara si<br />
astfel sa se relaxeze presiunea pe care <strong>in</strong>grijirea medicala a acestora o face<br />
asupra f<strong>in</strong>antelor tarii. El a <strong>de</strong>clarat: “Cerul <strong>in</strong>terzice ca tu sa fi fortat sa<br />
traiesti cand <strong>de</strong> fapt vrei sa mori. As vrea sa atrag atentia asupra cresterii<br />
sentimentelor negative <strong>de</strong>spre faptul ca astfel <strong>de</strong> tratamente sunt platite <strong>de</strong><br />
guvern…Problema nu va fi solutionata pana cand nu-i vom lasa pe <strong>batrani</strong><br />
sa moara cand vor”.<br />
Comentariile acestui m<strong>in</strong>istru sunt probabil legate <strong>de</strong> faptul ca o patrime d<strong>in</strong><br />
cei 128 milioane <strong>de</strong> japonezi sunt peste varsta <strong>de</strong> 60 ani. Se anticipeaza ca<br />
aceasta proportie sa creasca la 40% <strong>in</strong> urmatorii 50 ani.<br />
61
Violenta <strong>fata</strong> <strong>de</strong> <strong>batrani</strong> – scurta istorie<br />
Prima <strong>de</strong>scriere sti<strong>in</strong>tifica a <strong>abuzului</strong> <strong>fata</strong> <strong>de</strong> <strong>batrani</strong> Baker<br />
(1975) si Burdston (1977);<br />
Batranii priviti <strong>in</strong> functie <strong>de</strong> rolul statului <strong>in</strong> protectia<br />
persoanelor vulnerabile: paternalism vs autonomie;<br />
Institutionalizarea imag<strong>in</strong>ii negative a batranetii - ageismul;<br />
Batranii ca “oaia neagra” sau “tapul ispasitor” pentru<br />
problemele sociale si economice actuale.<br />
62
Def<strong>in</strong>itia <strong>abuzului</strong> <strong>fata</strong> <strong>de</strong> <strong>batrani</strong> – variabilitatea<br />
cross-culturala<br />
Def<strong>in</strong>itia <strong>abuzului</strong> <strong>fata</strong> <strong>de</strong> <strong>batrani</strong> a prezentat o variabilitate<br />
mare <strong>in</strong> timp si <strong>de</strong>-a lungul diferitelor culturi;<br />
Dificultati <strong>de</strong> a gasi o <strong>de</strong>f<strong>in</strong>itie care sa fie unanim acceptata <strong>in</strong><br />
toate culturile;<br />
Greutatea evitarii “westernalizarii” <strong>de</strong>f<strong>in</strong>itiei <strong>abuzului</strong> <strong>fata</strong> <strong>de</strong><br />
<strong>batrani</strong>;<br />
63
Def<strong>in</strong>itiile actuale ale <strong>abuzului</strong> <strong>fata</strong> <strong>de</strong> <strong>batrani</strong><br />
Prima <strong>de</strong>f<strong>in</strong>itie data <strong>de</strong> experti: : “Abuzul <strong>fata</strong> <strong>de</strong> batran reprez<strong>in</strong>ta acel<br />
comportament daunator/agresiv/<strong>in</strong>vaziv care este directionat catre un batran si<br />
care se petrece <strong>in</strong> contextual unei relatii care presupune <strong>in</strong>cre<strong>de</strong>re si care este<br />
suficient <strong>de</strong> frecvent si/sau <strong>in</strong>tens ca sa produca efecte fizice, psihologice, sociale<br />
si/sau f<strong>in</strong>anciare sau sufer<strong>in</strong>ta, raniri, durere, pier<strong>de</strong>ri si/sau violarea drepturilor<br />
umane si <strong>de</strong>teriorarea calitatii vietii batranului” (Hudson, 1988);<br />
Cea mai frecvent utilizata: : “Abuzul <strong>fata</strong> <strong>de</strong> batran este un act s<strong>in</strong>gular sau repetat<br />
sau lipsa unei actiuni a<strong>de</strong>cvate, care se petrece <strong>in</strong> cadrul oricare relatii un<strong>de</strong> exista<br />
o premiza <strong>de</strong> <strong>in</strong>cre<strong>de</strong>re si grija, care cauzeaza daune sau distress unei persoane <strong>in</strong><br />
varsta” (International Network for the Prevention of El<strong>de</strong>r Abuse International<br />
Network for the Prevention of El<strong>de</strong>r Abuse);<br />
“Orice actiune <strong>in</strong>trepr<strong>in</strong>sa <strong>de</strong> c<strong>in</strong>eva d<strong>in</strong>tr-o relatie <strong>de</strong> <strong>in</strong>cre<strong>de</strong>re care conduce la<br />
vatamarea sau distresul unei persoane <strong>in</strong> varsta”. Neglijarea batranului <strong>in</strong>seamand<br />
“lipsa actiunii persoanei d<strong>in</strong>tr-o relatie <strong>de</strong> <strong>in</strong>cre<strong>de</strong>re care duce la acelasi rezultat”<br />
(World Health Organization, 2002).<br />
64
Componentele <strong>de</strong>f<strong>in</strong>itiei <strong>abuzului</strong> <strong>fata</strong> <strong>de</strong><br />
batran<br />
i) victima este o persoana <strong>in</strong> varsta conform normelor sociale, <strong>de</strong> exemplu<br />
peste varsta <strong>de</strong> 65 ani;<br />
ii) faptuitorul poate avea orice varsta;<br />
iii) victima poate fi barbat sau femeie;<br />
iv) relatia d<strong>in</strong>tre faptuitor si victima este o relatie cont<strong>in</strong>ua precum d<strong>in</strong>tre soti,<br />
parteneri, copii adulti, alti membrii <strong>de</strong> familie, <strong>in</strong>grijitori si presupune<br />
<strong>in</strong>cre<strong>de</strong>re si suport;<br />
v) actul abuziv este actul <strong>in</strong>tentional care creaza vatamare/distress sau risc <strong>de</strong><br />
vatamare/distress;<br />
vi) actual abuziv poate fi si lipsa unei actiuni care poate conduce la vatamarea<br />
sau distresul batranului aflat <strong>in</strong> relatie cu faptuitorul;<br />
vii) abuzul se produce pr<strong>in</strong>tr-o d<strong>in</strong>amica/tactica pr<strong>in</strong> care faptuitorul <strong>in</strong>cearca<br />
sa <strong>in</strong>staureze o relatie <strong>de</strong> <strong>in</strong>timidare, control si putere asupra victimei;<br />
viii) se presupune ca victima este <strong>in</strong>capabila sa se protejeze s<strong>in</strong>gura d<strong>in</strong> cauza<br />
fragilitatii si/sau dizabilitatii.<br />
65
Aspectele juridice ale <strong>de</strong>f<strong>in</strong>itiei <strong>abuzului</strong><br />
Exista trei probleme comune pentru justitie:<br />
i) a recunoaste daca persoana abuzata este vulnerabila si astfel<br />
daca impl<strong>in</strong>este criteriul <strong>de</strong> a fi victima;<br />
ii) care este <strong>de</strong>f<strong>in</strong>itia faptuitorului (“o persoana <strong>in</strong> pozitie <strong>de</strong><br />
<strong>in</strong>cre<strong>de</strong>re <strong>fata</strong> <strong>de</strong> victima”);<br />
iii) care este <strong>de</strong>f<strong>in</strong>ita actului abuziv (daca actul poate fi consi<strong>de</strong>rat<br />
abuz si daca a fost facut cu <strong>in</strong>tentia <strong>de</strong> a vatama).<br />
66
Felurile <strong>abuzului</strong> <strong>fata</strong> <strong>de</strong> batran<br />
1. Abandonarea: Abdicarea si <strong>de</strong>zertarea <strong>de</strong> la <strong>in</strong>datoririle si responsabilitatile<br />
asumate <strong>de</strong> a furniza <strong>in</strong>grijire unui batran <strong>de</strong> catre o persoana adulta si cu<br />
discernamant;<br />
Exemple: nu furnizeaza apa si alimente; nu furnizeaza locu<strong>in</strong>ta; nu<br />
furnizeaza ha<strong>in</strong>e; nu furnizeaza medicamente si asistenta medicala;<br />
nu furnizeaza asistenta pentru nevoile <strong>de</strong> baza; nu furnizeaza siguranta,<br />
caldura si comfort; impie<strong>de</strong>ca contactele sociale; lipsa <strong>de</strong> ajutor <strong>in</strong> igiena<br />
personala; nu furnizeaza echuipamente <strong>de</strong> ajutor/prostetice (carucior cu<br />
rotile, proteze auditive, ochelari, baston, carje, etc.); nu furnizeaza<br />
supraveghere atunci cand este necesar; nepasare <strong>fata</strong> <strong>de</strong> riscuri si<br />
prevenirea lor, etc.<br />
67
Felurile <strong>abuzului</strong> <strong>fata</strong> <strong>de</strong> batran<br />
2. Abuzul emotional si psihologic: Cauzarea <strong>de</strong> durere sufleteasca si distress<br />
pr<strong>in</strong> acte verbale si non-verbale precum abuz verbal, <strong>in</strong>sulte, amen<strong>in</strong>tari,<br />
<strong>in</strong>timidari, umil<strong>in</strong>te, hartuire, izolare; folosirea amen<strong>in</strong>tarii, umil<strong>in</strong>tei,<br />
batjocori, <strong>in</strong>juraturilor sau altor comportamente verbale sau a altor forme<br />
<strong>de</strong> cruzime mentala ce conduc la distress fizic si mental; orice act care<br />
dim<strong>in</strong>ueaza sensul <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate, <strong>de</strong>mnitate si valoare personala a unui<br />
batran;<br />
Exemple: <strong>in</strong>sulte; amen<strong>in</strong>tari; <strong>in</strong>timidari; umil<strong>in</strong>te; hartuire; santaj; tratarea ca<br />
pe un copil sau ca pe o persoana <strong>de</strong>ficienta <strong>in</strong>telectual; izolarea <strong>fata</strong> <strong>de</strong><br />
familie, prieteni sau activitati uzuale; <strong>de</strong>ca<strong>de</strong>rea d<strong>in</strong> procesul <strong>de</strong> luare a<br />
<strong>de</strong>ciziilor; manipularea pr<strong>in</strong> gradarea exprimarii grijii; refuzul <strong>de</strong> a vorbi <strong>in</strong><br />
nume propriu; ru<strong>in</strong>area stimei <strong>de</strong> s<strong>in</strong>e; refuzul/nerespectarea spatiului<br />
privat, etc.<br />
68
Felurile <strong>abuzului</strong> <strong>fata</strong> <strong>de</strong> batran<br />
3. Exploatarea f<strong>in</strong>anciara/materiala: Folosirea ilegala, neautorizata sau<br />
improprie <strong>de</strong> fonduri, proprietati sau valori <strong>in</strong>cluzand bani, cecuri, certificate<br />
<strong>de</strong> <strong>in</strong>vestitie, actiuni fara autorizare sau permisiune; falsificarea semnaturii,<br />
furtul <strong>de</strong> bani sau alte posesiuni, fortarea sau m<strong>in</strong>tirea <strong>in</strong> ve<strong>de</strong>rea semnarii<br />
unui document; folosirea improprie a calitatii <strong>de</strong> tutore;<br />
Exemple: lipsa <strong>de</strong> onestitate <strong>in</strong> gestionarea banilor si posesiunilor; <strong>in</strong>selaciune,<br />
m<strong>in</strong>ciuna; furt <strong>de</strong> bani sau valori; <strong>in</strong>selaciune cu carti <strong>de</strong> credit; <strong>in</strong>selaciune<br />
cu cecuri si conturi bancre; falsificare <strong>de</strong> semnatura; falsificare testament<br />
si/sau alte documente; <strong>in</strong>terferenta <strong>in</strong> <strong>de</strong>ciziile f<strong>in</strong>anciare; solicitare <strong>de</strong> bani<br />
sub amen<strong>in</strong>tarea fortei; presiuni pentru formarea <strong>de</strong> conv<strong>in</strong>geri false priv<strong>in</strong>d<br />
fondurile proprii, etc.<br />
69
Felurile <strong>abuzului</strong> <strong>fata</strong> <strong>de</strong> batran<br />
4. Abuzul fizic: Folosirea fortei fizice conducand la vatamari<br />
corporale, durere fizica, raniri; folosirea <strong>in</strong>a<strong>de</strong>cvata <strong>de</strong><br />
medicamente sau <strong>de</strong> contentionari fizice, alimentatie fortata si<br />
pe<strong>de</strong>pse fizice; orice folosire neacci<strong>de</strong>ntala a fortei ce conduce<br />
la <strong>in</strong>jurii corporale, durere sau afectari <strong>org</strong>anice;<br />
Exemple: speriere, amen<strong>in</strong>tare cu recurgerea la forta; lovire;<br />
imp<strong>in</strong>gere; scuturare; palmuire; lovire cu piciorul; lovire cu un<br />
obiect; expunere <strong>de</strong>liberata la vreme nefavorabila;<br />
contentionare fizica sau cu ajutorul medicamentelor;<br />
provocarea <strong>de</strong> arsuri; pr<strong>in</strong><strong>de</strong>rea/apucarea <strong>de</strong> ma<strong>in</strong>i; strangulare,<br />
etc.<br />
70
Felurile <strong>abuzului</strong> <strong>fata</strong> <strong>de</strong> batran<br />
5. Abuzul sexual: Orice fel <strong>de</strong> contact sau expunere sexuala<br />
neconsensuala <strong>in</strong>cluzand at<strong>in</strong>geri nedorite, agresiuni si violenta<br />
sexuala; implicare directa sau <strong>in</strong>directa <strong>in</strong> activitati sexuale<br />
fara consimtamant;<br />
Exemple: comportament sexual sugestiv sau verbal; at<strong>in</strong>geri cu<br />
caracter sexual; lipsa <strong>de</strong> pudoare; constrangeri <strong>de</strong> a face acte<br />
<strong>de</strong>gradante; contact sexual nedorit; ajutor nedorit/nesolicitat la<br />
imbracare sau igiena <strong>in</strong>tima; expunerea sau utilizarea <strong>de</strong><br />
materiale pornografice sau acte <strong>in</strong><strong>de</strong>cente, etc.<br />
71
Prevalenta <strong>abuzului</strong> <strong>fata</strong> <strong>de</strong> <strong>batrani</strong><br />
Variaza <strong>in</strong> functie <strong>de</strong> spatiul cultural;<br />
Variaza <strong>in</strong> functie <strong>de</strong> <strong>de</strong>f<strong>in</strong>itia si metodologia aplicata;<br />
Variaza <strong>in</strong> functie <strong>de</strong> locul <strong>in</strong> care se petrece si <strong>de</strong> felul <strong>abuzului</strong>;<br />
Prevalentei pe un an se <strong>in</strong>t<strong>in</strong><strong>de</strong> <strong>de</strong> la 2,6% <strong>in</strong> Marea Britanie,<br />
5,6% <strong>in</strong> Olanda, 14% <strong>in</strong> India, 18,4% <strong>in</strong> Israel la 29,3% <strong>in</strong><br />
Spania (McDonald, 2011);<br />
Canadian Center for Justice Statistics (2000) gaseste ca 7% d<strong>in</strong><br />
<strong>batrani</strong> au experimentat o forma <strong>de</strong> abuz emotional, 1% abuz<br />
f<strong>in</strong>anciar si 1% abuz fizic si sexual.<br />
72
Locurile un<strong>de</strong> se petrec abuzurile<br />
Batranii au trei optiuni disponibile pentru a-si ve<strong>de</strong>a impl<strong>in</strong>ite nevoile aduse <strong>de</strong><br />
batranete:<br />
1. sa se <strong>in</strong>grijeasca ei <strong>in</strong>sisi;<br />
2. sa primeasca <strong>in</strong>grijiri <strong>de</strong> la familie, precum copii, cu sau fara ajutorul altora;<br />
3. sa primeasca <strong>in</strong>grijiri <strong>in</strong> <strong>in</strong>stitutii specifice precum cam<strong>in</strong>e <strong>de</strong> <strong>batrani</strong> sau<br />
<strong>in</strong>stitutii pentru <strong>in</strong>grijiri pe termen lung.<br />
In toate aceste locuri se pot petrece abuzuri.<br />
Cele mai frecvente abuzuri sunt cele facute <strong>de</strong> cunoscuti ai batranului si <strong>in</strong><br />
special <strong>de</strong> membrii <strong>de</strong> familie; acestea sunt si cel mai greu <strong>de</strong> <strong>de</strong>tectat;<br />
Cele mai put<strong>in</strong>e abuzuri si usor <strong>de</strong> recunoscut sunt cele petrecute <strong>in</strong> <strong>in</strong>stitutii.<br />
73
C<strong>in</strong>e este victima <strong>abuzului</strong>?<br />
Domeniul<br />
Caracteristici <strong>in</strong>dividuale<br />
Sanatate fizica si mentala<br />
Factori sociali/relationali<br />
Factori economici<br />
Factorii <strong>de</strong> risc<br />
Varsta avansata (peste 75 ani)<br />
Sexul fem<strong>in</strong><strong>in</strong>e<br />
Statutul marital<br />
Abilitati <strong>in</strong>a<strong>de</strong>cvate <strong>de</strong> a comunica<br />
Dim<strong>in</strong>uarea capacitatii mentale (<strong>de</strong> ex. boala<br />
Alzheimer si alte forme <strong>de</strong> <strong>de</strong>menta)<br />
Tulburari mentale, <strong>in</strong> special <strong>de</strong>presia<br />
Folosirea medicatiei<br />
Afectare cognitiva sau functionala, <strong>de</strong>ficit <strong>in</strong>telectual<br />
Boli cronice<br />
Impulsivitate si trasaturi agresive<br />
Dificultati <strong>in</strong> activitatea zilnica/domestica ce limiteaza <strong>in</strong><strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nta<br />
Nevoi sporite sau speciale <strong>de</strong> <strong>in</strong>grijire<br />
Izolare <strong>sociala</strong><br />
Depen<strong>de</strong>nta <strong>de</strong> <strong>in</strong>grijitor<br />
Convietuire cu <strong>in</strong>grijitori potential abuzivi sau exploatativi<br />
Lipsa <strong>de</strong> relatii familiale stranse<br />
Lipsa <strong>de</strong> suport <strong>in</strong> comunitate sau acces la resurse<br />
Situatie locativa <strong>in</strong>a<strong>de</strong>cvata sau nesiguranta priv<strong>in</strong>d locu<strong>in</strong>ta<br />
Evi<strong>de</strong>nta <strong>de</strong> exploatare f<strong>in</strong>anciara<br />
74
C<strong>in</strong>e sunt faptuitorii<br />
Factori <strong>de</strong> risc pentru faptuitor (McDonald 2011):<br />
1. domiciliu comun <strong>in</strong>tre victima si faptuitor;<br />
2. izolare <strong>sociala</strong> si retea <strong>sociala</strong> <strong>de</strong> suport <strong>de</strong>fectoasa;<br />
3. prezenta tulburarilor psihice, <strong>in</strong> special <strong>de</strong>presia;<br />
4. trasaturi <strong>de</strong> ostilitate;<br />
5. folosirea <strong>de</strong> alcool si/sau droguri;<br />
6. <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nta abuzivului <strong>de</strong> batranul abuzat.<br />
Membrii <strong>de</strong> familie <strong>de</strong>t<strong>in</strong> o pon<strong>de</strong>re <strong>de</strong> 87% d<strong>in</strong> abuzuri, <strong>fata</strong> <strong>de</strong><br />
doar 26% abuzuri comise <strong>de</strong> alti <strong>in</strong>grijitorii (Action on<br />
El<strong>de</strong>r Abuse, 2004).<br />
75
Factori <strong>de</strong> risc pentru faptuitori<br />
Domeniu<br />
Caracteristici<br />
<strong>in</strong>dividuale<br />
Probleme <strong>de</strong> sanatate<br />
fizica/psihica<br />
Factori<br />
sociali/relationali<br />
Factori economici<br />
Factori <strong>de</strong> risc<br />
- Varsta mai tanara <strong>de</strong>cat cea a victimei<br />
- Sexul mascul<strong>in</strong><br />
- Membru <strong>de</strong> familie (sot/sotie, concub<strong>in</strong>a/concub<strong>in</strong>, fiu/fica)<br />
- Incapacitate <strong>de</strong> a <strong>in</strong>telege si percepe nevoile batranului<br />
- Deficit <strong>in</strong>telectual<br />
- Consum <strong>de</strong> alcool si/sau droguri<br />
- Probleme psihiatrice netratate, <strong>in</strong> special <strong>de</strong>presia<br />
- Istorie <strong>de</strong> violenta sau comportament antisocial<br />
- Prost control al impulsurilor<br />
- Tulburari <strong>de</strong> personalitate<br />
- Stress familial<br />
- Stress legat <strong>de</strong> activitatea pe care o face, epuizare<br />
- Locuieste cu victima sub acelasi acoperis<br />
- Depen<strong>de</strong>nta <strong>de</strong> victima cu privire la locu<strong>in</strong>ta, transport sau bani<br />
- Stress sever lagat <strong>de</strong> boli, pier<strong>de</strong>rea locului <strong>de</strong> munca, etc.<br />
- Probleme f<strong>in</strong>anciare<br />
76
Tipologia abuzivului<br />
1. abuzivul suprasolicitat;<br />
2. abuzivul cu probleme;<br />
3. abuzivul narcisiac;<br />
4. abuzivul dom<strong>in</strong>ator;<br />
5. abuzivul sadic.<br />
(dupa Ramsey-Klawsnik,2000)<br />
77
Factorii <strong>de</strong> risc ai <strong>abuzului</strong> <strong>in</strong> <strong>in</strong>stitutiile <strong>de</strong><br />
<strong>batrani</strong><br />
Variabile ambientale ale <strong>in</strong>stitutiilor <strong>de</strong> <strong>in</strong>grijire a batranului care reprez<strong>in</strong>ta<br />
factori <strong>de</strong> risc pentru abuz si neglijare a batranului (dupa Loue, 2001):<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
standardizarea procedurilor;<br />
tend<strong>in</strong>ta <strong>de</strong> a trata <strong>batrani</strong>i d<strong>in</strong> <strong>in</strong>stitutie ca o populatie omogena;<br />
formularea <strong>de</strong> standar<strong>de</strong> <strong>de</strong> <strong>in</strong>grijire rigi<strong>de</strong>;<br />
“cultura a <strong>in</strong>stitutiei” care prevaleaza asupra <strong>in</strong>tereselor subiectului;<br />
tipizarea canalelor <strong>de</strong> comunicare;<br />
abordarea custodiala a <strong>in</strong>grijirii;<br />
izolarea <strong>in</strong>stitutiei <strong>de</strong> comunitatea <strong>in</strong> care este plasata.<br />
78
Scopul <strong>abuzului</strong>: Ment<strong>in</strong>erea controlul si puterea asupra victimei<br />
Amen<strong>in</strong>tare<br />
Neglijare<br />
Exploatare<br />
f<strong>in</strong>anciara<br />
Manipularea<br />
privilegiilor<br />
Putere<br />
si<br />
Control<br />
Oprirea participarii<br />
la traditii/<br />
spiritualitate<br />
Ridiculizarea<br />
valorilor<br />
personale<br />
Izolare<br />
Manipularea<br />
membrilor <strong>de</strong><br />
familie<br />
79
D<strong>in</strong>amica <strong>abuzului</strong><br />
Mo<strong>de</strong>lul dupa care se <strong>de</strong>sfasoara abuzul si d<strong>in</strong>amica ascunsa a<br />
<strong>abuzului</strong> – vehicolele <strong>abuzului</strong> (Conrad si colab. 2011):<br />
1. amen<strong>in</strong>tarea si <strong>in</strong>timidarea care se pot <strong>in</strong>t<strong>in</strong><strong>de</strong> <strong>de</strong> la tratarea<br />
batranului cu raceala si tacere pana la amen<strong>in</strong>tari verbale;<br />
2. lipsa <strong>de</strong> respect si consi<strong>de</strong>ratie pe un cont<strong>in</strong>uum <strong>in</strong>tre ignorare<br />
pana la dispretul <strong>fata</strong> <strong>de</strong> sentimentele si plangerile<br />
batranului;<br />
3. blamarea si generarea rus<strong>in</strong>ii pr<strong>in</strong> ridiculizarea si criticarea<br />
cererilor <strong>de</strong> <strong>in</strong>grijire;<br />
4. cultivarea suspiciunii si ne<strong>in</strong>cre<strong>de</strong>rii <strong>in</strong> altii cu scopul <strong>de</strong><br />
dom<strong>in</strong>a batranul pr<strong>in</strong> izolarea <strong>de</strong> altii si exagerarea riscurilor<br />
la care este expus.<br />
80
Indicatorii <strong>abuzului</strong> – semnele <strong>de</strong> alarma<br />
Ce poate prezenta victima<br />
Ce poate prezenta abuzivul<br />
- Are traumatisme care nu sunt corespunzator<br />
explicate priv<strong>in</strong>d modul <strong>in</strong> care le-a dobandit;<br />
- Are traumatisme repetate;<br />
- Apare izolat;<br />
- Prez<strong>in</strong>ta sugestii precum ca ii este frica;<br />
- Comunica codificat <strong>de</strong>spre ceea ce s-a<br />
<strong>in</strong>tamplat;<br />
- I<strong>de</strong>atie sau tentative <strong>de</strong> suicid;<br />
- Istorie <strong>de</strong> consum <strong>de</strong> alcool si droguri;<br />
- Prezentare ca “pacient dificil’;<br />
- Prez<strong>in</strong>ta plangeri, simptome nespecifice si<br />
cornice;<br />
- Depen<strong>de</strong>nt emotional si/sau f<strong>in</strong>anciar <strong>de</strong><br />
abuziv;<br />
- Nu apare cand e programat la vizite<br />
medicale sau <strong>de</strong> altfel;<br />
- Intarzie <strong>in</strong> cautarea ajutorului medical<br />
necesar;<br />
- M<strong>in</strong>imalizeaza sau neaga traumatismele sau<br />
plangerile batranului<br />
- Incearca sa conv<strong>in</strong>ga pe altii ca victima este <strong>de</strong>menta<br />
sau are tulburari mentale<br />
- Blameaza victima spunand ca este neglijenta,<br />
ne<strong>in</strong><strong>de</strong>manatica si dificila<br />
- Amen<strong>in</strong>ta cu violenta impotriva victimei, familiei,<br />
prietenilor sau cl<strong>in</strong>icianului<br />
- Izoleaza victima, bareaza contactele cu altii<br />
- Amen<strong>in</strong>ta sau hartuieste victima<br />
- Urmareste victima<br />
- Este foarte atent ce face si spune victima<br />
- Actioneaza exagerat <strong>de</strong> grijuliu <strong>fata</strong> <strong>de</strong> victima <strong>in</strong><br />
prezenta altora<br />
- I<strong>de</strong>atie sau tentative <strong>de</strong> suicid<br />
- Istorie <strong>de</strong> consum <strong>de</strong> alcool si droguri<br />
- Refuza sa permite <strong>in</strong>tervievarea batranului<br />
- Vorbeste <strong>in</strong> numele victimei<br />
- Spune ca victima este <strong>de</strong>menta, <strong>in</strong>capabila, bolnava<br />
psihic<br />
- Este <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt emotional si/sau f<strong>in</strong>anciar <strong>de</strong> victima<br />
- Anuleaza programari facute <strong>de</strong> victima la medic si<br />
refuza sa furnizeze transport<br />
- Duce victima la alti doctori, spitale pentru a ascun<strong>de</strong><br />
abuzul<br />
- Refuza sa cumpere medicamente si alte materiale<br />
medicale sau echipamente <strong>de</strong> ajutor<br />
- Prez<strong>in</strong>ta <strong>de</strong>presie medie sau severa;<br />
- Indreapta familia impotriva victimei<br />
- Vorbeste <strong>de</strong>spre victima ca si cum nu ar fi acolo<br />
- Prez<strong>in</strong>ta semne <strong>de</strong> stress si trauma; - Toate sau unele <strong>de</strong> mai sus<br />
81
Consec<strong>in</strong>tele <strong>abuzului</strong><br />
consec<strong>in</strong>te fizice<br />
consec<strong>in</strong>tele comportamentale<br />
consec<strong>in</strong>tele sociale:<br />
consec<strong>in</strong>te psihologice<br />
I<strong>de</strong>atie suidicara si tentative <strong>de</strong> suicid<br />
82
De ce este batranul reticent sa divulge<br />
abuzul<br />
Exista mai multe motive pentru a explica reticenta batranului abuzat (Brandl,<br />
2004):<br />
unii <strong>batrani</strong> se simt rus<strong>in</strong>ati sau jenati <strong>de</strong> ce li se <strong>in</strong>tampla;<br />
frica ca blamul va ca<strong>de</strong>a asupra familiei lui;<br />
cred<strong>in</strong>ta ca oricum nu va putea sa scape <strong>de</strong> persoana abuziva;<br />
frica <strong>de</strong> razbunare si pe<strong>de</strong>apsa sau frica <strong>de</strong> a trebui sa paraseasca cam<strong>in</strong>ul/locu<strong>in</strong>ta;<br />
loialitatea <strong>fata</strong> <strong>de</strong> familia <strong>in</strong> care a avut loc abuzul;<br />
frica <strong>de</strong> a ramane s<strong>in</strong>gur si neajutorat;<br />
relatie emotionala/privilegiata cu abuzivul;<br />
sentiment <strong>de</strong> lipsa <strong>de</strong> speranta si <strong>fata</strong>lism;<br />
stima <strong>de</strong> s<strong>in</strong>e scazuta, cred<strong>in</strong>ta ca merita abuzul;<br />
nu este constient <strong>de</strong> resursele <strong>de</strong> ajutor d<strong>in</strong> comunitatea <strong>in</strong> care traieste;<br />
<strong>de</strong>ficiente cognitive severe, cu <strong>in</strong>capacitate <strong>de</strong> a verbaliza coerent abuzul;<br />
diferente culturale sau bariere <strong>in</strong> comunicare.<br />
83
In ce situatii se poate <strong>in</strong>talni un batran<br />
abuzat<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
se prez<strong>in</strong>ta s<strong>in</strong>gur;<br />
este adus <strong>de</strong> un membru <strong>de</strong> familie;<br />
este adus <strong>de</strong> cunoscuti;<br />
este adus <strong>de</strong> un asistent social, sora medicala, <strong>in</strong>grijitor personal;<br />
este adus <strong>de</strong> Politie;<br />
profesionistul se <strong>de</strong>plaseaza la domiciliul batranului <strong>in</strong> conditiile unei<br />
<strong>in</strong>terventii cu echipa mobila <strong>de</strong> criza;<br />
profesionistul este <strong>in</strong>vitat <strong>de</strong> Politie sa se alatura unei echipe <strong>de</strong><br />
<strong>in</strong>terventie care se <strong>de</strong>plaseaza la un batran ce solicita ajutorul pentru<br />
abuz;<br />
profesionistul ve<strong>de</strong> batranul <strong>in</strong> Serviciul <strong>de</strong> urgenta un<strong>de</strong> este chemat <strong>de</strong><br />
personalul d<strong>in</strong> acest serviciu pentru evaluare si <strong>in</strong>terventie;<br />
profesionistul ia contact cu batranul abuzat <strong>in</strong> cadrul colaborarii cu<br />
serviciile <strong>de</strong> <strong>in</strong>grijire medicala primara precum medicul <strong>de</strong> familie;<br />
la telefon (<strong>de</strong> ex. l<strong>in</strong>iei <strong>de</strong> criza).<br />
84
Primul raspuns<br />
asigura batranul ca este <strong>in</strong>tr-un loc sigur si ca nu este nici un<br />
pericol;<br />
fi calm, nu dramatiza situatia si foloseste un ton cald si egal;<br />
ofera comfort imediat precum camera l<strong>in</strong>istita, hidratare,<br />
repaos;<br />
arata suport si consi<strong>de</strong>ratie <strong>fata</strong> <strong>de</strong> situatia <strong>in</strong> care se afla;<br />
asigura-l <strong>de</strong>spre confi<strong>de</strong>ntialitate;<br />
evalueaza urgentele medicale si transporta batranul <strong>in</strong> serviciul<br />
<strong>de</strong> urgenta daca exista asemenea nevoi;<br />
nu lasa batranul s<strong>in</strong>gur si nici nu accepta pe altc<strong>in</strong>eva <strong>in</strong><br />
<strong>in</strong>capare cand il <strong>in</strong>trebi <strong>de</strong> abuz;<br />
nu exercita presiuni asupra batranului privitor la divulgarea<br />
<strong>de</strong>taliilor <strong>abuzului</strong> sau i<strong>de</strong>ntitatea faptuitorului;<br />
85
Interventia <strong>in</strong> cazul batranului abuzat<br />
1. Comunicarea (I)<br />
Separa batranul <strong>de</strong> <strong>in</strong>igjitorul/<strong>in</strong>sotitorul sau (membrii <strong>de</strong> familie, <strong>in</strong>grijitor,<br />
cunoscuti, etc.)<br />
Inclu<strong>de</strong> mesage care sa arate grija si respect pentru <strong>batrani</strong> <strong>in</strong> general;<br />
Apoi fi mai specific <strong>de</strong> ex. “...sunt <strong>in</strong>grijorat <strong>de</strong> vanataile pe care le vad pe bratele<br />
Dvs.”;<br />
Fi empatic <strong>fata</strong> <strong>de</strong> sentimentele batranului “Inteleg ca va este greu sa vorbiti <strong>de</strong>spre<br />
aceasta…”;<br />
Recunoaste ca poate fi greu pentru batran sa vorbeasca <strong>de</strong>spre problemele lui;<br />
Asigura batranul <strong>de</strong>spre confi<strong>de</strong>ntialitatea conversatiei;<br />
Nu exprima critici, ju<strong>de</strong>cati sau amen<strong>in</strong>tati la adresa nimanui, <strong>de</strong> ex. “este <strong>de</strong><br />
neconceput ca c<strong>in</strong>eva sa va faca asa ceva…”;<br />
Abiliteaza si <strong>in</strong>curajeaza batranul sa vorbeasca <strong>in</strong> felul lui <strong>de</strong>spre abuz si ce ajutor<br />
si-ar dori;<br />
Progreseaza <strong>in</strong> dialog trecand <strong>de</strong> la general la specific (cazul <strong>in</strong> speta);<br />
Formuleaza <strong>in</strong>trebarile si comentariile <strong>in</strong> acord cu educatia si cognitia batranului;<br />
Incearca sa dim<strong>in</strong>uezi rus<strong>in</strong>ea celui abuzat: “Se <strong>in</strong>tampla a<strong>de</strong>sea ca oamenii sa nu<br />
primeasca <strong>in</strong>grijirile pe care le merita…”;<br />
86
Interventia <strong>in</strong> cazul batranului abuzat<br />
1. Comunicarea (II)<br />
Respecta dreptul batranului <strong>de</strong> a lua <strong>de</strong>ciziile pe care le doreste si cand le doreste<br />
Fi gata sa ajuti batranul <strong>fata</strong> <strong>de</strong> nevoile pe care le prez<strong>in</strong>ta;<br />
Fi constient ca o batrana se simte mai confortabil sa vorbeasca cu o femeie si un<br />
batran cu un barbat si ia masurile <strong>in</strong> consec<strong>in</strong>ta;<br />
Permite batranului sa vorbeasca <strong>in</strong> pasul lui, nu-l grabi, doar asa va vorbi <strong>de</strong>spre<br />
abuz;<br />
Arata-i ca crezi ceea ce spune, fi suportiv, discuta optiunile dar nu da sfaturi, evita<br />
sa blamezi;<br />
Evita sa exprimi <strong>de</strong>zgust, oroare sau manie ca raspuns la abuzul pe care l-a suferit;<br />
Determ<strong>in</strong>a daca a mai trait situatii <strong>de</strong> abuz si daca a folosit alte servicii <strong>de</strong><br />
ajutor…care?<br />
Respecta valorile culturale si religioase ale batranului si felul cum ele <strong>in</strong>fluenteaza<br />
d<strong>in</strong>amica familiala;<br />
Fi atent la posibilele dificultati <strong>de</strong> auz, vorbire sau cognitive ale batranului;<br />
Ajuta batranul sa <strong>in</strong>teleaga ca nu trebuie sa accepte situatia abusiva si <strong>in</strong>formeaza-l<br />
<strong>de</strong>spre drepturile lui.<br />
87
Interventia <strong>in</strong> cazul batranului abuzat<br />
2. Screen<strong>in</strong>gul<br />
Instrumente <strong>de</strong> screen<strong>in</strong>g:<br />
1. Scala suspiciunii <strong>abuzului</strong> <strong>fata</strong> <strong>de</strong> <strong>batrani</strong> (El<strong>de</strong>r Abuse Suspicion In<strong>de</strong>x<br />
–EASI) <strong>de</strong>zvoltata <strong>de</strong> Yaffe si colab (2008);<br />
2. Scala rapida <strong>de</strong> screen<strong>in</strong>g al <strong>abuzului</strong> <strong>fata</strong> <strong>de</strong> <strong>batrani</strong> (Brief Abuse<br />
Screen<strong>in</strong>g for the El<strong>de</strong>rly – BASE) <strong>de</strong>zvoltata <strong>de</strong> Reis si Nahmiash<br />
(1998);<br />
3. Scala <strong>de</strong> screen<strong>in</strong>g a <strong>abuzului</strong> <strong>in</strong>grijitorului (Caregiver Abuse Screen –<br />
CASE) a lui Reis si Nahmiash (1995);<br />
4. Scala <strong>de</strong> screen<strong>in</strong>g a lui Hwalek-Sengstock (Hwalek-Sengstock El<strong>de</strong>r<br />
Abuse Screen<strong>in</strong>g Test – H-S/EAST)<br />
88
Scala suspiciunii <strong>abuzului</strong> <strong>fata</strong> <strong>de</strong> <strong>batrani</strong><br />
(El<strong>de</strong>r Abuse Suspicion In<strong>de</strong>x –EASI)<br />
N ota :<br />
Intreb aril e 1 , 2 , 3 , 4 si 5 se p un su biectulu i<br />
Intreb area 6 se pu ne prof esio nistu lui<br />
IN U L T IM E L E 12 L UN I:<br />
1) V -ati bazat pe ci neva pen tru a face urm atoarele: b aie, im bracat,<br />
cu m paraturi , g atit, m ers la banca sau l a alte <strong>in</strong>st itu tii?<br />
D a N u N u s-a i ntrebat<br />
2) V -a imp iedicat c<strong>in</strong> ev a d e l a a m an ca, i mb raca, a lua<br />
m ed icam ent e, och el ari, aparat au d itiv sau i ng riji re m edicala sau a<br />
fiti cu o am eni i cu care do reati sa fiti im p reu na?<br />
D a N u N u s-a i ntrebat<br />
3) A ti fo st sup arat d <strong>in</strong> cauza ca c<strong>in</strong> eva v-a vo rbi t <strong>in</strong> asa fel <strong>in</strong> cat<br />
v-ati sim tit rus<strong>in</strong> at sau am en <strong>in</strong> tat?<br />
D a N u N u s-a i ntrebat<br />
4) A ex istat c<strong>in</strong> ev a care v -a fo rtat sa semn ati harti i sau sa v a<br />
fol oseasca b anii i mp o triv a v o<strong>in</strong> tei D um n eavo astra?<br />
D a N u N u s-a i ntrebat<br />
5) V -a facut c<strong>in</strong> eva sa v a fie frica, v -a at<strong>in</strong> s <strong>in</strong>t r-un mo d <strong>in</strong> care nu<br />
l-ati vru t sau v-a lo vit?<br />
D a N u N u s-a i ntrebat<br />
6) P rofesion istu lu i: A bu zul b at ran ul ui p oate fi aso ciat cu<br />
co n st at ari p recu m : pro st co nt act vizu al, co ntact <strong>in</strong> terperson al<br />
greo i, p roasta nu triti e, ig iena person ala d eficitara, taietu ri,<br />
ech im oze, im b racam <strong>in</strong>te n eg lijen ta si n ep o triv ita, p ro blem e d e<br />
m ed icat ia p rescrisa. A t i co nst atat v reu nele di n acestea <strong>in</strong> u ltim ele<br />
12 lun i?<br />
D a N u N u su nt sig ur<br />
89
Scala <strong>de</strong> screen<strong>in</strong>g a lui Hwalek-Sengstock<br />
(Hwalek-Sengstock El<strong>de</strong>r Abuse Screen<strong>in</strong>g Test – HSEAST)<br />
Instructiuni: Cititi <strong>in</strong>trebarile si furnizati raspuns la ele. Un raspuns <strong>de</strong> NU la <strong>in</strong>trebarile 1, 6, 12 si 14, un<br />
raspuns <strong>de</strong> “altc<strong>in</strong>eva” la <strong>in</strong>trebarea 4 si un raspuns <strong>de</strong> DA la celelalte <strong>in</strong>trebari conduc <strong>in</strong> directia<br />
<strong>abuzului</strong>.<br />
1. Aveti pe c<strong>in</strong>eva care petrece timpul cu Dvs, va acompaniaza la cumparaturi sau la doctor?<br />
2. Sunteti <strong>in</strong> situatia sa va ajute c<strong>in</strong>eva?<br />
3. Sunteti a<strong>de</strong>sea trist si s<strong>in</strong>gur?<br />
4. C<strong>in</strong>e ia <strong>de</strong>ciziile <strong>de</strong>spre viata Dvs, precum un<strong>de</strong> si cum trebuie sa traiti?<br />
5. Va simtiti <strong>in</strong>comfortabil cu c<strong>in</strong>eva d<strong>in</strong> familia Dvs?<br />
6. Puteti sa va luati medicamentele sau sa va <strong>de</strong>plasati s<strong>in</strong>gur?<br />
7. Simtiti ca nimeni nu vrea sa va vada?<br />
8. C<strong>in</strong>eva d<strong>in</strong> familia Dvs abuzeaza <strong>de</strong> alcool?<br />
9. C<strong>in</strong>eva d<strong>in</strong> familia Dvs va face sa stati <strong>in</strong> pat sau va spune ca sunteti bolnav cand <strong>de</strong> fapt nu<br />
sunteti?<br />
10. Va fortat c<strong>in</strong>eva sa faceti lucruri pe care nu le-ati vrut?<br />
11. V-a luat c<strong>in</strong>eva lucruri sau bunuri fara sa va ceara permisiunea?<br />
12. Aveti <strong>in</strong>cre<strong>de</strong>re <strong>in</strong> multi d<strong>in</strong> familia Dvs?<br />
13. V-a spus c<strong>in</strong>eva ca faceti prea multe greutati?<br />
14. Aveti <strong>de</strong>stul spatiu personal acasa un<strong>de</strong> sa va t<strong>in</strong>eti lucrurile si sa nu va <strong>de</strong>ranjeze nimeni?<br />
15. A <strong>in</strong>cercat c<strong>in</strong>eva apropiat sa va raneasca sau sa va loveasca recent?<br />
90
Interventia <strong>in</strong> cazul batranului abuzat<br />
3. Evaluarea (I)<br />
Va rog sa-mi spuneti <strong>de</strong>spre conditiile <strong>in</strong> care traiti? Sunteti multumit <strong>de</strong> ele? Ati<br />
schimba ceva? Ce anume?<br />
Exista persoane la care apelati pentru a va face viata mai usoara? Va ajuta zilnic?<br />
Dupa ce orar? In ce consta acest ajutor? Aceasta persoana este ruda sau altc<strong>in</strong>eva?<br />
Cum va revansati pentru serviciile/<strong>in</strong>grijirea Dvs?<br />
Cum ati <strong>de</strong>scrie calitatea <strong>in</strong>grijirii pe care o primiti? Aveti ceva <strong>de</strong> reprosat acestei<br />
persoane?<br />
Ati vrea sa aveti alt <strong>in</strong>grijitor? Descrieti motivele?<br />
Puteti sa-mi spuneti daca recent s-a <strong>in</strong>tamplat ca c<strong>in</strong>eva sa faca ceva impotriva<br />
vo<strong>in</strong>tei Dvs? Descrieti…<br />
Va e frica <strong>de</strong> c<strong>in</strong>eva anume d<strong>in</strong> casa Dvs? Elaborati…<br />
A <strong>in</strong>cercat c<strong>in</strong>eva apropiat Dvs sa va loveasca sau sa va raneasca? Descrieti…<br />
Este c<strong>in</strong>eva appropriat <strong>de</strong> Dvs care are probleme <strong>de</strong> control al nervilor sau consuma<br />
prea mult alcool sau are probleme psihice? Cum se reflecta aceasta asupra Dvs?<br />
S-a <strong>in</strong>tamplat ca c<strong>in</strong>eva sa va at<strong>in</strong>ga <strong>in</strong> locuri <strong>in</strong> care nu se ca<strong>de</strong> sau sa va propuna<br />
lucruri <strong>in</strong><strong>de</strong>cente? De exemplu….<br />
S-a <strong>in</strong>tamplat recent ca c<strong>in</strong>eva aporpriat sa strige la Dvs sau sa va vorbeasca urat,<br />
astfel <strong>in</strong>cat v-ati simtit nefericit si stressat?<br />
91
Interventia <strong>in</strong> cazul batranului abuzat<br />
3. Evaluarea (II)<br />
S-a <strong>in</strong>tamplat recent ca c<strong>in</strong>eva sa va critice si sa va amen<strong>in</strong>te? Puteti sa-mi dati un<br />
exmplu?<br />
V-a spus c<strong>in</strong>eva ca sunteti bolnav <strong>de</strong>si stiati ca nu e asa? Puteti sa-mi dati un<br />
exemplu?<br />
V-a pus c<strong>in</strong>eva recent sa semnati hartii pe care nu le <strong>in</strong>telegeti? De exemplu…<br />
V-a pus c<strong>in</strong>eva sa faceti lucruri pe care nu le-ati vrut? Ca <strong>de</strong> exemplu….<br />
C<strong>in</strong>eva v-a luat bani sau lucruri fara permisiune? De exemplu…<br />
Trebuie c<strong>in</strong>eva sa va ajute <strong>in</strong> chestiunile f<strong>in</strong>anciare? Sunteti multumit <strong>de</strong><br />
aceasta?….<br />
Este c<strong>in</strong>eva care v-a impiedicat sa aveti ochelari, protezele sau aparatele ajutatoare<br />
<strong>de</strong> care aveti nevoie?<br />
Este c<strong>in</strong>eva care sa va ajute sa mergeti la cumparaturi, la medicul <strong>de</strong> familie, la<br />
farmacie, la posta sau <strong>in</strong> alte locuri un<strong>de</strong> aveti nevoie? Aveti probleme cu acest fel<br />
<strong>de</strong> ajutor…<br />
Sunteti <strong>in</strong> majoritatea timpului s<strong>in</strong>gur? Descrieti…<br />
Aveti probleme cu gatitul, facutul curateniei <strong>in</strong> casa, igiena personala, <strong>in</strong>tret<strong>in</strong>erea<br />
imbracam<strong>in</strong>tii? Cum rezolvati aceste probleme…<br />
Cand ati vazut ultima oara un membru <strong>de</strong> familie si/sau un prieten/cunoscut?<br />
Aveti acces la telefon si puteti comunica cu c<strong>in</strong>e vreti? Este c<strong>in</strong>eva sau ceva care va<br />
impiedica?<br />
92
4. Interventia <strong>in</strong> cazul batranului abuzat<br />
Mo<strong>de</strong>lul cupr<strong>in</strong><strong>de</strong> 4 pasi:<br />
asigurarea sigurantei subiectului (raspunsul imediat <strong>in</strong> criza);<br />
restaurarea sperantei, drepturilor, <strong>de</strong>mnitatii si bunastarii<br />
batranului;<br />
<strong>in</strong>formarea <strong>de</strong>spre resursele existente pentru a-si pastra<br />
<strong>in</strong><strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nta si autonomia;<br />
formularea unui plan <strong>de</strong> siguranta.<br />
93
Interventia <strong>in</strong> cazul batranului abuzat<br />
1. Asigurarea sigurantei subiectului (I)<br />
1. Asigura-te ca batranul este <strong>in</strong> siguranta, ca nu este <strong>in</strong> pericol <strong>de</strong> a fi abuzat<br />
fizic <strong>de</strong> agresor, nu este suicidar sau ca nu are probleme medicale ca si<br />
consec<strong>in</strong>ta a abuzurilor curente si care necesita asistenta medicala imediata;<br />
2. Daca subiectul este suicidar, <strong>de</strong>clanseaza secventa <strong>de</strong> evaluare si <strong>in</strong>terventie<br />
<strong>in</strong> functie <strong>de</strong> severitatea i<strong>de</strong>ilor suicidare, a <strong>in</strong>tentiei, planului <strong>de</strong> suicid si a<br />
accesului la mijloacele <strong>de</strong> suicid;<br />
3. Daca exista probleme medicale, <strong>in</strong>vita si <strong>in</strong>soteste batranul <strong>in</strong> serviciul <strong>de</strong><br />
urgenta un<strong>de</strong> va fi evaluat medical si va primi <strong>in</strong>grijirile necesare;<br />
4. Ramai s<strong>in</strong>gur cu batranul <strong>in</strong> comunicare, nu accepta ca alte persoane sa fie<br />
<strong>de</strong> <strong>fata</strong>, <strong>de</strong>dramatizeaza situatia daca exista <strong>in</strong>sotitori care se manifesta<br />
emotional; am<strong>in</strong>teste-ti ca victima este clientul tau si nu <strong>in</strong>treaga familie;<br />
5. Asigura-te <strong>de</strong> capacitatea auditiva si cea cognitiva a subiectului pentru a<br />
comunica clar si a nu exista confuzii;<br />
94
Interventia <strong>in</strong> cazul batranului abuzat<br />
1. Asigurarea sigurantei subiectului (II)<br />
6. Exploreaza cu tact consec<strong>in</strong>tele emotionale ale <strong>abuzului</strong> si furnizeaza<br />
raspuns rapid la acestea;<br />
7. Re-autorizeaza si re-imputerniceste subiectul: asigura-l ca ceea ce s-a<br />
<strong>in</strong>tamplat nu este v<strong>in</strong>a lui, el nu merita sa fie abuzat, ca orice forma <strong>de</strong><br />
abuz este <strong>in</strong>acceptabila <strong>in</strong> societate, ca el nu trebuie sa mai tolereze<br />
abuzul, ca el are dreptul sa-si controleze viata lui si nu persoana care-l<br />
<strong>in</strong>grijeste;<br />
8. Nu presa subiectul sa-ti furnizeze amanunte pe care nu le vrea facute<br />
publice, nu-l provoca, exista riscul sa nu mai cont<strong>in</strong>ue sa vorbeasca;<br />
9. Asigura-l <strong>de</strong> confi<strong>de</strong>ntialitatea conversatiei si a datelor <strong>de</strong>zvaluite;<br />
10. Vorbeste <strong>de</strong> mandatul tau <strong>de</strong> a impartasi datele cu personalul d<strong>in</strong> reteaua<br />
<strong>de</strong> <strong>in</strong>grijire a <strong>batrani</strong>lor abuzati, pe baza carora va fi plasat <strong>in</strong> cea mai<br />
buna pozitie <strong>de</strong> <strong>in</strong>grijire si siguranta, conform contextului <strong>in</strong> care se afla;<br />
95
Interventia <strong>in</strong> cazul batranului abuzat<br />
1. Asigurarea sigurantei subiectului (III)<br />
11. Intreaba-l daca vrea sa comunice cu c<strong>in</strong>eva anume si ofera-i mijloacele<br />
necesare pentru aceasta (<strong>de</strong> ex. telefon);<br />
12. Intreaba-l daca are nevoie <strong>de</strong> adapost temporar; batranul nu trebuie nici<br />
<strong>in</strong>curajat nici <strong>de</strong>scurajat sa ramana <strong>in</strong> relatie cu abuzivul; permite<br />
subiectului sa ia <strong>de</strong>ciziile pe care le consi<strong>de</strong>ra a<strong>de</strong>cvate; constituie-te <strong>in</strong><br />
partenerul batranului cand ia <strong>de</strong>cizii si nu <strong>in</strong> sfatuitorul sau mentorul lui;<br />
13. Intreaba-l daca are nevoie <strong>de</strong> asistenta juridica pentru a se proteja si trai <strong>in</strong><br />
siguranta;<br />
14. Exploreaza alte optiunile personale disponibile;<br />
15. Ofera <strong>in</strong>formatii <strong>de</strong>spre serviciul <strong>de</strong> criza si modul cum se poate contacta;<br />
16. Documenteaza cat <strong>de</strong> repe<strong>de</strong> <strong>de</strong>spre raspunsul oferit batranului.<br />
96
Interventia <strong>in</strong> cazul batranului abuzat<br />
2. Restaurarea sperantei, drepturilor, <strong>de</strong>m<strong>in</strong>tatii si bunastarii<br />
Profesionistul afirma cu tarie ca:<br />
abuzul se poate petrce la orice varsta si el/ea nu trebuie sa aiba sentimente <strong>de</strong> jena,<br />
rus<strong>in</strong>e, v<strong>in</strong>ovatie;<br />
el/ea are dreptul sa traiasca <strong>in</strong> <strong>de</strong>mnitate si fara frica, <strong>in</strong>tr-o ambianta sigura,<br />
sanatoasa si sa aiba relatii a<strong>de</strong>cvate cu cei d<strong>in</strong> jur;<br />
nu este s<strong>in</strong>gur, multi alti oameni au fost abuzati dar au putut sa rezolve aceasta<br />
problema si sa redoban<strong>de</strong>asca controlul propriei vieti si sa ia <strong>de</strong>ciziile pe care le-au<br />
dorit;<br />
abuzul pe care l-a suferit nu <strong>in</strong>seamna ca este slab sau <strong>in</strong>capabil;<br />
sa-si ream<strong>in</strong>teasca <strong>de</strong> cate ori a avut alegeri si <strong>de</strong>cizii valoroare <strong>in</strong> trecut si sa se<br />
<strong>in</strong>creada <strong>in</strong> capacitatea lui <strong>de</strong> a <strong>de</strong>pasi greutati;<br />
focalizeaza discutia pe capacitati si competente si nu pe <strong>de</strong>ficiente si esecuri;<br />
subiectul ca este pe <strong>de</strong>pl<strong>in</strong> <strong>in</strong>drituit sa fie consi<strong>de</strong>rat competent si capabil sa ia<br />
<strong>de</strong>ciziile pe care le doreste;<br />
nimanui nu-i este permis sa ia <strong>de</strong>cizii <strong>in</strong> numele lui fara autorizarea lui;<br />
asigura-l ca are dreptul sa hotarasca care este raspunsul la abuzul care l-a trait, <strong>de</strong><br />
ex. sa nu <strong>in</strong>trepr<strong>in</strong>da nimic, sa se re<strong>in</strong>toarca <strong>in</strong> relatia anterioara, sa caute un alt loc<br />
<strong>de</strong> <strong>in</strong>grijire, sa se protejeze pr<strong>in</strong> utilizarea drepturilor legale, etc;<br />
97
Interventia <strong>in</strong> cazul batranului abuzat<br />
Informarea si <strong>in</strong>drumarea spre resursele existente<br />
1. Se <strong>in</strong>formeaza asupra existentei agentiilor,<br />
<strong>in</strong>stitutiilor si <strong>org</strong>anizatiilor d<strong>in</strong> comunitate care pot<br />
oferi ajutor specific;<br />
2. Se face legatura cu cele care sunt alese ca a<strong>de</strong>cvate<br />
pentru situatia <strong>de</strong> <strong>fata</strong>.<br />
98
Interventia <strong>in</strong> cazul batranului abuzat<br />
Formularea unui plan <strong>de</strong> siguranta/urgenta<br />
Are ca scop asigurarea si sporirea sigurantei persoanei abuzate si/sau <strong>in</strong> pericol<br />
<strong>de</strong> a fi abuzata<br />
Planului <strong>de</strong> siguranta cupr<strong>in</strong><strong>de</strong> mai multe tipuri <strong>de</strong> strategii:<br />
strategii <strong>de</strong> preventie a <strong>abuzului</strong> (relatiile cu persoana abuziva, timpul <strong>de</strong><br />
contact d<strong>in</strong>tre ei, modificarea raportului d<strong>in</strong>tre ei, modalitati <strong>de</strong> comunicare<br />
si evitare a confruntarii, locuri un<strong>de</strong> poate sa se mute);<br />
strategii <strong>de</strong> protectie (stabilirea unei rute <strong>de</strong> scapare, ruperea contactului cu<br />
abuzivul, locuri un<strong>de</strong> se poate refugia);<br />
strategii <strong>de</strong> notificare (persoanele si serviciile pe care le va apela pentru a<br />
notifica abuzul si l-a reclama);<br />
strategii <strong>de</strong> suport specific (persoanele sau serviciile pe care le va apela<br />
pentru ajutor specific, precum serviciul <strong>de</strong> criza, medicul <strong>de</strong> familie,<br />
serviciul <strong>de</strong> urgenta, servicii <strong>de</strong> consiliere pentru <strong>batrani</strong>, grupuri <strong>de</strong> autoajutor<br />
pentru <strong>batrani</strong>, ONG-uri <strong>de</strong>dicate persoanelor <strong>in</strong>varsta);<br />
strategii pentru suport emotional (muzica, relaxare, exercitii fizice, hobiuri,<br />
prieteni, activitati comunitare recreative, activitati spirituale/religioase).<br />
99
Cum arata un plan <strong>de</strong> siguranta simplu<br />
daca te agreseaza c<strong>in</strong>eva <strong>in</strong>cearca sa rupi contactul cu acesta si sa te pui la<br />
adapost;<br />
nu cont<strong>in</strong>ua discutii apr<strong>in</strong>se sau confruntari cu o astfel <strong>de</strong> persoana;<br />
spune cuiva <strong>in</strong> care te <strong>in</strong>crezi ce ti s-a <strong>in</strong>tamplat; acesta poate fi un membru<br />
<strong>de</strong> familie, un prieten, un cunoscut, un asistent social, doctor sau oric<strong>in</strong>e<br />
altc<strong>in</strong>eva <strong>in</strong> care ai <strong>in</strong>cre<strong>de</strong>re;<br />
foloseste lista cu persoane si servicii pentru a telefona pentru ajutor si<br />
<strong>in</strong>drumare;<br />
daca nu ai o asemenea lista cauta pe <strong>in</strong>ternet;<br />
telefoneaza sau du-te <strong>in</strong> persoana la serviciul <strong>de</strong> criza si solicita ajutor;<br />
telefoneaza la serviciul 211 sau la Politie pentru a te pune la adapost <strong>de</strong><br />
abuz si reclama ceea ce ti s-a <strong>in</strong>tamplat;<br />
mergi la serviciul <strong>de</strong> urgenta <strong>de</strong> la spital pentru consec<strong>in</strong>tele <strong>abuzului</strong>;<br />
100
Cum arata un plan <strong>de</strong> siguranta simplu<br />
fa d<strong>in</strong> timp o lista cu persoane si servicii la care sa apelezi <strong>in</strong> caz <strong>de</strong> nevoie;<br />
fa d<strong>in</strong> timp un dosar cu copii ale documentelor importante si dubluri <strong>de</strong><br />
chei si da-le spre pastrare unei persoane <strong>de</strong> <strong>in</strong>cre<strong>de</strong>re;<br />
alcatuieste d<strong>in</strong> timp un “plan <strong>de</strong> scapare” care cupr<strong>in</strong><strong>de</strong> locurile un<strong>de</strong> te vei<br />
duce daca esti abuzat si nu mai poti sa stai impreuna cu acesta, pune <strong>in</strong>tr-o<br />
geanta sau valiza lucrurile importante pe care vrei sa le iei cu t<strong>in</strong>e ca sa poti<br />
avea acces repe<strong>de</strong> la ele (acte <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate, o suma <strong>de</strong> bani, cheile pe care<br />
vrei sa le pastrezi pentru acces, documente importante precum certificate <strong>de</strong><br />
nastere, documente bancare, etc. medicamente, ochelari, ha<strong>in</strong>e si obiecte<br />
personale, o lista cu telefoanele si adresele persoanelor si serviciilor <strong>de</strong> care<br />
ai nevoie, lucruri cu valoare sentimentala precum fotografii, scrisori,<br />
bijuterii);<br />
101
Algoritmul activitatilor <strong>de</strong> evaluare si <strong>in</strong>terventie<br />
Evi<strong>de</strong>nta sau suspiciune <strong>de</strong> abuz<br />
Determ<strong>in</strong>area sigurantei si a riscului potential<br />
DA<br />
Este o situatie <strong>de</strong> urgenta? Exista un risc im<strong>in</strong>ent?<br />
NU<br />
Ment<strong>in</strong>erea sigurantei personale<br />
Screen<strong>in</strong>g/evaluare<br />
Evaluare/dimensionarea riscului<br />
Reautorizare cu capacitatea <strong>de</strong> a<br />
i<strong>de</strong>ntifica si raporta abuzul<br />
MIC<br />
MARE<br />
Prezentare resurse<br />
Indrumarea spre<br />
resurse<br />
Stabilirea si efectuarea<br />
contactelor <strong>de</strong> urmarire<br />
Prezentare resurse<br />
Plan <strong>de</strong> siguranta<br />
Indrumarea spre<br />
resurse<br />
Prezentarea resurselor<br />
Indrumarea spre resurse<br />
Stabilirea si efectuarea<br />
contactelor <strong>de</strong> urmarire<br />
102
Contactele <strong>de</strong> urmarire<br />
Contactele <strong>de</strong> urmarire au ca scop evaluarea:<br />
situatiei existente a subiectului (scurta evaluare a riscului<br />
imediat al subiectului (<strong>de</strong> ex. i<strong>de</strong>atia suicidara),<br />
situatiei emotionale a subiectului,<br />
functionarii lui,<br />
capacitatii <strong>de</strong> cop<strong>in</strong>g, a capacitatii <strong>de</strong> a lua <strong>de</strong>cizii corecte,<br />
re<strong>in</strong>tarirea mesajelor <strong>de</strong> suport comunicate <strong>in</strong> timpul<br />
<strong>in</strong>terventiei,<br />
asigurarea ca subiectul este <strong>in</strong> siguranta,<br />
realizarea obiectivelor stabilite cu prilejul contactului anterior,<br />
exprimarea disponibilitatii <strong>de</strong> a cont<strong>in</strong>ua suportul oferit.<br />
103
Documentarea<br />
Se <strong>de</strong>sfasoara <strong>de</strong>alungul <strong>in</strong>tregii activitati cu batranul,<br />
Evi<strong>de</strong>ntiaza activitatile <strong>in</strong>trepr<strong>in</strong>se,<br />
Se <strong>de</strong>conteaza activitatea profesionistului,<br />
Se coreleaza activitatea <strong>de</strong>pusa cu <strong>de</strong>znobamantul cazului,<br />
Se asigura responsabilitatea etica si juridica a profesionistului.<br />
104
Protejarea Drepturilor Oamenilor <strong>in</strong> varsta<br />
10 motive pentru a actiona<br />
1. Numarul <strong>batrani</strong>lor creste <strong>in</strong>tr-un mod fara prece<strong>de</strong>nt.<br />
2. Nu exista un mod <strong>de</strong> protectie a <strong>batrani</strong>lor care sa t<strong>in</strong>a seaman <strong>de</strong> drepturile<br />
omului;<br />
3. Exista un <strong>de</strong>calaj <strong>in</strong>tre protectia actuala a <strong>batrani</strong>lor si standar<strong>de</strong>le referitor la<br />
drepturile omului;<br />
4. Oamenii <strong>in</strong> varsta sunt <strong>in</strong> mod curent ignorati d<strong>in</strong> cadrul drepturilor omului;<br />
5. Discrim<strong>in</strong>area pe baza <strong>de</strong> varsta si ageismul sunt tolerate <strong>de</strong> societate;<br />
6. Batranii sunt vulnerabili la abuz, <strong>de</strong>privare si exclu<strong>de</strong>re;<br />
7. Batranii sunt tratati cu caritate <strong>in</strong> loc sa fie luati ca subiect <strong>de</strong> drepturi ale<br />
omului;<br />
8. Protectia nationala a <strong>batrani</strong>lor este <strong>in</strong>consistenta;<br />
9. De respectul <strong>fata</strong> <strong>de</strong> <strong>batrani</strong> ar beneficia <strong>in</strong>treaga societate;<br />
10. Batranii constituie un grup cu o forta <strong>sociala</strong> <strong>in</strong> crestere..<br />
105
Discutie <strong>in</strong>teractiva<br />
Despre abuzul batranului <strong>in</strong> Romania:<br />
• Reticenta <strong>batrani</strong>lor <strong>de</strong> a <strong>de</strong>zvalui abuzul<br />
• Probleme <strong>de</strong> contact cu batranul abuzat<br />
• Locuri un<strong>de</strong> se pot adresa <strong>batrani</strong>i abuzati<br />
• Detectia <strong>abuzului</strong><br />
• Moduri <strong>de</strong> <strong>in</strong>terventie<br />
• Resursele comunitatii<br />
• Rolul actorilor sociali<br />
106