aspecte clinico-diagnostice - Ion Mereuta

Ion Mereuţă, Iraida Iacovlev, Oxana Pihut
ÎNCHEIERE
Conform datelor diverşilor autori, pacienţii cu metastaze ale tumorii
maligne fără focar primar depistat constituie de la 0,5 la 15%, care pentru
prima dată au solicitat asistenţă medicală oncologică [1, 7, 29, 76, 143,
232]. Frecvenţa metastazelor tumorii maligne fără focar primar depistat
depăşeşte indicii morbidităţii oncologice a diverselor localizări şi ocupă locul
8 în structura morbidităţii prin tumori maligne în statistica mondială [8, 138,
232]. În 2007, în Moldova, morbiditatea prin această patologie a constituit
6,9 ‰, în 2008 – 7,3 ‰ (ceea ce în structura morbidităţii corespunde cu
3,3% şi 3,9%). Imposibilitatea depistării focarului primar nu permite
elaborarea în timp a tacticilor optime de tratament. Totodată, la o serie de
persoane, complexul măsurilor medicale duce la remisiune stabilă,
prelungind considerabil viaţa şi menţinându-i calitatea [3, 11, 28, 167, 169].
Introducerea în practica clinică a tomografiei cu ultrasunete,
computerizată, cu rezonanţă magnetică, utilizarea amplă a
imunodiagnosticului, succesele endoscopiei au îmbunătăţit indicii depistării
tumorii primare în plan mondial, însă soluţionarea integrală a problemei
este imposibilă [11, 28, 76, 137, 233, 276]. De fapt, chiar şi în clinicile unde
există posibilitatea utilizării unei game largi de investigaţii diagnostice,
identificarea focarului primar deseori este ineficientă. Efectuarea unui număr
excesiv de investigaţii se datorează lipsei concepţiei ştiinţifice argumentate
şi algoritmului diagnostic adecvat [189, 258, 293]. Prin urmare, la etapa de
diagnosticare se pierde inutil mult timp, cresc semnificativ cheltuielile
economice [36, 87, 124, 149, 232].
Scopul nostru a fost să elaborăm un algoritm de căutare diagnostică a
tumorii primare la pacienţii cu metastaze ale tumorii maligne, fără depistarea
focarului primar.
72
Aspecte clinico-diagnostice ale tumorilor maligne secundare cu focare primare necunoscute
Studiul a inclus analiza foilor de observaţie clinică a 238 de persoane,
care au fost investigate în baza metastazelor tumorii maligne primare, fără
sesizarea primară a focarului: 123 (51,7±4,5%, p < 0,001) de bărbaţi şi 115
(48,3 ±4,7%, p < 0,001) femei. Majoritatea pacienţilor au fost cuprinşi în
categoria de vârstă de la 50 la 69 de ani (tab. 1).
În funcţie de gradul de răspândire a leziunilor neoplazice, pacienţii au
fost divizaţi în două grupuri mari: 91 (38,2 ±5,1%, p < 0,001) de pacienţi cu
leziune izolată a organelor sau a ganglionilor limfatici ai unui colector şi
147 (61,8±4,0%, p < 0,001) de persoane cu leziune sincronică sau a câtorva
organe, sau a organului şi ganglionilor limfatici, sau a ganglionilor limfatici
ai câtorva zone. Mai des întâlnită este leziunea sincronică a organelor,
ţesuturilor, ganglionilor limfatici - 137 (57,6%) de cazuri, ceea ce
corespunde datelor diverselor cercetări, în care leziunile sincronice se
întâlnesc în peste 50% din cazuri [7, 28, 104, 231, 293].
Durata de la apariţia primelor simptome de boală până la diagnosticul
tumorii metastatice a constituit de la 10 zile până la 5 ani. În medie, durata
anamnezei a constituit 6,8±0,2 luni. Conform datelor internaţionale, durata
anamnezei constituie de la 4 până la 5,5 luni [7, 36, 49, 138, 169].
Toate acuzele prezentate au fost sistematizate în funcţie de tipul lor
(tab. 3). În baza cercetării nu au fost depistate acuze specifice sau imagini
clinice, care ar caracteriza o localizare sau alta a tumorii primare. Acest fapt
se datorează evoluţiei agresive primordiale şi eterogenezei tumorii.
Toţi pacienţii au fost minuţios examinaţi în scopul evaluării răspândirii
leziunilor tumorale şi depistării focarului primar în funcţie de starea generală,
nivelul de manifestare a sindromului de durere şi acordul de a efectua
diagnosticul.
Procedeul de evaluare a diagnosticului maladiei a urmat respectarea
consecutivităţii analizei informaţiei şi datelor obţinute din:
Acuzele la adresarea primară (prezenţa unei sau mai multor formaţiuni;
prezenţa durerii; prezenţa slăbirii generale a organismului; pierderea ponderală;
febră; dispnee, tuse, răguşeală, greţuri, vomă, constipaţie, icter).
1. Anamnesticul maladiei (durata, evoluţia simptomelor, adresările
anterioare la medic, tratamentul suportat, rezultatele investigaţiilor citologice
şi morfologice anterioare etc.).
2. Examenul clinic (inspecţia şi palparea: pielii corpului, glandei tiroide,
glandelor mamare, abdomenului, tuturor ganglionilor limfatici în regiunea
cervicală, supraclaviculară, axilară, ileo-inghinală etc.).
73