aspecte clinico-diagnostice - Ion Mereuta

Ion Mereuţă, Iraida Iacovlev, Oxana Pihut
pancreas – în 20% de cazuri, în ficat – în 11% cazuri, în intestinul gros – în
10% cazuri, în stomac – în 8% cazuri, în rinichi – în 6% cazuri [113].
Daugaard G. comunică despre rezultatele a 436 de autopsii ale pacienţilor
cu metastaze fără focar primar identificat, la care tumoarea primară a
fost identificată în pancreas în 22% de cazuri, în plămâni – în 20% de
cazuri, în rinichi – în 5% cazuri, în prostată – în 3% cazuri [36]. Cel mai
frecvent, focarul primar a fost depistat în pancreas şi în plămâni [100].
În acelaşi timp, s-a constatat că cele mai frecvente localizări ale tumorii
primare la autopsie au fost ovarele, pancreasul, stomacul şi vezica urinară
(în mod descrescător). Nu au fost descoperite diferenţe în localizarea
metastazelor şi tipurile de tumori histologice la comparare cu grupul de
control. În 190 (11,2%) de cazuri focarul primar a fost depistat la autopsie
[114]. Totuşi, chiar şi după autopsie în 15-25% de cazuri focarul primar nu
s-a depistat [36, 130, 167, 234].
1.3. Examinarea morfologică
Majoritatea oncologilor [72, 76, 77, 81, 134, 140, 234] sunt de părerea
că mai întâi de toate trebuie să fie efectuată biopsia, iar materialul colectat
trebuie să fie studiat histologic, imunohistochimic şi la microscopul
electronic. La examenul histologic al metastazelor cu focar primar
neidentificat în 80-93% de cazuri poate fi apreciat gradul de diferenţiere şi
apartenenţa histogenetică a celulelor canceroase, iar în 25-78% de cazuri
se pot face presupuneri referitoare la localizarea focarului primar [81, 211,
226, 238, 290].
Conform datelor oferite de Bernal M.P. şi colab., adenocarcinomul
constituie 58% din metastazele tumorii cu focar primar neidentificat,
cancerul nediferenţiat – 22,2%, cancerul celulelor pavimentoase – 1,8%
[20]. Rezultate similare a demonstrat Krulik M.: adenocarcinomul constituie
60%, cancerul nediferenţiat – 30%, cancerul din celule pavimentoase –
5-10% [100].
În cercetările efectuate de Frost P. şi colab., adenocarcinomul constituie
mai mult de 85% din cazuri, sarcomul – mai puţin de 5% cazuri, cancerul
celulelor pavimentoase s-a depistat mai frecvent în cazul leziunilor nodulilor
limfatici ai gâtului [50]. Gil G.M. şi colab. indică de asemenea
adenocarcinomul în calitate de tip histologic dominant între metastazele cu
focar primar neidentificat, ceea ce, conform datelor obţinute, constituie
48%, adică aproape de două ori mai puţin decât la autorii precedenţi [57].
14
Aspecte clinico-diagnostice ale tumorilor maligne secundare cu focare primare necunoscute
La studierea unui număr de 26.050 de cazuri prin verificare histologică
a metastazelor cancerului cu focar primar neidentificat s-a stabilit că
adenocarcinomul constituia 55%, carcinomul epidermoid şi cancerul fără
histogeneză identificată – câte 14%. S-a observat o creştere substanţială
a cazurilor de metastaze carcinoide provenite din tumori primare
neidentificate [124].
Maiche A. prezintă următoarea repartizare a metastazelor tumorilor
maligne cu focar primar neidentificat conform structurii histologice:
adenocarcinom – 34%, cancer nediferenţiat – 28%, cancer al celulelor
pavimentoase – 31%, melanom – 4% [113].
Metastazele melanomului cu focar primar nedeterminat se întâlnese în
4% din cazuri [128, 132]. La 65% de pacienţi s-au depistat metastaze
izolate ale melanomului în nodulii limfatici, la 28% de cazuri – în combinaţie
cu afectarea organelor, la 8% cazuri – în combinaţie cu metastaze
subcutanate [9, 106, 172].
În situaţiile când pacientul este în stare prea gravă pentru a i se face
biopsia deschisă a tumorii metastatice, precum şi la prima etapă a cercetării
clinice complete, majoritatea oncologilor recomandă să se facă biopsie
puncţională urmată de o cercetare citologică, a cărei veridicitate, conform
datelor diferitor autori, constituie de la 48 la 90% [125, 167, 205, 243, 251].
Localizarea focarului primar în baza studiului citologic se poate stabili numai
în 10-51% cazuri [203, 252, 289].
Conform părerii majorităţii oncologilor [81, 85, 142, 237, 251, 252],
metodele citologice şi histologice nu se autoexclud, dar se completează
reciproc în cadrul procesului de căutare a focarului primar.
Un rol important în stabilirea histogenezei metastazelor, diferenţierea
celulelor canceroase şi în pronosticul localizării focarului primar îl are studiul
efectuat cu ajutorul microscopului electronic, în special, la identificarea
semnelor specifice ultrastructurale caracteristice pentru cancerul celulelor
pavimentoase, tumorilor de provenienţă neuroendocrină, adenocarcinoamelor
şi melanoamelor fără pigment [58, 64, 67, 75, 110, 122,
142].
În ultimul timp, se aplică tot mai mult metodele histochimice şi
imunohistochimice de cercetare, care, conform datelor unor autori, pe lângă
stabilirea histogenezei, diferenţierii şi a fenotipului imunitar al celulelor
canceroase, permit în unele cazuri identificarea focarului primar [15, 78,
92 , 112, 117, 167].
15