MANAGEMENTUL INTEGRAT AL CULTIVĂRII LEGUMELOR ÎN SISTEM PROTEJAT

03.11.2014 Views

- poziţia frunzelor în raport cu lumina: frunzele erecte (exemplu: vinete) expun la lumină ambele suprafeţe ale limbului foliar, în timp ce frunzele dispuse orizontal pe plantă (exemplu: castraveţi) sunt luminate numai pe faţa superioară; în condiţii de insolaţie puternică şi temperatură excesivă eficacitatea produselor a fost mai ridicată la castraveţi, iar în la temperaturi relativ normale (24 – 28 o C) şi insolaţie redusă, valorile eficacităţii au fost mai ridicate la vinete, unde pubescenţa frunzelor este mai fină şi mai deasă decât la castraveţi; - gradul de infestare / infecţie cu dăunători sau agenţi patogeni are de asemenea o mare importanţă; eficacitatea produselor este cu atât mai ridicată şi mai prelungită cu cât aplicarea acestora se realizează mai timpuriu, înainte de apariţia dăunătorilor sau a simptomelor de atac; - existenţa surselor de infestare/infecţie în vecinătatea culturilor tratate cu extracte vegetale reduce eficacitatea produselor şi creşte numărul de aplicări necesare; - factori tehnologici: - ritmicitatea tratamentelor trebuie adaptată în funcţie de condiţiile de mediu favorizante ale apariţiei atacurilor; astfel, primăvara după plantarea răsadurilor în seră se recomandă efectuarea tratamentelor la interval de 7 - 10 zile, iar mai târziu (aprilie - mai) intervalul se va scurta la 3 – 5 zile; - diversificarea sortimentului de extracte aplicate în cultură reprezintă de asemenea o condiţie importantă pentru obţinerea unor eficacităţi ridicate; în acest scop se recomandă fie aplicarea alternativă a mai multor produse, fie aplicarea simultană a acestora pe rânduri sau parcele diferite (exemplu: se pot aplica 5-6 extracte sau amestecuri vegetale la un tratament, fiecare produs fiind folosit la tratarea unei anumite suprafeţe prestabilite, din cultura respectivă; la următorul tratament ordinea produselor ce urmează a fi aplicate pe fiecare parcelă se va modifica, astfel încât pe parcursul perioadei de vegetaţie fiecare parcelă va fi tratată cu toată gama produselor vegetale aflate la dispoziţia cultivatorului); tehnica respectivă crează posibilitatea obţinerii unui microclimat încărcat cu vaporii compuşilor activi volatili emanaţi de unele extracte, care prezintă efect repelent pentru anumite specii de dăunători-ţintă; - îndepărtarea surselor de infestare/infecţie, asigurarea igienei culturale şi eventual folosirea benzilor de plante atractante sau repelente pentru diferite specii de insecte dăunătoare pot contribui la reducerea presiunii de atac asupra plantelor cultivate. Detalii la adresa: http://www.henriettesherbal.com 46 INTRODUCERE Efectele terapeutice, repelente sau toxice ale diferitelor produse obţinute din plante au fost semnalate şi evidenţiate încă din antichitate, fiind utilizate empiric în tratamentul diferitelor afecţiuni umane şi animale, ca şi în practicile agricole. După apariţia pesticidelor chimice şi de-a lungul întregii perioade de supremaţie a acestora, calităţile metaboliţilor conţinuţi în plante au fost abandonate şi chiar ignorate, investigaţiile în această direcţie înregistrând un puternic declin. Apariţia şi accentuarea semnificativă a efectelor poluării, în ultimele două decenii, ca şi necesitatea reducerii daunelor provocate de utilizarea iraţională a pesticidelor chimice, timp de peste 60 ani, a readus în atenţia oamenilor de ştiinţă din întreaga lume, acest domeniu de investigare extrem de vast. Ca urmare, cercetările privind posibilitatea utilizării metaboliţilor secundari din plante în controlul diferitelor organisme dăunătoare din agricultură au cunoscut o amplă revigorare, dezvoltându-se rapid, în ultimii ani. Multe ţări asiatice (India, China, Koreea, Pakistan, Iran, Japonia, etc.), cu o lungă şi impresionantă tradiţie legată de folosirea resurselor botanice în scopuri terapeutice, ca şi unele state din America Centrală şi de Sud, recunoscute pentru bogăţia şi diversitatea florei spontane pe care o deţin, şi-au extins preocupările ştiinţifice în direcţia identificării surselor vegetale şi preparării unor produse naturale eficace pentru protecţia plantelor agricole. Investigaţiile efectuate asupra diferitelor categorii de organisme dăunătoare-ţintă au demonstrat potenţialul de control al diverselor specii botanice, din flora spontană şi/sau cultivată. Capacitatea de control, manifestată de preparatele de origine vegetală, s-a dovedit a fi extrem de variabilă, intensitatea ei fiind dependentă de o multitudine de factori: biologici, climatici, tehnologici, etc. Totodată, amploarea spectrului de organisme-ţintă controlate mai mult sau mai puţin eficace a fost diferită, unele produse acţionând asupra uneia sau mai multor specii din aceeaşi categorie de organisme-ţintă, în timp ce altele au prezentat acţiune mixtă, incluzând în spectrul lor de activitate atât specii patogene cât şi dăunătoare. 27

Experimentele efectuate la ICDLF Vidra în condiţii de laborator, seră şi/sau câmp au avut ca scop testarea diverselor tipuri de extracte vegetale (simple sau mixate), aparţinând la 18 specii botanice diferite, împotriva unora dintre cele mai importante organisme dăunătoare (Sphaerotheca fuliginea, Tetranychus urticae, Trialeurodes vaporariorum, Thrips tabaci, Frankliniella occidentalis, Cerosipha gossypii, Leptinotarsa decemlineata şi Deroceras agreste) care atacă culturile de ardei, tomate, vinete, castraveţi şi salată. Pe baza rezultatelor experimentale obţinute s-a realizat inventarierea extractelor însoţită de caracterizarea acestora sub diferite aspecte, incluzând: tipul de extract, concentraţia soluţiei folosite la aplicarea tratamentului, concentraţia compuşilor vegetali conţinuţi în extract, acţiunea extractului asupra plantelor de cultură, eficacitatea faţă de organismele dăunătoare-ţintă, modul de acţiune, spectrul acţiunii eficace (lista organismelor faţă de care extractul a prezentat eficacităţi ≥ 50 %), potenţialul de acţiune (lista organismelor faţă de care extractul a manifestat eficacitate < 50 %). 28 respectiv, 6 zile de la pulverizarea produsului pe plantele de castraveţi şi tomate; a prezentat acţiune inhibitoare moderată faţă de ciuperca patogenă S. fuliginea; Modul de acţiune: a) T. urticae: efect acaricid rapid, relativ persistent în timp, acţiune ovicidă; T. vaporariorum: insecticid, persistenţă mai redusă; L. decemlineata: efect puternic toxic şi fagodeterent; D. agreste: acţiune foarte puternic toxică şi fagodeterentă; b) T. urticae: acţiune acaricidă lentă, efect ovicid; T. vaporariorum: acţiune insecticidă foarte lentă, persistentă în timp; S. fuliginea: fungistatic; Spectrul actiunii eficace: a) a controlat cu eficacităţi > 50 %, 4 specii de dăunători: T. urticae, T. vaporariorum, L. decemlineata şi D. agreste; b) a fost eficace împotriva a 3 specii de organisme dăunătoare: T. urticae, T. vaporariorum şi ciuperca parazită S. fuliginea; Potenţialul de acţiune: a) a indus rezultate mai slabe la T. urticae (46,2 %) şi T. vaporariorum (8,3 %) pe răsadurile de vinete, ca şi împotriva melcului D. agreste, la cultura de salată în seră (40,5 %); a prezentat acţiune foarte redusă faţă de C. gossypii (1,4 %) şi F. occidentalis (0 %), pe cultura de castraveţi; b) a fost inactiv faţă de speciile C. gossypii, F. occidentalis şi D. agreste. Notă: eficacitatea produselor creşte la temperaturi mai ridicate (27- 35 o C); temperaturile înalte nu influenţează persistenţa în timp a extractelor Mortalitatea dăunătorului Concluzii şi recomandări D. agreste la 3 zile după aplicarea extractului de T. occidentalis (original) b) Toate cele 18 extracte vegetale testate împotriva unor organisme dăunătoare importante (Sphaerotheca fuliginea, Tetranychus urticae, Trialeurodes vaporariorum, Thrips tabaci, Frankliniella occidentalis, Cerosipha gossypii, Leptinotarsa decemlineata şi Deroceras agreste) care atacă frecvent culturile de ardei, tomate, vinete, castraveţi şi salată din seră au dovedit activitate insecticidă şi/sau repelentă faţă de cel puţin una dintre speciile menţionate, unele remarcându-se prin eficacităţi ≥ 50,0 %, la două sau mai multe specii; c) Eficacitatea extractelor vegetale este influenţată de diferiţi factori: - factori abiotici: - temperaturile scăzute favorizează, iar cele ridicate reduc persistenţa pe frunze a produselor, sau determină descompunerea compuşilor activi ai acestora; - umiditatea scăzută a aerului contribuie la creşterea concentraţiei compuşilor volatili ai extractelor în mediu, iar umiditatea ridicată favorizează diluţia acestora, conducând la reducerea eficacităţii produselor; - lumina puternică determină descompunerea şi inactivarea produselor vegetale; - factori biotici: - pubescenţa frunzelor favorizează reţinerea soluţiilor vegetale pe suprafaţa limbului foliar, sporind perioada de persistenţă a produselor; 45

- poziţia frunzelor în raport cu lumina: frunzele erecte (exemplu: vinete) expun<br />

la lumină ambele suprafeţe ale limbului foliar, în timp ce frunzele dispuse<br />

orizontal pe plantă (exemplu: castraveţi) sunt luminate numai pe faţa<br />

superioară; în condiţii de insolaţie puternică şi temperatură excesivă<br />

eficacitatea produselor a fost mai ridicată la castraveţi, iar în la temperaturi<br />

relativ normale (24 – 28 o C) şi insolaţie redusă, valorile eficacităţii au fost mai<br />

ridicate la vinete, unde pubescenţa frunzelor este mai fină şi mai deasă decât la<br />

castraveţi;<br />

- gradul de infestare / infecţie cu dăunători sau agenţi patogeni are de asemenea<br />

o mare importanţă; eficacitatea produselor este cu atât mai ridicată şi mai<br />

prelungită cu cât aplicarea acestora se realizează mai timpuriu, înainte de<br />

apariţia dăunătorilor sau a simptomelor de atac;<br />

- existenţa surselor de infestare/infecţie în vecinătatea culturilor tratate cu<br />

extracte vegetale reduce eficacitatea produselor şi creşte numărul de aplicări<br />

necesare;<br />

- factori tehnologici:<br />

- ritmicitatea tratamentelor trebuie adaptată în funcţie de condiţiile de mediu<br />

favorizante ale apariţiei atacurilor; astfel, primăvara după plantarea<br />

răsadurilor în seră se recomandă efectuarea tratamentelor la interval de 7 - 10<br />

zile, iar mai târziu (aprilie - mai) intervalul se va scurta la 3 – 5 zile;<br />

- diversificarea sortimentului de extracte aplicate în cultură reprezintă de<br />

asemenea o condiţie importantă pentru obţinerea unor eficacităţi ridicate; în<br />

acest scop se recomandă fie aplicarea alternativă a mai multor produse, fie<br />

aplicarea simultană a acestora pe rânduri sau parcele diferite (exemplu: se pot<br />

aplica 5-6 extracte sau amestecuri vegetale la un tratament, fiecare produs fiind<br />

folosit la tratarea unei anumite suprafeţe prestabilite, din cultura respectivă; la<br />

următorul tratament ordinea produselor ce urmează a fi aplicate pe fiecare<br />

parcelă se va modifica, astfel încât pe parcursul perioadei de vegetaţie fiecare<br />

parcelă va fi tratată cu toată gama produselor vegetale aflate la dispoziţia<br />

cultivatorului); tehnica respectivă crează posibilitatea obţinerii unui<br />

microclimat încărcat cu vaporii compuşilor activi volatili emanaţi de unele<br />

extracte, care prezintă efect repelent pentru anumite specii de dăunători-ţintă;<br />

- îndepărtarea surselor de infestare/infecţie, asigurarea igienei culturale şi<br />

eventual folosirea benzilor de plante atractante sau repelente pentru diferite<br />

specii de insecte dăunătoare pot contribui la reducerea presiunii de atac asupra<br />

plantelor cultivate.<br />

Detalii la<br />

adresa: http://www.henriettesherbal.com<br />

46<br />

INTRODUCERE<br />

Efectele terapeutice, repelente sau toxice ale diferitelor produse<br />

obţinute din plante au fost semnalate şi evidenţiate încă din<br />

antichitate, fiind utilizate empiric în tratamentul diferitelor afecţiuni<br />

umane şi animale, ca şi în practicile agricole. După apariţia<br />

pesticidelor chimice şi de-a lungul întregii perioade de supremaţie a<br />

acestora, calităţile metaboliţilor conţinuţi în plante au fost abandonate<br />

şi chiar ignorate, investigaţiile în această direcţie înregistrând un<br />

puternic declin.<br />

Apariţia şi accentuarea semnificativă a efectelor poluării, în<br />

ultimele două decenii, ca şi necesitatea reducerii daunelor provocate<br />

de utilizarea iraţională a pesticidelor chimice, timp de peste 60 ani, a<br />

readus în atenţia oamenilor de ştiinţă din întreaga lume, acest<br />

domeniu de investigare extrem de vast.<br />

Ca urmare, cercetările privind posibilitatea utilizării metaboliţilor<br />

secundari din plante în controlul diferitelor organisme dăunătoare din<br />

agricultură au cunoscut o amplă revigorare, dezvoltându-se rapid, în<br />

ultimii ani. Multe ţări asiatice (India, China, Koreea, Pakistan, Iran,<br />

Japonia, etc.), cu o lungă şi impresionantă tradiţie legată de folosirea<br />

resurselor botanice în scopuri terapeutice, ca şi unele state din<br />

America Centrală şi de Sud, recunoscute pentru bogăţia şi<br />

diversitatea florei spontane pe care o deţin, şi-au extins preocupările<br />

ştiinţifice în direcţia identificării surselor vegetale şi preparării unor<br />

produse naturale eficace pentru protecţia plantelor agricole.<br />

Investigaţiile efectuate asupra diferitelor categorii de organisme<br />

dăunătoare-ţintă au demonstrat potenţialul de control al diverselor<br />

specii botanice, din flora spontană şi/sau cultivată. Capacitatea de<br />

control, manifestată de preparatele de origine vegetală, s-a dovedit a<br />

fi extrem de variabilă, intensitatea ei fiind dependentă de o<br />

multitudine de factori: biologici, climatici, tehnologici, etc. Totodată,<br />

amploarea spectrului de organisme-ţintă controlate mai mult sau mai<br />

puţin eficace a fost diferită, unele produse acţionând asupra uneia sau<br />

mai multor specii din aceeaşi categorie de organisme-ţintă, în timp ce<br />

altele au prezentat acţiune mixtă, incluzând în spectrul lor de<br />

activitate atât specii patogene cât şi dăunătoare.<br />

27

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!