aspecte clinico-diagnostice - Ion Mereuta

Ion Mereuţă, Iraida Iacovlev, Oxana Pihut
ajutorul fibroesofagogastroduodenoscopului “Olympus GIF-E”, în regim
standard. Nu au fost înregistrate complicaţii. În cadrul investigaţiilor a fost
examinată afecţiunea tumorală a tractului digestiv. Tumora primară a fost
confirmată la 2 (0,84 ± 6,5%, p > 0,05) bolnavi.
Fibrocolonoscopia a fost efectuată unui număr de 5 (2,1 ± 6,4%,
p > 0,05) pacienţi. Investigaţaiile au fost realizate cu ajutorul
fibrocolonoscopului “Olympus CF-40L”, în regim standard. Nu au fost
înregistrate complicaţii. În cadrul investigaţiilor a fost evaluată afecţiunea
tumorală a tractului digestiv.
Ultrasonografia a fost efectuată în cazul a 238 (100%) de bolnavi
incluşi în studiu. Investigaţiile au fost realizate în regim de timp real la
ecograful staţionar „Siemens SONOLINE Versa Plus” prin utilizarea
sondelor liniare cu frecvenţa de 7,0 şi 7,5 MHz, adâncimea de penetrare –
5-7 cm. Nu au fost înregistrate complicaţii. În cadrul investigaţiilor au fost
analizaţi parametrii liniari ai organelor, ecogenitatea, conturul, prezenţa
zonelor sau formaţiunilor cu ecogenitate diferită, consistenţa lor în
comparaţie cu ţesutul adiacent, calcificările etc.
Scintigrafia oaselor scheletului a fost efectuată cu ajutorul
gamacamerei „Apex SP-6” (laboratorul radioizotopic al Centrului
Republican de Diagnostic Medical). Pacienţilor li se administra intravenos
preparatul radiofarmaceutic Tc-99m în doză de 60 MBq, înregistrarea la
gamacameră efectuându-se peste 20 min. Din totalul pacienţilor incluşi
în lotul de studiu, 17 (7,1 ± 6,2%, p > 0,05) au fost supuşi scintigrafiei
oaselor scheletului. În cadrul investigaţiei au fost evaluate nivelul de
acumulare a preparatului radiofarmaceutic, uniformitatea distribuirii,
topografia.
Determinarea reacţiei imunoenzimatice a fost efectuată prin metoda
ELISA (UBI, USA). În cazul a 32 (13,4 ± 6,0%, p < 0,05) de pacienţi s-a
stabilit nivelul marcherilor tumorali în serul sangvin: alfafetoproteină (AFP),
antigen specific prostatic (PSA), CA-125, CEA, HGT. Creşterea nivelului
marcherilor tumorali în serul sangvin s-a înregistrat în 10 (31,3%) cazuri
pentru PSA, în 4 (12,5%) cazuri – AFP, în 2 (6,3%) cazuri – CA-125, un
caz (3,1%) – HGT, un caz (3,1%) – CEA.
Puncţia-biopsie prin aspiraţie a tumorii cu examen citologic a fost
efectuată în cazul a 129 din bolnavii incluşi în studiu (54,2 ± 4,4%,
p < 0,001). De menţionat că puncţia-biopsie a nodulilor limfatici metastatici
a fost efectuată unui lot de 38 (14,3 ± 5,7%, p < 0,05) de pacienţi cu
30
Aspecte clinico-diagnostice ale tumorilor maligne secundare cu focare primare necunoscute
adenopatie regională prezentă la internare. Pentru puncţie au fost utilizate
seringi tip „Luer” de 5-20 ml cuplate cu ac subţire de 21-22 gauze.
Tehnica executării. Pacientul se află în decubit orizontal sau aşezat în
fotoliu, capul flexat pe spate. După prelucrarea pielii în proiecţia tumorii
sau g/l cu antiseptic, prin palpare se apreciază poziţia formaţiunii patologice.
Cu o mişcare unimomentană şi sigură se efectuează puncţia pielii şi
ţesuturilor până la formaţiunea nodulară (pacientul este informat să nu se
mişte). Prin deplasarea pistonului se execută câteva mişcări de aspiraţie,
evitându-se deplasarea acului, pentru a nu aspira sânge. Ulterior, seringa
se decuplează şi acul este extras separat din formaţiune. Cuplând din nou
seringa la ac, cu jetul de aer se plasează materialul citologic din lumenul
acului pe 1-2 frotiuri de sticlă. Frotiurile sunt fixate cu fixator standard
May Grünwald, ulterior fiind colorate cu azureozină după Romanovsky-
Giemsa.
Examenului histopatologic au fost supuse piesele postoperatorii a
131 (55,04 ± 4,3%, p < 0,001) de pacienţi incluşi în studiu. După descrierea
macroscopică, piesele operatorii erau fixate în soluţie de formalină 10%,
deshidratate în soluţie de alcool cu concentraţie crescândă şi incluse ulterior
în parafină. Secţiunile tisulare erau colorate cu hematoxilină şi eozină.
O însemnătate deosebită în cadrul măsurilor diagnostice a fost atribuită
metodelor morfologice. La 163 (68,5 ± 3,6%, p < 0,001) de pacienţi s-a
efectuat cercetarea citologică a tumorii metastatice. În timpul intervenţiei
chirurgicale (biopsie deschisă a tumorii, înlăturarea tumorii) a fost obţinut
material de la 47 (28,8%) de pacienţi, puncţia a fost realizată în 71 (43,6%)
de cazuri, trepanobiopsia tumorii a fost executată în cazul a 45 (27,6%) de
pacienţi. Repartizarea diagnozelor citologice este reprezentată în tab. 4.
Tabelul 4. Rezultatele examenului citologic (n=163)
Concluzia citologică Abs. P ±ES t P
Formaţiune malignă 27 16,6 ±7,1 2,3 p < 0,05
Cancer 45 27,61 ±6,7 4,1 p < 0,001
Cancer glandular 26 15,95 ±7,2 2,2 p < 0,05
Carcinom pavimentos 9 5,52 ±7,5 0,7 p > 0,05
Cancer nediferenţiat 2 1,2 ±7,4 0,1 p > 0,05
Carcinom cu celule renale clare 1 0,61 ±7,7 0,1 p > 0,05
Melanom malign 12 7,41 ±7,5 0,9 p > 0,05
Sarcom 2 1,2 ±7,4 0,1 p > 0,05
Altele 39 23,9 ±6,8 3,6 p < 0,001
31