29.10.2014 Views

conta 5 - Liviu Ioan Stoiciu

conta 5 - Liviu Ioan Stoiciu

conta 5 - Liviu Ioan Stoiciu

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Nichita); Râde om de om/ Şi dracul<br />

de toţi…<br />

Deci, atenţie! Bunul-simţ<br />

popular remarcă adesea caracterul<br />

duplicitar-pervers, benefic şi<br />

malefic al râsului, care este, în mod<br />

normal, apanajul inteligenţei şi al<br />

spiritului disociativ, îndelung<br />

cultivat.<br />

Şi cred că e timpul să<br />

remarcăm şi ambiguitatea căutată a<br />

numelui lui Bulă, care pune o<br />

distanţă de numai o jumătate de<br />

sunet între pudoarea odorizată a<br />

bunului-simţ şi mlaştina<br />

pestilenţială a obscenităţii<br />

Intelectualul e Diavolul,<br />

pentru că intelectualul se îndoieşte,<br />

decreta odinioară marele inchizitor<br />

Ignaţiu de Loyola. Iar, de aici şi<br />

până la sloganul Moarte<br />

intelectualilor!, inoculat de noii<br />

politruci ai lui Iliescu maselor sale<br />

de manevră, nu mai e decât un pas<br />

de furnică.<br />

Totuşi ar fi minunat să<br />

încheiem aceste triste considersaţii<br />

cu o observaţie de proverbial bunsimţ<br />

românesc, desprinsă tot din<br />

Povestea Vorbii:<br />

Noi râdem de unul,doi<br />

Şi patruzeci râd de noi.<br />

3. Iar, dacă ne întrebăm:<br />

Câtă realitate e într-un banc?, va<br />

trebui să constatăm, încă o dată că,<br />

adesea, realitatea întrece ficţiunea şi<br />

că bubuitoarea prostie cu clopote<br />

este atât de democratic răspândită în<br />

natură, încât o întâlnim mai la fiece<br />

pas.<br />

51<br />

Şi, ca s-o luăm oarecum<br />

cronologic, într-o scrisoare către<br />

V. Alecsandri (Din vremea lui<br />

Caragea), Ion Ghica relatează<br />

şocat următorul eşantion de colosal<br />

umor negru, avant la lettre,<br />

desprins din realitatea epocii. Dar<br />

să-i dăm cuvântul lui Ion Ghica :<br />

A fost în multe rânduri ciumă<br />

în ţară, dar analele României nu<br />

pomenesc de o boală mai grozavă<br />

decât ciuma lui Caragea!<br />

Niciodată acest flagel n-a făcut<br />

atâtea victime! A murit până la 300<br />

de oameni pe zi şi se crede că<br />

numărul morţilor în toată ţara a<br />

fost mai mare de 90 000.<br />

Contagiunea era aşa de<br />

primejdioasă, încât cel mai mic<br />

<strong>conta</strong>ct cu o casă molipsită ducea<br />

moartea într-o familie întreagă, şi<br />

violenţa era aşa de mare, încât un<br />

om lovit de ciumă era un om mort.<br />

Spaima intrase în toate inimile şi<br />

făcuse să dispară orice simţemânt<br />

de iubire şi de devotament. Muma<br />

îşi părăsea copiii şi bărbatul soţia<br />

pe mâinile cioclilor, nişte oameni<br />

fără cuget şi fără frică de<br />

Dumnezeu. Toţi beţivii, toţi<br />

destrămaţii îşi atârnau un şervet<br />

roşu de gât, se urcau într-un car cu<br />

boi şi porneau pe hoţie din casă în<br />

casă, din curte în curte. Ei se<br />

introduceau ziua şi noaptea prin<br />

locuinţele oamenilor şi puneau<br />

mâna pe ce găseau, luau bani,<br />

argintării, ceasornice, scule, şaluri<br />

etc., fără ca nimeni să<br />

îndrăznească a li se împotrivi.<br />

Fugea lumea de dânşii ca de

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!