aici - Editura Lumen

EDITURA LUMEN
ASOCIAŢIA LUMEN
APARIŢII EDITORIALE LUMEN
Colecţia Filosofie şi Ştiinţe Umaniste
(Filosofie, Logică, Semiotică, Estetică,
Istorie şi Litere)
Iaşi, 2011
1

APARIŢII EDITORIALE LUMEN
Editura Lumen este acreditată CNCSIS
Iaşi, Ţepeş Vodă, nr. 2
edituralumen@gmail.com
grafica.redactia.lumen@gmail.com
prlumen@gmail.com
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Consilier Editorial: Dr. Antonio SANDU
Redactor: Simona PONEA
Copertă: Cristian UŞURELU
Colecţia: Recenzii de Carte
Reproducerea oricărei părţi din prezentul volum prin fotocopiere,
scanare, multiplicare neautorizată indiferent de mediul de transmitere
este interzisă.
2

EDITURA LUMEN
ASOCIAŢIA LUMEN
APARIŢII EDITORIALE LUMEN
Colecţia Filosofie şi Ştiinţe Umaniste
(Filosofie, Logică, Semiotică, Estetică,
Istorie şi Litere)
Iaşi, 2011
3

Cuprins:
Colecţia Filosofie
2010
Filosofie socială ................................................................... 15
Autor: Antonio Sandu
Resurecţia metafizicii în cosmologia în lui Giordano Bruno
............................................................................................. 16
Autor: Marian ŢĂRANU
Libertate şi moderaţie politică ............................................ 17
Autor: Marius CĂPRARU
Adevăr şi cunoaştere în raţionalismul critic........................ 18
Autor: Emilia CLOŞCĂ
2009
Politica şi metapolitica la Platon......................................... 19
Autor: Isadora DUNCA
Mic tratat de gnoseologie....................................................20
Autor: Tomiţă CIULEI
Ipostaze ale simbolului în lumea tradiţională..................... 21
Autor: Daniel COJANU
Heidegger şi rostirea fiinţei.................................................22
Autor: Viorel ROTILĂ
Tragicul în filosofia existenţialistă franceză .......................23
Autor: Viorel ROTILĂ
2008
Metafizica cuantică .............................................................24
Autor: Antonio SANDU
5

Invidual Versus Society in The Dystopian Fiction of The
First Half of The XX-Th Century........................................25
Autor: Gabriel ROMAN-BĂRBUŢI
Suflet întrupat şi trup însufleţit ...........................................26
Autor: Alina BARBU
Om, creaţie, libertate. Cultura ca orizont ontologic uman în
concepţia filozofului Lucian Blaga .....................................27
Autor: Ioana Camelia ŞANDOR
Studii în filosofia Orientului................................................28
Autor: Antonio SANDU
Sartre - un filosof al libertăţii umane...................................29
Autor: Ramona BUJOR
Logică, argumente şi retorică. De la raţiunea teoretică la
raţiunea practică în discursul public...................................30
Autor: Tomiţă CIULEI
Direcţii în hermeneutica actuală......................................... 31
Autor: Oleg BERNAZ
2007
Despre Zombie şi alţi demoni.............................................32
Autor: Alexandra VARGA
Jocurile de limbaj ale lui Ludwig Wittgenstein. O explicaţie
a comunicării intra şi interpersonale...................................33
Autor: Cosmina Florentina SURLEA
Platon- Teoria reamintirii....................................................34
Autor: Patricia VOINESCU
Eseuri de metafizică cuantică .............................................35
Autor: Antonio SANDU
Depăşirea fenomenologiei clasice în filosofia creştină
contemporană......................................................................36
Autor: Ramona BUJOR
6

Despre neant şi existenţă. Tentative de dialog cu Jean Paul
Sartre....................................................................................37
Autor: Raluca RĂDOI
Eul şi religia. Cercetări de psihologie şi filosofie................38
Autor: Bianca Bogdana ARCHIP
Pluralism ontologic şi ideea simţului comun din perspectiva
filosofiei analitice.................................................................39
Autor: Cătălina Daniela RĂDUCU
2006
De sensu. Încercare istorico-metodologică asupra
empirismului în efortul Gnoseologic...................................40
Autor: Tomiţă CIULEI
Cartea Legii ......................................................................... 41
Autor: Keşişian BEDROS
Misterul Zeiţelor de la Isaiia ...............................................42
Autor: Vicu MERLAN ................................................................42
Dracula de la Gotic la Postmodernism ...............................43
Autor: Ana Maria BOBOC
Semiotica cuantică a limbajului arhetipal...........................44
Autor: Şerban FOTEA
Dualismul cartezian şi avortul. Două reflecţii asupra
persoanei..............................................................................45
Autor: Marko Lehel Csongor
Interferenţe spirituale postmoderne. Revalorizări ale
spiritualităţii Orientului în Gândirea contemporană. .........46
Autor: Antonio SANDU
Erosul „labirint” semn şi simbol în Maitreyi......................47
Autor: Ruxandra NECHIFOR
A spune şi a arăta Onto–logia în Tractatus Logico –
Philosophicus ......................................................................48
7

Autor: Andrei Alexandru ACHIM
Scurtă istorie a logosului .....................................................49
Autor: Bogdan BAGHIU
Cunoaşterea în vidul iubirii .................................................50
Autor: Marilena BONTAŞ
2005
Căutarea omului nou În trilogia Străbunii Noştri de Italo
Calvino, o interpretare antropologică.................................. 51
Autor: Oana Grigoraş SAVIN
Colecţia Istorie
2010
Arta bijuteriilor din Moldova...............................................55
Autor: Liliana CONDRATICOVA
Războiul din Afghanistan (1979- 1989). În memoria
participanţilor din Republica Moldova. Realitate istorică şi
imaginar social ....................................................................56
Autor: Ion XENOFONTOV
2008
Arme şi unelte de silex şi piatră din eneoliticul Moldovei
dintre Carpaţi şi Prut .........................................................57
Autor: Vicu MERLAN
Colecţia Filologie lingvistică
2010
Surtitrage du dialogue dramatique dans la pratique théâtrale
contemporaine..................................................................... 61
Autor: Ana Maria DRAGNEA
8

2009
Nichita Stănescu – poezia ca aventură ontologică .............62
Autor: Irina Monica BAZON
Experimentul lecturii...........................................................63
Autor: Nastasia SAVIN, Mirela SAVIN
Chateaubriand entre L'Essai sur les revolutions et Le Genie
du christianisme: l'apparition d'une conscience chretienne
.............................................................................................64
Autor: Diana MITE
Auteurs francais.François Villon et Marcel Proust .............65
Autor: Ruxandra MANEA
Eugeniu Coşeriu. Contribuţii la pragmatica lingvistică .....66
Autor: Carmen PĂDURARU
Exilul ca traumă, trauma ca exil în opera lui Norman
Manea ..................................................................................67
Autor: Aurica STAN
De veghe în lanul de proză. De la Mircea Eliade la Mircea
Cărtărescu............................................................................68
Autor: GEO Vasile
Exilul ca traumă, trauma ca exil în opera lui Norman
Manea ..................................................................................69
Autor: Aurica STAN
Stilul indirect liber în proza lui Vasile Voiculescu ..............70
Autor: Claudia Ileana SPINEANU............................................70
Le mythe d’Œdipe et le roman policier – une analyse de
quatre romans français ........................................................ 71
Autor: Adriana GHEORGHE
2008
Iaşul în literatură……………………………………………72
9

Autor: Antonio SANDU, Anamaria BOBOC
2007
Displacements of History and Identity in Salman Rushdie s
Midnight’ s children ............................................................73
Autor: Angela STĂNESCU
Acted And Unacted Parts. The Quest for Identity in Virginia
Woolf s Novels.....................................................................74
Autor: Florentina CIOLOCA
L’hermaphrodite monstrueux .............................................75
Autor: Mihaela STĂNICĂ
Sadovenizarea bovarismului................................................76
Autor: Oana PĂTRAŞCU
Aspecte ale dandysmului în literatura română....................77
Autor: Elena DRAGU
Themes in the Contemporary British Novel by Women ....78
Autor: Ileana Botescu SIREŢEANU
Cultural Glimpses of the English- Speaking World............79
Autor: Augustina BUT
Otherness and the Quest For Identity: An Epitome of
George Eliot s Novels..........................................................80
Autor: Ioana IACOB
Cultivarea limbii literare...................................................... 81
Autori: Liliana IACOBACHE, Ion IACOBACHE
Dezvoltarea, nuanţarea şi activizarea vocabularului...........82
Autori: Liliana IACOBACHE, Ion IACOBACHE
2006
Imaginarul social în opera lui Rabelais şi Creangă ............83
Autor: Ana-Maria BOBOC
Arhaicul în poezia şi proza lui Vasile Voiculescu ...............84
10

Autor: Lili Helga GERGELY
I.L.Caragiale Jocuri textuale şi tipuri de discurs. Aplicaţie
pe Momente şi schiţe...........................................................85
Autor: Cristina CIOBANU
2003
Style in Language Discourses and Literature .....................86
Autori: Horia HULBAN (editor)
11

Colecţia Filosofie
13

2010
Filosofie socială
Autor: Antonio Sandu
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, 2010
Nr. pag. 134
Cursul „Filosofie Socială” este destinat studenţilor Facultăţii de
Drept, specializare „Relaţii Internaţionale şi Studii Europene” din
cadrul Universităţii „Mihail Koglniceanu” din Iaşi, putând fi o
lectură interesantă pentru orice persoană interesată de problematica
filosofiei sociale. Volumul este structurat pe unităţi de învăţare,
capitole şi cursuri. Unele cursuri au în componenţă o serie de
problematizări suplimentare, marcate ca atare, cu un mai înalt nivel
de abstractizare al informaţiei. Pe lângă acestea volumul cuprinde o
serie de propuneri pentru teme de seminar ce pot fi abordate de
studenţi, în baza unor lecturi suplimentare.
Volumul urmăreşte să creioneze principalele domenii de interes ale
Filosofiei sociale în contemporaneitate, atât într-o abordare istorică
cât şi tematică. În construcţia cursului s-a ţinut cont de specificul
interesului filosofic manifestat de studenţii specializării menţionate,
pe de o parte şi de necesitatea constituirii unui cadru unitar de
înţelegere a Filosofiei sociale în calitatea sa de componentă majoră a
culturii umane cu rolul de ghidare teoretică şi interogativă a
conştiinţei în demersul său de cunoaştere a lumii şi înstăpânirea
acesteia.
15

Resurecţia metafizicii în cosmologia în lui
Giordano Bruno
Autor: Marian ŢĂRANU
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, 2010
Nr. pag. 344
Istoria interpretărilor operei lui Giordano
Bruno reflectă succesiunea perioadelor revoluţionare sau a celor de
căutare a identităţii unor epoci. Perspectiva diacronică asupra
modelor sau curentelor de interpretare a operei şi biografiei bruniene
pune în lumină moduri aproape radical diferite de a vedea una dintre
contribuţiile decisive la naşterea Modernităţii. Astfel, Bruno a fost
interpretat atât in cheie materialista, cât şi spiritualista, a fost
revendicat atât de gândirea atee cat şi de cea magica, a fost invocat
ca proba istorica atât de revoluţionari, cat şi de conservatori.
Aceasta polivalenţă a operei şi biografiei gânditorului italian
constă, pe de o parte, în natura duală, de multe ori incosistentă, a
scrierii lui Giordano Bruno, iar pe de altă parte, în subiectivitatea
epocii şi a comentatorului care l-a analizat pe filosof. Autorul cărţii
subliniază aceste „carenţe metodologice” fără însa a le percepe ca
lipsuri ci, dimpotrivă, subliniind ca lucrările lui Bruno, alimentate de
istoricul sau de viaţa, au determinat dificultăţi fecunde lectorului din
diferitele epoci.
16

Libertate şi moderaţie politică
Autor: Marius CĂPRARU
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, 2010
Nr. pag. 252
Această culegere de două lucrări, prima
care tratează opera filosofică a lui
Raymond Aron şi cea de-a doua care se ocupă de originile
intelectuale ale Revoluţiei Americane are rolul de a urmări felul în
care opera lui Aron şi evenimentul reprezentat de Revoluţia
Americană au fost depăşite în importanţă de interpretările lor
succesive. În acelaşi timp, statutul lor filosofic şi istoric esenţial a
rezistat tentativelor de anihilare şi amneziei sociale.
Culegerea se numeşte “Libertate şi moderaţie politică” pentru că cele
două subiecte tratate au ca punct comun de interes discuţia despre
sensul libertăţii acordat de Aron operei sale prin filtrul moderaţiei,
iar revoluţionarii americani reuşesc să obţină libertatea prin
moderaţia acţiunilor lor politice.
Memoria colectivă nu este independentă de uitarea colectivă, astfel
încât istoria manifestărilor concrete ale acestui cuplu libertatemoderaţie,
în opera lui Aron şi în Revoluţia Americană, constituie
subiectul acestei lucrări.
17

Adevăr şi cunoaştere în raţionalismul
critic
Autor: Emilia CLOŞCĂ
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, 2010
Nr. pag. 304, format A 5
Karl Popper este unul dintre cei mai discutaţi filosofi ai ştiinţei,
începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea, opera lui
bucurându-se de o imensă notorietate internaţională. La noi în ţară,
s-au făcut dese referiri în ultimii 50 de ani, dar, după ştiinţa noastră,
nu există o monografie dedicată celui care a enunţat un criteriu de
demarcare între teoriile pretendente la ştiinţificitate şi ideologii. O
teorie ştiinţifică se caracterizeaza prin aceea că, din ansamblul,
coerent al enunţurilor constituite, se poate detaşa cel puţin un
anumit enunţ cu funcţie de testare empirică astfel încât, dacă ar fi
dovedit adevărat, i s-ar nega universalitatea. Aşa stau lucrurile cu
teoria lui Einstein şi cu teoria lui Newton despre gravitaţie. De
exemplu: „Dacă deplasarea spre roşu a liniilor spectrale datorat
potenţialului gravitaţional nu ar exista, teoria generală a relativităţii
nu ar putea fi susţinută”. Nu la fel se întâmplă cu marxismul şi
psihanaliza, pe care Popper le-a acuzat că sunt ideologii, care, din
punct de vedere epistemologic, duc în eroare, iar din punct de
vedere politic, sunt dogmatice.
Academician Teodor DIMA
18

2009
Politica şi metapolitica la Platon
Autor: Isadora DUNCA
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, 2009
Nr. pag. 106, format A 5
Care formă de comunitate umană sau
statală ar fi cea mai bună, sau întrebările
privind libertatea, dreptatea, dezvoltarea individuală sau educaţia,
cele referitoare la raportul dintre individ şi societate, putere şi
dominaţie, reprezintă probleme care ne preocupă astăzi la fel de
mult ca şi pe gânditorii secolelor trecute. Sunt mari teme ale tradiţiei
filosofice, iar tentativele de a le găsi răspunsuri, conduc spre soluţiile
oferite de filosofii, din antichitate până în prezent.
Motivaţia acestei lucrări are în vedere problemele fundamentale ale
existenţei omului în societate, analizate încă de către sofişti, Platon
sau Aristotel, care îşi dovedesc (unele dintre ele) actualitatea.
Problema politică, tema polis-ului, este prezentă peste tot în opera
lui Platon şi constituie substanţa centrală a filosofiei platoniciene.
Dialogul Republica, în care filosoful oferă un spaţiu important
analizei statului a fost interpretată în moduri foarte diferite. Pentru
unii interpreţi, ea descrie un mod de stat ideal, iar paralelele pe care
le trasează Platon între stat şi omul individual nu înseamnă nimic
mai mult decât o ilustrare a acestui stat ideal.
19

Mic tratat de gnoseologie
Autor: Tomiţă CIULEI
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, 2009
Nr. pag. 446, format B 5 JIS
Filosofia, în esenţă, cuprinde două mari probleme: problema
existenţei ce constituie obiectul de studiu al metafizicii şi gnoseologia
sau teoria cunoaşterii. Prin gnoseologie demersul filosofic tinde să
elucideze natura şi extensiunea cunoaşterii, presupoziţiile şi
fundamentele acesteia. Astăzi se utilizează, în special, termenul de
„epistemologie". Epistemologia, însă, este înţeleasă ca teorie
filosofică a cunoaşterii ştiinţifice, în timp ce gnoseologia are ca
obiect totalitatea formelor şi modalităţilor cunoaşterii umane. Gnosis
reprezintă termenul general folosit în filosofia antică greacă pentru
cunoaştere, incluzând percepţia senzorială, memoria, experienţa şi
cunoaşterea ştiinţifică - Episteme. în evoluţia filosofiei distingem
discipline care se formează şi se dezvoltă pe măsură ce anumite
probleme dobândesc o însemnătate specifică. Sfera lor de studiu este
mai restrânsă şi, deşi se integrează în ansamblul preocupărilor
filosofiei, nu reprezintă decât un domeniu particular în raport cu
aceasta. într-un astfel de context se înscrie epistemologia, disciplină
unde se tratează caracteristicile, formele şi metodele cunoaşterii
proprii cugetării ştiinţifice. Paralel cu sinteze gnoseologice referitoare
la relaţiile dintre cunoştinţe şi realitatea obiectivă au fost elaborate
epistemologii ale principalelor tipuri de cunoaştere ştiinţifică:
epistemologia matematicii şi logicii, fizicii şi ştiinţelor experimentale,
ştiinţelor sociale.
20

Ipostaze ale simbolului în lumea tradiţională
Autor: Daniel COJANU
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, 2009
Nr. pag. 202, format A 5
De-a lungul timpului, simbolul a suscitat conştiinţei teoretice un
interes statornic, beneficiind de abordări diverse. O tradiţie a
interpretărilor simbolului care urcă până la Platon a încorporat
treptat hermeneutica textelor sacre, istoria artei, filosofia culturii,
antropologia, semiotica, fenomenologia religiilor, psihanaliza. Pe de
altă parte, conştiinţa comună şi-a format o reprezentare neechivocă
despre simbol şi recurge frecvent la simboluri în activităţile ei
obişnuite. Iar atunci când doreşte să aprofundeze înţelegerea
simbolului şi să-şi fundamenteze demersurile, ştie că se poate bizui
pe rezultatele teoretice ale cercetătorilor.
Omul contemporan este împresurat de imagini cărora li se atribuie în
mod curent semnificaţie simbolică. Spoturile publicitare, videoclipurile,
sloganurile, retorica discursurilor electorale îşi întemeiază
eficacitatea pe anumite imagini percutante, cu o mare putere de
evocare, capabile să înrâurească determinant sensibilitatea oamenilor,
imagini cărora li se recunoaşte statutul de simboluri. În torentul de
imagini pe care cultura post-modernă a audio-vizualului le secretă
incontinent, reprezentările simbolice se particularizează prin
capacitatea de a sintetiza şi de a comunica prompt informaţii.
Această funcţie le este unanim recunoscută. Imaginile sacre, semnele
codului rutier, stemele, emblemele, siglele, operatorii logicomatematici,
abrevierile tabloului elementelor chimice sunt etichetate
în mod nediferenţiat drept simboluri.
21

Heidegger şi rostirea fiinţei
Autor: Viorel ROTILĂ
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, 2009
Nr. pag. 227, format A 5
Această carte doreşte să dezvăluie legătura inextricabilă dintre fiinţă
şi limbă sub semnul căreia filosoful german aşază gândirea fiinţei,
relaţia indicând şi o alta mult mai vizibilă, respectiv cea dintre fiinţă
şi timp. Rostirea fiinţei dă seama în primul rând de modalitatea
esenţială în care Dasein-ul orientează lucrurile ajungând la sensul lor,
respectiv prin intermediul rostului lor (pentru el), deci al
ustensilităţii, dar şi de tentaţia (continuu refuzată şi iar reluată) de a
reduce gândirea heideggeriană la o definiţie, şi anume: fiinţa este
limbaj.
Consider că principala temă a lucrării Fiinţă şi timp o constituie
sensul fiinţei, cercetarea Dasein-ului având rostul de a evidenţia
structurile acestuia care intervin în naşterea sensului fiinţei. Cred că
putem vorbi de dorinţa gânditorului german de a construi un alt
limbaj în care sensul fiinţei să fie exprimat într-un mod originar;
acesta este un alt motiv pentru care am insistat pe rostirea fiinţei.
Se impun câteva precizări tehnice: cartea Sein und Zeit, esenţială
pentru această lucrare, am citit-o iniţial într-o altă traducere (de fapt
în alte traduceri) decât cea efectuată de domnii Gabriel Liiceanu şi
Cristian Ciocan, respectiv în cea a domnului Doru Gabriel Tilinca.
22

Tragicul în filosofia existenţialistă franceză
Autor: Viorel ROTILĂ
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, 2009
Nr. pag. 476, format A 5
Această lucrare stă sub semnul întrebării: Ce este tragicul? Nu vom
da o definiţie a tragicului, ori vreun set de definiţii, în încercarea de a
fixa în mod irevocabil tragicul în concepte, răspunsul la această
întrebare putând fi desluşit pe întreg parcursul lucrării. Pentru a
ajunge la acest rezultat va trebui să răspundem mai întâi la o altă
întrebare, ce ţine de metodă: Care este universul de discurs în care
poate fi definit tragicul? Poate apărea tragicul rupt de existenţa
umană, fără nici o legătură cu ea? Universul de discurs pe care-l vom
avea în vedere este cel circumscris de filosofia existenţialistă franceză.
Evident, nu înţelegem acest „univers de discurs” ca fiind unul
ermetic, fără nici o legătură cu alte cadre de referinţă, aşa cum nici
filosofia existenţialistă nu apare din neant şi nu dispare fără a lăsa
urme în alte curente filozofice; la rândul său acest „univers de
discurs” va fi situat în orizontul de sens al fenomenologiei.
Orientarea predilectă a cercetării va fi dominată de ideea că filosofia
existenţialistă constituie un moment „necesar” al istoriei filosofiei,
un eveniment ce survine în mod firesc, legat intim de ansamblul
cunoaşterii umane. Ca orice intro-ducere dorim ca şi aceasta să fie o
ducere înăuntrul problemei aflate în atenţie, respectiv analiza
tragicului în filosofia existenţialistă franceză.
23

2008
Metafizica cuantică
Autor: Antonio SANDU
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, februarie 2008
Nr. pag. 128, format A 5
Filosofia contemporană, după ce ştiinţa a
făcut loc indeterminării şi posibilului în cunoaştere, ar trebui să
recupereze gnoseologic misterul. Misterul îl înţelegem nu doar ca pe
o limitare a cunoaşterii în sensul unei cenzuri transcendente, ci şi ca
pe o deschidere creatoare în faţa infinitului. Metafizica şi spiritul
ştiinţific sunt două dimensiuni ale cunoaşterii care împreună cu
religiosul, misticul şi artisticul ar trebui să deschidă calea printr-o
superpoziţie creatoare către cunoaşterea unică holistă. Această
perspectivă holist- umanistă ar putea să întemeieze ştiinţa în secolul
XXI.
Metafizica cuantică, poate prelua, anumite concepte, pe care să le
dezvolte şi integreze într-o proprie viziune transdisciplinară,
conceptul de transcendent, care în mod necesar asociat celui de
subiect cunoscător, transepistemic.
Regândirea realului în termenii posibilităţii de existenţă şi a unei
probabilităţi de a fi, deschide în spaţiul culturii jocul libertăţii
variantelor. Dacă ontologic pisica lui Schrodinger poate fi cu un
anumit grad de probabilitate vie, moartă, vie- nevie, moartă,
nemoartă în acelaşi timp spaţiul culturii se deschide în faţa alterităţii.
24

Invidual Versus Society in The
Dystopian Fiction of The First Half
of The XX-Th Century
Autor: Gabriel ROMAN-BĂRBUŢI
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, octombrie 2008
Nr. pag. 101, format A 5
The present paper has as its main theme the complex relationship
between the individual and society in the anti-utopian literature of
the first half of the XX-th century. As we know, this period has
been an extremely prodigious one for the utopian literature, marking
a decisive shift of perspective of the utopian imaginary.
The reasons for this will be analyzed in the following pages, both
from a synchronic and from a diachronic perspective. We will
analyze the literary evolution of the utopian genre and the reasons
that lead to its mutations, and also we will try to configure the
paradigmatic changes in the collective imaginary that lead to the
flourishing of anti-utopianism. We will thus try to understand the
causes that lead to the emergence of the dystopian subgenre and to
categorize them adequately.
This would also mean a contextualization of the general
phenomenon concerning dystopianism, but also, due to the
complexity of the writing, of the feelings and ideas expressed in it,
from Zamyatin to Orwell, it will also be an attempt at an ampler
vision on the matter, having in mind such issues as the origins of
moral or the impact society has on the development and freedom of
the individual.
Autorul
25

Suflet întrupat şi trup însufleţit
Autor: Alina BARBU
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, octombrie 2008
Nr. pag. 205, format A 5
Eseul „Suflet întrupat şi trup însufleţit” este teza de doctorat a
autoarei, cu modificările impuse de cerinţele editoriale. Alina Barbu,
absolventă a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din
Universitatea Bucureşti, este lector doctor la Academia Navală din
Constanţa.
Sarcina asumată este una dificilă, înainte de toate prin includerea
unui masiv corpus de texte, dar şi prin iniţiativa de a fi traducătoarea
lor. Dificultatea este compensată de coerenţa specifică, transpunerea
în limba română fiind asigurată, cum am spus, de acelaşi „interpret”.
Remarcăm seriozitatea redactării studiului, bogata informaţie şi
fineţea analitică. Abordarea se face din perspectiva istoriei literare şi
avem de-a face cu o prezentare echilibrată a opiniilor unor
comentatori anteriori, de evidentă reputaţie, şi a acelora proprii. În
totalitatea lui, eseul trebuie privit ca un demers meritoriu de a
împinge mai departe cercetările în această direcţie.
O „Introducere” limpidică expune finalitatea eseului, şi anume „să
prezinte universul înformaţional din secolul al XVII-lea, opiniile
gânditorilor şi moraliştilor asupra sufletului şi trupului, cât şi
reflectarea acestora în poezia barocă şi metafizică din Anglia şi
Franţa”.
Nicolae Rotund
26

Om, creaţie, libertate. Cultura ca orizont
ontologic uman în concepţia filozofului
Lucian Blaga
Autor: Ioana Camelia ŞANDOR
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, noiembrie 2008
Nr. pag. 124, format A 5
Lucrarea de faţă se dorea a fi iniţial o transpunere a sistemului
filosofic blagian în termenii ordinii atât de familiare fiecăruia dintre
noi: începutul (apariţia omului), dezvoltarea (cunoaştere) iar în final
se dorea adăugarea sensului (cultură şi Dumnezeu). Au apărut apoi
îndoielile, semnificaţiile care iniţial au fost ignorate şi care acum se
întorceau sub forma unor imperative. Nu se poate ignora în corpul
unei lucrări sensul ultim; trebuie să-l macini, să-l duci încoace şi
încolo pentru ca acesta să trădeze raţiunea întregului edificiu.
Am decis, în acest fel, să încep această lucrare, elaborată în termenii
propriei înţelegeri, cu Marele Anonim. De ce începem cu Marele
Anonim?
Într-o primă instanţă pentru că unitatea, oricât de fascinantă ar fi, nu
poate fi preluată şi analizată fără sensul metafizic – cel puţin nu în
termenii acestei lucrări (deşi nu ne este teamă de o eventuală
extrapolare). Ar constitui un dezavantaj major pentru orice abordare
stagnarea la un nivel intermediar în condiţiile în care un filozof şi-a
continuat gândul prin “cel mai nobil risc al spiritului uman”, prin
cercetarea “întocmirilor profunde” care dezaxează şi dau ordinea
atotordonatoare.
Autoarea
27

Studii în filosofia Orientului
Autor: Antonio SANDU
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, februarie 2008
Nr. pag. 164, format A 5
Intenţia acestui volum nu este de a realiza o prezentare exhaustivă a
filosofiei Orientului ci de a prezenta cu precădere acele sisteme şi
şcoli filosofice a căror doctrină reinterpretată contribuie la
construcţia paradigmei holiste.
Vom pune accent asupra ideilor şi conceptelor metafizice care cu o
oarecare actualitate în construcţia viziunii holiste, urmărind să
punctăm transferurile semantice pe care respectiva idee le-a suferit
trecând printr-un proces de semioză integratoare pentru a deveni
puncte de referinţă ale paradigmei transmoderne.
Pentru o ordonare care să păstreze cât de cât viziunea încetăţenită în
studiile orientale vom prefera împărţirea pe şcoli şi curente şi pe
zone geografice de unde provin doctrinele filosofice pe care le vom
menţiona, dar vom adăuga o sinteză sub forma unor momente
semiotice şi a contiguităţii viziunilor aşa cum sunt ele reinterpretate
în paradigma holistă. Ca atare vom neglija sau trata foarte sumar
anumite curente filosofice sau mistice precum şi şcoli de gândire
mistico- ritualică a căror resemnificare nu este semnificativă din
perspectiva construcţiei holiste.
28

Sartre - un filosof al libertăţii umane
Autor: Ramona BUJOR
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, februarie 2008
Nr. pag. 392, format A 5
Precuvânt la cuvintele lui Sartre
Într-un timp al declinului judecăţii critice, universitarul ieşean
Ramona Elena Bujor şi-a propus o analiză in esse a operei lui Jean-
Paul Sartre, urmărind desfăşurarea conceptelor de libertate şi creaţie,
pe toate palierele filosofiei sale: fenomenologie, ontologieexistenţială,
antropologie şi morală.
Astfel, construcţia lucrării Critique de la Raison Dialectique, care
vizează realizarea unei Antropologii existenţiale şi care a fost
echivalată (de către critici neavizaţi) cu o „teorie marxistă despre
praxis”, este cu mult mai mult decât o filosofie întemeiată pe studiul
raporturilor sociale de putere, dintre relaţii de producţie (baza
economică a societăţii) şi suprastructura (ideile dominante şi
instrucţiunile corespunzătoare: Stat, Drept, Biserică etc), este aşadar,
o filosofie despre libertatea individului ( pentru-sinele) în dinamica
social istorică a grupurilor, Rarităţii, Violenţei.
O analiză comparativă între dialectica hegeliană, dialectica lui Marx şi
dialectica existenţială, propusă de Jean-Paul Sartre i-a îngăduit
autoarei să evidenţieze în detaliu, deosebirile esenţiale dintre cele trei
metode.
Prof. T Ghideanu
29

Logică, argumente şi retorică. De la
raţiunea teoretică la raţiunea practică în
discursul public
Autor: Tomiţă CIULEI
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, septembrie 2008
Nr. pag. 300, format A 5
30

Direcţii în hermeneutica actuală
Autor: Oleg BERNAZ
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, iunie 2008
Nr. pag. 92, format A 5
Încercările din cadrul acestei lucrări au ca prim reper demersul
arheologiei foucaldiene. Dacă e să oferim o primă definiţie
arheologiei, atunci putem spune că aceasta se conturează ca o
filosofie a evenimentului. Conceptul de „eveniment“ este central în
gîndirea foucaldiană, căci pornind de aici, Foucault va construi o
critică la adresa tuturor analizelor ce l-ar fi subordonat unei
semnificaţii generale (totalitatea culturală) sau originare (subiectul
transcendental sau conştiinţa istorică).
Ce se înţelege aici prin eveniment? Sau, pentru a delimita mai clar
orizontul analizelor ce urmează, prin enunţ ca eveniment? Cred că
un răspuns la aceste întrebări poate începe cu o scurtă descriere a
modului în care a fost tratat discursul anterior întreprinderilor
foucaldiene. Hermeneutica poate fi unul dintre exemple. Voi face
referiri, în cele ce urmează, la autori cum ar fi Schleiermacher şi
Dilthey.
Programul hermeneuticii dezvoltat de autorii mai sus menţionaţi
tratează discursul ca fiind un mediu insuficient sieşi. Asta înseamnă
că o secvenţă discursivă, pentru a putea fi înţeleasă, va trebui
raportată la o entitate non-discursivă (cum ar fi conştiinţa, voinţa şi,
în general, gîndirea). Astfel, analizele hermeneuticii vor viza, încă de
la început, un spaţiu ce depăşeşte discursul manifest.
31

2007
Despre Zombie şi alţi demoni
Autor: Alexandra VARGA
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, 2007
Nr. pag. 85, format A 11 cu 18
Pornind de la diferenţele între ceea ce se înţelege prin zombie, voi
încerca să susţin că în cazul experimentului propus de mine
imposibilitatea realizării unei distincţii prin mijloace raţionale aruncă
o umbră de îndoială asupra unei modalităţi dihotomice (dualism Vs
monism fizicalist) de a da seama despre conştiinţă. Astfel, voi arăta
analogia dintre problema conştiinţei şi problema paralogismului
psihologic, de pildă, în termeni kantieni, încercând în cele din urmă
să import soluţia lui Kant în domeniul filosofiei minţii, i.e. al
discuţiilor despre natura conştiinţei, despre specificitatea acesteia. În
final, voi propune o soluţie- cadru pe scheme funcţionaliste pentru
această dezbatere, susţinând că explicaţiile în termeni de structură şi
funcţii sunt, totuşi, suficiente, în pofida postulatului chalmers- ian al
incompletitudinii unei astfel de poziţii. Varianta funcţionalistă se
impune de la sine în urma unei asemenea considerări a conştiinţei,
fiind singura ce nu riscă să se piardă în disputa lipsită de finalitate
dualism- reducţionism.
32

Jocurile de limbaj ale lui Ludwig
Wittgenstein. O explicaţie a comunicării
intra şi interpersonale
Autor: Cosmina Florentina SURLEA
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, septembrie 2007
Nr. pag. 123, format A 5
Lucrarea de faţă îşi propune pe lângă expunerea ideilor principale ale
filosofiei târzii a lui Wittgenstein şi stabilirea condiţiilor de apariţie a
acestei filosofii în corelaţie cu filosofia primă a lui Witgenstein dar şi
cu filosofia analitică a timpului său, prezentarea conceptelor
importante ale teoriei jocurilor de limbaj şi a modului în care această
teorie funcţionează. Este deosebit de importantă prezentarea
generală a acestei teorii absolut originale la fel ca şi explicarea în
amănunt a fiecărui concept în parte şi a legăturilor dintre ele. Nu
trebuie să pierdem nici un moment din vedere faptul că, deşi la
prima vedere filosofia târzie (mai ales prin comparaţie cu filosofia sa
de tinereţe dominată de rigoare şi claritate logică) pare o colecţie de
gânduri foarte personale exprimate în formă metaforică, ceea ce a
fost numit de unii comentatori „patchwork”, această filosofie are
unitate, consistenţă şi un scop precis, ea centrându-se pe conceptul
de joc de limbaj de la care pornind, descoperim celelalte concepte de
bază ale teoriei: metodă, sens, folosire, înţelegere, regulă, forme de
viaţă, limbaj privat, limbaj public, criterii, gândire, minte limbaj.
Autoarea
33

Platon- Teoria reamintirii
Autor: Patricia VOINESCU
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, 2007
Nr. pag. 151, format A 5
Teoria reamintirii exprimă cel mai bine natura complexă a filosofiei
lui Platon izvorâtă din nevoia socratică de definiţii şi distincţia dintre
lumea sensibilă şi cea inteligibilă, ea i-a folosit iniţial lui Platon
pentru a rezolva o gravă problemă epistemologică: cum se pot
cunoaşte realităţi imuabile (care vor deveni ulterior Formele
platonice) dacă cunoaşterea prin simţuri prezintă atât de puţină
siguranţă? Platon nu pretinde originalitate pentru această teorie şi,
într-adevăr, doctrinele nemuririi, reîncarnării, reamintirii vieţilor
anterioare şi înrudirea naturii sunt de găsit în pitagorismul timpuriu
şi la simpatizanţii acestuia, cum ar fi Empedocle.
Teoria reamintirii a determinat saltul la doctrine precum
transcendenţa Formelor, discuţii despre nemurire, despre sufletul
înaripat întâlnindu-se cu adevărul dincolo de ceruri, generând cele
mai frumoase mituri platonice şi, în acelaşi timp, a pus bazele teoriei
cunoaşterii, a distincţiei dintre cunoaştere şi credinţa adevărată,
precum şi metodei dialectice.
Astfel, teoria reamintirii este cea mai pură oglindire a personalităţii
lui Platon, situată între vechile mituri religioase şi noile probleme
etice şi logice, între respectul pentru personalitatea lui Socrate,
fascinaţia pentru religia orfico-pitagoreică şi nevoia de cunoaştere
logică.
Autoarea
34

Eseuri de metafizică cuantică
Autor: Antonio SANDU
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, septembrie 2007
Nr. pag. 203, format A 5
Din Cuprins:
Metafizica cuantică o construcţie eidetică
Metafizica cuantică o posibilă direcţie a discursului transmodern
Limite ale modelului transcultural
Spiritul ştiinţific dimensiune definitorie a modelului cultural
european
Demersul ştiinţific îşi propune aflarea adevărului
Demersul ştiinţific îşi propune să analizeze realitatea obiectivă
Demersul ştiinţific are ca instrument raţionalitatea logică
Limbajul logico matematic constituie fundamentul ştiinţelor pozitive
Demersul ştiinţific are ca instrument experimentul sau raportarea la
fenomene
Demersul ştiinţific se constituie prin aprofundarea sau modificarea
unei paradigme a cunoaşterii
Funcţii spirituale ale artei
Funcţia de reprezentare a sacrului
Funcţia de mediere a accesului la transcendent
Funcţia de revelare a arhetipurilor şi de manifestare a inspiraţiei ca
posesie divină
Manifestarea inspiraţiei ca posesie divină
35

Depăşirea fenomenologiei clasice în
filosofia creştină contemporană
Autor: Ramona BUJOR
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, septembrie 2007
Nr. pag. 287, format A 5
Într-un timp când postmodernismul şi-a
luat dreptul de a pune în discuţie, prin ceea ce se numeşte
deconstrucţie, categoriile care păreau a exprima adevăruri
fundamentale, cucerite de gândire de-a lungul drumului istoric, este
aproape imposibil de a mai încerca o clasificare a ştiinţelor, cum au
făcut Aristotel în Metafizică sau Rene Descartes în Principiile
filosofiei. Există o amplă diversificare a ştiinţelor, mai ales a celor
numite de către Wilhelm Dilthey, ale spiritului, şi chiar dacă obiectul
lor general este acelaşi- omul şi raporturile sale cu istoria, societatea,
valoarea, semenul, sinele- însuşi- într-un cuvânt „lumea”-, ele se
delimitează, reciproc, prin metodele proprii de cercetare şi prin
sectoarele restrânse pe care le constituie ca obiecte de studiu. Astfel,
sub denumirea de „filosofie” o serie de discipline /ştiinţe îşi
desfăşoară activitatea: istoria filosofiei, axiologia, filosofia culturii,
hermeneutica, filosofia religiei, filosofia ştiinţei, ştiinţele comunicării
etc.
Dar, în acest cadru foarte vast, cu paliere diversificate, care ar putea
fi asemănătoare cu manifestările aceluiaşi Spirit absolut hegelian,
dreptul de existenţă al unei: „filosofii creştine” este diminuat, sau
chiar anihilat, nu de puţine voci cu autoritate, (de exemplu Martin
Heidegger, cum vom vedea), pentru care expresia în cauză este, dacă
nu imposibilă, atunci cu siguranţă un hibrid.
36

Despre neant şi existenţă. Tentative de
dialog cu Jean Paul Sartre
Autor: Raluca RĂDOI
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, august 2007
Nr. pag. 177, format A 5
Cuprins:
Prefaţă de Adriana Neacşu
Cuvânt înainte
Despre fiinţă şi neant
Partea I Despre existenţă
Capitolul I Jocul şi existenţa
Capitolul II Masca melancolicului
Capitolul III Jocul şi teatrul
Partea a-II-a Despre neant
Capitolul IV O metafizică răsturnată
Capitolul V Neant şi demascare
Capitolul VI Joaca de-a sinele
Problematica omului în filosofia sartriană
Capitolul VII Libertatea şi ceilalţi zei
Despre conceptul de lume în existenţialismul sartrian
În final..joaca de-a Sartre
Jean Paul Sartre sau antropologia lipsei desăvârşite
Bibliografie
37

Eul şi religia. Cercetări de psihologie şi
filosofie
Autor: Bianca Bogdana ARCHIP
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, septembrie 2007
Nr. pag. 117, format A 5
„Cogito, ergo sum”: o perspectivă de reconstrucţie
Eul (ca „ego”) este primordial în filosofia lui Descartes, remarcabil
fiind faptul că certitudinea existenţei lui este cu necesitate anterioară
certitudinii existenţei lui Dumnezeu. Pornind de la remarcile lui
Wittgenstein, s-a sugerat, însă, o reconstrucţie a Cogito-ului în care
se propune înlocuirea formulei „(eu) gândesc” cu „există un gând”.
În mod evident, o asemenea certitudine primară nu mai poate
susţine întregul edificiu pe care îşi propune să îl fundamenteze. În
această lucrare îmi propun să reconstruiesc argumentul cartesian
până la stabilirea tuturor elementelor pe care o reformulare
alternativă trebuie să le cuprindă, pentru a da seama de coerenţa
argumentativă pe care Cogito-ul încearcă să o prezinte.
Astfel, în prima secţiune a lucrării argumentez că nu ne putem
dispensa în Cogito-ul cartesian de valoarea argumentativă a
persoanei întâi şi că îndoiala este cea care ni-l oferă pe ego din
„cogito, ergo sum”. Prin urmare, reformularea „există un gând”
propusă de Wittgenstein trebuie amendată cu introducerea persoanei
întâi, devenind astfel „gândul meu există”. În cea de a doua secţiune
încerc să arăt că „există un gând” ce trebuie amendat până la
„conştiinţa (unică a) unuia sau mai multor gânduri există”.
38

Pluralism ontologic şi ideea simţului comun
din perspectiva filosofiei analitice
Autor: Cătălina Daniela RĂDUCU
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, decembrie 2007
Nr. pag. 247, format A 5
Publicaţii: A possible way of saving the human being from the
pessimism of the Western philosophical thought în volumul Human
Being in Contemporary Philosophical Conception, Volgograd, 2007;
Consideration sur la theorie de la connaissance de Bertrand Russel,
în Revista Noesis, Travaux du comite roumain d histoire et de
philosophie des sciences, XXXII, 2007, Editura Academiei Române,
Bucureşti, 2007; L echec du critere neo-positiviste de demarcation
entre la science et la metaphysique, în Revista Noesis, Travaux du
comite roumain d histoire et de philosophie des sciences, XXX-
XXXI, 2005-2006, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2006.
Titlul „Pluralism ontologic” şi ideea „simţului comun” din
perspectiva filosofiei analitice sugerează, la prima vedere, o
întreprindere extrem de complexă şi dificilă. Ne vom permite să
spunem că lucrarea de faţă nu este ceea ce sugerează titlul, dintr-un
motiv foarte simplu: am ales ca subiect al cercetării noastre un singur
autor, la care cele două teme anunţate: pluralismul ontologic şi ideea
de simţ comun se împletesc în modul cel mai relevant. Autorul ales
fiind Bertrand Russel, întreprinderea noastră a devenit deopotrivă
uşoară şi dificilă. Avem de-a face cu un paradox, aici? Nu ar fi
surprinzător, dacă ne gândim la pasiunea autorului ales spre
cercetarea tuturor implicaţiilor pe care le-ar putea avea o idee
filosofică, pentru a descoperi şi rezolva paradoxuri, acolo unde
acestea apar.
Autoarea
39

2006
De sensu. Încercare istorico-metodologică
asupra empirismului în efortul
Gnoseologic
Autor: Tomiţă CIULEI
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, 2006
Nr. pag. 528, format A 5
Conţine şi textul original: David Hume An Enquiry Concerning
Human Understanding
Efortul aici de faţă îşi află presupoziţiile într-o dublă încercare: pe de
o parte, necesitatea unei analize istorico metodologice a
empirismului în general, şi a celui clasic (anglo-saxon) în special, şi
pe de altă parte, regăsirea în cadrul acestui mod de gândire a
locurilor comune perspectivei filosofice, de la cunoaşterea şi
înţelegerea Fiinţei, până la posibilitatea înfăţişării acesteia în
constructe semantice. Între aceste limite se mişcă întreg empirismul
(cu toate formele sale de prezentare); aici îşi regăseşte rostul
explicarea lumii plecând de la experienţa senzorială.
Poate mira regăsirea, într-o lucrare dedicată empirismului, unui
capitol aparte despre gândirea filosofică grecească. Sau poate nu!
Argumentul ar putea fi măcar şi părerea că întreaga cultură
europeană se comportă ca o notă de subsol a culturii greceşti. Dar
cu siguranţă, programul mai larg de cercetare pe care ni-l propunem,
implică gândirea greacă drept un fundament absolut necesar.
40

Cartea Legii
Autor: Keşişian BEDROS
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, august 2006
Nr. pag. 128, format A 5
Cartea Legii, Un titlu obiectiv pentru sensul acestei cărţi. În
cuprinsul ei explic mecanismele, sau altfel spus, legile ce acţionează
în cadrul Universului şi care guvernează existenţa în complexitatea sa
(relativ la forma noastră de existenţă) şi în relaţie cu cele două
dimensiuni ce o caracterizează : dimensiunea planului material şi
dimensiunea planului spiritual.
Omul poate fi numit, fără a greşi, fiinţă duală, deoarece în cadrul
existenţei sale aparţine în mod continuu planului spiritual şi în mod
secvenţial planului material. Moartea este practic doar o etapă a
existenţei, limitată numai la dimensiunea planului spiritual. Dublul
eteric face şi el parte integrantă din existenţă, doar că rolul său este
unul ce poate fi asemuit unui liant (energetic) prin care se transmite
informaţie între materie şi spirit, în ambele sensuri.
Prin experienţa acumulată de-a lungul existenţei mele am descris
mecanismele Universului, punând accent pe cele ale planului
spiritual, într-un mod cât mai apropiat de modul ştiinţific acceptat în
ziua de azi şi încercând în acest fel să scot din zona ocultismului şi a
paranormalului multe lucruri normale ale existenţei în Univers şi care
ar trebui înţelese în mod ştiinţific, deoarece fac parte din realitatea
existenţei noastre.
Autorul
41

Misterul Zeiţelor de la Isaiia
Autor: Vicu MERLAN
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, aprilie 2006
Nr. pag. 172, format A 5
Din cuprins:
Situl arheologic Isaiia
”Balta Popii”
Interpretarea esoterică a simbolisticii zeiţelor de la Isaiia
Simbolismul marii zeiţe
Geometria sacră a tezaurului statuar
Polaritatea zeiţelor de la Isaiia
Arborele cosmic şi coloana, Sanctuarul
Pietrele de magie
Şamanul comunităţii
Proporţia divină în arta autentică precucuteniană.
42

Dracula de la Gotic la Postmodernism
Autor: Ana Maria BOBOC
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, iulie 2006
Nr. pag. 80, format A 5
Dracula nu este doar un erou fantastic rezultat din imaginaţia
scriitorului de factură gotică şi plasat de spaimele omului occidental
în tainele Carpaţilor, acolo unde se află misterioasa “Poartă a
civilizaţiilor”. Dracula este un simbol al părţii întunecate, al lumii
tenebrelor care există în fiecare fiinţă. Vlad Dracul sau fiul său, Vlad
Ţepeş -viteji domnitori ai ţării de la marginea lumii -devine
sângerosul vampir care-şi extrage nemurirea din sângele (forţa vitală)
a victimelor sale.
Dracula este un mit modern inspirat de un erou legendar al Evului
Mediu căzut în tenebrele modernismului, fie el gotic,
postmodernism sau chiar noile curente ale transmodernismului şi
hipermodernismului. Vampirul este o creaţie mitologică prezentă în
mai toate culturile şi civilizaţiile. Sângele (forţa vitală) îl transformă
pe vampir într-un căutător al nemuririi. O nemurire nocturnă şi
lipsită de gloria accederii la mistere, blestemat să nu poată trăi în
lumină. El, Nosferatu, este în realitate doar o parodie a nemuririi, o
încercare mimetică a lumii tenebrelor de a se insera în misterul vieţii
prin acapararea forţei vitale a sufletului viu al lumii (în sens gnostic).
Putem identifica mai multe planuri de raportare de la simbolistica
vampirului accentuate de autoare în prezentul volum.
Volumul Anei Maria Boboc este o deschidere hermeneutică faţă de
literatura cu vampiri fie ea la origine gotică, postmodernă sau SF .
Prefaţă –director Editura Lumen Antonio SANDU
43

Semiotica cuantică a limbajului arhetipal
Autor: Şerban FOTEA
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, iulie 2006
Nr. pag. 263, format A 5
Deschis, autorul relevă peremptoriu că el ia
în seamă Adevărul existenţei Lui Dumnezeu, urmărind să
evidenţieze felul în care taina Trinităţii creştine şi taina Întrupării
Cuvântului sunt compatibile cu teoria fractalilor şi cu teoria
holografiei, ca fundamente explicative ale unor noi paradigme. În
esenţă, în Semiotica sa cuantică a limbajului arhetipal, Şerban Fotea
ambiţionează comprehensiunea „unităţii în diversitate, aspect ce
caracterizează arhetipul în genere; un arhetip poate fi exprimat ca
fiind un sui –generis joc de limbaj, indisolubil legat de o anumită
situaţie tipică de viaţă, caracterizată de o diversitate de factori, care-şi
găsesc unitatea în respectivul arhetip”.
Spre deosebire de un Carl Gustav Jung, care plasează arhetipurile la
nivelul unui inconştient colectiv, considerându-le modele
fundamentale ale comportamentului instinctiv (înzestrate cu forţe
„explozive” şi „periculoase”), Şerban Fotea dezvăluie sensul Sfintei
Treimi, drept ARHETIP CREATOR SUPREM, care îl face pe Om,
„respectând legile de tip fractalic”, când la Genesis (Facere) se spune
limpede: „Şi a zis Dumnezeu: „Să facem Om după Chipul şi
Asemănarea Noastră...”
Autorul propune un mecanism interpretativ propriu identificând o
serie de nuanţe ale fiinţei, cu care operează semiotico hermeneutic.
44

Dualismul cartezian şi avortul. Două reflecţii asupra persoanei
Autor: Marko Lehel Csongor
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, iulie 2006
Nr. pag. 230, format A 5
Un titlu, iată, care apropie două lucruri aparent străine. Ceea ce le
leagă totuşi este faptul că ele reprezintă două ocazii de a reflecta
asupra a ceea ce este fiinţa umană, pe care, pentru a exprima
diferenţa profundă dintre ea şi alte tipuri de individualitate, o numim
persoană. Sunt două ocazii de a reflecta asupra valorii persoanei,
ceea ce rămâne din ea în aceste vremuri postmoderne în sensul
propriu al cuvântului. Este adevărat, avem un sentiment de nostalgie
a modernităţii, a cărei figură emblematică este Descartes (în treacăt
fie spus, el însuşi autor al unui tratat asupra dezvoltării fătului),
pentru că ea a reuşit să transforme sensul originar al cuvântului
persoana (mască utilizată de actori) în exact contrariul lui dacă
înţelegem bine ceea ce Descartes ne-a spus în modul cel mai
personal cu putinţă, la persoana întâi şi în scrisorile personale: în
acea faţă a cărei continuă mimică îi revelează tocmai trăsăturile
inconfundabile şi pe care totalitatea imaginabilă a măştilor nu o
poate echivala. Modernitatea şi, în primul rând, Descartes, ne-a
propus persoana, adică sursă şi nu ca obiect al moralei şi al politicii.
Iar cum sursa implică totalitate, persoana înseamnă şi corp, acea
lume a forţelor şi a pasiunilor pe care modernitatea şi ştiinţele ei (de
la mecanică la fiziologie) au descoperit-o. Ambele lucrări pot fi
considerate ca fiind încercări de reabilitare a corpului, de punere în
evidenţă a faptului că el , corpul meu şi corpul celuilalt, este sursă de
plăcere, valori, reflecţie şi morală.
Lehel Csongor Marko
45

Interferenţe spirituale postmoderne.
Revalorizări ale spiritualităţii Orientului în
Gândirea contemporană.
Autor: Antonio SANDU
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, august 2006
Din cuprins:
De la nirvana la vidul cuantic
Modele de Univers
Substanţă energie informaţie în orizontul misticii Orientului şi fizicii
cuantice
Modelul emanaţiei fonematice
Vidul ca esenţă a Universului
Pralaya sau sfârşitul eternităţii
Reflecţii metafizice asupra spiritului ştiinţific
Simbolistica nudului în arta plastică.
46

Erosul „labirint” semn şi simbol în Maitreyi
Autor: Ruxandra NECHIFOR
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, august 2006
Nr. pag. 103, format A 5
Mitul iubirii şi motivul cuplului se constituie ca axe cruciale ale
operei literare a lui M.Eliade în Nuntă în cer, Lumina ce se stinge,
Maitrey, Noaptea de Sânziene protagoniştii se abandonează deplin,
cu fervoare, erosului, dimensiune care angajează experienţe esenţiale,
revelatoare şi devine cale de cunoaştere şi de autocunoaştere.
Motivul erosului ca trăire limită se împleteşte cu cel al labirintului. În
concepţia lui Eliade, viaţa însăşi se defineşte ca „o lungă călătorie
prin labirint, ea este un fel de încercare iniţiatică”. Experienţa
labirintului, cu implicaţii profunde asupra structurii interioare a
„candidatului” la iniţiere, reprezintă însăşi trăirea iniţiatică,
revelatoare, care permite ieşirea din spaţiu şi timp. Parcurgerea
labirintului, care implică un preţ şi un risc al cunoaşterii, al
descoperirilor, dar şi al eşecurilor, îl va marca pe Allan, protagonistul
din Maitreyi, schimbându-l. Povestea „aventurii” sale presupune o
ek-stază, se circumscrie unei experienţe ek-statice
(L.Blaga), ca aprofundare de sine prin ieşirea spre alter, sub semnul
iubirii cu valoare iniţiatică, definitorie.
Erosul „labirint” implică axiologie, valori trăite şi câştigate, riscul
fiind măsura sensului lor ontologic care modelează fiinţa şi îi dă
substanţialitate.
Autoarea
47

A spune şi a arăta Onto–logia în
Tractatus Logico –Philosophicus
Autor: Andrei Alexandru ACHIM
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, iulie 2006
Nr. pag. 66, format A 5
Autorul porneşte de la analiza operei lui Ludwig Wittgenstein pe
care îl consideră unul dintre cei mai interesanţi filosofi ai secolului
XX căruia îi subliniază aportul la dezvoltarea simbolismului logicii
contemporane şi caracterul mistic totodată.
Volumul este un demers hermeneutic argumentativ dintr-o
perspectivă analitico –sintetică structurând principalele interpretări
ale operei Tractatus Logico Philosophicus ale lui Ludwig
Wittgenstein.
Capitolul I abordează o prezentare generală a discuţiei asupra temei
Tractatusului cu referiri la text ca mod de pregătire a Onto –logiei
Tractatusului.
Capitolul II oferă o schiţă a ontologiei tractariene din perspectiva
verbului a spune.
Capitolul III reprezintă o reunire a celor două elemente a spune şi a
arăta plasându-le într-o perspectivă onto –logică totală.
48

Scurtă istorie a logosului
Autor: Bogdan BAGHIU
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, decembrie 2006
Nr. pag. 207, format A 5
De aceea nouă ni se pare că tema centrală a cărţii lui Bogdan Baghiu
despre o filosofie logocentrică a istoriei este cu totul îndreptăţită
temeiul ei, mai bine zis centrul ei care se află pretutindeni fiind,
aşadar Mielul Evanghelic. Sunt şi alte idei interesante ce-şi găsesc o
frumoasă expresie stilistică şi argumentări logic coerente în cartea
Scurtă istorie a Logosului însă dintre acestea mai amintim două, trei
precum : întemeierea ontologiei ca meta-disciplină a comunicării
prin întruparea Logosului, sacralizarea spaţială a fiinţei umane,
ontologia soteriologică maximiană, justificarea şi apărarea
hristologică de către Clement din Alexandria.
Într-adevăr dacă se compară creştinismul cu budismul de exemplu în
care mântuirea se obţine doar pe cale negativă şi numai prin
propriile puteri şi eforturi ale individului se impune numaidecât
superiorizarea doctrinei creştine. Căci, într-adevăr, este destul de
stranie o doctrină care vine cu ideea că trebuie să fii plăcut lui
Dumnezeu, numai pe cale negativă, nefăptuind, nelucrând,
nemâncând, în alte cuvinte nefăcând nimic altceva decât ţintind spre
Nirvana. În creştinism după cum se ştie de la apostolii Pavel şi Iacob
este preţuită şi credinţa, dar şi fapta, cel puţin în cultul ortodox căci
în ce-l priveşte pe Martin Luther formula sola fides preconizată de el
este prea cunoscută.
Prefaţă Prof. Dr. Constantin MARIN
Universitatea Al.I Cuza Iaşi
49

Cunoaşterea în vidul iubirii
Autor: Marilena BONTAŞ
Editura Cristal
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, iulie 2006
Nr. pag. 39, format 11 cu 18
Oare de ce iubim? Ca să aflăm până unde ne întindem ca existenţă.
Pentru a ne regăsi în ceilalţi mai puternici şi mai vii ca niciodată... De
ce facem iubire? Poate pentru a ne aduce aminte cât de mici suntem
în faţa ei, cât de nesimnificativi suntem noi fără ceilalţi, cât de
pierduţi suntem fără atingerea şi mângâierea lor...
Iubim pentru a uita banalitatea trăirii, de răutatea oamenilor şi de
grijile zilei de mâine, pentru a uita de bătrâneţe, de boală şi de
prizonerat, de medicamente cu efecte secundare, de preţurile
scumpe şi de aglomeraţia din autobuzul ce ne duce la şcoală sau la
serviciu. Iubim pentru a uita că fiecare zi ne duce cu un pas mai
aproape de moarte şi pentru a ne aminti că odată am stat în vidul
cunoaşterii...
Autoarea
50

2005
Căutarea omului nou În trilogia
Străbunii Noştri de Italo Calvino, o
interpretare antropologică
Autor: Oana Grigoraş SAVIN
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, decembrie 2005
Nr. pag. 160, format A 5
51

Colecţia Istorie
53

2010
Arta bijuteriilor din Moldova
Autor: Liliana CONDRATICOVA
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, 2010
Nr. pag. 286
Monografia doamnei Liliana
Condraticova „Arta bijuteriilor din Moldova” prezintă un deosebit
interes ştiinţific, deoarece problema istoriei artei giuvaiergeriei
(confecţionarea, răspândirea podoabelor şi bijuteriilor, evoluţia
stilistică) în Moldova a fost parţial trecută cu vederea de cercetători,
ultimii manifestând interes în special pentru studierea picturii,
sculpturii, costumului naţional etc. Din aceste considerente suntem
îndreptăţiţi să afirmăm că monografia doctorului în studiul artelor
Liliana Condraticova completează un gol substanţial în problema
dezvoltării artelor vizuale din Republica Moldova.
Rezultatele de bază ale cercetării problemei sunt reflectate în tabele
comparative, ca, spre exemplu, tabelul etapelor dezvoltării artei
giuvaiergeriei naţionale; tabelul alcătuit în baza Catastihului vamal
din 1765 şi a foilor de zestre în care sunt incluse podoabe şi vase din
metale şi pietre preţioase; tabelul meşterilor şi atelierelor de
confecţionare ale podoabelor şi bijuteriilor; tabelul mărcilor aplicate
în atelierele din Moldova.
55

Războiul din Afghanistan (1979- 1989).
În memoria participanţilor din
Republica Moldova. Realitate istorică şi
imaginar social
Autor: Ion XENOFONTOV
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, 2010
Nr. pag. 544
Lucrarea se înscrie în dimensiunea istorico-hermeneutică,
semnificativă în mod special pentru istoria timpului prezent, de a
face din memorie o formă a justiţiei. Importanţa acestei teme este
semnificativă şi graţie faptului că se efectuează, în exclusivitate
pentru zona istoriei recente, o încercare de a aborda un subiect
estompat prin prisma multidisciplinară, constituind o tendinţă de
extindere, prin discutarea unor aspecte inedite şi chiar
,,neacademice”, a discursului istoric referitor la tema cercetată şi
analizată.
Afghanistanul, inclus în arcul instabilităţii şi al conflictelor de lungă
durată, a fost transformat într-un mecanism militar, unde cultura
războiului şi violenţele constituie şi actualmente principalele puncte
de referinţă. Nu vom trece cu vederea nici impactul nefast pe care îl
provoacă această tensiune asupra programelor de protecţie a naturii
şi la accelerarea presiunii antropogene asupra mediului înconjurător.
Afghanistanul este regiunea de pe Glob cu cele mai multe mine
antipersonal – peste 10 mil. – îngropate în sol. Drept urmare a
războiului din Afghanistan s-a activizat extremismul islamic, care a
alimentat/alimentează terorismul internaţional.
56

2008
Arme şi unelte de silex şi piatră din
eneoliticul Moldovei dintre Carpaţi şi
Prut
Autor: Vicu MERLAN
Editura
Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, septembrie 2008
Nr. pag. 300, format B 5 JIS
Studiul uneltelor oferă multiple posibilităţi de interpretare istorică:
ne dă posibilitatea de a cunoaşte stadiul de dezvoltare atins de
comunităţile unei civilizaţii; ne permite să reconstituim diferite
activităţi întreprinse de oamenii perioadei eneolitice cu ajutorul
uneltelor de piatră; ne oferă imaginea reţelei de contacte şi schimburi
intercomunitare în vederea obţinerii materiei prime necesare
prelucrării uneltelor; în fine, ne dezvăluie un aspect al raporturilor
omului cu mediul ambiant în acele timpuri.
Rezultatele studiului nostru s-au bazat pe obiectele litice publicate in
diverse lucrări de specialitate, pe acele piese aflate în colecţia unor
muzee (Suceava, Vaslui, Botoşani, Iaşi, Huşi, Bârlad) şi pe analiza
pieselor rezultate din cercetările personale.
Pentru o înţelegere mai corectă a tehnicilor de prelucrare s-au folosit
şi analogia etnoarheologică, bazată pe observaţiile efectuate asupra
unor populaţii contemporane de aborigeni, din diverse zone ale
globului, precum şi rezultate ale arheologiei experimentale. În acest
sens, în afară de datele din bibliografie, am valorificat şi rezultatele
experimentelor efectuate de un grup de cercetători şi studenţi ai
Universităţii “Al. I. Cuza” Iaşi, sub coordonarea domnului asistent
universitar Vasile Cotiugă, precum şi la cele realizate de noi la
Muzeul municipal Huşi.
Autor
57

Colecţia Filologie
lingvistică
59

2010
Surtitrage du dialogue dramatique dans
la pratique théâtrale contemporaine
Autor: Ana Maria DRAGNEA
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, 2010
Sous le rapport des incessants
changements que subit le monde
contemporain, la traduction devient un concept de plus en plus
difficile à contenir dans les limites d’une simple définition. A la fois
processus, technique, résultat et domaine d’activité, la traduction
élargit son aire en s’appuyant sur de nombreux nouveaux concepts,
nouvelles visions et thèses, nouveaux instruments de travail. Son
sens n’étant donc pas univoque, sa vocation ne l’est non plus.
Elle est devenue une partie intégrante non seulement de la vie
personnelle, mais, elle est importante dans nombre de secteurs
d’activité humaine, tels la diplomatie, la politique, les affaires, le
tourisme, l’économie, l’éducation, et caetera. Elle justifie donc, par
cela, l’importance qu’on lui accorde.
Mais ce n’est pas de date récente son essor ; à travers l’histoire, elle a
marqué même des « révolutions » dans la marche des choses.
N’oublions pas que c’est par la traduction des textes que certaines
langues anciennes ont pu être préservées, et que la diffusion de la
culture au sein des sociétés, la connaissance d’autres cultures, et, pardessus
tout, la communication entre gens, cultures, systèmes de
pensée, dépendent toujours de ce processus.
61

2009
Nichita Stănescu – poezia ca aventură
ontologică
Autor: Irina Monica BAZON
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, 2009
Nr. pag. 107, format A 5
Tema pe care o propune prezenta lucrare se referă la etapele
parcurse de poezia lui Nichita Stănescu în procesul cristalizării unei
viziuni autentice a poetului asupra lumii şi, mai ales, asupra
cuvântului. Vom urmări transformările pe care le suferă cuvântul dea
lungul operei, de la ipostaza corporală, în fuziune deplină cu natura
şi cu trăirile poetului, trecând prin experimentul tulburător al
rupturii, până la transgresarea spre necuvânt şi instituirea poeziei
metalingvistice.
Poezia lui Nichita Stănescu a frapat încă de la început, anunţând nu
numai ruptura definitivă cu dogmele proletcultiste anchilozante, dar
şi o adevărată „schimbare la faţă" a liricii româneşti. Noutatea
demersului poetic stănescian rezidă nu atât în recuperarea valorilor
modernismului, cât mai ales în depăşirea acestora spre o poetică
proprie, diferită de tot ceea ce fusese poezie anterior. S-a spus că
după Nichita Stănescu nu se mai poate scrie ca înainte de el. Poetul a
înţeles că resorturile adevăratei poezii nu sunt declanşate prin
aplicarea anumitor procedee poetice, ci prin trăirea „pe viu" a
propriei opere. Aici se află elementul novator care a impus o
regândire a poeticitaţii: semnificaţia profund ontologică pe care o
capătă expresia poetică .
62

Experimentul lecturii
Autor: Nastasia SAVIN, Mirela SAVIN
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, 2009
Nr. pag. 245, format A 5
Prezenta lucrare îşi propune să analizeze ceea ce Umberto Eco ar
denumi drept „artificiile consolării" deoarece obiectul nostru de
studiu „constituie o combinaţie de locuri topice articulate între ele
potrivit unei tradiţii care are ceva ancestral şi ceva specific." Am
considerat necesar acest tip de abordare tocmai datorită
experimentului actului de lectură de a investi realitatea cu
semnificaţii primordiale, apte să cuprindă realitatea lumii ficţionak.
Lucrarea de faţă reprezintă, aşa cum se observă încă din titlu, un
experiment de lectură, în prima parte a romanului Elena de Dimitrie
Bolintineanu, respectiv De la Philippe Lejeune la Italo Calvino -
actualizarea relaţiei memorie /vs./ ficţiune în Elena de Dimitrie
Bolintineanu şi, în a doua parte, a poeziei lui Camil Petrescu,
Instanţieri lirice în poezia lui CamilPetrescu.
In procesul concret al naraţiunii din romanul Elena de Dimitrie
Bolintineanu există patru componente: prefaţă a naraţiunii, înscrierea
celui/ celor de faţă ca receptor/i a/ai naraţiunii, naraţiunea propriuzisă
şi comentariile receptorului / rilor asupra poveştii de dragoste.
Mulţmim Editurii Lumen pentru sprijinul acordat!
Lectură plăcută! 8 iulie 2009, Constanţa
63

Chateaubriand entre L'Essai sur les
revolutions et Le Genie du christianisme:
l'apparition d'une conscience chretienne
Autor: Diana MITE
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, 2009
Nr. pag. 135, format A 5
Pour une etude qui se propose d'analyser la specificite de la
conscience chretienne dans les oeuvres de jeunesse de
Chateaubriand, il nous semble necessaire de commencer notre
argumentation par quelques precisions preliminaires â l'egard de la
notion de « visage de la Providence ». Dans l'espace culturel judeochretien,
le theme de la recherche de la face de Dieu n'est pas un
sujet marginal; la recension des occurrences du mot pănîm

Auteurs francais.François Villon et
Marcel Proust
Autor: Ruxandra MANEA
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, 2009
Nr. pag. 165, format A 5
Paris 1431-Au carrefour de la Renaissance et du Moyen Âge, à la fin
de la Guerre de Cent ans entre la France et l’Angleterre, quand
Jeanne d’Arc, la vierge d’Orléans, était brûlée vive sur la Grande
Place de Rouen, voyait le jour François de Montcorbier ou plus tard
Maître des Loges, nommé aussi François Villon.
Fils d’une famille pauvre de la région de Montcorbier, d’où
probablement vient aussi son nom, il est élevé par son oncle,
Guillaume de Villon, Maître ès Arts, dans une maison assez modeste
à Paris. C’est ce nom avec lequel François entrera dans la postérité.
Il est le premier à changer la poésie française du Moyen Âge, celui
qui va mettre son empreinte dans l’éternité avec ses poèmes.
François Villon reste dans la légende: le poète et le cambrioleur. Sa
vie et sa poésie sont si apparentées. Lais, Ballades trouvent toutes
leurs forces créatrices dans la vie quotidienne de François.
65

Eugeniu Coşeriu. Contribuţii la
pragmatica lingvistică
Autor: Carmen PĂDURARU
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, 2009
Nr. pag. 135, format A 5
Originile pragmaticii se află, fără îndoială, în filosofia greacă şi acest
lucru nu este deloc întâmplător, dacă avem în vedere faptul că nu
există o „opoziţie faţă de scris ca atare, ci doar o anexiune a scrisului,
o antrenare a sa la vehiculul oralităţii”, cuvântul vorbit devenind
modelul suprem. Mai târziu, interesul pentru pragmatică se va găsi
tot în filosofie (ex. Immanuel Kant, Peirce, Ludwig Wittgenstein
ş.a.). Jacques Moeschler şi Antoine Auchlin consideră că
„pragmatica se naşte la Harvard în 1955, atunci când John Austin
ţine conferinţele William James, introducând noua noţiune de act de
limbaj”, dar Levinson susţine că „pragmatica a fost practicată şi până
în 1955 fără să fi fost numită astfel”. Iar acest interes la nivelul
domeniului filosofiei este explicabil de vreme ce filosofia limbajului
pune accentul pe limbaj tratat în raport cu diverse activităţi umane,
mai ales în legătură cu gândirea şi nu studiază limbajul în şi pentru
sine aşa cum o face lingvistica. Acest lucru îl punctează Eugeniu
Coşeriu, considerând că „problema fundamentală a filosofiei
limbajului este să răspundă la întrebarea «ce este limbajul?», pe când
lingvistica cercetează nu atât ce este limbajul în esenţa sa, cât mai
curând modul cum se manifestă limbajul în formele sale istorice,
care sunt limbile.”
66

Exilul ca traumă, trauma ca exil în opera
lui Norman Manea
Autor: Aurica STAN
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, 2009
Nr. pag. , format A 5
Lucrarea Exilul ca traumă /Trauma ca exil în opera lui Norman
Manea (Cluj-Napoca, 2008) reprezintă o abordare critică nuanţată şi
originală a câtorva cărţi esenţiale ale scriitorului.
Ceea ce apare, dintru început, remarcabil în cartea Auricăi Stan este
refuzul clişeelor şi al lecturii obediente faţă de opiniile criticilor
literari ai zilei. Aceasta admirabilă probă de independenţă şi
integritate intelectuală este legitimată de o cercetare aprofundată,
riguroasă, iscoditoare - de certă profesionalitate - a textului pe care
autoarea îl scrutează. Cum mărturiseşte în Introducere, opţiunea
pentru opera în cauză este stimulată tocmai de ,,terenul netatonat,
maleabil”, oferind ,,multiple piste de interpretare şi a cărui multiple
semnificaţii sunt departe de a fi epuizate.”
Pornind de la premisa că trauma şi exilul sunt temele obsesive,
recurente şi de profunzime în volumele analizate, Aurica Stan
subliniază ferm, încă din debutul lucrării, că ,,în loc de traumă şi exil,
formulă adoptată în exclusivitate de critica literară” va urmari ,,o
resubstanţializare a raportului, decelând, în cele din urmă, avatarurile
exilului ca traumă şi ale traumei ca o sursă a exilului” în ansamblul
literaturii scriitorului.
Norman Manea
Bard College, 20 iulie 2008
67

De veghe în lanul de proză. De la Mircea
Eliade la Mircea Cărtărescu
Autor: GEO Vasile
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, 2009
Nr. pag. 200, format A 5
Cel puţin patru generaţii de prozatori români se perindă prin faţa
cititorilor. Cartea demarează cu deja clasicii de manual tip Mircea
Eliade (1907-1986), Nicolae Breban (n. 1934, Baia Mare), Dumitru
Radu Popescu (n.1935, satul Păuşa, Bihor) sau Augustin Buzura
(1938, Berinţa, Maramureş) care nu-şi dezmint construcţiile masive
şi nici temele grave, universale (recurente în opera unor Nietzsche,
Dostoievski, Thomas Mann, Tolstoi, Proust). Opera lor se remarcă
prin tipologii pregnante, contrastive şi totodată complementare
(spirit - trup, viaţă - artă, apollinic - dionisiac, maestru spiritual —
discipol, călău — victimă, inclusiv în plan erotic, politic, social); stilul
preponderent analitic aminteşte de investigaţia şi procedurile
psihanalitice, ceea ce nu exclude lungul monolog digresiv, verva şi
proteismul. Se ajunge, aşa cum vom demonstra, printr-un mirabil
proces de ieşire din fatalitatea asincroniei, la anvergura ficţiunii de tip
euro-american, la epica psihopoliţistă, la romanele în cheie
mitologică şi totodată realistă, la povestirile în clarobscur care l-au
impus, de pildă, în istoria literaturii pe regretatul Marius Tupan.
68

Exilul ca traumă, trauma ca exil în opera lui
Norman Manea
Autor: Aurica STAN
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, 2009
Nr. pag. 209, format A 5
În ultimii ani, s-a vorbit tot mai mult de Norman Manea. Mai timid
în România, mai avid în Occident. De el s-au legat speranţele noastre
pentru un Premiu Nobel, una din marile obsesii specifice poporului
român. Mai mult, în ultima perioadă, România şi-l revendică tot mai
mult ca scriitor, încercând o aducere acasă, în perimetrul literaturii
române, a unei cochilii de melc deja aclimatizată cu spaţiul literar
american şi european (şi aici am în vedere numeroasele premii şi
distincţii care l-au onorat pe Norman Manea). Mai ales după 1990,
exegeza s-a întrecut în interpretări ale operei maniene, dar accentul a
fost adeseori mutat de pe valoarea şi valorizarea literaturii maniene
înspre o plonjare, deloc fără riscuri, în biografism.
Cum poate fi identificat şi receptat mesajul literaturii maniene? Care
este axa tematică şi de ce mereu în literatura scriitorului se observă o
constanţă motivică aşezată însă, de fiecare dată, în forme structurale
invariabile?
Manea abordează diferite genuri literare, de la portretistică literară, la
eseu şi până la romane arborescente, de sorginte autobiografică.
Intr-adevăr, interogaţiile sunt dense, generoase în problematizări şi
dificile în formularea unor răspunsuri cât mai pertinente. Este dificil,
dacă nu chiar imposibil să începi un studiu pe un scriitor, iar apoi să
ai pretenţia că îl vei descoperi numai prin scrisul său, sesizând
nuanţele, re-orientările ivite odată cu fiecare carte, ponderea majoră
a unor teme.
69

Stilul indirect liber în proza lui Vasile
Voiculescu
Autor: Claudia Ileana SPINEANU
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, 2009
Nr. pag. 108, format A 5
Biografia unui autor poate adeseori constitui un punct de plecare
pentru cei care îi studiază opera. Uneori detectabile, alteori nu, datele
oferite de viaţa lui socială şi culturală reprezintă o posibilă prismă a
unei interpretări adecvate. Acest mod de abordare a operei literare
presupune rezerve faţă de ideea autonomiei absolute a textului
artistic (considerat doar din perspectiva receptării şi rupt de
contextul în care a luat fiinţă). Când stilistica apelează la biografia
autorului, ea se apropie, inevitabil, de istoria şi critica literară. In
cazul lui Vasile Voiculescu, biografia nu trebuie ignorată, întrucât ea
constituie fondul profund al „imaginarului" său.
Pornind de la Pârscovul natal, sat de pe Valea Buzăului, ce găzduia
într-o noapte de toamnă a anului 1884 (27 noiembrie, după actul de
naştere) „ivirea în lumină" a unui mare pot, prozator şi dramaturg
român al secolului al XX-lea, vom regăsi numeroase corespondenţe
cu lumea satului imaginat în opera voiculesciană. Multe din
personajele nuvelelor, chiar personajul romanului Zahei orbul, au
corespondent în copilăria la care Voiculescu a făcut mereu apel de-a
lungul întregii vieţi. Satul natal, unde mitul se împletea încă la
vremea copilăriei cu o realitate în alte părţi în schimbare, a constituit
întotdeauna un loc al recuperării energiei pierdute, al refacerii
sufleteşti, un loc spre care gândurile autorului s-au îndreptat mereu
într-un efort recuperator.
70

Le mythe d’Œdipe et le roman policier –
une analyse de quatre romans français
Autor: Adriana GHEORGHE
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, iulie 2009
Nr. pag. 153, format A 5
Cet ouvrage constitue la version à peine
modifiée du mémoire de Master que j’ai soutenu en septembre 2006
à l’Université de Reims Champagne-Ardenne en France. C’est un
travail réalisé sous la direction de Monsieur Vincent Jouve à qui je
souhaite apporter ici mes vifs remerciements. Ses conseils m’ont
toujours été d’un aide précieux dans mes recherches et ses
suggestions m’ont souvent stimulée à sortir des impasses auxquels ce
type de démarche est parfois confronté.
Comme il s’agit d’un mémoire de Master, les dimensions du texte
sont assez réduites. La structure du plan n’est pas toujours très
élaborée (surtout le plan « à tiroirs » dans la troisième partie de
l’ouvrage) et l’analyse, loin d’être exhaustive, pourrait être facilement
développée dans un commentaire plus étendu. Néanmoins, je
considère que ce texte a le mérite d’avoir bien mis en évidence les
similitudes thématiques et structurelles entre les deux modèles
annoncés dans le titre: le mythe œdipien et le roman policier. Ces
ressemblances concernent notamment la structure triangulaire
présente dans les deux modèles, tout comme l’importance du signe
et cette instabilité de l’être dans un univers où le règne de la raison
est presque total.
71

2008
Iaşul în literatură
Autor: Antonio SANDU, Anamaria
BOBOC
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, octombrie 2008
Nr. pag. 220, format B 5 JIS
Cultura ieşeană are la bază un profund sentiment al veşniciei. Ca să
părăsească Iaşul călătorului îi trebuie un avânt necesar pentru a urca
domoalele coline care-l înconjoară. Ele sunt un punct de repaos în
calea lui înainte de a-şi lua avântul către alte zări dar şi un repaos ca
o oprire înaintea unui templu, în calea drumeţului care mânat de
treburi sau doruri îşi poartă paşii spre Iaşi.Drumurile Iaşului sunt
astfel de opriri şi avânturi neîncetate care prind la mijloc „în sinea
lucrurilor” ca o mărturie a unei veşnicii promise. Case şi statui,
biserici şi palate sunt pietre de popas ale veşniciei aduse în clipa
prezentă de oamenii locului. Situat pe râul Bahlui la 12 km. de
confluenţa acestuia cu Jijia (Bădărău, 2007:9) Iaşul se întinde în
depresiunea Bahluiului între dealurile Copou, Repedea, Cetăţuia,
Galata, Bucium-Păun, Şorogari, Breazu. Dezvoltarea oraşului
asemeni majorităţii oraşelor moldoveneşti în zone de interferenţă
între câmpie şi podiş (Tufescu apud Bădărău, 2007:11) pusă pe
seama utilizării simultane a resurselor naturale oferite de cele două
medii geografice ne permite să înţelegem integrarea spirituală a
Iaşului în ceea ce Lucian Blaga numea spaţiul mioritic. Situarea
oraşului în această depresiune a Bahluiului este răspunzătoare
spiritual de fericita abundenţă a personalităţilor culturale care au
marcat Iaşul prin prezenţa lor.
72

2007
Displacements of History and Identity in
Salman Rushdie s Midnight’ s children
Autor: Angela STĂNESCU
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, iulie 2007
Nr. pag. 153, format A 5
While for V.S. Naipaul home is ultimately nowhere, for Salman
Rushdie home is potentially everywhere. While Naipaul sees cultural
collisions and collusions as irredeemably tainting and corrupting,
Rushdie casts a more lenient eye on the beneficent possibilities and
opening vistas of cultural encounter. Although their characters are
equally displaced and rendered homeless by the sinuous historicity
of their sense of identity and belongingness, their quests for the core
of the postcolonial condition follow somewhat different routes and
itineraries, inscribed on different historical and cultural maps. If
Naipaul writes back from a space he situates at the rim of the world,
from a historical void he wishes to replenish with his historicizing
discourse marked by the embittered consciousness of geographical
and political marginality, Rushdie confronts us with the
overwhelming multiplicity of layers and strands of history
crisscrossing the massive subcontinent whose centrality as the jewel
in the crown situated it at the very heart of the British Empire.
Autoarea
73

Acted And Unacted Parts. The Quest for
Identity in Virginia Woolf s Novels
Autor: Florentina CIOLOCA
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, octombrie 2007
Nr. pag. 116, format A 5
Florentina Cioloca is a qualified translator, interpreter and teacher of
English, with a keen interest in the works of Virginia Wolf. She has
a B.A. (Hons) degree in English-Romanian from Transilvania
University Braşov and is currently studying at the University of
Exeter UK, where she has been offered a special scholarship for the
MED-TESOL programme.
The turn of the last century was marked by an acute identity crisis
resulting from decisive economical and socio-political changes.
Consequently, the concept of self started to be represented in
literature as fluctuating and fragile, from a subjective and limited
narrative perspective. Crystallingin her novels the image of the
frustrated individual who is never pleased with his/ her life, Virginia
Wolf hailed the modern ascendancy of illusion overreality. Each of
her characters appears to suffer from a self deprivation, and this
makes them all search for alternate egos unacted parts, that is (a
recurrent phrase appearing in several of the novels discussed).
Instead of enjoying their lives as they are, these characters prefer to
imagine what could have happened, had there been chance. They are
actors performing one role after another, but they never find the
happiness they pursue, nor do they ever manage to discover their
true identity. However, their final frustration and solitude
characterise in fact all of us, because, histrionic and superficial as
they may be, they are nonetheless live and credible.
74

L’hermaphrodite monstrueux
Autor: Mihaela STĂNICĂ
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, octombrie 2007
Nr. pag. 101, format A 5
Qui a peur de l hermaphrodite monstrueux? Voila la question qui
constitue le point de depart de cette demarche analytique dont la
seule ambition ne saurait se traduire que dans les termes suivants:
donner un nom nouveau a une peur ancienne. En effet, ce qu on se
propose de faire tout le long de cette analyse c est d illustrer les
nouvelles formes de presentation et de reprezentation d une peur
archetypale: la peur du melange non- differenciateur tel qu elle est
traduite dans la figure de l hermaphrodite.
Autoarea
75

Sadovenizarea bovarismului
Autor: Oana PĂTRAŞCU
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, septembrie 2007
Nr. pag. 96, format A 5
Prezenta lucrare cu titlul Sadovenizarea bovarismului îşi propune să
ilustreze felul în care scriitorul român adaptează în scrierile sale
conceptul de bovarism echivalent cu o concepere diferită a propriei
realităţi.
Structurată în cinci capitole, lucrarea va urmări succint gradul în care
lucrările sadoveniene pot fi relaţionate cu romanul lui Flaubert,
Madame Bovary. Astfel, în primul capitol intitulat Realismul vor fi
trecute în revistă principalele coordonate ale realismului francez
pentru a ne introduce în problematica secolului al XIX-lea, când a
fost publicat romanul lui Flaubert.
Capitolul al doilea, Bovarismul. Sadovenizarea bovarismului, va
teoretiza strict ceea ce înseamnă ideea de bovarism prin raportare la
personaje din Madame Bovary şi ce reprezintă sadovenianismul.
Aceste prime două capitole, în linii mari teoretice, conceptualizează
termenii cu care se va opera pe parcursul lucrării, în special în
celelalte trei capitole aplicative.
În capitolele următoare denumite după titlul operelor literare
analizate în cuprinsul lor: Haia Sanis, Oameni din lună şi Locul unde
nu s-a întâmplat nimic vor fi evidenţiate aspecte ce ţin strict de
compoziţie şi relevante pentru ideea de sadovenizare a bovarismului.
Autoarea
76

Aspecte ale dandysmului în literatura
română
Autor: Elena DRAGU
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, iulie 2007
Nr. pag. 123, format A 5
De-a lungul anilor, în ceea ce priveşte receptarea fenomenului dandy
în ţara noastră, s-a creat un curent de opinie care reduce adevăratele
proporţii ale mişcării. Multe din traducerile realizate în secolul al
XIX-lea şi chiar în secolul al XX-lea folosesc termenul de „filfizon”
pentru a-i descrie pe domnii îngrijiţi şi rafinaţi care uimeau saloanele
bucureştene sau ieşene. O altă abordare comună urmăreşte filonul
genetico-psihologic susţinând că fenomenul dandy este în sine o
manifestare marginală a frustrărilor şi angoaselor copilăriei.
Lucrarea aceasta urmăreşte să sublinieze importanţa fenomenului
dandy privit ca mişcare culturală ce are impact puternic atât în
literatura europeană şi americană, cât şi în cea românească.
După trecerea în revistă a celor mai reprezentative figuri dandy, vom
ajunge la concluzia că mişcarea dandy nu a reprezentat, în mod
absolut, eleganţă şi stil, ci o opţiune estetică şi o viziune estetizantă
asupra lumii, viziune care transcede în operele dandy-lor. Vom
înţelege, de asemenea că dandysmul, mai mult decât artă a aparenţei
defineşte un întreg stil. Frumosul, văzut ca principiu fundamental al
esteticii, este reliefat în toate acţiunile unui dandy. Viaţa întragă este
pusă în slujba unui scop, iar scopul, în sine, devine principiu
existenţial.
Autoarea
77

Themes in the Contemporary British
Novel by Women
Autor: Ileana Botescu SIREŢEANU
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, iulie 2007
Nr. pag. 133, format A 5
Faced with a world where it is impossible to resist, let alone oppose
diversity and diference, where notions such as tolerance,
multiculturalism, interdisciplinarity have becomekey concepts, we
are actually in the position to reconsider and redefine our own
experience of the world and in the world and to question centuries
of philosophical and scientific certainties; we are in the postmodern
condition. On close analysis, all definitions of postmodernism, as
different and numerous as they are, do actually revolve around two
basic perspectives on the present-day state of affairs or what we
have grown accustomed to call postmodernism. One, that I would
call oversimplifyingpolarizes the negativistic features of the
phenomenon, focusing exclusively on its potential of completely
rejecting the previous systems, values, norms and concepts. The
other goes further and exposes postmodernism s ability to
understand differences, its ability to conceiveof a rhetoric of
both/and. The firts perspective chooses to define postmodernism as
a culture of rejection and denial, a destructive and violent
phenomenon that refuses to take into consideration what has
previously existed if it is not to demolish it. In this respect, Ihab
Hassan s attempt to create a visual chart of the irreconcilable
oppositions between modernism and postmodernism is fairly
illustrative and can successfully summarize the tenets of this
perspective.
Autoarea
78

Cultural Glimpses of the English-
Speaking World
Autor: Augustina BUT
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, iunie 2007
Nr. pag. 344, format A 5
We used to invent words and then yield to their power. No
knowledge would be possible without words though, in the process,
words would often grow into self- mastered entities, into obstacles
that interpose between us and the real world. They would bestow on
us both proximity to, and enstrangement from, the essence of
things, whereas spiritual independence presupposes a state of
semantic vigilence, a rejection of the tyranny wrought by these
unavoidable lexical intermediaries.
History is such a misleading word..
We should be aware of this from the very beginning, since history as
science is in the very special position of being homonymous with
the object of its research. In other words, the task of history is to
reconstitute history. We call by the same name two concepts that
are, in fact, distinct, no matter how much we should like to bridge
them: history in its matter- of- factness and history as
representation. The imaginary always aspires to merge into reality,
which is a not quite innocent heresy. And the identification ofthe
two terms stems from our deeply rooted need to be anchored in the
past...To us, the past means legitimacy and justification.
Lucian Boia (Boia: 7-8 translation and italics mine, A.B.)
79

Otherness and the Quest For Identity:
An Epitome of George Eliot s Novels
Autor: Ioana IACOB
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, octombrie 2007
Nr. pag. 96, format A 5
In the paradigm of the Victorian canon,
George Eliot s corpus presents itself as the
„voice of a century” that draws the contours of protrusive
individuals marked by the difference of otherness. Being both an
epitome of the Victorian literature and a refined prolepsis of the
psychoanalytical debate over the individual s self, Eliot s novels
remain pillars of the cultural and epistemological society, in which
identity involuntarily appears as a biased construct. Thus, a
prolegomena of psychological and psychoanalytical framework of
the conceptualization of „otherness” and „identity” is firstly
performed, in order to set a theoretical starting ground for the
further analysis. After such a presentation, the portraits of the
distinct typologies of identity are drawn from George Eliot s novels,
with a focus on the feminist other, racial different and the sociopolitical
alien of the Victorian society. The aim of this study is to
show that the derogatory stature of the other is not an issue
concerning solely the contemporary literature, but rather, that it
stems from the particularity of difference that was prevalent in the
expanding society of the Victorian epoch. It also shows the
individual at stake, trapped in the net of his own belligerent identity
and the equalitarian society struggling to suffocate any attempt of
acquired liberty.
Autoarea
80

Cultivarea limbii literare
Autori: Liliana IACOBACHE, Ion IACOBACHE
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, martie 2007
Nr. pag. 94, format A 5
În ciclul primar importanţa limbii române ca disciplină şcolară
capătă dimensiuni noi determinate de faptul că prin aceasta se
urmăreşte atât, cultivarea limbajului oral şi scris al elevilor,
cunoaşterea şi folosirea corectă a limbii materne,cât şi învăţarea unor
tehnici de bază ale activităţii intelectuale: cititul, scrisul, exprimarea
corectă. Aceste tehnici sau instrumente ale muncii intelectuale
asigură dezvoltarea şi perfecţionarea limbajului şi totodată succesul
în întreaga evoluţie a şcolarilor.
Citirea, ca disciplină de studiu a limbii române la clasele I-IV, are ca
sarcini fundamentale, pe de o parte însuşirea de către elevi a
mesajului unor texte, a unor creaţii literare sau ştiinţifice, a valorilor
multiple ale acestora (cognitive, formativ-educative, cultural artistice,
estetice, etc.), şi pe de altă parte, înarmarea elevilor cu capacitatea de
a se orienta în textul citit.
Mesajul transmis prin limbaj reprezintă, pe de o parte, aspectul
oficial şi normativ al limbii, iar pe de altă parte este expresia
individului, a particularului. Subordonarea la stilurile funcţionale ale
limbii şi la normele ei gramaticale şi lexicale aduce comunicării
noastre corectitudine, precizie şi claritate.
Autorii
81

Dezvoltarea, nuanţarea şi activizarea
vocabularului
Autori: Liliana IACOBACHE, Ion
IACOBACHE
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, martie 2007
Nr. pag. 85, format A 5
Cuprins:
Introducere
Lectura explicativă şi varietatea genurilor şi speciilor literare
Metode şi procedee de predare învăţare din perspectiva modernizării
învăţământului
Formarea şi dezvoltarea creativităţii verbale prin activităţi creatoare
propuse
Metodologia explicării cuvintelor
Bibliografie
82

2006
Imaginarul social în opera lui Rabelais şi
Creangă
Autor: Ana-Maria BOBOC
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, 2006
Nr. pag. 61, format A 5
Având în vedere faptul că Evul Mediu se caracteriza îndeosebi prin
acea binecunoscută autoritate deplină a bisericii, putere care dicta
practic şi ceea ce trebuie să se scrie, trebuie să remarcăm curajul pe
care unii autori, începând cu Boccacio şi ajungând la Rabelais l-au
avut în conceperea unor cărţi care, prin conţinutul lor, au atacat
vehement ideile unei lumi considerate de către aceştia anormală,
propunând prin satira la adresa societăţii medievale, imaginea unei
lumi noi, eliberată de jugul unor legi şi idei care nu mai
corespundeau şi nu mai puteau fi acceptate. Prin contrast, Rabelais
imaginează o societate a libertăţii depline, o societate ai cărei membri
trebuie să se supună unei singure legi: Fă ce-ţi place!
Lucrarea are ca scop şi evidenţierea unor similitudini între opera lui
Rabelais şi cea a lui Creangă, similitudini care pot fi identificate atât
la nivelul personajelor, cât şi la nivelul stilului. Romanul lui Rabelais
şi scrierile lui Creangă sunt construite cu scop artistic pentru o bună
observare a realului; realul, a cărui prezentare în râsul observatorului
este obiectul reflexiunii, se transformă adesea în ideal, care este o
metaforă ce-l zăboveşte pe ascultător, nu însă fără a se auzi în râsul
lui şi îndemnul observatorului de a cugeta la ceea ce a spus el cu
inimă veselă.
Autoarea
83

Arhaicul în poezia şi proza lui Vasile
Voiculescu
Autor: Lili Helga GERGELY
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, aprilie 2006
Nr. pag. 143, format A 5
Cartea urmăreşte, programatic, să cuprindă întreaga personalitate a
lui Vasile Voiculescu privită din punctul de vedere al temei de aici,
adică să vorbească şi despre poet şi prozator, dar şi despre om şi
medic , dat fiind că el a fost dintre creatorii la care nu există nici
urmă de sciziune între personalitatea artistică şi personalitatea
morală, între etica omului, conştiinţa artistului şi deontologia
doctorului.
Nutrim convingerea că o asemenea personalitate poate figura
oricând ca model, şi mai ales într-o vreme în care nu ne putem
plânge de o inflaţie de modele umane. De aceea nutrim şi speranţa
că această carte se adresează nu numai specialiştilor. În tot cazul, am
scris-o pentru că ne-am simţit „furaţi” pe nesimţite de operă şi de
profilul autorului, asemenea lui Aliman, cel vrăjit de mirifica Lostriţă.
Autoarea
84

I.L.Caragiale Jocuri textuale şi tipuri de
discurs. Aplicaţie pe Momente şi schiţe
Autor: Cristina CIOBANU
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, 2006
Nr. pag. 153, format A 5
Studiul de faţă se vrea o abordare a
schiţelor din perspectiva pragmatică şi naratologică. De aceea, ni se
pare mult mai important să reuşim o aplicare, pe câteva texte, a unui
număr relativ restrâns de noţiuni vehiculate de acest tip de critică
formalistă decât să introducem foarte multe distincţii referitoare la
modurile de expunere, la tehnicile şi la instanţele narative. De altfel,
schiţele caragialiene nici nu admit distincţii foarte clare în interiorul
lor şi un punct important al analizei va trebui să-l constituie felul în
care diferitele discursuri se amalgamează conferind o neaşteptată
modernitate acestei opere.
Punând accentul pe modalităţile de organizare, pe jocurile textuale a
căror miză este înţelegerea mecanismului naraţiunii, trecerea de la
structura de suprafaţă, afişând, de multe ori, o seriozitate trucată, la
structura de adâncime (parodică şi ironică), nu vom neglija nici
sensurile care se degajă de aici. Importanţa pe care o acordăm laturii
semantice (latura ce derivă din organizarea schiţelor) se datorează
dorinţei de a atrage atenţia asupra complexităţii operei scriitorului şi
imposibilităţii unei abordări strict formale, irelevante în lipsa
interpretărilor funcţionale şi semantice.
Autoarea
85

2003
Style in Language Discourses and
Literature
Autori: Horia HULBAN (editor)
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, 2003
Nr. pag. 361, format A 5
86

Programul Lumen Academic
Filosofia Programului
Programul Lumen Academic este, începând cu anul 2009, parte
componentă a Programului de Pormovare a Tinerilor Cercetători. În
cadrul secţiunii Lumen Academic vor fi selecţionate lucrări realizate de
cercetători cu titlul ştiinţific de doctor sau cel putin puţin înscrişi la
doctorat provenind din universităţi din ţară sau străinătate, institute de
cercetări sau alte instituţii a căror activitate este dedicată cercetării
ştiinţifice. Prin excepţie în această categorie vor fi acceptate lucrări ale
cercetătorilor fără criteriul limitei de vârstă.
Domeniile de cercetare vizate pentru acest program sunt
asistenţa socială, sociologia, politologia, psihologia, filosofia, ştiinţele
juridice, ştiinţele economice, lingvistica, literatura, istoria, marketing-ul
şi comunicarea, studiile europene, jurnalismul, teologia etc.
Acest program se realizează în baza principiului cofinaţării,
Asociatia Lumen acoperind între 50% si 75% din costurile aferente
cheltuielilor de editare, în funcţie de calitatea lucrărior, valoarea
ştiinţifică şi care presupun premiza unui succes editorial. Selecţia
lucrărilor trimise în cadrul acestui program se va realiza după metoda
Peer Review (a se vedea articolul ce prezintă procesul de Blind Peer
Review), proces desfăşurat de către comisia de referenţi ai Editurii
Lumen, cercetători cu titlu ştiinţific de doctor sau doctorand în
domeniile socio-umane, fapt care va permite selectarea celor mai bune
cercetări ştiinţifice propuse în cadrul acestei ediţii.
Volumul sau cercetarea propuse spre editare trebuie să utilizeze
în mod obligatoriu bibliografie internaţională de referinţă, în principal
în limba engleză cu o cota de cel puţin 30% din bibliografia totală, din
care este indicat ca macar 2 titluri să provină din publicaţii indexate ISI.
În acest sens menţionăm că Editura Lumen găzduieşte editorial Revista
de Cercetare şi Intervenţie Socială în numele Universităţii „Al. I. Cuza”
şi a Holt România, publicaţie indexată ISI Thomson. Citarea altor cărţi
publicate anterior la editura noastra, deşi nu este obligatorie, denotă
interesul autorului pentru Editura noastra şi justifică alegerea acesteia
pentru publicarea propriei cercetări.
Materialele pentru selecţie vor fi însoţite de un Curriculum
Vitae al autorului, o scrisoare de motivaţie cu privire la publicarea în
cadrul Editurii Lumen, în care să se prezinte argumentele considerate
87

de autor semnificative pentru acceptarea la publicare şi motivul alegerii
Editurii Lumen, un rezumat al materialului în limba română şi engleză
ce vor fi publicate pe pagina de internet a Editurii Lumen, în cataloagele
proprii, propuse spre indexare internaţionala etc. Acestea se vor trimite
pe adresa: edituralumen@gmail.com cu menţiunea pentru Programul de
Promovare a Tinerilor Cercetători şi secţiunea pentru care propune
materialul ştiinţific
Scopul: Stimularea cercetării ştiinţifice universitare prin promovarea
rezultatelor acestora.
Obiectivele Programului Lumen Academic au în vedere
promovarea a cel puţin 15 lucrări valoroase realizate de cadre didactice
din mediul universitar, cercetători, specialişti în diferite domenii,
precum şi promovarea acestora către un public de cel puţin 1000 de
persoane interesate cu privire la rezultatele cercetării autorilor selectaţi.
Activitati in cadrul proiectului
Anunţarea publică a tuturor sesiunilor realizate în cadrul
Programului Lumen Academic;
Specialiştii nostri, (cadre universitare şi cercetători cu
experienţă), vor evalua materialele trimise spre publicare
imediat ce sunt primite iar răspunsul va fi primit imediat ce
lucrarea este evaluată, fiind fie acceptată la publicare caz în care
i se specifică autorului condiţiile de publicare şi contractul de
editare, sau neacceptarea publicării;
Realizarea contractului editorial;
Finalizarea materialelor de către autori în funcţie de sugestiile
oferite de Peer-review-uri noştri;
Redactarea volumelor;
Realizarea paginaţiei;
Realizarea coperţilor;
Corectura finală a textului;
Acordare de ISBN şi CIP;
Tipărirea volumului;
Trimiterea exemplarelor autorilor;
Trimiterea în difuzare a volumului, în librăriile proprii ale
Editurii Lumen şi către cele partenere;
88

Promovarea cărţilor prin catalogul editorial al Editurii, pe siteul
Editurii Lumen şi Librăria Virtuală www.librariavirtuala.com;
Promovarea volumelor prin realizarea de comunicate şi
recenzii;
Promovarea în târguri de carte;
Promovarea Web 2.0 prin programele Google Books, Scribd,
Youtube, Slideshare etc;
Lansări de carte în funcţie de contractul cu autorii;
Trimiterea ofertei de carte către toate bibliotecile centraluniversitare
şi judeţene din ţară;
Trimiterea ofertei de carte către universităţile din ţară în funcţie
de profilul cercetărilor şi către alte instituţii de profil;
Trimiterea volumelor, acolo unde contractul editorial prevede,
către organisme mass-media pentru promovare.
Perspective de viitor ale Programului Lumen Academic
Înscrierea lucrărilor publicate de Editura Lumen în baze de
date internaţionale şi biblioteci din străinătate;
Promovarea internaţională a autorilor prin programele Google
Books şi Scholar Books (Google Academic);
Indexarea cărţilor în baze de date internaţionale;
Creşterea numărului de tineri promovaţi în cadrul programului.
Beneficii pentru autori
Recunoaşterea academică
Promovare instituţională
Creşterea notorietăţii publice
Formarea şi creşterea brandului personal
Creşterea stimei de sine
89