MANAGEMENTUL INTEGRAT AL CULTIVĂRII LEGUMELOR ÎN SISTEM PROTEJAT

Recommendations

Info

sistem de înţelegere a producţiei moderne de legume care echilibrează recoltele economice cu responsabilităţile faţă de mediu. Sistemul MCI cuprinde, în sinteză, următoarele verigi: • Îndrumarea şi auditarea – nu există reguli despre ce constituie buna performanţă în MCI şi astfel fiecare fermă sau asociaţie trebuie să-şi fixeze propriile obiective. Progresul auditării faţă de aceste obiective este o parte esenţială a procesului de determinare a proprietăţilor şi a obiectivelor, înseamnă o cale prin care beneficiile MCI pot fi cuantificate şi demonstrate; • Protecţia culturilor – un domeniu vital pentru orice sistem de producere a legumelor, dacă nivelul recoltelor, calitatea şi profitul trebuiesc menţinute. Reducerea consumului de pesticide, de regulă este posibilă, dacă sunt evaluate toate opţiunile şi se folosesc toate măsurile corespunzătoare. Totuşi, soluţia este de regulă dictată de natura şi gravitatea problemei în cauză; • Eficienţa energetică – folosirea ineficientă a energiei este costisitoare şi generatoare de pierderi în orice afacere, dar mai ales în legumicultura intensivă (sere şi solarii). Risipa de energie, şi în mod special de resurse neregenerabile, nu este compatibilă cu principiile MCI; • Fertilizarea culturilor – cele 4 „ce”-uri: ce îngrăşământ, ce cantitate, ce moment şi ce mod de aplicare, constituie deasemenea inputuri vitale, care cel mai adesea sunt sunt cel mai puţin controlate. O planificare a strategiei fertilizării (organice şi minerale) înseamnă un beneficiu atât pentru cultivator cât şi pentru mediul de cultură. • Managementul poluării şi deşeurilor – modul de folosire sau interesul pentru deşeurile unei ferme afectează potenţial mediul, percepţia publică şi evident economia fermei. Existenţa, pur şi simplu, a unui plan concret privind managementul deşeurilor fermei (gunoi de la animale, gunoi menajer, resturi vegetale, etc.) este o componentă esenţială a unui sistem MCI. • Managementul solului şi poziţia acestuia – solul constitie resursa naturală majoră pentru orice fermă legumicolă, care însă nu de puţine ori este fie superintensiv folosit fie neglijat. 3 Managementul corect este un element esenţial al MCI. Particularităţile ca poziţionare sunt mai mult sau mai puţin fixe şi de aceea trebuie luate în calcul pentru orice alte decizii manageriale cu care ar putea interfera. O înţelegere minuţioasă a tuturor aspectelor este o parte esenţială a unei activităţi creatoare şi a unui plan de MCI; • Managementul peisajului, florei şi faunei sălbatice – accentul se pune pe un management activ şi de înţelegere; fără acestea atât viaţa fermei cât şi a naturii propriu zise au de suferit. Un bun management cere o evaluare a ceeace există, o planificare a unor îmbunătăţiri dacă sunt posibile şi efectuarea unei simple monitorizări pentru măsurarea rezultatelor şi ghidarea activităţii viitoare; • Rotaţia culturilor – alegerea unui material biologic cu rezistenţe corespunzătoare poate reduce semnificativ necesarul de pesticide. Cultivarea acestora în diverse rotaţii este, deasemenea, o cale indirectă din cele mai eficiente pentru menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii solului. 1. CULTIVAREA HIBRIZILOR CU REZISTENŢĂ/TOLERANŢĂ GENETICĂ LA AGENŢI PATOGENI ŞI DĂUNĂTORI Folosirea unui material biologic rezistent/tolerant la acei agenţi patogeni şi dăunători care, fie că produc mari pagube, fie că se combat cu produse chimice cu grad ridicat de toxocitate sau cu remanenţă ridicată, determină o reducere considerabilă a consumului de pesticide, cu impact favorabil asupra protecţiei mediului ambiant şi consumatorului. Costul ridicat al sterilizării cu aburi a solului ca şi actualele reglementări europene cu privire la regimul unor produse chimice, cum ar fi interzicerea folosirii bromurii de metil, impun categoric cultivarea unui material biologic rezistent. Aceste rezistenţe/toleranţe se referă la diverse ciuperci patogene (Fusarium oxiysporum, Verticillium dahliae, Fulvia fulva, Pyrenochaeta lycopersici, Alternaria solani, Phitophtora infestans, Botritis cinerea, ş.a.), bacterii (Pseudomonas solanacearum, Pseudomonas lachrimans, 4
ANALIZA STATISTICĂ A GREUTĂŢII MEDII A FRUCTELOR DE ARDEI (g/fruct) Tabelul 14 R E P E T I Ţ I A TOTAL Media VARIANTA R1 R2 R3 R4 g/fr./V g/fruct Solar 66,4 58,0 59,0 57,6 241,0 60,25 martor Solar clasic 107,7 113,2 111,3 108,2 440,4 110,10*** Solar 98,3 94,9 95,6 95,8 384,6 96,15*** ecologic TOTAL 272,4 266,1 265,9 261,6 1066,0 88,83 Tabelul 14.1 Tabelul varianţelor Sursa variaţiei SPA Gr. de lib. s 2 F DL, kg/pl. Repetiţii 19,780 3 - - Variante 5291,25 2 2645,6235 405** DL 5%= 5,78 Eroare 58,719 9 6,5244 - DL 1%= 8,30 Total 5369,75 - - - DL 0,1%=12,21 Greutatea medie a fructelor s-a diferenţiat pozitiv foarte semnificativ atât la varianta ecologică cât şi la cea clasică în comparaţie cu varianta martor (+ 60 % şi respectiv + 83 %). În ceea ce priveşte diferenţa dintre ecologic şi clasic, aceasta este în favoarea sistemului clasic cu un plus de 13 %. V.9. – Analiza calităţii biochimice a fructelor de ardei gras; Din punct de vedere biochimic, fructele de ardei gras obţinute în sistem ecologic nu s-au diferenţiat semnificativ faţă de cele obţinute în sistem clasic (tabelul 15). 69 Tabelul 12.1 Tabelul varianţelor Sursa Gr. de SPA s 2 DL, F variaţiei lib. kg/pl. Repetiţii 1,00396 3 - - Variante 169,321 2 84,66046 150** DL 5% =1,695 Eroare 5,05647 9 0,56183 - DL 1% =2,436 Total 175,381 - - - DL 0,1%=3,584 Numărul de fructe pe plantă, în sistem ecologic, a fost deasemenea foarte semnificativ mai mare în comparaţie cu martorul (+ 152 %). Faţă de cultura clasică, numărul de fructe în varianta ecologică a fost mai mic cu 21 %. Tabelul 13 V.8. DINAMICA GREUTĂŢII MEDII A FRUCTELOR DE ARDEI (g/fruct) Perioada (zdp*) Solar martor Solar clasic Solar ecologic 01 – 15.06 (51) 16 – 30.06 (66) 53,3 53,2 68,1 77,9 68,0 73,5 Total IUN 53,24 74,91 71,96 01 – 15.07 (81) 16 – 31.07 (97) 76,3 - 108,3 109,8 87,5 113,4 Total IUL 76,3 109,24 101,00 01 – 15.08 (112) 16 – 31.08 (128) 66,4 67,1 122,6 113,4 110,9 110,3 Total AUG 66,57 119,77 110,54 01 – 15.09 (143) 16 – 30.09 (158) 66,1 62,7 120,7 114,2 101,5 83,5 Total SEP 64,61 116,49 96,96 01 – 15.10 (173) 16 – 31.10 (189) - 54,3 118,6 108,9 99,7 88,0 Total OCT 54,3 111,74 89,02 TOTAL CICLU 60,25 110,09 96,15 *) zdp = zile după plantare 68
Page 1 and 2: MANAGEMENTUL INTEGRAT AL CULTIVĂRI
Page 3: Tabelul 15 PRINCIPALII PARAMETRI BI
Page 7 and 8: Tabelul 11 V.7. DINAMICA FORMĂRII
Page 9 and 10: din punct de vedere calitativ, fruc
Page 11 and 12: V. 3. DINAMICA GREUTĂŢII MEDII A
Page 13 and 14: Tabelul 4 Tabelul 3 V.2. DINAMICA F
Page 15 and 16: V. REZULTATE DE PRODUCŢIE Pe parcu
Page 17 and 18: asigurarea diversităţii vegetale
Page 19 and 20: SPECIA ELEMENTE DE BAZĂ PENTRU ALC
Page 21 and 22: Tabel nr.2 Specii cultivate ca îng
Page 23 and 24: părţi ale plantelor într-o solu
Page 25 and 26: Specia vecinatati favorabile vecina
Page 27 and 28: EXTRACTE VEGETALE - IDENTIFICARE ,,
Page 29 and 30: Experimentele efectuate la ICDLF Vi
Page 31 and 32: Thrips tabaci: repelent puternic; D
Page 33 and 34: Spectrul actiunii eficace: controle
Page 35 and 36: Spectrul acţiunii eficace: a) a de
Page 37 and 38: Modul de acţiune: repelent puterni

MANAGEMENTUL INTEGRAT AL CULTIVĂRII LEGUMELOR ÎN SISTEM PROTEJAT

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?