MANAGEMENTUL INTEGRAT AL CULTIVĂRII LEGUMELOR ÎN SISTEM PROTEJAT

Recommendations

Info

În cadrul proiectului de cercetare AGRAL-CEEX, intitulat “OPTIMIZAREA REGIMULUI ELEMENTELOR NUTRITIVE ÎN SISTEMUL SOL - PLANTĂ LA CULTIVAREA LEGUMELOR ÎN SISTEM DE AGRICULTURĂ BIOLOGICĂ ”- AGROBIOSIST, la ICDLF Vidra s-au realizat experimental, în solarii, două culturi ecologice de tomate şi ardei gras. REZULTATE OBŢINUTE I. Pregătirea răsadurilor de ardei gras şi de tomate pentru cultivarea în solarii - material biologic: tomate MARISSA F1 şi ardei gras BIANCA F1; - pregătirea amestecului nutritiv pentru răsaduri: turbă roşie 30 % + turbă neagră 40 % + mraniţă 20 % + nisip 10 % (v/v); - caracteristicile agrochimice ale amestecului nutritiv: Specificaţie TOMATE ARDEI GRAS pH 7,1 7,3 MO, % 28 25 c.r.a., % 208 210 CS, % 0,55 0,56 N – NO 3, ppm 260 370 N – NH 4 , ppm 5 7 P, ppm 248 71 K, ppm 850 860 Ca, ppm 700 520 Mg, ppm 36 37 - data semănatului (în brazdă): a. tomate: 26 ianuarie 2006; b. ardei gras: 31 ianuarie 2006; - data repicatului (în cuburi de 6 cm): 1. tomate: 10 februarie; 2. ardei gras: 23 februarie; 52 În anumite cazuri se realizează o întrajutorare a speciilor asociate (vecini buni), prin protejarea reciprocă faţă de infecţii şi paraziţi, favorizarea reciprocă a creşterii şi rodirii, îmbunătăţirea calităţii părţilor comestibile şi uneori chiar ameliorarea gustului. Există însă şi situaţii de plante care se resping (vecini răi), nereuşind să convieţuiască împreună (Bălăşcuţă, 1993; Dejeu şi colab, 1997; Erven, 1999; Stuart B. Hill, 2004). Asocierea este privită ca o metodă (bazată pe experienţă şi spirit de observaţie) de „planificare raţională” adecvată, aplicată la momentul potrivit, unei multitudini de specii, în scopul prevenirii sau reducerii atacului de boli, dăunători şi buruieni precum şi a intensificării activităţii biologice a solului, cu alte cuvinte o grupare a plantelor în funcţie de afinităţi. Producţiile obţinute pe unitatea de suprafaţă pot fi mai mari iar solul poate fi protejat de eroziunea produsă de vânt şi ploaie. Chiar dacă nu se ştie cu exactitate în ce manieră plantele se avantajează reciproc, se poate observa însă tendinţele generale. Plantele care se avantajează reciproc, au adesea proprietăţi diferite: plante iubitoare de soare cu plante umbrofile; plante cu înrădăcinare puternică cu plante cu înrădăcinare superficială; plante cu creştere lentă cu plante cu creştere rapidă; plante cu cerinţe ridicate faţă de hrană cu plante cu cerinţe scăzute – fixatoare de azot; plante aromatice care îndepărtează adesea insectele cu plante nearomatice; plante cu înflorire abundentă care furnizează polenul necesar insectelor utile prădătoare şi parazite cu plante care înfloresc mai târziu; plante care atrag insectele dăunătoare în măsură mai mare decât altele, aşa zisele plante capcană care protejează alte culturi; plante care stimulează activitatea biologică a solului cu plante cu cerinţe foarte ridicate. În anumite situaţii, rădăcinile degajă probabil anumite substanţe chimice care pot avea efect direct sau indirect asupra altor plante sau efect indirect prin intermediul organismelor solului. Este de asemenea posibil ca rădăcinile sau părţile aeriene ale plantelor să degaje anumite mirosuri care au efect repulsiv asupra insectelor dăunătoare. Chiar dacă aceste procese care au loc sunt uneori dificil de demonstrat, regretatul profesor Ehrenfried E. Pfeiffer ca şi prof. Erica Sabarth – Asociaţia Bio- Dinamică, au demonstrat că prin folosirea exctractelor din diverse 21
părţi ale plantelor într-o soluţie de clorură de cupru 5%, în urma cristalizării lente pe o lamelă de sticlă se poate preciza care sunt plantele care au afinităţi şi care sunt cele care se resping, cu ajutorul schemlor de cristalizare sau a cromatogramelor. În prezent se utilizează tehnica cromatografiei pe hârtie. Aceste descoperiri, alături de experienţele empirice ale unui mare număr de cultivatori au făcut obiectul unei sinteze în broşura publicată de Richard Gregg (1943) şi a unei cărţi intitulată "Companion plants and How to use Them (Le plant qui font bon ménage et leur exploatations)". Asocierea speciilor, reprezintă o metodă preventivă. In condiţii de stress efectul pozitiv al acesteia nu este evident, cel mult poate fi întaplător. La ora actuală există în acest domeniu numeroase constatări fondate în principal de obsevaţii. Exemplele următoare reprezintă o sinteză a unor informaţii privind o serie de specii cultivate asociat (în apropiere sau în amestec). Tabel nr.3 Specia Usturoi Anghinare Sparanghel Patlagele vinete Sfecla rosie Brocolli Morcov vecinatati favorabile sfecla rosie, morcov, telina, castraveti, spanac, capsuni, salata, brojba, tomate, musetel, trandafiri patlagele vinete, tomate anghinare, cicoare, spanac, salata, macris, praz, ardei, mazare, ridichi, brojba, tomate, busuioc, patrunjel bob, hrisca, craite anghinare, bob, fasole, ardei, mazare, tomate, busuioc, tarhon, patrunjel, cimbru usturoi, telina, varza, salata, ceapa, ridichi telina, castraveti, bob, ceapa, cartofi, tomate, musetel, menta, origano, rozmarin, salvie usturoi, varza, ceapa esalota, spanac, bob, fasole, salata, ceapa, praz, mazare, ardei, ridichi, tomate, alune, coriandru, arpagic, patrunjel, rozmarin, salvie vecinatati nefavorabile sparanghel,varza, bob, fasole, mazare usturoi, sfecla rosie, ceapa ceapa, cartofi sparanghel, morcov, fasole, tomate salata, capsuni sfecla rosie 22 CULTURI ECOLOGICE DE TOMATE ŞI ARDEI GRAS ÎN SOLARII Dr. Victor LĂCĂTUŞ Dr. Mihaela LUNGU 51
Page 1 and 2: MANAGEMENTUL INTEGRAT AL CULTIVĂRI
Page 3 and 4: Tabelul 15 PRINCIPALII PARAMETRI BI
Page 5 and 6: ANALIZA STATISTICĂ A GREUTĂŢII M
Page 7 and 8: Tabelul 11 V.7. DINAMICA FORMĂRII
Page 9 and 10: din punct de vedere calitativ, fruc
Page 11 and 12: V. 3. DINAMICA GREUTĂŢII MEDII A
Page 13 and 14: Tabelul 4 Tabelul 3 V.2. DINAMICA F
Page 15 and 16: V. REZULTATE DE PRODUCŢIE Pe parcu
Page 17 and 18: asigurarea diversităţii vegetale
Page 19 and 20: SPECIA ELEMENTE DE BAZĂ PENTRU ALC
Page 21: Tabel nr.2 Specii cultivate ca îng
Page 25 and 26: Specia vecinatati favorabile vecina
Page 27 and 28: EXTRACTE VEGETALE - IDENTIFICARE ,,
Page 29 and 30: Experimentele efectuate la ICDLF Vi
Page 31 and 32: Thrips tabaci: repelent puternic; D
Page 33 and 34: Spectrul actiunii eficace: controle
Page 35 and 36: Spectrul acţiunii eficace: a) a de
Page 37 and 38: Modul de acţiune: repelent puterni

MANAGEMENTUL INTEGRAT AL CULTIVĂRII LEGUMELOR ÎN SISTEM PROTEJAT

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?