dana grecu invitaţi - Camera Deputatilor

DATA: 11-01-2013
EMISIUNEA: LA ORDINEA ZILEI
POSTUL: ANTENA 3
ORA: 18:45
MODERATOR: DANA GRECU
INVITAŢI: BOGDAN STANOEVICI
RENATE WEBER
MARIUS NISTOR
OANA FLOREA
FAMILIA RUŞEŢ
TALK-SHOW
Dana Grecu: Bună seara, doamnelor şi domnilor, sunteţi la „Ordinea zilei”, vă
mulţumesc pentru asta. Sunt Dana Grecu. Declaraţii stupefiante despre şi din gura Oanei
Hăineală, controversatul preşedinte al CSM, ne-au pus serios pe gânduri azi. Apropiata
preşedintelui Băsescu spune despre presa care o contestă că este de „factură nazistă” şi
despre încercările de revocare a sa că seamănă cu mineriadele. Nici mai mult, nici mai
puţin! Despre Oana Hăineală Schmidt, un judecător, membru al CSM, afirmă că este o
persoană violentă. Vă dăm detalii imediat. Veţi vedea şi cum am ajuns să ne trezim în
România că ne explodează bombele lângă casă din cauza unor infractori pe care poliţiştii
îi consideră, de ani de zile, inofensivi. Şi veţi afla unde poţi ajunge atunci când vrei să
obţii un permis auto legal. Să fii atât de persecutat, încât să-ţi iei casa în spate şi să pleci
unde vezi cu ochii. Să faci asta de frică. Să-ţi iei casa în spate de frică. Vă prezint invitaţii
şi în scurtă vreme o informaţie foarte caldă. Bogdan Stanoevici, Renate Weber, Marius
Nistor, Oana Florea, Radu Tudor şi familia Ruşeţ din Tecuci, care a trebuit să se mute
cu casa, o să ne spună de ce. Interlopii sunt pe urmele lor în contextul în care ei nu au
vrut decât să intre în legalitate. Practic, au doi duşmani acum. Trei. Poliţia, Procuratura şi
interlopii. Imediat cazul familiei Ruşeţ. Şeful Jandarmeriei Bucureşti a fost demis din
cauza abuzurilor comise de colegii săi la protestele de la Universitate. Aşa a anunţat azi
ministrul de Interne, Radu Stroe. Este o anchetă în curs. O comisie de disciplină îl va
audia acum pe generalul de brigadă Eugen Meran, şeful Jandarmeriei Bucureşti, în
legătură cu incidentele de la protestele din urmă cu un an din Piaţa Universităţii. Iar
dosarul a intrat pe filieră penală, a spus Radu Stroe.
Radu Tudor: Aţi participat aseară la o emisiune „Sinteza zilei” absolut
spectaculoasă. Dincolo de audienţă, am simţit cu toţii că încă nu s-a făcut dreptate pentru
violenţele nejustificate din Piaţa Universităţii, din ianuarie 2012. Şi consider că l-a
convins pe ministrul de Interne să-l demită pe faimosul general Meran. Pentru că noi am
vorbit timp de un an de zile aici, aţi avut aseară invitat un tânăr care şi-a distrus piciorul.
Dana Grecu: I l-au distrus jandarmii care au intrat în forţă în protestatari.
Radu Tudor: Din dorinţa de a protesta împotriva regimului Băsescu - Boc,
jandarmii nu au găsit ceva mai bun de făcut decât să-i distrugă piciorul. Cu alte cuvinte,
orice abuz, orice porcărie fac autorităţile, orice mizerie fac generalii sau şmecherii din
ţara asta, care au impresia că ţara începe şi se termină cu ei, să fie devoalat aici la
1

Antena3. Există o şansă ca abuzul şi ilegalitatea să fie stopate. Şi oamenii demişi din
funcţie. Asta s-a întâmplat azi. Radu Stroe cred că a luat măsura cea mai importantă,
foarte necesară, o măsură pe care nu neapărat noi mass-media am cerut-o, au cerut-o
miile de oameni din Piaţa Universităţii, pentru că acel tânăr şi-a terminat piciorul pe viaţă
şi sunt mulţi alţii care au mâncat bătaie soră cu moartea în mod gratuit din partea unor
jandarmi, în special a celor din unităţile din Bucureşti, comandate de acest general
Meran.
Dana Grecu: Aseară s-a văzut foarte clar că Ionuţ a fost culcat la pământ, era
deja cu piciorul aşchii şi cu toate astea un jandarm din spate a venit să-i mai aplice un
picior în şold, ca şi cum nu era terminat definitiv omul acesta. Văzând în imaginile
respective reaua-credinţă cu care au acţionat organele de ordine, adică jandarmii, şi se
punea firesc întrebarea cum se poate să treacă un an de la acele evenimente, să existe
astfel de imagini, să fie puse la dispoziţia autorităţilor şi nimeni să nu facă o anchetă?
Ministrul de Interne a fost pus aseară faţă în faţă cu nişte imagini din care se înţelegea
foarte clar că Jandarmeria, nişte oameni din Jandarmerie au acţionat cu rea-credinţă
împotriva protestatarilor. Nu ştiu dacă la ordin sau la ce, dar asta am văzut în imagini.
Renate Weber: Ceva se întâmplă, dar a trecut foarte mult timp, lucrurile trebuiau
rezolvate mai devreme. Pe de altă parte, sunt două chestiuni care ţin de funcţionarea unei
instituţii. Tipurile de sancţiuni care pot fi date în astfel de situaţii. Dacă discutăm de
sancţiunile penale, de exemplu, ale celor care au săvârşit acolo pe loc nişte fapte de
violenţă şi care erau jandarmi, sunt lucruri care trebuie investigate de Parchet şi trebuie
după aceea decise într-o instanţă de judecată. Au fost multe imagini, nu numai cele de
care vorbiţi dumneavoastră. Am văzut cu toţii imaginile transmise în direct iarna trecută.
Acolo au fost multe violenţe. Şi pe de altă parte, sigur că este vorba de răspunderea cel
puţin...
Dana Grecu: Administrativă.
Renate Weber: Politică, la asta mă refer, pentru că cea penală ar trebui să fie
într-adevăr un ordin direct, dar dacă nu, demisia sau demiterea celui care este în fruntea
unei instituţii este lucrul care se petrece într-o lume civilizată.
Dana Grecu: Astea sunt imaginile cu Ionuţ. În România, nu există instituţia
demisiei. Dacă unul din subordinea ta face un astfel de lucru, toată ţara este oripilată, este
o imagine proastă asupra instituţiei, primul gest să faci în aşa fel încât să dispari puţin. Nu
am putut să controlez sistemul, daţi-mi voie să mă retrag, să vină altcineva care să
blocheze astfel de atitudine. Doar dacă nu există un ordin în lanţ.
Bogdan Stanoevici: Analiza trebuie făcută aici pe baza imaginilor. Tipul care
loveşte, în mod normal, într-o ţară civilizată, se ştie cine e, a fost fotografiat, deci el nu
mai are ce căuta în Jandarmerie. Jandarmeria este o instituţie serioasă care a fost făcută să
protejeze statul şi cetăţenii. Sunt nişte reguli care trebuiesc respectate. Din păcate, în tot
acest tip de manifestări, ca şi în Franţa de altfel, se vor infiltra persoane care vin acolo şi
care nu au nicio legătură cu protestul. Din păcate, dacă nu există o conducere foarte bine
pusă la punct a plutoanelor de jandarmi, de poliţie, care să poată să facă diferenţa între
aceşti oameni, dacă nu există un serviciu de ordine în interiorul protestatarilor, cum se
face în Franţa, atunci ajungem la asemenea derapaje care aruncă o pată nejustă asupra
unei instituţii, care este Jandarmeria. Deci, aceste persoane, aceşti jandarmi care şi-au
depăşit atribuţiile, care nu au acţionat ca reprezentant al legii, ci ca un derbedeu de stradă
care loveşte, când omul e la pământ nu mai loveşte. Există nişte legi ale străzii care
2

trebuiesc respectate. În momentul în care un purtător de uniformă are o asemenea
atitudine, el nu are ce să caute în uniformă. El a aruncat o pată pe această uniformă.
Acum, sigur că jandarmii acţionează la ordin. Deci unde politicul trebuie să găsească
soluţia şi în interiorul Jandarmeriei, dacă aceste reacţii absolut exagerate, pentru că se
făcea amalgam între cei care protestau şi grupurile care se organizau şi care veneau
dinspre Piaţa Unirii... Dacă comandanţii lor nu sunt capabili să dea un ordin foarte precis
şi să facă diferenţa între unii şi alţii, atunci automat cel care a dat acel ordin, sau l-a dat
greşit, nu are ce căuta.
Dana Grecu: Cum o vedeţi dumneavoastră, domnule Nistor, decizia ministrului
de Interne, pentru că de fel sunteţi protestatari, teoretic ar trebui să protestaţi, cum vedeţi
decizia domnului Stroe?
Marius Nistor: Decizia domnului Stroe este corectă şi normală pentru că într-un
stat de drept şi european, astfel de gesturi sunt sancţionate drastic. Nu putem vorbi aici de
conştiinţa celor care s-au aflat în fruntea acestei instituţii, a celor care au generat astfel de
violenţe. Vorbeaţi de persoane infiltrate. Depinde ce fel de persoane se infiltrează, pentru
că una este să infiltreze nişte golani care vor să profite de o astfel de mişcare, dar pe de
altă parte, pot fi persoane care sunt infiltrate la comandă...
Radu Tudor: Din păcate.
Marius Nistor: Şi care au rolul să creeze o anumită stare de spirit să-i determine
pe cei care au venit să manifeste împotriva unui regim dictatorial şi să justifice nişte
intervenţii în Piaţă. Pentru că ceea ce a făcut domnul ministru de Interne nu este suficient,
trebuie să meargă mai departe. Unde a fost Poliţia, structurile de comandă ale Poliţiei în
acele zile? Normal, dacă nu vrei să se producă niciun act de violenţă, dacă vrei să previi,
ai oameni care vin în civil, se amestecă printre protestatari şi în momentul în care se
constată că există potenţialul declanşării unei violenţe iei măsurile care se impun. În
primele zile nu a venit absolut nimeni din partea Poliţiei sau din partea Jandarmeriei. A
trebuit să se întâmple ce s-a întâmplat în acea seară ca să se justifice o intervenţie în forţă.
Vorbim aici de generalul Meran, dar de domnul Igaş nu vorbeşte nimeni? Era ministrul
de Interne, apropiatul regimului băsescian, şi omul acesta nu a răspuns pentru modul în
care a reacţionat Poliţia ca structuri de comandă, pentru modul în care a reacţionat
Jandarmeria. Dânsul a susţinut un regim şi a permis astfel de gesturi din partea
Jandarmeriei şi ale forţelor de ordine.
Dana Grecu: Domnul Igaş nu a răspuns, este în Parlamentul României sau nu
este?
Radu Tudor: Este.
Dana Grecu: Propun să-l întrebe pe Igaş. Un parlamentar să-l întrebe pe Igaş.
Cumva ai dat ordin lui Meran - căsăpiţi-i!? Cum vă intră unul în mâini, căsăpiţi-l? Că şi
asta este... Una este să imobilizezi un om să nu mai atace şi alta este să-i rupi gâtul.
Oana Florea: Este adevărat că Antena3 este un adevărat bastion în calea dreptăţii
şi adevărului, şi eu cred că a avut un rol important vara trecută, dar nu vreau să cred că
este adevărat ce a spus Radu. Adică că în urma emisiunii de aseară să fie demis omul
acesta, vreau să cred că e în urma unei anchete.
Radu Tudor: Ancheta a fost făcută demult. Imaginile şi probele există demult.
Oana Florea: Şi ce s-a întâmplat?
Radu Tudor: Până ieri nu a avut nimeni curajul să ia taurul de coarne. Despre
asta este vorba. Oamenii aceştia au complicităţi în serviciile secrete. La Palatul
3

Cotroceni, în alte instituţii de forţă, se simt stăpâni pe ei. Calcă în picioare, bat oameni,
fac abuzuri şi spun eu? Crezi că cineva mă dă jos pe mine? E uite, a venit unul Stroe care
a zis prietene s-au întâmplat nişte tragedii în Piaţa Universităţii, există un raport, vreau
să-l citesc şi eu. Şi după ce a văzut emisiunea de aseară şi mărturia acelui băiat agresat,
eu cred că e bine că în urma emisiunilor zboară oameni din funcţii.
Oana Florea: Ancheta s-a încheiat acum 3 luni.
Radu Tudor: Mai mult de 3 luni.
Oana Florea: Şi în urma emisiunii de aseară a fost demisă această persoană?
Dana Grecu: Asta este misiunea noastră să arătăm reacţiile astea nepotrivite ale
autorităţilor, este rolul presei până la urmă, dar una peste alta normal ar fi, indiferent de
cum se poartă presa, tu să ai nişte reacţii.
Radu Tudor: Trăim într-o ţară în care se fac rapoarte din partea Corpului de
control de la IGP, de la MAI, din partea DGA, din partea DGIPI şi se iau documentele şi
controalele se bagă la sertar.
Dana Grecu: Să le ţină acolo.
Radu Tudor: Şi de aia, în normalitatea asta Antena3 îşi asumă un rol de
normalitate exagerată să ceară demisii, demiteri.
Renate Weber: Trebuie să mai observăm două lucruri. Presa peste tot în lume în
situaţii de genul acesta este cea care evident solicită finalizarea şi este foarte bine să fie
aşa. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte că măsura a fost luată acum, e un guvern instalat
de puţină vreme, să nu uităm că s-au aşteptat şi nişte alegeri să se producă în această ţară.
Pentru că legitimitatea venită din alegeri şi dată unui guvern este foarte importantă.
Dana Grecu: Este groaznic să-ţi rupă unul piciorul fără să faci nimic. Ce faci ca
jandarm, când şeful tău spune căsăpiţi-l pe ăla?
Renate Weber: Dacă şeful a spus căsăpiţi-i, atunci şeful răspunde şi el penal. Pe
de altă parte, în acele rapoarte...
Dana Grecu: Dar poţi să nu execuţi ordinul?
Renate Weber: Nu, nu ai voie să dai un ordin care să fie împotriva drepturilor
fundamentale. Avem legislaţie foarte clară în acest sens. Dacă şeful nu a făcut tipul acela
de planificare, spunându-le exact, vă rog să nu depăşiţi forţa necesară imobilizării,
răspunderea este foarte gravă.
Bogdan Stanoevici: Trebuie făcută diferenţa.
Dana Grecu: Domnul din imagine este Eugen Meran, şeful Jandarmeriei
Bucureşti, care a fost demis din cauza abuzurilor comise de cei aflaţi în subordinea sa în
urmă cu un la protestele din Piaţa Universităţii. Aşa a decis ministrul de Interne, Radu
Stroe.
Bogdan Stanoevici: Ce a fost înainte să fie general al Jandarmeriei? Se ştie
trecutul?
Radu Tudor: Colonel la Jandarmerie, locotenent colonel, maior, căpitan.
Bogdan Stanoevici: Înainte de 1989? E foarte important.
Dana Grecu: Să urmărim ce se întâmplă cu omul acesta să nu se întâmple o
nedreptate nici în cazul lui.
Bogdan Stanoevici: Trebuie văzut foarte clar să nu cadă măgăreaţa pe el, cum se
spune în popor, şi el să fie nevinovat.
Renate Weber: Când eşti şeful unei instituţii şi se întâmplă aşa ceva răspunzi cel
puţin cu o demisie de onoare.
4

Dana Grecu: Atitudinea jandarmilor noi am povestit-o la televizor. Era o stare de
spirit ca şi cum eram unii împotriva altora. Oamenii ăia protestau şi pentru drepturile
jandarmilor.
Bogdan Stanoevici: Este un abuz al unei persoane, ar trebui ştiut cine este
această persoană, să suporte consecinţele acestui abuz. Chestia cu hai să dăm exemple, nu
este suficientă. Dacă cei care au dat ordinul, dacă cei care nu şi-au făcut treaba rămân în
continuare pe poziţie, pentru că ei vor face în continuare acelaşi lucru.
Dana Grecu: Ministrul de Interne a spus că se implică, a intervenit în emisiune şi
a spus de asemenea că i se pare incorect ce s-a întâmplat şi că e misiunea dânsului să facă
lumină în cazul acesta. S-a lăsat cu demiterea şefului Jandarmeriei Bucureşti. O să
urmărim cazul cu mare atenţie. În câteva clipe veţi afla ce spune un judecător, membru al
CSM, despre atitudinea violentă a unui procuror, cazul Hăineală, întâmplător sau nu
preşedintele controversat al CSM. Radu are nişte informaţii despre mişcarea asta a
judecătorilor şi procurorilor împotriva celor de la CSM.
Radu Tudor: Anunţ că revolta continuă. Curtea de Apel Piteşti a votat azi cu 27
de voturi, din 29 de judecători prezenţi, revocarea Alinei Ghica din funcţia de membru al
CSM, asta după ce s-a întâmplat la Cluj, la Galaţi, Râmnicu Vâlcea, Bârlad, Pătlăgele.
Bogdan Stanoevici: Au dreptul legal să facă asta?
Oana Florea: Da, sigur.
Radu Tudor: Principalul drept pentru că oamenii sunt aleşi şi trimit reprezentanţi
la CSM judecători. Sunt 174 de judecătorii, curţi de apel şi tribunale în toată ţara, şi cu
votul a jumătate plus unul ei pot fi revocaţi din această calitate. Azi a venit rândul
oraşului tău natal Piteşti şi revolta continuă.
Renate Weber: Dacă faceţi referire la oraşul natal al doamnei Grecu, o să spună
a, prietenii doamnei Grecu, fiecare ba e copilul cuiva, ba e prietenul... zău. E deja o
nebunie.
Radu Tudor: La mine în „republica Mazăre”, judeţul Constanţa, unde USL are
70%, judecătorii din Constanţa au respins propunerea privind retragerea calităţii de
membru CSM. La Traian Băsescu, la Judecătoria Murfatlar, oare ce or fi votat? Că el e
din Murfatlar.
Bogdan Stanoevici: Vin.
Dana Grecu: Alexandru Şerban, judecător, membru CSM, face o declaraţie care
ne pune pe gânduri, despre Oana Hăineală, controversatul preşedinte ales într-un mod
dubios de CSM. Şi vă citez. Este o discuţie a dânsului pe Facebook cu cineva care întreba
tot felul de lucruri. Şi citez: „Nu consider că doamna Hăineală este potrivită pentru cine
nu a înţeles din prima. Doamna Hăineală e genul care, când a rămas fără argumente, a dat
cu pumnul, la propriu, în masă, la şedinţa plenului. Chiar ţin minte ce s-a atacat atunci
Cristi Dănileţ. Concret, a respins în CSM, alături de doamna Ghica. orice opinie contrară
celei proprii, a fixat şedinţele de plen când ştia că lipsesc unii colegi, pentru a îşi asigura
un anumit rezultat al votului. A manifestat o totală lipsă de transparenţă, sistând
publicarea documentelor anexate ordinii de zi a plenului sau secţiei. Este, prin excelenţă,
omul lipsei de dialog. Şi mai sunt şi alte lucruri concrete pe care le-a făcut doamna
Hăineală. Nu vreau să le spun public. Întreab-o pe Laura Ştefan, ei i-am spus în privat,
mai demult. Nu pot să fac aprecieri cu privire la conduita profesională a doamnei
Hăineală. Dar pot observa că a fost multă vreme detaşată în afara sistemului judiciar.
Parcă la domnul Dan Nica, parcă la domnul Chiuariu etc. Pentru exactitate, se poate
5

verifica CV-ul ei”. Doamna Renate Weber, un judecător spune despre un procuror care a
fost ales şeful CSM că este violent la propriu. Cum vedeţi declaraţia asta?
Renate Weber: Eu cred că ce se întâmplă la ora actuală în CSM, o instituţie care
a avut întotdeauna probleme uriaşe, dar ce se întâmplă acum este extrem de trist pentru
România, în contextul în care sentimentul meu este că 22 de ani au trecut degeaba. S-a
creat această instituţie la un moment dat din dorinţa de a da o putere instituţională cuiva
care să garanteze independenţa judecătorească, numai că s-a creat un fel de struţo-cămilă,
în opinia mea. Eu aş fi văzut un CSM care să fie nu al magistraţilor, ci doar al
judecătorilor, şi am spus asta de la acel moment. Argumentele forte care mi s-au adus
pentru prezenţa procurorilor erau, citez, doamna Renate, sunt colegii noştri, sunt prietenii
noştri, cum adică să-i excludem pe procurori!? Cu ce contraargument să mai vin?
Radu Tudor: Pe genul să mănânce şi gura lor.
Renate Weber: S-a creat această instituţie ca un struţo-cămilă, din punctul meu
de vedere. Sigur, sunt magistraţi şi procurori, că aşa îi numeşte Constituţia, dar când
vorbim de independenţa puterii judiciare noi ne referim de fapt doar la instanţele de
judecată şi la judecători. De aceea, în interiorul CSM au organizat cele două secţii. Pentru
că procurorii sub nicio formă nu ar putea să se pronunţe asupra unor chestiuni
disciplinare care să ţină de judecători. Mergând pe această logică, inclusiv
constituţională, cum poţi să pui în fruntea instituţiei care se ocupă de independenţa
judecătorilor, un procuror?
Bogdan Stanoevici: Funcţia nu depăşeşte profesia?
Renate Weber: Nu.
Oana Florea: Dacă în Constituţie s-ar fi băgat în aceeaşi oală, nu existau articole
separate. Constituţia reglementează separat judecătorii şi procurorii. Dacă CSM este
garantul independenţei judecătorilor, ministerul funcţionează în subordinea ministrului
Justiţiei, dacă într-o sală de judecată poate să lipsească procurorul...
Renate Weber: Nu treceţi atât de repede peste în subordinea. Procurorii, acum,
vor să-şi clarifice statutul, dar procurorul este supus controlului ierarhic. În sistemul de
drept din România, eu ştiu că el este prezentat de unii corifei drept atât de independenţi,
că nu se poate da în realitate legal, nu este chiar aşa. Dacă noi am fi avut judecători de
instrucţie, aceştia puteau să fie în CSM că aveau aceeaşi independenţă ca şi judecătorii.
Doamna procuror Hăineală, în calitate de preşedintă a CSM, nu ar putea niciodată să
participe la şedinţele Secţiei de judecători, acolo unde se discută chestiuni disciplinare ale
judecătorilor. Numai că această instituţie face şi politici publice, trebuie să facă mult mai
mult. De aia niciodată până acum niciun procuror nu a candidat la această funcţie, nu i-a
trecut nimănui prin cap că totuşi există un cod al onoarei.
Oana Florea: Şi spiritul legii, nu numai litera legii.
Renate Weber: Şi de aia întotdeauna procurorul era vicepreşedinte la CSM şi
preşedintele a fost judecătorul.
Oana Florea: În instanţă, ultimul cuvânt îl are tot judecătorul. Poate procurorul
să-mi dea câte rezoluţii de începere şi de neîncepere, tot judecătorul decide dacă începe
sau nu urmărirea penală. Cum se termină un proces. Nu ai cum să pui secretara să judece
directoarea.
Bogdan Stanoevici: Cum să nu existe într-un sistem judiciar judecători de
instrucţie?
Renate Weber: Sunt foarte puţini în statele membre ale UE.
6

Bogdan Stanoevici: Există.
Dana Grecu: Hăineală acuzată de violenţă. O să vedeţi că se consideră o victimă.
A presei, pe care o face nazistă, lejer aşa, epitete care se lipesc de tine, le aruncă ca şi
cum nu ar face parte din justiţie, şi ca şi cum nu ar avea proprietatea termenilor. E un fel
de ceva ce nu înţelegem noi. Un interviu dat de doamna Hăineală pentru un ziar central
„Evenimentul zilei”, o comentăm aici.
Oana Hăineală: Vorbim din nou de efectul produs de aceeaşi manipulare
mediatică, de acelaşi gen de presiune mediatică la care eu sper ca magistraţii să nu
cedeze. Desigur că nu suntem magistraţii nimănui. Nu e Justiţia nimănui. Noi nu facem
partizanate politice. Ceea ce noi facem este să apărăm interesul naţional al României şi
principiile unui stat de drept. Atât. Noi nu facem partizanate politice. Este absurd.
Atitudinea CSM şi atitudinea Alinei Ghica şi atitudinea mea nu au fost atitudini pro
preşedinte. Au fost atitudini contra persoanelor care au atacat independenţa justiţiei
Reporter: Se mai spune, tot aşa, că sunteţi magistrat...
Oana Hăineală: Se spune come people say. Cine spune? Acea zonă a presei
despre care tocmai o asociam cu ministerul propagandei şi iluminării din al treilea
Reich. Cu certitudine a deranjat pe foarte multă lume şi cu siguranţă a deranjat o
anumită zonă a politicului. Eu nu mă uit la televizor aproape niciodată sau dacă mă uit,
mă uit numai la filme. Evit să privesc ştirile, iar anumite canale de ştiri le evit cu
desăvârşire, dar asta nu înseamnă că nu citesc notele de presă. Sincer, ceea ce văd acolo
din partea unui anumit trust media este demn de Goebbels şi de ministrul propagandei şi
iluminării în timpul celui de-al treilea Reich. A nu se înţelege că suntem în al treilea
Reich, că nu suntem din fericire şi nici nu va mai fi cred că omenirea vreodată. Dar
genul de manipulări mediatice care se practică de către un anumit trust de presă,
agresivitatea şi energia pe care o consumă în scopul, nici nu ştiu exact care este scopul,
sunt demne de o cauză mult mai bună decât asta. Şi sincer, din partea mea, nu au decât
să facă ce vor. Niciunul dintre membrii CSM, şi cu atât mai puţin eu, nu vom ceda nici la
presiune şi nici la şantaj.
Dana Grecu: Cum funcţionează mintea unui procuror care a băgat un om 13 luni
după gratii în arest preventiv, acuzându-l de crimă şi trei instanţe din România l-au scos,
pentru că omul acela e nevinovat. Omul este şocat, un om foarte tânăr de altfel, nenorocit
pe viaţă de doamna procuror Hăineală. Zice că nu s-a uitat la televizor, că vorbeam de
logica unui procuror, nu s-a uitat la televizor, ea se uită la televizor numai la filme, dar
etichetează o parte a presei care o contestă cu ministerul propagandei şi iluminării din al
treilea Reich. Aşa spune Oana Hăineală.
Renate Weber: Numai pentru această declaraţie, sincer, dumneaei ar trebui să-şi
dea demisia.
Dana Grecu: Eu am zis asta.
Renate Weber: Să faci o asemenea acuzaţie, în primul rând demonstrează că eşti
absolut în afara oricărei minime educaţii, ca să fiu foarte sinceră, dar pe de altă parte, ca
să vii cu o acuzaţie atât de gravă la adresa presei dintr-o ţară democratică, iertaţi-mă, asta
înseamnă demisia. În nicio ţară normală lucrurile nu ar putea continua. În primul rând,
dumneaei vorbeşte de şantaj. Dumneaei este procuror şi am impresia că nici măcar nu ştie
definiţia şantajului. Faptul că noi invocăm un principiu care se aplică în alte părţi ale
7

lumii şi care ar fi firesc să se aplice şi la noi, dumneaei îl vede ca un atac la adresa
domniei sale, sau ca o formulă de şantaj faptul că presa îi cere sau îi atacă ceva din
activitatea profesională. Care e şantajul?
Oana Florea: Demisia.
Renate Weber: Noi vă spunem, da, doamnă, trebuie să demisionaţi pentru că, în
mod evident, nu sunteţi potrivită pentru funcţia aceea. Faptul că nu sunteţi potrivită îmi
arată inclusiv această rupere a CSM care se întâmplă azi în interiorul său cu declaraţii de
genul celor făcute de domnul judecător.
Dana Grecu: Chiar din partea procurorilor.
Renate Weber: Deci, este incredibil ce se întâmplă!
Oana Florea: Dânsa vorbea de persoane care atentează la independenţa justiţiei.
Dacă ştie, cunoaşte persoane care au atentat, de ce trebuie doar să declare?
Renate Weber: Dumneaei merge pe formula aceea, dacă vă aduceţi aminte, dai
în mine, dai în tine, dai în fabrici şi uzine. Dacă spui de mine că principial nu ar trebui să
fiu preşedinta CSM, atunci ai atacat justiţia.
Oana Florea: Nu seamănă puţin cu ce spunea Monica Macovei, asta cu
independenţa justiţiei, cu vrea să confişte justiţia? Cine vrea şi de ce vrea să pună mâna
pe justiţie?
Renate Weber: Astea sunt strict argumentele în spatele cărora se ascund ei, sunt
nişte cuvinte, pentru că niciodată nu vine cu o demonstraţie în acest sens. Cu ce anume ar
fi un atac la adresa justiţiei dacă s-ar respecta o chestiune principal constituţională privind
şefia CSM?
Dana Grecu: Domnul Morar are o altă viziune despre cine ar trebui să conducă
CSM şi vine cu argumente că un procuror e foarte bine să fie în fruntea CSM.
Radu Tudor: Nu aveam nicio îndoială.
Dana Grecu: Dar doamna Hăineală are de răspuns la trei probleme foarte clare.
Să explice de ce a vrut să condamne un om, să-l aresteze, să-l bage după gratii de fapt, un
an şi o lună a stat un om după gratii. E un caz important. Are de răspuns la întrebarea de
ce crede că o contestă mare parte din breasla domniei sale, nu noi o contestăm, breasla
domniei sale şi trei, să dea explicaţii despre trecutul dânsei. Am aflat cu toţii că tatăl
doamnei Hăineală dădea OK pentru doamna Macovei, procuror comunist, şi apoi doamna
Macovei a ridicat-o în rang pe doamna Hăineală. Sunt nişte chestiuni despre care trebuie
să vorbim. Dacă dumneavoastră consideraţi că suntem nazişti că facem asta, e bine.
Monica Macovei a avut o reacţie şi o comentăm aici. „Pare tot mai clar că cineva îşi
doreşte subjugarea justiţiei, inclusiv a CSM, ca parte a sistemului, şi mă întreb cine are
interesul să dezbine CSM? Cine are interesul să-i asmută unii împotriva altora pe
judecători şi procurori? Eu văd un singur răspuns: aceasta este strategia USL pentru a-şi
subordona justiţia”.
Renate Weber: O să vă spun sincer şi cu toată părerea de rău, doamna Monica
Macovei pentru o perioadă de timp a mimat că este capabilă să înţeleagă mersul
democratic al acestei ţări, să apere drepturile fundamentale şi aşa mai departe. A mimat, a
făcut din asta o afacere personală, dar nu şi-a depăşit acea limită de gândire a
procurorului anterior lui ’89. Iar doamna Hăineală mă tem că este exact pe aceeaşi linie
de gândire. Nu înţeleg amândouă că nu sunt pe poziţie de egalitate cu judecătorul, dar
acesta era visul de aur şi realitatea de aur a sistemului comunist, când într-adevăr ce
spunea un procuror era chiar mai important decât ce spunea un judecător. Şi ce decidea.
8

Dana Grecu: Asta era ierarhia.
Renate Weber: Acum lucrurile s-au schimbat şi ele se pare că nu vor să accepte
această nouă realitate a statului de drept.
Oana Florea: Doamna Hăineală spunea că ei nu vor ceda. Eu sper să cedeze
măcar la deciziile de revocare ale judecătorilor.
Dana Grecu: Ieri a fost un demers al şefului interimar al Parchetului General,
domnul Daniel Morar, care a trimis o scrisoare, o solicitare către toate procuraturile din
ţară, în care zicea nu e aşa că voi sunteţi de acord ca un procuror să conducă CSM?
Renate Weber: De parcă asta e problema.
Radu Tudor: Şi azi i-a convocat la Bucureşti pe o chestiune de tip militar şi mă
întreb câţi civili mai sunt în instituţiile astea ale lui Băsescu, şi le-a dat ordin, trebuie să
susţineţi un procuror în fruntea CSM. Ca la unitate militară. Ce independenţă, ce?
Marius Nistor: Când un politician pierde sprijinul cetăţenilor, electoratului,
categoric va încerca să se menţină la putere folosindu-se de anumite instituţii cheie. În
România, putem să constatăm că în momentul în care preşedintele Traian Băsescu a
scăzut dramatic în popularitate, în momentul în care PDL a pierdut alegerile
parlamentare, singura speranţă pentru Traian Băsescu şi pentru toată clientela care a
susţinut regimul respectiv peste trei ani era aceea de a-şi păstra şi de a controla acele
instituţii de forţă. Or, CSM este una dintre instituţiile în cauză, este o instituţie foarte
importantă pentru cei care au susţinut regimul băsescian. Vorbesc despre independenţa
justiţiei, vorbesc despre dorinţele celor din CSM de a-şi subordona justiţia. Doamna
Macovei greşeşte. Ei au vrut să subordoneze procurorii, ei au vrut să subordoneze justiţia,
ei au dorit ca toţi românii să răspundă la comanda lor. Acesta este adevărul. Dacă stăm să
ne uităm la descrierea acelui judecător pe care o făcea doamnei preşedinte a CSM,
remarcăm tipul de politician şi de atitudine a unui politician care provine din această clică
băsesciană. Lipsa de transparenţă, intervenţii în forţă, eliminarea oricărui opozant, prin
orice mijloace, asta este imaginea acestui tip de politician.
Dana Grecu: Există o Asociaţie a procurorilor care a spus, domne, noi nu ne
putem bucura că un procuror este şeful CSM, pentru că uite ce dezbinare e în CSM. Cât
am vrea noi, nu se poate. Daniel Morar a spus că este instituţională, toţi procurorii să zică
că sunt de acord ca un procuror să fie şeful CSM.
Daniel Morar: Procurorii din România au decis să solicite Guvernului României,
prin intermediul Parchetului General şi al CSM, precizări în legătură cu menţiunea din
programul de guvernare potrivit căreia în perioada următoare se va lucra legislativ pe
clarificarea statutului procurorului şi al Ministerului Public în România. Aceasta a fost
decizia pe care a luat-o Corpul procurorilor din România şi transmisă azi, prin şefii lor,
la nivelul parchetelor, curţilor şi tribunalelor.
Reporter: Se simt ameninţaţi?
Daniel Morar: Se simt îngrijoraţi şi trebuie să lămurim acest lucru. Pentru
discuţiile avute în ultima vreme şi pentru că această sintagmă, clarificarea statutului
procurorului, este prevăzută în document.
Radu Tudor: Se simt ameninţaţi de discuţii. Îl şi vezi pe un procuror care emite
mandate de arestare pe bandă rulantă, care se luptă cu Mararu, cu crima organizată, cu
9

terorismul, în general cu tot ce e mai periculos în ţara asta, văzând nişte discuţii la Dana
Grecu, aoleu, e pulbere, aoleu, ce frică mi-e. Penibil!
Oana Florea: Carta privind statutul magistraţilor spune foarte clar că autoritatea
care reglementează activitatea judecătorilor trebuie să fie nu neapărat independentă, cât
ţinută la o parte de puterea executivă şi puterea legislativă. Or, să te duci tu procuror la
Executiv să-ţi facă ordine în curte, nu este normal. Şi cred că de-abia ar aştepta ca
Executivul să intervină, lămurind chestiunea, ca să se afirme politicul iar face curat în
justiţie.
Dana Grecu: Aţi observat demersul. Morar zice, domne, procurorii mi-au cerut
mie să fac, prin intermediul... El le trimite o scrisoare, spunându-le vă solicit...
Radu Tudor: Vă convoc la Bucureşti.
Dana Grecu: Procurorii mi-au cerut să fac asta. E ceva...
Radu Tudor: După ce îi convoacă la ordin la Bucureşti, zice ce vreţi, mă? Păi
ştiţi, vrem să transmiteţi asta. A, deci voi vreţi, nu eu!
Renate Weber: Noi de fapt aici ce dorim este tocmai într-adevăr independenţa
procurorilor, este tocmai ca ei să facă ceea ce trebuie să facă în această ţară şi să apere şi
valorile prevăzute de lege şi drepturile fundamentale în egală măsură, pentru că astea sunt
nişte valori importante, deci să facă ceea ce trebuie fără intervenţia politicului. Discuţia
de unde este plecată? Din faptul că în ultimii ani ei au făcut numai dosare care miroseau a
politic. De fapt, procurorii deocamdată nu mişcă nimic în ceea ce priveşte pe foştii
guvernanţi. Aţi văzut dumneavoastră vreo investigaţie, anchetă, i-a deranjat cineva cu
ceva?
Dana Grecu: Domnul Boc dă sfaturi despre cum să se facă bugetul, doamna
Udrea zice de USL că e praf...
Renate Weber: Înţeleg că o fi fost cea mai curată guvernare, numai noi am avut
impresia că nu e aşa. Mi-aş dori să văd aceşti procurori lucrând, aşa cum este şi firesc,
într-un stat democratic şi de drept. Ce vrea să facă domnul Morar acum este să spună noi
vrem să fim lăsaţi în pace să ne facem iarăşi aranjamentele noastre interne şi mai ales eu
să continui să conduc la nesfârşit. Pentru că domnul Morar de multă vreme conduce şi nu
ştiu când nu va mai conduce.
Dana Grecu: CSM este instituţia la care orice român poate apela atunci când se
simte călcat pe cap de un procuror care şi-a depăşit atribuţiile, de un judecător care îşi
bate joc de el, spre exemplu, de un judecător care atunci când aude în instanţă de la un
martor că cutărică a dat şpagă, zice te rog frumos opreşte-te până aici, instanţa mea nu...
în loc să consemnezi ce spune martorul, tu zici te rog frumos, martore, opreşte-te.
Exagerat! Acesta este rolul CSM. Să-i ia de urechi pe aceia care îşi depăşesc atribuţiile şi
fac abuzuri împotriva dumneavoastră. De asta este important ca CSM să fie o instituţie
liberă. Ce te faci când tu ca român te duci să dai un examen auto şi te întâlneşti în curtea
de la Poliţie care, după ce ai luat sala, vine şi spune, băi băiete, poligonul nu e chiar aşa,
tu vrei să fii şofer profesionist. Hai să negociem puţin preţul acesta. De aici a început
tragedia unor oameni din Tecuci. Sunt cu noi aşa: Ionel Ruşeţ , domnul care a vrut să
deconspire laolaltă cu procurorii o reţea de traficanţi de permise auto şi a fost abandonat
de autorităţi şi este ameninţat acum şi urmărit de interlopi prin România. S-a mutat din
Tecuci. Soţia sa este acolo, Maria Ruşeţ şi mama domnului, Lenuţa Ruşeţ. Vă mulţumesc
că aţi avut curaj să spuneţi povestea şi suntem foarte curioşi să aflăm care este povestea
10

dumneavoastră, cu precizarea că toţi băieţii ăştia care au putere de decizie în România să
fie foarte atenţi la acest caz. Cum a început povestea dumneavoastră?
Ionel Ruşeţ: Bună seara. Povestea a început în vara lui 2011 când m-am decis cu
familia, venind după 10 ani de muncă în Italia, să mă retrag acasă pentru anumite
probleme pe care le-am întâmpinat acolo şi acasă am luat decizia să fac acasă această
şcoală de profesionişti. Am B, dar am învăţat. În curtea Poliţiei Galaţi, acolo unde se dau
examenele, după ce am ieşit fericit de la sală, am avut surpriza să fiu contactat de un
Pintilie Ion, zis „Ţăranu”, un binecunoscut intermediar, pentru că voi dovedi acest lucru
şi prin cele ce le voi destăinui, care mi-a spus clar: „Felicitări, ştii că ai de dat traseul?”
Da. „Ştii că te costă 300?” Ştiam procedurile acestui om. Tecuci e un oraş mic şi puteţi
întreba pe oricine ce făcea acest Pintilie Ion, dar am lăsat o gaură, cum se spune, să
vorbesc cu familia să mă decid, nu pot aşa ceva. Ba mai mult, am fost forţat de aceste
lucruri oribile primite de tatăl meu în 2009 când a avut un accident auto şi a fost judecat
pe nedrept la Tribunalul Panciu. Dar toate acest amănunte le ştie mama mea. Suntem
porniţi pe mafia ce s-a creat în această ţară.
Dana Grecu: V-a contactat nenea ăsta care vă cerea nişte bani.
Ionel Ruşeţ: Exact.
Dana Grecu: Ce-aţi făcut atunci?
Ionel Ruşeţ: M-am decis să-l denunţ. Ştiind că mafia funcţionează la nivel înalt,
îmi era frică. M-am decis cu familia să contactez un fost coleg de liceu, Borza Marian,
care este un lucrător la DGIPI, în care am avut încredere şi acesta m-a îndrumat să merg
către o doamnă procuror pe care am studiat-o pe internet şi care a luptat împotriva multor
corupţi din judeţul Galaţi, cu care am început această acţiune timp de 4 luni. În care s-au
făcut interceptări telefonice, cu aparatură video, audio pe mine. Au fost multe lucruri care
le-am întâmpinat pentru prima oară. Problema este că mi se punea aparatură video, audio,
asta am constatat după ce s-a judecat acest Pintilie Ion şi condamnat cu suspendare,
condamnat la un an şi patru luni, şi a făcut 9 luni pentru că a colaborat cu judecătorii. Şi
în momentul acela a început calvarul pentru mine. După ce cu doamna Tănase, am avut
foarte mare încredere în dumneaei.
Dana Grecu: În procuror?
Ionel Ruşeţ: Da. La Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi. În momentul în care
am cerut protecţia, fiind agresat de clanuri interlope, sunt foarte multe nume, vă pot da o
parte dintre aceştia, dar am fost chiar şi cu pistol, tentativă, a vrut să scoată pistolul
vestitul Pazvante Dănăilă din Tecuci, este actual consilier al Tecuciului la Primărie.
Există un proces în care s-a dovedit că a minţit în proces.
Dana Grecu: Să le luăm pe rând. Dumneavoastră spuneţi că în clipa în care aţi
făcut investigaţiile astea laolaltă cu procurorii, i-aţi ajutat pe procurori să afle cum
funcţionează reţeaua asta de şpagă pentru permise. S-a demonstrat că acest om despre
care dumneavoastră spuneaţi că v-a cerut şpagă chiar asta făcea. Era un intermediar
pentru Poliţie.
Ionel Ruşeţ: S-a demonstrat. Am făcut în trei tranşe, o parte din bani i-a lăsat să
se scurgă spre ei, astfel încât să se poată face dovada unde au ajuns aceşti bani, nu mai
spun că o parte din bani mi-au aparţinut pentru că Parchetul Galaţi nu avea fonduri, sau
cel puţin aşa mi-a spus doamna procuror, şi am contribuit cu bani care în final veţi
constata ne-a recomandat doamna procuror, prim-procuror al Parchetului de pe lângă
Tribunalul Galaţi, doamna Negraia, să dau în judecată pe cel arestat să-mi recuperez
11

anii, dar asta mai puţin mă interesează. Ce mă interesează este că am descoperit în
finalul...
Dana Grecu: Şi au început să vină ameninţările.
Ionel Ruşeţ: În primă fază am fost lovit foarte violent cu pumnul de către
Pazvante împreună cu un prieten, un general al său din parc, tecucenii ştiu foarte bine,
Chiriţă Constantin se cheamă acest domn. După ce m-au bătut, am plecat la Poliţie,
sperând că aşa cum face orice om într-o ţară civilizată. La Poliţie am avut surpriza să văd
nepăsare totală începând de la cel care urma să-mi ia declaraţia până la şeful Poliţiei, care
s-a justificat, mergând în audienţă de nenumărate ori după aceea şi în tot timpul acesta am
fost agresat de mai multe ori chiar în sediul Poliţiei, lucru care l-am adus la cunoştinţă în
aceeaşi zi şi şefului Poliţiei şi IGPR prin mail. Camere de luat vederi existau şi în Poliţie
şi în centrul oraşului. Ce răspuns mi-au trimis că s-au şters urmele, că nu se pot stoca 6
zile, respectiv 7. Eu am făcut aceste înştiinţări în aceeaşi zi.
Dana Grecu: Dumneavoastră aţi fost agresat de nişte oameni şi vedeţi vreo
legătură între agresiunile dumneavoastră şi demersul făcut de a destructura o reţea
mafiotă de strângere de bani pentru Poliţie?
Ionel Ruşeţ: Da. Eu într-o primă fază nu ştiam aceste legături strânse, dar le-am
simţit pe pielea mea după aceea, dar scris şi cu documente vă pot spune că la flagrant, ala
am constatat şi eu din dosarul 846/2012 de la Tribunalul Galaţi, dosar care s-a încheiat cu
traficul de influenţă al lui Pintilie Ion. Acolo, stupoare! Găsesc stenograme, interceptări
telefonice în care prim-procurorul Tecuciului îl sună pe Ion Pintilie, „Ioane, am nevoie
urgentă de două verze că am musafiri”. Vă mai spun de adjunctul Poliţiei Tecuci, domnul
Flechea, care spune „trage maşina, fiul meu va coborî şi deschide-mi portbagajul”. Nu vă
mai spun de interceptări ale procurorilor sau ce funcţii aveau de la Parchetul Galaţi. Sunt
foarte multe stenograme cu interceptări telefonice.
Dana Grecu: Revenim. Sunt foarte multe nume pe care dumneavoastră le
pronunţaţi. Rog pe cei care se simt lezaţi într-un fel sau altul să intervină, dacă au alte
argumente suntem dispuşi să le ascultăm. V-au ameninţat, aţi făcut plângere la Poliţie, aţi
fost la procuror să cereţi protecţie pentru că eraţi martor?
Ionel Ruşeţ: Am fost la procurorul de caz, la doamna Paula Tănase.
Dana Grecu: Şi?
Ionel Ruşeţ: În momentul acela nu am mai recunoscut-o pe doamna procuror.
Ceva s-a întâmplat. Dar nu numai doamna procuror, acel coleg de liceu de la DGIPI nu
mai răspundea la telefon. Toată lumea m-a abandonat. În cei în care aveam încredere, cu
care am colaborat, cărora le-am cerut protecţie atunci când am decis să fac acest lucru m-
au abandonat.
Dana Grecu: Doamna Lenuţa Ruşeţ, sunteţi mama domnului Ruşeţ şi am înţeles
că dumneavoastră, pentru că eraţi foarte speriaţi de ceea ce se întâmpla domnului Ionel
Ruşeţ , aţi fost în audienţă la primul procuror. Ce vi s-a întâmplat acolo şi dacă domnul
prim-procuror are ceva de comentat îl rugăm să intervină.
Lenuţa Ruşeţ: Este adevărat. Fiul meu, după toată întâmplarea care a povestit-o
aici, a treia zi după ce l-a bătut în parc Pazvante şi ce a povestit el, au sări alţi infractori,
clanuri, Boltea le spune, care au fugit cu răngile de fier după el să-l omoare. Şi el ţipa pe
drum Poliţia, Poliţia, şi a venit foarte târziu şi degeaba a venit. Că nu s-a dus să-i
cerceteze, că nu îi dă voie procurorul să cerceteze ce aveau în portbagaj acolo, arme albe
şi atâtea. Şi atunci eu ca o mamă speriată şi supărată m-am dus în audienţă la domnul
12

prim-procuror şi l-am rugat domnul prim-procuror, vă rog frumos ajutaţi-ne. Suntem întro
situaţie ce nu ştim ce să facem. Ne omoară în casa noastră. Ajutaţi-ne! Fiul meu a
denunţat un şpăgar. Atunci domnul procuror s-a supărat aşa de tare pe mine şi a ţipat aşa
de tare la mine, !ieşi afară, ieşi afară! Eu am zis, domnul procuror, am venit să ne ajutaţi,
de ce mă daţi afară, ce am făcut rău? „Ieşi afară!” Şi m-a apucat de piept şi m-a buşit de
perete domnul prim-procuror. Atunci am ţipat speriată ajutor fetelor, erau secretara şi
dactilografa, ajutor că mă bate prim-procurorul. S-a pus în uşă, mi-era aşa de frică, acolo
mi-i moartea. Felul cum arăta şi cum ţipa la mine. A venit jandarmul, dar nu a zis nimic,
nimic, m-a luat doar că am cerut un pahar cu apă, mi se făcuse rău, şi m-a luat jandarmul
şi m-a scos afară. Eu am dat telefon la 112 şi acolo a venit un echipaj de 2 jandarmi în
care eu am fost o bătaie de joc. „Puteţi să-mi daţi numele, cine sunteţi dumneavoastră?
Ce aţi scris în procesul-verbal? Lăsaţi că o să vedeţi dumneavoastră”. Nu au mai făcut
nimic acei domni. Atunci m-am dus în audienţă la şeful Jandarmeriei Tecuci întâi. Şi am
povestit. Iosif îi spune. „Ei, doamnă, ce vreţi să facem, e şeful, ce aţi crede
dumneavoastră să facem procurorului Tecuciului? Nu vă daţi seama că e şeful? Suntem
într-o situaţie critică.”
Dana Grecu: Am un fluturaş pe care dumneavoastră l-aţi împărţit tecucenilor.
Miting împotriva abuzurilor şi nedreptăţilor din Poliţia şi Parchetul Tecuci. Şi ziceţi
dumneavoastră. Dragi tecuceni, dacă v-a călcat pe cap Poliţia, veniţi şi alăturaţi-vă, facem
miting în ziua de, la ora de, la Primărie. S-au strâns câţi oameni?
Ionel Ruşeţ: Mitingul. Am cerut trei zile, mi s-au acceptat două. În prima zi au
fost în jur de 5 persoane, am făcut civilizat protestul în faţa Parchetului şi a Poliţiei, aşa
cum am trecut în autorizaţie, a doua zi sau a treia zi să avem surpriza să fim atacaţi.
Atacaţi de cine credeţi? De un anume Badiu. Binecunoscut om cu foarte mulţi bani şi
foarte multă influenţă în Tecuci, dar problema este că a venit beat, cu 0,99 alcoolemie,
luată la insistenţele mele de către Poliţie. Jandarmerie nu exista. Era un miting autorizat şi
Jandarmeria nu exista. Un singur jandarm care a fost bruscat de colegul de autoturism cu
care a venit pe contrasens. Au fost acolo multe infracţiuni. Şi noi strigam disperaţi, chiar
am sunat la 112. Mama mea când a fost lovită de către acest prim-procuror, noi am apelat
prin dreptul nostru la o audienţă la domnul Olaru Mircea, atunci şeful Jandarmeriei
Galaţi. Acest domn Olaru Mircea ne-a explicat că nu este dreptul lui să facă un procesverbal,
nu este de datoria Jandarmeriei să facă acest proces-verbal. Noi am cerut
explicaţii cu privire la acţiunile care au decurs.
Dana Grecu: Hârtia pe care o vedeţi dumneavoastră este din partea Poliţiei
Galaţi. Domnul Ruşeţ a zis, domne, ăla care a venit şi ne-a atacat era beat. Avea alcool în
sânge. Ce-i răspunde Poliţia Tecuci domnului Ionel Ruşeţ ? Până în prezent, din cauza
lipsei fondurilor băneşti necesare achitării contravalorii prestaţiei respective, Serviciul de
Medicină Legală Galaţi a refuzat înaintarea buletinului de analiză, astfel că nu cunoaştem
care este alcoolemia constatată, iar cererile nu pot fi definitivate cu celeritate. Deci, un
om se bate cu statul, în parte cu statul, în deconspirarea unei reţele de mafioţi. Se
presupune că este martor şi că statul trebuie să îi acorde protecţie pentru că este un tip
curajos care vrea să-i dea în fapt pe ăia care vă fură pe dumneavoastră, pe noi toţi. Ce
face statul? Îşi face ancheta, face dosare, le pune frumos la sertar şi omul respectiv este
expus cu adrese, cu nume, cu tot, în toate citaţiile, în toate procesele care se întâmplă
urmare acestor dosare. Precizaţi-mi cu exactitate. În afară de domnul acela care a fost
13

dovedit de instanţă şi condamnat cu suspendare pentru că era intermediar pentru nişte
şpăgi, cineva din Poliţia Tecuci, Galaţi, a avut de suferit în urma acestui dosar?
Ionel Ruşeţ: În urma studierii dosarului care s-a încheiat la Tribunalul Galaţi,
există nume clare, există agenda telefonică a acestui intermediar. Şi vreau să mai fac o
legătură cu acest intermediar, să constataţi că şi în dreptul la replică pe care l-a dat
domnul Lefter, şeful Poliţiei Galaţi de data aceasta, care are firmă în curtea aceluiaşi
intermediar, Pintilie Ion, din Matca.
Dana Grecu: Deci şeful Poliţiei...
Ionel Ruşeţ: Domnul Lefter are o firmă pe nume SC Levalgo SRL, Lefter
Valentina Goia. Goia este fostul şef al Poliţiei Tecuci. Valentina este soţia domnului
Lefter.
Renate Weber: Este în mod evident ceva clar. În România, aceste clanuri
interlope, pentru că aici avem aşa ceva, un clan interlop, o reţea care intermediază
criminalitatea, despre asta vorbim aici. E clar că este o reţea, pentru că dacă fac o
plângere, un denunţ împotriva unuia din reţea, vin alţii care să-l bată pe cel care...
Dana Grecu: Şi nimeni nu-l apără.
Renate Weber: Dar în România aceste clanuri, aceasta este o realitate, au apărut,
s-au dezvoltat cu sprijinul autorităţilor. Oricât de tare mă doare să fac această afirmaţie,
este realitate. S-ar fi întâmplat astăzi ce-am văzut povestea aceea cu bomba, cu
explozibilul pus sub maşină, dacă acel clan nu ar fi înflorit datorită, pe de-o parte, a
neglijenţei Poliţiei, dar în realitate era o complicitate. Şi aici este o complicitate. Cum
poţi tu, şef de Poliţie, să ai o firmă în curtea cuiva şi tu nu te uiţi cine este acea persoană?
Oana Florea: Nu au voie să aibă firmă.
Renate Weber: Probabil că nu e pe numele lui, pe numele soţiei şi aşa mai
departe. Din punctul acesta de vedere, cred că trebuie făcută într-adevăr o acţiune de
curăţire a Poliţiei. Nu toată lumea în Poliţie e de acord cu lucrurile astea.
Dana Grecu: Vă pun un caz pe masă. Aţi plecat din Tecuci, unde staţi acum?
Oana Florea: Nu spuneţi unde staţi.
Ionel Ruşeţ : Sunt în Bucureşti cu soţia mea, dar problema este că în tot timpul
ăsta nu m-am lăsat deloc văzând Tecuciul şi Galaţiul în ce hal sunt, şi am făcut apel la
instituţii superioare Tecuciului şi Galaţiului.
Dana Grecu: Numiţi numai instituţiile la care au ajuns plângerile dumneavoastră!
Ionel Ruşeţ : IGPR, dar asta am făcut şi pe parcursul violenţelor asupra mea...
Dana Grecu: Instituţiile.
Ionel Ruşeţ: DGIPI, Parchetul General, DNA, pentru că mi s-a părut foarte
dubios, ONPM, pentru protecţia martorilor, mi-am studiat şi eu cumva drepturile şi o să
vedeţi ce răspunsuri, şi Preşedinţie.
Dana Grecu: Înţeleg că şi deputatul Mircea Toader ştie de cazul dumneavoastră?
Ionel Ruşeţ: Am fost contactat de acest domn. M-a chemat în sediul PD Tecuci
să-mi explice că eu între timp am scris mail-ul către mulţi oameni, şi către doamna
Monica Macovei, dar am făcut... Jandarmeriei Române între timp.
Dana Grecu: Ce-a zis Toader?
Ionel Ruşeţ: Domnul Toader mi-a promis solemn că prin pârghiile pe care le are
va ajunge la doamna Kovesi, pe atunci, şi va lua măsurile cuvenite vizavi de ceea ce mi
se întâmplă. Nu am primit niciun răspuns. Am făcut un memoriu...
14

Dana Grecu: Doamna Maria Ruşeţ , sunteţi un om tânăr, aveţi un copil mic, aţi
plecat din Tecuci de frică.
Maria Ruşeţ: Aşa este. Este foarte greu să putem sta cu frică. Şi aici stăm cu
frică pentru că Pazvante am înţeles că deja este în Bucureşti şi a întrebat de noi printre
cunoştinţele noastre, ne este frică să dormim noaptea pentru că ne putem trezi cu anumiţi
oameni în casă. Şi ziua pe stradă când mergem la muncă ne este frică.
Dana Grecu: Am făcut apel pe parcursul emisiunii cine are de spus că e altfel să
intervină. Domnul Stanoevici, cum vedeţi cazul acesta?
Bogdan Stanoevici: E foarte greu să înţelegi că aşa ceva este posibil.
Dana Grecu: Cu un martor parte dintr-o anchetă a procurorilor ca să
destructureze reţea de mafioţi.
Bogdan Stanoevici: Şi există întotdeauna legături între această crimă organizată
şi diferite persoane din diferite ministere. Ce constat eu aici este că sistemul este mult
prea bine pus la punct şi mult prea dezvoltat la toate nivelele, ceea ce nu e normal. Aici
trebuie intervenit.
Renate Weber: Nu sunt legături întâmplătoare, este un sistem.
Dana Grecu: Este o caracatiţă. Aşteptăm reacţii, aşteptăm să-i apăraţi dacă vreţi,
dacă nu îi veţi avea pe conştiinţă. Revenim.
Bogdan Stanoevici: Dacă s-a ajuns la aceste reţele nu de ieri şi au fost la putere
diferite culori politice, toată lumea politică este vinovată pentru că s-a ajuns aici şi cei de
acum trebuie să rezolve problema.
Dana Grecu: Revenim. Sunt foarte curioasă cum va răspunde Corpul de control,
trimis la Galaţi să ancheteze situaţia asta, în faţa ministrului de Interne, pentru că eu cred
că ancheta a fost o bătaie de joc. Evident, este o părere subiectivă, este părerea mea.
Mergem cu o informaţie care ne-a pus şi ea pe gânduri. Este o doamnă judecătoare pe
care o cheamă Turcu, pe care la un moment dat aţi văzut-o dumneavoastră cu alcool în
sânge, să nu zic beată, într-un scandal cu nişte poliţişti care voiau să-i pună fiola. Şi dânsa
nu voia şi nu voia. Doamna aceasta a încercat să îi facă praf pe poliţişti în instanţă, nu a
prea reuşit şi concluzia este că are o pensie de 100 de milioane de lei. Un bezmetic din
CSM probabil o să zică iarăşi influenţaţi, pătaţi justiţia. Foarte bine. Limpeziţi-o, curăţaţio
dumneavoastră, albiţi-o.
Renate Weber: Dacă dumneavoastră sau eu ne-am adresa unui poliţist cu
formula eşti un dobitoc...
Dana Grecu: Eu nu aş avea curaj să fac asta.
Renate Weber: Aş şti exact şi consecinţele. Imediat mi s-ar face un dosar de
ultraj, vă anunţ. Doamnei judecător nu i s-a făcut nimic. Am discutat şi mi s-a întâmplat
să fiu la tot felul de cursuri din astea de formare cu judecători care relatau şi ei. Că au fost
opriţi de poliţişti în trafic, dar care s-au comportat firesc. Nu prea ai ce să discuţi cu
comandantul, că nu ai de ce. El este cel care vine, te trage pe dreapta şi-ţi cere să faci sau
să nu faci ceva. Cu atât mai mult dacă spui, doamnă judecător, oi fi avut o problemă de
sănătate, păi nu cred că nici Augmentinul şi nici alt medicament nu produce efectele pe
care le aduce consumul de alcool. Este chiar interesul tău să demonstrezi pe loc că nu e
vorba de aşa ceva. Dar ai o obligaţie legală de a face acest lucru.
Dana Grecu: Pensia doamnei este de 100 de milioane.
Marius Nistor: Am stat şi am urmărit stupefiat...
Radu Tudor: Pensie de Germania.
15

Dana Grecu: Cazul de mai înainte?
Marius Nistor: Ceea ce povestea domnul Ruşeţ . Un cetăţean care a încercat să
ajute statul în lupta cu crima organizată. Numai că ceea ce nu a ştiut un cetăţean onest al
acestei ţări este faptul că reprezentanţii statului erau parte într-o structură de tip criminal.
Iar acum suportă consecinţele. Pe de altă parte, un judecător care pur şi simplu îşi bate joc
de nişte oameni ai legii care nu fac altceva decât să-şi respecte uniforma şi să aplice
legea.
Bogdan Stanoevici: Nu este nici măcar un judecător, este un cetăţean.
Marius Nistor: Categoric. Poliţiştii îşi exercitau meseria în faţa unui cetăţean
care a încălcat legea, nu în faţa judecătorului.
Bogdan Stanoevici: Să nu uităm ce s-a întâmplat cu acel prefect, sau ce era, care
a depăşit pe contrasens, zicând că face parte dintr-o coloană, care a fost oprit de Poliţie.
Şoferului lui i s-a cerut permisul, după care poliţiştii, care şi-au făcut meseria de poliţist,
au fost daţi afară.
Dana Grecu: Da.
Bogdan Stanoevici: Când avem asemenea exemple, ce să ne mai mirăm!
Marius Nistor: Plecând de la faptul că aici s-a discutat la un moment dat despre
prim-procurorul de la Galaţi, despre şeful Poliţiei din Galaţi, vorbeaţi de intervenţiile în
direct la acest post de televiziune. Poate ar trebui să-l auzim pe domnul Daniel Morar, că
doar vorbim de primul procuror, poate ar trebui s-o auzim pe această distinsă doamnă
care a ajuns în fruntea CSM şi luptă pentru independenţa justiţiei luând atitudinea. Numai
că nu o să vedem aşa ceva. O să auzim doar declaraţii cum acea parte cu gândire şi
procedee naziste a presei atentează la independenţa procurorilor, la independenţa justiţiei.
Dana Grecu: Am tot vorbit aici că oamenii să aibă curaj. Un om are curaj, se
duce, vorbeşte cu procurorul, destructurează o reţea până la intermediar. Când e vorba de
unde ajung banii, adică la poliţişti, lucrurile se risipesc. De ce trebuie să avem în
continuare curaj să mergem să-i dăm în gât pe oamenii aceştia?
Radu Tudor: Nu trebuie să-i dăm în gât.
Dana Grecu: Îmi cer scuze că am zis ca un golan de Ferentari.
Radu Tudor: Trebuie să dăm publicităţii toate abuzurile autorităţilor. Dacă ieşi în
public şi vorbeşti, îţi dai singur şansa să se întâmple ceva, să te audă Stroe şi să-l dea
afară pe şeful Jandarmeriei, să-l demită pe şeful de la Centrul Chinologic Sibiu, ieri, în
urma mediatizării cazului. Hărţuirea sexuală de la Olt, mafia de la Olt, de la Balş, 12
persoane au fost rase din conducerea Poliţiei Olt. Este un moment esenţial pentru cei care
sunt abuzaţi.
Dana Grecu: Le este frică.
Radu Tudor: Să rămână acasă cum abuzurile asupra lor. Vor rămâne cu trauma
şi cu umilinţa de a fi batjocoriţi de nişte şmecheri.
Dana Grecu: Sunt unii în ţara asta care te scot nebun că vrei să protestezi
împotriva Poliţiei. Dar una peste alta, sistemul trebuie să funcţioneze şi fără să vină omul
la televizor. Nu pot să vină milioane de oameni abuzaţi, să vină să-şi spună păsurile.
Radu Tudor: Nu trebuie să vină. Sunt sute de ziare locale, sute de...
Bogdan Stanoevici: Cred că este nevoie de o etapă intermediară, şi anume aceşti
oameni care ştiu că au fost lezaţi, care au cât de cât dovada acestui fapt, să aducă la
cunoştinţa voastră, a jurnaliştilor, care aveţi capacitatea de a depăşi anumite bariere şi
veţi merge pe filiera despre care persoana X va vorbi, abia atunci ca justificare a acestor
16

fapte să vină persoana respectivă în momentul în care este acoperit. Şi asta presupune ca
sistemul să funcţioneze. Peste tot se întâmplă.
Oana Florea: Omul acesta a înşirat toate instituţiile unde se putea adresa. Numai
la Dumnezeu mai avea.
Dana Grecu: Şi a fost acolo un Corp de control care a mierlit-o. Corpul de
control stă la hotel şi face ancheta ăla care este prietenul lor, este penibil.
Bogdan Stanoevici: Corpul ăla de control nu are un şef?
Dana Grecu: Ministrul. Aşteptăm nişte reacţii.
Bogdan Stanoevici: Îl auzeam pe domnul Ponta acum câteva zile şi îmi spuneam,
domne, uite că cel puţin în discurs are intenţia să facă curat şi ceea ce spune, nu am auzit
până acum, nu am auzit la reprezentaţi importanţi să spună că trebuie daţi afară oamenii
care stau degeaba, din şapte consilieri să rămână numai doi.
Dana Grecu: O să vedem cum o să se întâmple. Viaţa fără menajeră. E un
scandal cu parlamentarii, ei zic că sunt prea puţini bani primiţi de la stat pentru că sunt
parlamentari. Viaţa fără menajeră şi portar li se pare un chin şi nu au vrut să se dea duşi
de la hotel în ruptul capului. Cei 4000 de lei pe care îi primesc pentru a închiria un
apartament pe lună li se par puţini şi iată.
Parlamentar: Personal sunt trist de ceea ce am auzit şi nu sunt încântat deloc.
Pentru că sunt din provincie, locul acesta a devenit pentru mine a doua casă, aş putea să
spun prima casă, pentru că mai mult stau în Bucureşti decât acasă. M-am obişnuit pentru
că condiţiile au fost şi sunt bune.
Reporter: Dar preţurile duble. Chiar şi cei 4000 de lei pe care îi vor avea
deputaţii la dispoziţie din luna martie pentru a găsi un apartament cu chirie par mulţi.
Iar dacă ar vrea cu adevărat să facă economie, parlamentarii s-ar putea descurca chiar
şi cu mai puţini bani. Menajera nu este inclusă în preţ, dar companiile imobiliare pot
face recomandări. În schimb, deputaţii ar avea alte facilităţi. Numai cine nu doreşte, nu
găseşte. Ofertele sunt multe şi variate, iar condiţiile le depăşesc de cele mai multe ori pe
cele de la hotel.
Dana Grecu: Aţi obosit?
Radu Tudor: Sunt partizanul necondiţionat al renunţării la acest contract absolut
mizerabil şi absolut împovărător pentru Parlamentul României. La originea lui stătea o
şmecherie. Un aranjament financiar făcut între cei care controlau Hotel Bucureşti, fiind la
vremea respectivă de stat, şi şmecherii din Parlamentul României. Şi-au împărţit
împreună o şpagă să cazeze câteva sute de parlamentari, să fie bine. Între timp, s-a
privatizat, are preţuri de hotel privat şi parlamentarii s-au dedulcit la nişte preţuri
piperate, stau în buricul târgului cu murăturile în geam şi cu cârnaţii şi cu jambonul din
vârful muntelui la hotel de şmecherie. Preţul unui parlamentar depăşeşte 5000 de euro pe
lună.
Bogdan Stanoevici: Pentru hotel. De ce sunt lăsaţi? Adică nu sunt bani pentru
altele şi se dau bani pentru parlamentari să stea la hotel?
Radu Tudor: Dacă au cheltuieli forfetare de 100 de milioane de lei pe lună, pe
lângă salariul de parlamentar, nu ar putea să stea într-un apartament normal?
Bogdan Stanoevici: De ce e posibil aşa ceva? Nu au niciun şef?
17

Radu Tudor: Se renunţă la aceste privilegii la conducerea actualei conduceri a
Parlamentului.
Bogdan Stanoevici: S-a hotărât asta?
Radu Tudor: Problema e că spune „m-am ataşat de acest hotel”.
Bogdan Stanoevici: Du-te la tine acasă.
Radu Tudor: El roia să spună că s-a ataşat de cameristă.
Marius Nistor: Imaginea parlamentarilor în faţa românilor este dezastruoasă.
Noua conducere a Parlamentului şi acei parlamentari care vor să reabiliteze această
instituţie importantă a statului român vor trebui să ia toate acele măsuri care se impun.
Mai multă decenţă, ţinând cont că românilor li s-a impus o politică de austeritate. Ei bine,
şi parlamentarii ar trebui să dea dovadă de mai multă responsabilitate.
Renate Weber: Parlamentul poate să-i ajute altfel. Poate să negocieze contracte
de închiriere cu acelaşi proprietar pentru un număr mai mare de apartamente. Dacă vrei
să salvezi nişte bani, să faci economii şi să stai decent, lucrul acesta se poate face.
Radu Tudor: Bineînţeles.
Renate Weber: Mai ales la preţurile din piaţa imobiliară. Şi vor trebui să facă
treaba asta.
Marius Nistor: Faptul că un Parlament mai mare va trebui să se descurce cu
acelaşi buget este un semnal pozitiv.
Dana Grecu: Vă opresc. Mulţumesc foarte mult. Suntem cu ochii pe cazurile
dumneavoastră. Toate bune.
(Prin Monitoring Media, Antena 3 – La ordinea zilei, Ora: 18:45)
18