conta 5 - Liviu Ioan Stoiciu

More documents

Recommendations

Info

2. Bancul practică un esopism de buzunar; ca dimensiune, evident. El e haiku-ul umorului dar şi o prolegomenă socială şi un silogism al umoarei. El e bufonul de la curtea regelui. Spune ceea ce nu îndrăznim a rosti însă am vrea să auzim dar, mai ales, ceea ce am vrea să se făptuiască. El ne preia neputinţele şi laşităţile şi le transferă spre mântuire imaginarului. Este un seismograf formidabil al stării naţiunii şi o terapie verificată pentru situaţiile fără ieşire. Sau care par astfel. El eliberează tensiuni mortale dar şi pregăteşte terenul pentru exploziile recuperatoare. Prin urmare, dacă bancurile pot fi acuzate că depotenţializează reacţia socială, că subminează dinamica protestului, individual sau social, că oferă un catharsis păgubos, deşi ridendo castigat mores nu e o invenţie românească, ele dinamitează, în acelaşi timp, mistica puterii şi a practicanţilor acesteia aruncându-o în derizoriu şi pregătind căderea. Cât despre istoria noastră, ea e cum e dar nu din cauza bancurilor. În fine, bancul e un depanator al tristeţii şi un ucigaş rafinat de egotisme şi narcisisme. Şi mai este, dar asta ar fi o altă discuţie, un petronian festin al inteligenţei şi un răsfăţ de ” vorbă-n colţuri şi rotundă”. 3. Bancurile de dinainte de ’89 excelau în domeniul politicului sau al moralei sociale. Aveau substanţă, inteligenţă, umor, rafinament. După ’89 bancul a somnolat o lungă perioadă de timp. Locul lui a fost luat de defularea frustă: înjurătura şi bădărănia. Preeminenţa politicului a fost înlocuită cu aceea a sexului, mai ales în exprimarea lui pornografică. De o bună bucată de vreme, însă, bancul începe să-şi revină, semn că oala fierbe din nou cu capacul pus. Nu ştiu câtă libertate existenţială imprimă umorul dar în mod sigur îi aduce spiritului o gură de aer. Aş fi tentat să spun că lumea trăieşte din totdeauna între Calderon de la Barca şi Caragiale între „ viţa e vis” şi „Moft, domnule!”, însă îmi dau seama că dacă realitatea imediată e un banc, şi uneori este, atunci e un banc sinistru! Cât despre realitatea dintr-un banc? Ea e acolo, iremediabil prezentă, căci bancul o aduce cu sine până şi acolo unde transcendentul e coborât în ajutorul lui! 4. Bulă e un fel de Mitică al comunismului. Un personaj pe măsură. Însă Mitică e inteligent. Bulă e stupid, e prostul care sare din baie. Mitică e simpatic. Bulă e bădăran. Mitică e şmecher. Bulă umblă cu oiştea lui Eremia la el. Mitică are umor. Bulă e defectiv de. Mitică te face să râzi. De Bulă se râde. Mitică e băiat fin. Bulă e primitiv. Mitică e şarmant, e fante, e băiat de dame. Bulă e grobian şi bălos la vorbă. Mitică dă uneori palme, „mănţelegi!”, ca să-şi repereze onoarea. Bulă dă cu ciomagul de dragul ciomagului sau calcă lumea cu tractorul. Una peste alta, unul n’are nimic dea face cu celălat. Bulă n-a murit odată cu comunismul, s-a „tranzitat”. Convieţuirea românului, nu numai a celui majoritar, cu el are deja tradiţie şi ca în orice 20
convieţuire cei doi încep să semene. Ba, mai mult încă, să procreeze şi să umple ţara de odrasle viguroase, imbatabile în nesimţire, proastă creştere şi agresivitate. Mitică e trecutul. Bulă e viitorul. Caragiale e înlocuit, „pe ici pe colo prin punctele esenţiale”, de Mazilu: „ Sufrageria mă-si de viaţă!” 5. Dacă tot vorbim de Bulă să rămânem la Bulă: Inspecţie la ora de aritmetică a şcolii în care învaţă Bulă, utecist în clasa a patra. Surpriză! Tensiune! Emoţie! Se verifică tabla-nmulţirii: - Copii, cât fac şapte ori şapte? Clasa freamătă. - Ionescu? - Cin’şpe! - Ruşine, stai jos! Popescu? - Două’ştrei! - Te-ai nenorocit, o să rămâi corigent! Vasilescu? - Trei’şcinci! Dezastru! Învăţătoarea e ca varu. Se bâlbâie. Inspectoarea cuprinsă de milă încearcă să salveze situaţia: - Dar pe dumnealui, dumnealui care stă cu mâna ridicată de la început, de ce nu-l întrebaţi? - Păi, dânsul, ştiţi...tovarăşu’ Bulă... - Tocmai! I-a spune tovarăşu’ Bulă, cât fac şapte ori şapte? - Patruj’nouă! Inspectoarea exultă: - Aţi văzut? Bravo, tovarăşu’ ! Cum ai ştiut? - Simplu, toa’şa: şapte ori şapte patruzeci şi cu nouă, patruj’nouă! 21
Page 3 and 4: CUPRINS 3 - Întoarcerea la literat
Page 5 and 6: „Trăind în spaţiul (prea) îng
Page 7 and 8: „gripa aviară”, adusă pe tăl
Page 9 and 10: Ancheta revistei Bancul şi literat
Page 11 and 12: omân, prezentat, chipurile, prea B
Page 13 and 14: Adrian Alui Gheorghe a enumerat cî
Page 15 and 16: Acum bancurile îi au ca personaje
Page 17 and 18: * „Un călător ajunge la hanul
Page 19: Bancurile sunt în firea umană. Ş
Page 23 and 24: unii colegi le-au inclus în colec
Page 25 and 26: Dumitru Chioaru (Sibiu) „Bulă es
Page 27 and 28: ancul, anecdota umoristică, Bancur
Page 29 and 30: alter ego pentru fiecare român car
Page 31 and 32: Secretarul general nu se lasă: „
Page 33 and 34: mereu pe reţetele ce decompenseaz
Page 35 and 36: O întrebare pertinentă ar fi: und
Page 37 and 38: olteanului, şi „încetineala la
Page 39 and 40: Adrian G. Romila (Piatra Neamţ)
Page 41 and 42: politicul sînt comune şi au mai m
Page 43 and 44: interumane, având ca scop obţiner
Page 45 and 46: acceptat de către lumpenii cât de
Page 47 and 48: În nici un caz cultivarea bancului
Page 49 and 50: Ioan Florin Stanciu (Constanţa)
Page 51 and 52: Nichita); Râde om de om/ Şi dracu
Page 53 and 54: (pârtii, probabil) PRIN FAŢA CASE
Page 55 and 56: Iar, prin anii ’80, când se raţ
Page 57 and 58: eprezentau o expresie a acestui ref
Page 59 and 60: decât Păcală, Till Buhoglindă o
Page 61 and 62: „locomotiva ta m-a tras mereu la
Page 63 and 64: Polemici „Operatorii de bună cre
Page 65 and 66: memoriile lui Dumitru Popescu-Dumne
Page 67 and 68: încă să afle că mamele şi buni
Page 69 and 70: subţire al Murei. Un trup de ţipa
Page 71 and 72:
Din măruntaiele mării se ivi un b
Page 73 and 74:
„În fond, abia antologarea unei
Page 75 and 76:
cetăţenilor. Normal, şi ei, la r
Page 77 and 78:
Ţi-a murit lumina la picioare, se
Page 79 and 80:
Macho-didactici erau alţii; alţii
Page 81 and 82:
poliţista politică pe nume de cod
Page 83 and 84:
trecut prin cel puţin două: una l
Page 85 and 86:
Domnul”? Iar colonelul Negru gaze
Page 95 and 96:
“Eu sunt eroina piesei. Prostimea
Page 97 and 98:
Invitatul revistei „Literatura ro
Page 99 and 100:
înălţimea celei de odinioară.
Page 101 and 102:
pentru literatură, o paradigmă es
Page 103 and 104:
lucruri care nu pot fi translate f
Page 105 and 106:
evistă şi de clan literar nu ai c
Page 107 and 108:
de vreo două decenii? Cît de mult
Page 109 and 110:
vorba despre faptul că aş fi un a
Page 111 and 112:
”Cred că au căpiat mierlele în
Page 113 and 114:
În Luncă Am mâncat am băut sunt
Page 115 and 116:
Poem fiscal Eu când mai sunt mai s
Page 117 and 118:
Alteori rămân sedimente peste car
Page 119 and 120:
copilăreşti/ Acum în munte râsu
Page 121 and 122:
”Sunt toate sincere şi spuse pe
Page 123 and 124:
vorbesc după cum fac şi acum fiec
Page 125 and 126:
A cerut însă sforţări uriaşe a
Page 127 and 128:
monstruos, indiferentismul cultu(r)
Page 129 and 130:
propria d-voastră atestare în ace
Page 131 and 132:
”Romanul din roman ca şi cel din
Page 133 and 134:
auctorială înseamnă aici inventa
Page 135 and 136:
În Piaţa Centrală se ridică Mar
Page 137 and 138:
o scurtă expediţie de recunoaşte
Page 139 and 140:
Dar fata în alb coborâse îngând
Page 141 and 142:
taxă inversă, de abuz în servici
Page 143 and 144:
singur refren, reluat mereu de la c
Page 145 and 146:
Ca şi la Voroneţ, din dreapta, di
Page 147 and 148:
peste 20 de ani a fost citit la vre
Page 149 and 150:
însoţit de cohorta lui de spinăr
Page 151 and 152:
Şi pauza secundelor Fecundă cezur
Page 153 and 154:
Lăsaţi să cadă peste ei lumina
Page 155 and 156:
Ion Chinezu figura şi el printre c
Page 157 and 158:
Scrisoarea anticipează, într-un f
Page 159 and 160:
victorioaselor sale călătorii ero
Page 161 and 162:
Totul se petrece ca şi când feti
Page 163 and 164:
”nu nu nu nu s-a scris totul adev
Page 165 and 166:
iubite al meu cetitorule chiar şi
Page 167 and 168:
păianjen de sub tălpile mele se-n
Page 169 and 170:
ce aş fi ales să devin un lup vî
Page 171 and 172:
capabili să formeze, în faţa per
Page 173 and 174:
gura. Ceea ce se simte şi respect
Page 175 and 176:
”Epoca post-Beatles. Europa fuses
Page 177 and 178:
pozând într-un bunic înţelegăt
Page 179 and 180:
”Cuprinsul cărţii de faţă, î
Page 181 and 182:
Vasile Voiculescu. Monografie (2006
Page 183 and 184:
creaţiei literare (s.a.)“), o mo
Page 185 and 186:
În meditaţie, nu gândul /gândur
Page 187 and 188:
Nu utilizarea dezastruoasă a anumi
Page 189 and 190:
Isus iniţiindu-ne în arta blânde
Page 191 and 192:
era sete./ iar bătrînilor vorbind
Page 193 and 194:
născut în plîns”; „am venit
Page 195 and 196:
termen citat poate să însemne, pe
Page 197 and 198:
* Eu ştiu că Ethan este un duh al
Page 199 and 200:
mai mult. Cu cât ştii s-o asculţ
Page 201 and 202:
“Se zice că o ziaristă l-ar fi
Page 203 and 204:
semnificare? Pentru început, ea ne
Page 205 and 206:
(Lumea se împarte în două) Lumea
Page 207 and 208:
(Mi s-a întâmplat deseori să fiu
Page 209 and 210:
munca necheltuită; e munca strîns
Page 211 and 212:
scriitorilor îl va depăşi pe ace
Page 213 and 214:
înmugurească lamura uscăciunii a
Page 215 and 216:
Un psalm de Mihai Merticaru Doamne
Page 217 and 218:
semnificativ, cu sentimentul că am
Page 219 and 220:
ales, însă există mereu, de la u
Page 221 and 222:
(Ca să înlătur orice posibilitat
Page 223 and 224:
singurătatea, adevărul?”. „Ce
Page 225 and 226:
iluminare lăuntrică, enigmaticul
Page 227 and 228:
”În frumoasa-i nevinovăţie, sc
Page 229 and 230:
au murit caii, vacile, porcii, stup
Page 231 and 232:
Petruţ Pârvescu - 55 Prolog Mimâ
Page 233 and 234:
publicată sub auspiciile Asociaţi
Page 235 and 236:
sfârşitul secolului al XIX-lea, l
Page 237 and 238:
generaţie, aceea a valorilor reale
Page 239 and 240:
să-mi consacru zilele care mi-au m
Page 241 and 242:
modelându-ne/ din nou aşa cum am
Page 243 and 244:
Lecturi ”Cel mai recent volum de
Page 245 and 246:
”Şi strămutat în Altă Parte D
Page 247 and 248:
Visând munţi şi munţi. Şi dilu
Page 249 and 250:
“Albumul lui Dinu Huminiuc, este
Page 251 and 252:
ealitatea înţeleasă în formele
Page 253 and 254:
CENTENAR CZESŁAW MIŁOSZ (1911 - 2
Page 255 and 256:
Devotament Voi, cei pe care nu pot
Page 257 and 258:
Poem pentru sfârşitul secolului C
Page 259 and 260:
De unde venim noi nu există deoseb
Page 261 and 262:
din Polonia că aveam o oarecare va
Page 263 and 264:
WILLIAM TREVOR Născut pe 24 mai 19
Page 265 and 266:
O pisică neagră se furişă prin
Page 267 and 268:
- Cine? întrebă ea din nou El voi
Page 269 and 270:
sa - se pierdeau acum printre faldu
Page 271 and 272:
- Hai, înapoi la somn! * Zugrăvit
Page 273 and 274:
furgonetă pentru a schimba pensule
Page 275 and 276:
* Zugravii aşteptară până ce to
Page 277 and 278:
SEAMUS HEANEY Considerat a fi unul
Page 279 and 280:
Dintre rândurile de cartofi, unde
Page 281 and 282:
Un licăr rece de suflete Pe vreun
Page 283 and 284:
Cei care vin “Dar tăcerea Ritei
Page 285 and 286:
Poeme de Rita Chirian 1. analgezicu
Page 287 and 288:
6. douăzeci şi şapte spre douăz
Page 289 and 290:
Debut „ câinele meu nu va avea n
Page 291 and 292:
Copilărie te mai joci cu picioarel
Page 293 and 294:
străinătate, îşi apropie de sf
Page 295 and 296:
Radu Aldulescu şi Petru Cimpoeşu.
Page 297 and 298:
Asociaţia Culturală CONTA, revist
Page 299 and 300:
se defineşte altfel, se decupează
Page 301 and 302:
spre mine, în special din partea c
Page 303 and 304:
În tren În tren, după amiază so
Page 305 and 306:
AUTORII Adrian Alui Gheorghe. Născ
Page 307 and 308:
Vasile Spiridon. Născut la 14.02.1
Page 309:
309
show all

conta 5 - Liviu Ioan Stoiciu

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?