MANAGEMENTUL INTEGRAT AL CULTIVĂRII LEGUMELOR ÎN SISTEM PROTEJAT

MANAGEMENTUL INTEGRAT
AL CULTIVĂRII LEGUMELOR
ÎN SISTEM PROTEJAT
Dr. Victor LĂCĂTUŞ
Dr. Sorin Liviu ŞTEFĂNESCU

Proiectul în baza căruia a fost realizată masa rotundă cu tema
„Culturi ecologice de legume - oportunităţi şi impedimente”,
urmăreşte, printre altele, cuantificarea posibilităţilor reale de realizare
a unor astfel de culturi în solarii. Deşi acest sistem de cultivare a
legumelor, sub plastic, este discutabil în ceeace priveşte încadrarea în
definiţia de ecologic, considerăm că, în acest context, sunt necesare
mai multe cercetări experimentale.
Cultura protejată a legumelor reprezintă cea mai
intensivă activitate din domeniul legumiculturii. O serie de
particularităţi şi caracteristici, cum ar fi: intensitatea combaterii
chimice a agenţilor patogeni, dăunătorilor şi buruienilor, dozele de
îngrăşăminte minerale, folosirea unor substanţe chimice bioactive,
folosirea unor materiale plastice ş.a., pot constitui în acelaşi timp
factori de agresivitate faţă de mediul înconjurător şi faţă de
consumator.
În „deceniul conştientizării”, cel al anilor 80, s-a recunoscut
faptul că agricultura convenţională, cu toate contribuţiile ei la
progresul social, a adus şi imense daune resurselor de sol şi mediului
înconjurător, conducând la dezechilibre ecologice şi implicaţii
economice şi sociale nedorite. În acest context, au fost introduse noi
sisteme de agricultură cunoscute sub termenul generic de „agicultură
alternativă”, care include agricultura biologică, ecologică.
naturală, biodinamică, cu investiţii mici, cu resurse reduse,
agroecologică sau ecoagricolă.
Agricultura alternativă nu constituie însă decât o etapă de
tranziţie către agricultura durabilă, singura capabilă să întrunească
aspectele fundamentale: securitatea alimentară, locuri de muncă şi
sursa de venit pentru agricultori, protecţia şi ameliorarea
resurselor şi participarea largă, cu putere de decizie a populaţiei.
Pentru aceasta, cercetarea a dezvoltat şi continuă să dezvolte
programe şi tehnologii „prietenoase” prin care riscul poluării
mediului să fie redus la maximum posibil, concomitent cu protecţia
consumatorului prin comercializarea de produse echilibrate, libere de
reziduri/compuşi, care să afecteze sănătatea acestuia.
Producţia legumicolă, şi nu numai, va fi guvernată în deceniul
următor de conceptul managementului culturilor integrate (MCI), un
2
Foto 5. Solarul martor
Foto 6. Solarul clasic
Foto 7. Solarul ecologic
71

Tabelul 15
PRINCIPALII PARAMETRI BIOCHIMICI DE CALITATE
A FRUCTELOR DE ARDEI
(media a trei determinări)
Varianta
Greutate
medie,
g/fruct
S.U.T.
%
S.U.S.
%
Zahăr
total,
%
Aciditate,
%
Acid
ascorbic,
mg/100
g
Raport
zahăr:
aciditate
Pigmenţi,
(clorofi
lă)
mg/100
g
NO 3
ppm
S.
martor
73,21 5,44 4,5 2,19 0,10 24,02 21,90 2,53 3
S. clasic 118,57 4,90 3,5 1,92 0,10 28,83 19,20 2,05 16
S.
ecologic
112,86 5,04 3,5 1,92 0,09 28,83 21,33 2,03 15
VI – CONCLUZII
Prin sistemul de cultură ecologică, producţiile obţinute au fost
mai mici, în special la tomate, dar din punct de vedere al calităţii
biochimice, se poate vorbi de o calitate superioară. La aceasta se mai
adaugă şi faptul că fructele obţinute în sistem ecologic sunt total
lipsite de rezidii de pesticide.
70

sistem de înţelegere a producţiei moderne de legume care
echilibrează recoltele economice cu responsabilităţile faţă de mediu.
Sistemul MCI cuprinde, în sinteză, următoarele verigi:
• Îndrumarea şi auditarea – nu există reguli despre ce constituie
buna performanţă în MCI şi astfel fiecare fermă sau asociaţie
trebuie să-şi fixeze propriile obiective. Progresul auditării faţă de
aceste obiective este o parte esenţială a procesului de determinare
a proprietăţilor şi a obiectivelor, înseamnă o cale prin care
beneficiile MCI pot fi cuantificate şi demonstrate;
• Protecţia culturilor – un domeniu vital pentru orice sistem de
producere a legumelor, dacă nivelul recoltelor, calitatea şi profitul
trebuiesc menţinute. Reducerea consumului de pesticide, de
regulă este posibilă, dacă sunt evaluate toate opţiunile şi se
folosesc toate măsurile corespunzătoare. Totuşi, soluţia este de
regulă dictată de natura şi gravitatea problemei în cauză;
• Eficienţa energetică – folosirea ineficientă a energiei este
costisitoare şi generatoare de pierderi în orice afacere, dar mai
ales în legumicultura intensivă (sere şi solarii). Risipa de energie,
şi în mod special de resurse neregenerabile, nu este compatibilă
cu principiile MCI;
• Fertilizarea culturilor – cele 4 „ce”-uri: ce îngrăşământ, ce
cantitate, ce moment şi ce mod de aplicare, constituie deasemenea
inputuri vitale, care cel mai adesea sunt sunt cel mai puţin
controlate. O planificare a strategiei fertilizării (organice şi
minerale) înseamnă un beneficiu atât pentru cultivator cât şi
pentru mediul de cultură.
• Managementul poluării şi deşeurilor – modul de folosire sau
interesul pentru deşeurile unei ferme afectează potenţial mediul,
percepţia publică şi evident economia fermei. Existenţa, pur şi
simplu, a unui plan concret privind managementul deşeurilor
fermei (gunoi de la animale, gunoi menajer, resturi vegetale, etc.)
este o componentă esenţială a unui sistem MCI.
• Managementul solului şi poziţia acestuia – solul constitie
resursa naturală majoră pentru orice fermă legumicolă, care însă
nu de puţine ori este fie superintensiv folosit fie neglijat.
3
Managementul corect este un element esenţial al MCI. Particularităţile
ca poziţionare sunt mai mult sau mai puţin fixe şi de aceea
trebuie luate în calcul pentru orice alte decizii manageriale cu care
ar putea interfera. O înţelegere minuţioasă a tuturor aspectelor este
o parte esenţială a unei activităţi creatoare şi a unui plan de MCI;
• Managementul peisajului, florei şi faunei sălbatice – accentul se
pune pe un management activ şi de înţelegere; fără acestea atât
viaţa fermei cât şi a naturii propriu zise au de suferit. Un bun
management cere o evaluare a ceeace există, o planificare a unor
îmbunătăţiri dacă sunt posibile şi efectuarea unei simple
monitorizări pentru măsurarea rezultatelor şi ghidarea activităţii
viitoare;
• Rotaţia culturilor – alegerea unui material biologic cu rezistenţe
corespunzătoare poate reduce semnificativ necesarul de pesticide.
Cultivarea acestora în diverse rotaţii este, deasemenea, o cale
indirectă din cele mai eficiente pentru menţinerea şi îmbunătăţirea
sănătăţii solului.
1. CULTIVAREA HIBRIZILOR CU REZISTENŢĂ/TOLERANŢĂ
GENETICĂ LA AGENŢI PATOGENI ŞI DĂUNĂTORI
Folosirea unui material biologic rezistent/tolerant la acei
agenţi patogeni şi dăunători care, fie că produc mari pagube, fie că se
combat cu produse chimice cu grad ridicat de toxocitate sau cu
remanenţă ridicată, determină o reducere considerabilă a consumului
de pesticide, cu impact favorabil asupra protecţiei mediului ambiant
şi consumatorului.
Costul ridicat al sterilizării cu aburi a solului ca şi actualele
reglementări europene cu privire la regimul unor produse chimice,
cum ar fi interzicerea folosirii bromurii de metil, impun categoric
cultivarea unui material biologic rezistent. Aceste rezistenţe/toleranţe
se referă la diverse ciuperci patogene (Fusarium oxiysporum,
Verticillium dahliae, Fulvia fulva, Pyrenochaeta lycopersici,
Alternaria solani, Phitophtora infestans, Botritis cinerea, ş.a.),
bacterii (Pseudomonas solanacearum, Pseudomonas lachrimans,
4

ANALIZA STATISTICĂ A GREUTĂŢII MEDII A
FRUCTELOR DE ARDEI (g/fruct)
Tabelul 14
R E P E T I Ţ I A TOTAL Media
VARIANTA
R1 R2 R3 R4 g/fr./V g/fruct
Solar
66,4 58,0 59,0 57,6 241,0 60,25
martor
Solar clasic 107,7 113,2 111,3 108,2 440,4 110,10***
Solar
98,3 94,9 95,6 95,8 384,6 96,15***
ecologic
TOTAL 272,4 266,1 265,9 261,6 1066,0 88,83
Tabelul 14.1
Tabelul varianţelor
Sursa
variaţiei
SPA Gr. de
lib.
s 2 F DL,
kg/pl.
Repetiţii 19,780 3 - -
Variante 5291,25 2 2645,6235 405** DL 5%= 5,78
Eroare 58,719 9 6,5244 - DL 1%= 8,30
Total 5369,75 - - - DL 0,1%=12,21
Greutatea medie a fructelor s-a diferenţiat pozitiv foarte
semnificativ atât la varianta ecologică cât şi la cea clasică în
comparaţie cu varianta martor (+ 60 % şi respectiv + 83 %). În ceea
ce priveşte diferenţa dintre ecologic şi clasic, aceasta este în favoarea
sistemului clasic cu un plus de 13 %.
V.9. – Analiza calităţii biochimice a fructelor
de ardei gras;
Din punct de vedere biochimic, fructele de ardei gras obţinute
în sistem ecologic nu s-au diferenţiat semnificativ faţă de cele
obţinute în sistem clasic (tabelul 15).
69
Tabelul 12.1
Tabelul varianţelor
Sursa
Gr. de
SPA
s 2
DL,
F
variaţiei
lib.
kg/pl.
Repetiţii 1,00396 3 - -
Variante 169,321 2 84,66046 150** DL 5% =1,695
Eroare 5,05647 9 0,56183 - DL 1% =2,436
Total 175,381 - - - DL 0,1%=3,584
Numărul de fructe pe plantă, în sistem ecologic, a fost
deasemenea foarte semnificativ mai mare în comparaţie cu martorul
(+ 152 %). Faţă de cultura clasică, numărul de fructe în varianta
ecologică a fost mai mic cu 21 %.
Tabelul 13
V.8. DINAMICA GREUTĂŢII MEDII A FRUCTELOR DE
ARDEI (g/fruct)
Perioada (zdp*) Solar martor Solar clasic Solar ecologic
01 – 15.06 (51)
16 – 30.06 (66)
53,3
53,2
68,1
77,9
68,0
73,5
Total IUN 53,24 74,91 71,96
01 – 15.07 (81)
16 – 31.07 (97)
76,3
-
108,3
109,8
87,5
113,4
Total IUL 76,3 109,24 101,00
01 – 15.08 (112)
16 – 31.08 (128)
66,4
67,1
122,6
113,4
110,9
110,3
Total AUG 66,57 119,77 110,54
01 – 15.09 (143)
16 – 30.09 (158)
66,1
62,7
120,7
114,2
101,5
83,5
Total SEP 64,61 116,49 96,96
01 – 15.10 (173)
16 – 31.10 (189)
-
54,3
118,6
108,9
99,7
88,0
Total OCT 54,3 111,74 89,02
TOTAL CICLU 60,25 110,09 96,15
*) zdp = zile după plantare
68

Pseudomonas syringae pv. tomato, Corynebacterium
miciganense), virusuri (virusul mozaicului tutunului, virusul
mozaicului castraveţilor, virusul răsucirii şi îngălbenirii frunzelor de
tomate, virusul ofilirii pătate a tomatelor, virusul mozaicului moderat
al ardeiului, virusul mozaicului verde al castraveţilor, virusul pseudoîngălbenirii
sfeclei, virusul mozaicului salatei, virusul mozaicului
tomatelor), nematozi (Heterodera, Meloidogyne) şi insecte
(Leptinotarsa decemlineata ş.a.).
Programele actuale de creare de hibrizi de legume pentru
cultura protejată, radical îmbunătăţite, atât prin metode convenţionale
de ameliorare, cât şi prin inginerie genetică, constitue un argument
pentru viitorul acestui domeniu al legumiculturii.
2. DEZINFECŢIA SEMINŢELOR
O parte din agenţii patogeni care atacă cultirile de legume se
transmit prin sămânţă. Aceasta poate fi infectată atât epifit cât şi
endofit. Eliberarea seminţelor de agenţii patogeni se realizează prin
dezinfecţie termică şi tratamente chimice. În acest fel se asigură o
protecţie a plantelor în faza juvenilă, cu o răsărire maximă şi se
elimină unele tratamente care înseamnă un consum mult mai mare de
pesticide şi un risc crescut al poluării mediului.
3. UTILIZAREA UNOR PRODUSE BIOLOGICE,
NETOXICE ŞI NEPOLUANTE ÎN COMBATEREA DĂUNĂTORILOR
În cadrul conceptului de „combatere integrată”, din ce în ce
mai mult îşi fac loc produsele nepoluante, cum ar fi cele inhibitoare
ale sintezei chitinei şi a respiraţiei mitocondriale, precum şi cele pe
bază de Bacillus thuringiensis. Astfel de produse biologice sunt:
Aplaud 25 WP pentru controlul musculiţei albe, Dimilin 48 TM,
Nomolt 15 SC, Biobit XL Dipel 2X pentru controlul larvelor de
lepidoptere noctuide şi Nissorun 5 CE, Pyranica 20 WP şi Andalin 25
DC pentru controlul păianjenului roşu comun.
4. CONTROLUL BIOLOGIC AL DĂUNĂTORILOR
Există în prezent, în acest sens, tehnologii specifice, cum
sunt: tehnologia de lansare a parazitului oofag Trichograma
evanenscens pentru controlul dăunătorului Mamestra spp., tehnologia
de creştere, stocare şi lansare a prădătorului Coccinela
septempunctata, sau Crysopes, pentru controlul afidelor ş.a.
Deasemenea, controlul biologic al păianjenului roşu comun se poate
realiza prin intermediul prădătorului Phytoseiulus persimilis, care
între altele posedă şi rezistenţă genetică la unii compuşi
organofosforici, specifici combaterii pe cale chimică a acestui
dăunător. Parazitul Encarsia formosa pentru controlul musculiţei albe
de seră, utilizând fie tehnica de luptă biologică „pest-in-first”, fie
„din 15 în 15 zile”.
5. CONTROLUL BIOLOGIC AL AGENŢILOR PATOGENI
În acest caz putem menţiona Fusarium oxysporum
antagonista, o specie de Fusarium nepatogenă (cea mai cunoscută
fiind forma 251/2), represivă, care colonizând solul, împiedică
formele patogene să atace.
TRICHODERMIN-BL (pe bază de Trichoderma lignorum
Harz) şi TRICHODERMIN-F7 (pe bază de Trichoderma harzianum
Refai), sunt alte două produse biologice de origine fungică folosite în
controlul unor agenţi patogeni de sol cum ar fi Sclerotinia sp.,
Rhizoctonia solani, Pythium sp., Fusarium sp., patogeni care atacă
părţile aeriene ale plantelor – Botrytis şi Septoria.
Preparate bacteriene:
- RIZOPLAN (pe bază de Peudomonas fluorescens AP-33),
folosit pentru controlul unor putregaiuri radiculare.
- BIOTROFIN (stimulator de creştere pe bază de Azotobacter
5
6

Tabelul 11
V.7. DINAMICA FORMĂRII FRUCTELOR
DE ARDEI (nr. fr./plantă)
Perioada (zdp*) Solar martor Solar clasic
Solar
ecologic
01 – 15.06 (51)
16 – 30.06 (66)
0,0319
0,1315
0,4303
0,9754
0,3632
0,9444
Total IUN 0,1634 1,4057 1,3076
01 – 15.07 (81)
16 – 31.07 (97)
0,2948
-
0,9959
1,4877
1,5513
1,6795
Total IUL 0,2948 2,4836 3,2308
01 – 15.08 (112)
16 – 31.08 (128)
0,5936
0,2191
2,0041
0,9057
0,7094
1,1966
Total AUG 0,8127 2,9098 1,9060
01 – 15.09 (143)
16 – 30.09 (158)
0,4343
0,3426
0,9713
1,7705
1,5085
0,5171
Total SEP 0,7769 2,7418 2,0256
01 – 15.10 (173)
16 – 31.10 (189)
-
2,0319
1,0328
2,4877
0,1624
1,6709
Total OCT 2,0319 3,5205 1,8333
TOTAL CICLU 4,0797 13,0614 10,3033
*) zdp = zile după plantare
Tabelul 12
ANALIZA STATISTICĂ A FORMĂRII FRUCTELOR DE ARDEI
(nr. fr./plantă)
VARIANTA
R E P E T I Ţ I A
R1 R2 R3 R4
TOTAL
nr.
fr./pl./V
Media
nr.
fr./plantă
Solar martor 4,172 5,757 3,672 2,719 16,320 4,080
Solar clasic 13,670 12,242 13,115 13,217 52,244 13,061***
Solar
10,760 9,954 10,345 10,143 41,212 10,303***
ecologic
TOTAL 28,602 27,953 27,132 26,079 109,776 9,147
67
Tabelul 10
ANALIZA STATISTICĂ
A PRODUCŢIEI TOTALE DE ARDEI (kg/plantă)
VARIANŢA
R E P E T I Ţ I A TOTAL Media
R1 R2 R3 R4 kg/pl/V kg/plantă
Solar
martor
0,2770 0,3339 0,2165 0,1558 0,9832 0,2458
Solar clasic 1,4730 1,3881 1,4602 1,4303 5,7516 1,4379***
Solar
ecologic
1,0580 0,9439 0,9893 0,9716 3,9628 0,9907***
TOTAL 2,8080 2,6650 2,6660 2,5577 1o,6976 0,8915
Tabelul varianţelor
Tabelul 10.1
Sursa
Gr. de
SPA
s 2
DL,
F
variaţiei
lib.
kg/pl.
Repetiţii 0,00894 3 - -
Variante 2,90129 2 1,45064 649** DL 5%= 0,107
Eroare 0,02011 9 0,00223 - DL 1%= 0,154
Total 2,93033 - - - DL 0,1%=0,226
În cazul culturii de ardei gras, producţia obţinută în sistem
ecologic s-a diferenţiat foarte semnificativ faţă de martor (+ 303 %),
aceasta pentrucă în varianta martor plantele au mers foarte slab.
Comparativ însă cu plantele din cultura clasică, producţia a fost mai
mică cu 31 %.
66

chroococcum si Bacillus megaterium)
• se aplică 10 litri de preparat Biotrofin la hectar , dizolvat in 250-
500 l de apă, cu 10 zile înaintea însămânţării, încorporat prin
discuire ;
• produs de SC Transapicola SRL, 4310 Livezeni Mures , tel./fax
0265-257367 , mobil 0744/870490.
- AZOTOFERTIL
• biofertilizator;
• conţine Azotobacter chroococcum si Azospirillium lipoferum)
• se aplica 10 litri de preparat Azotofertil la hectar ,dizolvat in
500 l de apă , la pregătirea patului germinativ şi la stropirea
culturilor de toamnă şi de primăvară ;
• produs de SC Antibiotice SA , str Valea Lupului , nr. 1, Iasi ,
Tel 0232-253600 , 0232-220040, fax0232-211020.
- NITRAGIN
• biopreparat ce conţine culturi bacteriene pure în stare activă
specifice infectional-simbiotic speciilor de plante leguminoase
cultivate;
• se aplică pe sămânţă , înainte de semănat (4 doze/ha);
• produs de Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru
Legumicultură şi Floricultură Vidra, Ferma Mogoşoaia,
Sector Biopreparate, Şoseaua Odăii , nr. 6, Bucuresti.
Pentru utilizarea preparatelor bacteriene în agricultura
ecologică trebuie solicitat certificatul de calitate al produsului şi o
adeverinţă din partea producătorului din care să reiasă faptul că
produsul nu conţine organisme modificate genetic.
Se mai cunosc deasemenea şi produse de origine virală, cum
ar fi PENTAFAG, (cuprinzând un complex de cinci virusuri
entomopatogene) utilizat în controlul unor bacterii din grupul
Pseudomonas şi Xantomonas specifice culturilor de legume
bostănoase.
7
6. PROGNOZA ŞI AVERTIZAREA
APARIŢIEI UNOR AGENŢI PATOGENI ŞI DĂUNĂTORI
Perfecţionarea metodicelor existente, precum şi elaborarea de
noi metode de prognoză şi avertizare, măresc pe de o parte
eficacitatea măsurilor de combatere şi reduc, pe de altă parte,
consumul mare şi, uneori inutil, de substanţe chimice. S-a stabilit
deasemenea, selectivitatea unor feromoni specifici şi posibilitatea de
utilizare a acestora în prognoza atacurilor şi avertizarea aplicării
tratamentelor.
Trebuie reţinut faptul că este mai eficient să prevenim
atacurile agenţilor patogeni şi dăunătorilor, decât să îi combatem,
după semnalarea acestora. Poate şi din această cauză, în lume se
foloseşte de regulă termenul de control al agenţilor patogeni şi
dăunătorilor şi nu de combatere a acestora.
7. UTILIZAREA NOII GENERAŢII DE ERBICIDE
CU GRAD MINIM DE POLUARE
Deşi în cultura protejată a legumelor, sunt mai rare cazurile în
care cultivatorul este obligat să facă apel la erbicide pentru
combaterea unor specii de buruieni, datorită persistenţei acestora în
sol, a eficacităţii mai reduse pe fondul unor conţinuturi ridicate de
materie organică precum şi sensibilităţii unor specii de legume
(salată, diverse alte legume verdeţuri) care se cultivă în sistem
asociat, menţonăm că există şi în acest caz posibilităţi de reducere a
riscului poluării. Este vorba de folosirea unor erbicide care se aplică
în doze foarte mici pe unitatea de suprafaţă, cu remanenţă extrem de
scurtă, biodegradabile, cu selectivitate şi eficienţă ridicată. Astfel de
erbicide sunt: Titus 25 DF, Goal 2 E, Targa Super, Gallant 12,5 CE şi
Lexone 75 WG. Menţionăm însă că erbicidele sunt interzise în
culturile ecologice.
8. REDUCEREA ACUMULĂRII NITRAŢILOR ÎN LEGUME
ŞI A RISCULUI POLUĂRII APELOR SUBTERANE
Dat fiind rolul pe care îl joacă azotul în nutriţia plantelor,
mulţi cultivatori sunt tentaţi să fertilizeze culturile cu cantităţi mari de
azotat de amoniu sau de uree, pentru a obţine – cred dânşii –
8

din punct de vedere calitativ, fructele ecologice sunt superioare
(tabelul 8).
Tabelul 8
PRINCIPALII PARAMETRI BIOCHIMICI DE CALITATE
AI FRUCTELOR DE TOMATE
(media a trei determinări)
VARIANTA
Greutatea
medie,
g/fruct
S.U.T
%
S.U.S.
%
Zahăr
total,
%
Acidi
tate,
%
Acid
ascorbic,
mg/100 g
Zahăr:
Acidi
tate
Pigmenţi,
(licopen)
mg/100 g
S.
martor
110,57 4,80 4,5 2,93 0,34 9,61 8,62 4,04
S. clasic 129,43 4,44 4,0 2,58 0,30 10,22 8,60 4,04
S.
ecologic
107,50 4,79 4,0 2,98 0,32 9,61 9,31 5,05
VARIANTA
CE,
25°C
mS
NO 3
mg/l
suc
NO 2
mg/l
suc
K
mg/l
suc
Na
mg/l
suc
S.
martor
4,702 13 Lipsă 138 2,5
S. clasic 4,103 3 Lipsă 101 3
S.
ecologic
4,274 4 Lipsă 100 4
Tabelul 9
V.6. DINAMICA PRODUCŢIEI DE ARDEI (kg/plantă)
Perioada (zdp*) Solar martor Solar clasic Solar ecologic
01 – 15.06 (51)
16 – 30.06 (66)
0,0017
0,0070
0,0293
0,0760
0,0247
0,0694
Total IUN 0,0087 0,1053 0,0941
01 – 15.07 (81)
16 – 31.07 (97)
0,0225
-
0,1079
0,1634
0,1358
0,1905
Total IUL 0,0225 0,2713 0,3263
01 – 15.08 (112)
16 – 31.08 (128)
0,0394
0,0147
0,2458
0,1027
0,0787
0,1320
Total AUG 0,0541 0,3485 0,2107
01 – 15.09 (143)
16 – 30.09 (158)
0,0287
0,0215
0,1172
0,2022
0,1532
0,0432
Total SEP 0,0502 0,3194 0,1964
01 – 15.10 (173)
16 – 31.10 (189)
-
0,1103
0,1225
0,2709
0,0162
0,1470
Total OCT 0,1103 0,3934 0,1632
TOTAL CICLU 0,2458 1,4379 0,9907
*) zdp = zile după plantare
65
ANALIZA STATISTICĂ A GREUTĂŢII MEDII
A FRUCTELOR DE TOMATE (g/fruct)
Tabelul 7
VARIANTA
R E P E T I Ţ I A TOTAL Media
R1 R2 R3 R4 g/fr./V g/fruct
Solar
martor
105,2 114,5 107,8 96,5 424,0 106,0
Solar clasic 143,7 138,8 140,8 132,7 556,0 139,0***
Solar
ecologic
97,6 101,8 101,5 105,8 406,7 101,7 ns
TOTAL 346,5 355,1 350,1 335,0 1386,7 115,5
Tabelul 7.1
Tabelul varianţelor
Sursa
variaţiei
SPA Gr. de
lib.
s 2 F DL,
kg/pl.
Repetiţii 73,016 3 - -
Variante 3334,5 2 1667,24 78,11** DL 5%= 10,45
Eroare 192,1 9 21,343 - DL 1%= 15,01
Total 3599,6 - - - DL 0,1%=22,09
Greutatea medie a fructelor de tomate obţinute în sistem de
cultură ecologică nu s-a diferenţiat semnificativ faţă de cultura
martor, dar a fost mai mică decât în cazul culturii clasice cu 27 %.
V.4. – Analiza calităţii biochimice a fructelor de tomate;
Din punct de vedere biochimic, fructele de tomate obţinute în
sistem ecologic se diferenţiază faţă de martor la s.u.s. unde este mai
mică cu 11 % precum şi la conţinutul de zahăr, care este mai mare, şi
la aciditate care este mai mică, rezultând în final un raport mai mare.
Comparativ cu fructele obţinute în sistem clasic, s-ar putea spune că
64

producţii mari. În afara faptului că această afirmaţie poate să
constituie uneori o negaţie, supradozarea azotului şi fertilizarea
neechilibrată, unilaterală, determină şi acumularea de nitraţi şi nitriţi
în produsul de consum. Deşi nitratul nu este toxic, ionul NO 2 - care
rezultă din reducerea microbiologică a NO 3 , are efecte toxice prin
inducerea methaemoglobinemiei prin excelenţă la copii cu vârsta
până într-un an. Dasemenea, radicalul NO + rezultat din disocierea
acidului nitros, poate să conducă la formarea de nitrosamine despre
care se presupune că ar fi carcinogenice.
Dar nu numai azotul din îngrăşămintele minerale constituie
sursa acumulării de nitraţi. În aceeaşi măsură şi îngrăşămintele
organice – mraniţa, gunoiul de grajd şi de păsări, folosite
necorespunzător, conduc la creşterea concentraţiei de nitraţi.
În acelaşi timp trebuie să menţionăm că şi condiţiile climatice
specifice culturilor protejate extratimpurii şi timpurii, dar şi de iarnăprimăvară
– luminozitate şi temperaturi scăzute – măresc riscul de
acumulare a nitraţilor în plante peste valorile maxim admise.
Cu privire la aceste aspecte, trebuie avute în vedere o serie de
măsuri cu caracter preventiv, după cum urmează:
• fracţionarea dozelor de azot, cu atât mai mult cu cât solul are
o capacitate de absorbţie ionică mai ridicată, cu cât conţinutul
de humus este mai mare;
• folosirea îngrăşămintelor azotoase cu eliberare lentă;
• folosirea ca sursă de potasiu, atunci când este posibil, a
clorurii de potasiu;
• folosirea unor cantităţi moderate de gunoi de grajd compostat
la suprafaţă sau în platformă;
• folosirea urinei precum şi a mustului de gunoi de grajd
fermentat, într-o diluţie corespunzătoare;
• folosirea inhibitorilor de nitrificare;
• analiza agrochimică a solului înainte de pregătirea acestuia şi
elaborarea unui plan raţional de fertilizare;
Clase de fertilitate momentană a solului din seră/solar* pentru azotul nitric
(ppm N-NO 3 în sol uscat la 105°C)
Clasa Solar** Seră***
1 Sub (2,22MO+16,6) Sub (3MO+12)
2 >(2,22MO+16,6)(3MO+12)(4,44MO+33,3)(6MO+24)(6,66MO+50,0)(9MO+35)

V. 3. DINAMICA GREUTĂŢII MEDII
A FRUCTELOR DE TOMATE (g/fruct)
Tabelul 6
Perioada (zdp*) Solar martor Solar clasic Solar ecologic
01 – 10.06 (62)
11 – 15.06 (72)
16 – 30.06 (82)
119,8
135,8
116,1
200,0
123,0
123,4
112,5
97,0
101,0
Total IUN 120,0 125,4 101,9
01 – 10.07 (92)
11 – 15.07 (102)
16 – 31.07 (113)
120,1
103,4
-
167,0
151,4
141,9
108,6
-
109,0
Total IUL 111,8 152,5 108,7
01 – 10.08 (123)
11 – 15.08 (133)
16 – 31.08 (144)
-
101,2
-
140,1
157,3
116,9
-
103,2
78
Total AUG 101,2 139,3 100,5
01 – 10.09 (154)
11 – 15.09 (164)
16 – 30.09 (174)
97,9
56,7
77,6
124,7
-
115,4
94,3
81,6
-
Total SEP 82,5 122,4 91,9
01 – 10.10 (184)
11 – 15.10 (194)
-
-
54,0
77,7
-
71,4
Total OCT - 67,8 71,4
TOTAL
CICLU
106,0 139,0 101,7
*) zdp = zile după plantare
ANALIZA STATISTICĂ A NUMĂRULUI DE FRUCTE DE
TOMATE (nr/plantă)
VARIANTA
R E P E T I Ţ I A
TOTAL Media
R1 R2 R3 R4
nr.fr./pl./V nr. fr./pl.
Solar 10,422 11,281 9,844 9,071 40,618 10,154
martor
Solar clasic 19,719 19,177 19,406 18,950 77,252 19,313*
**
Solar
ecologic
12,787 12,576 15,421 13,322 54,106 13,526*
*
TOTAL 42,928 43,034 44,671 41,343 171,976 14,331
Tabelul 5.1
Tabelul varianţelor
Sursa
Gr.
SPA
s 2
DL, kg/pl.
F
variaţiei
de lib.
Repetiţii 1,848 3 - -
Variante 171,643 2 85,821 125,3** DL 5%= 1,872
Eroare 6,168 9 0,685 - DL 1%= 2,69
Total 179,659 - - - DL 0,1%=3,957
Numărul de fructe pe plantă în cultura ecologică a fost distinct
semnificativ mai mare decât în cazul culturii martor (+ 33 %), dar
mai mic cu 30 % comparativ cu cultura clasică.
63
62

• recoltarea la maturitate, ştiut fiind faptul că, de regulă, conţinutul
de nitraţi scade pe măsură ce se atinge maturitatea de consum
(salată, spanac, tomate, ardei gras, castraveţi).
9. FOLOSIREA PLANTELOR ALTOITE
Practica altoirii legumelor este considerată a fi o cale
ecologică de reducere a atacului diverşilor agenţi din sol - fungi,
bacterii, nematozi, care mai ales în condiţiile culturilor intensive,
produc pirderi considerabile de producţie.
Obţinerea de plante altoite se face în cadrul unor companii
specializate.
PARTICULARITĂŢI ALE CULTIVĂRII
PLANTELOR LEGUMICOLE
IN SISTEM DE
AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ
Specia cultivată
Tomate
Ardei
Castraveţi, pepeni
galbeni, dovlecei
Pepeni verzi
Varză
Portaltoiul
-specii sălbatice de Lycopersicum şi Solanum ; hibrizi
comercial creaţi pe plan mondial de firme şi companii
şi comercializaţi ca portaltoi; specii de ardei cultivate
şi sălbatice; Datura stramonium;Tabac xanthi;soiuri
şi hibrizi de cultură şi sălbatici de pătlăgele vinete;
cartof.
-specii sălbatice de Lycopersicum şi Solanum; ardei
cultivat şi sălbatic; tomate cultivate; Datura
stramonium;Tabac xanthi.
-Cucurbita ficifolia; C. pepo; Benincasa cerifera;
hibrizi comerciali creaţi pe plan mondial de firme şi
companii şi comercializaţi ca portaltoi.
-Citrullus spp. ; Lagenaria siceraria; L. vulgaris var.
Longissima; L. vulgaris var. Guarda.
ridiche
11
Ing. Rodica BADEA
Drd. Monica DUMITRAŞCU
12

Tabelul 4
Tabelul 3
V.2. DINAMICA FORMĂRII FRUCTELOR DE TOMATE
(nr/plantă)
Perioada (zdp*) Solar martor Solar clasic
Solar
ecologic
01 – 10.06 (62)
11 – 15.06 (72)
16 – 30.06 (82)
0,359
0,302
1,197
0,115
1,016
3,151
0,569
0,866
1,950
Total IUN 1,858 4,282 3,385
01 – 10.07 (92)
11 – 15.07 (102)
16 – 31.07 (113)
1,673
1,653
-
3,024
1,182
3,996
2,837
-
1,623
Total IUL 3,326 8,202 4,460
01 – 10.08 (123)
11 – 15.08 (133)
16 – 31.08 (144)
-
3,794
-
4,647
0,286
0,385
-
3,159
0,372
Total AUG 3,794 5,318 3,531
01 – 10.09 (154)
11 – 15.09 (164)
16 – 30.09 (174)
0,572
0,282
0,322
0,746
-
0,234
1,485
0,343
-
Total SEP 1,176 0,980 1,828
01 – 10.10 (184)
11 – 15.10 (194)
-
-
0,222
0,309
-
0,322
Total OCT - 0,531 0,322
TOTAL CICLU 10,154 19,313 13,526
*) zdp = zile după plantare
ANALIZA STATISTICĂ A PRODUCŢIEI TOTALE DE
TOMATE (kg/plantă)
VARIANTA
R E P E T I Ţ I A TOTAL Media
R1 R2 R3 R4 kg/pl./V kg/plantă
Solar
martor
1,024 1,291 1,061 0,875 4,251 1,063
Solar clasic 2,833 2,662 2,732 2,513 10,740 2,685***
Solar
ecologic
1,248 1,281 1,565 1,410 5,504 1,376*
TOTAL 5,105 5,234 5,358 4,798 20,495 1,708
Tabelul 3.1
Tabelul varianţelor
Sursa SPA Gr. de s 2 F DL,
variaţiei
lib.
kg/pl.
Repetiţii 0,0578 3 - -
Variante 5,924 2 2,962 180,7** DL 5%= 0,29
Eroare 0,147 9 0,0164 - DL 1% = 0,42
Total 6,130 - - - DL 0,1%=0,61
Producţia de tomate obţinută în sistem ecologic a fost
semnificativ mai mare decât martorul agrochimic (care nu a primit
decât apă) cu 29 %, dar, faţă de cultura clasică a fost mai mică cu
49 %.
Producţia mai mică înregistrată în cazul culturii ecologice
comparativ cu cea clasică, s-a datorat atât unui număr mai mic de
fructe cât şi greutăţii medii mai reduse a acestora (tabelul 4 şi 6).
61
60

Agricultura ecologică se bazează în principal pe resursele
regenerabile din cadrul sistemelor agricole organizate pe plan local.
Pentru a diminua utilizarea resurselor neregenerabile, reziduurile şi
subprodusele de origine vegetală sau animală ar trebui reciclate
pentru a restitui solului elementele nutritive. Producţia vegetală
ecologică va trebui să contribuie la menţinerea şi ameliorarea
fertilităţii solului, precum şi la prevenirea eroziunii solului. De
preferinţă, plantele ar trebui hrănite prin ecosistemul solului, şi nu
prin îngrăşăminte solubile adăugate solului. Elementele esenţiale ale
sistemului de gestionare a producţiei ecologice vegetale sunt
gestionarea fertilităţii solului, selecţionarea si utilizarea de specii şi
varietăţi adecvate, rotaţia multianuală a culturilor, reciclarea
materialelor ecologice şi tehnicile de cultivare.
Îngrăşămintele, amelioratorii de sol şi produsele de protecţie
vegetală suplimentare ar trebui folosite doar dacă sunt compatibile cu
obiectivele şi principiile producţiei ecologice.
Particularităţi
Solurile pe care se amplasează culturile trebuie să corespundă
din punct de vedere pedologic şi agrochimic cerinţelor plantelor
legumicole, „excepţiile” fiind de regulă costisitoare. Cele mai
indicate soluri sunt cele cu textură nisipo – lutoasă sau luto –
nisipoasă (mijlocii);
Lucrarea de bază a solului se va executa fără răsturnarea
completă a brazdei, se va evita efectuarea lucrărilor adânci (arătura
adâncă, cu răsturnarea brazdei duce în profunzime stratul superficial
al solului care reprezintă mediul cel mai activ pentru
microorganismele aerobe);
Se vor cultiva acele specii pentru care condiţiile naturale ale
zonei reprezintă un mediu normal, care permite obţinerea unor
producţii eficiente;
În zonele frecvent expuse la îngheţuri târzii de primăvară
epocile de semănat sau plantat în câmp vor fi cu 5-7 zile mai târzii
decât în cazul celor practicate în agricultura convenţională, din
considerentul reducerii riscurilor datorate accidentelor climatice;
Densităţile de cultură vor fi mai mici decât în cazul culturilor
13
convenţionale; realizarea unor culturi mai aerisite, micşorează riscul
apariţiei bolilor criptogamice;
Administrarea raţională a terenului se realizează prin
asolamente, rotaţii cât mai lungi şi vecinătăţi favorabile; este
obligatorie includerea în asolament a cerealelor şi leguminoaselor
anuale şi perene, a căror sistem radicular contribuie în mod evident la
îmbunătăţirea calităţilor fizice ale solului;
Materia organică proaspătă (gunoi de grajd, îngrăşăminte
verzi, rezidii de recoltă) rămâne la suprafaţă sau se încorporează
superficial după descompunerea aerobă, care poate dura 3-4
săptămâni, în funcţie de natura materialului;
Controlul buruienilor se realizează prin lucrările solului şi
asolament, prin unele metode fizice: termo-erbicidare prin flacără sau
solarizare, crio-erbicidare prin frig şi prin mulcire.
Nu trebuie exagerat în lucrări mecanice, cunoscut fiind faptul
că trecerile repetate cu utilaje grele provoacă tasări nedorite; prăşitul
manual reprezintă o lucrare mult mai puţin brutală, care se asociază
aproape normal factorilor naturali; cele mai bune “unelte” pentru
lucrat solul sunt rădăcinile plantelor, râmele şi microorganismele,
care au meritul de a menţine solul într-o stare convenabilă vieţii;
La interval de 5-7 ani, de regulă după încheierea unei rotaţii,
este indicat să se efectueze subsolajul, mai ales în cazul terenurilor
argiloase, cu exces de umiditate;
Aprovizionarea cu apă a plantelor se realizează prin irigare
localizată prin brazde sau picurare.
Alegerea sortimentului, stabilirea unor asolamente
adecvate cu rotaţii cât mai lungi, utilizarea îngrăşămintelor verzi
şi alegerea unor vecinătăţi favorabile, constituie verigi de bază cu
rol important in reuşita cultivării plantelor legumicole in sistem de
agricultură ecologică.
„Nu paraziţii sunt adevărata cauză a bolilor plantelor, ci greşelile
noastre tehnologice” - Albert Howard
Se poate spune că protecţia fitosanitară începe cu alegerea
speciilor şi soiurilor. Introducerea unui soi sau hibrid nou, este
recomandabil să se bazeze pe anumite raţiuni tehnice, respectiv pe o
14

V. REZULTATE DE PRODUCŢIE
Pe parcursul perioadei de vegetaţie au fost efectuate recoltări
pe repetiţii, s-au cântărit şi s-au numărat fructele.
Tabelul 2
V. 1. DINAMICA PRODUCŢIEI DE TOMATE (kg/plantă)
Perioada (zdp*) Solar martor Solar clasic
Solar
ecologic
01 – 10.06 (62)
11 – 15.06 (72)
16 – 30.06 (82)
0,030
0,041
0,139
0,023
0,125
0,389
0,064
0,084
0,197
Total IUN 0,210 0,537 0,345
01 – 10.07 (92)
11 – 15.07 (102)
16 – 31.07 (113)
0,201
0,171
-
0,505
0,179
0,567
0,308
-
0,177
Total IUL 0,372 1,251 0,485
01 – 10.08 (123)
11 – 15.08 (133)
16 – 31.08 (144)
-
0,384
-
0,651
0,045
0,045
-
0,326
0,029
Total AUG 0,384 0,741 0,355
01 – 10.09 (154)
11 – 15.09 (164)
16 – 30.09 (174)
0,056
0,016
0,025
0,093
-
0,027
0,140
0,028
-
Total SEP 0,097 0,120 0,168
01 – 10.10 (184)
11 – 15.10 (194)
-
-
0,012
0,024
-
0,023
Total OCT - 0,036 0,023
TOTAL CICLU 1,063 2,685 1,376
*) zdp = zile după plantare
- 19.07: Sulfat de potasiu cristalizat 2,4 g/m 2 ;
- 24.07. – 22.08: Azotat de amoniu 0,9 g + MAXIFEED
14.14.28. 0,9 g/m 2 ;
- 23.08. – 27.10: Azotat de amoniu 0,9 g + MAXIFEED
14.14.28. 1,2 g/m 2 ;
Deasemenea s-au mai făcut 5 fertilizări foliare cu
NUTRIMAX 0,3 % şi trei cu CaFORTE 0,3 %.
VI. 3. Tratamente
În cultura ecologică de tomate s-au aplicat 3 tratamente cu
Cocide 0,3 % şi 3 tratamente cu CROPMAX 0,2 %.
În cultura ecologică de ardei s-au aplicat doar 3 tratamente cu
CROPMAX 0,2 %.
Pentru dăunători, în culturile ecologice s-au amplasat panouri
capcană de culoare albastră şi galbenă.
În culturile clasice de tomate şi ardei gras s-au aplicat
programe de control a agenţilor patogeni şi dăunătorilor
corespunzătoare condiţiilor specifice de mediu şi tehnologiilor de
protecţie a plantelor.
La plantele de tomate, în sistemul clasic, s-a aplicat, la 2-3
zile, şi un biostimulator de fructificare – Tomatostim 20 ml/l.
59
Foto 4. Culturile ecologice de tomate (stânga) şi
ardei gras (dreapta) la puţin timp după plantare
58

ună cunoaştere a principalelor însuşiri ale soiurilor, în special sub
aspectul rezistenţei la boli şi dăunători, precum şi a comportării
acestora în condiţiile de cultură locale. Înainte de a ne hazarda
să le introducem direct în cultură, este bine să căutăm referinţe despre
acestea şi să le încercăm, pe suprafeţe mici. Deasemenea este
preferabil să recurgem la sortimentul autohton, care este mult mai
adaptat condiţiilor climatice, bolilor şi dăunătorilor specifici, cu
condiţia ca acesta să aibă performanţe similare celui străin. Este
important de asemenea să respingem concepţia întâlnită în anumite
medii, potrivit căreia trebuie să privim cu reticenţă creaţiile noi,
uitând că soiurile mai vechi au fost şi ele noi cândva. Singură
experienţa locală, permite o alegere rezonabilă.
Prin solicitarea unilaterală a resurselor de sol/preluarea mereu
a aceloraşi substanţe de către rădăcinile plantelor şi dezvoltarea
aceloraşi biocenoze, monocultura reprezintă una din principalele
„surse de oboseală” a solului.
Cultivarea continuă pe acelaşi teren a unor specii înrudite din
punct de vedere sistematic, contribuie la înmulţirea şi răspândirea în
masă a bolilor şi dăunătorilor specifici. Obiectivul rotaţiei este de a
separa populaţiile patogene prezente în sol şi plantele gazdă care pot
favoriza perpetuarea acestora prin introducerea de culturi care nu sunt
afectate de acestea, sau care le pot inhiba dezvoltarea.
Anumite ciuperci de sol sunt prezente pe un număr mare de
specii, astfel că în lipsa unor rotaţii, persistenţa acestora în sol poate
fi de lungă durată.
Din cauza mobilităţii maladiilor (prin vânt) sau a dăunătorilor,
simpla schimbare a solei este insuficientă pentru a asigura o bună
prevenire. Regula care se aplică în acest caz, este rotaţia „la distanţă”
de culturi infestate în anii precedenţi. Durata conservării în sol şi
distanţa la care se pot deplasa insectele adulte, poate fi modelată prin
aplicarea unor practici culturale adecvate: fertilizarea organică
regulată în scopul favorizării antagonismelor microbiene din sol şi a
degradării rapide a formelor de conservare a dăunătorilor; înfiinţarea
de garduri vii în scopul realizării de obstacole în calea deplasării
agenţilor patogeni şi dăunătorilor;
15

asigurarea diversităţii vegetale în scopul mascării stimulilor olfactivi
emişi de plante (legumicultura intensivă este în general aplicată în
zone specializate şi este de regulă limitată la un număr mic de specii,
ceea ce îngreunează aplicarea unor rotaţii adecvate).
Realizarea unor asolamente viabile presupune „cunoaşterea”
pământului destinat culturilor agricole, precum şi a cerinţelor şi
particularităţilor specifice plantelor legumicole.
Pentru fiecare specie există una sau mai multe culturi bune
premergătoare, socotite astfel datorită acţiunii directe, specifice
asupra proprietăţilor fizico-chimice şi biologice ale solului. Rotaţiile
vor fi stabilite în aşa fel încât în succesiunea lor, plantele să
beneficieze de valoarea şi efectele plantei premergătoare.
În vederea reducerii gradului de îmburuienare şi a menţinerii
structurii solului într-o stare corespunzătoare, culturile prăşitoare se
vor alterna cu culturi neprăşitoare (cereale, leguminoase perene,
păşuni artificiale), speciile cu înrădăcinare adâncă se vor alterna cu
cele cu înrădăcinare superficială; se vor alterna plante având un tip de
vegetaţie diferit:
-legume pentru frunze (ţelină de peţiol, cardon, salată, spanac,
cicoare, varză, fenicul, ceapă, usturoi, praz, ş.a.) cu
-legume pentru rădăcini sau tuberculi (sfeclă, morcov, pătrunjel,
ţelină de rădăcină, nap, păstârnac, ridiche, scorţonera) cu
-legume-fruct (castravete, dovleac, dovlecel, pepeni, tomate, ardei,
vinete) cu
-leguminoase pentru boabe sau păstăi (bob, fasole, mazăre, soia,
linte)
Se va evita succesiunea a 2 plante aparţinând aceleiaşi familii
botanice.
(Sursa: - Gabriel GUET, MÉMENTO D'AGRICULTURE
BIOLOGIQUE - Guide pratique a ussage professionel, Editions
Agridecisions, 75493 Paris)
- www.aujardin.info/fiches/rotation-cultures.php
Asolamentul presupune distribuţia culturilor în spaţiu şi timp,
respectiv împărţirea suprafeţei în porţiuni de teren de formă
regulată/sole, destinate amplasării diferitelor culturi şi alternarea în
16
IV.2. – Irigare, fertilizare organică/minerală, fertilizări
foliare
Irigarea s-a efectuat zilnic, începând cu ziua a 15-a după
plantare şi terminând cu a 180-a zi pentru tomate şi a 170-a zi pentru
ardei. După plantare şi înainte de defrişare irigarea s-a făcut la
intervale de 2-4 zile. Normele de udare au variat între 0,05 şi 2,5
l/plantă.
Culturile de tomate şi ardei gras – martor – nu au primit decât
apă.
Fertilizări aplicate în culturile ecologice
Fertilizare de bază s-a făcut cu mraniţă în cantitate de 5,7
kg/m 2 .
Fertilizarea fazială, în vegetaţie, s-a făcut numai cu soluţie de
gunoi de grajd fermentat. Prima fertilizare s-a efectuat la două
săptămâni de la plantare şi a continuat la intervale de 3-4 zile până
spre sfârşitul prioadei de vegetaţie, când intervalul a crescut la 5-7
zile. Raportul de diluţie a şerbetului organic fermentat a fost în
primele săptămâni de 1:10 (o parte şerbet şi nouă părţi apă), după
care l-am modificat la 1:5 până la sfîrşitul lunii mai. În continuare
soluţia aplicată a fost mai concentrată şi anume 3:10.
Fertilizări aplicate în culturile clasice
Fertilizarea de bază în culturile clasice s-a făcut cu un
îngrăşământ complex 15.15.15. în doză de 72 g/m 2 .
Fazial, s-a aplicat următorul program de fertilizare chimică:
- 02.05. – 29.05: IDROSOL 9.18.27. 1,8 g/m 2 ;
- 30.05. – 07.06: Azotat de amoniu 1,2 g + IDROSOL 9.18.27.
0,6 g/m 2 ;
- 08.06. – 23.06: Azotat de amoniu 1,8 g + IDROSOL 9.18.27.
0,9 g/m 2 ;
- 27.06. – 12.07: Azotat de amoniu 0,9 g + MAXIFEED
14.14.28. 2,4 g/m 2 ;
- 14.07. – 17.07: Azotat de amoniu 0,9 g + MAXIFEED
14.14.28. 0,9 g/m 2 ;
57

planului de lucru, în patru repetiţii. Cel de al treilea solar a
constituit un martor agrochimic.
- tomatele s-au plantat pe data de 10 aprilie 2006, în benzi de
două rânduri la distanţa de 30 cm unul de celălalt, în zig-zag,
şi 80 cm între benzi; densitatea de plantare a fost de 4,8
plante/m 2 acoperit;
- ardeiul gras s-a plantat pe data de 26 aprilie 2006, în acelaşi
sistem ca şi tomatele.
IV.
Întreţinerea culturilor.
- culturile de tomate şi ardei gras s-au întreţinut (copilit,
defoliat, prăşit, udat, palisat) conform tehnologiei ICDLF;
- în culturile ecologice de ardei gras şi tomate (solarul S1 ECO)
s-au amplasat capcane colorate (pentru început de culoare
albastră şi ulterior şi de culoare galbenă) pentru diverşi
dăunători; deasemenea în acest solar s-a început fertilizarea
organică cu must de bălegar fermentat, câte 1,5 l/m 2 în diferite
concentraţii, din două în două zile; foliar s-a intervenit cu
produsul biologic CROPMAX;
- în culturile clasice de ardei gras şi tomate (solarul S2 CLS) s-a
început fertilizarea chimică prin sistemul de irigare prin
picurare; pentru început s-a aplicat îngrăşământul total solubil
şi lipsit de clor, cu macro şi microelemente, IDROSOL
10.45.10. câte 150 g/zi/100 m 2 ; deasemenea s-a aplicat regulat
biostimulatorul de fructificare TOMATOSTIM în concentraţie
de 2-3 %; foliar s-a intervenit cu produsul NUTRIMAX, un
îngrăşământ concentrat cu macro şi microelemente,
biostimulatori şi aminoacizi esenţiali.
timp a culturilor în cadrul aceleaşi parcele într-o ordine bine
stabilită (rotaţie).
La alcătuirea asolamentelor vom avea în vedere:
-latura economică, prin alegerea unei structuri sau asociaţii de culturi
care se dezvoltă bine în condiţiile pedoclimatice locale şi au piaţă de
desfacere;
-latura agrotehnică, prin rotaţia sau alternarea culturilor şi
introducerea în rotaţie a plantelor amelioratoare, mai ales
leguminoase şi îngrăşăminte verzi, în aşa fel încât în succesiunea lor
plantele să beneficieze de valoarea şi efectele culturii premergătoare;
-latura organizatorică prin împărţirea terenului în loturi distincte.
IV.1. – Lucrări în verde
În cursul perioadei de vegetaţie, plantele de tomate au fost
palisate, copilite şi defoliate conform tehnologiei de cultivare în
solarii. La sfârşitul lunii august, plantele au fost cârnite la 7
inflorescenţe.
56
17

SPECIA
ELEMENTE DE BAZĂ
PENTRU ALCĂTUIREA ASOLAMENTELOR ŞI ROTAŢIILOR
GRUPA
USTUROI 4
PĂTLĂGELE VINETE 5
SFECLĂ ROŞIE 2
MORCOVI 3
CONOPIDĂ 2
DOVLEAC/DOVLECEL 5
ANDIVE 3
ÎNGRĂŞĂMINTE
VERZI (TRIFOI,
LUCERNĂ)
SPANAC 4
FASOLE 1
SALATĂ 4
CEAPĂ 4
PRAZ 2
MAZĂRE 1
ARDEI 5
CARTOFI 2
RIDICHI DE IARNĂ 3
TOMATE 5
1
CULTURI
PREMERGĂTOARE
Morcovi, ridichi de iarnă,
andive…
Salată, spanac, usturoi,
ceapă…
Fasole, mazăre,
îngrăşăminte verzi (trifoi,
lucernă)
Sfeclă roşie, cartofi,
conopidă, praz
Fasole, mazăre,
îngrăşăminte verzi (trifoi,
lucernă)
Salată, spanac, usturoi,
ceapă…
Sfeclă roşie, cartofi,
conopidă, praz
Tomate, dovleac, vinete,
ardei…
Morcovi, ridichi de iarnă,
andive…
Tomate, dovleac, vinete,
ardei…
Morcovi, ridichi de iarnă,
andive…
Morcovi, ridichi de iarnă,
andive…
Fasole, mazăre,
îngrăşăminte verzi (trifoi,
lucernă)
Tomate, dovleac, vinete,
ardei…
Salată, spanac, usturoi,
ceapă…
Fasole, mazăre,
îngrăşăminte verzi (trifoi,
lucernă)
Sfeclă roşie, cartofi,
conopidă, praz
Salată, spanac, usturoi,
ceapă…
Tabel nr.1
CULTURI URMĂTOARE
Tomate, dovleac, vinete,
ardei…
Fasole, mazăre,
îngrăşăminte verzi (trifoi,
lucernă)
Morcovi, ridichi de iarnă,
andive….
Salată, spanac, usturoi,
ceapă…
Morcovi, ridichi de iarnă,
andive….
Salată, spanac, usturoi,
ceapă…
Salată, spanac, usturoi,
ceapă…
Sfeclă roşie, cartofi,
conopidă, praz
Tomate, dovleac, vinete,
ardei…
Sfeclă roşie, cartofi,
conopidă, praz
Tomate, dovleac, vinete,
ardei…
Tomate, dovleac, vinete,
ardei…
Morcovi, ridichi de iarnă,
andive…
Sfeclă roşie, cartofi,
conopidă, praz
Fasole, mazăre,
îngrăşăminte verzi (trifoi,
lucernă)
Morcovi, ridichi de iarnă,
andive…
Salată, spanac, usturoi,
ceapă…
Fasole, mazăre,
îngrăşăminte verzi (trifoi,
lucernă)
18
- acoperirea solariilor s-a realizat cu folie TUV, garantată
pentru 3-4 ani;
- solarul destinat experimentărilor ECO s-a fertilizat organic cu
mraniţă (2,5 Kg/ m 2 cultivat), înainte de arat ;
- solarul destinat experimentărilor în sistem de agricultură
convenţională, s-a fertilizat chimic cu îngrăşământ complex
15:15:15 (6,5 kg/ m 2 cultivat) ;
- solarul 3, Mt, nu s-a fertilizat;
- s-a amplasat instalaţia de picurare tip EURODRIP, cu
distanţa între picurătoare de 0,3 m şi cu debitul de 2 l/h.
III.
Foto. 3. Pregătirea solariilor pentru plantare
(stânga-amplasarea instalaţiei de irigare; dreapta-irigarea de
aprovizionare)
Plantarea.
Montarea experienţelor în solarii, s-a realizat în 2 variante de
cultură (V1, cultură convenţională şi V2, cultură în sistem de
agricultură ecologică), la speciile tomate şi ardei gras, conform
55

Foto. 1. Răsadul de tomate
înainte de plantare
Foto. 2. Răsadul de ardei gras
înainte de plantare
I. Pregătirea solariilor în vederea plantării.
- Solariile folosite pentru experimentare sunt de tip tunel
(model ICDLF Vidra), cu deschidere de 5,4 m, lungime 25 m,
rezultând o suprafaţă de 135 m 2 d.c. suprafaţa utilă reprezintă
90 m 2 (fig.1).
Grupa 1. fasolea, mazărea, bobul, lintea care fixează azotul
atmosferic, îl restituie solului şi îl pun la dispoziţia culturilor
următoare, sunt socotite plante amelioratoare; această
particularitate o au şi îngrăşămintele verzi: trifoi, lucernă….
Grupa 2. sfecla roşie, ţelina de rădăcină, cartofii, varza
prazul, anghinarea, sparanghelul, întră în grupa plantelor exigente.
Grupa 3. unele rădăcinoase cum ar fi : morcovul, păstârnacul,
andivele, ridichile de iarnă, scorţonera….., prin sistemul radicular
profund ameliorează structura solului şi valorifică elementele
nutritive din profunzime
Grupa 4. unele plante cultivate pentru frunze: salata,
feniculul, cresonul, ceapa eşalotă, şi pentru bulbi: usturoiul, ceapa,
valorifică un sol sărac.
Grupa 5. legumele fruct: tomate, ardei, pătlăgele vinete,
pepeni, castraveţi, dovleac, dovlecel, dau rezultate în condiţiile unor
soluri bine aprovizionate.
Utilizarea îngrăşămintelor verzi
Fertilizarea echilibrată pe bază organică este, împreună cu
rotaţia culturilor, principiul inderogabil pentru reuşita metodei de
agricultură biologică. Este imposibil să se practice corect această
metodă neurmărind şi susţinând constant ciclul substanţei organice
fie prin aport direct, fie printr-o corectă practică agronomică. Orice
tip de materie organică din exploataţie, în care este inclus şi
îngrăşământul verde, trebuie să fie valorificat direct în câmp şi numai
prin maturare aerobică controlată. Prin tehnica fertilizării, bazată pe
utilizarea de îngrăşăminte naturale şi reintegrarea substanţelor
nutritive necesare plantelor în circuitul fertilizării, se asigură evoluţia
solului ca organ natural. Îngrăşămintele verzi se vor încorpora
superficial prin discuire la adancimea de 10-12 cm, numai după
ofilire (materialul marunţit mecanic cu ajutorul unei maşini de tocat
vreji se lasă la suprafaţa solului cca 3-4 săptămani. pentru
uscare/compostare în strat subţire la suprafaţă).
Fig.1 – Schema solarului tip ICDLF Vidra
54
19

Tabel nr.2
Specii cultivate ca îngrăşăminte verzi şi conţinutul în elemente
fertilizante al unor îngrăşăminte verzi şi amendamente vegetale
Specia s.u. %
Compoziţia kg/t produs
proaspăt
N P 2 O5 K 2 O CaO
0/00 0/00 0/00 0/00
Epoca de
semanat
luna
Perioada
de
vegetaţie
Măzăriche 15-20 5-7 1-2 5-7 4-6 02-03 2-3 luni
Trifoi
08-11 5-7 luni
15-20 5-7 1-2 2-4 4-6
încarnat
febr-iunie 3-5 luni
Lupin 10-15 4-6 1-2 4-6 4-6 05-08 2-3 luni
Secară 20-25 4-6 1-2 1-3 1-2 09 7 luni
Orz 10 6-8 luni
Muştar alb 10-15 2-3 1-2 1-3 1-2 03-10 1,5-2,5 luni
Rapiţă 07-08 2,2-2,5
Mazăre 03-08 1,5-2 luni
Bob
Amendamente vegetale
Rezidii de
recoltă de 10-25 2-7 0,5-2 2-7 1-10
legume
Paie 85-95 3-5 1-2 6-30 1-8
Bostină /
marc de 35-40 6-8 2-4 4-6 3-6
struguri
Turbă 85-95 5-22 0,3-1 0,1-1 2-4
08-09
06-07
6-7 luni
2-3 luni
Metoda asocierii şi avantajele folosirii ei
Influenţa reciprocă dintre plante şi cunoscută sub denumirea
de alelopatie, este datorată substanţelor chimice secretate de rădăcini
şi frunze. Asocierea culturilor presupune prezenţa simultană a două
sau mai multe specii pe aceeaşi suprafaţă .
20
- tratamente fitosanitare: la materialul săditor destinat înfiinţării
parcelelor ecologice, au fost aplicate 3 extracte vegetale obţinute din
3 specii menţionate în literatură ca având efect de protecţie şi
fortifiere a plantelor, stimulare a creşterii răsadurilor şi a plantelor
tinere şi preventiv împotriva bolilor criptogamice de sol şi plante.
Tratamentele au vizat asigurarea protecţiei ecologice a răsadurilor
(tabelul 1). Răsadurile destinate culturilor clasice au fost tratate din
punct de vedere fitosanitar conform tehnologiei. S-au aplicat 2
stropiri cu zeamă bordeleză (4 %) şi un tratament cu produsul
Confidor 0,075 %.
SPECIA
ŢINTĂ
ARDEI
TOMATE
EXTRACTE VEGETALE APLICATE PREVENTIV
ÎN SCOPUL PROTECŢIEI ECOLOGICE A RĂSADURILOR
PRODUSUL
APLICAT
Macerat agresiv +
decoct
Decoct
Decoct
Decoct
Macerat agresiv +
decoct
SPECIA SURSĂ
Urtica dioica (urzică)
+ Equisetum arvense
(coada calului)
Equisetum arvense
(coada calului)
Matricaria
chamomilla (muşeţel)
Equisetum arvense
(coada calului)
Urtica dioica (urzică)
+ Equisetum arvense
(coada calului)
AGENTUL
EXTRACTOR
apă
apă
apă
apă
apă
Tabelul 1
MODUL DE
ADMINIST
RARE
pe plante
(2%)
la sol (20%)
după
răsărire
pe plante
(50%)
la sol (20%)
după
răsărire
pe plante
(2%)
53

În cadrul proiectului de cercetare AGRAL-CEEX, intitulat
“OPTIMIZAREA REGIMULUI ELEMENTELOR NUTRITIVE
ÎN SISTEMUL SOL - PLANTĂ LA CULTIVAREA LEGUMELOR
ÎN SISTEM DE AGRICULTURĂ BIOLOGICĂ ”-
AGROBIOSIST, la ICDLF Vidra s-au realizat experimental, în
solarii, două culturi ecologice de tomate şi ardei gras.
REZULTATE OBŢINUTE
I. Pregătirea răsadurilor de ardei gras şi de tomate
pentru cultivarea în solarii
- material biologic: tomate MARISSA F1 şi ardei gras
BIANCA F1;
- pregătirea amestecului nutritiv pentru răsaduri: turbă
roşie 30 % + turbă neagră 40 % + mraniţă 20 % + nisip 10 %
(v/v);
- caracteristicile agrochimice ale amestecului nutritiv:
Specificaţie TOMATE ARDEI GRAS
pH 7,1 7,3
MO, % 28 25
c.r.a., % 208 210
CS, % 0,55 0,56
N – NO 3, ppm 260 370
N – NH 4 , ppm 5 7
P, ppm 248 71
K, ppm 850 860
Ca, ppm 700 520
Mg, ppm 36 37
- data semănatului (în brazdă):
a. tomate: 26 ianuarie 2006;
b. ardei gras: 31 ianuarie 2006;
- data repicatului (în cuburi de 6 cm):
1. tomate: 10 februarie;
2. ardei gras: 23 februarie;
52
În anumite cazuri se realizează o întrajutorare a speciilor
asociate (vecini buni), prin protejarea reciprocă faţă de infecţii şi
paraziţi, favorizarea reciprocă a creşterii şi rodirii, îmbunătăţirea
calităţii părţilor comestibile şi uneori chiar ameliorarea gustului.
Există însă şi situaţii de plante care se resping (vecini răi), nereuşind
să convieţuiască împreună (Bălăşcuţă, 1993; Dejeu şi colab, 1997;
Erven, 1999; Stuart B. Hill, 2004).
Asocierea este privită ca o metodă (bazată pe experienţă şi
spirit de observaţie) de „planificare raţională” adecvată, aplicată la
momentul potrivit, unei multitudini de specii, în scopul prevenirii sau
reducerii atacului de boli, dăunători şi buruieni precum şi a
intensificării activităţii biologice a solului, cu alte cuvinte o grupare a
plantelor în funcţie de afinităţi. Producţiile obţinute pe unitatea de
suprafaţă pot fi mai mari iar solul poate fi protejat de eroziunea
produsă de vânt şi ploaie. Chiar dacă nu se ştie cu exactitate în ce
manieră plantele se avantajează reciproc, se poate observa însă
tendinţele generale. Plantele care se avantajează reciproc, au adesea
proprietăţi diferite: plante iubitoare de soare cu plante umbrofile;
plante cu înrădăcinare puternică cu plante cu înrădăcinare
superficială; plante cu creştere lentă cu plante cu creştere rapidă;
plante cu cerinţe ridicate faţă de hrană cu plante cu cerinţe scăzute –
fixatoare de azot; plante aromatice care îndepărtează adesea insectele
cu plante nearomatice; plante cu înflorire abundentă care furnizează
polenul necesar insectelor utile prădătoare şi parazite cu plante care
înfloresc mai târziu; plante care atrag insectele dăunătoare în măsură
mai mare decât altele, aşa zisele plante capcană care protejează alte
culturi; plante care stimulează activitatea biologică a solului cu plante
cu cerinţe foarte ridicate. În anumite situaţii, rădăcinile degajă
probabil anumite substanţe chimice care pot avea efect direct sau
indirect asupra altor plante sau efect indirect prin intermediul
organismelor solului. Este de asemenea posibil ca rădăcinile sau
părţile aeriene ale plantelor să degaje anumite mirosuri care au efect
repulsiv asupra insectelor dăunătoare. Chiar dacă aceste procese care
au loc sunt uneori dificil de demonstrat, regretatul profesor
Ehrenfried E. Pfeiffer ca şi prof. Erica Sabarth – Asociaţia Bio-
Dinamică, au demonstrat că prin folosirea exctractelor din diverse
21

părţi ale plantelor într-o soluţie de clorură de cupru 5%, în urma
cristalizării lente pe o lamelă de sticlă se poate preciza care sunt
plantele care au afinităţi şi care sunt cele care se resping, cu ajutorul
schemlor de cristalizare sau a cromatogramelor. În prezent se
utilizează tehnica cromatografiei pe hârtie. Aceste descoperiri, alături
de experienţele empirice ale unui mare număr de cultivatori au făcut
obiectul unei sinteze în broşura publicată de Richard Gregg (1943) şi
a unei cărţi intitulată "Companion plants and How to use Them (Le
plant qui font bon ménage et leur exploatations)".
Asocierea speciilor, reprezintă o metodă preventivă. In
condiţii de stress efectul pozitiv al acesteia nu este evident, cel mult
poate fi întaplător.
La ora actuală există în acest domeniu numeroase constatări
fondate în principal de obsevaţii.
Exemplele următoare reprezintă o sinteză a unor informaţii
privind o serie de specii cultivate asociat (în apropiere sau în
amestec).
Tabel nr.3
Specia
Usturoi
Anghinare
Sparanghel
Patlagele
vinete
Sfecla rosie
Brocolli
Morcov
vecinatati favorabile
sfecla rosie, morcov, telina, castraveti,
spanac, capsuni, salata, brojba, tomate,
musetel, trandafiri
patlagele vinete, tomate
anghinare, cicoare, spanac, salata, macris,
praz, ardei, mazare, ridichi, brojba, tomate,
busuioc, patrunjel bob, hrisca, craite
anghinare, bob, fasole, ardei, mazare, tomate,
busuioc, tarhon, patrunjel, cimbru
usturoi, telina, varza, salata, ceapa, ridichi
telina, castraveti, bob, ceapa, cartofi, tomate,
musetel, menta, origano, rozmarin, salvie
usturoi, varza, ceapa esalota, spanac, bob,
fasole, salata, ceapa, praz, mazare, ardei, ridichi,
tomate, alune, coriandru, arpagic, patrunjel,
rozmarin, salvie
vecinatati
nefavorabile
sparanghel,varza,
bob, fasole, mazare
usturoi, sfecla rosie,
ceapa
ceapa, cartofi
sparanghel, morcov,
fasole, tomate
salata, capsuni
sfecla rosie
22
CULTURI ECOLOGICE
DE TOMATE ŞI ARDEI GRAS
ÎN SOLARII
Dr. Victor LĂCĂTUŞ
Dr. Mihaela LUNGU
51

atac de păianjenul
roşu comun la
culturile de castraveţi ,
în solarii
atac de păianjen
roşu comun la
culturile de
castraveţi , în
atac de păianjen roşu
comun
la fructe de ardei gras
în solarii
adulţi de
păianjen roşu
comun (femele)
50
Specia
Telina de petiol
Telina de
radacina
Cicoare
Varza
Varza de
Bruxelles
Conopida
Castraveti
Dovleac
Spanac
vecinatati favorabile
usturoi, sfecla rosie, varza, castraveti,
dovleac, spanac, bob, fasole, ceapa,
praz, mazare, ridichi, tomate
vecinatati
nefavorabile
morcov, salata ,
porumb, cartofi,
patrunjel
varza, salata, praz -
sfecla rosie, morcov, telina de petiol,
telina de radacina, varza, spanac,
salata, ceapa
sfecla rosie, brocoli, telina, castraveti,
spanac, bob, fasole, salata, ceapa,
mazare, cartofi, tomate, anason,
musetel, isop, menta, origano,
rozmarin, salvie, cimbru
sfecla rosie, telina, bob, fasole, salata,
cartofi, isop, menta, rozmarin, salvie,
condurasi
sfecla rosie, telina, bob, fasole,
ceapa, cartofi, ridichi, musetel, isop,
menta, origano, rozmarin, salvie,
condurasi
brocoli,telina, varza, spanac, bob,
fasole, salata, porumb, ceapa,
mazare, ridichi, tomate, maghiran,
floarea soarelui
bob, salata, porumb, pepeni,
busuioc, maghiran, menta, condurasi
patlagele vinete, telina, varza, bob,
capsuni, fasole, porumb, ceapa,
mazare, praz, ridichi
-
usturoi, cicoare,
ceapa esalota,
capsuni, praz, ridichi,
vita de vie
fenicul
capsuni, mazare,
tomate, vita de vie
capsuni, tomate,
vita de vie
pepeni, cartofi
rue, salvie
varza, cartofi, ridichi
sfecla rosie, cartofi
Bob usturoi, morcov, telina, ridichi, sfecla rosie, cartofi
Capsun
usturoi, fasole,salata, ceapa, praz,
cimbru
varza
Fasole
usturoi, sfecla rosie,
patlagele vinete, morcov, telina, varza,
ceapa esalota,
castraveti, spanac, salata, cartofi
ceapa,fenicul
Salata
Porumb
zaharat
anghinare, sparanghel, sfecla rosie,
morcov, telina, varza, conopida,
castraveti, dovleac, capsuni, porumb,
ceapa, praz, mazare, ridichi, trifoi
dovleac, castraveti, dovleac, spanac,
bob, fasole, pepeni, mazare, cartofi,
tomate, bob, trifoi, lucerna
spanac,
patrunjel,
floarea soarelui
sfecla rosie, telina,
salata, menta,
rozmarin
23

Specia
vecinatati favorabile
vecinatati
nefavorabile
Pepeni
dovleac, spanac, porumb, ridichi, floarea
soarelui, maghiran
Nap
sfecla rosie, morcov, salata, mazare,
menta, rozmarin
Usturoi
Ceapa
sfecla rosie, morcov, varza, capsun, salata,
varza, bob, fasole,
praz, ardei, tomate
mazare, cartofi
musetel, fenicul,
Pastarnac ridichi aneth
Ardei
patlagele vinete, morcov, ceapa, tomate
busuioc, maghiran, origano
fenicul
Mazare
sparanghel, patlagele vinete, sfecla rosie,
usturoi, ceapa
morcov, telina, varza, dovleac, casttraveti,
esalota, ceapa, praz,
dovleac, spanac, bob, fasole, salata,porumb,
dovlecel, patrunjel
napi, ardei, cartofi, ridichi, tomate
Ardei
Cartof
Ridichi
Hrean
Tomate
morcov, ceapa, mazare, tomate, trifoi
usturoi, telina, varza, fasole, porumb,
salata, mazare, hrean, condurasi, craite, in,
petunii
usturoi, sparanghel, morcov, castraveti,
creson, spanac, bob, fasole, salata, mazare,
tomate, patrunjel
cartofi
anghinare, morcov, sparanghel, telina,
castraveti, porumb, ceapa, praz, ridichi,
busuioc, arpagic, patrunjel, salvie, craite
-
patlagele vinete,
dovleac castraveti,
ceapa, tomate,
zmeur,, floarea
soarelui,
varza, dovleac,
cartofi, vita de vie,
Isop
sfecla rosie, varza,
fasole, mazare,
cartofi, fenicul
Topinambur cartofi -
24
Omite 57 EW, Neoron 50 EC, Torque 55 EC şi Sanmite 20 WP dau
rezultate stabile. Deşi aceste produse fac parte din grupa a IV-a de
toxicitate, utilizarea lor se face cu prudenţă, din cauza unui conţinut
ridicat de substanţă activă la litrul de produs comercial şi a
concentraţiilor mari de administrare la care sunt eficiente.
Sintetizarea unor noi substanţe de combatere a păianjenului roşu
comun ca Nissorun 10 WP, Flumite 20 SC, Andalin 20 DC
considerante ca nepoluante, netoxice şi selective pentru fauna utilă de
prădători şi paraziţi, reprezintă în acest context un progres
incontestabil. Toate aceste produse intervin în ciclul de evoluţie al
păianjenului roşu comun ca regulatori de creştere. Din cercetările
efectuate, s-a stabilit că ele acţionează asupra păianjenului roşu
comun printr-un efect ovarian evidenţiat prin depunerea unui număr
mai redus de ouă cu 30 – 40 %, ovicid prin neeclozarea larvelor din
ouă în procent de 50 – 55 %, larvicid printr-o mortalitate de 70 – 80
% ca rezultat al inhibării biosintezei chitinii din momentul trecerii
larvelor de la o vârstă la alta şi nimfacid prin reducerea numărului de
adulţi apăruţi din nimfe cu 75 – 80 %. Aceşti regulatori de creştere
controlează practic întreg ciclul de evoluţie al păianjenului roşu
comun, cu excepţia celui de adult, durata perioadei de protecţie
fitosanitară variind între 30 şi 45 de zile, timp în care se pot elimina
între 1 şi 4 tratamente cu produse clasice de combatere.
Având şi un accentuat efect translaminar, tratamentele nu sunt
dependente de temperaturile mediului ambiant şi precipitaţiile căzute,
permiţând în acelaşi timp, în cazul culturilor de castraveţi şi pepeni
care în câmp formează o vegetaţie compactă dispusă la suprafaţa
solului, combaterea păianjenului roşu prin hrana absorbită din
ţesuturile frunzelor. Deoarece aceste produse sunt lipsite de efect
adulticid, ele nu pot fi utilizate decât în cadrul unor scheme de
combatere integrată, în care primul tratament se realizează cu unul
dintre produsele clasice de contact - ingestie, iar cel de al doilea cu
unul din aceste biopesticide. Pentru preîntâmpinarea apariţiei
fenomenului de rezistenţă, dată fiind perioada îndelungată de
protecţie fitosanitară, firmele producătoare recomandă ca pe un ciclu
de cultură să nu se efectueze cu aceste produse decât un singur
tratament.
49

Păianjenul roşu comun, Tetranychus urticae – Koch., este un
dăunător polifag cu cca. 90 de plante gazdă din flora spontană şi de
cultură. La legume atacă vinetele, castraveţii, pepenii, ardeii, fasolea,
bamele, bobul, tomatele, etc., unde pe partea inferioară a frunzelor
formează, sub o ţesătură laxă de fibre mătăsoase maronii, populaţii
abundente alcătuite din ouă, larve şi adulţi. Deşi prolificitatea
femelelor este destul de redusă, potenţialul biologic de infestare al
acestui dăunător este mare, datorită unui grad ridicat de polifagie,
capacităţii sale de adaptare la variate condiţii de mediu, numărului de
generaţii care se succed pe parcursul unui ciclu anual de vegetaţie,
plasticităţii de a se adapta rapid la acţiunea diferitelor produse de
combatere. Pagubele cauzate de păianjenul roşu comun la legume
sunt însemnate, putând determina, în cazul neefectuării unor
tratamente adecvate de combatere, compromiterea culturilor prin
uscarea aparatului foliar, avortarea florilor şi deprecierea fructelor.
Sub influenţa unor toxine introduse în ţesuturi de larve şi adulţi în
timpul hrănirii, la nivelul aparatului foliar are loc totodată o serie de
modificări biochimice, dintre care cea mai evidentă este reducerea
clorofilei cu 10 – 15 %. În ţara noastră, păianjenul roşu prezintă pe
parcursul unui ciclu anual de vegetaţie de la 4 la 6 generaţii de adulţi
în câmp, 7 la 8 generaţii în solarii şi 10 la 16 generaţii în serele cu
regim de activitate permanent. În câmp, atacul apare frecvent în anii
secetoşi şi călduroşi, se manifestă la început sub formă de focare bine
delimitate, după care devine generalizat. În sere, păianjenul roşu
iernează în toate stadiile de dezvoltare, în solarii apare imediat după
transplantarea răsadurilor, iar în câmp atinge valori maxime de
densitate numerică pe parcursul lunilor iulie – august. Pentru
diminuarea atacurilor cu produse clasice de combatere, în sere se
aplică pe ciclu de cultură 4 – 5 tratamente, în solarii 3 – 4, iar în câmp
2 – 3. Până în prezent se semnalează la păianjenul roşu o rezistenţă
dobândită la produse pe bază de dimetoat, ethion, malathion, dicofol.
Dintre acaricidele de contact – ingestie utilizate în
legumicultură, numai produsele Demitan 20 SC, Envidor 24 SC,
Ierburi,
plante şi
flori
Măghiran
Mentă
Violete de
India
Ceapă
Urzica vie
Asociaţii utile de ierburi, plante şi flori
Vecinătăţi favorabile
- afinităţi
Majoritatea culturilor
Varză, tomate
Majoritatea culturilor
şi în special: fasole,
tomate, cartofi
Majoritatea culturilor
şi în special varza
Ierburi aromatice,
tomate – în plant
benzi
Efect repulsiv
Majoritatea insectelor;
Atrage albinele
Afide, furnici, musca
verzei...
Atrage albinele
Majoritatea insectelor (cu
preponderenţă
aleurodele), nematozi
Majoritatea insectelor
Afide, agenţi patogeni
Petunia Fasole Dăunătorii fasolei
Rozmarin
Fasole, varză,
Musca verzei, musca
morcov,
morcovului....
Cimbru Majoritatea culturilor
Sursa:http://pagesperso-orange.fr/lepotagerdemarie/index.htm
• Gregg, R.B. 1943 – Companion and Protective Plants. Bio-Dynamics 3(1), 1-
10;
• Heckel, A. (ed)1967 – The pfeiffer Garden Book; Bio-Dynamics in the Home
Garden;
• Hylton, William H. (ed.) 1974 – The Rodale Herb Book, Rodale Press Book
Division, Emmaus, PA;
• Jeavons, J. 1974 – How to Grow More Vegetables Than You Ever Trought
Possible on Less Land The Ecology Action of the Midpeninsula, El Camino Real,
Palo Alto, Ca 94306;
• Philbrick, H. Et Gregg, R.B. 1966 – Companion Plants and How to Use Them;
• Tompkins, P. Et Bird, C. 1973 – The Secret Life of Plants, Avon Books;
• Riotte, L. 1975 – Secrets of Companions Planting for Successful Gardering,
Garden May Publ;
48
25

EXTRACTE VEGETALE
– IDENTIFICARE ,,
PRODUCERE ŞI UTILIZARE
ÎN CONTROLUL AGENŢILOR
PATOGENI ŞI A DĂUNĂTORILOR
LA LEGUME
B I O P E S T I C I D E
UTILIZATE ÎN COMBATEREA INTEGRATĂ
A PĂIANJENULUI ROŞU COMUN,
Tetranychus urticae – Koch.,
LA CULTURILE DE LEGUME
Drr.. Elena BRATU
Dr. Traian ROMAN
26
47

- poziţia frunzelor în raport cu lumina: frunzele erecte (exemplu: vinete) expun
la lumină ambele suprafeţe ale limbului foliar, în timp ce frunzele dispuse
orizontal pe plantă (exemplu: castraveţi) sunt luminate numai pe faţa
superioară; în condiţii de insolaţie puternică şi temperatură excesivă
eficacitatea produselor a fost mai ridicată la castraveţi, iar în la temperaturi
relativ normale (24 – 28 o C) şi insolaţie redusă, valorile eficacităţii au fost mai
ridicate la vinete, unde pubescenţa frunzelor este mai fină şi mai deasă decât la
castraveţi;
- gradul de infestare / infecţie cu dăunători sau agenţi patogeni are de asemenea
o mare importanţă; eficacitatea produselor este cu atât mai ridicată şi mai
prelungită cu cât aplicarea acestora se realizează mai timpuriu, înainte de
apariţia dăunătorilor sau a simptomelor de atac;
- existenţa surselor de infestare/infecţie în vecinătatea culturilor tratate cu
extracte vegetale reduce eficacitatea produselor şi creşte numărul de aplicări
necesare;
- factori tehnologici:
- ritmicitatea tratamentelor trebuie adaptată în funcţie de condiţiile de mediu
favorizante ale apariţiei atacurilor; astfel, primăvara după plantarea
răsadurilor în seră se recomandă efectuarea tratamentelor la interval de 7 - 10
zile, iar mai târziu (aprilie - mai) intervalul se va scurta la 3 – 5 zile;
- diversificarea sortimentului de extracte aplicate în cultură reprezintă de
asemenea o condiţie importantă pentru obţinerea unor eficacităţi ridicate; în
acest scop se recomandă fie aplicarea alternativă a mai multor produse, fie
aplicarea simultană a acestora pe rânduri sau parcele diferite (exemplu: se pot
aplica 5-6 extracte sau amestecuri vegetale la un tratament, fiecare produs fiind
folosit la tratarea unei anumite suprafeţe prestabilite, din cultura respectivă; la
următorul tratament ordinea produselor ce urmează a fi aplicate pe fiecare
parcelă se va modifica, astfel încât pe parcursul perioadei de vegetaţie fiecare
parcelă va fi tratată cu toată gama produselor vegetale aflate la dispoziţia
cultivatorului); tehnica respectivă crează posibilitatea obţinerii unui
microclimat încărcat cu vaporii compuşilor activi volatili emanaţi de unele
extracte, care prezintă efect repelent pentru anumite specii de dăunători-ţintă;
- îndepărtarea surselor de infestare/infecţie, asigurarea igienei culturale şi
eventual folosirea benzilor de plante atractante sau repelente pentru diferite
specii de insecte dăunătoare pot contribui la reducerea presiunii de atac asupra
plantelor cultivate.
Detalii la
adresa: http://www.henriettesherbal.com
46
INTRODUCERE
Efectele terapeutice, repelente sau toxice ale diferitelor produse
obţinute din plante au fost semnalate şi evidenţiate încă din
antichitate, fiind utilizate empiric în tratamentul diferitelor afecţiuni
umane şi animale, ca şi în practicile agricole. După apariţia
pesticidelor chimice şi de-a lungul întregii perioade de supremaţie a
acestora, calităţile metaboliţilor conţinuţi în plante au fost abandonate
şi chiar ignorate, investigaţiile în această direcţie înregistrând un
puternic declin.
Apariţia şi accentuarea semnificativă a efectelor poluării, în
ultimele două decenii, ca şi necesitatea reducerii daunelor provocate
de utilizarea iraţională a pesticidelor chimice, timp de peste 60 ani, a
readus în atenţia oamenilor de ştiinţă din întreaga lume, acest
domeniu de investigare extrem de vast.
Ca urmare, cercetările privind posibilitatea utilizării metaboliţilor
secundari din plante în controlul diferitelor organisme dăunătoare din
agricultură au cunoscut o amplă revigorare, dezvoltându-se rapid, în
ultimii ani. Multe ţări asiatice (India, China, Koreea, Pakistan, Iran,
Japonia, etc.), cu o lungă şi impresionantă tradiţie legată de folosirea
resurselor botanice în scopuri terapeutice, ca şi unele state din
America Centrală şi de Sud, recunoscute pentru bogăţia şi
diversitatea florei spontane pe care o deţin, şi-au extins preocupările
ştiinţifice în direcţia identificării surselor vegetale şi preparării unor
produse naturale eficace pentru protecţia plantelor agricole.
Investigaţiile efectuate asupra diferitelor categorii de organisme
dăunătoare-ţintă au demonstrat potenţialul de control al diverselor
specii botanice, din flora spontană şi/sau cultivată. Capacitatea de
control, manifestată de preparatele de origine vegetală, s-a dovedit a
fi extrem de variabilă, intensitatea ei fiind dependentă de o
multitudine de factori: biologici, climatici, tehnologici, etc. Totodată,
amploarea spectrului de organisme-ţintă controlate mai mult sau mai
puţin eficace a fost diferită, unele produse acţionând asupra uneia sau
mai multor specii din aceeaşi categorie de organisme-ţintă, în timp ce
altele au prezentat acţiune mixtă, incluzând în spectrul lor de
activitate atât specii patogene cât şi dăunătoare.
27

Experimentele efectuate la ICDLF Vidra în condiţii de laborator,
seră şi/sau câmp au avut ca scop testarea diverselor tipuri de extracte
vegetale (simple sau mixate), aparţinând la 18 specii botanice
diferite, împotriva unora dintre cele mai importante organisme
dăunătoare (Sphaerotheca fuliginea, Tetranychus urticae,
Trialeurodes vaporariorum, Thrips tabaci, Frankliniella
occidentalis, Cerosipha gossypii, Leptinotarsa decemlineata şi
Deroceras agreste) care atacă culturile de ardei, tomate, vinete,
castraveţi şi salată.
Pe baza rezultatelor experimentale obţinute s-a realizat
inventarierea extractelor însoţită de caracterizarea acestora sub
diferite aspecte, incluzând: tipul de extract, concentraţia soluţiei
folosite la aplicarea tratamentului, concentraţia compuşilor vegetali
conţinuţi în extract, acţiunea extractului asupra plantelor de cultură,
eficacitatea faţă de organismele dăunătoare-ţintă, modul de acţiune,
spectrul acţiunii eficace (lista organismelor faţă de care extractul a
prezentat eficacităţi ≥ 50 %), potenţialul de acţiune (lista
organismelor faţă de care extractul a manifestat eficacitate < 50 %).
28
respectiv, 6 zile de la pulverizarea produsului pe plantele de castraveţi şi tomate; a
prezentat acţiune inhibitoare moderată faţă de ciuperca patogenă S. fuliginea;
Modul de acţiune: a) T. urticae: efect acaricid rapid, relativ persistent în timp,
acţiune ovicidă; T. vaporariorum: insecticid, persistenţă mai redusă; L.
decemlineata: efect puternic toxic şi fagodeterent; D. agreste: acţiune foarte
puternic toxică şi fagodeterentă; b) T. urticae: acţiune acaricidă lentă, efect ovicid;
T. vaporariorum: acţiune insecticidă foarte lentă, persistentă în timp; S. fuliginea:
fungistatic;
Spectrul actiunii eficace: a) a controlat cu eficacităţi > 50 %, 4 specii de
dăunători: T. urticae, T. vaporariorum, L. decemlineata şi D. agreste; b) a fost
eficace împotriva a 3 specii de organisme dăunătoare: T. urticae, T. vaporariorum
şi ciuperca parazită S. fuliginea;
Potenţialul de acţiune: a) a indus rezultate mai slabe la T. urticae (46,2 %) şi T.
vaporariorum (8,3 %) pe răsadurile de vinete, ca şi împotriva melcului D. agreste,
la cultura de salată în seră (40,5 %); a prezentat acţiune foarte redusă faţă de C.
gossypii (1,4 %) şi F. occidentalis (0 %), pe cultura de castraveţi; b) a fost inactiv
faţă de speciile C. gossypii, F. occidentalis şi D. agreste.
Notă: eficacitatea produselor creşte la temperaturi mai
ridicate (27- 35 o C); temperaturile înalte nu influenţează
persistenţa în timp a extractelor
Mortalitatea dăunătorului
Concluzii şi recomandări
D. agreste la 3 zile după
aplicarea extractului de T.
occidentalis (original)
b) Toate cele 18 extracte vegetale testate împotriva unor organisme dăunătoare
importante (Sphaerotheca fuliginea, Tetranychus urticae, Trialeurodes
vaporariorum, Thrips tabaci, Frankliniella occidentalis, Cerosipha gossypii,
Leptinotarsa decemlineata şi Deroceras agreste) care atacă frecvent culturile
de ardei, tomate, vinete, castraveţi şi salată din seră au dovedit activitate
insecticidă şi/sau repelentă faţă de cel puţin una dintre speciile menţionate,
unele remarcându-se prin eficacităţi ≥ 50,0 %, la două sau mai multe specii;
c) Eficacitatea extractelor vegetale este influenţată de diferiţi factori:
- factori abiotici:
- temperaturile scăzute favorizează, iar cele ridicate reduc persistenţa pe frunze a
produselor, sau determină descompunerea compuşilor activi ai acestora;
- umiditatea scăzută a aerului contribuie la creşterea concentraţiei compuşilor
volatili ai extractelor în mediu,
iar umiditatea ridicată favorizează diluţia
acestora, conducând la reducerea eficacităţii produselor;
- lumina puternică determină descompunerea şi inactivarea produselor vegetale;
- factori biotici:
- pubescenţa frunzelor favorizează reţinerea soluţiilor vegetale pe suprafaţa
limbului foliar, sporind perioada de persistenţă a produselor; 45

Spectrul actiunii eficace: a) a controlat cu eficacităţi > 50 %, 3 specii de
dăunători: T. urticae, T. vaporariorum şi D. agreste; b, c) au prezentat acţiune
ridicată împotriva a 2 specii: T. urticae şi T. vaporariorum;
Potenţialul de acţiune: a) a înregistrat eficacităţi < 50 % împotriva păianjenului
roşu comun (43,7 %) la cultura de castraveţi în seră şi faţă de larvele gândacului
din Colorado (25 %), în laborator; b) a manifestat activitate redusă sau nulă faţă de
speciile C. gossypii (14,3 %) şi F. occidentalis (0 %), la cultura de castraveţi în
seră; c) nu a fost activ faţă de C. gossypii şi F. occidentalis.
Notă: eficacitatea şi persistenţa produselor sunt influenţate de temperatură; la
valori ridicate ale acesteia (25-35 o C) eficacitatea creste, iar persistenta actiunii
scade
Extracte din Thuja occidentalis
Thuja occidentalis – tufă
(original)
Tipul de extract: a) tinctură alcoolică din ramuri
proaspete; b) extract în acetonă din ramuri proaspete;
Concentraţia soluţiei utilizate la aplicarea
tratamentelor: soluţie apoasă 5 %;
Concentraţia compuşilor vegetali conţinuţi în
extracte: a) 2,540 g/100 ml produs; b) 2,400 g/100
ml produs;
Acţiunea asupra plantelor de cultură: nu au indus
efecte fitotoxice la răsadurile şi plantele mature de
ardei, tomate, vinete, castraveţi şi salată; a) nu a
influenţat creşterea răsadurilor de vinete; stimulator
moderat şi puternic al creşterii plantelor tinere de
ardei şi respectiv, salată; inhibitor slab şi moderat al
creşterii plantulelor de tomate şi respectiv, castraveţi;
b) acţiune neutră asupra creşterii răsadurilor de
vinete; stimulator puternic şi foarte puternic al creşterii
răsadurilor de ardei şi respectiv, salată; inhibitor slab la tomate
şi castraveţi;
Acţiunea asupra organismelor dăunătoare: a) în seră, a
manifestat acţiune ridicată împotriva acarianului T. urticae la
cultura de castraveţi (72,0 %) şi a stadiilor tinere de T.
vaporariorum (71,8 %), la cea de tomate, după 9 şi respectiv,
6 zile de la aplicarea tratamentului; în experimentele de
laborator a determinat eficacităţi de 62,5 % şi 100 %
împotriva gândacului din Colorado (L. decemlineata), la
finalul metamorfozei şi respectiv, a melcului D. agreste, la 3
zile de la tratament; b) a indus eficacităţi ridicate faţă de T.
urticae (85,0 %) şi T.vaporariorum (60,7 %), după 9 şi
Acţiunea extractului
de T.occidentalis faţă
de patogenul S.
fuliginea, după 15 zile
(original)
Extracte din Abies alba
Abies alba – copac
(original)
Tipul de extract: a) tinctură alcoolică din frunze
uscate de brad; b) extract în acetonă din frunze uscate
de brad;
Concentraţia soluţiei utilizate la aplicarea
tratamentelor: soluţie apoasă 5 %;
Concentraţia compuşilor vegetali conţinuţi în
extracte: a) 1,660 g/100 ml produs; b) 2,020 g/100 ml
produs;
Acţiune asupra plantelor de cultură:
a) nu influenţează creşterea răsadurilor de ardei şi
tomate; efect inhibitor slab şi moderat asupra creşterii
răsadurilor de vinete şi respectiv, castraveţi;
b) stimulator slab al creşterii răsadurilor de ardei şi
tomate; stimulator puternic al creşterii plantulelor de
vinete şi inhibitor moderat al creşterii răsadurilor de castraveţi;
- extractele nu au indus reacţii fitotoxice;
Acţiune asupra organismelor dăunătoare:
a) în condiţii de seră şi de infestare medie a plantelor cu păianjenul roşu comun
(Tetranychus urticae), s-au obţinut eficacităţi cuprinse între 53 – 75 % (la castraveţi
şi vinete); extractul a prezentat efect puternic repelent faţă de tripşi (Thrips tabaci,
Frankliniella occidentalis), acţiunea acestuia menţinându-se timp de maximum 3
zile, după care se impune repetarea tratamentului; a controlat de asemenea stadiile
tinere de dezvoltare (larve şi pupe) ale musculiţei albe (Trialeurodes
vaporariorum), în condiţii de infestare medie sau ridicată valorile eficacităţii
variind de la 50 % (vinete) până la 62,5 % (tomate); în experimentele laborator a
manifestat eficacitate ridicată împotriva larvelor tinere ale melcului de grădina
(Deroceras agreste), inducând mortalitatea acestora în proporţie de 80 %, după 3
zile de la aplicarea tratamentului; larvele de vârste diferite (I-III) ale gândacului din
Colorado (Leptinotarsa decemlineata) şi-au finalizat ciclul de dezvoltare în
proporţie de 25 %, mortalitatea dăunătorului crescând de la 37,5 % (în stadiul
larvar), la 60 % (în stadiul de pupă) şi apoi la 75 % (în stadiul imago – adulţi abia
apăruţi din pupă); b) în condiţii de seră extractul a furnizat eficacităţi cuprinse între
75,9 – 98,1 % împotriva păianjenului roşu comun (T. urticae), la vinete şi castraveţi
şi 79,5 % împotriva musculiţei albe (T. vaporariorum) la tomate; a manifestat efect
repelent moderat (50 %) faţă de tripsul comun (T. tabaci); în laborator a determinat
mortalitatea gândacului din Colorado (L. decemlineata) în proporţie de 75 %,
efectul letal afectând mai ales larvele tinere;
Modul de acţiune: a) Tetranychus urticae: efect acaricid persistent, lipsă acţiune
ovicidă; Trialeurodes vaporariorum: posibil inhibitor al creşterii şi dezvoltării
dăunătorului, a determinat prelungirea ciclului de dezvoltare al insectelor tratate;
29
44

Thrips tabaci: repelent puternic; Deroceras agreste: moluscicid puternic şi
fagodeterent foarte puternic; Leptinotarsa decemlineata: insecticid puternic;
b) Tetranychus urticae: acaricid puternic cu acţiune
persistentă, efect ovicid; Trialeurodes vaporariorum:
insecticid, afectează predominant stadiile tinere de
dezvoltare ale dăunătorului; Thrips tabaci: repelent
moderat; Leptinotarsa decemlineata: stimulator al
dezvoltării insectelor (accelerează dezvoltarea determinând
scurtarea duratei ciclului de evoluţie) şi insecticid puternic;
Spectrul acţiunii eficace: a) controlează cu eficacitate >
50 %, 6 specii de dăunători: T. urticae, T. vaporariorum, T.
Efectul extractului de
A. alba asupra
ciupercii S. fuliginea,
la 15 zile după aplicare
(original)
%) împotriva melcului de grădină (D. agreste).
tabaci, F. occidentalis, D. agreste şi L. decemlineata;b)
controlează cu eficacitate > 50 %, 4 specii de dăunători: T.
urticae, T. vaporariorum, T. tabaci şi L. decemlineata;
Potenţialul de acţiune: a) a manifestat acţiune foarte
redusă (4,5 %) împotriva păduchelui castraveţilor
(Cerosipha gossypii); b) a prezentat eficacitate scăzută (20
Notă: posibil efect fungistatic faţă de ciuperca S. fuliginea (făinare)
→ : numărul speciilor controlate de produsul respectiv
Extracte din Allium sativum
Tipul de extract: a) tinctură alcoolică din bulbili proaspeţi de usturoi; b) tinctură
alcoolică din bulbili congelaţi (- 18 o C) de usturoi;
Concentraţia soluţiei utilizate la aplicarea tratamentelor: soluţie apoasă 5 %;
Concentraţia compuşilor vegetali conţinuţi în extracte: a) 2,000 g/100 ml
produs; b) 5,000 g/100 ml produs;
Acţiunea asupra plantelor de cultură: extractele nu au produs efecte fitotoxice;
Acţiunea asupra organismelor dăunătoare: a) în condiţii de seră, la temperaturi
foarte ridicate (35-40 o C) cu acţiune îndelungată, a controlat păianjenul roşu comun
(T. urticae), eficacitatea extractului înregistrând 39,5 %, după 12 zile de la
aplicarea tratamentului; puternic repelent faţă de tripsul comun (T. tabaci) şi
musculiţa albă (T. vaporariorum); b) a prezentat eficacitate foarte redusă (3,6 %)
faţă de T. urticae, repelenţă mai scazută faţă de tripşi şi musculiţa albă, în ultimul
caz mortalitatea pupelor de T. vaporariorum atingând 25,9 %;
- deşi congelarea materialului vegetal a contribuit la creşterea conţinutului de
compuşi vegetali ai extractului, metoda a influenţat negativ eficacitatea produsului;
Modul de acţiune: a) T. urticae: efect acaricid, lipsă acţiune ovicidă; T. tabaci şi
T. vaporariorum: efect repelent puternic;
30
Extracte din Taxus baccata
Tipul de extract: a) tinctură alcoolică din frunze proaspete; b) tinctură alcoolică
din frunze proaspete, concentrată prin evaporarea solventului în atmosferă liberă;
c) extract în acetonă din frunze proaspete;
Concentraţia soluţiei utilizate la aplicarea
tratamentelor: soluţie apoasă 5 %;
Concentraţia compuşilor vegetali conţinuţi în
extracte: a) 1,400 g/100 ml produs; b) 2,800 g/100 ml
produs; c) 2,400 g/100 ml produs;
Acţiunea asupra plantelor de cultură: nu au indus
Taxus baccata – ramura cu
fructe (original)
reacţii fitotoxice la răsadurile şi plantele mature de
ardei, tomate, vinete şi castraveţi; a) stimulator slab şi
moderat al creşterii plantelor tinere de ardei şi
respectiv, vinete; inhibitor slab şi moderat la plantulele de tomate şi respectiv,
castraveţi; c) stimulator slab al creşterii răsadurilor de ardei; stimulator moderat la
tomate şi vinete; inhibitor slab la castraveţi;
Acţiunea asupra organismelor dăunătoare: a) în seră, a furnizat rezultate bune
împotriva acarianului T. urticae (61,1 %) la răsadurile de vinete, după 13 zile; a
dovedit acţiune ridicată (85,7 %) şi moderată (65,2 %) faţă de T. vaporariorum, la
vinete (după 13 zile) şi respectiv, la tomate (după 20 zile); în laborator, s-a dovedit
activ împotriva melcului D. agreste (60 %), la 3 zile după tratament; b) a
manifestat eficacitate ridicată împotriva păianjenului T. urticae (89,2 %) şi a
musculiţei T. vaporariorum (70 %), după 9 şi respectiv, 20 zile de la aplicarea
produsului pe culturile de castraveţi şi tomate; c) a indus mortalităţi de 56,3 % şi
91,7 % la T. urticae, după 6 zile de la aplicarea produsului pe răsadurile de vinete şi
respectiv, 24 ore de la efectuarea tratamentului la cultura de castraveţi; a controlat
cu eficacitate medie (58,2 %) musculiţa albă (T. vaporariorum), după 13 zile de la
pulverizarea extractului pe cultura de tomate;
Modul de acţiune: a) T. urticae: acţiune acaricidă relativ lentă, persistentă în timp,
lipsă efect ovicid; T. vaporariorum: efect insecticid rapid; D. agreste: acţiune
moderat toxică, foarte puternic fagodeterentă; b) T. urticae: acţiune acaricidă
rapidă, persistenţă de durată, efect ovicid; T. vaporariorum: efect insecticid lent,
persistent în timp; c) T. urticae: efect acaricid moderat sau puternic, lent sau rapid,
influenţat de temperatură, lipsă acţiune ovicidă; T. vaporariorum: acţiune
insecticidă lentă, lipsă efect ovicid;
Spectrul actiunii eficace: a) a controlat cu eficacităţi > 50 %, 3 specii de
dăunători: T. urticae, T. vaporariorum şi D. agreste; b, c) au prezentat acţiune
ridicată împotriva a 2 specii: T. urticae şi T. vaporariorum;
43

Extracte din Tanacetum vulgare var.
crispum
Tanacetum vulgare var. crispum
(original)
Tipul de extract: a) tinctură alcoolică din
flori uscate;
b) tinctură alcoolică din flori uscate,
concentrată prin evaporarea solventului în
atmosferă liberă;
Concentraţia soluţiei utilizate la aplicarea
tratamentelor: soluţie apoasă 5 %;
Concentraţia compuşilor vegetali conţinuţi
în extracte: a) 0,420 g/100 ml produs; b)
1,680 ml/100 ml produs;
Acţiunea asupra plantelor de cultură: nu a
manifestat efecte fitotoxice la plantele tinere şi mature de ardei, tomate, vinete,
castraveţi şi salată; acţiune neutră asupra creşterii plantulelor de vinete; stimulator
slab al creşterii răsadurilor de ardei, tomate şi salată; inhibitor slab al creşterii
plantulelor de castraveţi;
Acţiunea asupra organismelor dăunătoare: a) în condiţii de seră, a prezentat
eficacitate moderată faţă de acarianul T. urticae, determinând mortalităţi
asemănătoare la răsadurile de vinete (52,6 %) şi la cultura de castraveţi (53,0 %),
după 13 zile si respectiv, 9 zile de la pulverizarea produsului pe plante; a indus o
mortalitate medie (50 %) a larveor şi nimfelor tinere
de T. vaporariorum, pe răsadurile de vinete, în condiţii de temperaturi relativ
moderate (18 – 27 o C); b) în experimentele de laborator, a manifestat acţiune medie
(50 %) şi ridicată (80 %) faţă de dăunătorii L. decemlineata şi respectiv, D. agreste;
Modul de acţiune: a) T. urticae: efect acaricid moderat, persistenţă de durată,
acţiune ovicidă; T. vaporariorum: acţiune insecticidă; b) L. decemlineata: slab
toxic, fagodeterent puternic, accelerator al dezvoltării larvelor; D. agreste:
toxicitate ridicată, foarte puternic fagodeterent;
Spectrul actiunii eficace: a) a controlat cu eficacităţi mai mari de 50 %, 2 specii
de dăunători: T. urticae şi T. vaporariorum; b) a fost eficace la speciile L.
decemlineata şi D. agreste:
Potenţialul de acţiune: a) a determinat eficacităţi reduse împotriva dăunătorilor F.
occidentalis (7,1 %), la castraveţi în sera şi L. decemlineata (12,5 %), în laborator;
nu a fost activ faţă de C. gossypii (0 %); netoxic faţă de D. agreste, dar puternic
fagodeterent, în condiţii de atmosferă controlată; b) a înregistrat mortalităţi mai
scăzute faţă de T.urticae (43,4 %) şi T. vaporariorum (33,3 %), la cultura de
castraveţi în seră; nu a fost activ împotriva tripsului californian, F. occidentalis.
Notă: eficacitatea produsului este influentata negativ de temperaturile ridicate
42
Spectrul actiunii eficace: a) controlează bine 2 specii de dăunători: T. tabaci şi T.
vaporariorum; posibil ca la temperaturi mai scăzute (25-30 o C) eficacitatea
extractului faţă de T. urticae să atingă valori mai ridicate de 50 %;
Potenţialul de acţiune: nu a fost testat împotriva altor secii dăunătoare.
Extract din Anethum graveolens
Anethum graveolens -
planta cu flori
("Photo copyright Henriette
Kress, http://www.henriettesherbal.c
om")
Tipul de extract: tinctură alcoolică din frunze uscate
de mărar;
Concentraţia soluţiei utilizate la aplicarea
tratamentelor: soluţie apoasă 2 %;
Concentraţia compuşilor vegetali conţinuţi în
extract: 1,500 g/100 ml produs;
Acţiunea asupra plantelor de cultură: nu a indus
efecte fitotoxice;
Acţiunea asupra organismelor dăunătoare: în
condiţii de seră, la temperaturi foarte ridicate (35 –
40 o C) care au acţionat îndelungat, extractul a
controlat păianjenul roşu comun cu eficacitate de
43,5 % (la 12 zile după tratament); a dovedit
repelenţă moderată faţă de T. tabaci;
Modul de acţiune: T. urticae: acaricid; T. tabaci:
repelent;
Spectrul actiunii eficace: controlează bine tripsul
comun (T. tabaci); posibil să asigure controlul acarienilor cu eficacitate mai mare
de 50 %, în condiţiile expunerii la temperaturi mai reduse (25 – 30 o C);
Potenţialul de acţiune: a manifestat eficacitate redusă (8,1 %) împotriva larvelor şi
nimfelor de T. vaporariorum.
Extract din Berberis vulgaris
Tipul de extract: tinctură alcoolică din scoarţă uscată;
Concentraţia soluţiei utilizate la aplicarea
tratamentelor: soluţie apoasă 5 %;
Concentraţia compuşilor vegetali conţinuţi în extract:
0,440 g/100 ml produs;
Berberis vulgaris ("Photo
copyright Henriette
Acţiunea asupra plantelor de cultură: stimulator moderat sau slab al creşterii
răsadurilor de ardei, vinete şi salată; inhibitor slab al creşterii
răsadurilor de castraveţi;
Acţiunea asupra organismelor dăunătoare: asigură
controlul păianjenului roşu comun (Tetranychus urticae) cu o
eficacitate de 60-65 %; efect fungistatic faţă de patogenul
Sphaerotheca fuliginea (făinare)
Modul de acţiune: repelent;
Efectul extractului de B.vulgaris asupra
ciupercii S. fuliginea, la 15 zile după
tratament (original)
31

Spectrul actiunii eficace: controlează cu eficacitate > 50 % dăunătorul T. urticae
şi ciuperca S. fuliginea
Potenţialul de acţiune: controlează cu eficacitate slabă (20-25 %) musculiţa albă
(T. vaporariorum) la castraveţi şi gândacul din Colorado (L. decemlineata) la
vinete.
32
Extracte din Chelidonium majus
Tipul de extract: a) tinctură alcoolică din frunze proaspete; b) tinctură alcoolică
din frunze proaspete; concentrată prin evaporarea solventului în atmosferă liberă;
Concentraţia soluţiei utilizate la aplicarea tratamentelor: soluţie apoasă 5 %;
Concentraţia compuşilor vegetali conţinuţi în extract: a) 1,260 g/100 ml produs;
b) 5,040 g/ 100 ml
produs;
Acţiunea asupra
plantelor de cultură: stimulator moderat
sau slab al creşterii răsadurilor de ardei,
vinete şi salată; inhibitor moderat la creşterii
răsadurilor de castraveţi;
Acţiunea asupra organismelor Chelidonium majus – plantă cu
dăunătoare: a) controlează păianjenul roşu
flori (original)
comun (T. urticae), musculiţa albă (T. vaporariorum) şi tripsul comun (T. tabaci)
cu eficacităţi de 75 % (pe vinete), 50 % (pe castraveţi) şi respectiv 67 % (pe
castraveţi); b) extractul a prezentat eficacitate medie (50 %) împotriva afidelor
(Cerosipha gossypii) la castraveţi;
Modul de acţiune: a) T. urticae: efect acaricid lent dar puternic, lipsa acţiunii
ovicide; T. vaporariorum: insecticid; T. tabaci: repelent puternic în primele 2-5
zile după tratament; b) C. gossypii: aficid moderat;
Spectrul actiunii eficace: a) controlează 3 specii dăunătoare: T. urticae, T.
vaporariorum şi T. tabaci; b) controlează o singură specie: C. gossypii;
Potenţialul de acţiune: a) a furnizat rezultate slabe (33,3 %) împotriva afidelor (C.
gossypii), la 24 ore după tratament; b) a indus mortalitatea dăunătorilor T. urticae şi
T. vaporariorum în proporţii de 47 % şi respectiv 21,7 %, la 9 zile după aplicarea
tratamentului.
Notă: eficacitatea produsului este influentată negativ de temperaturile ridicate (35-
45 o C).

Potenţialul de acţiune: a) a manifestat eficacitate slabă (12,9 %) faţă de C.
gossypii; b) a furnizat rezultate mai slabe (48,6 %) la verificarea împotriva
melcului D. agreste, în condiţii de seră şi a prezentat acţiune relativ mai redusă
(43,5 %) faţă de T. vaporariorum, la cultura de tomate.
Notă: eficacitatea produsului este influenţată negativ de temperaturile scăzute (<
25 o C) şi foarte ridicate (>30 o C), ca şi de expunerea la lumina intensă
Extract din Tagetes erecta
Tipul de extract: tinctură alcoolică din flori proaspete;
Concentraţia soluţiei utilizate la aplicarea tratamentelor: soluţie apoasă 5 %;
Concentraţia compuşilor vegetali conţinuţi în extract: 2,180 g/100 ml produs;
Acţiunea asupra plantelor de cultură: nu a provocat efecte fitotoxice la plantele
de ardei, tomate, vinete, castraveţi şi salată; acţiune neutră asupra creşterii
răsadurilor de vinete; inhibitor slab al creşterii plantelor tinere de ardei şi tomate;
inhibitor puternic al creşterii plantulelor de castraveţi;
stimulator moderat al creşterii răsadurilor de salată;
Sinapis alba – plante cu
flori si silicve
("Photo copyright Henriette
Kress, http://www.henriettesherbal.co
m")
Acţiunea asupra organismelor dăunătoare: a
controlat cu eficacitate moderată (56,3 %) păianjenul
roşu comun
(T. urticae) la răsadurile de vinete în seră, după 13 zile
de la pulverizarea produsului pe plante; a inhibat
puternic evoluţia patogenului S. fuliginea;
Modul de acţiune: T. urticae: efect acaricid relativ
rapid manifestat imediat după tratament, lipsa acţiunii
faţă de ouă şi persistenţă de durată; S. fuliginea:
fungistatic;
Spectrul actiunii eficace: a controlat eficace 2 specii de
organisme dăunătoare: T. urticae pe răsadurile de vinete,
la temperaturi cuprinse între 18 - 27 o C şi ciuperca
patogenă S. fuliginea;
Potenţialul de acţiune: a indus mortalităţi mai slabe (43,1 %) ale dăunătorului T.
urticae la cultura de castraveţi, în condiţii de temperaturi ridicate (> 30 o C); a
prezentat activitate redusă (20 %) împotriva dăunătorilor T. vaporariorum şi D.
agreste.
Notă: eficacitatea extractului se reduce la temperaturi mai mari de 30 o C.
41
Spectrul actiunii eficace: a indus eficacităţi ≥ 50 %, la 4 specii de organisme
dăunătoare: T. urticae, T. vaporariorum, D. agreste şi patogenul S. fuliginea;
Potenţialul de acţiune: a manifestat acţiune insecticidă mai redusă (37,5 %) asupra
dăunătorului L. decemlineata, în laborator.
Extracte din Sinapis alba
Tipul de extract: a) tinctură alcoolică din seminţe uscate; b) tinctură alcoolică din
seminţe uscate, concentrată prin evaporarea solventului în atmosferă liberă;
Concentraţia soluţiei utilizate la aplicarea tratamentelor: soluţie apoasă 5 %;
Concentraţia compuşilor vegetali conţinuţi în extracte: a) 0,760 g/100 ml
produs; b) 3,040 g/100 ml produs;
Acţiunea asupra plantelor de cultură: nu a indus reacţii fitotoxice la răsadurile
de ardei, tomate, vinete şi castraveţi; nu a influenţat creşterea răsadurilor de ardei şi
tomate; stimulator moderat al creşterii răsadurilor de vinete şi inhibitor moderat la
castraveţi;
Acţiunea asupra organismelor dăunătoare: a) în seră,
a determinat mortalităţi maxime de 59,5 % şi 100 % ale păianjenului T. urticae la
răsadurile de vinete şi la cultura de castraveţi, după 6 zile şi
respectiv, 24 ore de la tratament; eficacitate relativ bună (56,7
%) a manifestat şi faţă de
stadiile tinere de
Tagetes erecta – floare (original)
dezvoltare ale
dăunătorului T.
vaporariorum, după 20
zile de la aplicarea
produsului la cultura de
tomate; în experimentele
de laborator s-a dovedit
activ faţă de larvele
dăunătorilor L.
decemlineata şi D. agreste, inducând mortalitatea acestora în
proporţii de 75 % (la finalizarea ciclului biologic) şi respectiv,
Actiunea extractului
de T.erecta fata de
ciuperca S. fuliginea,
dupa 15 zile
(original)
100 % (după 10 zile de la tratament); b) a prezentat acţiune ridicată (85,7 % şi 80
%), după 9 zile de la aplicarea produsului
împotriva acarianului T. urticae la cultura de castraveţi în seră şi respectiv, după 3
zile de la efectuarea tratamentului la larvele tinere ale dăunătorului D. agreste, în
condiţii de laborator;
Modul de acţiune: a) T. urticae: efect acaricid lent, la temperaturi cuprinse între
18-27 o C şi rapid la temperaturi mai ridicate; persistenţă redusă la temperaturi înalte
(> 30 o C); T. vaporariorum: insecticid moderat cu acţiune lentă; L. decemlineata:
toxicitate puternică, mai ales faţă de larvele tinere (vârstele I-II) ale dăunătorului;
D. agreste: acţiune foarte puternic toxică şi fagodeterentă; b) T. urticae: acaricid
mai puternic şi mai persistent; D. agreste: acţiune puternic toxică şi fagodeterentă;

Spectrul acţiunii eficace: a) a determinat eficacităţi > 50 % la 4 specii de
dăunători: T. urticae, T. vaporariorum, L. decemlineata şi D. agreste; b) a fost
eficace faţă de 2 specii: T. urticae şi D. agreste;
40
Extracte din Chrysanthemum balsamita
Tipul de extract: a) tinctură alcoolică din flori uscate; b) tinctură alcoolică din
flori uscate; concentrată prin evaporarea solventului în atmosferă liberă;
Concentraţia soluţiei utilizate la aplicarea tratamentelor: soluţie apoasă 5 %;
Concentraţia compuşilor vegetali conţinuţi în extracte: a) 1,080 g/100 ml
produs; b) 4,320 g/100 ml produs;
Acţiunea asupra plantelor de cultură: stimulator puternic al creşterii răsadurilor
de ardei; acţiune neutră faţă de plantulele de tomate şi vinete; inhibitor puternic al
creşterii plantulelor de castraveţi şi moderat în cazul celor de salată; nu a indus
reacţii fitotoxice;
Acţiunea asupra organismelor dăunătoare:
a) în condiţii de seră a controlat dăunătorul T.
urticae la castraveţi şi vinete cu eficacităţi
asemănătoare (55, 2 % şi respectiv 55,6 %); a
indus mortalitatea larvelor şi nimfelor tinere de T.
vaporariorum asigurând controlul dăunătorului în
proportie de 52 %, la răsadurile de vinete şi a
determinat reducerea cu 70,3 % a densităţii
dăunătorului D. agreste, la salată; b) în seră a
controlat cu eficacitate mai ridicată (68,0 %) Chrysanthemum balsamita
acarienii (T. urticae) la castraveţi; în condiţii de plantă
laborator a manifestat toxicitate moderată (50 %) ("Photo copyright
faţă de larvele gândacului din Colorado (L. Henriette
decemlineata) şi foarte ridicată faţă de stadiile Kress, http://www.henriette
tinere ale melcului de grădină (D. agreste), unde sherbal.com")
mortalitatea a atins valorea maximă (100 %), la 3 zile
după aplicarea tratamentului;
Modul de acţiune: a) T. urticae: acaricid moderat,
cu persistenţă relativ redusă pe plante, datorată
degradării compuşilor activi sub acţiunea
temperaturii şi/sau luminii; T. vaporariorum:
insecticid moderat; D. agreste: toxicitate slabă,
fagodeterent puternic; b) T. urticae: acţiune Mortalitatea
acaricidă; L. decemlineata: toxicitate moderată, dăunătorului D. agreste
fagodeterent puternic; D. agreste: toxicitate şi la 3 zile după
fagodeterenţă puternică;
aplicarea extractului de
Spectrul actiunii eficace: a) controlează 3 specii de Ch. balsamita (original)
dăunători: T. urticae, T. vaporariorum şi D. agreste;
b) controlează 3 specii dăunătoare: T. urticae, L. decemlineata şi D. agreste;
33

Potenţialul de acţiune: a) a prezentat eficacitate redusă faţă de: T. vaporariorum
(22,2 %) şi F. occidentalis (2,9 %) la castraveţi, în seră; L. decemlineata (25 %) şi
D. agreste (40 %) în laborator; b) a controlat cu rezultate nesatisfăcătoare (33,3 %)
larvele şi nimfele de T.vaporariorum, precum şi tripsul F. occidentalis (20 %) la
cultura de castraveţi din seră.
Extract din Chrysanthemum cinerariaefolium
Tipul de extract: tinctură alcoolică din flori uscate;
Concentraţia soluţiei utilizate la aplicarea tratamentelor: soluţie apoasă 5 %;
Concentraţia compuşilor vegetali conţinuţi în extract: 0,760 g/100 ml produs;
Acţiunea asupra plantelor de cultură: nu a indus reacţii fitotoxice la răsadurile şi
plantele de ardei, tomate, vinete, castraveţi şi salată; nu a influenţat creşterea
plantulelor de ardei şi vinete; inhibitor slab şi moderat al creşterii răsadurilor de
tomate şi respectiv, castraveţi;
Acţiunea asupra organismelor dăunătoare: în seră, pe răsadurile de vinete şi la
cultura de castraveţi, a prezentat eficacităţi maxime de 70,6 % (la 13 zile) şi
respectiv 61,6 % (la 9 zile) împotriva stadiilor mobile ale acarianului T. urticae; la
cultura de tomate a controlat larvele şi nimfele dăunătorului T. vaporariorum în
proporţie de 76,5 % (după 20 zile); în laborator a furnizat rezultate foarte bune (100
%) împotriva melcului D. agreste, după 3 zile de la
aplicarea tratamentului;
Modul de acţiune: T. urticae: acţiune acaricidă lentă,
persitentă şi crescătoare în timp, relativ puternică, lipsa
efectului ovicid; T. vaporariorum: efect insecticid,
posibil inhibitor al dezvoltării insectelor; D. agreste:
acţiune foarte puternic toxică şi fagodeterentă;
Spectrul acţiunii eficace: a controlat cu eficacităţi mai
mari de 60 % trei specii de dăunători: T. urticae, T.
vaporariorum şi D. agreste;
Potenţialul de acţiune: a furnizat eficacităţi relativ
reduse în controlul dăunătorilor Cerosipha gossypii (9,5
%) şi Frankliniella occidentalis (16,7 %) la cultura de castraveţi în seră, precum şi
împotriva larvelor de L. decemlineata (37,5 %) în
testele de laborator.
Extracte din Chrysanthemum
parthenium
Tipul de extract: a) tinctură alcoolică din flori uscate;
b) tinctură alcoolică din flori uscate, concentrată prin
evaporarea solventului în atmosferă liberă;
Concentraţia soluţiei utilizate la aplicarea
tratamentelor: soluţie apoasă 5 %;
Concentraţia compuşilor vegetali conţinuţi în
extracte: a) 1,440 g/ 100 ml produs b) 5,760 g/ 100 ml produs;
Mortalitatea
dăunătorului D. agreste
la 3 zile după
aplicarea extractului de
Ch.cinerariaefolium
(original)
Chrysanthemum
parthenium ("Photo
copyright Henriette
Kress, http://www.henrietteshe
rbal.com")
34
persistenţă de durată; L. decemlineata: acţiune puternic toxică; accelerator al
dezvoltării; S. fuliginea: inhibitor (fungistatic); b) T. urticae: efect relativ rapid şi
puternic, lipsa acţiunii ovicide
şi persistenţă mai redusă; L. decemlineata: toxicitate moderată;
Spectrul actiunii eficace: a) a controlat cu eficacitate ≥ 50 %, 3 specii de
organisme dăunătoare: T. urticae, L. decemlineata şi patogenul S. fuliginea; b) a
fost eficace la 2 specii dăunătoare: T. urticae şi L. decemlineata;
Potenţialul de acţiune: a) a furnizat rezultate promiţătoare împotriva dăunătorilor:
T. vaporariorum (42,2 %) la cultura de tomate, după 20 zile; D. agreste: în
laborator, a manifestat repelenţă foarte puternică, deşi toxicitatea a fost nulă; b) a
indus o mortalitate maximă de 46,7 % a larvelor şi nimfelor de T. vaporariorum,
după 13 zile de la aplicarea tratamentului pe plantele de tomate, în seră; a fost slab
toxic (20 %) şi fagodeterent faţă de larvele tinere ale melcului D. agreste.
Extract din Ruta graveolens
Tipul de extract: tinctură alcoolică din frunze
proaspete;
Concentraţia soluţiei utilizate la aplicarea
tratamentelor: soluţie apoasă 5 %;
Concentraţia compuşilor vegetali conţinuţi în
extract: 2,880 g/100 ml produs;
Acţiunea asupra plantelor de cultură: a fost
fitotoxic la plantulele de castraveţi inducând
gofrarea puternică a frunzelor şi încetinirea
creşterii acestora; nu a provocat reacţii fitotoxice
la răsadurile de ardei, tomate şi salată; nu a influenţat creşterea răsadurilor de
vinete şi salată, manifestând acţiune neutră; stimulator slab al creşterii plantulelor
de ardei; inhibitor foarte puternic al creşterii răsadurilor de castraveţi;
Acţiunea asupra organismelor dăunătoare: în seră, a prezentat eficacităţi
maxime relativ moderate valoric faţă de acarianul T. urticae la
vinete (57,6 %) şi la cultura de castraveţi (65,6 %), după 13
zile şi respectiv, 24 ore de la aplicarea tratamentului pe plante;
a indus o mortalitate moderată (50 %) a larvelor şi nimfelor
tinere de T. vaporariorum pe răsadurile de vinete; în laborator
a manifestat toxicitate ridicată (80 %) faţă de melcul D.
agreste; a inhibat evoluţia ciupercii S. fuliginea;
Modul de acţiune: T. urticae: efect acaricid puternic, rapid şi
persistent la temperaturi sub 28 o C, lipsa acţiunii ovicide; T.
vaporariorum: insecticid moderat; D.agreste : toxicitate
puternică şi efect fagodeterent foarte puternic; S. fuliginea:
fungistatic moderat;
Ruta graveolens – inflorescenţă
(copyright José Murcia)
Efectul extractului de
R.graveolens fata de
patogenul S.fuliginea,
dupa 15 zile (original)
39

Modul de acţiune: repelent puternic;
Spectrul actiunii eficace: a controlat cu eficacitate mai mare de 50 % specia T.
vaporariorum la castraveţi;
Potenţialul de acţiune: a indus eficacităţi inferioare pragului de 50 % la speciile T.
urticae (41,4 %) şi T. tabaci (11,1 %), la 12 zile după aplicarea produsului pe
plantele de castraveţi.
Extracte din Pinus sylvestris
Tipul de extract: a) tinctură alcoolicăa din
frunze proaspete; b) extract în acetonă din
frunze proaspete;
Concentraţia soluţiei utilizate la aplicarea
tratamentelor: soluţie apoasă 5 %;
Concentraţia compuşilor vegetali conţinuţi
în extracte: a) 1,520 g/100 ml produs; b)
2,820 g/100 ml produs;
Acţiunea asupra plantelor de cultură: nu a
provocat reacţii fitotoxice la răsadurile de
ardei, tomate, vinete şi castraveţi; a) nu a influenţat creşterea răsadurilor de
castraveţi; stimulator slab al creşterii răsadurilor de ardei şi vinete; inhibitor slab al
creşterii plantulelor de tomate; b) nu a influenţat creşterea plantulelor de tomate;
stimulator moderat al creşterii răsadurilor de ardei şi vinete; inhibitor slab al
creşterii răsadurilor de castraveţi;
Acţiunea asupra organismelor dăunătoare: a) în seră, a controlat acarianul T.
urticae la răsadurile de vinete şi la cultura de castraveţi furnizând eficacităţi
maxime de 56,5 % şi 78,3 %, după 13 zile şi respectiv, 9 zile de la aplicarea
tratamentului; în laborator a manifestat eficacitate relativ ridicată faţă de dăunătorul
L. decemlineata, inducând mortalitatea acestuia în proporţie de 62,5 %, la sfârşitul
perioadei de metamorfoză; a prezentat acţiune inhibitoare relativ puternică faţă de
ciuperca parazită S. fuliginea; b) a furnizat rezultate mai bune împotriva
păianjenului T. urticae, la vinete (77,8 %) şi castraveţi (75,0 %), după 6 zile şi
respectiv, 9 zile de la aplicarea produsului pe plante; la finalizarea metamorfozei
larvelor de L. decemlineata, a indus o mortalitate de 50 %;
Modul de acţiune: a) T. urticae: efect relativ rapid şi puternic, imediat după
tratament, lipsa acţiunii ovicide şi persistenţă de durată; L. decemlineata: acţiune
puternic toxică; accelerator al dezvoltării; S. fuliginea: inhibitor (fungistatic); b) T.
urticae: efect relativ rapid şi puternic, lipsa acţiunii ovicide şi persistenţă mai
redusă; L. decemlineata: toxicitate moderată;
38
Acţiunea asupra plantelor de cultură: nu a indus reacţii fitotoxice la răsadurile şi
plantele de ardei, tomate, vinete, castraveţi şi salată; nu a influenţat creşterea
plantulelor de ardei; stimulator slab al creşterii răsadurilor de tomate şi vinete;
inhibitor slab al creşterii plantelor tinere de castraveţi şi salată;
Acţiunea asupra organismelor dăunătoare: a) în seră, pe răsadurile de vinete a
manifestat eficacitate maximă (66,7 %) faţă de stadiile mobile ale acarianului T.
urticae, după 3 zile de la tratament; b) la cultura de castraveţi în seră, a prezentat
acţiune satisfăcătoare (50 %) împotriva păianjenului T. urticae, după 9 zile; în
laborator a furnizat rezultate bune (80 %) faţă de melcul D. agreste, la 3 zile după
tratament;
Modul de acţiune: a) T. urticae: acţiune acaricidă mai rapidă decât la Ch.
cinerariaefolium, persitentă dar descrescătoare în timp, relativ puternică, lipsa
efectului ovicid; b) T. urticae: efect acaricid mai lent şi mai slab datorat expunerii
produsului la temperaturi înalte în condiţii de seră; D. agreste: acţiune puternic
toxică şi foarte puternic fagodeterentă;
Spectrul actiunii eficace: a) a controlat cu eficacitate mai mare de 50 % o singură
specie dăunătoare: T. urticae; b) a controlat 2 specii de dăunători: T. urticae si D.
agreste;
Potenţialul de acţiune: a) a indus mortalităţi reduse la speciile: T. urticae (33,8
%), pe cultura de castraveţi în seră; T. vaporariorum (33,3 %), pe răsadurile de
vinete şi la cultura de castraveţi în seră; L. decemlineata (12,5 %) şi D. agreste (20
%), în testele de laborator; b) a manifestat acţiune redusă faţă de speciile
dăunătoare: T. vaporariorum (14,3 %), C. gossypii (1 %) şi F. occidentalis (25 %)
la cultura de castraveţi în seră, precum şi împotriva larvelor de L. decemlineata (25
%), în condiţii de laborator.
Extracte din Echinacea purpurea
Tipul de extract: a) tinctură alcoolică din rădăcină uscată; b)
tinctură alcoolică din rădăcină uscată; concentrată prin
evaporarea solventului în atmosferă liberă;
Concentraţia soluţiei utilizate la aplicarea tratamentelor:
soluţie apoasă 5 %;
Concentraţia compuşilor vegetali conţinuţi în extracte: a)
0,080 g/ 100 ml produs b) 0,640 g/ 100 ml produs;
Acţiunea asupra organismelor dăunătoare: a) în seră, a
determinat eficacităţi maxime de 79,4 % (la 9 zile) împotriva
acarienilor (T. urticae) la cultura de castraveţi şi de 58,1 % (la
13 zile) faţă de T. vaporariorum, la cultura de tomate; în
laborator, a indus eficacităţi de 50 % şi 60 % (la 3 zile)
Echinacea
purpurea
("Photo copyright
Henriette
Kress,http://www.henriettes
herbal.com")
împotriva dăunătorilor L. decemlineata şi respectiv, D. agreste; a manifestat efect
fungistatic faţă de ciuperca patogenă Sphaerotheca fuliginea; b) în seră, la cultura
de castraveţi a determinat controlul păianjenului T.urticae cu
35

eficacitate maximă (100 %), la 24 ore după tratament, valoarea acesteia reducânduse
la 84,1 %, după 9 zile;
Modul de acţiune: a) T. urticae: efect acaricid puternic şi persistent, însoţit de
acţiune ovicidă; T. vaporariorum: acţiune insecticidă lentă asupra stadiilor tinere
de dezvoltare ale musculiţei albe; L. decemlineata: toxicitate relativ redusă, posibil
stimulator al dezvoltării prin accelerarea creşterii şi scurtarea duratei ciclului
evolutiv; D. agreste: acţiune toxică moderată şi foarte puternic fagodeterentă; b)
T.urticae: acaricid puternic şi persistent; posibilă acţiune repelentă;
Spectrul acţiunii eficace: a) a controlat cu eficacităţi ≥ 50 % un număr de 5 specii
de organisme dăunătoare: T. urticae, T. vaporariorum, L. decemlineata, D. agreste
şi ciuperca patogenă S. fuliginea; b) a controlat eficace specia T. urticae;
Potenţialul de acţiune: a) nu a fost
eficace împotriva afidelor (C. gossypii) şi
tripşilor (T. tabaci, F. occidentalis); a
prezentat eficacitate relativ redusă (46,2
%) împotriva acarianului T. urticae pe
răsadurile de vinete în condiţii de seră; b)
a furnizat rezultate mai mult sau mai puţin
promiţătoare în cazul speciilor T.
vaporariorum (48,7 %) la cultura de
tomate, F. occidentalis (42,3 %) şi C.
gossypii (12 %) la cultura de castraveţi, în
condiţii de seră.
Notă: eficacitatea produsului creşte la
temperaturi mai ridicate (29-35 o C)
Inula helenium
("Photo copyright Henriette
Kress, http://www.henriettesherbal.co
m")
Frunză de
dovlecel atacată
de ciuperca
parazită S.
ffuliginea
Efectul extractului
de E. purpurea
asupra ciupercii S.
fuliginea, după 15
zile (original)
Extracte din Inula helenium
Tipul de extract: a) tinctură alcoolică din rădăcină
proaspătă; b) extract în acetonă din rădăcină proaspătă;
Concentraţia soluţiei utilizate la aplicarea
tratamentelor: soluţie apoasă 5 %;
Concentraţia compuşilor vegetali conţinuţi în extracte:
a) 6,260 g/100 ml produs; b) 8,100 g/100 ml produs;
Acţiunea asupra plantelor de cultură: nu au indus
reacţii fitotoxice la răsadurile de ardei, tomate, vinete,
castraveţi şi salată; a) acţiune neutră asupra creşterii
plantulelor de ardei, tomate şi vinete; inhibitor moderat al
36
creşterii răsadurilor de castraveţi; stimulator foarte puternic al creşterii plantulelor
de salată; b) efect neutru asupra creşterii răsadurilor de vinete; stimulator slab al
creşterii răsadurilor de ardei şi tomate; inhibitor slab al creşterii plantulelor de
castraveţi; stimulator puternic al creşterii răsadurilor de salată;
Acţiunea asupra organismelor dăunătoare: a) în seră, la cultura de castraveţi,
eficacitatea maximă împotriva păianjenului T. urticae a atins 57 %, după 24 ore şi a
scăzut la 40,3 %, după 9 zile; în laborator, a prezentat acţiune puternică (100 %)
faţă de melcul D. agreste, după 3 zile; b) a prezentat eficacitate relativ bună (58,3
%) împotriva acarianului T.urticae la răsadurile de vinete în seră, după 3 zile de la
tratament; eficacitate ridicată (100 %) împotriva tripsului F. occidentalis, la cultura
de castraveţi în seră;
Modul de acţiune: a) T. urticae: acaricid moderat, lipsă acţiune ovicidă; D.
agreste: acţiune foarte puternic toxică şi fagodeterentă; b) T. urticae: acţiune
acaricidă rapidă, persistenţă relativ bună pe plante, lipsă efect ovicid; F.
occidentalis: insecticid, repelent puternic;
Spectrul actiunii eficace: a) a controlat cu eficacităţi peste 50 %, 2 specii
dăunătoare: T. urticae şi D. agreste; b) a manifestat acţiune mai mult sau mai puţin
eficace împotriva a 2 specii de dăunători: T. urticae şi F. occidentalis;
Potenţialul de acţiune: a) a controlat cu eficacităţi sub 50 % speciile: F.
occidentalis (18,2 %) la castraveţi în seră; D. agreste (29,4 %) la salată în seră; b) a
determinat eficacităţi sub 50 % la speciile: T. vaporariorum (6,7 %) pe răsadurile
de vinete şi la cultura de castraveţi (20 %) în seră; T. urticae (24,7 %) şi C. gossypii
(8,3 %) la cultura de castraveţi în seră; L. decemlineata (25 %) şi D. agreste (40
%), în laborator.
Juglans regia – copac (original)
Extract din Juglans regia
Tipul de extract: tinctură alcoolică din
frunze uscate;
Concentraţia soluţiei utilizate la aplicarea
tratamentelor: soluţie apoasă 5 %;
Concentraţia compuşilor vegetali conţinuţi
în extract: 2,000 g/100 ml produs;
Acţiunea asupra plantelor de cultură: nu a
indus reacţii fitotoxice la ardei, tomate, vinete
şi castraveţi;
Acţiunea asupra organismelor dăunătoare:
în seră, a prezentat eficacitate ridicată (100
%) împotriva dăunătorului T. vaporariorum,
după 12 zile de la tratament;
37