aspecte clinico-diagnostice - Ion Mereuta

Ion Mereuţă, Iraida Iacovlev, Oxana Pihut
Van der Gaast A. şi coaut. [186], în urma cercetărilor întreprinse, au
stabilit că un rol important în prognozarea cursului îmbolnăvirii îl au starea
generală a pacientului, tipul histologic al tumorii, prezenţa metastazelor în
oase şi ficat, nivelurile de fosfatază alcalină şi de AST. La analiza
multifactorială s-a stabilit că cea mai mare importanţă o au starea generală
a pacientului şi nivelul de AST [187].
Pasterz R. şi coaut. [135] evidenţiază în calitate de factori benefici de
prognozare starea satisfăcătoare a pacientului, afectarea izolată a ţesutului
celular subcutanat şi subadipos şi a ganglionilor limfatici periferici.
În concluzie putem constata, că până în prezent nu s-a elaborat un
algoritm optimal de căutare diagnostică a tumorii primare la pacienţii care
prezintă metastaze ale cancerului cu focar primar neidentificat, nu există o
determinare adecvată a diferitor metode de diagnosticare în cadrul
procesului de stabilire a focarului primar şi în evaluarea răspândirii afectării
cu metastaze. Nu există o părere unică referitoare la stabilirea celor mai
favorabili factori de prognozare a cursului bolii la această categorie de
pacienţi gravi.
Cele relatate mai sus au determinat desfăsurarea unei cercetări complexe
în acest domeniu în Clinica Oncologie Generală a IMSP IOM şi la Catedra
Oncologie şi Hematologie a USMF “N. Testemiţanu”.
24
Aspecte clinico-diagnostice ale tumorilor maligne secundare cu focare primare necunoscute
Capitolul 2.
METODE DE INVESTIGAŢIE
2.1. Caracteristica pacienţilor
Studiul a inclus 238 de pacienţi cu metastaze ale tumorii maligne cu
focar primar neidentificat care s-au aflat în secţia Oncologie Generală din
cadrul Institutului Oncologic al Republicii Moldova în perioada 2001-2006:
123 (51,7%) de bărbaţi şi 115 (48,3%) femei. Acestor pacienţi li s-a stabilit
diagnosticul de metastaze ale tumorii maligne cu focar primar neidentificat
după ce au fost examinaţi în policlinica IOM. Majoritatea pacienţilor au
fost cuprinşi în categoria de vârstă de la 50 la 69 de ani. Repartizarea
conform vârstei şi sexului este prezentată în tab. 1.
Pentru înlesnirea înregistrării şi prelucrării informaţiei referitoare la
fiecare pacient inclus în studiu s-a perfectat un formular electronic, care
conţine informaţia socio-statutară despre bolnav (numele, prenumele,
patronimicul, anul naşterii, domiciliul); data şi anul internării primare;
diagnosticul clinic de bază; acuzele prezentate la internare (fiind
sistematizate, pentru a uşura codificarea şi prelucrarea lor); informaţia din
anamnesticul maladiei; expunerea detaliată a examenului clinic (cu
indicarea gradului de extindere a procesului); rezultatele investigaţiilor
instrumentale şi de laborator; protocolul descrierii morfopatologice a piesei
postoperatorii cu rezultat morfologic. În formular este indicată, de asemenea,
durata spitalizării cu obiectivizarea stării la externare, tratamentul
administrat în urma investigării.
În funcţie de răspândirea afecţiunii tumorale, pacienţii au fost împărţiţi
în două grupuri: 91 (38,2±5,1%, p