Conceptul strategic de dezvoltare teritoriala a Romaniei pe termen ...

PARTENERIAT
CU SECTORUL ACADEMIC SI DE CERCETARE
IN COMPETITIVITATE REGIONALA
SI DEZVOLTARE TERITORIALA
CONCEPTUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A
ROMÂNIEI PE TERMEN LUNG (2007-2030)
2030)
ACADEMIA ROMANA
SALA DE CONSILIU
BUCURESTI
5 FEBRUARIE 2008
Mihaela Vrabete
DGSPP, MDLPL

FAZA I - PREMISELE I OBIECTIVELE CONCEPTULUI STRATEGIC
NAȚIONAL DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ - REDACTARE INTERMEDIARĂ 1 -
CONȚINUT:
1.CARACTERISTICILE SPAȚIALE PARTICULARE ALE ROMÂNIEI ÎN
CONTEXT EUROPEAN.
1.1.Modul de percepere al României din perspectiva europeană
(competitivitate şi coeziune, viziunea asupra spațiului european)
1.2. Identitatea creată de sistemul juridic şi administrativ
1.3. Implicații ale particularităților României asupra coeziunii spațiale la
scara teritoriului european, național şi regional (condiționări ale localizării
geografice, condiționări istorice, potențialul de creştere a coeziunii
spațiale)
1.4.Premisele de dezvoltare pe termen lung (populația şi resursele de muncă,
ştiința şi tehnologia, restructurarea sectorială, viziunea spațială)
2.CONCEPTUL STRATEGIC NAȚIONAL DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
2.1. Principii care fundamentrează CSNDS
2.2. Obiectivele dezvoltării spațiale (obiectiv fundamental, obiective strategice
de dezvoltare spațială, articulari –„cheie” pentru accelerarea
reintegrării
europene)
ELABORATORI FAZA I:
INCD URBANPROIECT
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA ŞI URBANISM „ION MINCU” – CCPEC

COEZIUNEA SPAȚIALĂ A ROMĂNIEI ÎN CADRUL
UNIUNII EUROPENE
COEZIUNE INTRE
ROMANIA I UE
Coeziune la nivelul
regiunilor din România
Coeziune la nivelul
Euro-regiunilor
Coeziune la nivel infraregional
Coeziunea regiunilor
României cu regiunile UE
Cooperare transfrontaliera
în interiorul UE
Cooperare transfrontaliera
în exteriorul UE
Relație specială a
României cu Republica
Moldova
Relații ale României cu
Serbia şi Ucraina

COMPETITIVITATE ŞI COEZIUNE
.
1. Competitivitate economică
2. Competitivitatea capitalului teritorial şi capacitatea de
adaptare la piaţa integrată
3. Specializare teritorială în domeniul serviciilor
4. Cultură şi creaţie
5. Cooperare teritoriala, accesibilitate şi profile
funcţionale
6. Conectivitatea teritoriilor cu porturile maritime
7. Capacitatea de trecere de la „guvernare” la
”guvernanţă
8. Evoluţia populaţiei
9. Bunăstarea locuitorilor

DETERMINANTE ANTE SI POST – LISABONA (AGENDA
REVIZUITĂ CA “STRATEGIA LISABONA-GOTEBORG”)
DETERMINANTE INIȚIALE
1
3 4
1 – localizare strategică
2 – cerințe locale
3 – integrare în clustere regionale
4 – resurse umane
Acestei liste i s-au adăugat în
septembre/octombrie 2005 alte patru
determinante
2
DETERMINANTE ACTUALE
1
8 5
3 4
7 8
9
1 – localizare strategică
2 – cerințe locale
3 – integrare în clustere regionale
4 – resurse umane
5 – Inovare şi cercerare
6 – interacțiune global/local
7 - calitate
8 – resurse şi fonduri
Sursa: ESPON Project 3.3 - Territorial dimension of the Lisbon-Gothenburg strategy.
Third Interim Report, Part I, Executive Summary, 30 September 2005

ADOPTAREA VIZIUNII SINERGICE POST- LISABONA
INOVAȚIE &
CERCETARE
INTERACȚIUNE
GLOBAL /
LOCAL
CALITATE
UTILIZAREA
EFICIENTĂ A
RESURSELOR
SOCIETATEA CUNOATERII I
INFORMAȚIEI
CUNOATERE I CREAȚIE
RESURSE UMANE
INVĂȚĂMÂNT SUPERIOR
LOCALIZARE STRATEGICĂ
CALITATEA MEDIULUI
UTILIZAREA TERENULUI
ACCESIBILITATE FIZICĂ
IDENTITATE LOCALĂ
PATRIMONIU CULTURAL
CALITATEA MEDIULUI
SECURITATE – CONSUM – PRODUCȚIE
UTILIZAREA TERENULUI
CALITATEA VIEȚII
CALITATEA MEDIULUI
VARIABILE SOCIALE
ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR, DEMOGRAFIE, SĂNĂTATE
VARIABILE INFRASTRUCTURALE
ACCESIBILITATE FIZICĂ
EFICIENȚA UTILIZĂRII RESURSELOR
RESURSE NATURALE
RESURSE ECONOMICE
RESURSE UMANE
INDICARORI UTILIZAŢI ÎN AMENAJAR AJAREA TERITORIULUI

PREMISE CSNDS
INDICATORI UTILIZAŢI ÎN DEZVOLTARE
INOVAŢIE & CERCETARE
SOCIETATEA CUNOATERII I INFORMAȚIEI
CUNOATERE I CREAȚIE
RESURSE UMANE
INVĂȚĂMÂNT SUPERIOR
INTERACŢIUNE GLOBAL / LOCAL
LOCALIZARE STRATEGICĂ
CALITATEA MEDIULUI
UTILIZAREA TERENULUI
ACCESIBILITATE FIZICĂ
IDENTITATE LOCALĂ
PATRIMONIU CULTURAL
CALITATE
CALITATEA MEDIULUI
SECURITATE – CONSUM – PRODUCȚIE
UTILIZAREA TERENULUI
CALITATEA VIEȚII
UTILIZAREA EFICIENTĂ A RESURSELOR
RESURSE NATURALE
RESURSE ECONOMICE
RESURSE UMANE
PREMISE
CSNSD
Populație
şi resurse
de muncă
tiință şi
tehnologie
Restructurare
sectorială
Viziune
spațială

A – POPULAȚIA I RESURSELE DE MUNCĂ
2025 - VARIANTA MEDIE - 21,4 MILIOANE LOCUITORI
• scǎderea între anii 2000-2025
cu peste 840.000 persoane a
populației tinere nu va trebui
sǎ afecteze cresterea
semnificativǎ a ponderii
populației superior pregǎtite
şi angrenate în C&D
Anul
Total 0-19 ani
Populația pe grupe mari de vârstă
Număr în mii Structura în %
20-64
ani
65
ani +
Total 0-19 ani
20-64
ani
65
ani +
2000 22435 5760 13690 2986 100,0 25,7 61,0 13,3
2005 21704 5149 13352 3203 100,0 23,7 61,5 14,8
2010 21641 4665 13809 3167 100,0 21,6 63,8 14,6
2015 21579 4720 13578 3281 100,0 21,9 62,9 15,2
2020 21509 4855 13086 3568 100,0 22,6 60,8 16,6
2025 21377 4916 12630 3831 100,0 23,0 59,1 17,9

B - TIINȚǍ I TEHNOLOGIE
• creşterea învățământului superior spre un indice de 3500 studenți la
100.000 locuitori (cu toate implicațiile în dezvoltarea învățământului
liceal pentru a se evita transmiterea scǎderii demografice în
structura învățământului superior şi a cercetării) Ponderea
persoanelor între 25-64 ani cu studii superioare din țara noastră este
de 9,6% (2003), comparativ cu 21,8% - EU 15 şi 20,4% - EU 25 sau
26,7% SUA - (EUROSTAT 2004), ceea ce determină şi un nivel
redus de dezvoltare al cercetării.
• dezvoltarea învățământului superior şi cercetării în special în
capitală şi în centrele regionale, în cooperare cu parcuri ştiințifice şi
tehnologice conectate la rețeaua internațională actuală (precondiție
– existența unui aeroport internațional pe o rază de cca. 30 km.)
• asigurarea accesului echivalent la cunoaştere, implicând cu
prioritate, asigurarea infrastructurii de transport şi a celei de
telecomunicații, ca suport pentru armătura polilor şi culoarelor
urbanizate la scară națională şi regională.

C - RESTRUCTURARE SECTORIALĂ - URBANIZARE
• Creşterea ponderii populației urbane de la 56,2% în anul 2000 la
66,9% în anul 2025. Această creştere va însemna modificarea
statutului de locuitor rural în cel de locuitor urban a peste
• 1,07 milioane locuitori.
• Echivalentul în număr de localități de mărime medie actuală a
creşterii populației urbane cu 1,07 milioane locuitori pentru
întreaga perioadǎ este de: 659 localități medii (urbane şi rurale
cu o medie de 1680 locuitori)
EVOLUȚIA PROBABILĂ A POPULAȚIEI URBANE (2000 – 2025)
2000 2025 Diferența
Mii loc. % Mii loc. % Mii loc. %
Populație totală 23.435 100,0 21.377 100,0 - 2.058 - 8,8%
Populație urbană 13.194 56,2 14.301 66.9 +1.107 +8,4%
Populație rurală 10.241 43,8 7.076 33,1 -3.165 -30,9%
ONU – Divizia de Statisticǎ, 2000

D. VIZIUNE SPAȚIALĂ
ARII
FUNCȚIONALE
URBANE
REȚEA EA DE
LOCALITĂȚI
Cea mai urbanizată arie (din oricare localitate pot fi
accesate în 45 minute între 10 şi 43 centre urbare)

SCHEMA GENERALĂ DE FORMULARE A OBIECTIVELOR
STRATEGICE DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
STRATEGII ANTERIOARE, STUDII
PREALABILE, SECȚIUNI ALE PATN, PATZ/R,
PATJ, PUG
PRE - DIAGNOSTIC
ORIENTĂRI MAJORE,
VIITORU L POSIBIL
CADRUL NATIONAL
STRATEGIC DE REFERINȚĂ
2007 -2013
- OBIECTIVE GENERALE -
DIAGNOSTIC PROSPECTIV
CONCEPTULUI NATIONAL DE
DEZVOLTARE SPATIALA
PE TERMEN LUNG
OBIECTIVE PE TERMEN
MEDIU 2007 -2013
PE SECTOARE /SUB -
SECTOARE
OBIECTIVE STRATEGICE DE
DEZVOLTARE SPAȚIALĂ PE
TERMEN LUNG
2025
OBIECTIVE SECTORIALE PE
TERMEN LUNG
2025

PROBLEMA ZILEI:
FONDURI PENTRU PROIECTE PE TERMEN MEDIU
SI PLANURI DE DEZVOLTARE PE TERMEN LUNG
2007 2013 2030
CONCEPT STRATEGIC NATIONAL DE DEZVOLTARE SPATIALA
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NATIONAL
PND, PROGRAME
OPERATIONALE
Termen
mediu
Termen
lung

Portret de familie - Romania

Probleme de familie - Romania
PRESIUNI DIN MEDIUL EXTERN
• Oportunitati diverse de finantare care trebuie fructificate
• Cresterea dinamicii proceselor de schimbare si necesitatea deciziilor rapide
si fundamentate
• Schimbarea de pozitie si de obligatii: Romania ca stat membru
PROBLEME DIN MEDIUL INTERN
• Lipsa unui concept tehnic de dezvoltare teritoriala agreat la nivel national de
catre actorii locali si care sa coordoneze eforturile si resursele locale si
nationale pe termen scurt, mediu si lung
• Lipsa unui plan de actiune care sa defineasca si sa ordoneze in mod coerent
prioritatile de investitii
• Lipsa aliantelor si parteneriatului in abordarea acestui plan
• Lipsa continuitatii

Coeziune Teritoriala - sinergie
COEZIUNE
ECONOMICA
COEZIUNE
SOCIALA
COEZIUNE
TERITORIALA

Coeziune Teritoriala - dimensiuni
Coeziunea teritoriala se refera la exprimarea spatial geografica a strategiei, pe baza
viziunii, a obiectivelor si masurilor aferente; coeziunea teritoriala presupune
orientarea in spatiu a investitiilor si pe domenii a asistentei, astfel incat sistemul
spatial economic proiectat prin strategia de dezvoltare si integrare a Romaniei sa
poata fi implementat.
Cadrul strategic pentru amenajarea teritoriului UE integreaza obiectivele
fundamentale ale UE privind coeziunea, competitivitatea si durabilitatea in
cadrul teritoriului (European Spatial Development Perspective, document adoptat
de UE în 1999 )
• Amenajarea policentrica a teritoriului si o noua relatie urban-ruralrural
• Accesul egal la infrastructura si cunoastere
• Administrarea inteleapta a patrimoniului natural si cultural
Dimensiunile coeziunii teritoriale
• Regionala
• Trans-nationala nationala si inter-regionalaregionala
• Guvernanta, administrare durabila

Competitivitate Regionala
& Coeziune Teritoriala - sinergie
COMPETITIVITATE
REGIONALA
COEZIUNE
SOCIALA
ECONOMICA
TERITORIALA

PREGATIRI PENTRU VIITOR
I. PLANURI STRATEGICE
INTEGRATE
II. PROIECTE STRATEGICE (asumare
in parteneriate institutionale)
III. FINANTARI
(asigurarea resurselor
de catre parteneri)
III. PROIECT (aprobare, asumare)
PARTENERIATE
TERITORIALE
STRATEGICE
•Regionale
•Nationale
•Transfrontaliere
•Transnationale
III. IMPLEMENTARE (institutionalizarea
implementarii)
III. FUNCTIONARE (diseminare,
schimb experienta, bune practici, lectii)

PREGATIRI PENTRU VIITOR
PROIECTE STRATEGICE
Guvernare
•Mediu
•Accesibilitate
•Dezvoltare economica
•Cunoastere
PLANURI
STRATEGICE INTEGRATE
•Sudii, schimb experienta, PARTENERIATE TERITORIALE
capacitate institutionala, STRATEGICE
retele
•Regionale
•Nationale
•Transfrontaliere
•Transnationale
FINANTARI
•URBACT II
•INTERREG IVC
•ESPON
•TRANSFRONTALIERE
•POR AXA 1
•POS COMPETITIVITATE
•ETC

PREGATIRI PENTRU VIITOR
PARTENERIATE ORIZONTALE SI VERTICALE
• INTER-INSTITUTIONALEINSTITUTIONALE
• INTER-SECTORIALE
• TERITORIALE
PENTRU PROIECTE STRATEGICE DE ANVERGURA

PARTENERIATE
SECTOR
CERCETARE
COMUNITATI
LOCALE
SECTOR
PUBLIC
SECTOR PRIVAT

Viziune si Implementare
PLANURI
TERMEN
SCURT
PLANURI
TERMEN
MEDIU
PLANURI
TERMEN
LUNG
PROCESUL DE IMPLEMENTARE

PREGATIRI PENTRU VIITOR
PLANIFICAREA INTEGRATA
PLANUL
STRATEGIC
DE DEZVOLTARE
PLANUL
GENERAL
DE URBANISM
PLANUL
MULTIANUAL
DE INVESTITII

PREGATIRI PENTRU VIITOR
Proiecte integrate
Parteneriate locale pentru proiecte integrate
PARTENERIATE IN
PROIECTE DE MEDIU
PARTENERIATE
PT.SERV. SOCIALE
PARTENERIATE
IN DEZV. TERENURILOR
PARTENERIATE IN
REGEN. FOSTE ZONE IND.
PARTENERIATE IN
INFRATSTRUCT.&UTILITATI
PARTENERIATE
IN REGEN.ZONE CENTRALE
PARTENERIATE IN
DEZV.ECON. LOCALA
PARTENERIATE IN
DEZV.LOCUIRII

Obiectivul Strategic General al conceptului
de dezvoltare teritorială a Romaniei
si integrare in structurile teritoriale ale UE
2007-20302030
Afirmarea identităţii regional-europene a României
de releu între nord-sud şi est-vest şi de conector
inter-continental, prin
– dezvoltare susţinută (durabilă)
– reducerea decalajelor actuale şi
– creşterea competitivităţii în vederea reintegrării
efective în Europa

1. Racordarea la reţeaua europeană şi
intercontinentală a polilor şi coridoarelor de
dezvoltare spaţială
• Reteaua de poli majori de dezvoltare, cu rol metropolitan, capabili sa devina Arii Urbane
Functionale este alcatuita din urmatoarele metropole: Bucuresti, Timisoara, si centrele de
importanta internationala si nationala: Iasi, Constanta, Brasov, Craiova, Cluj, binomul
Braila-Galati; municipiile vor fi sprijinite in asigurarea dotarilor si serviciilor esentiale
pentru functionarea ca sistem principal de poli de dezvoltare
• Reteaua de poli majori va fi sprijinita de o retea de poli complementari, cu roluri la nivel
national si regional
• Aceste doua retele vor fi interconectate la retelele de transport interne
• Sistemul acestor retele interne va fi conectat la sistemul european
• Sistemul polilor principali si complementari de dezvoltare
– Va sustine efortul general de crestere a competitivitatii la scara nationala si europeana si de
atragere a investitiilor
– va asigura calitatea cooperarii in prevederea dotarilor, accesibilitatii si serviciilor indispensabile
– Se va relationa si va coopera cu zonele cu probleme si potential specifice identificate ca
purtatoare de dezvoltare sau generatoare de disfunctiuni, decalaje
– va genera si implementa conditii specifice de imbunatatire a relatiei urban-rural,
– precum si de sprijin a procesului de urbanizare

1. Racordarea la reţeaua europeană şi inter-continentală
a polilor şi coridoarelor de dezvoltare spaţială
REŢEAUA RUTIERĂ - TINA
REŢEAUA FEROVIARĂ - TINA

‘Catre o Europa echilibrata’
Romania in contextul Proiectelor Inter- si Poly- METREX

Exemplu -
Parteneriate intre orase
pentru echilibrarea
si consolidarea dezvoltarii
la scara Uniunii Europene

POTENTIAL DE CRESTERE PRIN
COOPERARE - PLANET CENSE
PROPUNERILE ADUSE DE PARTEA
ROMANA IN CADRUL PROIECTULUI
IDENTIFICAREA SI PROPUNEREA UNOR RETELE DE
COOPERARE IN VEDEREA DEZVOLTARII METROPOLELOR

Coridorul uitat: Marea Baltică – Marea Neagră
HARȚI COMPARATIVE ALE PROPUNERILOR DE AUTOSTRĂZI
DIN PERIOADA 1934-1937 I PROPUNERILE ACTUALE (ESPON
2005, POLONIA 2005)
• .

OP RO-HU
OP RO-SLVK-UKR-MO
OP RO-UKR-MO
OP RO-SE
OP RO-BG
OP BLACK SEA
Cooperare
Transfrontaliera

Legaturi de familie - Romania

. Formarea de oraşe şi arii urbane dinamice, atrăgătoare
şi competitive.
RAZA
MINIMĂ DE
INFLUENȚĂ
FAȚĂ DE
UN ORA
- TEIU -
RAZA
MAXIMĂ DE
INFLUENȚĂ
FAȚĂ DE
UN ORA
- ZLATNA -
ALBA IULIA
ZONA DE
INFLUENȚĂ
ALBA IULIA
127.223
LOCUITORI
ZONA DE
INFLUENȚĂ
SEBE -
58.430
LOCUITORI
185,653 LOCUITORI

2. Structurarea armăturii urbanizării prin
dezvoltarea echilibrată a reţelei de localităţi
• Mobilizarea eforturilor de sprijinire a proceselor de urbanizare pe coridoarele
majore de transport, pe fasii de cca 24-30km de-a lungul DN si DE
• Axele principale de urbanizare si problemele specifice vor fi tratate integrat,
prioritizate si abordate etapizat in procesele de sustinere
• In zonele rurale competitive vizate pe termen mediu pentru procesul de
urbanizare vor fi sustinute activitati de tipul: clustere agro-industriale, zone cu
potential turistic, servicii pentru ruralul inconjurator etc.
• Sprijinirea localitatilor rurale cu potential de dezvoltare urbana va fi initiata pe
axele prinicpale de urbanizare, prin interventii cum sunt: planificare strategica
si corelarea cu planurile spatiale si de investitii publice, dezvoltarea
accesibilitatii si nivelului de echipare cu utilitati, dezvoltarea serviciilor,
asociere cu zonele urbane, fructificarea potentialului local si regional etc.
• Recuperarea zonelor defavorizate, a zonelor prezentand decalaje,
discrepante in dezvoltare, armonizarea dezvoltarii urbane la nivel de retea
nationala

Schema culuarelor de urbanizare

3. Afirmarea solidarităţii urban-rural rural
adecvată diferitelor categorii de teritorii
• Stabilirea unor seturi de condiţii de asigurare
– a dezvoltarii integrate economice,
– a accesibilităţii fizice
– a serviciilor publice
– a locuirii şi
– calităţii mediului
în sprijinul armonizării proceselor şi relaţiilor reciproce urban-rural şi ridicării calităţii
vieţii;
• Antrenarea in invatamantul liceal, postliceal si superior a tinerilor din
mediul rural prin
– Stimularea cresterii numarului de studenti din mediul rural,
– Cresterea numarului de licee specializate si invatamant postliceal specializat
• Stimularea si diversificarea activitatilor economice si antreprenoriatului,
asigurarea conditiilor pentru structurarea clusterelor economice cu specific
agro-industrial, turistic, servicii
• Retinerea fortei de munca specializate si inalt calificate in mediul rural

RATA DE SĂRĂCIE PE REGIUNI I JUDEȚE
Raportul Național asupra Dezvoltării Umane
2003-2005
• .
Întărirea legăturilor trans-carpatice constituie un obiectiv strategic pentru
echilibrarea dezvoltării regiunilor, cu efecte favorabile la scară națională

Potentiali „poli verzi”de conectare
la circuite trans-naţionale de produse şi servicii
în domeniul agro-industrial, in sistem „cluster”
polarizări de tip metropolitan sau de tranziţie
polarizări de tipul centrelor regionale
polarizări îndepărtate sau nedefinite
Potentiali „poli verzi”
de conectare la circuite trans-naţionale în special feroviare,
navale şi aeriene de produse şi servicii în domeniul agroindustrial
structurat pe sistem „cluster”
Sursa: prelucrare după Violette Rey, Octavian Groza, Ioan Ianoş, Maria Pătroescu
Atlas de la Roumanie. Collection “Dinamiques de Territoire”, Reclus, CNRS – Libergéo –la Documentation Francaise, 2000

MEDIU

DEMOGRAFIE

ASPECTE SOCIALE

LOCUIRE

ECHIPARE

ASPECTE ALE DEZVOLTARII
ECONOMICE

CRITERII
SUBCRITERII
PUNCTAJ TOTAL
1.1. Relief
1
1. MEDIU
1.2. Patrimoniu natural si cultural
8
1.3.Factori de risc natural
7
20
1.4. Poluarea
4
2.1. Volumul populatiei
4
2.2. Evolutia populatiei
6
2. DEMOGRAFIE2.3. Densitatea populatiei
1 20
2.4. Structura pe grupe de varste
3
2.5. Miscarea populatiei
6
3.1. Sanatate
5
3. SOCIAL 3.2. Invatamant 3
3.3. Mortalitatea infantila
2
10
4. LOCUIRE
4.1. Confortul locuirii
4
4.2. Evolutia locuintelor
2
6
5.1. Accesibilitate la infrastructura majora de transport 7
5.
5.2. Acces la retea de alimentare cu apa, canalizare 5 14
ECHIPARE
5.3. Acces la retea de gaze
2
6.1. Potential agricol
10
6.2. Potențialul forestier
5
6.
ECONOMIE
6.3. Turismul rural
4
6.4. Exploatațiile agricole
3
30
6.5. Forța de muncă
8
Total punctaj
100 100

AGREGARE FINALA INDICATORI

4. Întărirea legăturilor transcarpatice
in sprijinul dezvoltării regionale echilibrate
• Realizarea conditiilor pentru relationarea la marile
culoare de transport intern, european, international
• Realizarea accesibilitatii integrate la nivel national
pentru armonizarea dezvoltarii regionale
• Accesibilizarea si relationarea zonelor cu potential
semnificativ (resurse materiale, naturale, umane,
activitati economice, retea de localitati) ca argumente
in consolidarea avantajelor competitive
• Sprijinirea proceselor de dezvoltare rural-urban si de
consolidare a schemei nationale de urbanizare

ṄTP – ROADS NETWORK
NTP
– RAILWAYS NETWORK
- Legaturi vulnerabile - Zone cu slabe legaturi inter-regionale -

c. Echilibrarea şanselor Regiunilor de atragere a activităților
competitive
Potențial de accesibilitate pe
cale ferată
1993
2020
Hărți spațiu timp, latura
pǎtratului = 5 ore

5. Protejarea şi valorificarea
patrimoniului natural şi cultural
• Angajarea in circuitul economic durabil a zonelor cu valoare
integrata a patrimoniului natural si cultural
• Relationarea interventiilor de acest tip cu procesele de dezvoltare
a retelei de urbanizare si armonizare a relatiei urban-rural
• Prioritizarea interventiilor sinergice in legatura cu zone definite ca
definitorii si prioritare pentru prezervarea patrimoniului cu valoare
integrata (culuarul Dunarii, bazinul hidrografic Tisa, Delta Dunarii,
zonele montane etc)
• Anticiparea modificarilor climatice si morfologice in procesele de
asigurare a masurilor de protectie a mediului si refacere a
peisajelor degradate si zonelor umede

PATN – VALORI NATURALE
PROTEJATE
PATN - VALORI CULTURALE
PROTEJATE

Integrarea aspectelor
de valorificare a patrimoniului natural şi de peisaj
şi protecţia faţă de riscurile naturale
SUPRAFEȚE ÎMPĂDURITE ÎN 1930 SUPRAFEȚE ÎMPĂDURITE ÎN 1976
RISCURI DE ALUNECĂRI
RISCURI DE INUNDAȚII

ESPON
Territorial
Cooperation
INTERREG IVC
PO SEE

NATURAL PASSAGES AND PROTECTED AREAS
IN SOUTH-EASTERN EUROPE
1
Sursa: - ESTIA–SPOSE WP3: PILOT APPLICATIONS
OF INDICATORS, WP3.4:Final “The territorial Cohesion
Potential” and 3.3 “Territorial Integration Perspectives” -
A T H E N S, M a r c h 2 0 0 6

Cultural lines – ESTIA , ΜΑNAGEMENT OF RESOURCES
(CULTURAL HERITAGE), 2nd FINAL DRAFT STUDY, BOLOGNA
JANUARY 2 0 0 6
Traseu cultural clasic grec
Traseu cultural clasic roman
Traseu cultural austo-ungar
-PATN Secțiunea 3 zone protejate
There are left out all categories regarding prehistoric values, medieval and
ethno-cultural values presenting Romania, and consequently, cultural
routes are missing (related to the civilization Cucuteni, Porolissum, to the
dacian fortresses and bizantin fortress Păcuiul lui Soare, related to the sits
and to the medieval architectural monuments –Romanian and Saxon from
Transylvania – or the rural patrimony)

.
STRENGTHENING THE COOPERATION IN CARPATHIAN, TISA,
DANUBE AND BLACK SEA AREALS

DE CE?

PLANUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE
2007-2013
OBIECTIVE STRATEGICE Ş
I SPECIFICE
CONCEPT STRATEGIC DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ
A ROMÂNIEI
- 2030 2025 -
OBIECTIVE STRATEGICE Ş
I SPECIFICE
1. CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE ŞI
DEZVOLTAREA ECONOMIEI BAZATE PE CUNOAŞTERE
A. RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANĂ
ŞI INTERCONTINENTALĂ
A POLILOR ŞI CORIDOARELOR DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ
2. DEZVOLTAREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII
DE TRANSPORT
3. PROTEJAREA ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII MEDIULUI
B. STRUCTURAREA ARMĂTURII URBANIZĂRII PRIN
DEZVOLTAREA ECHILIBRATĂ
A REŢELEI DE LOCALITĂŢI URBANE
4. DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE,
PROMOVAREA OCUPĂRII ŞI INCLUZIUNII SOCIALE ŞI
ÎNTĂRIREA CAPACITĂŢII ADMINISTRATIVE
C. AFIRMAREA SOLIDARITĂŢII URBAN-RURAL
ADECVATĂ DIFERITELOR CATEGORII DE TERITORII
5. DEZVOLTAREA ECONOMIEI RURALE ŞI
CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII ÎN SECTORUL AGRICOL
6. DIMINUAREA DISPARITĂŢILOR DE DEZVOLTARE
ÎNTRE REGIUNILE ŢĂRII
D. INTĂRIREA LEGĂTURILOR TRANSCARPATICE
CA SUPORT AL DEZVOLTĂRII REGIONALE ECHILIBRATE
7. COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ
8. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII INSTITUŢIONALE
A ADMINISTRAŢIEI
E. PROTEJAREA ŞI
VALORIFICAREA PATRIMONIULUI
NATURAL ŞI CULTURAL

PARTENERIATE
SECTOR
CERCETARE
COMUNITATI
LOCALE
SECTOR
PUBLIC
SECTOR PRIVAT

VA MULTUMESC!