You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
28 ROMÂNĂ<br />
posibilitatea să conversăm în toate aceste limbi. <strong>Limba</strong> română a fost declarată<br />
ca limbă oficială pe întreg teritoriul Republicii Moldova, nu ştim însă şi<br />
cum se aplică în practica de fiece zi acest deziderat, mai cu seamă în aşa-zisele<br />
autonomii. Organele de resort şi lingviştii ar trebui să se implice şi să supravegheze<br />
situaţia lingvistică la faţa locului. Traducerea documentelor oficiale<br />
în limbile minorităţilor naţionale este costisitoare şi contravine intereselor<br />
şi legilor statului. Suntem siguri că în Federaţia Rusă limba oficială nu este<br />
stingherită în acest plan, că documentele oficiale nu sunt traduse într-o altă<br />
limbă sau în limbile populaţiilor din regiunile şi republicile autonome.<br />
Legea privind limba oficială a statului trebuie respectată, nu discutată şi interpretată<br />
după placul fiecăruia. Pentru toţi să ne fie clară ideea stipulată în<br />
unul din articolele ei de bază: „Ca limbă de stat, limba moldovenească (corect<br />
română, n. – A.E.) se foloseşte în toate sferele vieţii politice, economice,<br />
sociale şi culturale şi îndeplineşte în legătură cu aceasta funcţiile limbii de<br />
comunicare interetnică pe teritoriul republicii” [4, p. 6]. <strong>Limba</strong> română este<br />
simbolul naţional şi atributul statalităţii Republicii Moldova. <strong>Limba</strong> română<br />
ca limbă oficială trebuie ocrotită, promovată şi respectată la fel ca şi drapelul<br />
sau stema de stat a Republicii Moldova.<br />
E bine cunoscută astăzi tendinţa statelor europene de a se integra într-o comunitate<br />
internaţională capabilă să asigure stabilitatea socială şi progresul economic<br />
în fiecare ţară, pacea şi buna înţelegere între popoarele continentului. Comunitatea<br />
europeană, după cum e şi firesc, presupune omogenitatea etnolingvistică<br />
şi culturală internă, consolidarea spirituală a societăţii din fiecare stat. Iată de ce<br />
edificarea unei societăţi trainice, sub toate aspectele, a devenit politica prioritară<br />
a parlamentelor şi guvernelor din majoritatea ţărilor europene.<br />
Drept exemplu în acest sens pot servi realizările din statele baltice. Ne-am<br />
convins de aceasta cu ocazia unei vizite în Estonia şi Letonia, efectuate în cadrul<br />
Programului Est-Est iniţiat şi susţinut de instituţiile internaţionale. Echipa<br />
specialiştilor din Chişinău (filologi, istorici, jurişti, sociologi) şi-a pus drept<br />
scop, cu acest prilej, acumularea de informaţii şi formarea unei opinii obiective<br />
asupra situaţiei social-politice din cele două ţări, stabilirea unor relaţii de colaborare<br />
între instituţiile de stat şi neguvernamentale în problemele integrării în<br />
societăţile civile. Delegaţii moldoveni au avut întâlniri cu persoane oficiale din<br />
organele de conducere şi din instituţiile de stat (parlamentari, conducători de<br />
ministere şi departamente), au întreţinut convorbiri cu oameni de cultură şi<br />
ştiinţă, cu învăţători de şcoală şi profesori universitari, cu membri ai unor organizaţii<br />
obşteşti şi societăţi etnoculturale. Propunerile, recomandările şi sugestiile<br />
în problemele date au fost prezentate forurilor de conducere din republica<br />
noastră pentru adoptarea unor eventuale decizii şi pentru implementarea lor<br />
în practica de fiece zi. Ceea ce a urmat e îndelungata tăcere şi totala indiferenţă.